Sunteți pe pagina 1din 4

PSIHOLOGIA EDUCAIEI

1.OBIECTUL DE STUDIU IN PSIHOLOGIA EDUCAIEI


Psihologia educaiei se nscrie n sfera tiinelor educaiei.Utilizeaz teorii,
metode i instrumente, rezultate tiinifice, pentru descifrarea implicaiilor
psihologice ale activitii instructiv-educative.Este o disciplin resurs, un
potenial rezervor de sugestii i repere, n procesul de formare al personalitii
elevilor(tnculescu, E.!e ocup de cunoaterea tiinific a nvrii, a crei
eficien depinde de mecanisme cognitive, energizante, reglatorii i
integrative(psihologia nvrii! i diferenele interindividuale i intergrupale,
pornind de la analiza inteligenei, aptitudinilor speciale, profilurilor de
personalitate i a altor particulariti determinate de apartenena profesional,
orientarea cultural, a.
"ntre ramurile aplicative ale psihologiei, care s-au dezvoltat cu o mare
amploare n secolul ## se afla si P"$%&%'"( )%&(*( pe un loc prioritar
(".+ragan!. Psihologia educaiei nglo,eaz psihologia colar din punct de
vedere al coninutului, psihologia colar ocup-ndu-se doar de o parte a
educa,ililor aflai n procesul formativ-informativ.
Psihologia scolara urmareste sa fundamenteze stiintific unul dintre cele
mai comple.e si mai importante domenii ale practicii sociale, procesul
instructiv e!uc"tiv.
+upa ". *(+U(/012!, o,iectul psihologiei scolare este reprezentat de
studierea din punct de vedere psihologic al procesului instructiv-educativ
care acopera varsta scolara propriu- zisa(6-18 ani), cu scopul de a-i mari
eficienta.
%,iectul procesului instructiv- educativ este un o,iect-su,iect, elevul. "n
timpul scolaritatii se urmareste transformarea psihicului elevului, prin dezvoltarea
tuturor proceselor psihice.Educatorul tre,uie sa detina cunostinte de psihologie,
psihologia varstelor, psihologia educatiei, pentru a putea evalua corespunzator
elevul cu necesitatile sale, valorificandu-i ma.imal potentialul cognitiv, afectiv si
volitiv((nucuta!.
#.$ELATIA PSIHOLOGIEI SCOLA$E CU ALTE STIINTE
Psihologia general a generat o serie de discipline aplicative la confluena
cu alte domenii tiinifice.
Psihologia scolara se afla n relatii stranse cu numeroase discipline
stiintifice.Ea reprezinta partea esentiala din psi%olo&i" e!uc"tiei (psihologia
pedagogica!,care studiaza n plus educatia copilului nainte de scoala si educatia
adultilor.
1
Un e.emplu concret n care se pot identifica c-teva ramuri aplicative ale
psihologiei generale precum i zona de confluen din care au rezultat acestea
poate fi urmrit n ta,elul urmtor3
PSIHOLOGIE
GENE$AL'
$A(U$' APLICATI)' ALT'
*TIIN'
Psihologie general Psihofiziologie 4iologie
Psihologie comparativ
Psihologie general Psihologie 5udiciar +rept
Psihologie general Psihologia educaiei Pedagogie
Educaie Psihologia colar
+efectologie
Psihologie general Psihofarmacologie 6armacologie
Psihologie general Psihologie social ociologie
Psihologie general Psihologie medical 7edicin
Psihologia sntii
Psihologia recuperrii
Psihologie general Psihoneurologie 8eurologie
Psihologie general Psihologie clinic Psihiatrie
Psihoterapie
Psihologie general Psihologia dezvoltrii Pediatrie
'erontologie Psihologia v-rstelor
Psihologie general Psihologia consumului 7anagement
)omer i
industrie
7ar9eting
Psihologia muncii
Psihologie organizaional
Psihologie general Psihometrie tatistic
Psihologia scolara interelationeaza cu celelalte ramuri aplicativ-
practice ale psihologiei generale3 psihologia copilului, psihologia cognitiva,
psihologia familiei, psihologia artei, psihologia medicala, psihologia diferentiala,
psihologia ci,ernetica, psihologia transporturilor, etc, aa cum s-a urmrit n
ta,elul anterior.
% legatura de ,aza e.ista ntre psi%olo&i" scol"r" si psihologia
generala. Psihologia scolara tre,uie nteleasa atat ca o ramura a psihologiei
generale , cat si ca o stiinta de sine statatoare, menita sa contri,uie la
formarea personalitatii omului n raport cu stadiile dezvoltarii sale.
(lte relatii interdisciplinare are psihologia scolara si cu alte discipline3
pedagogia, medicina, sociologia, anatomia, fiziologia, literatura, igiena, ,iofizica,
,iochimia, a.
(.)osmovici arata ca psihologia scolara se afla n stransa legatura cu
pedagogia, stiinta educatiei, a formarii intentionate si constiente a persoanei.
Pedagogia studiaza actiunile educative si rezultatele lor nu !o"r !in punct
!e ve!ere psi%olo&ic ci si +or"l, i&ienic, econo+ic,etc.
Pedagogia "re c"r"cter nor+"tiv(da indicatii precise!, n timp ce psihologul
nu ia decizii finale, ci ofera doar recomandari necesare educatorului.
2
Pedagogia se spri-in" pe +"i +ulte stiinte , cea mai importanta fiind
psihologia, ntrucat cele mai dificile pro,leme pedagogice sunt ale cunoasterii
si dezvoltarii psihicului.
Psihologia scolara este strans legata si de sociologie si psihologia sociala,
procesul instructiv-educativ desfasurandu-se cu mari grupuri de elevi3 clasele,
unde apar fenomene sociale3
o mentalitate de grup
traditii
influente interpersonale
sau psihosociale3
comunicarea dintre elevi
relatiile psihosociale preferentiale
interactiuni, etc.
..OBIECTI)ELE PSIHOLOGIEI SCOLA$E
)ele mai importante o/iective "le psi%olo&iei scol"re sunt3
studierea influentelor educative din institutii(educatiei de tip formal!
studierea legilor dezvoltarii psihice n conditiile procesului instructiv-
educativ
studierea legilor psihologice ale instruirii si educarii copiilor, ale
nvatarii, ale nsusirii cunostintelor, priceperilor si deprinderilor de catre
elevi
studierea legilor psihologice ale formarii personalitatii elevilor n cadrul
procesului instructiv-educativ
investigarea particularitatilor psihologice ale procesului instructiv-
educativ
studierea metodelor de cunoastere, evaluare si diferentiere a elevilor
dupa criteriul performantelor scolare, de caracterizare psihologica a
elevilor, de orientare scolara si profesionala a acestora:
gasirea celor mai bune modalitati de organizare rationala a activitatii
de nvatare, !e "si&ur"re " i&ienei +int"le:
studierea personalitii profesorului:
%,iectivele procesului de instruire se refera la3
/. conditiile si legile psihologice ale formarii 3reprezentarilor, notiunilor,
priceperilor si deprinderilor de munca intelectuala si activitati practice:
3
;. motivele nvatarii si modalitatile de stimulare si dezvoltare ale acestora:
%,iectivele procesului de educare se refera la3
/. formarea reprezentarilor, notiunilor, sentimentelor si convingerilor morale:
;. formarea deprinderilor si obisnuintelor de conduita morala:
<. formarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter, a personalitatii copiilor
prin intermediul procesului instructiv-educativ:
0.I(PO$TANTA PSIHOLOGIEI SCOLA$E
A. +in punct de vedere teoretic psihologia scolara a contri,uit la introducerea
metodei e.perimentale n pedagogie.Pentru a putea aprecia valoarea oricarei
inovatii a procesului instructiv-educativ se apeleaza la cercetarea psihologica.
B. +in punct de vedere pr"ctic informatiile de psihologie scolara sunt utile
oricarui educator:
C. +upa 6.=urcu, (.=urcu(/000!, psihologia scolara pune la dispozitia
educatorului cunostinte stiinti1ice cu privire l" 2nv"t"re:
D. Psihologia scolara contri,uie la 2+/o&"tire" si per1ection"re" !i!"cticii:
E. Psihologia scolara este un &%i! teoretic si pr"ctic 2n +unc" cu elevii:
=E7E3
/. +efiniti psihologia scolara> )omparai psihologia colar si psihologia
educaional.
;. )are este o,iectul psihologiei colare>
<. )aracterizati relatia psihologiei scolare cu alte stiinte.
2. )are sunt o,iectivele psihologiei scolare>
?. )e importanta prezinta psihologia educaiei >
4"4&"%'*(6"E
/.Prelegeri de psihopedagogie, 7aria Palicica, ed. %rizonturi Universitare,;@@<
;.Psihologie scolara, &ucia (nucuta, ed. E.celsior,=imisoara,/000
<."ntroducere n psihologia contemporana, ".*adu, ed. incron, )lu5,
2.+ictionar de psihologie, ed.(l,atros, 4ucuresti, /01A
?.Psihologia educaiei, Elena tnculescu, E+P, *(., 4ucureti, ;@@B
4