COLIGUIL ECONOMIC “MARIA TEIULEANU” PITESTI

Referat
-BOLI ALE SISTEMULUI ACUSTICO-VESTIBULR-

ELEVI: Din Maria Luiza

Sima Elena Loredana
CLASA: XI F

BOLI ALE SISTEMULUI ACUSTICO-VESTIBULR

NOTIUNI DE ANATOMIE CLINICA

Analizorul acustico-vestibular, cum este numita urechea in specialitatea noastra,

este formata din trei portiuni: urechea externa, urechea medie si urechea interna.

Urechea externa este formata din pavilionul cartilaginos si din conductul auditiv
extern. Pielea care tapeteaza conductul contine glande ce secreta cerumenul (ceara).

a) Urechea medie cuprinde casuta timpanului, cavitate cubica separata de

urechea externa prin membrana timpanului si de urechea interna prin doua
mici membrane, fereastra rotunda si fereastra ovala. Intre timpan si fereastra
ovala sunt situate trei oscioare, in ordine, ciocanul, nicovala si scarita.
Urechea medie contine si trompa lui Eustachio, canal care leaga casuta
timpanului de rinofaringe.

b) Urechea interna este formata din labirint, un ansamblu de canale avand o

forma complexa. Labirintul este impartit in doua portiuni, anterioara si
posterioara. Labirintul posterior (denumit uneori si vestibul) cuprinde o
zona dilatata, vestibulul propriu-zis, in care se deschid trei canale in forma
de semicerc, canalele semicirculare; aceste structuri controleaza echilibrul.
Nervul cohlear, care pleaca din labirintul anterior, si nervul vestibular, care
pleaca din labirintul posterior, se unesc pentru a forma nervul
cohleovestibular, ori nervul auditiv, care isi continua drumul in conductul
auditiv intern.

FIZIOLOGIE
Urechea cuprinde doua tipuri de structura, sistemul auditiv si sistemul vestibular.
Sistemul auditiv cuprinde un aparat de transmisie, format din urechea externa si
medie si un aparat de perceptie, format din labirintul anterior (cohleea urechii
interne).
Sistemul vestibular este format din vestibul, care da informatii privind acceleratia
lineara a capului si canalele semicirculare, care dau informatii in ce priveste
acceleratia unghiulara a capului.

PATOLOGIE
Se deosebesc bolile sistemului auditiv si cele ale sistemului vestibular.
Bolile sistemului auditiv pot afecta diferitele parti ale urechii. Tulburarea cea mai
frecventa a urechii externe este dopul de cerumen. Infectiile conductului auditiv
extern sunt otitele externe. Principalele boli ale urechii medii sunt otitele acute si
cronice, traumatismele timpanului, indeosebi cele cauzate de betitioarele speciale cu
vata si otospongioza. Patologia urechii interne este provocata mai ales de imbatranire,
de traumatismele legate de zgomot, de medicamentele ototoxice, de traumatismele
craniene si de labirintite.
2
 Bolile sistemului vestibular sunt reprezentate, in principal, de boala lui Ménière.

Ménière = Afectiunea urechii interne care se manifesta printr-un ansamblu de

tulburari cuprinzand vertij, scaderea auzului si zbarnaituri in urechi.
Boala Meniere afecteaza urechea interna, responsabila de auz si de echilibru. In
general, ea nu afecteaza decat o ureche, dar poate fi si bilaterala. Boala survine, in
crize, la persoanele de varste cuprinse intre 20 si 50 de ani.

BOLI ALE SISTEMULUI ACUSTICO-VESTIBULR

1. Asurzire
2. Boala Ménière Afectiunea urechii interne care se manifesta printr-un ansamblu de tulburari
cuprinzand vertij, scaderea auzului si zbarnaituri in urechi.
Boala Meniere afecteaza urechea interna, responsabila de auz si de echilibru. In general,
ea nu afecteaza decat o ureche, dar poate fi si bilaterala. Boala survine, in crize, la
persoanele de varste cuprinse intre 20 si 50 de ani.
3. Dereglări de echilibru
4. Infecţii ale urechii
5. Meningită este o infecţie a ţesuturilor creierului (meningele) şi uneori şi a lichidului
cefalorahidian (LCR) care înconjoară creierul şi măduva spinării. Meningita constă în
tumefierea (umflarea) ţesuturilor creierului şi în unele cazuri şi a ţesuturilor măduvei
spinării numită meningita spinală. Atunci când ţesuturile creierului sunt tumefiate la
celulele creierului ajunge mai puţin sânge şi prin urmare mai puţin oxigen. Dacă nu se
tratează, în unele cazuri pot apărea sechele ale creierului. Infecţia apare mai frecvent la
copii, la adulţii tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, la adulţii în vârstă şi la
persoane care au o afecţiune cronică, precum o scădere a sistemului imunitar (sistemul
de apărare al organismului). Meningita poate îmbrăca forme uşoare sau severe, ce pot
ameninţa viaţa. De regulă, severitatea depinde de microorganismul care a cauzat infecţia
şi de vârsta persoanei, precum şi de starea generală de sănătate a organismului în
momentul infectării.
6. Otită

Otitele medii acute Infectia urechii medii (otita medie)

Infectia urechii medii apare de obicei in cadrul unei infectii a tractului respirator superior, cum ar fii
raceala. In timpul racelii, epiteliul (captuseala) trompei lui Eustache se umfla blocand-o,
determinand acumularea secretiilor in urechea medie. Aceste secretii sunt un mediu prielnic de
dezvoltare a bacteriiilor si virusurilor ce determina infectia urechii medii.
Puroiul se formeaza pe masura ce organismul incearca sa invinga infectia. Secretia se acumuleaza
impingand in timpan, determinand durere si uneori pierderea auzului. Febra dureaza aproximativ 1-
2 zile; durerea si plansul in jur de 3-4 ore. Dupa aceasta, majoritatea copiilor mai au dureri usoare
ca intensitate pana la 4 zile, desi copiii mici pot avea dureri intermitente pana la 9 zile. Tratarea
copiilor cu antibiotice scurteaza durata simptomatologiei la aproximati 1 zi, conform unui studiu
efectuat pe 240 copii cu varsta intre 6 luni si 2 ani. Oricum, in aproximativ 80% din cazuri sistemul
imunitar poate invinge infectia determinand vindecarea infectiei urechii medii fara antibiotice.
In cazuri severe, cantitatea prea mare de secretii acumulate la nivelul urechii medii creste presiunea
pe timpan pana cand acesta se rupe, permitand scurgerea secretiilor. Cand se intampla acest lucru,
febra si durerea dispar si infectia se vindeca. Ruptura timpanului se vindeca in cateva saptamani de
la sine.

3
Cateodata, complicatii, cum ar fi otita medie cronica supurata (infectie a urechii cu secretie
cronica), pot aparea dupa infectii repetate ale urechii.

Infectia urechii medii cu secretii (otita medie cu secretie)

Dupa o raceala sau infectie a tractului respirator superior, secretiile se acumuleaza in spatele
timpanului, spatiu numit urechea medie. Aceasta determina distensia trompei lui Eustache, blocand
canalul de scurgere de la urechea medie la gat. Astfel se creeaza vid si suctiune, care trag fluidele
(secretia) in urechea medie. Blocajul trompei lui Eustache impiedica secretiile sa se scurga de la
nivelul urechii medii in gat. Pierderea auzului se datoreaza faptului ca secretiile interfera cu buna
functionare a urechii medii.
Majoritatea copiilor care au infectii ale urechii medii mai au inca secretii (care pot fii sterile) in
spatele timpanului la 2 saptamani de la terminarea tratamentului pentru infectii ale urechii medii.
Acest lucru nu este iesit din comun. In cele mai multe cazuri, lichidul dispare intr-o luna. Cu toate
acestea, aproximativ 10% dintre copii mai au inca secretii in spatele timpanului la 3 luni dupa
vindecarea infectiei.
Otita medie supurata poate aparea chiar daca copilul nu a avut o raceala evidenta, o infectie a
urechii sau alte infectii ale tractului respirator superior. Aceasta se datoreaza altor cauze ce
determina obstructia trompei lui Eustache.
In cazuri rare, apar complicatii cum ar fi pierderea auzului sau ruperea timpanului datorate
infectiilor la nivelul urechii medii dau acumularii secretiilor la acest nivel.

a.
b. Otita medie acuta supurata cu timpan închis
c. Otitele medii acute cu timpan deschis
d. Otita supurata acuta simpla
e. Otita supurata acuta necrozanta
f. Otita medie supurata cronica propiu-zisa
g. Otita medie cronica colesteatomatoasa
h. Otita medie cronica polipoasa
7. Otoscleroză
8. Sindromul Usher
9. Vertijul este senzatia de invartire chiar si atunci cand persoana sta pe loc.
10. Labirintita reprezinta inflamatia canalelor urechii interne
11. Vertijul postural paroxistic benign este o afectiune a urechii interne, care se
manifesta printr-o falsa senzatie de rotatie sau de ameteala a corpului sau
mediului inconjurator, ce apare la anumite miscari ale capului. Reprezinta o
senzatie eronata de deplasare in raport cu spatiul inconjurator sau al spatiului in raport
cu corpul, si este legat de un dezechilibru intre cele doua aparate vestibulare. Adeseori
este insotit de greturi, varsaturi si transpiratii, o paloare si o angoasa dar se mai pot
asocia uneori acufene si o surditate unilaterala. Vertijele pot fi periferice si sunt
provocate de o atingere a urechii interne sau al nervului vestibular, precum si vertije
centrale care sunt provocate de o atingere a centrilor vestibulari din interiorul
encefalului. Se va trata mai intai cauza care provoaca vertijele. Tratamentul simptomelor
recurge la repaosul la pat, la prescrierea de antiemerice si anxiolitice.
12. Colesteatomul reprezinta de fapt un chist cu localizare in urechea medie.

BIBLIOGRAFIE
4
www.preferatele.com
farmaciaverde.wordpress.com
www.medicina-familiei.ro
ro.wikipedia.org