CAP.I.

1
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
URECHII MEDII
I.1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE ALE URECHII MEDII

Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau casa
timpanului, si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida.
CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti.
PERETELE EXTERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2
portiuni:
- una superioara osoasa, denumita zidul atical si
- una inferioara, membrane timpanului.
Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. Pozitia ei este
oblica de sus in os si din afara-inauntru. !a nou nascut este practice orizontala, ea
tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea, aun"e la un un"hi de aproximativ #$% cu
verticala.
&embrana timpanica nu este plana, ci conic ' concava privita din exterior,
portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. (nsertia
membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui li"ament )ligamentul lui
Gerlach*.
(n portiunea superioara acest li"ament se desprinde de osul timpanal si se
rasfran"e spre centrul membranei, pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului. +e
formeaza astfel doua li"amente timpano ' maleare, anterior si posterior, care impart
membrane timpanica in doua re"iuni ine"ale: cea superioara, situate deasupra
li"amentelor si a scurtei apofize a ciocanului, este pars flaccida lui Shrapnell, ce
cuprinde ,-$ din suprafata, si cea inferioara cu #-$ din suprafata, care poarta numele
de pars tensa, fiind partea . in tensiune/.
,
&anerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in os si dinainte ' inapoi, pana
la umbro. 0e la li"amentul lui 1erlach pana la manerul ciocanului se intend fibre
conuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii.
!a nivelul membranei lui +hrapnell, stratul conunctiv este slab reprezentat. !a
exterior, membrane timpanica este acoperita cu te"ument foarte subtire, pe fata ei
interna se intinde epiteliul casei timpanului.
Peretele superior al casei este subtire, deseori dehiscent )dehiscenta osoasa la
nivelul suturii pietro - scuamoase* si vine in raport cu fosa cerebrala milocie, lobul
temporar.
Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in
cazul supuratiilor urechii milocii.
Peretele i!erior se invecineaza cu "olful venei u"ulare.
Peretele posterior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de
comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei )aditus ad antrum*.
Peretele "terior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei
lui Eustachio. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo ' mandibulara si cu
canalul corotidian.
Peretele iter vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. El prezinta o
proeminenta centrala denumita promontorium. 0easupra acestuia se "aseste un
orificiu ovalar, fenestra vestibuli sau fereastra ovala )obturata de talpa scaritei*, iar
dedesubtul ei un alt orificiu, fenestra cochleae sau fereastra rotunda )obstruata de o
membrane conuctiva*.
2ontinutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare:
- ciocanul )maleus*,
- nicovala )incus* si
- scarita )stapes*, asezate din afara ' inauntru in ordinea descrisa.
3sisoarele se articuleaza intre ele.
2
Ciocanul are un maner inserat in stratul conunctiv al membranei timpanice, un
col )pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani* si un cap cu care se
articuleaza nicovala.
Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini, una se spriina pentru a realizza
axul ei de rotatie )scurta apofiza a nicovalei*, iar cealalta se articuleaza cu capul
scaritei )apofiza lun"a sau descendenta a nicovalei*.
Scarita are forma unei scari de sa, prezentand un cap articular, un col ce serveste
la insertia muschiului scaritei, doua brate care aun" la talpa ei )numita si platina
scaritei*. 2asa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului.
0e la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care
compartimenteaza cavitatea. +e distin" doua compartimente distincte, cu rol important
in patolo"ia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior, denumit atica sau
epitympanum si altul inferior, atrium sau mezotympanum.
(nervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului "losofarin"ian
)perechea (4*, iar vascularizatia este asi"urata de ramuri ale arterelor maxilara interna,
menin"ee milocie, carotida interna si auriculara posterioara.
TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa timpanului
pana la peretele lateral al rinofarin"elui.
Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartila"inoasa spre farin"e. !a
unirea celor doua portiuni se "aseste o in"ustare, istmul.
5rompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul
de"lutitiei.
APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate, captusite de o
mucoasa subtire aplicata direct pe os ' celule mastoidiene. 5oate celulele comunica
intre ele si in final cu antrul mastoidian, care este cea mai mare celula si care exista de
la nastere. Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului. +tructura
celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi )mastoida eburnata*, ca urmare
6
a tulburarilor de aerisire a urechii medii )datorita ve"etatiilor adenoide ale copilului*
sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii )otite cronice*.
Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala milocie, intern cu
urechea interna, cu sinusul venos si"moidian )sau lateral* si cu fosa cerebeloasa. (n
exterior este acoperita cu te"umente pe fata ei inferioara se insera muschii di"astric si
sterno-cleido-mastoidian. Anterior, mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si
nervul facial )perechea 7((*.
Particularitati la copii:
!a su"ar si la copilul mic trompa lui Eustachio are :
- un traiect scurt si orizontalizat8
- diametrul mare8
- consistenta redusa a suportului cartila"inos8
- tonus redus al muschiului tensor al valului palatin )principalul dilatator activ al
trompei lui Eustachio*.
5oate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor
la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii.
2ontaminarea urechii medii cu secretii se face prin:
- reflux )in timpul plansului sau suflarii nasului*8
- aspirare )presiune redusa in casa timpanului*8
#
I.1.#. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE
FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITI$
Aparatul auditiv este numit analizator acustico ' vestibular si are 2 functii
principale:
,. auditiva8
2. vestibulara8
(n cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otolo"ice:
,* 9ipoacuzia, care poate fi de trei feluri: de transmisie, neurosenzoriala si de tip
mixt8
2* Acufenele care se numesc 5(:(5U+-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul
le aude dar nu provin din mediul exterior8
6* 3tal"ia, numita si otodinie ' durere8
#* 3toreea ; scur"erea unui lichid din conductul auditiv extern8
$* +indromul vestibular periferic ; verti < tulburari de echilibru < nista"mus.
0intre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc:
SIMPTOM OTITA MEDIE
9ipoacuzia de transmisie 3tite acute catarale
9ipoacuzia neuro ' senzoriala 0e"enerari cohleare in afectiunile urechii
medii
9ipoacuzie de tip mixt
3tal"ia 3tite acute sau cronice
3toreea mucoasa 3tite cronice supurate in faza linistita
3toreea muco ' purulenta 3tita cronica supurata simpla
3toreea purulenta fetida 3tita colesteatomatoasa

CAP.I.#.
DEFINITIE% ETIOLOGIE% CLASIFICARE
$
I.#.1. DEFINITIE
+ub numele de otita medie se intele"e localizarea unui proces inflamator la
nivelul urechii medii.
3titele medii pot fi catarale sau supurate, acute sau cronice.
I.#.# ETIOLOGIE&
I' OTITE MEDII CATARALE
I.1. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA
3tita catarala acuta apare la toate varstele, cu predilectie la copii.
Etiolo"ia cea mai frecventa o constituie rinitele, adenoiditele si farin"itele acute.
&ecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul
inflamatiei mucoasei nazale, a rinofarin"elui sau a ami"dalei farin"iene. Aerul din
urechea medie se resoarbe si presiunea ne"ativa care se creeaza, plus inflamatia,
determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. &ucoasa de eczematizeaza,
membrana timpanica se retracta, reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii.
Anatomopatolo"ia este o inflamatie exudativa, de tip cataral, a mucoasei urechii
medii.
1.#. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA )otita seroasa, otita
seromucoasa*
3tita catarala cronica este o afectiune frecventa. Ea succede celei acute, prin
persistenta cauzelor care au provocat-o. Este favorizata de inflamatiile de sept, tumori
ale rinofarin"elui, dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. !ichidul
din urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea, el nu se
poate evacua spontan.
II. OTITELE MEDII SUPURATE
1. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE
6
1.1. OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA (ANALA
Este abcesul cald al urechii medii.
Etiolo"ic, otita este determinata de coci pio"eni in maoritatea cazurilor
)+treptococus pneumoniae si p=o"enes, 9aemophilus influenzae, >rahmanella
catarrhalis +taph=lococcus aureus*. 2alea pe care acesti "ermeni aun" in casa
timpanului este cea a trompei lui Eustachio.
2azul tipic este al unei rinite acute cand, dupa 6-# zile de evolutie a acesteia,
prin trompa mai lar"a a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune prea mare
la copilul mai mare sau la adult, secretiile mucopurulente intra in urechea medie si
"ermenii populeaza cavitatea, care este sterila in mod normal.
0in punct de vedere anatomopatalo"ic, este vorba despre inflamatie acuta de tip
exudativ ' purulent. &ucoasa este edematiata, pe alocuri ulcerata. (n cavitatile urechii
medii se aduna puroi sub presiune, leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici
care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie, cu eliberarea puroiului
in conduct. (n forme "rave, necrozate, poate fi afectat si osul )osisoarele urechii,
peretii urechii medii*.
1.#. OTITA SUGARULUI
3tita su"arului mai poarta numele de otoantrita. Ea este o forma clinica aparte a
otitei acute banale, datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta.
(nfectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si lar"a, ce permite
patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofarin"e si chiar a alimentelor atunci cand
su"arul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o de"lutitie
defectuoasa. 0iafra"mul interatico ' atrial este bine reprezentat la su"ar.
!a acest teren aparte se adau"a prematuritatea, distrofia si mai ales tratamentele
antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre
medici care nu stiu ca si urechea este implicata.
?
Exista doua forme distincte de otita la su"ar:
,. 3tita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate8
2. 3tita latenta sau astenica , apare pana la varsta de ,@ luni, nu atra"e atentia
pediatrului asupra urechii.
1.). OTITELE MEDII IN CURSUL (OLILOR INFECTIOASE
)3titele specifice*
,. Otit" *rip"l" insoteste sau complica "ripa, provocata de virusul "ripal8
2. Otit" s+"rl"tio"s" este provocata de streptococul >-hemolitic8
6. Ru,eol" determina otitele cu "ermeni banali, pe un teren aner"izant8
#. Di!teri" oti+" este rara, propa"area se face din farin"e, pe calea trompei8
$. Otit" tu-er+ulo"s" este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea
urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului8
6. Zo" .ooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a "an"lionului
"eniculat al facialului.
#. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE
3titele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii.
Etiolo"ia lor este microbiana, flora fiind dominanta de "ermeni conditionat '
pato"eni: stafilococ, pioceanic, proteus si coli.
3titele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite, la care
etiopato"enia, simtomatolo"ia, pronosticul si tratamentul sunt diferite.
#.1.OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA
&ai este denumita mezotimpanita, otoreea tubara, otita medie supurata cronica
beni"na. >oala este frecventa, debutul ei este in copilarie.
@
Pato"enia recunoaste un mecanism tubar, evidentiat si prin faptul ca fiecare
puseu inflamator nazar sau farin"ian determina acutizarea procesului otic.
0e obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat, iar
cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: ve"etatii adenoide,
mai rar aler"ie nazala sau malformatii velo ' palatine. Ea poate ramane si ca urmare a
unei otite acute nevindecate.
Anatomopatolo"ic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei
urechii medii. +e constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei
trompei cat si a peretilor casei timpanului.
Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei )timpanoscleroza*, trompa se poate
stnoza. :u exista ulceratii ale mucoasei sau osteita, ceea ce confera caracterul de
beni"nitate al afectiunii.
#.#. OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA
COLESTEATOMATOASA
3tita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de
epitimpanita, otoree purulenta sau otita medie supurata cronica mali"na.
Anatomie patologica si patogenie. 2aracteristica acestei otite o constituie
prezenta in urechea medie a unei pun"i te"umentare, asezata cu stratul "erminativ la
exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom.
2olesteatomul se formeaza prin 6 modalitati diferite:
a* prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie
)colesteatom primitiv*8
b* patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii
preexistente ale membranei timpanice8
c* inva"inarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie
)pun"a de retractie*, ca urmare a scaderii presiunii aerului si in casa
A
timpanului,in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio )cel mai
frecvent mecanism*.
+uccesiunea fenomenelor pato"enice este urmatoarea: ve"etatii adenoide
)hipertrofia ami"dalei farin"iene* B otita catarala cronica )otita sero mucoasa* B
pun"a de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia )pars
flaccida si zona postero ' superioara a pars tensei* B cresterea in dimensiuni a pun"ii
si acumularea epiteliului descuamat la interior )colestom uscat* B impreurul
colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate B complicatii.
&atricea )camasa* colesteatomului este proprietatea de a leza osul. 0in cauza
infectiei, portiuni din camasa se ulcereaza si apar "ranulatii de tesut conunctiv )cand
sunt mari se numesc polipi auriculari*8 prin ulceratii, infectia din interior vine in
contact direct cu elementele inconuratoare descoperite de colesteatom )dura mater,
urechea interna, nervul facial, sinusul lateral*, "enerand complicatii foarte "rave. 0in
acest motiv, aceasta forma de otita a fost denumita mali"na. 0esi nu este tumora,
colesteatomul se comporta tumoral.
,C
CLASIFICARE OTITE MEDII
3titele medii se clasifica in :
I. Otite +"t"r"le&
,. 3tita medie catarala acuta8
2. 3tita medie catarala cronica )otita seroasa, otita sero ' mucoasa *.
II. Otite supur"te&
,. 3tite medii supurate acute:
- otita medie supurata acuta banala8
- otita su"arului8
- otitele medii in cursul bolilor infectioase )otite specifice*.
2. 3tite medii supurate cronice:
- otita medie supurata cronica simpla8
- otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.
CAP.II.1
,,
FACTORI DE RISC
Exista factori ce determina cresterea riscului de a face infectii la nivelul urechii
medii )otita medie* care nu pot fi controlati. Acestia includ:
1. $ARSTA
2opiii cu varsta pana la 6 ani sunt mai predispusi sa faca infectii ale urechii medii.
0e asemenea, copiii mici fac mai frecvent infectii de tract respirator superior si
raceli. &aoritatea copiilor au cel putin o infectie a urechii medii in primii ? ani de
viata .
#. DEFECTE CONGENITALE SAU ALTE PRO(LEME MEDICALE.
+u"arii cu despicatura boltii palatine sau sindrom 0oDn sunt predispusi la infectii
ale urechii medii
). SISTEM IMUNITAR DEFICITAR
2opiii cu sistemul imunitar "rav afectat fac mai frecvent infectii ale urechii medii
decat copiii sanatosi .
/.SEXUL
+e pare ca baietii fac mai frecvent infectii ale urechii medii decat fetele .
0.ISTORICUL FAMILIAL
2opiii sunt mai predispusi sa faca infectii repetate ale urechii medii daca parintii
sau rudele acestora au avut asemenea infectii .
1.ALERGIILE
Pot fii factori de risc pentru infectiile urechii medii. Aler"iile determina infundarea
nasului ceea ce perturba functionarea trompei lui Eustache. Prin blocarea acestei
trompe secretiile se acumuleaza in urechea medie.
Alti factori care cresc riscul de a dezvolta otita medie sunt:
- raceli si infectii de tract respirator superior frecvente. 2ele mai multe infectii ale
urechii se dezvolta din cauza racelilor sau altor infectii de tract respirator superior
- expunerea la fumul de ti"ara. +u"arii expusi la fumul de ti"ara fac mai frecvent
,2
infectii ale urechii decat su"arii care nu sunt expusi la aceasta noxa. (n plus,
infectiile urechii la copiii expusi la fumul de ti"ara au o evolutie mai lun"a
- alimentatia la biberon. +u"arii care primesc alimentatia cu biberonul sunt mai
predispusi la infectii ale urechii in primul an de viata decat su"arii hraniti natural
)la san*. (n plus, su"arii alimentati la biberon sunt mai predispusi la infectii ale
urechii daca primesc alimentatia in pozitie orizontala decat daca sunt alimentati in
pozitia corecta, adica sunt tinuti in pozitie verticala
- copiii din centre de in"riire. 2opiii din centrele de in"riire, datorita faptului ca
sunt in permanenta in preama altor copii, fac mai des infectii ale urechii medii
decat cei care nu sunt crescuti in aceste centre
- folosirea suzetei. 2opiii care folosesc suzeta timp indelun"at sunt mai predispusi
la infectii ale urechii medii decat copiii care nu au acest obicei
Printre factorii care favorizeaza aparitia infectiilor repetate ale urechii medii pot fi:
- infectii ale urechii la varste mici. +u"arii care fac prima infectie a urechii medii in
primele 6 luni de viata sunt mai predispusi sa faca in continuare alte infectii ale
urechii
- persistenta secretiilor in ureche. +ecretiile care persista in spatele timpanului pe o
perioada de 2-,C saptamani dupa o infectie a urechii medii cresc riscul pentru
infectii repatate ale urechii medii
- infectii anterioare. 2opiii care au avut o infectie a urechii medii cu mai putin de 6
luni in urma sunt mai predispusi la o alta infectie a urechii mai ales daca acea
infectie a fost tratata cu antibiotice.
CAP.II.#
,6
SIMPTOME
+imptomele infectiei urechii medii )otita medie* apar de obicei la 2-? zile de la o
raceala sau o infectie a tractului respirator superior. +imptomele unei infectii a
urechii pot fi:
1. durerea urechii )de la o durere medie pana la una severa*. +u"arii de obicei tra"
sau smucesc de ureche cand ii doare. 2and se acumuleaza secretie la nivelul urechii
medii timpanul se poate rupe. 3data timpanul rupt, secretia se scur"e si durerea de
obicei inceteaza. Euptura timpanului se vindeca in cateva saptamani de la sine .
#. febra
). secretia care se scur"e din ureche este subtire si "albena. 0aca secretia contine si
san"e asta denota faptul ca timpanul s-a rupt .
/. scaderea apetitului, varsaturi, irascibilitate
0. tulburari ale somnului
1. este posibila pierderea auzului.
+imptomele acumularii de secretie includ:
- pocnete, tiuituri sau senzatia de plenitudine sau presiune in ureche. 2opiii adesea
au dificultati in descrierea simptomatolo"iei. 2opiii isi freaca urechile in incercarea
de a-si usura suferinta
- pierderea auzului. 2opiii care isi pierd auzul pot parea visatori sau neatenti,
parand tafnosi sau irascibili
- ameteala si pierderea echilibrului.
Unii copii nu prezinta nimic din aceasta simptomatolo"ie.
1. I!e+ti" ure+2ii 3e4ii 5otit" 3e4ie'
(nfectia urechii medii apare de obicei in cadrul unei infectii a tractului respirator
superior, cum ar fii raceala. (n timpul racelii, epiteliul )captuseala* trompei lui
Eustache se umfla blocand-o, determinand acumularea secretiilor in urechea medie.
Aceste secretii sunt un mediu prielnic de dezvoltare a bacteriiilor si virusurilor ce
,#
determina infectia urechii medii.
Puroiul se formeaza pe masura ce or"anismul incearca sa invin"a infectia. +ecretia
se acumuleaza impin"and in timpan, determinand durere si uneori pierderea
auzului. Febra dureaza aproximativ ,-2 zile8 durerea si plansul in ur de 6-# ore.
0upa aceasta, maoritatea copiilor mai au dureri usoare ca intensitate pana la # zile,
desi copiii mici pot avea dureri intermitente pana la A zile. 5ratarea copiilor cu
antibiotice scurteaza durata simptomatolo"iei la aproximati , zi, conform unui
studiu efectuat pe 2#C copii cu varsta intre 6 luni si 2 ani. 3ricum, in aproximativ
@C% din cazuri sistemul imunitar poate invin"e infectia determinand vindecarea
infectiei urechii medii fara antibiotice.
(n cazuri severe, cantitatea prea mare de secretii acumulate la nivelul urechii medii
creste presiunea pe timpan pana cand acesta se rupe, permitand scur"erea
secretiilor. 2and se intampla acest lucru, febra si durerea dispar si infectia se
vindeca. Euptura timpanului se vindeca in cateva saptamani de la sine.
2ateodata, complicatii, cum ar fi otita medie cronica supurata )infectie a urechii cu
secretie cronica*, pot aparea dupa infectii repetate ale urechii.
#. I!e+ti" ure+2ii 3e4ii +u se+retii 5otit" 3e4ie +u se+retie'
0upa o raceala sau infectie a tractului respirator superior, secretiile se acumuleaza
in spatele timpanului, spatiu numit urechea medie. Aceasta determina distensia
trompei lui Eustache, blocand canalul de scur"ere de la urechea medie la "at. Astfel
se creeaza vid si suctiune, care tra" fluidele )secretia* in urechea medie. >locaul
trompei lui Eustache impiedica secretiile sa se scur"a de la nivelul urechii medii in
"at. Pierderea auzului se datoreaza faptului ca secretiile interfera cu buna
functionare a urechii medii.
&aoritatea copiilor care au infectii ale urechii medii mai au inca secretii )care pot
fii sterile* in spatele timpanului la 2 saptamani de la terminarea tratamentului
pentru infectii ale urechii medii. Acest lucru nu este iesit din comun. (n cele mai
,$
multe cazuri, lichidul dispare intr-o luna. 2u toate acestea, aproximativ ,C% dintre
copii mai au inca secretii in spatele timpanului la 6 luni dupa vindecarea infectiei.
3tita medie supurata poate aparea chiar daca copilul nu a avut o raceala evidenta, o
infectie a urechii sau alte infectii ale tractului respirator superior. Aceasta se
datoreaza altor cauze ce determina obstructia trompei lui Eustache.
(n cazuri rare, apar complicatii cum ar fi pierderea auzului sau ruperea timpanului
datorate infectiilor la nivelul urechii medii dau acumularii secretiilor la acest nivel.
CAP.III. 1.
,6
ROLUL ASISTENTEI IN INGRI6IREA
PACIENTILOR CU OTITA
(n cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor, asistenta medicala poate
interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de
dependenta.
(n otita, asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de dependenta
cauzate de:
- 0urerea ' otal"ie8
- 3toree8
- Febra8
- 9ipoacuzie8
- Procesul infectios.
(n examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri, asistenta medicala trebuie sa
foloseasca intotdeauna un limba si o atitudine adecvata.
(naintea aplicarii oricarui tratament antial"ic, asistenta medicala are obli"atia de a
informa pacientii despre acestea, facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot
aparea. 5rebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu
tratamentul prescris, care pot accentua durerea sau suferinta de baza.
!a stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori
individuali le"ati de "reutate, dimensiuni corporale, varsta, bioritm, starea de boala.
Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine, bine alese, absolut
necesare, administrate dupa scheme simple, in doze minime eficiente.
0urerea fiind un sindrom complex, afectiv ' emotional si motivational cu
implicatii familiale, profesionale si sociale, este insotita de tulburari psihice,
anxietate, depresie, care ii dau pacientului un comportament sti"matizat.
,?
Pacientul are tendinta de izolare, are sentimentul de inferioritate si o viziune
anticipativa ne"ativa asupra bolii si durerii sale, fenomen care ii a"raveaza durerea si
ii fac dificil tratamentul.
Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei, prin
distractii, invatarea unor manevre de abilitate, ocuri lo"ice, manevre de relaxare
fizica si psihica.
3 modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu
pacientii, lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distra"erea atentiei de la
propriile preocupari.
Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva, optimista. !a nevoie se apeleaza
la autorul medicului psihiatru, la specialistul de asitenta sociala, in cazul in care
pacientul are si alte probleme familiale, sociale care se adau"a suferintei bolii si care il
pot duce la neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului.
1. ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE
Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asi"ure
acestuia toate conditiile , corelat cu boala sau bolile sale. Ea va educa pacientul sa isi
asi"ure conditiile i"ienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia.
0e asemenea, va schimba leneria de corp sau de pat )eliminari, otoree etc.*,
asi"urand si i"iena locala ri"uroasa atunci cand este cazul.
#. SUPRA$EGHEREA FUNCTIILOR $ITALE SI $EGETATI$E
Asistenta urmareste la indicatia medicului:
- temperatura ' se masoara dimineata si seara, se noteaza in foaia de temperatura8
daca este cazul, combate febra cu antipiretice, comprese sau impachetari reci8
- pulsul ' se masoara de 2-6 ori-zi la artera radiala, dupa un repaus de ,$ minute
si se noteaza8
- tensiunea arteriala ' se masoara cu autorul tensiometrului, la nivelul arterei
humerale si valorile se noteaza8
,@
- frecventa respiratiilor ' se masoara numarand miscarile de expansiune ale
toracelui si se noteaza8
- eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta, in"estia de
lichide, starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si
nutritional.
). RECOLTAREA PRODUSELOR (IOLOGICE SI PATOLOGICE
Asistenta se ocupa de recoltarea de san"e venos si capilar in vederea cercetarii
valorilor analizelor de laborator ale pacientului, in serin"i sterile cu ace sterile )numai
de unica folosinta*.
Participa activ la investi"atiile ima"istice, pre"atind psihic pacientul pentru ele si
ii ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care
va fi supus.
/.ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI
ETIOLOGIC
!a indicatia medicului, administreaza pacientului medicatia simptomatica si
etiolo"ica fie intramuscular, fie subcutan, fie in perfuzie endovenoasa sau local.
,A
CAP.III.#.
TRATAMENT
I' Otite +"t"r"le&
1. Otita medie catarala acuta
5ratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin
instilatii nazale de vasoconstrictoare )Efedrina, :afazolina*.
+e poate recomanda aplicarea de caldura pe re"iunea auriculara )pun"a cu sare,
incalzita, perna electrica*, dar cu prudenta, intrucat bolnavii au tendinta de a exa"era,
producandu-si arsuri.
5ratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare )nesteroidice*, fluidificante
ale secretiilor )Acetilcisteina, Ambroxol, >rofimen*.
0upa ,C-,$ zile, numai daca secretiile nazale au disparut, se poate recomanda
7asalva sau insuflatii tubulare.
#. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero mucoasa )
5ratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. !a
adulti se practica insuflatii tubare, care in introducerea de aer sau-si medicamente in
urechea medie )hidrocortizon, fluidificante ale mucusului*.
0aca se introduce numai aer, se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului,
cealalta narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul
pronunta o silaba, pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in
rinofarin"e care sa deschida orificiul trompei.
3 metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub
metalic incurbat, varful introducandu-se in orificiul farin"ian al trompei.
0aca insuflatiile nu au efectul scontat, se practica o mica incizie a membranei
timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui
2C
mosorel )adica usor evazat la extremitati, pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul
aplicarii* si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie.
(n acest fel, membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila )auzul se
normalizeaza imediat*, iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofarin"e,
prin metodele proprii de clearance, pentru ca acum, in locul lichidului poate patrunde
aerul.
&etoda, denumita impropriu drena transtimpanic, este utila in special la copiii
care nu suporta insuflatiile tubare. 5ubuletul de plastic se mentine in ur de 6 luni,
perioada in care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern, pentru a evita
infectarea urechii medii.
II' Otite supur"te&
1. Otite medii supurate acute:
3tita medie supurata acuta banala
5ratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice, de predilectie cu
Aoxicilina sau Au"umentin )Amoxacilina < Acid clavulanic*. (n caz de aler"ie la >-
lactamide se administreaza Eritromicina sau Eovamicina.
:u este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine, ele
trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit
ineficace )2efaclor, 2eftibuten*.
5ratamentul trebuie continuat ,C zile, alminteri otita nu se vindeca si fenomenele
clinice vor reaparea. 3tita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui
tratament antibiotic bine condus: maoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie.
(mpotriva durerii se recomanda antal"ice )Paracetamol* iar, local se poate instila
>oramid, solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare.
7asoconstrictoarele nazale, caldura locala auta la usurarea suferintelor
bolnavului.
2,
0aca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona
eficient, cand membrana timpanica bombeaza, se recomanda timpanotomia )numita si
mirin"otomie*, care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne
complicatile.
(nterventia se face cu anestezie de contact la adulti, aplicand pe membrana
timpanica o buleta de vata imbibata in solutie >onain )&entol < Fenol ; 2ocaina in
parti e"ale* sau in Fenol, dupa ,C minute anestezia s-a instalat.
!a copii si la cei emotivi se prefera anestezia "enerala )de scurta durata*.
(nterventia consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 6mm in umatatea
inferioara a membranei timpanice. +e utilizeaza optica maritoare, preferabil
microscopul operator.
Unii autori prefera doar o punctie a membranei, urmata de aspirarea puroiului.
0in primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriolo"ic.
&etoda clasica, de incizie cu bisturiu special )timpanotomul* fara optica maritoare,
trebuie abandonata.
Tr"t"3etul !".ei per!or"ti7e se face tot cu antibiotice pe cale "enerala, in
plus se fac aspiratii ale secretiei purulente si se proteeaza urechea prin introducerea
unui dop de vata sterila in conduct. 0aca vindecarea intarzie, existand o tendinta la
cronicizarea, se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat #% sau cu solutii de
antibiotice care nu afecteaza urechea interna )cloranfenicol, colimicina*.
3tita su"arului
5ratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. Pentru forma
astenica, se recomanda deschiderea chirur"icala a antrului mastoidian )antrotomie*,
dupa redresarea starii "enerale micului pacient.
3titele medii in cursul bolilor infectioase )otite specifice*
22
1ripala: antal"ice, anti"ripale, iar daca exista riscul unei supra infectii
microbiene )manifestat prin persistenta si accentuarea otal"iei* se recomanda
Amoxicilina.
Gonna zoster: 5ratamentul cortizonic este contestat, se recomanda Ac=clovir
)Govirax*, vitamine, neurotrope.
#. Otite medii supurate cronice:
3tita medie supurata cronica simpla
5ratamentul vizeaza oprirea supuratiei, preintampinarea recidivelor, in vederea
unei reparatii chirur"icale cu scop functional. +e vor trata cauzele nazale si farin"iene.
5ratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie
si din instalatii cu substante dezinfectante, ca de exemplu:
Ep.-Acid boric # "r. 8 Alcool ?C% ,CC "r.8 &.F.+3!8 0.+. Picaturi in ureche de 2-6
ori - zi .
+pecialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu
cortizon. )de exemplu: +olutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat*.
Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice )neomicina,
"entamicina sau altele* pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului, cu
consecinte medicole"ale.
(nainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei
timpanice, medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului,
indicatiile si contra indicatiile, precum si modalitatea de utilizare.
>olnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a
ambelor fose concomitent, pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea
medie.
Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in
conduct a unui dop de vata imbibat in ulei )alimentar* si apoi stors, ori de cate ori
26
bolnavul isi spala parul, iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este
interzisa.
0aca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an, se poate incerca
repararea chirur"icala a ei )timpano ' plastie *, dar numai peste varsta de 2C ani,
pentru ca sub acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase
care compromite rezultatul chirur"ical.
3. Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.
5ratamentul de baza este cel chirur"ical,de indepartare a colesteatomului.
(nterventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care
separa cavitatile atico-mastoidiene )pline de colesteatom* pentru ca aceste cavitati sa
devina vizibile din conduct. 2olesteatomul se decoleaza si se extirpa.
Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata,in functie de extinderea leziunilor.
Uneori se poate executa in aceeasi sedinta chirur"icala si reperatia anatomo-
functionala a urechii medii )timpanoplastia*.
5ratamentul conservator este aduvant si consta in toaleta zilnica a urechii,prin
aspirarea puroiului, instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice )nu
onotoxice*, extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia
puroiului.
5ratamentul cu antibiotice in "eneral are indicatii numai in puseele de acuzitare,
sau cand o complicatie este iminenta, dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea
antibio"ramei )de obicei este necesar 2eftadizimul si-sau 2iprofloacina*.
2#
CAP.III.).
E$ALUAREA
5E$OLUTIE%COMPLICATII%PROGNOSTIC'
E$OLUTIA
I' Otite +"t"r"le&
1. Otita medie catarala acuta are in "eneral o evolutie favorabila autolimitata.
!. Otita medie catarala cronica "otita seroasa, otita seromucoasa# :are in
"eneral o evolutie favorabila.
II' Otite supur"te&
1. Otite medii supurate acute
$ 3tita medie supurata acuta banala:
0upa o evolutie de 6-# zile, se produce perforatia spontana a membranei
timpanice )faza perforativa*, ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar
hipoacuzia se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. !a
inceput puroiul este sero-san"hinolent, apoi devine purulent franc sau muco-purulent.
(dentificarea "ermenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.?
0upa aproximativ 6 saptamani de evolutie, otita medie supurata se vindeca.
3toreea dispare prima apoi perforatia se inchide spontan, dar recuperarea auzului este
mai tardiva.
0aca "ermenul este prea virulent, daca or"anismul se apara prost, daca perforatia
a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient, daca tratamentul a fost
eronat sau prea scurt, otita se poate complica sau croniciza. 2hiar daca supuratia
dispare, o perforatie prea mare ramane definitiva, determinand o hipoacuzie de
tranzmisie reziduala.
2$
+e descriu forme clinice supra-acute, subacute, forme localizate la atica )aticite*.
Antibioterapia poate masca simptomolo"ia otitei, mai ales la copii, fara sa o vindeca,
prile de cronicizare sau complicatii.
H 3tita su"arului:
Evolutia otitei lente este "rava, prin accentuarea sindromurilor amintite sau
complicatiilor endrocraniene care pot sa apara.
H 3tite medii in cursul bolilor infectioase )otite specifice*:
Otita gripala daca flictenele se spar", continutul se elimina ca otoreea sero-
hemora"ica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei "ripale.
Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat
seros sau sero-hemora"ic si in aceste cazuri otal"ia si hipoacuzia sunt mai accentuate.
0aca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. 1ripa afecteaza si ureche
interna, cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular.
Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul >-hemolitic, este adesea
"rava, avand un caracter necrozant. Ea lasa sechele importante, cu distru"eri ale
osisoarelor urechii.
Rujeola determina otitele cu "ermeni banali pe un termen aner"izant.
Difteria otica este rara, propa"area se face din farin"e, pe calea trompei. !a
otoscopie pot sa apara falsele membrane.
Otita tuberculoasa: este sin"ura forma de otita care poate determina ruptura
arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemora"ii cataclismice.
Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a "an"lionului
"eniculat al facialului.
!. Otite medii supurate cronice
$ 3tita medie supurata cronica simpla:
26
>oala evolueaza de multe ori toata viata, cu perioade linistite, cand otoreea
inceteaza, intretaiate de pusee acute, declansate de rinite si farin"ite acute virale, de
patrunderea apei in ureche cand apare otalo"ie, otoree abundenta.
H 3tita medie supurata cronica colesteatomatoasa:
Evolutia este indelun"ata, adesea toata viata. Perioade linistite cand supuratia
pare ca a disparut, sunt intrerupte de pusee de acuzitate, cand apare un alt "ermen
infectat, mai virulent decat precedentul, de apa care patrunde in ureche prin conduct,
sau pe calea trompei.
(n puseul acut, bolnavul acuza otal"ie si supuratie abundenta. 3data cu trecerea
anilor, leziunile sunt tot mai extinse, apare si o suferinta din partea urechii interne
)datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator, care strabat
membrana ferestrei rotunde*.
2omplicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute.
>oala are o slaba tendinta de vindecare spontana, care se intampla atunci cand se
erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina sin"ur in conductul auditiv extern.
&ulti bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele
urechi. +e intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi
ureche. 0in cauza complicatiilor frecvente si "rave, pro"nosticul acestei otite nu este
favorabil.
SECHELELE OTITELOR
0upa stin"erea procesului inflamator, otitele lasa sechele care afecteaza anatomia
si fiziolo"ia urechii medii sau a celei interne. +unt 6 forme clinice de sechele: secele
simple, timpanoscleroza, fibroadezi!a.
Se+2elele si3ple "le otitelor
7indecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice, o intrerupere
a lantului osicular )prin eroziune*, eventual ambelor leziuni, poarta denumirea de
sechele simple. >olnavul se plan"e de hipoacuzie de tip tranzmisie, care nu evolueaza.
2?
5ratamentul acestui tip de sechele este chirur"ical. Eepararea membranei timpanice
)mirin"oplastoia* se face cu "refe de tesut conunctiv, asezate pe sub perforatie ca un
petic.
Eefacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in
inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod )transpozitie*, prin hemo"rafe
sau piese de material plastic, ceramica sau metal inoxidabil. :u este necesara
reconstructia identica a lantului osicular, chirur"ul urmareste de fapt realizarea unei
le"aturi intre membrana timpanica si platina scaritei, chiar daca se creaza un alt model
de transmisie asunetului.
Eezultatele chirur"icale sunt bune, ele depasesc ?C% recuperari de auz.
Ti3p"os+lero."
5impanoscleroza consta intr-o impre"nare cu calciu si o de"enerescenta hialina a
micoasei urechii medii, care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. +echelea
apare ca urmare a otitelor supurate, in mod special otita medie supurata cronica
simpla. >olnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. !a otoscopie se observa
impre"nari calcare ale membranei timpanice, vechi perforatii cicatrizate, fara
fenomene inflamatorii vizibile. Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede
foarte in"rosata.
Audio"rama are o hipoacuzie de transmisie, uneori hipoacuzie mixta
predominant de transmisie. 5ratamentul este chirur"ical, dar mobilizarea osisoarelor
se face cu multa dificultate, ele trebuie decorticate de mucoasa.
Eezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor
simple. 2and auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator, se
recomanda proteza auditiva.
Fi-ro"4e.i7"
3tita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea
obstructiei trompei lui eustachio, disparitia aerului din urechea medie si transformarea
2@
scleroasa, retractila a mucoasei din casa timpanului )atelectazia urechii medii*. Pe
alocuri se "asesc pun"i de lichid vascos, iar examenul histopatolo"ic al mucoasei arata
ca procesul inflamator nu este niciodata complet stins. >olnavul se plan"e de
hipoacuzie care evolueaza in timp si cu acufene.
Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele
intern al casei, cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. Audio"rama arata o
hipoacuzie mixta, iar examene repetate confirma de"radarea treptata a auzului.
5ratamentul chirur"ical are sanse de succes numai la inceputul bolii, mai tarziu nu
mai are indicatie si proteza auditiva ramane sin"ura solutie pentru ca bolnavul sa-si
pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din urul sau.
COMPLICATIILE OTITELOR
MASTOIDITA
&astoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide, ce intereseaza
totdeauna structura osoasa a acesteia. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor.
&astoidita acuta apare in cursul otitelor acute. 1ermenii microbieni sunt cei care
au determinat otita acuta, dar virulenta lor este mai mare.
Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica, ineficienta, de un
tratament incorect, de un teren deficitar )distrofie, diabet, imuno-deficienta*.
Anatomopatolo"ic, apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce
permit producerea osteitei purulente care distru"e structurile mastoidiene si septurile
osoase intercelulare se topesc, instalandu-se un abces mastoidian care se deschide
spontan la exteriorul mastoidei, dar nu rareori inspre endocraniu.
+i in cursul otitelor medii acute supurate se "aseste puroi in celulele mastoidei,
dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita.
Simptomatologie.
Purtatorul unei otite acute, veche la care se a"raveaza, durerile mastoidiene care
devin pulsatii si cresc in intensitate,otoreea devine abundenta, alteori, aparent
2A
paradoxal, se opreste )fenomenul de retentie*. Apofiza mastoida devine foarte
sensibila la palpare, apoi se con"estioneaza, se tumefiaza, santul retro-auricular
dispare, pavilionul este impins inainte, fenomene care apartin stadiului de abces
subperiostal. (n finl apare o fisura a te"umentului retro-articular prin care se dreneaza
putoiul din mastoida.
3toscopia pune in evidenta o otoree abundenta, pulsatila, te"umentul peretelui
posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. Examenul functional
depisteaza o hipoacuzie de transmisie, uneori semne de iritare vestibulara.
Audiometria arata hipoacuzie de transmisie, examenul bacteriolo"ic al secretiei otice
identifica a"entul pato"en si antibio"rama poate avea mare valoare. Eadio"rafia
mastoidei arata o valoare a celulelor si, mai important, disparitia septurilor osoase
intercelulare.
Forme clinice. (n afara de forma clasica, expusa mai sus, se pot descrie si alte
forme, dupa modul de exteriorizare al coletiei:
"astoida cer!icala tip #ezold, cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei
mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. >olnavul prezinta o tumefactie
laterocervicala inalta si torticolis.
$etrozita, care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale.
Puroiul decoleaza dura mater, formand un abces extredural, cu instalarea semnelor de
suferinta a nervilor care trec pe la varful stancii )nevral"ia tri"eminala si diplopie in
privirea laterala de partea bolnava, prin afectarea lui 7 si 7,*. Pertozita are o "ravitate
deosebita.
0ia"nosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiolo"ic.
0ia"nosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita
externa difuza cu adenita supurata retroauriculara )santul reto-auricular este pastrat* cu
o reticuloza sau cu o tumora mali"na.
6C
5ratamentul mastoidei este chirur"ical si consta in indepartarea peretelui extern
al apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor, interventie ce poarta numele de
mastoidectomie. 5ratamentul cu antibiotice este srtict neesar. Eestul in"riirilor au
fost descrise la tratamentul otitei supurate acute.
M"stoi4it" +roi+" apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice
colesteatomatoase, cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei
si aceasta se exteriorizeaza strabatand "rosimea pereteluiosos extern al mastoidei.
3data auns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei
acute.
5ratamentul consta in interventia chirur"icala pentru colesteatom.
Osteo3ielit" te3por"lului este o complicatie rara, dar "rava a otitelor la varsta
copilariei. &anifestarile clinice sunt z"omotoase, stare "enerala este "rava, uneori
apar semne de septicemie. +cuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta
osului subacent. 5ratamentul este chirur"ical, de indepartare a focarelor, dar trebuie
completat cu ambioterapie puternica.
0eoarece se complica des cu menin"ita, afectiunea are un pro"nostic rezervat.
PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA
Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in
interventiile chirur"icale pentru otite.
(n otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propa"area inflamatiei la
canalul facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea
vasa nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o
ischemie a nervului.
(n otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. 0in
punct de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic )paralizie flasca unilaterala
completa*: asimetrie faciala, devierea "urii de partea sanatoasa, ster"erea cutelor
frontale si a santului nazo-"enian.
6,
&iscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul
nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. (n timpul masticatiei, mancarea se aduna intre
obraz si arcadele dentare.
0ia"nosticul trebuie sa stabileasca etiolo"ia otitica, eliminandu-se alte cauze:
traumatisme, tumorile, paralizia Ia fi"ore/. +tarea functionala a nervului se stabileste
prin teste de eletro-fiziolo"ie.Pro"nosticul functional este bun in otitele acute, mai
slab in cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirur"ical.
5ratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa
fiind necesara interventia chirur"icala. (n caz de lezare intra-operatorie, descoperirea
nervului, inventarierea leziunilor si repararea sa chirur"icala se impune. (n asemenea
situatii, uneori este necesara aplicarea unei "refe de nerv.
Eezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in "eneral bune. Pot
ramane sechele, care constau in sinJinezii )musculatura hemifetei nu se mai poate
contracta izolat, ci numai in bloc*, pareze, contractura sau paralizie flasca. 0aca nu s-
au obtinut rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu
nervul hipo"los, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuro-
musculare din alte zone ale corpului.
L"-iritele vor fi tratate la capitolul rezervat patolo"iei urechii interne.
Co3pli+"tiile e4o+r"iee "le otitelor
Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel,
intre atica si fosa cerebrala milocie exista o lama de os subtire ) tegmen tympani*,
despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar
care poate ramane uneori dehiscenta. 5e"men 5=mpani este traversat de mici vase
san"uine. &astoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral
)si"moidian*.
Procesele supurative ale urechii milocii pot aun"e in endocraniu pe trei cai:
62
,. Prin conti"uitate, erodand osul si insamantand direct structurile
endocraniene. Este cazul colesteatomului.
2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa )in otitele acute sau cronice acutizate*.
6. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi lar"i, fracturi
neconsolidate, calea labirintului )de unde se propa"a in endocraniu prin conductul
auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului*.
A-+esul e8tr"4ur"l este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar
pentru complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre
planul osos si dura mater. &enin"ele de pe fata antero-superioara a stancii este usor
decolabil si favorizeaza aparitia abcesului extradural. 2auza principala o constituie
otita medie supurata cronicacolesteatomatoasa.
&anifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita,
sindrom febril si adesea sindrom de iritatie menin"eala )redoarea cefei, rahial"ii,
cefalee difuza, !2E hipertensiv*. Uneori apare si un sindrom de hipertensiune
intracraniana, deoarece abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila.
0ia"nosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomo"rafia computerizata
sau intraoperator. 0ia"nosticul diferential trebuie facut cu menin"ita septica difuza si
cu abcesul cerebral. 5ratamentul este eminamente chirur"ical, de ur"enta si consta in
evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie
sau masteoida )craniectomie*.
Mei*it" oti+" 5oto*e"'
(n maoritatea cazurilor este vorba despre menin"ita difuza, forme localizate se
intalnesc rar. 3tita care "enereaza menin"ita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita
acuta supurata. Anatomopatolo"ic poate fi menin"ita seroasa sau purulenta.
+imptomatolo"ia de debut consta in cefalee difuza, rahial"ii, alterarea starii "enerale,
febra, fotofobie. >olnavul acuza durere la apasarea cefei. (n perioada de stare se
instaleaza triada: cefalee, varsaturi, constipatie. Febra este inalta, prezinta redoarea
66
cefei, hiperal"ie cu hiperestezie cutanata, contracturi )trismus, orto-episonus*, mioza,
tulburari de vedere, exa"erarea reflexelor osteo-tendinoase, puls si respiratie aritmica,
oli"urie.
Evolutia este "rava, spre exitus, prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara.
0aca tratamentul este precoce si corect, se poate vindeca, deseori cu sechele
neurolo"ice.
0ia"nosticul se stabileste pe baza semnelor de menin"ita la un bolnav cu otita
acuta supurata, otita medie supurata cronica colesteatomatoasa, mastoidita sau abces
extradural. Punctia lombara este obli"atorie si se poate descoperii de la inceput un
lichid cefalo-rahidian hipertensiv, albuminorahie cu Pand= pozitiv, cresterea
elementelor celulare )menin"ita seroasa*, apoi apar leucocite intacte )mmenin"ita
puriforma*, iar in final se "asesc leucocite distruse si "ermeni microbieni )menin"ita
purulenta*.
0ia"nosticul diferential trebuie facut cu menin"itele de alta natura si cu
menin"ita de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. 5ratamentul menin"itei si a
focarului otic trebuie aplicate concomitent si de ur"enta. Pentru otita adesea este
necesara interventia chirur"icala. 5rebuie alese antibioticele care trec bariera hemato-
encefalitica )2loramfenicol dar mai ales alesceflosporine de "eneratia a (((-a*.
A-+esul +ere-r"l si +ere-elos 4e +"u." oti+" 5oto*e'
Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de
otite. Aproape intotdeauna la ori"ine se afla colesteatomul.
Anatomopatolo"ic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata
pentru ca mai tarziu sa se produca colectarea. Abcesele pot fi in comunicare cu focarul
mastoidian sau pot fi izolatede acestea, pot fi inchistate, difuze, unice, multiple etc.
+emnele clinice de debut, in perioada de encefalita, nu sunt caracteristice si pot fi
confundate cu o viroza banala: cefalee, febra moderata, unele modificari de
comportament.
6#
Urmeaza o perioada de latenta, paucisimptomatica de 2-6 saptamani de la debutul
bolii, dupa care se instaleaza perioada de stare, care se caracterizeaza clinic prin
prezenta celor trei sindromuri cre formeaza triada lui %ergmann
,. +indromul de hipertensiune intracraniana, ale carui semne cardinale sunt:
cefalee, varsaturi, bradicardie,staza papilara )la examenul fundului de ochi*.
2. +indromul infectios, cu febra, scadere accentuata in "reutate.
6. +indromul de localizare, care tradeaza suferinta substantei nervoase:
- afazie senzoriala )in abcesele lobului temporar dominant*
- afazie motorie,
- hiper-reflectabilitate, paralizii, tulburari de vedere etc.
Abcesele cerebeloase determina ni"sta"mus de tip central, tulburari de
coordonare si de tonus muscular, dismetrie etc.
Eareori aceste sindromuri exista toate. 2ele mai multe din abcese au
simptomatolo"ie mai saraca, lipseste unul sau doua dintre sindromuri, exista chiar
abcese Imute/ care debuteaza clinic prin coma si moarte.
Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta, ele se deschid in spatiile
sub ' arahnoidiene sau in ventriculi, determinand coma si moarte bolnavului.
0ia"nosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui
colesteatom, care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne
neurolo"ice. Este necesar un examen oftalmolo"ic si neurolo"ic. Arterio"rafia care
cauta sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomo"rafia computerizata si
cu rezonanta ma"netica nucleara, examinari moderne care pot sa depisteze cu
exactitate abcesul, sa ii determine marimea, forma, localizarea, capsula etc.
5ratamentul este chirur"ical, neurochirur"ul avand prioritate, otolo"ului
revenindu-i rolul de a suprima focarul otic. Abcesul propriu ' zis se poate extirpa in
substanta sanatoasa, se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in
6$
cavitatea mastoidiana. Eezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul
menin"itei otice.
Co3pli+"tiile 7eo"se "le otitelor
2omplicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale
sinusurilor venoase endocraniene. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus, dar
in practica se intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral
)si"moidian* si intrucat acesta se contiua cu vena u"ulara interna, care participa la
procesul patolo"ic, denumirea corecta este de tromboflebita sinuso ' u"ulara.
2omplicatia apare in otomastoiditele acute, dar cu pre"adere in otita medie supurata
cronica colesteatomatoasa, cu ocazia unui puseu acut.
Anatomopatolo"ic este vorba despre un proces initial de periflebita care se
propa"a la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic, care
elimina in circulatie "ermeni microbieni, proteine de"radate si microemboli septici.
5rombul poate ocupa numai sinusul lateral, dar de obicei prinde si vena u"ulara
interna, ori pana la confluenta cu trunchiul trio ' lin"o ' facial, ori pana la
extremitatea sa intra ' toracica.
0ebutul clinic se face brusc, cu aspect de septicemie: febra in ur de #CK 2, cu
caracter septic, frison maor, tahicardie, facies pamantiu, nas ascutit, limba saburala,
hepato ' splenome"alie, oli"urie leucocitoza, anemie, hemoculturi pozitive.
!a palpare mar"inea posterioara a apofizei mastoide este sensibila, la fel ca
re"iunea latero ' cervicala superioara, retromandibulara.
66
CAP. I$
2AGUE( 2!(:(2E 8 PE32E+ 0E (:1E(L(EE
I$.1. PLAN DE INGRI6IRE 9 CAZ I
1.1. D"te pri7i4 i4eti!i+"re" p"+ietului
: Date fi%e
:umele si prenumele: :.>.
7arsta : , an
+ex : feminin
Eeli"ie : ortodoxa
:ationalitate : romana
H Date !ariabile:
0omiciliul: mediu rural
2onditii de viata si munca: bune .
&) 'ntecedente eredo(colaterale:( fara importanta
)) ' ntecedente personale fiziologice:( fara importanta
3#'ntecedente personale patologice :( fara importanta
1.#. I!or3";ii le*"te 4e -o"l"
a# "O*+,-.- +/*-R/'R++ stare "enerala alterata, febra, a"itatie,
paloare, inapetenta.
b) +0*OR+12. #O.++ :
>oala a debutat iu urma cu $ zile cu alterarea starii "enerale, a"itatie, plans
si febra si s-a a"ravat pro"resiv copilul refuzand alimentatia si prezentand a"itatie
polipnee, si disfonie, motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de
"arda a secMiei pediatrie unde este internat pentru investi"atii si tratament.
c) diagnosticul la internare otita medie acuta
6?
d) data ia internare: <.=#.#=11 9 or" 11.
e) e%amenul pe aparate si sisteme vezi analize de laborator pagina
E8"3eul +lii+ O.R.L.&
N nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect
normal8 mucoasa nazala usor hiperemica 8
N urechi8 pavilioane normal conformate, canal auditiv extern liber,
modificari de culoare ale membranei timpanice8
larin"e: liber, mobil, mucoasa de aspect normal.
6@
1.). ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
1.).1. ANALIZA SATISFACERII NE$OILOR FUNDAMENTALE
NE$OIA
FUNDAMENTA
LA
MANIFESTARI
DE
INDEPENDENT
A
MANIFESTARI
DE
DEPENDENTA
PRO(LEME
DE
DEPENDEN
TA
SURSA DE
DIFICULTA
TE
1. NE$OIA DE A
RESPIRA SI A
A$EA O (UNA
CIRCULATIE
>Fre+7et" resp
#=?3i
T"2i+"r4ie& puls
1#=?3i
Te*u3ete&
+"l4e% u3e4e
Dis+ret"
Polipee
Pro+esul
i!l"3"tor l"
i7elul
ure+2ii 3e4ii
-il"ter"l.
#. NE$OIA DE A
(EA SI A
MANCA
C"7it"te" -u+"l"
li-er"&4etitie
-u"% re!le8 4e
4e*lutitie
pre.et@
M"sti+"tie&
pre.et"
Di!i+ult"te 4e
4e*lutitie@
I"petet"@
Mo4er"t" s+"4ere
po4er"l".
Ali3et"ti"
isu!i+iet"
+"lit"ti7 si
+"tit"ti7.
Re!u. 4e " se
"li3et" si
2i4r"t".
Pro+es
i!l"3"tor@
A*it"tie@
Fe-r"
). NE$OIA DE A
MENTINE
TEMPERATUR
A CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
Te*u3ete
ite*re% ro."te
Fe-r" ri4i+"t"
)A%A *r"4e C
Te*u3ete +"l4e
tr"spir"te
A*it"tie%
Iso3ie
Hiperter3i" Pro+es
i!e+tios
/. NE$OIA DE A
FI CURAT%
INGRI6IT% DE A
PROTE6A
TEGUMENTEL
E SI
MUCOASELE
Te*u3ete
tr"spir"te%
Se+retii "."le.
Di!i+ult"te"
4e " ur3"
pres+riptiile
i*ri,irilor
4e i*ie"
Pro+es
i!e+tios
6A
1.).#.APLICAREA INGRI6IRILOR PREOPERATOR
DATA PRO(LEME
ACTUALE
PRO(LEME
POTENTIALE
O(IECTI$E INTER$ENTII
AUTONOME
INTER$ENTII
DELEGATE
E$ALUARE
=<.=#.#=1
1
Respir"tie si
+ir+ul"tie
i"4e+7"t"
4"tor"t"
pro+esului
i!l"3"tor.
Polipee
3o4er"t".
Te*u3ete si
3u+o"se p"li4e
Co3pli+"tii
i!e+tio"se.
Des2i4r"t"re
se7er".
Co7ulsii
!e-rile.
Copilul s"
pre.ite
respir"tie si
+ir+ul"tie i
li3ite
!i.iolo*i+e.
S" pre.ite
st"re 4e +o!ort
psi2i+.
A3 ist"l"t
+opilul itr>u
s"lo "erisit%
+ur"t si su!i+iet
i+"l.it. A3
pre*"tit
3"teri"lele
e+es"re
4e.o-stru"rii
+o4u+tului
"u4iti7 e8ter.
A3 pre*"tit
+opilul si
3"teri"lele
e+es"re
re+olt"rii
pro4uselor
-iolo*i+e petru
e8"3eele 4e
l"-or"tor&
s"*e% 3"terii
!e+"le% e8u4"t
!"ri*i". A3
isotit +opilul l"
r"4iolo*ie i
7e4ere"
e!e+tu"rii uei
r"4io*r"!ii
L" i4i+"ti"
3e4i+ului "3
e!e+tu"t istil"tii
"."le petru
rest"-ilire"
per3e"-ilit"tii
"."le +u ser
!i.iolo*i+ e!e4ri"t
=.0 +"te )>/pi+"turi
4e )>/ori?.i.
A3 "43iistr"t
tr"t"3et 4e
ur*et" i4i+"t 4e
3e4i+ +u
HHC52e3isu++i"t
4e 2i4ro+orti.o'
0=3*.i.7.Si ulterior
#03*.i.7. l"
iter7"le 4e 1 ore.
A3pi+ili"
1*?.i&1!l"+. A
#0=3* l" 1 ore.
C" *lu+oi+ 1!.?.i.
A3 se4"t +opilul
+u Clor"l2i4r"t
"43iistr"4 1=>
103*.?1#* +orp
=<.=#.#=11
I ur3" iter7etiilor
"utoo3e si 4ele*"te
4e ur*et"% +opilul si>
" relu"t trept"t
respir"ti" or3"l" l"
1or" 4e l" istituire.
Persist" p"lo"re".
11.=#.#=11
Dup" ).ile 4e
tr"t"3et itesi7%
p"+iet" se
rest"-ileste respir"tor
si +ir+ul"tor.
E8"3eele 4e
l"-or"tor "u pre.et"t
7"lori 3o4i!i+"te !"t"
4e or3"l&
$SHBC33?1 or"
1133? #ore
H-BC%=)*D
Leu+o+iteB1)1==33+@
C"l+iuB/
Gli+e3ieB=%A)3*?4l
E7i4etii4 "e3ie
I!e+tie% uso"r"
2ipo+"l+e3ie
#C
+"r4io>
pul3o"re. A3
o-ser7"t%
3"sur"t si
ire*istr"t
*r"!i+ !u+tiile
7it"le.
or"l l" 1 ore% i"r i
+otiu"re
"43iistr"3
A3pi+ili" 1*?#/
ore% 1!l"+.A
#0=3*. l" 1ore i.3.
C" *lu+oi+ 1=D
1!.?.i per.os.
Ro3er*" sirop
li*urit" 4e #ori?.i.
A3 e!e+tu"t
istil"tii +u solutie
oti+" 1pi+.4e
)ori?.i "3-ele
ure+2i.
A3 e!e+tu"t I.D.R.
l" P.P.D.
=<.=#.#=11 Hiperter3ie.
Pro+es
i!e+tios +"u."t
4e !e-r"
ri4i+"t"% piele
+"l4"% u3e4"@
tr"spir"tii
"-u4ete
So+.
Pier4ere"
st"rii 4e
+ostiet".
Copilul s"
pre.ite
te3per"tur" i
li3ite or3"le
i ter3e 4e
).ile.
A3 3"sur"t
te3per"tur"
+opilului si "3
ire*istr"t>o i
F.O.5!o"i" 4e
te3per"tur"'
L" iter"re
TB)<%A*r"4e C
A3 +o3-"tut
!e-r" pri
"43iistr"re"
3e4i+"tiei l"
i4i+"ti"
3e4i+ului&
P"r"+et"3ol sup.
)?.i@
Al*o+"l3i
=%13l?i.3. l"
iter"re
Trept"t te3per"tur"
s+"4e&
1=.=#.#==A
TB)A%/*r"4e C
11.=#.#==A
TB)C%0*r"4e C
1#.=#.#==A
TB)1%0*r"4e C
A,u*"4 l" 7"lori
or3"le i " />" .i 4e
l" iter"re.
Ali3et"tie Copilul s" A3 2i4r"t"t L" i4i+"ti" L" iter"re +opilul
#,
i"4e+7"t".
De!i+it 4i
pu+t 4e
7e4ere
+"tit"ti7 si
+"lit"ti7@
Aport re4use
4e li+2i4e@
Uso"r" s+"4ere
po4er"l"@
I"petet"
pre.ite
toler"t"
4i*esti7"
or3"l".
S" !ie "li3et"t
+"tit"ti7 si
+"lit"ti7
+orespu."tor
7"rstei. S"
pre.ite "petit
or3"l
"tet si
per3"et
+opilul i
perio4" !e-ril"
+u supe
stre+ur"te
li+2i4e% "4e+7"te
7"rstei% ti"4
se"3" 4e
3o4i!i+"rile
"petitului
sur7eite 4i
+"u." se+retiilor
+urse 4i "s i
sto3"+ +e
!r"e"."
3e+"is3ul
!i.iolo*i+ 4e
"p"ritie "
se."tiei 4e
!o"3e.
A3 +"t"rit
.ili+ +opilul%
i"r 7"lori"le
o-tiute le>"3
ire*istr"t i
F.O. "3 ser7it
+opilului
"li3et"ti" i
+o4itii i*iei+e
Stri"te% +u
r"-4"re si
itele*ere.
3e4i+ului "3
"43iistr"t i
pri3ele 1=ore u
re*i3 2i4rol"+t"t
+orpus 4i +e"iuri
si l"pte +"l4ute%
"poi "3 tre+ut
+opilul pe u
re*i3 l"+to>!"ios
+orpus 4i supe%
*ris% ore. +u l"pte.
Ne7oile utriti7e
petru u +opil 4e
1 " sut 4e <=>
1==+"l?E* +orp?.i.
Ali3et"ti" .ili+"
+upri4e 0==3l
l"pte% )=>1=*
-r"." 4e 7"+i%1=>
10* ut. )=>0=*
+"re% 0=>1==*
p"ie "l-" s"u
ite*r"l"% C0>1==*
+"rto!i% 10=>#==*
le*u3e si
."r."7"turi
pro"spete% 1=>10*
4ul+e"t" s"u *e3%
1 ou 4e / ori?s"pt.
pre.et" i"pet"t" si
pri3e" *reu li+2i4ele.
I ur3" iter7etiilor
si "3elior"rii
si3pto3elor -olii%
+opilul 7" re+"p"t"
trept"t "petitul% isi
rest"-ileste toler"t"
4i*esti7" 4up" /Aore.
11.=#.#==A +opilul
"!l"t pe re*i3
2i4rol"+t"t este tre+ut
pe l"+to!"ios.
11.=#.#==A
Greut"teB A/==* 5!"t"
4e A1== * l"
iter"re'si se
3etie st"tio"r
p"" l" e8ter"re.
#2
1.).). ANALIZE DE LA(ORATOR
DATA EXAMEN CERUT $ALORI
O(TINUTE
1=.=#.#=11 C"l+e3ie A3*D 5/3EF?l'
Gli+e3ie A)3*?4l
Ht 2e3"to+rit ))D
H- 2e3o*lo-i" C%=)*D
Leu+o+ite 1)1==?33)
$.S.H. 9 7ite." 4e
se4i3et"re "
2e3"tiilor
C33?12
1133?#2
#6
I$. # PLAN DE INGRI6IRE CAZUL II
#.1. D"te pri7i4 i4eti!i+"re" p"+ietului
Date fi%e:
:umele si prenumele : P.1.
7arsta : 2$ ani
+ex : masculin
Eeli"ie : ortodoxa
:ationalitate : romana
3cupatie : strun"ar
+tare civila : casatorit
Date !ariabile
0omiciliul: mediu urban
2onditii de viata si munca: bune
#.#. St"re" 4e s""t"te "terio"r"&
4' Ate+e4ete 2ere4o 9 +ol"ter"le&
- fara importanta.
e' Ate+e4ete perso"le p"tolo*i+e&
- bolile copilariei8
- bronhopneumonie la ,@ ani.
"O*+,-.- +/*-R/'R++ : hipoacuzie urechea dreapta, otoree mucoasa urechea
dreapta, disfonie, febra, inapetenta, insomnie.
+0*OR+12. #O.++ :
>oala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii "enerale, a"itatie, tuse si
febra si s-a a"ravat pro"resiv complicandu-se cu disfonie, disfa"ie, dureri larin"iene,
otodinie, hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta, pacientul refuzand alimentatia si
##
prezentand dispnee, otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie, motiv pentru care se
prezinta la camera de "arda a sectiei 3.E.!. unde este internat pentru investi"atii si
tratament.
EXAMEN CLINIC ORL
N nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt olfactiv
normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal8 mucoasa
nazala usor hiperemica8
N urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern cu secretii mucoase la
nivelul urechii drepte, otoscopic se observa perforatie a membranei timpanice, situata in
pars tensa, in umatatea inferioara, reniforma si secretii mucoase filante8
Audio"rama efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U.0.
Eadiolo"ia evidentiaza mastoida eburnata.
N larin"e: obstructie larin"iana, disfonie, tuse latratoare8 stridor inspirator cu
ascensionarea larin"elui in inspir.
#$
#.). ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
#.).1. ANALIZA SATISFACERII NE$OILOR FUNDAMENTALE
NE$OIA
FUNDAMENTA
LA
MANIFESTARI
DE
INDEPENDENT
A
MANIFESTARI
DE
DEPENDENTA
PRO(LEME
DE
DEPENDEN
TA
SURSA DE
DIFICULTA
TE
1. NE$OIA DE A
RESPIRA SI A
A$EA O (UNA
CIRCULATIE
>Fre+7et" resp
#=?3i
T"2i+"r4ie& puls
1#=?3i
Te*u3ete&
+"l4e% u3e4e
Dispee 4e tip
ispir"tor +u o
4is+ret"
-r"4ipee.
Se+retii "."le
3u+o"se
Alter"re"
7o+ii@
Dispee@
O-stru+ti"
+"ilor
respir"torii
O-stru+ti"
+"ilor
respir"torii@
Pro+esul
i!l"3"tor l"
i7elul +"ilor
superio"re@
Alter"re"
3u+o"sei
+"ilor
respir"torii
superio"re
#. NE$OIA DE A
(EA SI A
MANCA
C"7it"te" -u+"l"
li-er"&4etitie
-u"% re!le8 4e
4e*lutitie
pre.et@
M"sti+"tie&
4i!i+il"
Di!i+ult"te 4e
4e*lutitie@
I"petet"@
Mo4er"t" s+"4ere
po4er"l".
Ali3et"ti"
isu!i+iet"
+"lit"ti7 si
+"tit"ti7.
Di!i+ult"te"
4e " se
"li3et" si "
se 2i4r"t".
Re!u. 4e " se
"li3et" si
2i4r"t"
Dis!"*ie@
Oto4iie@
Pro+es
i!l"3"tor
U.D.@
A*it"tie
). NE$OIA DE A
SE MISCA SI A
A$EA O (UNA
POSTURA
Ite*rit"te
osteo"rti+ul"r"@
Mis+"ri "4e+7"te
Restri+tie i " se
3o-ili."@
Fe-r"@
Di!i+ult"te 4e "
r"3"e i postur"
!u+tio"l"
Re!u.ul 4e "
!"+e "+ti7it"ti
Tul-ur"re"
respir"tiei@
Durere@
A8iet"te
/. NE$OIA DE A
MENTINE
TEMPERATUR
A CORPULUI IN
Te*u3ete
ite*re% ro."te
Fe-r" ri4i+"t"
)A%A *r"4e C
Te*u3ete +"l4e
Hiperter3i" Pro+es
i!e+tios El"
i7elul
ure+2ii si
#6
LIMITE
NORMALE
tr"spir"te
A*it"tie%
Iso3ie
l"ri*i"
0. NE$OIA DE A
COMUNICA
A+uit"te"
7i.u"l" si
"u4iti7" i li3ite
or3"le
Di!i+ult"te 4e "
7or-i.
Co3ui+"re
ie!i+iet"
Hipo"+u.ie
#?
#.).# APLICAREA INGRI6IRILOR
DATA PRO(LEME
ACTUALE
PRO(LEME
POTENTIAL
E
O(IECTI$
E
INTER$ENTII
AUTONOME
INTER$ENTII
DELEGATE
E$ALUARE
1<.=).#=11 Alter"re" 7o+ii
+"u."t" 4e
pro+esul
i!l"3"tor l"
i7elul
l"ri*elui%
3"i!est"t"
pri r"*use"l"
si 4is!oie.
Alter"re"
+o3ui+"rii
4"torit"
pro+esului
i!l"3"tor oti+
l" U.D.
3"i!est"t"
pri 2ipo"+u.ie
si otoree
3u+o"s"
Alter"re" pe o
perio"4"
i4elu*"t" "
+o3ui+"rii
7er-"le pri
er*o> si 4is!oi"
pro4us" 4e
pro+esul
i!l"3"tor
l"ri*i"%
sur4it"tii spre
+"re po"te
e7olu" otit".
P"+ietul s">
si re+"pete
!or3"
or3"l"%
i!l"3"ti"
U.D. s" se
4i3iue.e
i3preu" +u
otoree
3u+o"s"@ se
po"te
+o3ui+"
7er-"l i
4e+urs 4e
/A2
A3 "si*ur"t
+o4itii 4e i*ri,ire%
s"lo +ur"t +u
te3per"tur"
3o4er"t" 1A>#=
*r"4e C% u3i4it"te%
7etil"tie% "erisire
rit3i+" " s"loului.
A3 re+o3"4"t
rep"us 7o+"l. A3
ser7it p"+ietul +u
+e"iuri +"l4e% "3
"pli+"t +o3prese
+"l4e i ,urul
*"tului. A3 +ur"t"t
se+retiile 4e l"
i7elul ure+2ii
4repte. A3
re+o3"4"t
+osu3ul +res+ut
4e !ru+te.
L" i4i+"ti"
3e4i+ului "3
"43iistr"t
3e4i+"ti"&
$it"3i" C#==
)+pr.?.i
$it"3i" A
/+pr.?.i
Per!u.ie +u *lu+o."
0==3l% i.7. i PE$.
A3 "43iistr"t
soluti oti+" & "+i4
-ori+ / *.
Al+ool C=D 1==*.
M.F. sol. 1pi+ 4e #>
)ori?.i si solutie
oti+" +u
+lor"3!ei+o si
!luo+oolo 1pi+ 4e
)ori?.i
1<.=).#=11 or"
11
I ur3"
iter7etiilor
"utoo3e si
4ele*"te
pro+esul
i!l"3"tor lo+"l
l"ri*i" si oti+
" 4i3iu"t
trept"t.
#1.=).#=11
7o+e" si>"
re7eit +o3plet.
Se+reti" oti+" "
4i3iu"t.
1<.=).#=11 Hiperter3ie
+"u."t" 4e
pro+esul
i!e+tios si
3"i!est"t"
pri !e-r"%
Des2i4r"t"re P"+ietul s"
pre.ite
te3per"tur"
i li3ite
or3"le i
ter3e 4e )
A3 o-ser7"t si
3"sur"t i
re*iue" "8il"r"
te3per"tur"% "3
ot"t 7"lorile i
F.O. i !is" 4e
L" i4i+"ti"
3e4i+ului "3
"43iistr"t
"tipireti+e&
Aspirie )+pr.?.i
Poli4i !. III?.i i.3.
I r3"
iter7etiilor%
te3per"tur" "
s+".ut ",u*"4
i ##.=#.#==A l"
7"lori or3"le.
#@
te*u3ete
+"l4e si u3e4e
.ile te3per"tur". A3
"si*ur"t i*ie"
te*u3etelor si +e"
7esti3et"r"%
o!eri4 p"+ietului
le,erie +ur"t"%
us+"t" l" e7oie si
",ut"4u>l s">si
e!e+tue.e i*ie"
.ili+" 3ii3".
A3 pre*"tit
3"teri"lele
e+es"re si
p"+ietul petru
+osult O.R.L.
De "se3ee" "3
"43iistr"t i
+otiu"re tot
tr"t"3etul
pres+ris.
1<.=#.#==A>
TB)<%1*C
#=.=#.#==A>
TB)A%)* C
#1.=#.#==A>
TB)C%/*C
##.=#.#==A>
TB)1%C*C
L" iter"re
pe+ietul este
"!e-ril% +u
te*u3ete
+ur"te% ite*re%
si 7"lori
-iolo*i+e
+ost"te i
li3ite or3"le.
Ali3et"tie
i"4e+7"t"
+"lit"ti7 si
+"tit"ti7%
+"u."t" 4e
4is!"*ie% tuse%
o-stru+tie
l"ri*i""%
3"i!est"t"
pri "port
2i4ri+ si
"li3et"r
re4us%
sl"-i+iue%
s+"4ere
po4er"l".
S+"4ere
po4er"l"
se7er" +u
pier4eri 4e
3ier"le.
Des2i4r"t"re .
P"+ietul s"
pre.ite
toler"t"
4i*esti7"
or3"l" si s"
!ie "li3et"t
+"lit"ti7 si
+"tit"ti7
+orespu."to
r 7"rstei. A3
"4"u*"t l"
!ie+"re *r"4
4e
te3per"tur"
peste or3"l
1)D 4i r
A3 "si*ur"t
p"+ietului o
"li3et"tie
+orespu."to"re%
ti"4 +ot 4e
st"re" !e-ril" si
3o4i!i+"rile
"petitului sur7eite
4i +"u."
se+retiilor s+urse i
sto3"+ 4i "s.
Dup" rest"-ilire"
toler"tei 4i*esti7e
l" i4i+"ti"
3e4i+ului 2r"" "
!ost rep"rti."t" i /
L" i4i+"ti"
3e4i+ului "3
"43iistr"t i
pri3ele 1# ore u
re*i3 2i4rol"+t"t
+o3pus 4i li+2i4e
+"l4e% +e"i%l"pte si
+o3poturi.
Dup" +"l3"re"
4urerilor
l"ri*iee si
4i3iu"re" !e-rei
"3 "43iistr"t
p"+ietului u
re*i3 se3isoli4.
L" e8ter"re
#1.=#.#==A
p"+ietul este
rest"-ilit 4i
pu+t 4e 7e4ere
"l toler"tei
4i*esti7e%
s+"4ere"
po4er"l"
ire*istr"t" 4e
-ol"7 !ii4 3"i
3i+" 4e =.0E*.
5#==*' !"t" 4e
*reut"te" l"
iter"re
#A
tot"l 4e
+"lorii
e+es"re. I
perio"4"
!e-ril" "3
"43iistr"t
+"tit"ti 3i+i
si 4ese 4e
+e"iuri +"l4e
si l"pte.
3ese l" /ore
iter7"l% ti3p
e+es"r petru o
-u" 4i*estie.
p"+ietul pri3este
-ie "li3et"ti"
+"re este "+u3
+o3plet" +"lit"ti7
si +"tit"ti7
$C
#.).).ANALIZE DE LA(ORATOR
DATA EXAMEN CERUT $ALORI
O(TINUTE
#=.=#.#=11 Gli+e3ie 1==3*?4l
Ht 2e3"to+rit /1D
H- 2e3o*lo-i" 10*D
Leu+o+ite C)==?3l)
$.S.H. 9 7ite." 4e
se4i3et"re "
2e3"tiilor
033?12
Uree seri+" =%)C*?l
$,
I$.) PLAN DE INGRI6IRE CAZUL III
).1. D"te pri7i4 i4eti!i+"re" p"+ietului
Date fi%e: mediu rural
:umele si prenumele : 2.!.
7arsta : #6 ani
+ex : feminin
Eeli"ie : ortodoxa
:ationalitate : romana
3cupatie : croitoreasa
+tare civila : casatorita
Date !ariabile
0omiciliul: mediu rural
2onditii de viata si munca: bune.
+' Ate+e4ete 2ere4o 9 +ol"ter"le&
- fara importanta.
d* Ate+e4ete perso"le p"tolo*i+e&
- bolile copilariei8
- apendicectomie la ,A ani.
e* Ate+e4ete perso"le !i.iolo*i+e&
> menarha la ,6 ani8
> :;,, A;$, +;68
> menstre la 2@ zile, fara dismenoree, cu durata de 6-# zile.
).#. I!or3"tii le*"te 4e -o"l"
"O*+,-.- +/*-R/'R++ : febra, tuse seaca, otal"ie pulsatila,
hipoacuzie cu autofonie bilaterala, inapetenta.
$2
+0*OR+12. #O.++ :
>oala a debutat in urma cu $ zile cu alterarea starii "enerale, a"itatie, tuse
si febra si s-a a"ravat pro"resiv complicandu-se cu otal"ie pulsatila,
hipoacuzie bilaterala, autofonie si inapetenta, pentru care face din proprie
initiativa tratament cu Ampicilina 2$Cm", 2 caps. la 6ore, 2zile si solutie otica
cu >oramid.
+ub tratament, simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme, apoi
reapar mai intense si cu alterarea starii "enerale. +e prezinta la camera de
"arda a sectie 3.E.!. cu febra, hipoacuzie, otal"ie, unde este internata pentru
investi"atii si tratament.
+' Di"*osti+ul l" iter"re: infectie acuta de cai respiratorii superioare.
3tita medie supurata.
4' D"t" l" iter"re& ,,.C6.2C,,, ora ,C.
EXAMENUL CLINIC O.R.L.&
N nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect
normal8 mucoasa nazala usor hiperemica8
N urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern liber8
con"estie difuza a mucoasei timpanice, cu repere otoscopice disparute,
membrana timpanica bombata ceea ce su"ereaza prezenta de purei in ureche
medie, bilateral.
Puncte mastoidiene dureroase la palpare, otal"ie violenta, acufene.
larin"e: obstructie larin"iana, disfonie, tuse seaca8 mucoasa
larin"iana edematiata.
$6
).). ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
).).1. ANALIZA SATISFACERII NE$OILOR FUNDAMENTALE
NE$OIA
FUNDAMENTA
LA
MANIFESTARI
DE
INDEPENDENT
A
MANIFESTARI
DE
DEPENDENTA
PRO(LEME
DE
DEPENDEN
TA
SURSA DE
DIFICULTA
TE
1. NE$OIA DE A
RESPIRA SI A
A$EA O (UNA
CIRCULATIE
>Fre+7et" resp
1C?3i
puls CC?3i
Di!i+ult"te 4e "
respir"@
Dis!oie@
A!oie@
Tuse.
Alter"re"
7o+ii@
O-stru+ti"
+"ilor
respir"torii@
I!l"3"ti"
3u+o"sei
l"ri*iee.
O-stru+ti"
+"ilor
respir"torii@
Pro+esul
i!l"3"tor l"
i7elul +"ilor
superio"re@
Alter"re"
3u+o"sei
+"ilor
respir"torii
superio"re
#. NE$OIA DE A
(EA SI A
MANCA
C"7it"te"
-u+"l"&4etitie
-u"% re!le8 4e
4e*lutitie
pre.et@
M"sti+"tie&
4i!i+il"
Di!i+ult"te 4e
4e*lutitie@
I"petet"@
Mo4er"t" s+"4ere
po4er"l".
Ali3et"ti"
isu!i+iet"
+"lit"ti7 si
+"tit"ti7.
Di!i+ult"te"
4e " se
"li3et" si "
se 2i4r"t".
Dis!"*ie@
Pro+es
i!l"3"tor
+"i
respir"torii si
ure+2i
-il"ter"l@
A*it"tie
). NE$OIA DE A
SE MISCA SI A
A$EA O (UNA
POSTURA
Ite*rit"te
osteo"rti+ul"r"@
Mis+"ri "4e+7"te

/. NE$OIA DE A
MENTINE
TEMPERATUR
A CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
Te*u3ete
ite*re% ro."te
Fe-r" ri4i+"t"
)<%A *r"4e C
Te*u3ete +"l4e
tr"spir"te
A*it"tie%
Iso3ie
Hiperter3i" Pro+es
i!e+tios
0. NE$OIA DE A M"suri 4e Tr"spir"tii Durere. Ne"++ept"re"
$#
E$ITA
PERICOLE
pre7eire "
"++i4etelor%
i!e+tiilor si
"*resiuilor
"-u4ete.
Tristete
Pro-"-ilit"te
" "ti*erii
ite*rit"tii
psi2i+e
-olii@
Pro+es
i!e+tios

$$
).).#.APLICAREA INGRI6IRILOR
DATA PRO(LEME
ACTUALE
PRO(LEME
POTENTIALE
O(IECTI$E INTER$ENTI
I AUTONOME
INTER$ENTI
I DELEGATE
E$ALUARE
11.=).#=1
1
Alter"re" 7o+ii
+"u."t" 4e
pro+esul
i!l"3"tor l"
i7elul
l"ri*elui%
3"i!est"t"
pri r"*use"l"
si 4is!oie.
Auto!oie
4"tor"t"
pro+esului
i!l"3"tor oti+
-il"ter"l%
3"i!est"t"
pri otoree
puls"til" si
2ipo"+u.ie.
Alter"re" pe o
perio"4"
i4elu*"t" "
+o3ui+"rii
7er-"le pri
er*o> si 4is>!oi"
pro4us" 4e
pro+esul
i!l"3"tor
l"ri*i".
Sur4it"te
Per!or"ti"
ti3p"ului
P"+iet" s">si
re+"pete 7o+e"
or3"l"@
ot"l*i" s"
4i3iue.e i
#/ore@
se po"te
+o3ui+"
7er-"l i
4e+urs 4e /A2
A3 "si*ur"t
+o4itii 4e
i*ri,ire% s"lo
+ur"t +u
te3per"tur"
3o4er"t" 1A>#=
*r"4e C%
u3i4it"te%
7etil"tie% "erisire
rit3i+" "
s"loului. A3
re+o3"4"t
rep"us 7o+"l. A3
ser7it p"+ietul +u
+e"iuri +"l4e% "3
"pli+"t +o3prese
+"l4e i ,urul
*"tului. A3
+ur"t"t se+retiile
4e l" i7elul
ure+2ii 4repte.
A3 re+o3"4"t
+osu3ul +res+ut
4e !ru+te.
L" i4i+"ti"
3e4i+ului "3
"43iistr"t
3e4i+"ti"&
Pei+ili" G )==
=== UI 4e #ori
Per!u.ie +u
*lu+o." 0D
0==3l.% i.7. i
PE$ si ser
!i.iolo*i+ 1!l"+.
Al*o+"l3i #t-.?.i
P"r"+et"3ol
#t-.?.i
Solutie oti+" +u
-or"3i4
1#.=).#=11 or" 11
I ur3"
iter7etiilor
"utoo3e si 4ele*"te
pro+esul i!l"3"tor
lo+"l " 4i3iu"t
trept"t l" !el si
ot"l*i".
1).=).#=11
7o+e" si>" re7eit
+o3plet.
Se+reti" oti+" "
4i3iu"t.
Respir"tie si
+ir+ul"tie
i"4e+7"t"
+"u."t" 4e
Isu!i+iet"
respir"torie.
O-stru+ti" +"ilor
respir"torii
P"+iet" s"
pre.ite +"i
respir"torii
li-ere
A3 u3e.it "erul
4i i+"pere +u
"p" "l+ooli."t".
A3 i7"t"t
A3 re+olt"t s"*e
petru e!e+tu"re"
uor ""li.e 4e
l"-or"tor 5$SH %
1#.=).#=11re.ult"tele
""li.elor u
pre.it" 3o4i!i+"ri
!"t" 4e 7"lorile
$6
pro+esul
i!l"3"tor l"
i7elul +"ilor
respir"torii
superio"re%
3"i!est"t"
pri tuse se"+"%
irit"ti7"%
+ori."%
te*u3ete si
3u+o"se p"li4e
superio"re pri
"*r"7"re"
pro+esului
i!l"3"tor s"u
pri
supr"i!e+tie.
per3e"-ile. p"+iet" s"
e8pe+tore.e.
H.L.G.% *li+e3ie%
uree'.
or3"le. E8"3eul
r"4iolo*i+ u
e7i4eti"."
3o4i!i+"ri
p"tolo*i+e.
11.=).#=11 Hipeter3ie
+"u."t" 4e
pro+esul
i!e+tios si
3"i!est"t"
pri !e-r"%
te*u3ete
+"l4e si u3e4e.
Des2i4r"t"re . P"+iet" s"
pre.ite
te3per"tur" i
li3ite or3"le
i ter3e 4e )
.ile
A3 o-ser7"t si
3"sur"t i
re*iue" "8il"r"
te3per"tur"% "3
ot"t 7"lorile i
F.O. i !is" 4e
te3per"tur". A3
"si*ur"t i*ie"
te*u3etelor si
+e" 7esti3et"r"%
o!eri4
p"+ietului
le,erie +ur"t"%
us+"t" l" e7oie si
",ut"4u>l s">si
e!e+tue.e i*ie"
.ili+" 3ii3".
A3 pre*"tit
3"teri"lele
e+es"re si
p"+ietul petru
+osult O.R.L.
L" i4i+"ti"
3e4i+ului "3
"43iistr"t
"tipireti+e&
Poli4i !. III?.i
i.3.
De "se3ee" "3
"43iistr"t i
+otiu"re tot
tr"t"3etul
pres+ris
I r3"
iter7etiilor%
te3per"tur" "
s+".ut ",u*"4 i
1/.=).#=11 l" 7"lori
or3"le.
11.=).#=11>
TB)<%#*C
1#.=).#=11>TB)A%/*
C
1).=).#=11>
TB)C%0*C
1/.=).#=11>
TB)1%0*C
L" iter"re
pe+ietul este
"!e-ril% +u te*u3ete
+ur"te% ite*re% si
7"lori -iolo*i+e
+ost"te i li3ite
or3"le.
$?
Ali3et"tie
i"4e+7"t"
+"lit"ti7 si
+"tit"ti7%
+"u."t" 4e
4is!"*ie% tuse%
o-stru+tie
l"ri*i""%
3"i!est"t"
pri "port
2i4ri+ si
"li3et"r
re4us%
sl"-i+iue%
s+"4ere
po4er"l".
S+"4ere
po4er"l" se7er"
+u pier4eri 4e
3ier"le.
Des2i4r"t"re
P"+iet" s"
pre.ite
toler"t"
4i*esti7"
or3"l" si s"
!ie "li3et"t
+"lit"ti7 si
+"tit"ti7
+orespu."tor
7"rstei. A3
"4"u*"t l"
!ie+"re *r"4 4e
te3per"tur"
peste or3"l
1)D 4i r
tot"l 4e +"lorii
e+es"re. I
perio"4"
!e-ril" "3
"43iistr"t
+"tit"ti 3i+i si
4ese 4e +e"iuri
+"l4e si l"pte.
A3 "si*ur"t
p"+ietului o
"li3et"tie
+orespu."to"re%
ti"4 +ot 4e
st"re" !e-ril" si
3o4i!i+"rile
"petitului
sur7eite 4i
+"u." se+retiilor
s+urse i sto3"+
4i "s. Dup"
rest"-ilire"
toler"tei
4i*esti7e l"
i4i+"ti"
3e4i+ului 2r"" "
!ost rep"rti."t" i
/ 3ese l" /ore
iter7"l% ti3p
e+es"r petru o
-u" 4i*estie.
L" i4i+"ti"
3e4i+ului "3
"43iistr"t i
pri3ele 1# ore u
re*i3 2i4rol"+t"t
+o3pus 4i
li+2i4e +"l4e%
+e"i%l"pte si
+o3poturi.
Dup" +"l3"re"
4urerilor
l"ri*iee si
4i3iu"re" !e-rei
"3 "43iistr"t
p"+ietului u
re*i3 se3isoli4.
L" e8ter"re
p"+ietul
pri3este -ie
"li3et"ti" +"re
este "+u3
+o3plet" +"lit"ti7
si +"tit"ti7
1#.=).#=11 p"+ietul
este rest"-ilit 4i
pu+t 4e 7e4ere "l
toler"tei 4i*esti7e%
s+"4ere" po4er"l"
ire*istr"t" 4e
-ol"7 !ii4 3"i
3i+" 4e =.0E*. 5#==*'
!"t" 4e *reut"te" l"
iter"re

$@
CAP. $.
PROFILAXIA
Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei, prin tratarea corecta a
afectiunilor favorizante, in special a adenoidei cronice )ve"etatiilor adenoide* si a
otitei catarale cronice si consta in tratarea ve"etatiilor adenoide, a disfunctiilor tubare,
a otitelor catarale cronice.
Profilaxia complicatiilor consta in educatia sanitara a bolnavului, incercand a-l
convin"e sa se ocupe de suferinta lui.
(n otita medie catarala acuta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce
favorizeaza inflamatiile rino ' farin"iene )ve"etatii adenoide, deviatii de sept*.
(n otita medie catarala cronica )otita seroasa, otita seromucoasa* profilaxia consta
in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor
care pot intretine obstructia tubara, ve"etatiile adenoide ale copilului, deviatile de
sept, sinuzitele cronice, rinitele cronice hipertrofice.
Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor, despre prevenirea
otitelor, ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de i"iena urechilor,
cum sa aplice tratamentul la cei dea bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav
aparitia complicatiilor.
(nfectiile urechii medii pot fi prevenite la copil in felul urmator:
- evitarea fumului de ti"ara. (nfectiile urechii sunt mai frecvente la copiii care
traiesc intr-un mediu in care se fumeaza. 2opilul poate fi afectat chiar si de fumul
de pipa, fumul din par sau cel impre"nat in haine .
- alimentatia la san a copilului. Exista dovezi ca alimentatia la san reduce riscul de
infectii ale urechii, in special daca infectiile urechii sunt frecvente la membrii
familiei. 0aca su"arul primeste alimentatia cu biberonul, se recomanda ca in timpul
alimentarii copilul sa nu fie asezat in pozitie orizontala .
$A
- spalatul mainilor. +paland mainile cat mai des se previne raspandirea infectiei
prin distru"erea "ermenilor .
- vaccinarea copilului. Efectuarea vaccinurilor curente nu previne in mod special
aparitia infectiilor la ureche. 2u toate acestea, administrarea vaccinurilor poate
prevenii imbolnavirea cu 9aemophilus influenzae )9ib* si virusurile "ripale care
adesea pot determina infectii ale urechii. 2opilul trebuie vaccinat corespunzator
varstei conform unui pro"ram national de imunizari. 2opilul vaccinat cu Prevar va
avea risc scazut de a face infectii ale urechii .
- evitarea colectivitatilor mari de copii. 2u cat colectivitatea de copii este mai mica
contactul cu alti copii este mai mic si riscul de a contacta bacterii sau virusuri este
scazut. 2opiii se pot infecta cu bacterii rezistente la antibiotice de la alti copii din
colectivitate .
- evitarea folosirii suzetei. Parintii ar trebui sa dezobisnuiasca copiii de folosirea
suzetei inaintea varstei de 6 luni. 2opiii care folosesc suzeta peste varsta de ,2 luni
sunt mai predispusi sa dezvolte infectii ale urechii.

6C
(I(LIOGRAFIE
2iofu E., 2iofu 2. ' IEsentialul in pediatrie/, Editura &edicala Almatea, >ucuresti
,AA?
Florea &arin ' IExplorari clinice si morfofunctionale in medicina/, Editura
5imopur ,AA6
1eor"escu 0an ' IProduse farmaceutice/, Editura :ational ,AAA
Papilian 7ictor ' IAnatomia omului/ vol.(( editia a ?-a, Editura A!!, >ucuresti
,AA6
+oare (oana ' IAnalize medicale explicate/, Editura Etna 2CC2
+troiescu 7alentin ' IFarmacolo"ie/, Editura A!!, >ucuresti ,AA#
5itirca !ucretia ' I5ehnici speciale de in"riire a bolnavilor/, Editura 0idactica si
Peda"ocica, >ucuresti 2CC,
5itirca !ucretia ' I1hid de nursin"/, Editura 7iata &edicala Eomaneasca,
>ucuresti 2CC,
5omescu Emil ' I2urs elementar de oto ' rino ' larin"olo"ie/, 2lu :apoca ,AA$
6,