Otita Medie Acută

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
SCOALA POSTLICEALA SANITARA DE STAT

BUZAU
LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENȚELOR
PROFESIONALE
As. Îndrumător
Bostan Emilia
Absolvent
Dedeu Nicoleta Viorica
Anul III AMG
SPECIALIZARE
ASISTENT MEDICINĂ GENERALĂ
2017
Cuprins
-Motivaţie
-Cap I –Anatomia şi fizionomia urechii
-Cap ÎI-Otita medie acută
-Definiţie
-Clasificare
-Anatomie patologică
-Cauze favorizante
-Simtomatologia
-Evoluţia
-Otita Medie Acută Supurata
-Definiţie
-Etiologie
-Simptologia
-Examenul otoscopic
-Evoluţia
-Complicaţii
-Forme anatomo-clinice
-Diagnosticul pozitiv şi diferenţial
-Prognosticul
-Tratamentul
-CAP III-Planuri de îngrijire pentru trei cazuri cu otita
-Culegera datelor
-Analiză şiinterpretare lor
-planificare ingrijirilor
-realizare interventiilor
-evaluare
- CAP IV-Tehnici aplicate in spital-Tehnica spalaturii auriculara
-CAP V-Bibliografie
2
MOTIVAŢIA LUCRĂRII
Procesul de îngrijire reprezintă aplicarea modului ştiinţific de rezovare a

problemelor,a analizei situaţiei,a ingijirilor,pentru a răspunde nevoilor
fizice,psihosociale ale peroanei,pentru a renunta la adminisrarea ingijirilor sterotipe
şi de rutină,bazate pe necesităţi presupuse,în favoarea
unor îngrijiri individualizate,adaptare fiecărui pacient.Este un mod de a
gândi logic,care permite
inerventie conştientă,planificată a îngrijirilor în scopul protejării şi
promovării sănătăţii individului.
A-i sevri pe cei din jur este una din cele mai mari împliniri.Îţi da un sens în viaţă şi-

ţi aduce preţuire.Ate inadra într-un asemenea dimeniu de activitate presupune o
lunga perioada de gândire asupra calităţilor de care ai nevoie pentru a avea
succes în carieră.Inseana devotament şi dorinţa sinceră de a-i ajută pe alţii.
În urmă stagiului proctic efectuat pe secţia “Boli infecţioase”m-a impresionat

cazuri de meningită şi mi-am dat seama că aceşti bolnavi au nevoie de
o îngrijire specială,de o inteleger şi o incureajare deosebită.
Din această cauza este necesară că asistenţă medeicala să fie alături de bolnav
i,săi încurajeze şi să-I susţină permanent.
Un obiectiv important al activităţii de viitoare asistentă medicală îl reprezintă

promovarea sănătăţii,profilaxia îmbolnăvirilor având în vedere multidudinea
facorilor de risc.
3
Anatomia şi fizionomia urechii
Urechea este un organ pereche, localizat în scobituri ale oaselor temporale.

Este alcătuită din trei părţi componente cu structura şi funcţii distincte:
urechea externă, urechea medie, urechea internă.
4
5
Sistemul auditiv cuprinde un aparat de transmisie, format din urechea
externa şi medie; şi un aparat de perceptie, format din labirintul anterior (cohleea
urechii interne)
Sunetul, energie vibratorie de o anumită intensitate şi frecvenţă este
excitantul specific al aparatului auditiv. Frcvenţele sunetelor auzite de urechea
umană sunt cuprinse între 20 – 20.000Hz. infra şi ultrasunetele nu dau senzaţie
auditivă. În medii diferite undele sonore se propagă diferit, viteza de propagare fiind
proporţională cu densitatea mediului. În audiometrie se utilizează pentru măsurarea
auzului decibelul (Db). Cea mai mică intensitate a unui ton percepută de ureche se
numeşte prag auditiv. Pavilionul are rol în orientarea spaţială a sunetelor şi
identificare sursei sonore. Sunetul este reflectat şi propagat spre timpan de către
conductul auditiv extern. Vibraţia membranei timpanice este transmisă lanţului de
oscioare (mediu aerat) şi apoi ferestrei ovale, care face legătura între urechea medie
şi urechea internă. După intrarea în urechea internă unda sonoră este propagată prin
intremediul cohleei până la organul lui Corti (organul de percepţie a sunetelor).
Celulele ciliate de la nivelul organului lui Corti transformă unda vibratorie în impuls
nervos care este apoi transmisă prin nervul acustic la nivelul sistemului nervos
central.
Sistemul vestibular este format din vestibul, care da informatii privind

acceleratia lineara a capului si canalele semicirculare, care dau informatii in ce
priveste acceleratia unghiulara a capului.
Otoree = scurgere de lichid provenind din ureche
Otoree cerebrospinala (otolicvoree) – dupa traumatisme – scrugere de lichid clar, ca

apa de stanca (LCR)
Otoree seroasa – eczeme
6
Otoree mucoasa - otite medii cronice
Otoree mucopurulenta – otite medii cronice
Otoree purulenta – otite medii cronice, otita externa
Otoragia – hemoragia din ureche (traumatisme, otite cronice)
Provine din conductul autitiv extern (otita externa) sau din urechea medie infectata
prin drenarea secretiilor secundar perforarii timpanului sau scurgerea de LCR
secundar unui traumatsim cranian sever.
Acuta – otita externa, otita medie acuta
Cronica – otite medii cronice
Poate fi în cantitate minimă sau abundentă. Cauze: Fractura bazala de craniu ;Otita
medie cronica ,Otita externa, Otita medie ,Membrana timpanului perforata;
Tuberculoza; Polipi auriculari; Dermatita canalului auditiv extern, Dermatita
infectioasa exematoasa; Mastoidita ; Meningita ; Abces epidural; Traumatisme;
Tumori maligne; Corpi straini; Colesteatom.
Acufene (tinitus) = sunete pe care bolnavul le aude, dar care nu provin din mediul
exterior.
Otalgia(otodinie) = durerea auriculară. Poate fi provocată de inflamaţii ale

conductului auditiv extern (furuncul, otite externe, tumori), ale urechii medii(otite
acute sau cronice acutizate, tumori). Deseori durerea pe care bolnavul o acuză la
nivelul urechii îşi găseşte etiologia în suferinţa altui organ ( ultimii molari, faringe,
laringe, coloana vertebrală cervicală, articulaţia temporo-mandibulară, glande
parotide) şi atunci vorbim de otalgie reflexă.
Otita medie acută supurată. Determinate de suprainfecţia bacteriană (Streptococcus
7
Pneumoniae, Haemophilus influenyae, Streptococ pzogenes) a unei otite catarale.
Simptome: dureri auriculare violente, pulsatile cu iradiere în ceafă, dinţi şi creştetul

capului, febra înaltă (39-40°C), cefalee, surditate accentuată, vâjâituri în urechea
afectată, ameţeli, uneori vărsături şi convulsii (în special la copii), insomnie, stare
generală modificată. Apasarea cu degetul pe os înapoia urechii (presiune pe apofiza
mastoida) provoaca dureri vii, iar la copil, apasarea înaintea urechii (Semnul
Tragusului), de asemenea, este foarte dureroasa. Dupa câteva zile, abcesul care s-a
format în urechea medie perforeaza timpanul, moment în care simptomele acuzate de
bolnav se mai linistesc si apare o secretie purulenta în conductul auditiv extern ce
pateaza perna sau scufita la copil. Durerea se linisteste, febra scade. In caz de
evolutie favorabila, aceasta diminua progresiv, secretia auriculara se reduce si devine
din purulenta, seromucoasa, pentru a disparea în circa 2 saptamâni, perforatia
timpanului se închide si auzul revine încet spre normal (în circa o luna). Alteori, în
lipsa unui tratament corespunzator, din cauza terenului slabit (diabet, sifilis,
tuberculoza, bolnav tarat cu boli de ficat, rinichi, inima, boli infectioase) sau din
cauza virulentei deosebite a microbilor, boala se poate complica sau croniciza
(cronicizarea fiind ea însasi o complicatie).
Complicaţiile sînt date de propagarea infectiei la grupele celulare mastoidiene

(mastoidita acuta), la labirint (labirintita acuta), la venele mari din craniu
(tromboflebita sinusului lateral), cu producerea unei septicemii cu abcese diseminate
la distanta în alte organe, la meninge (meningita acuta, localizata - închistata - sau
generalizata), la nervul facial (paralizii faciale), la muschii gâtului si împrejurul
faringelui. Prevenirea bolii se face prin tratamentul corect al tuturor rinitelor si
infectiilor de vecinatate, ca si al leziunilor traumatice ale urechii medii, care se pot
complica cu otita.
Tratamentul general se face cu antibiotice (penicilina, eritromicina fiind cele mai

indicate). Surditatea cedeaza treptat, o data cu reluarea functiei tubei Eustachio,
functia auditiva recapatându-se mai rapid prin practicarea de insuflatii de aer în
ureche facute de medicul specialist (insuflatii tubare), sau manevra Valsalva facuta
de bolnav. Inlaturarea tuturor cauzelor favorizante: obstructia nazala, focarele de
8
infectie din vecinatate (amigdalite, rinosinuzite), tratarea corecta a tuturor infectiilor
acute în aceasta regiune duce la prevenirea otitei medii acute supurate.
Otita medie supurata cronica. Este o complicatie a otitei medii supurate acute,
favorizata de cauzele mentionate. Exista o forma simpla, asa-zisa otoree tabara sau
mezotimpanita (care nu da complicatii grave) si o forma grava, otoreea maligna (care
necesita supraveghere si tratament medical de specialitate), ce genereaza complicatii
grave, mortale.
Hipoacuzia
Este scăderea parţială într-un grad oarecare a auzului ( a acuităţii auditive) la una sau
ambele urechi. Gradul pierderii auzului este stabilit cu ajutorul audiometriei tonale.
În funcţie de aceasta, hipoacuzia se clasifică în: uşoară, moderată, severă sau
profundă. În funcţie mecanismul de producere,putem avea: hipoacuzie de transmisie
(când este afectată transmisia sunetului prin urechea externă sau medie); percepţie
sau neuro-senzorială (atunci când sunetele sunt propagate la nivelul urechii, însă fie
nu sunt percepute la nivelul urechii medii, fie la nivel central) sau mixtă (când
ambele mecanisme descrise coexistă la aceeaşi ureche.
Hipoacuzia de transmisie. Cauze: conductul auditiv extern este obstruat (corpi

straini, inflamaţii, tumori); membrana timpanică este perforată sau imobilă; lanţul
osicular este imobil sau întrerupt; barotraume, disfuncţia trompei lui Eustachio sau
otita catarală (aerulAmplificatordinurecheaauricularmedie este înlocuit cu lichid).
Hipoacuzia de percepţie. Cauze: Imbătrânirea (presbiacuzie), zgomotele puternice ,

variatii bruste de presiune (zbor, inot), infectii: parotidita epidemica (oreion),
meningita , intoxicatie medicamentoasa (ATB, Aspirina, Diuretice), leziune a urechii
interne (afectare virala), atingerea fibrelor nervoase ale nervului auditiv, tumori
cerebrale .
9
Din punct de vedere cantitativ, pierderea de auz se măsoară in Decibeli (dB)
(unitatea de măsură a percepţiei intensităţii sunetelor). Câmpul auditiv normal al
omului se întinde de la 20 Hz la 20,000 Hz(frecvenţă) şi 1 şi 120dB (intensitate).
Vorbim despre hipoacuzie uşoară/discretă atunci când pierderea de auz este între 15-
30dB; pierdere moderată de până la 50dB, hipoacuzie accentuată până la 70dB şi de
hipoacuzie profundă peste 70dB. La diferite frecvenţe pierderile de auz pot să difere.
Hipoacuzia de transmisie nu poate determina o pierdere mai mare de 65dB şi vocea
de
conversaţie este încă percepută. Hipoacuzia neuro-senzorială poate avea orice valori,
inclusiv pierdere totală a acuităţii auditive.
Surditatea
Este un simptom frecvent întâlnit în bolile urechii, dar si în bolile sistemului nervos,
cum ar fi leziuni ale nervului auditiv (neurinomul nervului acustic), leziuni ale
trunchiului cerebral, leziuni ale scoartei cerebrale (ramolismente, hemoragii, tumori,
leziuni traumatice ce intereseaza câmpurile corticale de integrare auditiva din
cortexul lobului temporal).
Definiţie – pierderea auzului prin scăderea bruscă sau progresivă a percepţiei

sunetelor.
Cauze – zgomotul, vârsta, dop cerumen, medicaţie ototoxică, traumatisme

auriculare/craniene, infecţiile urechii, tumori benigne.
Simptome: auzul redus (estompt), dificultatea de a înţelege ce se vorbeşte în jur, în

special când în fundal se aud şi alte sunete sau voci; ascultarea televizorului sau
radioului la un volum mai ridicat decât în trecut; evitarea conversaţiei şi interacţiunii
sociale; depresia; acufene, otalgie, otoree purulentă/sanguinolentă, vertij.
Clasificare:
Surditate ereditară – determinată prin anomalii transmise genetic;
10
Cauze neonatale - sifilis congenital precoce, prematuritate, traumatism obstetrical,
anoxie a fătului
Cauze postnatale – traumatisme, otite, labirintite, meningite, ototoxicoze
În caz de surditate congenitală sau apărută în primul an de viaţă, mama aduce copilul
pentru că acesta nu vorbeşte, mai rar pentru că i se pare că nu răspnde la stimuli
sonori. Audiograma obişnuită nu se poate efectua inainte de vârst de 6-7 ani, de
aceea se recurge la audiogramă cu potenţial evocat (simultan cu redarea sunetelor se
efectuează o înregistrare de tip EEG pentru vizualizarea potenţialelor provocate de
stimulii sonori), sau la copilul mai mare se poate realiza audiograma de reflexe
condiţionae vizual-auditiv: în momentul în care aude un sunet într-o parte, dreapta
sau stânga, apare şi o imagine plăcută şi în acest mod examinatorul poate aprecia
care este pragul de auz al copilului.
Dacă surditatea s-a instalat înainte sau în jurul vârstei instalării vorbirii, copilul va fi
surdo-mut. Deşi aparatul său fonator (de vorbire) este integru, el nu poate vorbi
pentru că nu a auzit cuvintele, nu ştie să le pronunţe şi nu poate controla auditiv
propriile emisii sonore. Dacă surditatea a apărut după ce copilul a învăţat să
vorbească, bagajul său de cuvinte şi pronunţia vor fi cu atât mai bune cu cât
surditatea s-a instalat mai târziu. Lăsat fără o educaţie şi o instrucţie specială, copilul
surdo-mut va rămâne izolat de societate, va putea efectua doar activităţi simple şi
comunicarea cu semenii va fi dificilă şi parţială.
Tratament. Hipoacuzia neuro-senzorială beneficiază de tratament curativ. Dacă

examenul auzului descoperă un prag de 70-80dB, copilul va putea fi protezat,
eventual bilateral. El va fi deficient auditiv şi va urma o şcoală normală sau specială
după modul de reuşită al protezei, vârsta la care a
fost protezat şi capacităţile intelectuale ale copilului. Scopul şcolii speciale este de a
învăţa copilul surdo-mut să citească cuvintele după mişcarea buzelor (labio-lectură)
şi să pronunţe cuvinte inteligibile.
Protezarea auditivă. Reprezintă o ameliorare a auzului bolnavului folosind proteza

auditivă, aparat ce amplifică şi prelucrează sunetele culese din mediul înconjurător,
11
pentru a fi oferite urechii într-un mod care să suplinească cât mai fidel funcţia
deficitară a urechii. Protezele sunt montate în cutii, care se pot purta la nivelul
toracelui anterior, retroauricular sau în braţul ochelarilor permanenţi sau intra-
auricular (în interiorul conductului auditiv extern). Indicaţiile protezării auditive:
hipoacuzie între 30-90dB, obligatoriu bilaterală în condiţiile unui bolnav psihic
sănătos (nu se protezează oligofrenii care nu pot înţelege limbajul). Dacă surditatea
se poate rezolva chirurgical, se va recomanda intervenţia şi se vor proteza
insuccesele chirurgicale, bolnavii cu contraindicaţii sau care refuză operaţia.
Contraindicaţiile protezării sunt definitive în cazul în care proteza nu reuşeşte să
ofere bolnavului înţelegerea cuvintelor; sau temporare pentru urechile care supurează
sau au afecţiuni ale tegumentului conductului.
Imtul cochlear este un aparat electronic care are rolul de a inlocui functia total
pierduta a urechii interne, deci este un organ artificial. Imtul cochlear se bazeaza pe
faptul ca, desi urechea interna este nefunctionala, terminatiile nervului cochlear sunt
capabile sa preia un impuls electric si sa-l transmita pe caile de conducere spre
cortexul auditiv. Impulsul este transmis de niste electrozi introdusi in urechea interna
prin fereastra rotunda. Auzul oferit de imtul cochlear este rudimentar si diferit de
auzul normal, motiv pentru care pacientul imtat trebuie sa urmeze un antrenament
special pentru a intelege limbajul vorbit. Progresele tehnologice fac ca performantele
noilor modele sa fie tot mai bune, asfel ca unii pacienti reusesc sa recunoasca
cuvintele si la telefon. Pentru bolnavii la care nici nervul cochlear nu este functional,
s-au construit aparate la care electrozii sunt fixati pe suprafata trunchiului cerebral,
in contact cu nucleii auditivi (imtul nuclear).
12
Urechea externă
Urechea externă este formată din pavilionul urechii şi conductul auditiv

extern.
Pavilionul urechii-are formă de panlie cu îndoituri care-i măresc suprafaţă,lucru

importantpentru funcţia lui de a recepţiona şi orinta undele sonore.Pavilionul este
imobil la om.
Conductul Auditiv-extern continuă pavilionl

până până la membrană timpanică.Pielea care căptuşeşte acest conduct are peri şi
glamde ceruminoase care o secretă ,de natură lipidica, numită Cerumen.Perii
şi cerumentul apară membrană timpanicade intrarea corpurilor străine.Urechea
externă are rol de recepţie şi orientare a undelor sonore.
13
Urechea medie
Conţine aparatul de acomodarea a auzului.Are rol în transmisie şi acomodare.Este o
cavitate mică supata în stanca osului temporar.Are umare alcătuirea:cutia timpanului,
lanţul celor trei scioare ale auzului şi muşchii anexaţilor.
Timpanul- Este o membrane elastică,subțire,rezistentă,bombată spre interior și

așezată oblic.El separă ureachea externă de urechea medie.Funcționează că un
resonator, vibrând la modificările de presiune determinate de unde sonore
Lantul celor trei oscioare- Este alcătuit din:cioca,nicovala, scăriță sieste situate
între timpansi fereastra ovală.
Fereastra ovală și fereastra rotundă se gasec pe peretele intern al urechii medii,perete

care o separă de urechea internă.
14
Ciocanul-Se fixează cu ciada pe timpan iar capul lui se ariculeaza cu
nicovala.Celălalt capăt al nicovalei se articulează cu scăriță.
Aceste socioare sunt fixate de pereții casei timpanului prin ligament și mischi.Ele se
articulează în așa fel încât mișcarea unuia dintre ele atrag după mișcarea celorlalte
două
De aceea,în cazul ferforatiilor de impan,auzul nu dispare și numai diminuă.
Urechea medie comunică cu nazofaringele printr-un canal numit trompa lui

Eustachio,care are rolul de a egaliza presiunea aerului de oparte și de alta a
timpanului
Urechea interna
Este formată dintr-un sistem de cavități săpate în osul temporal,alcătuind labirintul
osos.În interiorul acestuia se află labirintul memranos care are pereții formați dintr-o
membrane fibroelastica pe care sunt așezați receptorii analizatorului acustic și
vestibular (de echilibru). Între labirintul osos si cel membranos se află un spațiu
umplut cu perilimfa,un lichid asemănător lichidului cefaloragidian rol de protecție.În
interiorul labirintului membranos se găsește de asemenea un lichid cu aceeași
compoziție cu rol nutritive,numit endolimfa. Labirintul osos- Este format din
cavități neregulate săpate în stanca temporarului și care cominica cu ele .Cuprinde
trei părți:
a)-Vestibulul osos
b)-Canalele smicirculare osoase
c)-Melcul osos(Cohlea)
15
Vestibului osos este o cavitate osoasă care cominica cu reachea medie printer
fereastara ovală sic ea rotundă,canalele semicircular prin deschidrile acestora,cu
melcul osos și cu cavitatea craniană prin conductul auditiv intern care se afla
nervul acustico-vestibular. Canalele semicirculare osoase în număr de
trei(superior,posterior și lateral) sunt orientate ridimenional în unghiuri de 90
grade.Fiecare canal prezintă la una din extremități câte o dilatație numită
ampulă.Lungimea desfașurată a canalelor semicircular variază inte 12-19 mm.
Melcul osos (coglea)-este un canal răsucit de două ori și jumătate în jurul unui ax
central numit columela
Labirintul membranos este cuprins în labirintul osos și este format din:

1.Vestibulul membranos alcătuit din două vezicule:
-Utricula (superioară)
-Sacula (inferior).
2. Canale semicirculare membranoase (trei) sunt cuprinse între cele osoase și

prezintă și ele o extemitata dilatată (ampulă)
Excitatul natural al anlizatorului auditiv este sunetul care reprezintă vibrații sau
mișcări ondulatorii transmise printr-un mediu elastic(aer).Undele sonore sunt captate
de pavilionul urechii și dirijate spre conductul auditiv extern,prin intermediul căruia
ajung la nivelul timpanului.Conductul auditiv extern nu aboarbe undele sonore ci le
reflectă datotita secreției ceruminoase care tapetează pereții acestuia.Timpanul are
proprietatea de a vibra la orice fel de frecventă.
16
Vibrațiile timpanului sunt preluate de coada ciocanului,apoi prin intermediul
nicovalei și scăriței ajung la nivelul ferestrei ovale.Cu ajutorul mușchilor acestora
oscioare,sunetele de intensitate prea puternică sunt diminuate iar cele intensita mică
sunt ampificate.
17
Urechea umană captează undele sonore repetate într-o anumita ordine(sunete) sau
care se succed neregulat (zgomote). Totalitatea sunetelor pecepute de aparatul
acustic se numește câmp auditiv.Acesta după 30 de ani se îngustează ia la vârstele
înaintate sau din cauza unor modificări anatomice și funcționale poat să dispară
apard surditatea.Aprecierea funcție de auditive se face printeste și metode variate de
cea mai modernă fiind audiometria.Surditatea apărută în copilărie poate provoca
tulburări grave ale vorbirii (mutitate).
18
Otita Medie Acută
Otita medie acută sau, otita acută este inflmatia muciase urechii mijlocii (care
cuprinde nu numai mucoasei casei timpanului,ci și mucoase trompei Eustache și
mucoasă celulelor mastoidiene).Clasificare se disting două grupe mari de otite medii
acute.
1.Otitele medii acute microbiene,întâlnite cek mei fecvent,care se pot desfășură sub
forma uni simole otite congestive sau sub forma uni otite supurate.
2.Otitele medii acute nemicrobiene,forme clinice în care se încadrează otita
seroasă cu apariție bruscă vând în origine un barotraumatism. Indiferent dacă otita

medie este microbiană sau nu,trompa Eustche așa nu cum se va vedea joacă un rol
major în apritia imflamatie și desfășurării evoluție bolii.
Otitele acute microbiene
Constituite imensă majoritatea a otitelor,în special la copii,la care fecventa lor este
deosebit de mare.Germenii care se întâlnesc cel mai frecvent pot fi :un virus al cărui
efect inițial este de a congestion mucoasă și a-I reduce rezistentă de apărare
biologică,favorizând suprainfectarea rapidă capneumococus sau Gemaphilas.
19
Bacterii-streptococul,pneumocolul,stafilococul și Hemophilus.Este determinate de
cele mai multe ori de unul singur din acești germeni.
Anatomia patologică-Procesul inflamator debutează cu faza cingstiva,care trece de

la o simplă imflamatie catarală lao faza supurativa cu existent unei colecții purulente
în ureaca mijlocie (în caviatatea timpanică),care imoune e vaculare prin drenaj
transtimpanic sau care evacuează printr-o perforație supontana.Evoluția se poate face
în două direcții:În unele cazuri supurația persistă,trecând în cronicitate,prin tratament
incomplete,râu condu sau prin anti-bioterapie insificienta,intermitentă și
necontrolată.Se poate complică cu o mastoidita.prin apariția unei osteite acute a

septurilor intercelulare mastoidiene.
20
Cauze favorizante-Disfuncția tubară,prezentă în toate suferințele
auriculare,contribuie la apariția otiteisi la evoluția ulterioară a acesteia.Trompa se
comportă că o cale a propagară a infecției din rinofaringe către urechea medie
(în special la copilul mic) și că factor de întreținere a inflamației provoacă o
congestive a micoasei.Infecții rinofaringiene evoluția unei febre eruptive sau o
afecțiune virală (rujeola gripa) rănirea timpanului orintr-un traumatism exter
suprainfecția urechii prin trecera grmenilor în exterior în urechea medie printr-un
timpan perforat în condițiile de ingiena local precară,în cursul unei bai.
Simptomatologia-Otită medie acută a copilului mic reprezintă forma cea mai

fecventa.Suferință auriculară aoar în cursul uni rinofaringite,cu stare subferila sau
februla la care se adaugă otalgia aceștia oiate apare brusc sau violen.otoreea pare în
faze mai tardive și este semnul sigur de otita acută supurată.
Din punct de vedre clinic distingem otita medie catrala sau congestive,la
care,apar:surditatea,care prezintă varialtii de intensitate în cursul deglutiției la stanut
sau micarile capului.
Examenul otoscopic sesizează următoarele aspecte:
(a) În faza congestive apare un desen vascular de-a lungul mineruui

ciocanului pe fondul uni hiperemii discrete a restului timpanului.
(b) Faza catarală în care timpanul este mat și retactat mobilitatea
timpanului este diminuată.
Examenul funcțional pune în evident o surditate modrata de tip transmisie

caracterizată prin vocea șoptită auzită mai slab.
Evoluția-Se poate face către vindecarea spontană, chiar fără tratament în 1,2 sau
chiar 3 săptămâni.Se poate vindecă sun finfluenta tratamentului antibiotic dar poate
evolua și către otita medie supurată acută sau poate să cronicizeze.
21
Otită medie acută supurată
Definiție-Reprezintă localizară uni process supurativ acut la nivelul muciase tuturor

compartimentelor urechii mijlocii.Cauzele-Adaugamnumai rolul terenului al
echilibrului immunologic local și general.predispozițiile alergice,carntele vitaminice
profesiunile care se exrcita în mediu umed și rece cu variații bruște de tempretura
otitelor de piscină prin infectara urechii mijlocii pe calea conductului auditiv extern
cu apa infectata a bazinelor de inot,lezara timpanului neperforat in cursul
plonjoanelor in piscine
22
Simptomatologia-Otita medie acută microbiană poate fi continuare unei otite
congestive sau catarale sau oiate debuta de la început că atare.Simptomul
preponderant este otalgia,survenită brus,violent,pulsatilă,localizată în fundul
canalului auditiv extern.Otalgia da iradieri spre arcada dentară sau globul
ocular,febra 39-40 grade Celsius și este precedată de frison.
Simptomatologia obiectivă-Se deosebește în funcție de faza.În faza preperforatova

examenul otoscopic arată congestia difuză a membrane timpanice,care are culoara
roșie aprins o vascularizație intensă de-a lungul minerului cicanului și a membrane
shrapnel.
-Sindromul funcțional-care se poate instala brusc sau treptat este caracterizat printr-
o hipoacuzie de transmisie însoțită de acufene și mai rar de ametieli care sunt semn
de iritație labirintică.
-Simptomatologia general-se carcterizeaza prin alterarea stații generale, astenie,

inapetență,tahicardie,concordant cu curbă termică,leucocitoza,stare de agitație.
- Simptomatologia din faza postperforativa-perforația timpanică aparauta spontan

asigură o drenare suficientă a colecției purulente din urechea mijlocie și este urmată
de o imbunatatiere a stării locale și generale a bolnavului.Se impune o urmărire
vigilentă încă cel puțin 5 până la 7 zile a bolnavului.
Examenul otoscopic-relevă prezentă puroiului în conductul auditiv extern.În funcție

de momentul evolutiv al otitei aspectul puroiului poate fi sero-sangvino-lent,apoi
seroprulent,apoi net purulent, de colorație galben – verzuie fără fetiditate.
23
Evoluia-se face în funcție de natura gerrmenului pathogen,de particularitățile locale
anatomo-histo-imunologice, de starea organismului,de precocitatea diagnosticului și
tratamentului aplicat.De regula,supurația cedează în 10-14 zile,după antibioterapie
conrespunzatoare și înlăturarea cauzelor rinofaringiene care au determinat supurația,
după care urmeza cicatrizarea timpanului (în 7 până la 10 zile).
Compicatii-Sunt mastoidita,labirintele (seroase și supurate),infecțiile sinuso-

venoase craniene,menigita otica și supurațiile encefalice,cea mai fecventa este
cronicizarea.Că o consecință a unui tratament inconrect și incomplete și a menținerii
sursei infecțioase nazo-faringiene care alimentează permanent focarul otic. Instalarea
otomastoiditei conice și a surdități.
Forme anatomo-clinice-Sunt clasificate după următoarele criteria:
a.După criteriu evolutiv întâlnim formele clinice supraacute,apar în cursul marilor

epidemii gripale,cuprinde simultan toate compartimentele urechii.Forma subacuta
întâlnită mai fecvent la sugari și bătrâni este o consecință a sulfamido- și
anibioterapiei național folosite.Agentul pathogen care o determină este pneumococus
mucosus.
b.După aspectul perforației, care este un indicator pertios în urmărirea desfășurări

infecției otice.cea mezotimpanala este semnul unei otite medii cu tenditnta la
evoluție beningna.Perforațiile cu situări în membrane Shrapnell,consecință a otitelor
închistate ,au o semnificație pentru o evoluție gravă.
c.după natura agentului pathogen (subliniem că,până la perforație,otita medie

supurată evoluează cu un singur microb, iar după supurație flora devine
mixtă,polimorfă).Stafilococul pathogen întâlnit în asociațiile microbiene imprimă
puroiului culoare galben-aurie,fluiditate și abundentă de fibrin.Pneumococus
mucosus produce otite cu evoluție lentă,aproape animptosmatica,cu pruroi în
cantitate mică și aspect mucofilant.
Diagnosticul pozitiv-al otitei medii supurate acute se bazează pe debutul brusc (în
cursul evoluției unui guturai acut sau unei boli infecto-contagioase cu apariția
24
otalgiei apoi a supurației) și pe examenul otoscopic și funcțional,care sunt
caracteristice atât în faza perforativa cat și în cea postperforativa.
Diagnosticul diferențial-Se face cu miringita, cu otita externă difuză sau

furunculoasă,cu zona zoster auriculară și cu otita medie supurată cronică în faza de
rencalzire.De otita externă difuză sau furunculoasă se deosebește prin faptul că la
aceasta din urma sediul durerii este superficial (localizată stric lameatul auditiv
extern) durerea se exacerbează la antigere și la miscarie pavilionului în cursul
masticației și la apăsarea pe tagus și pe sântul retroauricular.În otita externă sunpra
infctata aspetul puroiului este net purulent.
Zona zoster auriculară cu localizare la nivelul membrane dimpanale poate fi

confundată cu otita acută catarală în faza de spargere a veziculelor.Zona se manifestă
prin otalgie și secreții sero-purulente în conduct hipoacuzie și în unele cazuri
paralizie facială.Paralizia facial apare timpuriu,se asociază cu o diminuare a
sensibilității cutanate și cu o surditate de tip perceptive.
Diagnosticul diferențial inte otita medie supurată acută sic ea cronică în stare de
reacutizare este foarte dificil de stabilit deoarece majoritatea bolnavilor ignoră
existent supurațiilor auriculare cornice.
Prognosticu-este bun dacă tratamentul s-a făcut la timp și correct.Se obține o

vindecare cu restiturio ad integrum.În unele cazuri cu agresiune viro-bacteriană mai
puțin importantă otita acută se poate vindecă și fără tratament. Prognosticu este mai
puțin favorabil în cazul otitelor supurate acute care,recidivează cu durere în regiunea
mastoidiană și pulsații în fundul conductului auditiv.La acestea se pot adaugă
febra,cefalee persistent ceea ce indică o retenție.
Trateamentul-Este etiologic și și simptomatic.Cel etiologi vizează dezobstuctia

nazală și repermeabilizarea tubară și antibioterapia generală.Cel symptomatic
vizează calmarea durerulor,dezinfactia locală combaterea febrei și asigurarea
drenajului.
Dezobstructia foselor nazale se efctueaza prin pulverizarea la nivelul mucoasei

pituitare a unor soluții vasconstrictoare efedrinat,urmărindu-se o acțiune
descongestionanta și repermeabilizarea foselor.Preparatele farmaceutice de tip
25
rinofug bixtonim sint utilizate pentru acțiunea lor vasocontrictoare și ușor
dezinfectată.
Antibioterpia generală vizează reducera infecției și combaterea inflamației fapt care

asigură profilaxia compicatiilor acute ale otitelor supurate acute altădată trebuie
urmată minim 6 zile,timp în care vor fi controlat simptomele generale și
locale.Tratamentul va fi suprimat numai dupainstalarea criteriilor sigure de
vindecare.Dacă după 6 zile de tratament timpanul nu a revenit la normal,acesta va
trebui continuat pina la vindecarea completă.
Antibioterapia tebuie să folosească antibioticul active în funcție de testarea

sermenului recoltat în timpul paracentezei.În lipsa antibioticului recomandăm
asociația ampicina-gentamicina,în dozele corespunzătoare virstei și greutății
corporale
Evoluția prelungită și recidivele-Sint două incidente care se datoresc aceleiași

căușe și anume o proastă funcție tubară.Dacă persistă scurgerea auriculară,infiltrația
membrane timpanele,o stare subferbila se indică ablația vegtatiilor adenoide.
Recidivele sint condiționate de prezentă vegetațiilor adenoide la copii și,pentru

înlăturarea lor este nevoie de ablația vegetațiilor.
Examenul microscopic poate relevă o otita seromucoasa cronică cu episoadele de

infecție acută .Investigarea alergologică a pacientului precum și investigarea
amigdalelor și inaturarea lor dacă acestea prezintă semen de infctie cronică.
26
CAP.III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA ȘI TRATAREA
BOLNAVULUI CU OTITA CRONICĂ
INTERNAREA BOLNAVULUI ȘI ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE SPITALIZARE.
, ei vor fi plasați în saloanele cele mai izolate, care nu au ferestre spre stradă.
Saloanele bolnavilor cu astfel de afecțiuni trebuie să fie bine aerisite; temperatura să
fie ceva mai ridicată decât în celelalte saloane, cu 1 – 2 eventual 3º; umiditatea
aerului să fie de 60 – 65%. În acest scop este de multe ori necesar ca asistenta să
ridice umiditatea aerului din salon cu mijloace artificiale (pulverizări, evaporări etc.).
Întrucât bolnavii cu afecțiuni otice suportă foarte greu zgomotul
3.2 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMENUL OBIECTIV
Particularitățile de îngrijire a copiilor cu afecțiuni oto – rino – laringologice.

Asistenta va trebui să mențină copiii în poziție favorabilă în timpul examinării, în
brațe fixând cu o mână antebrațele copilului de torace, iar cu cealaltă capul în poziția
cerută de medic, aplicând palma pe fruntea copilului. Dacă copilul este agitat, ea va
fixa membrele inferioare între genunchi.
Sugarii și copii mici trebuie feriți atent de răceală, de aceea ei se operează pe

o masă de operație încălzită cu dispozitive speciale, iar în lipsa acesteia, înfășurați
într-un cearșaf steril, încălzit.
27
Ca igienă locală se pune un accent mai mare pe toaleta cavității bucale,
curățând-o de mai multe ori pe zi cu un tampon îmbibat cu apă boricată 2& pentru
prevenirea eventualelor infecții, care la copii, datorită particularităților anatomice,
pot apărea mult mai ușor decât la adulți.
Copiii necesită o supraveghere mult mai atentă. Ei suportă greu

tamponamentele. Pentru a preveni smulgerea tampoanelor, a pansamentelor și
atingerea plăgii, în jurul articulațiilor cotului se fixează manșoane de carton sau atele
drepte pentru perioada de timp necesară.
ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE ȘI GENERALE A PACIENTULUI
Igiena organelor interesate va fi riguros păstrată.
Pentru îngrijirea gâtului se va eectua toaleta buzală de mai multe ori pe zi,
urmată de gargară cu substanțe antiseptice, neiritante, de concentrație slabă. La
persoanele care nu știu să facă gargară, în caz de angine, la indicația medicului se pot
face dușuri sau spălături faringiene; la copii, jetul se va proiecta în gât atunci când
strigă.
3.4 PREGĂTIREA, ASISTAREA ȘI EFECTUAREA RECOLTĂRILOR DE PRODUSE BIOLOGICE
Din secrețiile purulente – apărute eventual din organele din sfera oto – rino –
laringologică – asistenta va face recoltări pentru frotiuri colorate și însămânțări pe
medii de cultură în vederea identificării germenilor cauzali și antibiogramă, VSH,
HLG, TS, TC, exudat faringian, ASLO.
28
PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXPLORĂRILE
PARACLINICE
Examenele paraclinice completează obligatoriu examenul clinic și are rolul

de a stabili diagnosticul.
Asistenta medicală însoțește pacientul la toate examinările paraclinice

indicate de medic, explicându-i necesitatea acestor investigații în contextul stabilirii
diagnosticului.
Transportul se face cu căruciorul / brancarda, în funcție de afecțiunea sa, iar

trecerea din acestea pe masa de examinare se face cu atenție și blândețe pentru a nu
crea alte suferințe bolnavului.
29
Pentru aceste examinări este necesară pregătirea psihică a pacientului, pentru
a evita stările de stress inutil. La indicația medicului va pregăti fizic pacientul,
instrumentele și materialele necesare pentru examenul ORL. După efectuarea
exudatului faringian și recoltarea de dopuri cazeoase cu un stilet port-tampon, va
supraveghea atent pacientul, va reorganiza locul de muncă și eventualele produse
patologice recoltate vor fi etichetate și duse la laboratorul de analize însoțite de
buletinul de analize.
POZIȚIA BOLNAVULUI ÎN PAT, URMĂRIREA PACIENTULUI
Poziția cea mai recomandabilă după amigdalectomie este cea arătată în figura
307. Bolnavul poate sta și în poziție șezândă, cu o pernă în fața pieptului, pe care ține
tăvița renală în care ca lăsa să curgă saliva amestecată cu sângele, ferindu-se pe cât
posibil să facă mișcări de deglutiție, pentru că acestea îi provoacă dureri și poate de
asemenea exagera hemoragia.
URMĂRIREA FUNCȚIILOR VITALE ȘI VEGETATIVE
Urmărirea funcțiilor vitale și vegetative ale pacientului este obligatorie în

cursul oricărei boli, căci modificarea lor reflectă în mare măsură starea generală a
bolnavului, precum și evoluția sau gravitatea bolii de care suferă. Totalizarea
observațiilor efectuate asupra funcțiilor vitale și vegetative se consemnează grafic în
foaia de temperatură și cifric în foaia de observație.
Pe langa administrarea tratamentului asistenta medicala are rolul de a

monitoriza functiile vitale: respiratia, tensiunea arteriala, temperatura, pulsul, diureza
si scaunul.
30

Masurarea pulsului la carotida si artera radiala
Masurarea TA
ALIMENTAȚIA PACIENTULUI
Alimentația va consta numai în lichide, întrucât majoritatea operațiilor

provoacă dureri în timpul masticației și deglutiției. În ziua a 2-a – a 3-a de la
intervenție se va trece la alimentația cu piureuri. După amigdalectomie și alte
intervenții pe faringe, temperatura alimentelor va fi mai redusă decât temperatura
corpului, pentru a nu produce o vasodilatație locală, care ar favoriza hemoragiile.
După alimentare se efectuează toaleta cavității bucale, pentru îndepărtarea resturilor.
În caz că bolnavii în urma intervenției sau a bolii de bază nu pot înghiți, vor
fi alimentați prin sondă nazală sau fistulă stomacală.
În cursul tulburărilor de înghițire poate să se ivească necesitatea îndepărtării

secrețiilor buco – faringiene pe cale mecanică, pentru a fi aspirate în căile
respiratorii. În acest scop asistenta va pregăti la îndemână aspiratorul electric, sau în
lipsa acestuia, o seringă Guion, prelungită cu un tub de cauciuc.
31
PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA
TRATAMENTULUI
Intervențiile AMG:
- asigură repausul la pat în cameră caldă, cu umiditate corespunzătoare, pe fața

anterioară a gâtului aplică comprese alcoolizate;
- asigură alimentație lichidă (ceai, zeamă de compot, lapte, supe călduțe) în
perioada febrilă; alimentația se îmbogățește cu alimente semiconsistente în
funcție de reducerea durerilor la deglutiție;
- măsoară temperatura, pulsul, respirația;
- administrează tratamentul: antibioticoterapie, antitermice;
- recoltează exudatul faringian, sânge pentru cercetarea VSH-ului, ASLO,
leucogramei;
- pregătește pacientul care prezintă flegmon amigdalian de urgență pentru
incizia și evacuarea puroiului;
- învață pacientul căruia i s-a făcut incizie să stea cu capul aplecat în față
pentru a se scurge puroiul în tăvița renală și periodic să facă gargară cu
H2O2;
- educă pacientul care prezintă amigdalite repetate să se supună intervenției
chirurgicale pentru a preveni reumatismul articular acut, glomerulonefrita.
EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROFILAXIA BOLII
Măsuri de profilaxie primară:
- Măsuri pentru fortificarea organismului prin sport și activități în aer liber;

- Asigurarea unui mediu curat, nepoluat cu praf, substanțe chimice în orașe, la
locul de muncă.
Măsuri de profilaxie secundară:
32
- Depistarea tuturor îmbolnăvirilor acute ale gâtului și tratarea lor corectă
pentru prevenirea cronicizării și a unor infirmități (tulburări de fonație și
respirație);
- Tratarea corectă a rinofaringitelor sugarului.
Măsuri de prevenire terțiară:
- Respectarea normelor de igienă și conduită postamigdalectomie pentru

prevenirea complicațiilor.
EXTERNAREA BOLNAVULUI
La externare se asigură securitatea pacientului și va fi anunțat atât el, cât și

familia cu cel puțin 12 ore înainte. Va fi evaluată starea fizică și psihică a pacientului
și i se asigură un mijloc de transport adecvat. Se pregătesc actele pentru externare
(bilet de ieșire din spital, rețetă medicală) și va fi însoțit la magazie pentru a-și lua
efectele și bunurile de valoare (dacă este cazul). Va fi ajutat să se îmbrace, își va lua
la revedere de la el și va fi scos din evidențele secției.
Îngrijiri postoperatorii după amigdalectomie:
- Supraveghere permanentă 6 – 8 ore. Internare 24 ore.;
33
OTOMASTOIDITA SUGARULUI (OTO-ANTRITA)
Capitol mult discutat in trecut de catreniiologi gi nediatri, otita medie gi
sugarului ramane de actualitate prin partloiilaritatilg sale. in_formatia anatomica
diferita a urechii sugarului gi reactivitatea ga gpeoiala fan na otita medie la aoeasta
virsté S5 imbrace un earaoter deosebit, atit prin freoventa gi afeotarea simultana a
inmggului aparat Ommagtoidian, cit prin importanta tulburairilor generale care le

produce.
Etiopatogenia. Cauza determinata raminind nazala (rinitele banale,
gonococice, luetice, gripale, difterice) gi nazofaringiana (adeno1dita), cauzele
favorizante ale produeerii gi freoventei bolii gint multiplex fund constituite fie de
faotori de ordin general, fie de faotori locali. Conditiile favorizante generale
turitatea (Sylwanowicz oiteaza l7,2% Celisius la prematuri gi doar 453% la sugarii
nascuti la termen); debilitatea congenitala; credoluesul; travaliul prelungit (in
cazul unui liehid amniotic alterat sau poluat); imunitatea goazuta (mai ales in pri~
rnele 6 luni de viata); igiena defeotuoasa generala (camera prea oaldé sau
prea rece gi neaerisita), eorporala (lipga baii zilniee gi a intretinerii permanente a
curateniei tegumentelor), vestimentara (picioare ude gi reoi sau supraimbracare),
alimentara (alimentatie artifioiala necoreeta gi adminigtrata in pozitie culoata);
carentele vitaminice; gupraaglomerarea gi oontactul cu pergoane bolnave; decubi-
tusul dorsal prelungit (care permite gcurgerea in ureohe a seoretiilor din rinofaringe
gi a resturilor alimentare regurgitate). ln oeea oe privegte conditiile favorizante lo-
cale, acestea gint constituite de oonformatia tubo-timpano-adito-antrala partioulara,
34
trompéi scurta, larga gi deschisa, cu peretii bogati in tesut limfatio, eavitate tim-
paniea compartimentata prin diafragmul interatiootimpanal (degoris de Lemoine
gi Chatellier) cu pergistenta in casuta a unui tesut mezenohimatog gi rezistenta
exagerata a timpanului (care nu permite deschiderea spontana a eoleotiei); aditus
gourt gi larg, adesea bloeat; endost fragil hipervasoularizat la nivelul antrului
gi celulelor mastoidiene. Caile de patrundere a infeotiei la ureeliea medie gint oea
tubara (oea mai ireoventa),cea limfatioa gi oea sangvina (in infeotiile gastrointes-
tinale gi bronhopulmonare).
Anatomia patologicéi. Caraoteristica lezionala a otitei medii a sugarului este
inflamatia de tip fluxionar, ou afeotarea simultana atuturor tesuturilor (mueoasié,
endost gi periost), oasutei timpanioe gi magtoidei. Mucoasa, oongegtionata gi infil-
trata pe toata intinderea sa, se noate acoperi de granulatii care sa blocheze aditusul
gi sa separe oavitatea timpaniea de antru, agtfel incit exudatul muoos (in 50%
din cazuri), seros (21-3,3 %) sau purulent (26,6%) ga raniina blocat fie in oasuta, fie
in cavitatile pneurnatice ale mastoidei (otita medie nfara mastoidita“ sau magtoi-
dita ,,bloeata“).
Tabloul clinic gi evolugia otitei gi otomastoiditei sugarului, oaracterizate in
toate ,oazurile prin importanta tulburarilor generale, difera atit ou forma anatorrro-
clinicé gi extinderea procesului supurativ, oit gi ou data aparitiei procegului lezio-
,rial gi ouimodul de reaotivitate organigmului. Amintind doar nmastoidita pre-
semnalata de Gatti Manacini, vom descrie, pe rind, forma manifesté gi
forma Iatenta, cel mai obignuit intilnite in practice. E W
_Forma manifesté a otitei gi otomastoiditei se intilnegte la sugarii eutrofici
35
(pare nu au fest tratati in prealabil cu antibiotice) gi se evidentiaza printr-0 serie
'life “tullburarig generale gi locale caracteristioe, Boala debuteaza brusc -~ priniitiv,
igmiffmai congecutiv uneii rinoadenoidite cu febra de 39-40°C,
agitatiegi irisomnie sau; mai1stairei dattrr-
digestive (anrexie gi varsaturi)
36
SPALATURA AURICULARA
Definiție Prin spălătură auriculară se înțelege spălarea conductului

auditiv extern prin introducerea unui current de lichid.
Scop *terapeutic
-Îndepărtarea scretiilor (puroi cerumen)
-Îndepărtară corpurilor străini ajunși în urechea exerna
accidental sau voluntar
-tratamentul otitelor cronice
Pregatiri * material
-de protctie
-două sorturi de cauciuc
-mușama,prosop,aleza
-sterile
-seringa guyon,vata
-lichidul de splatura la 37 C
-soluția medcamentoasa prescrisă
Soluția de bicarbon de sodium 1%
-nesterile
-masa de tratamente
-tăviță renală
-scaun
*Pacient
-Psihic:
-se anunță pacientul
- I se explică scopul tehnicii
-fizic:
-în cazul dopului de cerumen,cu 24 ore înainte se instilează
în conductul auditiv exern de 3 ori pe zi soluție de bicarbonate
de Na în glicerina 1/20
-în cazul dopului epidermic se instalează soluție de acid
salicylic 1% în ulei de vaselina
-în cazul corpilor străini hidrofili (boabe de legume și
ceralae),se instilează alcool
37
Plan de ingrijire
Cazul 1
38
I.Culegerea datelor
Sursa de informație:
*Pacient
*foaie de observație
*famiilia
1.Date relative stabile:
Nume:Iordache
Prenume:Marian
Sex:Masculin
Vârstă:62 ani
Rligie:Ortodox
Limba vorbită:Română
Alergie:alergic la mirosuri puternice
Aspectul cavitații bucale:Cu lucrări protitice fixe
-buze:normal colorate
- limba:fără depozite,normal colorată
Aspectul faciesului:Normal colorat
39
Acuitate vizuală:normal
Acuitate olfactivă și gustative:percepe bine gustul și mirosul
Acuitate tactile :sensibilitate integra păstrată
Acuitate auditivă:hipoacuzie
Acuitate dureroasă:>senzație de ureche înfundată
>Dureri
Semne particulare:nu prezintă
Mobilitate articulară:Păstrată
Sistem osos:integru
ROT:Prezintă bilateral
SNC:interitate păstrată
Grupa sanguin:A ÎI,RH(+)
2.Date variabile:
Condiții de locuit:Corespunzătoare,locuință la casa,3 camere,curte
Domiciliu:jud.Buzău,Sat Sudiți
Condiții de viată:Bune
Dată internării:10.01.2017
Dată externării:15.01.2017
MOTIVELE INTERNARII:
Febra ridicată:38,2 grad.C
Cifalee
Dureri retiauriculara stângă
Senzație de urache înfundată
40
Hipoacuzie
Antecedente personale patologice
Apendicectomie in copilarie
Gastro-duodenita cronica-35 ani
Hernie-55 ani
ISTORICUL BOLII:
Pacientul este alergic în fiecare primavera face otite acute manifestându-se prin
cefalee,dureri,sendatie de ureche înfundată ,febra moderată motive ce-l determină să
se prezinte la medical de familie care îi recomandă internare în spital pe secția O.R.L
EXAMEN CLINIC GENRAL:
*Stare generală:pacient febril 38,2 grad.C
*Tegumente și mucoase:normal colorate
*Sistem ganglion-limfatic:nepalpabil
*Țesut musculo-adipos:normal reprezentat
*Sistem osteo articular:intergeru
Aparat Respirator:
-Torace normal conformat
-Mișcări respiratorii simetrice
-Murmur vesicular present
41
-Respirație de tip abdominal
-R=20/Minut
Aparat cardiovascular:
-Scopul apexian în spațial V intercostals stângă pe linie medico-claviculară
-Zgomote cardiac ritmice
-Puls amplu,cu ritm regula
-P=84/minut
-TA=145/70 mm Hg
Aparat digestive și anexe:
-Abdomen suplu,nedureros
-Ficat și splina în limite normale
-Transit intestinal present scaun normal
Aparat uro-genital:
-Loje renale libere,nedureroase
-Rinichi nepalpabili
-Micțiuni fiziologice
-Semnul Giordano negative
Sistem nervos central:
-Stare mentală integră
-Orientat temporo-spațial
Eliminări
Scaun:
42
-Frecvena :1 scaun pe zi,dimineață
-Cantitate:200g
-Forma:Cilindrică
-Culoare:brun datorită stecobilinei
-Mirosul:miros fecaloid
-Consistentă:passtoasa omogenă
Urina:
Frecventă:4-5 micțiuni pe zi
Cantitate:1600 ml/24 ore
Culoare:galben deschis
Miros:de bullion
Aspect:clar,transparent la început
Expectorații:nu prezintă
Vărsături:Absente
Transpirații:nu prezintă
Obișnuințe alimentare:
-se alimentează regulat cu 3 mese pe zi
-preferă carne de pui
-Lichide preferate:apa plată ,cafea
43
-În present prezintă inapetență
Activități de recreere:citește ziare,urmărește emisiuni TV
Date antropometrice:Înălțime:1,60 Cm
-Greutate 72 Kg
Diagnostic la internare:Otita medie congestive acută stângă
II.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR ACTUALE
Probe actuale:
-Alterarea confortului
-hipoacuzie
-Cefalee
-Amețeli
-Perturbarea somnului
-Stare febrilă
Probleme potențiale:
-Risc de complicații
-Otomastoidite
-Surditate
44
Grade de Dependentă:Din analiza datelor culese reise urmatoarle:
1.Nevoia de a menține teperatura corpului în limite normale
2.Nevoia de a evită pericolele
3.Nevoia de a dormi și a se odigni
4.Nevoia de a comunică
5.Nevoia de a se alimenta
6.Nevoia de a învață cum să-și păstreze sănătatea.
Diagnostic de nursing la internare:Se pune pe baza formulei P.E.S
P=Problema
E=Etiologia
S=Semn și simptome
1.Nevoia de a menține temperature corpului în limite normale:
-Hipertermie din cauza procesului infecțios manifestat prin febra moderată 38.2 grad.
C
2.nevoia de a evită pericolele:
-Disconfort dat de otita medie manifestita prin dureri
3.Nevoia de a dormi și a se odihni
- Dificultatea de a se odihni din cauza Dureri la nivelul urechii stângi
4.Nevoia de comunică
45
-Comunicarea ineficientă din cauza procesului infecțios al urechii stângi manifestă
neliniște,hipoacuzie
5.Nevoia de a se hidrata și de a se alimenta
-Alimentație insuficientă cantitativ și calitativ din cauza infetie otice manifestată prin
:inapetență,greată.
6.Nevoia de a învață cu să-și păstreze sănătatea:
-Cunoștințe insuficiente depre boala din cauza manifestate prin neliniște,teama.
46
PLAN DE INGRIJIRE
Intrerventii ale
Diagnostic nursing Obiectiv asistentei medicale Evaluare
autononme si delegate
1.Hipertermie -Rol propiu: 10.01.2017

-D:T=38.2 grad.C
-Asigur un climat -S:T=38 grad C
Cauza: corespunzător. 11.01.2017

-D:T=37.5 grad C
-Procesul infecțios al Am aeristi încăperea. -S:T=38 grad.C
urechii medii stângi Pacientul nu mai Rol delegate:La 12.01.2017

-D:T=37.1 grad C
prezintă hipertermie indicația medicului am -S:T=37,7 grad C
Manifestări:febra administrat. 13.01.2017

D:T=36.4 grad C
moderată 38.2 Algocalmin 2 cp S:T=37 grad C
Paracetamol 3cp 15.01.2017

D:T=36.4 grad C
Picături auriculare 2/zi S:T=36.8 grad C
Dată internării:10.01.2017 Dată externării:15.01.2017
47
Diagnostic nursing Obiectiv Intrerventii ale asistentei medicale autononme si Evaluare
delegate
2.Alterarea Rol propriu: Pacientul se simte mai

comfortului -asigur condiții de mediu pentru a evită pericolele de bine
suproiufectare
-amplasez pacientul în salon în funcie de afecțiunea să.
-îi fac cunoștință cu ceilalți pacienți din salon
Pacientul sa -favorizez vizita membrilor familiei ori de câte ori este
Cauza:otita medie beneficieze un mediu nevoie
acuta de siguranta fara Rol delegate:
accidente Administrez la indicația medicului
-algocalmin 3 tab/zi
-ponesmus 2 tab/zi
-flemexiu 1cp la 12 ore
Manifestari:dureri -omez 2 cp/zi
auriculare anxietate
48
Dagnostic nursing Obiectiv Intrerventii ale asistentei medicale autononme si Evaluare
delegate
Rol propriu: 11.01.2017

3.Dificulatatea de a Observ raportul dintre starea somn-veghe a -somn medicamentos
dormi și a se odihni pacientului 12.01.2017
-rog pacientul să renunțe la perioadele sucrte de Pacientul este liniștit,a
somn din timpul zilei avut un somn fiziologic
-înlătur stimull externi vizuali auditivi care ar putea -inceoand de la aceasta
Cauza:otita medi Pacientul să perturbă somnul bolnavului dată și până la
congestivă beneficieze de un somn -port frecvent discuții încurajatoare cu pacientul externarea nu a mai
corespunzător vârstei privind evoluția bolii sale. avut problem
atât calitativ cat și Rol delegat referitoare la ogdihna
cantitativ -administrez la indicația medicului
Manifestări:ore Diazpam 1Cp la culcare.
insuficiente de somn Romergan,care pelanga rolul antihistaminic să fie și
calitativ și cantitativ sedative
-urmăresc efectul medicație și al intervențiilor.
49
Diagnostic nursing Obiectiv Intrerventii ale asistentei medicale autononme si delegate Evaluare
Rol propriu:
4.Comunicare -cercetez pisibilitatile de comunicare ale pacientului
ineficientă. -creez un climat de încredere,răspund cu multă amabilitate și
Pacientul să aibă o promptitudine la toate întrebările pacientului
Cauza:procesul comunicare adecvată -ofer posibilitatea pacientului să-și exprime În urma intervențiilor
infecțios al urechii cu membrii familiei,cu emoțiile,sentimentele și temerile pacientul ete mai
stângi echipa de îngrijire în -antrenez pacientul în diferite activități care să-I dea comunicativ
apriximativ 24 de ore sentimental de siguranță.
Rol delegate:
Manifestări:neliniște Încredere și siguranță
Hipoacuzie
50
Diagnostic nursing Obiectiv Intrerventii ale asistentei Evaluare
medicale autononme si delegate
5.Alimentație insuficientă Rol propriu: 10.01.2017
calitativ și cantitativ -Aerisesc bine salonul intea -pacientul prezintă inapetență
fiecărei mesei
-îndepărtez din salon orice obiec 11.01.2017
Cauza:Inflamația urechii stângi care ar putea accentua senzația de -Pacientul prezintă diminuare
Pacientul să nu mai prezinte greată (plosca urinar) senzației de greată,tegumente
inametenta -ofer pacientului alimente ușor supple
-Asigurarea unui regim alimentar digerabile și închide pentru o
corespunzător afecțiunii sale hidratare corespunzătoare 12-13.01.2017
-pentru a diminua senzația de -Apetit normal
Manifestări:inapetență greată greată servesc pacientului cu
ceaiuri neandulcite,la temperature
camerei 14-15.01.2017
-calculez bilanțul ingesta excreata -Din aceasta zi și până la
externare nu amai avut problem
referitoare la alimentație
51
-Psihoterapie
6.Insuficiente cunoștințe -Încurajez pacientul să întrebe tot
referitoare la boala să ce vrea să știe despre afecțiunea
Pacientul să acumule noi să mijloace de investigare depre
cunoștințe despre boala să și boala să, Observ ca pacientul este
Cauza:Lipsa la informație modul de tratament și prevenire -conștientizez pacientul asupra preocupat sa obtina date si
propriei responsabilități privind informatii despre cum trebui sa-si
păstrarea sănătății și prevenirea pastreze sanatatea
-Recuperarea oihica și ficzica maladiilo;
-Diminuarea și remiterea -Urmăresc modul de recuperare
anxietății psihică și fizică a pacientului
Manifestări: -Încurajez pacientul să privesca cu
-Neliniște incredre și optimism în echipa
-Teama medicală de îngrijire și în
vindecarea totală a lui
52
INTERVENTII CONSTATATE EVALUARE
-Am asigurat conditii de igiena si microclimate,aerisirea Interventiile
salonului,temperature optima 22-24 grad.C. propuse au fost
-Am pregatit patul si am schimbat lenjeria de pat la nevoie. effectuate fiind
-Am urmarit si notat functiile vitale si vegetative ale satisfacite nevoile
bolnavului:respiratie,puls,temperature,tensiunearteriala,diureza,scaun. fundamentale ale
-Am urmarit aspectul faciesului bolnavului,aspectul tegumentelor,starea bolnavului
psihica a bolnavului
-Am pregatit si verificat materialele ncesare administrarii
medicamentelor
-Am administarat tratamentul prescris de medic
-Am asigurat igiema corporala prin efectuarea toaletei generale si
partiale.
-Am asigurat alimentatia zilnica,respectand regimul igiena-dietetic
prescris de medi.
EXAMENE DE LABORATOR
53
Denumirea Mod de recoltare Valori obtinute Valo ri normale
Examenului
Hemoleucogram Se recoltează prin funcție venoassa 2 ml sânge pe E.D.T.A cu vacutainer d=9,400/mm L=4-8 9mii/mm3
a mov
Hb=13,9 g/dl Hb=12-16g/dl
Ht=38% Ht=35-40%
T=143.000 T=150-400
VSH Se recoltează dimineață pe nemâncate,prin puncție venoasă,1,5 mil sânge 42 mm/1h 0,0-20 mm/h
pe 0,4 ml de Na (3,8%),cu vacutainer negru,fără staza venoasă
Fibrinogen Se recoltează dimineață prin puncție venoasă,4,5 ml sânge pe 0,5 ml Na 282 mg/dl 200-400 mg/dl
3,8%,cu vautainer albastru
TGO Se recoltează dimineață pe nemâncate,prin funcție venoasă 6 ml sânge pe TGP=22U/L TGP=10-30
fără substanță de contrast,cu vacutainer roșu
TGO=36U/L TGO=10-31
TGO Se recoltează 5-10 ml urina ,din primă emisie de dimineață din jetul de la Glucoza absenta; Glucoaza=0
mijloc
Albumina absenta; Albumina=0
Epitelii plate rare; Epitelii plate rare
Leucocite rare Leucocite rare
Hematii absente
TABEL CU MEDICATIE
54
Denumire Mod de Cale de Doza unica Doza toatala Actiune
prezentare administrare terapeutica
Rovamycine Cp.3mil Per os 1 cp/12h 2cp Antibiotic
antibacterina
flamexin Cp 20 mg Per os 1cp 2cp antiinflamator
Solutie Flacon Instalatii in 2 pic 6 pic Solutie
acuriculara solutie ureche antiinfectioasa
algocalmin Cp 500 mg Per os 1cp 3cp Angalgezic
antioiretic
romegan sirop Per os 1 drg 1 drg Antialergic
sedativ
parasinus cp Per os 1cp 3cp antibiotic
omez Cp 20 mg Per os 1cp 2xp 5 Cantiatae de
acid
55
Evaluare finala-epicriza
Pacient in varsta de 52 de ani se prezinta la U.P.U buzau cu urmatoarele manifestari

de dependent.
-Febra moderata 38,2 grad C
-Cefalee ,Ametetii
-Senzatie de ureche infundata
-Dureri retiacuriculare
56
-Hipoacuzie
-Insomnie
-Anxietate
In urma examinarii clinice si paraclinice se stabileste diagnostic medical de :OTITA

MEDIE CONGESTIVA ACUTA STANGA.
In urma tratamentului igieno-dietetic si medicamentos,simptomatologia se remite.
Pacientul se externeaza vindeca cu urmatoarele recomandari.
-Sa evite figul,umezeala,curentii de aer.
-Sa se protejeze la urechi
-Sa continue tratamentul prescris de medic.
-Sa se prezinte la control medical la o saptamana de la data externari.
Cazul 2
I.Culegerea datelor
57
*Pacient
*famiilia
Nume:Drugea
Prenume:Alexandru
Sex:Masculin
58
Vârstă:23 ani
Rligie:Ortodox
Alergie:nu prezinta
Aspectul cavitații bucale:Dantura Completa
Acuitate auditivă:integrad
Acuitate dureroasă:>senzație de ureche înfundată
>Dureri
Sistem osos:integru
Grupa sanguin:B III,RH(+)
2.Date variabile:
59
Domiciliu:jud.Buzău,Sat Mihailesti
Dureti la nivelul cpului si urechii drepte
Ameteli
Insomnie
Anxietate
Hipoacuzie
Apendicectomie in copilarie
ISTORICUL BOLII:
Pacientul in varsta de 23 de ani a fost aduc cu salvarea la U.P.U deoarece a avut o

altercatie cu 2 indivizi si in urma accidentarii a suferit o trauma craniana(prin
lovire/manifestata prin dureri mari de cap,ameteli usoara stare de lipotiune
*Stare generală:Usor influentat ofebril
*Tegumente și mucoase:Escoreatii la movelul fetei si gatului
60
Aparat Respirator:r-18r/minut
-R=20/Minut
-P=84/minut
-TA=145/70 mm Hg
Aparat uro-genital:
61
Eliminări
Scaun:
-Cantitate:200g
-Forma:Cilindrică
Urina:
Miros:de bullion
Vărsături:Absente
62
Date antropometrice:Înălțime:1,70 Cm
-Greutate 78 Kg
Diagnostic la internare:Otita medie postraumatism
Probleme actuale-cefalee
-Dureri la nivelul urechii drepte
-Amețeli
-Anxietate
-Insomnie
Probleme potențiale
- Risc de complicații
-Perforație de timpan
-Infecție locală
Grad de dependenta
- Din anliza datelor culese de la pacient se constată următoarelor nevoie

fundamentale.
63
1. Nevoia de a evită pericolele
2.Nevoia de a se recreea
3.Nevoia de a se recreea
5.Nevoia de a învață cum să-și protejeze sănătatea
64
Plan de ingrijire
Diagnostic nursing Obiectiv Intrerventii ale asistentei medicale Evaluare

1.Alterarea confortului Rol propriu: 19.04.2017

Instalez pacientul intru-un salon cu Pacientul prezintă dureri ale
corespunzătoare. urechii drepte ,cefalee
-am luat măsuri de prevenire și Amețeli.
Cauza:procesul inflamator al urechii drepte taransmiterea a infecțiilor nasocomiale
-Spitalizar prin respectarea măsurilor de igiena a
Pacientul să fie circuitelor funcționale
echilibrat hidric și -Instalez pacientul la sala de tratamente
Manifestări:dureri auriculare nutrițional șiș a fie ferit și la servirea de radiografie
-cefalee de accidente și infecții -Supraveghez funcțiile și notez în F.O
Astenie Rol delegat:administrez la indicația
Stare genreala alterată medicului:algocalmin 3f/zi,strepsils
-risc de infecții 2cp/zi parasinus 3cp/zi
65
Diagnostic nursing Obiectiv Intrerventii ale asistentei medicale autononme si delegate Evaluare
Rol propriu: 21.01.2017

2.Dificulatatea de a dormi Observ raportul dintre starea somn-veghe a pacientului -somn medicamentos
si a se odihni Pacientul sa -rog pacientul să renunțe la perioadele sucrte de somn din timpul zilei 22.01.2017
beneficieze de un somn -înlătur stimull externi vizuali auditivi care ar putea perturbă somnul Pacientul este liniști,a
corespunzător vârstei bolnavului avut un somn fiziologic
Cauza:otita medi congestiva atât calitativ cat si -port frecvent discuții încurajatoare cu pacientul privind evoluția bolii -inceoand de la aceasta
cantitativ sale. dată și până la
Rol delegat externarea nu a mai
Manifestări:ore insuficiente -administrez la indicația medicului avut problem
de somn calitativ si cantitativ Diazpam 1Cp la culcare. referitoare la ogdihna
Romergan,care pelanga rolul antihistaminic să fie și sedative
-urmăresc efectul medicație și al intervențiilor.
66
Rol Propriu:-Explorez natura activităților 19.04.2017

3.Lipsa de interes în îndeplinirea recreative ce produc plăcerea pacientului Pacienta este obosita
activităților recreative -Analizez dacă sunt în concordant cu starea lui nelinistia
- Pacientul să prezinte fizică și psihică 20.04.2017
o stare de bună -Planifică activități recreative împreună cu In urma administarari
Cauza:neadaptarea la condițiile din dispoziție pacientuk sedativului doarme 6-8
spital -Am în vedere că activitățile s ail obosească ci ore pe noapte
să-I creeze o stare de bine 24.04.2017
Manifestări:neparticiparea la activități -Notez reacțiile și manifestările pacientului în Doarme bine si este
recreative timplul activtatilor reactive odihnita
67

4.Comunicare ineficientă. Rol propriu:
-cercetez pisibilitatile de comunicare ale
pacientului
Cauza:procesul infecțios al Pacientul să aibă o comunicare -creez un climat de încredere,răspund cu multă În urma intervențiilor pacientul
urechii stângi adecvată cu membrii familiei,cu amabilitate și promptitudine la toate întrebările ete mai comunicativ
echipa de îngrijire în apriximativ pacientului
Manifestări:neliniște 24 de ore -ofer posibilitatea pacientului să-și exprime
Hipoacuzie emoțiile,sentimentele și temerile
-antrenez pacientul în diferite activități care să-I
dea sentimental de siguranță.
Rol delegate:
Încredere și siguranță
68
medicale autononme si
delegate
5.Insuficiente cunoștințe Pacientul să acumule noi -Psihoterapie Observ ca pacientul este
referitoare la boala să cunoștințe despre boala să și -Încurajez pacientul să întrebe tot preocupat sa obtina date si
modul de tratament și prevenire ce vrea să știe despre afecțiunea informatii despre cum trebui sa-si
Cauza:Lipsa la informație să mijloace de investigare depre pastreze sanatatea
-Recuperarea oihica și ficzica boala să,
-conștientizez pacientul asupra
Manifestări: -Diminuarea și remiterea propriei responsabilități privind
-neliniște anxietății păstrarea sănătății și prevenirea
-Teama maladiilo;
-Urmăresc modul de recuperare
psihică și fizică a pacientului
-Încurajez pacientul să privesca
cu incredre și optimism în
echipa medicală de îngrijire și
în vindecarea totală a lui
69
Denumirea Mod de recoltare Valori obtinute Valo ri normale

Examenului
Hemoleucograma Se recoltează prin funcție Leucocite=10000/mm3 Leucocite=4000-
venoassa 2 ml sânge pe
HB-13,5/dl 9000/mm3
HEPARINA sau EDTA cu
vacutainer mov HT-40% HB=12-14
HT=35>%
VSH Se recoltează 1,6 ml sânge 60 mm/1h 0-20 mm/h
+0,4 citrat de sodium 3,8%
fără staza venoasă cu
vacutainer negru
Sumar urina Se recoltează dimineață,la -Glucoza=absentă Glucoza=absentă
trezire 20-30 ml urina din
-albumia:absentă -albumia:absentă
jetul mijlociu
-Corpi cetonici- -Corpi
absenți cetonici:absenți
-Urobilinogen rare
70
EXAMENE DE PARACLINICE
EXAMEN CERUT PREGATIREA PACIENTULUI REZULTAT

Radiografia craniană Pregătirea psihică: Nu sunt leziuni osoase la
-Înlătur factori emoționali nivelul craniului
-Conduc pacientul la seviciul de radiografie
-Explic pacientului cum trrebuie să se comporte
în timpul examinării(să facă câteva mișcări
respiratorii după care să urmeze o perioda de
apnee,timp în care se face radiogreafia după care
să urmeze o inspirație profundă
-Am pregătit bolnavul fizic,prin îndepărtarea
obiectelor radioopace pe care la
poartă(lănțișor ,nasturi,ceas,pijamale
-După efactuarea examenului am ajutat bolnavul
să se îmbrace și l-am condus la
solon,recomandându-I repaus fizic la pat
71
Tabel cu Medicamentatie
Denumire Mod de Cale de Doza unica Doza toatala Actiune

prezentare administrar terapeutica
e
Cefalexina Cp.500 mg Per os 1 cp 2cp Antibiotic
cefalaperina
algocalmin f 2 ml Per os 1f 2f Antibiotic
autepiretic
rinofug Flacon Instalatii in 1 pic 3 pic Solutie
solutie 0,1% nazale antiinfectioasa
prarsinus Cp Per os 1cp 3cp Angalgezic
antioiretic
Strepsils Cp 8,75 mg Supt in gura 1 drg 3 cp Antialergic
intensiv sedativ
72
EVALUARE FINALA-EPICRIZA
Pacientul in varsa de 23 de ani a fost aduc la U.P.U pentru dureri la nivelul urechi
drepte cefalee ameteli anxietate au aparut in urma unui traumatism prin lovire.
In urma examenului clinic se stabileste diganosticul OTITA MEDIE

POSTRAUMTISM
In urma ingrijirilor pacientul se externeaza vindecat cu urmatoarele recomandari
-Sa evite figul,umezeala,curentii de aer.

73
-Sa se protejeze la urechi
-Sa continue tratamentul prescris de medic.
-Sa se prezinte la control medical la o saptamana de la data externari.
Cazul 3
I.Culegerea datelor
74
*Pacient
*famiilia
Nume:Popescu
Prenume:Elena
Sex:Feminin
Vârstă:80 ani
Rligie:Ortodox
75
Alergie:nu prezinta
Aspectul cavitații bucale:poarta proteza mobile pe maxilar
Acuitate auditivă:surditate medie
Acuitate dureroasă:dureri la nivelul ambelor urechi
>Dureri
Sistem osos:integru
Grupa sanguin: 0I RH(+)
2.Date variabile:
Domiciliu:jud.Buzău,Sat Beceni
76
-dureri auriculare
-celfalee ocipitala
-ameteli
-senzatie de umiditate in ureche
-vajaituri in ureche
-neliniste
-anxietate
Antecedente personale fiziologice
3 sarcini pe cale naturala
Menopauza de la 58 ani
Gastrita la varsta de 28 ani
Intervenitie chirurgicala la nivelul nasului la 37 ani
Intervenitie chirurgicala la colicist 45 ani
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsta de 80 de ani este cunoscuta ca hipertensiva de 12 ani pentru care

face tratament ambulatoriu.De o saptamana prezinta dureri auriculare
77
cefaleee,ameteli,vajaituri in urechi si senzatie de umiditate in ambele urechi.face
tratament cu algocalmin,tertensiv,parasinus dar manifestarile clinice nu cedeaza,fapt
ce o determina sa se prezinte la medical de familie.Care I face internarea pe sectiea
O.R.L.
*Stare generală:influentata
*Tegumente și mucoase:normal colorate
Aparat Respirator:
-R=21/Minut
-P=84/minut
-TA=180/90 mm Hg
78
Aparat uro-genital:
Eliminări
Scaun:
-Cantitate:200g
-Forma:Cilindrică
79
Urina:
Miros:de bullion
Vărsături:Absente
Date antropometrice:Înălțime:1,0=50 Cm
-Greutate 62 Kg
80
Diagnosticul medical
OTITA BILATERALA CONGESTIVA
-HTA-Stanga II
-A.S.C
-Surditate medie
Problme actuale
-Dureri la nevelul ambelor urechi
-Hipocuzie
-Cefalee occipital
-Ameteli
-Anxietate
-Insomnie
Probleme actuale
-Risc de complicatie
-Otita infectata
-Accentauarea surditatii
-Perforatie de timpan
Grad de dependent
Din analiza datelor culese de la pacienta se constata alterarea urmatoarelor nevoi

fundamentale
1.nevoia de a respire si de a avaea o buna circulatie
81
2.Nevoia de a evita pericolele
3.Nevoia de a dormi si a se odihni
4.Nevoia de a comunica
5.Nevoia de o practica religie
6.Nevoia de a invata cum sa-si protejeze sanatatea
Diagnosti de nursing la internare
Se stabilește pe baza formullei P.E.S
1.Nevoia de a respiresi a avea o bună circulatiea
-Indadecvata din cauza HTA manifestată prin creșterea valorilor TA,cefalee

occipital,amețeli
2.Nevoia de a evită pericolele
-Starea generală alterată cauzată de procesul inflamator auricular și HTA manifestat

prin dureri în ambele urechi,risc de pierdere a echilibrului
3.Nevoia de a dormi și a se odihni
-Insomnie din cauza durerilor auriculare manifestată prin ore insuficiente de

somn,oboseala
-Comunicare anevoioasă din cauza surdității medii manifestată prin neliniște

nesiguranță
5.Nevoia de a practică religie
-Dificultatea de a prectica relegia din cauza stării genrale alterate
6.Nevoia de a învață să-și păstreze sănătatea
-Cunoașterea insuficientă despre boala cauzată de vârstă înaintată și manifestată prin

întrebări repetate privind boala să,tratamentul efectuat și efectele lui.
82
83
PLAN DE INGRIJRE

1.Circulatie inadecvata Cefalee occipital,ameteli
T.A180/90mg
Instalez pacianta in salon prevazut cu o P-86p/min
Cauza:H.T.A.st II buna aerisire temperature optima 18-20 R-21r/min
grad.C 17.03.2017
Pacientul sa prezinte T.A in -Evaluez carcterul TA-160/85mm mg
limite fiziologice durerii:iradiere,durata,intensitate,localizar P-80p/min
Manifestări: e R19r/min
-Cresterea valorilor T.a Rol delegat:Adminstrez la indicatiile 19.03.2017
-Ameteli medicului Functiile vitale au revenit la
-Cefalee occipitala -Nolipre; 5mg.1cp dimineata normal
-Betosenc 2mg 2cp/zi T.A135/70mm hp
Vitamina c 180 mg 2cp/zi P-76p/min
R-17r/min
84
delegate
2.Stare genrala Pacienta sa nu mai prezinte dureri Rol propiu: 16.03.2017
in urechi -Asigur un climat corespunzător. Pacienta are stare generala alterata
Pacienta sa aiba o stare buna Am aeristi încăperea. 17.03.2017
fizica si psihica Rol delegate:La indicația Manifestarile clinice diminueaza
Cauza:H.T.A medicului am administrat. 18.03.2017
-Ospeniop 100mg 1cp/zi Dureri auriculare sau ameteli
Panadol rapid 2cp/zi 19.03.2017
Manifestări Otocalm cu instalatii auriculare Pacienta se simte bine,evolutia
-Dureri in ambele urechi este satisfacatoare
-Senzatia de greutate in urechi
-Risc de pierdre a echilibrului
85
delegate
3.Trezirea fecventa din somn Rol propiu: 16.03.2017
Pacienta sa aiba un somn linistit -Asigur un climat corespunzător. Pacienta are stare generala alterata
,odihnita Am aeristi încăperea. 17.03.2017
Rol delegate:La indicația Manifestarile clinice diminueaza
Cauza:Dureri auriculare medicului am administrat. 18.03.2017
-Ospeniop 100mg 1cp/zi Dureri auriculare sau ameteli
Panadol rapid 2cp/zi 19.03.2017
Manifestări Otocalm cu instalatii auriculare Pacienta se simte bine,evolutia
-Oboseala este satisfacatoare
-Are insuficienta de somn
86
4.Comunicare greoaie,mai mult Rol propriu:
nonverbala -cercetez pisibilitatile de comunicare
ale pacientului
-creez un climat de încredere,răspund 16.03.2017
cu multă amabilitate și promptitudine la Pacienta este obosita nelinistia
Cauza:Surditate medie toate întrebările pacientului 17.03.2017
-ofer posibilitatea pacientului să-și In urma administarari sedativului
Pacienta sa inteleaga ce ii se exprime emoțiile,sentimentele și doarme 6-8 ore pe noapte
Manifestări transminte temerile 18.03.2017
-Neliniste -antrenez pacientul în diferite activități Doarme bine si este odihnita
-Nesiguranta care să-I dea sentimental de siguranță.
Rol delegate:
Încredere și siguranță
-Servesc pacienta cu lapte cald seara
87
Rol propriu:
5.Dificultatea de a practica -Incurajez pacienta sa-si exprime Obiectiv realizat
religia sentimentele in legatura cu credinta
sa
Pacienta sa actioneze -Asigur pacienta de confidentialitat
Cauza:Stare genrala alterata dupa credita si valorile si empatie;
proprii -Caut impreuna cu pacienta
modalitati de practicarea a religiei
Manifestări (citirea unor carti religioase) si o
ajut sa ia legatura cu pacientii ca
Incapacitatea de a-si practica imartasesc aceeasi credinta
religia
88
Psihoterapie
6.Cunoasterea -Încurajez pacientul să întrebe tot ce vrea să știe Obiectiv realizat
insuficienta despre Pacienta si familia au despre afecțiunea să mijloace de investigare
boala fost instruitii cu depre boala să,
Cauza:Varsta informatii noi despre -conștientizez pacientul asupra propriei
inaintata boala si tratament responsabilități privind păstrarea sănătății și
prevenirea maladiilo;
Manifestări -Urmăresc modul de recuperare psihică și fizică
Pune fecvente a pacientului
intrebari despre boala -Încurajez pacientul să privesca cu incredre și
si tratament optimism în echipa medicală de îngrijire și în
vindecarea totală a lui
89
Denumirea examenului Mod de recoltare Valori Obtinute Valori normale

Hemoleucograma Se recoltează prin funcție venoassa 2 ml sânge pe Leucocite=10000/mm3 Leucocite=4000-9000/mm3
HEPARINA sau EDTA cu vacutainer mov HB-13,5/dl HB=12-14
HT-40% HT=35>%
VSH Se recoltează 1,6 ml sânge +0,4 citrat de sodium 60 mm/1h 0-20 mm/h
3,8% fără staza venoasă cu vacutainer negru
Sumar urina Se recoltează dimineață,la trezire 20-30 ml urina din Glucoza=absentă Glucoza=absentă
jetul mijlociu -albumia:absentă -albumia:absentă
-Corpi cetonici-absenți -Corpi cetonici:absenți
-Urobilinogen rare
Glicemie Se recolteaza 5-8 ml sange fara substana 118mg/dl 70-115
anticuagulanta cu vacutainer rosu
Coresterol Se recolteaza dimnineata pe nemancate,prin punctie 205 mg/dl 120-220 mg/dl
venoasa,cu staza,5-8ml sange fara substanta
anticoagulanta cu vacutainer rosu
EXAMENE DE PARACLINICE
90
EXAMEN CERUT PREGATIREA REZULTAT
PACIENTULUI
Electrocardiograma Pregatirea psihica: Cord cu hipetrofie
-Inlatur factorii emotionali ventriculara stanga
Pregatirea fizica:
-Asez bolnava pe patul de
constultaie rugand-o sa-si
relaxeze mulsculatura
-Montez electrozii standard
cat mai aproape de radacina
91
TABEL CU EXPLORARI PARACLINICE
EXAMENUL INTERVENTIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU SI DELEGAT EVALUARE

EKG -Pregatesc pacienta din punct de vedre psihic si o transport in sala de
explorari functionale cu 10-15 min inainte;
-Pozitione pacienta in decubit dorsal si l ajut sa se dezbrace
-Montez partile moi ale extremitatilo(rosu-mana dreapta;galben-mana
stanga;negru-picior drept;verde-piciorul stang
-montez electrozii precordiali:
V1-spatiul intercostals,pe margina dreapta a sternului
V2-in spatial 4 intercostal,pe marginea stanga a sternului.
V3-inte v2 si v4;
V5-la inersectia de la orizontala dusa din v4 si linia axiala anterioara stanga
V6-spatiul 3 intercostal
-inregistrez EKG-ul si notez rezultatul in foaia de observatie
-Conduc pacienta la salon
92
93
TEHNICI APLICATE
1.Asigurarea condițiilor de igiena și protecție la unitățile sanitare
Scop:Prin respecatea normelor de protecție și ingiena se evită posibilitatea apariției

accidentelor de munca și îmbolnăvirea progesionale,precum și infecțiile și infestările
cu microorganism provenite de la bolnavi,transiterea lor de la un bolnav la
altul,crește rezistentă și capacitate de munca.
2. Aplicarea regulamentului privind circuitele funcționale în unitatil

sanitare,respctarea asepsiei și antisepsiei.
3.Asigurarea conditiilot igienice ale bolnavilor internați.
Scop:Confortul,odihna și îngrijirea bolnavilor,mentinera tegumentelor în stare

perfectă curta pentru prevenirea infecțiilor cu poartă de intrare cutanată.Păstrarea
igienei presonale a bolnavilor.
-Pregătiră patului și a accesoriilor lui
-Schimbară lenjeriei de pat și protejarea cu mușama și aleza.
-Urmărirea modului de satisfăcea a igieni personale și vestimentarea a pacientului.
-Dezbrăcarea și îmbrăcarea bolnavilor.
4.Participarea la examenul medical
Scop:Cererea unui Climate favorabil între bolnavi și echipa medicală pentru

menținerea ciioerarii la active:stabilirea medicației după diagnosticul existent,reușită
și operativiatea examinării.
-Pregătirea salonului pentru examenle clinice și vizita medicului.
-Pregătirea bolnavilor în vederea medicale.
-Participarea la examenul clinic general și noatrea în foaia de observații a indicațiilor

medicului
5.Recoltarea produselor biologice.
94
Scop:Cercetarea în laborator a unor constant biologice ale organismului aflat în
starea patologică.
-Efectuarea puncției venoase
-Recoltarea sângelui pentru examene biochimice,hematologice,serologice
-recoltarea urinei pentru examen sumar de urina
-recoltarea bilei pentru examen de laborator
6.Efectuarea clismei
Scop:evacuator-golirea tubului digestive
7.Îngrijirea plagilor
Scop:protejarea plagii de factori nocivi,printr-o absorbție a secrețiilor,prin repaus

perfect,favorizând astefel cicatrizarea.
8.Administrarea medicamentelor.
Scop:evoluția stării bolnavului spre vindecare parțial sau totală
-Observarea modului cum bolnavul respecata prescripțiile mdicale
-Asigurarea circuitului medicamentelor
-Administrarea medicamentelor pe cale orală,parenterală
-Efectiarea injective intvenoase.
9.Aplicarea agenților fizici
Scop:accentuarea procesului de resorbție (comprese reci)
-Aplicară compreselor umede
10.Hidratarea organismului
Scop:restabilirea echilibrului hidroelectrolitic al organismului
95
-Hidratarea prin perfuzii.
11.Pregătirea preoperatorie a bonavilor
Scop:Asigurarea condițiilor necesare suportării intervenției chirurgical și prevenirea

accidentelor ce pot surveni în cursul acestora sau imediat postoperator
12.Alimentația bolnavului
Scop:Asigurarea aporului caloric și evergetic (calitativ și cantitativ) necesar

întreținerii organismului înlesnirea procesului de vindecare.
-Observarea apetitului bolnavului
-Calculară rații alimentare
-Intocmirea fisei de alimentare zilnică
-Alimentația active a bolnavilor.
13.Sterilizarea instrumentelor și materialelor folosite în activitatea medico-

sanitară
Scop:realizarea procesului de asepsie prin care se previne pătrunderea germenilor

patogeni în organism,prin soluții de continuitate.
-Pregătirea instrumentului chirurgical invderea sterilizării
-Pregătirea sondelor de cauciuc și material plastic pentru sterilizare
-Pregătirea materialului textile (halite,Câmpuri,Mânuși,Aleze) pentru

sterilizare
14.Supravegherea bolnavilor
Scop:Stabilirea diagnosticului și aprecierea evoluției bolii și implicit starea

bolnavului
-Observarea pacientului,stării psihice,a stării de conștientă a bolnavului și

reactivității generale
96
-Măsurarea și notarea temperaturii,TA,puls,respirație,înălțime,greutate
corporală
-Observarea tegumentelor și mucoaselor bolnavului
-Observarea poziției bolnavului și evitarea complicațiilor produse de

poziționarea prelungită într-un singur loc (escare).
15.Îngrijirile postoperatorii ale bolnavilor
Scop:Restabilirea funcțiilor organismului,asigurarea cicatrizării normale a plagii și

prevenirea complicațiilor.
-Schimbarea poziției bolnavului
-Mobilizarea bolnavului
-Asigurearea igienei personale
-Respectară medicației și regimului alimentar.
16.Efectuarea transportului bolnavilor
Scop:Deplasarea bolnavilor la diferite servicii de investigații,diagnostic și tratament
17.Educație pentru sănătate
97
BIBLIOGRAFIE
O.R.L VOL.1-
N.Constantinescu,St.Garbea,Gh,Popovici,V.Racoveamj,I.Telu,Editura
Medicala,Bucuresti ,1964.
CHIRURGIE-O.R.L-St.Garbea,Al.V.Dimitriu,D.Firica,Editura didactica si
pedagogica,Bucuresti,1983.
OTO-RINO-CERVICO-LARINGOLOGIE-Stefan Surtea,Editura didactica si

pedagogica Bucuresti,1980
ORIENTARI IN OTO-RINO-LARINGOLOGIE-Leonid Teodorescu,si

colaboratorii E.Stratulat,I.Cornea,Editura Junimea.1981
PATOLOGIE-O.R.L,Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1973
GHID DE NURSING cu tehnici de evaluare si ingrijirii corespunzatoare nevoilor

fundamentale-Lucretia Titirica;Editura Viata Medicala Romaneasca;anul 2008
98

Otita Medie Acută

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Otita Medie Acută

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA DE STAT

Procesul de îngrijire reprezintă aplicarea modului ştiinţific de rezovare a

A-i sevri pe cei din jur este una din cele mai mari împliniri.Îţi da un sens în viaţă şi-

În urmă stagiului proctic efectuat pe secţia “Boli infecţioase”m-a impresionat

Un obiectiv important al activităţii de viitoare asistentă medicală îl reprezintă

Urechea este un organ pereche, localizat în scobituri ale oaselor temporale.

Sistemul vestibular este format din vestibul, care da informatii privind

Otoree = scurgere de lichid provenind din ureche

Otoree cerebrospinala (otolicvoree) – dupa traumatisme – scrugere de lichid clar, ca

Otoree seroasa – eczeme

Otoree mucopurulenta – otite medii cronice

Otoree purulenta – otite medii cronice, otita externa

Otoragia – hemoragia din ureche (traumatisme, otite cronice)

Acuta – otita externa, otita medie acuta

Cronica – otite medii cronice

Otalgia(otodinie) = durerea auriculară. Poate fi provocată de inflamaţii ale

Otita medie acută supurată. Determinate de suprainfecţia bacteriană (Streptococcus

Simptome: dureri auriculare violente, pulsatile cu iradiere în ceafă, dinţi şi creştetul

Complicaţiile sînt date de propagarea infectiei la grupele celulare mastoidiene

Tratamentul general se face cu antibiotice (penicilina, eritromicina fiind cele mai

Hipoacuzia de transmisie. Cauze: conductul auditiv extern este obstruat (corpi

Hipoacuzia de percepţie. Cauze: Imbătrânirea (presbiacuzie), zgomotele puternice ,

Definiţie – pierderea auzului prin scăderea bruscă sau progresivă a percepţiei

Cauze – zgomotul, vârsta, dop cerumen, medicaţie ototoxică, traumatisme

Simptome: auzul redus (estompt), dificultatea de a înţelege ce se vorbeşte în jur, în

Surditate ereditară – determinată prin anomalii transmise genetic;

Cauze postnatale – traumatisme, otite, labirintite, meningite, ototoxicoze

Tratament. Hipoacuzia neuro-senzorială beneficiază de tratament curativ. Dacă

Protezarea auditivă. Reprezintă o ameliorare a auzului bolnavului folosind proteza

Urechea externă este formată din pavilionul urechii şi conductul auditiv

Pavilionul urechii-are formă de panlie cu îndoituri care-i măresc suprafaţă,lucru

Conductul Auditiv-extern continuă pavilionl

Timpanul- Este o membrane elastică,subțire,rezistentă,bombată spre interior și

Fereastra ovală și fereastra rotundă se gasec pe peretele intern al urechii medii,perete

De aceea,în cazul ferforatiilor de impan,auzul nu dispare și numai diminuă.

Urechea medie comunică cu nazofaringele printr-un canal numit trompa lui

Labirintul membranos este cuprins în labirintul osos și este format din:

2. Canale semicirculare membranoase (trei) sunt cuprinse între cele osoase și

2.Otitele medii acute nemicrobiene,forme clinice în care se încadrează otita

seroasă cu apariție bruscă vând în origine un barotraumatism. Indiferent dacă otita

Otitele acute microbiene

Anatomia patologică-Procesul inflamator debutează cu faza cingstiva,care trece de

necontrolată.Se poate complică cu o mastoidita.prin apariția unei osteite acute a

Simptomatologia-Otită medie acută a copilului mic reprezintă forma cea mai

Examenul otoscopic sesizează următoarele aspecte:

(a) În faza congestive apare un desen vascular de-a lungul mineruui

Examenul funcțional pune în evident o surditate modrata de tip transmisie

Definiție-Reprezintă localizară uni process supurativ acut la nivelul muciase tuturor

Simptomatologia obiectivă-Se deosebește în funcție de faza.În faza preperforatova

-Simptomatologia general-se carcterizeaza prin alterarea stații generale, astenie,

- Simptomatologia din faza postperforativa-perforația timpanică aparauta spontan

Examenul otoscopic-relevă prezentă puroiului în conductul auditiv extern.În funcție

Compicatii-Sunt mastoidita,labirintele (seroase și supurate),infecțiile sinuso-

Forme anatomo-clinice-Sunt clasificate după următoarele criteria:

a.După criteriu evolutiv întâlnim formele clinice supraacute,apar în cursul marilor

b.După aspectul perforației, care este un indicator pertios în urmărirea desfășurări

c.după natura agentului pathogen (subliniem că,până la perforație,otita medie

Diagnosticul diferențial-Se face cu miringita, cu otita externă difuză sau

Zona zoster auriculară cu localizare la nivelul membrane dimpanale poate fi

Prognosticu-este bun dacă tratamentul s-a făcut la timp și correct.Se obține o

Trateamentul-Este etiologic și și simptomatic.Cel etiologi vizează dezobstuctia

Dezobstructia foselor nazale se efctueaza prin pulverizarea la nivelul mucoasei