Boli Virotice Câini

5/25/2018 atestatveterinar -slidepdf.
com
I Boli virale
1. Rabia
1.1 Etiologie
Rabia sau turbarea, cum este cunoscută popular, este o boală infec țioasă
virală, fatală, provocată de virusul rabic. Acesta afectează sistemul nervos atât la
om cât și la animale. Boala are o evoluție rapidă, faza finală a acestei afec țiuni
fiind întotdeauna moartea. O altă denumire a bolii este hidrofobia (frica de apă).
eși toate animalele sunt receptive la virusul rabic, dintre animalele domestice cel
mai predispus este câinele (aproape !"# dintre cazuri).
$a câini, perioada de incubație variază între %& și '" zile. lterior, rabia
evoluează rapid și are două forme clinice forma furioasă și forma paralitică
1.2 Caracter epizootologic

1
http://slidepdf.com/reader/full/atestat-veterinar 1/82
5/25/2018 atestatveterinar -slidepdf.com
Receptivitate * toate mamiferele, păsarile si reptilele sunt refractate

Surse de infectie:
a. primare prezintă rezervor natural silvatic ( animale sălbatice din păduri în
special carnivorele sălbatice).
b. secundare sunt mai puțin importante
Mod de contaminare transmiterea bolii se face prin miscării , muscături sau
z+ârieturi contaminate cu saliva virulentă
inamica boala evoluează sporadic.
1.! "atogeneza
upa inocularea virusului la nivelul pla+ii produse prin mușcătură, în câteva

ore acesta se fiează pe terminațiile nervoase de la nivelul plă+ii. Riscul de
îmbolnăvire și de evoluție mai rapidă cre ște cu cât termina țiile nervoase sunt mai
numeroase la nivelul plă+ii. Aceasta eplică de ce plă+ile în zonele dens inervate
(cum ar fi fața, de+ețele, palmele) sunt mai periculoase. e asemenea, un risc
mare de evoluție rapidă îl au plă+ile adânci, sfâșiate, anfractuoase.
-irusul se deplasează constant către neuronii centrali cu o viteză de */
milimetri pe oră de*a lun+ul tecilor nervoase. 0u cât pla+a este mai aproape de
encefal (fata, +ât, scalp) cu atât incubatia va fi mai scurtă. $a nivelul neuronilor din
encefal virusul se multiplică, moment în care apar semnele de boala. Aceasta
multiplicare eplică incluziile specifice descrise sub numele de corpi Babes 1e+ri.
2voluția este rapidă,î in paralel cu pro+resia leziunilor cerebrale se produce și
difuzarea centrifu+ă a virusului. ecesul survine când e afectat trunchiul cerebral.

$a nivelul encefalului se observă la eamenul anatomopatolo+ic modificări
de hiperemie si edem, precum si leziuni pato+nomonice mai ales în +an+lionii
bazali si cornul lui Amon. $a nivelul altor or+ane, au fost descrise leziuni de
bronhopneumonie, leziuni hepatice sau splenice.
1.# $ablou clinic
3ncubația la câine durează aproimativ */ săptămâni, cu un maim de '"

de zile sau chiar mai mult. $a inceput animalul devine a+itat, nu doarme, fu+e de
acasă, nu suportă captivitatea, nu mânăncă ce i se oferă. A+resivitatea este
crescută si poate mușca persoane cunoscute inclusiv pe stăpân. $a câini nu apare
hidrofobia. upă aproimativ */ zile de a+itație apar paraliziile, la nivelul
membrelor posterioare, după care se +eneralizează, iar decesul survine la
aproimativ & zile.
1.% iagnostic
Această boală este dificil de dia+nosticat. O analiză simplă de sân+e

poate detecta anemia (scăderea numarului de +lobule roșii) și
trombocitopenia (scaderea trombocitelor). 4n foarte putine cazuri
micror+anismele pot fi văzute pe frotiu de sân+e, sansele sunt mai mari
dacă sân+ele este recoltat din capilare (ureche) decât din vasele de sân+e.
Aceasta este o confirmare a infecției,însă absența lor de pe frotiu nu
inseamnă că animalul este sănătos. etectarea anticorpilor împotriva
Babesiei este o altă analiză de confirmare a infectiei, însă poate da si
aceasta rezultate înșelatoare. n caine î nca mai poate prezenta acest tip
de anticorpi o perioadă de timp după ce a scăpat de boală, deci este
sănătos, însă descoperind anticorpii se poate crede că este încă afectat.
Altă variantă este aceea a nedescoperirii anticorpilor, la începutul infectiei,
deci nu se poate considera animalul sănătos dacă nu s*au descoperit. O
altă analiza mai elaborată și foarte scumpă chiar si î n occident este
detectarea materialului +enetic al microor+anismului.
1.& "rognostic
acă tratamentul preventiv este aplicat rapid, rabia nu este fatală.

3munizarea este aproape întotdeauna eficientă dacă se începe la maim  zile de
la mușcătură.
2ficiența scade cu cât trece mai mult timp de mușcătură. acă imunizarea
nu iși face efectul sau nu este administrată, rabia este aporape întotdeauna fatală,
cauzând decesul în câteva zile de la apariția simptomelor.
1.' "rofila(ie
4n cazul ranilor produse prin muscaturi de animale profilaia se face in

funcție de +ravitatea leziunii, care depinde de localizarea pla+ii (la fa ța, cap, +ât,
mâini sau picioare, la or+anele +enitale sunt mai +rave), profunzimea pla+ii.
e asemenea trebuie cunoscută situția animalului mușcător
* animal de apartament, care nu a avut contact cu animale sălbatice, nu necesită
profilaie specifică
* animal sălbatic, care și*a modificat comportamentul (vulpea se lasă prinsă de
om), profilaia se face în totalitate
5ăsurile nespecifice sunt
* spălarea rănii cu apa și săpun
* dezinfectarea rănii cu solu ții dezoidante (apă oi+enată)
* suturarea plă+ii după / zile
internare pentru 6*67 de ore, administrare de ser heterolo+ urmat de
administrarea de %6 in8ecții de vaccin antirabic (ml9zi)
1.) M*suri specifice

:rofilaia specifică se face cu ser antirabic sau imuno+lobuline specifice
antirabice și vaccinare.
;erul antirabic este urmat obli+atoriu de vaccinarea antirabică. oza
indicată este de 6" 39<+ corp, doza maimă %" ml. ;e administrează
intramuscular.
-accinul antirabic conține virus viu inactivat. ;e administrează subcutanat,

în re+iunea abdominală, în 8urul ombilicului timp de = zile,  ml zilnic (% ml la copiii
sub %" ani).
4n a %"*a si a %6*a zi se administrează intradermic (",& ml) pe fa ța anterioară a
antebrațului.
;e fac rapeluri la /" de zile si la !" de zile de la începutul vaccinarii.
1.+ $ratament
>oate tratamentele au esuat, inclusiv in8ectarea intrarahidiana de anticorpi

antirabici.
;e face tratament simptomatic cu calmante morfina, scopolamina,
fenotiazine, clorhidrat, barbiturice, uneori imobilizarea pacientului. 2ste o boală ce
necesită internare obli+atorie în spital.
1.1, Combatere
3zolarea și tratarea animalelor bolnave. ezinfectii repetate în focar.
1.11$ransmitere
Rabia se transmite de obicei prin mușcătură, de la animalul bolnav la alte

animale sau la om. O altă metodă de transmitere este prin contactul la nivelul unei
răni deschise cu saliva unui animal infectat
2. "-R/IR/0-
5
2.1 Etiologie
:arvoviroza este o boală virotică cu evoluție acută. :arvoviroza este o

boală foarte +ravă, adeseori mortală, produsă de unul dintre cei mai mici viruși ai
familiei :arvoviridae. escoperit abia în anii %!=7, este alcătuit din capsidă
proteică și un fra+ment de A1. 2ste deosebit de rezistent, fiind capabil să

supraviețuiască în mediu la temperaturi etrem de scăzute, pâna la ' luni.4n anul
%!=7, cand a fost descoperit, se presupunea că ar fi ?înrudit@ cu virusul
parvovirozei feline, mai eact, acesta suferise o mutație capabilă să infecteze și
specia canină.
n an mai târziu, virusul suferă o mutație și devine mult mai virulent (0:-*
a). $a vremea aceea sin+urul mi8loc de luptă era vaccinul eistent de8a pentru
feline, care a fost administrat și câinilor.
-irusul parvovirozei canine nu este periculos pentru om, nici pentru feline,
deoarece fiecare din aceste specii are propria formă de virus.
2.2 "atogeneza
:entru replicare virusul are nevoie de țesut cu activitate mitotică crescută

(influențată de vârstă  ce se modifică concomitent cu dezvoltarea somatică) în
evolutie, mai întai, activitate mitotică crescută prezintă mu șchiul miocardic ca
urmare apare miocardita (forma miocardica) apoi, activitatea mitotică cea mai
intensă o au celulele epiteliale intestinale ca urmare apare enterita (forma
enterică)
2.! Caracater epizootologic
Receptivitatea maimă o au cateii de la  luni la % an

;urse de infectie  primare și secundare
5od de contaminare  pe cale di+estivă
inamica 2voluează enzotic cu procent mare de morbiditate (îmbolnavire) iar la
tinerețe cu mortalitate mare
2.#$ablou clinic

Boala poate evoulua supraacut cu o evoluție de la câteva ore până la
maim */ zile iar simptomele sunt violente. :oate evoula și acut cu evolutie de
câteva zile iar simptomele sunt mai putin violente
3ncubaia în parvoviroza canină este de =*%6 zile. 3ndiferent de forma de
boală, evoluia poate fi supraacută, acută, subacută Ci cronică.
Dorma enterică. 0ea mai frecventă formă de boală este cea enterică. 0ăeii
sunt triCti, abătui, prezintă vomă, inapetenă, depresie , enoftalmie, iar după %*6
ore de la apariia semnelor clinice, apare diareea. 5ateriile fecale sunt +leroase,
apoase, ca un terci, cu miros pătrunzător, eventual dulcea+, apoi devin muco*
san+vinolente .
Animalele bolnave cu forme mai lente sunt deshidratate Ci prezintă sete
ea+erată iar către eitus voma este incoercibilă. >emperatura se menine normală
sau variază în limite apropiate de normal. 4n faza de debut a bolii leucocitele scad
foarte mult (%"" leucocite9mm/) constatându*se o leucopenie severă, apoi
pro+resiv formula leucocitară Ci numărul de leucocite se normalizează.
7
Dorma miocardică. 2voluia parvovirozei în forma miocardică este mult mai

rară. 2ste aproape eclusivă la căeii în primele 6*7 săptămâni de viaă. 0ăeii
bolnavi mor rapid, în câteva minute prin colaps Ci dispnee +ravă (=" # din cazuri).
upă vârsta de 7 săptămâni, se constată dispnee, apatie, slăbire, paloarea sau
cianoza mucoaselor, tulburări hepatice, decubit prelun+it, tahicardie, aritmie, puls
slab.
Demelele +estante pot prezenta la fătare fetuCi mumifiai sau pot făta căei
neviabili, care mor imediat după fătare
;imptome debutează cu inapetență, vomă continua, diareea, febră /7,7*6.",
deshidratare
5ăsuri +enerale  R2;:20>AR2A 5E;R3$OR 2 FOO3G321E
5ăsuri specifice  vaccinarea conceptând cu vârsta de / săptămâni. 4n focarele de
infecție cu vaccin :uppH9: sau în zonele endemice înepand cu vârsta de '
săptămâni cu vaccin : ( :AR-O-3ROFA).
2.% $ransmitere și acțiune
-irusul pătrunde în or+anism în urma contactului cu fecale contaminate,

prin hrana contaminată și mai puțin prin contact direct.
Odată a8uns în or+anism, atacă limfonodulii, măduva hemato+enă,
distru+ând celulele albe și apoi, prin sân+e, a8un+e în intestinul sub țire. Aici
distru+e celulele mucoasei intestinale, astfel încât bacteriile care se dezvoltă în
mod normal în intestin a8un+ în sân+e. :rocesele normale de absorb ție intestinală
nu se mai produc și în felul acesta se a8un+e la deshidratare severă.
:arvoviroza atacă deci în două moduri prin toine eliberate de bacterii și

prin deshidratare violentă (diaree cu urme de sân+e și mucus, vomă).
0ei mai predispuși la aceasta boală sunt puii (*' luni) și adolescenții,
datorită insuficientei dezvoltări a sistemului lor imunitar. :uii primesc anticorpii prin
colostru, adică laptele matern, supt în primele zile de viață, însă ace ști anticorpi
nu sunt suficienți pentru lupta împotriva unei eventuale infecții.
2.& "revenire
8
e aceea, se recomandă vaccinarea preventivă. Atenție, eistă o perioadă

în care puii sunt etrem de vulnerabili. ;e știe că vaccinul con ține viru și atenuați,
modificați sau morți. acă în sân+e mai sunt anticorpi prezenți, ucid viru șii ca și
cum ar fi infecție, urmând un interval când nu eistă suficienți anticorpi să lupte cu
o infecție, dar nici să lase să acționeze vaccinul. upă această perioadă, vaccinul
este eficient și puiul este imunizat.
-accinarea se face la fiecare *6 săptămâni până la %' săptămâni, vârsta
puiului.
2istă anumite rase cu o predispoziție mărită la această boală, cum ar fi
rottIeiler, doberman, pitbull terrier.
Odată contactată boala, dacă animalul supraviețuiește, dobândește imunitate
naturală, care se menține cel putin / ani, sau chiar toată viața.
;emnele bolii apar la &*' zile după ce animalul a fost epus și se manifestă
prin anemie, inapetență, oboseală, vomă, diaree, deshidratare. Debra nu este un
simptom specific.
4n primele două săptămâni după ce animalul a fost contaminat, cantitatea
de virus eliminată prin fecale este maimă.
>estele hematolo+ice sau testul 2$3;A fecale confirmă prezența virusului (în
sân+e, respectiv fecale).
2.' iagnostic
;e presupune pe tabloul clinico*morfopatolo+ic Ci se confirmă prin eamen

de laborator. 5oartea prin colaps la căeii foarte mici Ci diareea hemora+ică +ravă
la cei de peste 7 săptămâni, sunt elemente foarte importante în dia+nostic. 4n
practică, de cele mai multe ori aceste aspecte sunt suficiente pentru a institui
tratamentul animalelor bolnave. 4n laborator se face eamen prin
imunelectronomicroscopie (325) pe probe de fecale Ci intestin subire Ci se
încearcă izolarea virusului pe diverse culturi celulare primare Ci secundare de
rinichi de câine sau pisică, pulmonare de pisică Ci nurcă, fetale, de splină bovină.
9
4n culturile celulare, deoarece nu prezintă efect citopatic, virusul se poate evidenia
în mod indirect, prin prezena incluziilor specifice intranucleare. ;e mai pot folosi
tehnicile de JA Ci 3JA. ia+nosticul diferenial trebuie făcut faă de boala lui 0arrK,
enterita cu 0oronavirus, leptospiroză, diverse +astroenterite alimentare Ci
piroplasmoză
2.) "rofila(ie
;anitară introducerea de animale îndemneL respectarea carantinei profilactice,

dezinfecții periodice în adapost.
5edicală vaccinuri inactivate, atenuate (monovalente, mite) dupa cum urmează
în zonele îndemne la '*7 săptămâni, %"*% săptămâni, apoi * %an, în zonele
epuse la ' săptămâni, ! săptămâni, % săptămâni și apoi odată9an.
:âna la imunizare, animalele vor fi izolate.
2.+ "rognostic
4n primele două zile de la apariia semnelor clinice, pro+nosticul este

rezervat. Apoi, pe măsură ce trece timpul, în cazul în care intervenia
medicamentoasă Ci tratamentul au fost corect Ci în timp aplicate, pro+nosticul
poate fi favorabil.
2.1, $ratamentul
2ste comple, incluzând antibiotice (tetracicline, cefalosporine), pentru

prevenirea infecțiilor bacteriene secundare, antidiareice, aport intravenos de
lichide, +lucoză, potasiu, datorită deshidratării la care este supus or+anismul, iar în
ultimul timp se practică chiar administrarea unor hormoni care să stimuleze
formarea celulelor albe, pentru întărirea sistemului imunitar.
;e pot administra și medicamente care reduc +reața  metoclopramid sau
pentru prevenirea ulcerațiilor esofa+iene (zantac).
10
3mportant de reținut este faptul că medicamentele nu se administrează pe

cale orală, în special antibioticele, datorită leziunilor intestinale eistente.
ieta la care va fi supus animalul în perioada de refacere va eclude hrana
?solidă@, fiind recomandată carnea fiartă (de pui), mărunțită, orezul alb fiert, brânza
slabă, pastele. 5esele vor fi reduse cantitativ, dar administrate la intervale scurte
(o oră, două).
Baia este recomandată  înlătură urme de virus și a8ută la decontaminare.
;in+urii a+enți dezinfectanți eficienți pentru i+iena suprafețelor sunt înnălbitorii (în
special hipocloritul de sodiu), preparați în felul următor o parte înnălbitor, la /"
părți apa, soluție cu care se spală toate obiectele potențial contaminate (8ucării,
cușca, covoare, vase pentru hrană).
;uprafețele închise sunt considerate contaminate timp de o lună, în timp ce
suprafețele deschise (solul, curte, parc, etc) timp de = luni.
Doarte important este ca tratamentul să fie efectuat într*o clinică de
specialitate, sub suprave+herea unui medic.
ar și mai important este să nu se a8un+ă aici.
!. igodia sau boala lui Carre
11
!.1 Etiologie
-irusul maladiei 0arre este un virus AR1 din +enul morbillivirusurilor. $a

oameni, po8arul este cauzat de un virus de acest +en. 5aladia 0arre afectează
mai de+rabă cațelușii decât câinii bătrâni * probabil din cauza imunității dobândite
în urma vaccinării împotriva maladiei 0arre sau a epunerii naturale la acest virus,
lucru ce a dus la dobândirea imunității. 0u toate acestea, boala poate afecta câinii
de orice vârstă. :erioada de incubare este de la 7 la %& zile. ;imptomele sunt 
febră, refuz de mâncare, părul tern, ochii roșii, con8unctiva inflamată, lăcrimare.
Aceste tulburări sunt urmate la scurtă perioadă de alte simptome care indică
localizarea bolii. acă ea se produce în zona cutanată, se manifesă prin mici
pustule localizate pe abdomen. $ocalizarea di+estivă, cea mai frecventă, se
manifestă prin diaree rău mirositoare, farin+ită, inflamație a ami+dalelor, ulcerații
în cavitatea bucală. 0ea mai +ravă localizare este cea nervoasă. 2a se manifestă
prin encefalită sau encefalo*mielită. 0âinele face spume la +ură, este a+itat de
spasme asemănătoare crizelor de epilepsie uneori se instalează o paralizie ce
12
debutează cu cea a membrelor posterioare. eși vindecările sunt frecvente,

adesea rămân sechele
!.2 "atogeneza
-irusul se multiplică în limfonoduli Ci apoi trece în sân+e, determinând o

viremie precoce. Apoi, virusul se propa+ă pe mucoase, endotelii capilare, seroase,
diverse or+ane Ci centri nervoCi, determinând ulterior modificări +rave dar care
iniial nu*Ci +ăsesc eprimare în semnele clinice. 4n faza de viremie precoce se
constată numai hipertermie Ci o uCoară inflamaie catarală a mucoaselor aparente
ce corespund la o formă de evoluie beni+nă. $a o parte din animale hipertermia
este prezentă pentru câteva ore după care se remite. 0oncomitent dispar Ci
tulburările +enerale care caracterizează sindromul febril. 4n forma beni+nă de
evoluie, animalele se vindecă Ci capătă imunitate pentru toată viaa. Doarte rar
însă, unele pot să moară în această fază iniială. 5oartea survine la cele infectate
cu tulpini foarte virulente sau care sunt deosebit de sensibile. e cele mai multe
ori, febra revine Ci se produce o nouă viremie ca urmare a continuării proceselor
inflamatorii determinate de multiplicarea virusului sau9Ci de infeciile secundare,
virale sau bacteriene. Doarte sensibile la aciunea virusului sunt or+anele Ci
esuturile aparatului respirator, di+estiv Ci urinar, sistemul nervos central, endoteliul
vascular, pielea Ci corneea.
!.! Caractere epizootologice
R202:>3-3>A>2  sunt sensibile toate cate+oriile de vârste și în special tineretul

sub = luni
;urse de infecție  primare și secundare
5od de contaminare  0el mai frecvent pe cale di+estivă și respiratorii apoi pe cale
transcutanată
inamica de obicei evoluează sporadic în canise și haite
13
>ablou clinic :erioada de incubație variază de la câteva zile ( &*=) zile și până la
câteva săptămâni L aceasta variază în func ție de crestere a sistemului imunitar și
de virulente tulpini.
:rofilaie
0el mai bun tratament este prevenirea bolii prin vaccinarea cățeilor începând de la
vârsta de ' săptămâni. acă mai ai și alți căței care au venit în contact cu
cățelușul bolnav, î ti recomand sa*i vaccinezi de ur+ența și să nu introduci in
acelasi mediu un alt cățel timp de minim ' luni.
!.# iagnosticarea bolii lui Carre
ia+nosticarea 8i+odiei se stabilește de către medicul veterinar în urma unui

consult. ;pecialistul va verifica secrețiile oculare și nazale, va lua temperatura
câinelui și alte analize de laborator virusolo+ic, serolo+ic, hist opatolo+ic, bioproba.
4n urma acestui dia+nostic și în funcție de cât de avansată este boala, medicul va
da cațelului un tratament
!.% "rognostic
2ste +rav în forma supraacută de evoluie Ci rezervat în celelalte forme,

fiind influenat de localizare, rezistena animalelor, tulpina virală.
!.& $ratarea bolii lui Carre
4n primul rând trebuie știut că tratamentul poate avea rezultate diferite în

funcție de fiecare caz, în funcție de rasă etc. e obcei tratamentul constă în
medicamente care normalizează funcțiile principale ale or+anismului și care reduc
febra. 4n același timp se pot prescrie un+uente sau pudre pentru tratament local
etc.
14
!.' "revenirea bolii lui Carre
:revenirea infestarii este cel mai bun mod de a trata maladia 0arre. 2ste
necesară vaccinarea cațelușilor. -eterinarii încep vaccinarea împotriva acestui
virus la vârsta de aproimativ ' saptămâni și continuă pâna la % sau chiar %'
săptămâni, la intervale de /*6 săptămâni. -accinul se repetă din cauza
interferenței cu protecția anticorpilor transmiși cațeilor prin laptele mamei.
Acești anticorpi împiedică efectul vaccinului la aproimativ =&# din că ței cu
vârsta de șașe săptămâni, &# cu vârsta de nouă săptămâni și doar la că țiva
cațeluși cu vârsta de douăsprezece săptămâni. in acest motiv, prima vaccinare
este o încercare de a trata &# din cațeii sensibili și vaccinările ulterioare sunt
făcute pentru a oferi protecție aproape tuturor cațelușilor cărora li se
administrează vaccinul.
nii cățeluși au simptome de maladia 0arre după vaccinare, chiar dacă
aparent nu sunt infestați. Aceștia fac encefalită, care poate fi fatală, deși cei mai
multi patrupezi se vindecă. -irusul maladiei 0arre se află în toate secre țiile
corporale ale animalului bolnav. 0âinii pot răspândi virusul timp de câteva
săptămâni, în timpul bolii și a perioadei de recuperare. -irusul este foarte stabil în
mediu și rezistă câteva luniL este sensibil la dezinfectanți  puteți folosi -ir<on
pentru dezinfectarea zonelor unde a stat câinele bolnav. -irusul este transmis prin
tuse, urină și fecale. 0ontaminează nu doar cațelusii nevaccinați și sănătoși, dar
și mediul lor de viață.
-accinarea reprezintă o parte importantă a reducerii cazurilor de
îmbolnăvire. -irusul este înca prezent în toata lumea și este necesar ca veterinarii
și proprietarii de câini să impiedice râspăndirea acestei boli mortale.
!.) Combatere
upă declararea bolii se instituie carantina de +radul 33. 4n focar se interzice

scoaterea sau introducerea de ali câini. 3ncinta se supune măsurilor de dezinfecie
Ci dezinsecie. >oate cadavrele Ci materialele virulente se incinerează. ;e impun
15
măsuri de re+lementare a circulaiei atât a oamenilor cât Ci a câinilor. 0ei bolnavi

se izolează Ci se supun tratamentului specific cu ser hiperimun anti*0arrK,
simptomatic Ci i+ienico*dietetic. >oate tratamentele medicamentoase vor fi aplicate
în funcie de localizare. ;e folosesc rehidratante, pansamente +astro intestinale,
colire, calmante, antipiretice, antitoice, tonice cardiace Ci +enerale, antibiotice,
vitamine. Adăpostul trebuie să fie cald, curat, fără cureni de aer.
#. E"-$I$- I34EC5I/-S6 C-3I36
16
#.1 Istoric și r*sp7ndire
4n %!! Green a descris, în ;A, pentru prima dată la vulpi ca fiind o boală
denumită encefalita vulpilor, despre care se Ctia că se transmite Ci la câini.
4n %!6=, Rubarth, în ;uedia, identifică la câini o boală virotică pe care o
denumeCte hepatita infecioasă a câinelui, căreia îi precizează etiolo+ia virală și la
care evideniază prezena incluziilor specific intranucleare în hepatocite și
endoteliile capilare. 5ai târziu, în %!6!, ;iedentopf și 0arlson aduc dovezi că cele
două boli sunt produse de același virus .
4n România boala a fost descrisă de ;urdan în %!&'. Boala în prezent este
răspândită în toată lumea, producând pa+ube, în canise, prin mortalitate, cheltuieli
cu profilaia și combaterea.
*se manifestă prin febră
* sindrom hepato+astroenteric
* tulburări nervoase
* identificată pentru prima dată de Rubarth in %!6=, in ;uedia
* produsă de un virus specific aflat în celulele hepatice și ale endoteliului vascular

* incluzii intranucleare specifice la câinii bolnavi
17
* mare conta+iozitate
* evoluează asimptomatic
* pierderi insemnate în crescatorii de câini (depreciere a eemplarelor eistente și
mortalitate)
#.2 Etiologie
* a+ent etiolo+ic  un Adenovirus, familia Adenoviridae

* are proprietăți a+lutinante față de hematiile mai multor specii
* se numește Adenovirus 0anin tip 3
* virusul are diametrul 7"*7"nm
* rezistent la acțiunea factorilor de mediu etern
* supraviețuiește pe saci, paie, +unoi în acele de serin+ă ,în stare umedă sau
uscată timp de /*%% zile
* rezistă la eter,alcool,cloroform,fenol (sterilizarea la rece a instrumentarului nu
este eficientă)
* inactivat de radiatii - si de betapropriolactona
* se replică în culturi celulare de rinichi și testicul de câine, de rinichi de mustelide,
porc, dihor
* pe celulele renale de porc pierde pato+enitatea pentru câine, dar i și păstrează
insușirile imunizante
* efect citopato+en la 6 zile de la inoculare în culturi de țesut
#.! Epidemiologie
* câinii și vulpile sensibile la virusul Rubarth în condiții naturale
* observată la lup,urs și un caz de infecție spontană inaparența la maimuța
* receptivitate mare  cațeii și puii de vulpe *7 luni
* rară la eemplarele mai mici de o lună  imunitate pasivă prin laptele colostral
* rară la animalele adulte  imunitate activă
* receptivitatea nu e influențată de se, rasă
18
#.# Surse
* animalele bolnave, animalele trecute prin boală și animalele cu forme cronice și

inaparente clinic
* eistă și purtători sănătoși de virus, în al căror or+anism virusul rămâne în stare
de latentă timp îndelun+at până în momentul în care apar condi ții favorabile pentru
replicare
* lupii,vilpile, ursii sunt surse importante de infecție
* cadavrele animalelor moarte de hepatită infecțioasă,
* câinii va+abonzi
* câinii de vanătoare
* câinii în misiune etc, +enerează focare de infecție
* în or+anismul animalelor bolnave în perioada febrilă virusul se +ăse ște în sân+e
și î n toate or+anele parenchimatoase, cel mai bo+at în virus fiind ficatul
* virusul se elimină în mediu prin secreții și ecreții
* se localizează în rinichi de unde e eliminat prin urina până la =% de zile
* la căinii vindecați virusul poate fi evidențiat și din ami+dale
#.% Surse de infectie

* adăposturi, obiecte, fura8e
Contaminarea direct*
* mușcătura animalelor bolnave sau mușcături din timpul 8ocului
* inhalare de aerosoli virulenți, eliminați de cei bolnavi în timpul tusei, strănutului,

lătratului
* manipularea în serie a animalelor din adăposturi
* eecuții de in8ectii în serie cu instrumentar nesterilizați
0ontaminare indirectă
* în+erare de apă, alimente contaminate cu urină, secreții, ecreții
* prin intermediului personalului în+ri8itor
* obiecte contaminate
* ectoparazitii au rol de vector
19
0ăi de intrare a virusului în or+anism  di+estiva și respiratorie

* e o boală enzootica cu difuzibilitate mare
* foarte conta+ioasă
* poate evolua și epizootic
* focarele cu hepatita Rubarth, pot persista ani de zile în unitățile contaminate
având ca rezultat îmbolnavirea cațeilor nou*nascuți în fiecare an
* incidența mare a cazurilor primavara și toamna
* alimentația deficitară
* supraa+lomerarea
* i+iena necorespunzatoare
* factorii de stres
* intervenția unor boli recurente (boala lui 0arre) sunt cauze ce duc la slăbirea
rezistenței or+anismului
* pe un animal pot evolua simultan boala lui 0arre și hepatita Rubarth
#.& "atogeneza
* virusul intră în or+anism, se multiplică în ami+dale, în placile :eHer, a8un+e în

sân+e și determină o stare de viremie
* se răspândește în între+ or+anismul prin sân+e
* se localizeaza în ficat
* se multiplică în ficat și determină procese inflamatorii acute și procese necrotice
* hipo+licemie
* acționează asupra endoteliilor vasculare și determină esudate, edeme,
hemora+ii în diverse țesuturi

* se localizează și î n rinichi de unde se elimina prin urină timp de apro. ! luni
* proces ocular caracteristic  edem cornean și inflamația tractului uveal @ ochi
albastru@( daca în tratamentul se folosesc corticosteroizi se instaleaza cecitate
permanenta)
* trecerea prin boală conferă imunitate
#.' $ablou Clinic

20
* perioada de incubație *! zile

* evoluție acută, supraacută, ful+erătoare dar și cronică sau inaparența
Dorma supraacută
* la cațeii foarte tineri  abatere accentuată, diaree hemora+ică, vomitări, convulsii,
hemora+ii pe mucoasele eplorabile, hemora+ii în camera anterioara a ochiului și
moarte în câteva ore
Dorma acută
* febră 6"*6% +rade 0
* abatere
* inapetența
* diaree
* mers vaccilant
* catar con8unctival seros
* sensibilitate la palpația re+iunii ifoidiene
* dureri abdominale
* crize hepatice
* stare de ecitație
* lătrat
* +emete
* epuizare completă
* uneori sunt prezente stări convulsive
* mioclonii ale trenului anterior
* sindrom menin+eal
* crize epileptiforme, pareze
* opacifieri ale corneei uni* sau bilaterale
* inflamația ami+dalelor  manifestată prin disfa+ie, sensibilitatea re+iunii,
* reacție limfonodara
* edem parotidian și submailar
* uneori edeme ale capului și ale abdomenului
* mucoase aparente palide cu discrete petesii pe mucoasa +in+ivala
* albuminurie
* evoluție *6 zile la animalele care sfârsesc prin moarte și de %"*%&zile la cele ce
se vindecă
21
Dorma cronică
* beni+na
* febra moderată /!,&*/!,7 +rade 0
* tulburari +enerale discrete
* con8unctivita mucopurulentă
* cheratita difuza
Dorma inaparentă
* indispoziție
* anoreie parțială
* crește pasa+era a temperaturii corporale
#.) $ablou 8ezional
* virusul are afinitate pentru celulele hepatice, țesuturile limfoide, endoteliile

vasculare
* leziuni caracteristice  hepatita, limforeticulita, hemora+iile perivasculare
* mucoasele palide
* sân+ele slab coa+ulat
* țesutul con8unctiv subcutanat este edematiat cu usoare nuan țe icterice sau
hemora+ice
*în cavitatea abdominală  esudat seros sau serohemora+ic în care plutesc
coa+uli de fibrină de dimensiuni mici
* ficat hipertrofiat, con+estionat, de culoare vișinie, cu lobulație evidenta și acoperit
de membrane de fibrină ce fac pereții hepatici să adere între ei sau să se producă
sinechii între ficat și diafra+ma

* la !"# din cazuri vezica biliară are pereții in+roșați, edema țiați 6*&mm, cu
hemora+ii multiple
* splina poate fi normală sau marită în volum cu infarcte mar+inale pe fața +astrică
* sunt con+estionați, hemora+ici, infiltrați
* mucoasa duodenală prezintă hemora+ii
* conținutul intestinal deseori hemora+ic
* caracteristice, hemora+iile lineare de pe mucoasa +astrică asociate cu hemora+ii

pancreatice
22
Jistopatolo+ic
* focare de necroză in ficat
* esudatie serofibrinoasă încon8urată de reacție mezenchimala
* focare de nefrita limfohistiocitara în rinichi
* focare de menin+oencefalita nepurulentă în substanța nervoasă
leziunea caracteristică  incluzii intranucleare în hepatocite, în celulele Mupffer,în
endoteliul capilarelor +lomerulare din rinichi, în celulele reticuloendoteliale din alte
or+ane ?incluzii Rubarth@
#.+ iagnostic
* nu se stabilește ușor deoarece la unii indivizi infecția evoluează inaparent

* poate fi ușor de stabilit dacă se ține cont de vârsta tânară a bolnavilor, de
evoluția rapidă, de sindromul +astroenteric, de absența sindromului pulmonar, de
prezența ami+dalitei, a cheratocon8unctivitei, a sensibilității din re+iunea
hipocondrului,
* leziunile macroscopice și microscopice ale ficatului și veziculei biliare sunt
caracteristice
0onfirmare ia+nostic
* izolare virus pe ouă embrionate sau în culturi celulare
* inoculari pe căței tineri
* eamen virusolo+ic pentru a evidenția a+e ntul viral prin imunofluorescența
directă în secțiuni hepatice sau renale
* eamen histopatolo+ic din ficat  pe probe luate de la cadavre sau recoltate prin
biopsii hepatice, scopul fiind punerea în evidența a incluziilor și a leziunilor
de+enerative din ficat
* pentru a detecta anticorpii specifici din serul san+uin al celor trecute prin boală se
face seroneutralizare pe culturi celulare, inhibiția hema+lutinarii, fi area
complementului, difuziunea în +el de a+ar, imunofluorescența indirectă
#.1, iagnostic iferential
ș
** leptospiroza
boala lui 0arre  fenomene
 evolueaza cucatarale,lipsesc leziunile
icter, hemo+lobinurie, hepatice i ale vezicii biliare
leucocitoza,
23
* tooplasmoza
#.11 "rognostic
* +rav, având în vedere +radul ridicat de mortalitate
#.12 "rofila(ie
* măsuri sanitar*veterinare evitarea contactului cu câini de ori+ine necunoscută,

sterilizarea instrumentarului folosit în diferite intervenții (vaccinari, venisectii),
dezinfecții profilactice în custiL
* măsuri de imunoprofilaie vaccinuri inactivate cu formol și caldura, vaccinuri vii
din tulpini atenuate, obținute pe culturi celulare de rinichi de porcL
*în Romania se prepară vaccinul B3-A$21>*0J  vaccin viu liofilizat contra bolii lui
0arre și a adenovirozelor canine,vaccinul >2>RA-A$21>*$0J:  vaccin viu
liofilizat contra bolii lui 0arre,adenovirozelor canine și parvovirozelor canine și
concentrat bivalent contra leptospirozei
* vaccinul 1OB3-A0 J:  vaccin contra bolii lui 0arre, hepatita conta+ioasă,
adenovirozelor, parvovirozei și parainfluentei la câini
* vaccinul B3-A$21> 0J  folosit în prevenirea bolii lui 0arre și a hepatitei
infecțioase canine începand cu vârsta de  luni, doza de %ml,subcutanat sau
intramuscular
* vaccin >2>RA-A$21>*$0J:  în prevenirea bolii lui 0arre, hepatitei infecțioase
canine, parvovirozei canine, leptospirozei începand cu  luni în doza de %ml
#.1! Combatere
* izolarea animalelor bolnave și tratarea lor
* distru+erea cadavrelor și a materialelor virulente
* re+lementarea în unitate a circulației persoanelor și a animalelor
* dezinfecții
#.1# $ratament
24
* etiolo+ic, simptomatic, i+ieno*dietetic

* în faza inițială a bolii se poate utiliza serul de convalescent (iv,sc*6ml9<+) sau se
pot face transfuzii de sân+e %&*"m9<+ cu repetare dupa 67 de ore
* tratamentul simptomatic  administrare de metionina ",&*+9zi, pe cale bucală,
+lucoza*&+ iv pentru a combate hipo+licemia, vitamine A,0,B%,B',B%
* antibioticele nu au efect asupra virusului, e necesară utilizarea lor cand apar
infecții secundare
* animalele sănătoase din focar se vaccinează de necesitate
* pentru a menține starea de imunitate specifică se vaccineaza femelele înainte de
împerechere
* tineretul se vaccinează la %6 zile de la intarcare cu rappel după %*/" de zile.
25
% -naplasmoza
%.1 Etiologie
Anaplasmoza canin vine în două forme. Anaplasma pha+ocHtophilum este o

infecție a celulelor albe din sân+e, care este transmisă de căpușe cerb (de
asemenea, cunoscut sub numele de căpușa ne+ru*picioare) și căpușa ne+ru*

picioare vest . Acestea sunt aceleași căpușele care transmit boala $Hme , ceea ce
crește riscul de coinfecție cu anaplasmamosis. Anaplasmmoza pha+ocHtophilum
este, de asemenea, o zoonoză, ceea ce înseamnă că poate infecta oameni cât și
animale de companie.
0ealaltă formă, Anaplasma platHs , este o infecție a trombocitelor din
sân+e, care poate duce la tulburări de sân+erare și este transmis de căpușa câine
maro . 0u toate că aceste două forme de anaplasmoza prezintă cu diferite semne,
atât reprezintă o amenințare pentru sănătatea cainelui tau.
%.2 Semnele clinice 9i morfopatologice
N 1u sunt specifice
26
 febră, letar+ie, anoreie, dureri musculare și dificultate în mers, vomă, diaree,

poliartrită, splenome+alie, limfoadenopatie, anemie. e asemenea, mai apare
șchiopătura și durerile articulare.
N Rar pot fi observate vomă, diaree, tuse, tahipnee, menin+ită, ataie sau
manifestări neurolo+ice.
%.! iagnostic
N Jematolo+ic
 trombocitopenia severă, prezentă la 7"# din cazuri,
 limfopenie,
 limfocitoză,
 rar neutropenie.
 uneori poate fi observată o ușoară anemie nonre+enerativă.
N Biochimic
 fosfataza alcalină este crescută,
 hipoalbuminemia, care dispare o dată cu febra,
 hiperfibrino+enemia.
5icroscopic * frotiu colorat 5aH*GrunIald Giemsa, iff uic<,

N ;erolo+ic * imunoflorescență indirectă (3DA),
N >este rapide
%.#$ratamentul
N oiciclină, %" m+9<+ pe zi la % ore timp de %6*7 zile în funcție de severitatea

bolii.
N 4n unele cazuri poate fi necesară și transfuzia.
N 0âinii rămânând pozitivi la testările ulterioare.
27
%.% "revenire
N 1u eistă un vaccin pentru anaplasmoza canină

N 2vitarea contactului +azdelor vertebrate cu +azdele nevertebrate.
N Aplicarea de substane topice pe animale.
N 0ontrolul inte+rat al vectorilor în mediu contribuie la prevenirea infeciilor cu
Anaplasma spp.
II Boli bacteriene
1.-ntra(ul
Antraul este o boală infecioasă acută produsă de bacillus antracis

ce se transmite direct sau indirect de la animale, mai ales ierbivore, Ci care
evoluează sub două forme
antra etern (cutanat) care este cel mai frecvent
antra intern (pulmonar, di+estiv, menin+ianetc) întâlnit mai rar în practica
medicală.
1.1 Etiologie
Afeciunea este produsă de Bacillus anthracisun bacil+rampozitiv, aerob,

încon8urat de o capsulă importantă pentru virulena sa. Acest bacil se prezintă sub
două forme forma ve+etativă Ci forma sporulată.
Dorma ve+etativă secretă toine specifice. Au fost identificate trei
componente
toina edemaiantă cu efect edemato+en.
toina letală cu efect letal.
28
polipeptidul capsular cu efect imuno+en faă de care or+anismul infectat dezvoltă

anticorpi specifici.
Dorma sporulată este foarte rezistență, rămânând în or+anismul animal, în
produsele acestuia (păr, piele) Ci în pământ muli ani, în timp ce forma ve+etativă
este foarte sensibilă la temperatură, ultraviolete Ci dezinfectante uzuale.
1.2 Epidemiologie
Antraul are o răspândire universală, fiind foarte răspândit în ări cu

caracter a+ricol Ci zootehnician Asia, Africa Ci America de ;ud, apărând mai ales la
muncitorii care lucrează cu produse animale (lână, păr, piei)
Rezervorul de infecie este reprezentat de animalele bolnave (bovine,
ovine,caprine, cabaline). Acestea fac o formă de boală, de obicei, mortală.
:rodusele animalelor infectate conin bacili Ci spori care se pot transmite la om,
determinând diferite forme de boală.
1.3 $ransmiterea se poate face pe trei c*i:
prin contact direct cu animalele bolnave sau cu produsele lor,infecia realizându*

se la nivelul unor plă+i te+umentare.
pe cale respiratorie, prin inhalarea aerului contaminat cu spori.
pe cale di+estivăL la om este foarte rară.
;*au descris Ci infecii de laborator (cu produse decultură. Boala se transmite în
mod ecepional de la om la om
1.4 Receptivitate 9i imunitate
Omul Ci unele animale sunt receptive la infecia cărbunoasăL câinii, pisicile

Ci păsările sunt etrem de rezistente.
Boala lasă probabil, imunitate deoarece nu se cunosc reîmbolnăviri.
29
1.5 Elementele de patogenicitate ale bacililor c*rbuno9i:
0apsula ce conferă +ermenilor putere invazivă ( împiedică fa+ocitoza Ci se

opune aciunii bactericide umorale). 4n absena acesteia, bacilii nu produc
niciodată septicemii, ci numai edem local +elatinos
>oina cu aciune edemaiantă, imuno+enă Ci letală, care prin aciunea sa locală Ci
sistemică 8oacă un rol important în evoluia către deces.
4n cazul contaminării cutanate, formele ve+etative penetrează pielea la nivelul
unor escoriaii sau chiar prin te+umentul intact Ci dezvoltă la poarta de intrare o
leziune caracteristică.
Aceste forme sunt slab invazive a8un+ând doar în +an+lionii limfatici
re+ionali. >recerea în circulaie poate fi favorizată de orice tentativă de tratament
chirur+ical al leziunii (ecizie, drena8), provocând astfel septicemii Ci evoluie spre
deces.
4n cazul antraului intern, sporii vor dezvolta forme ve+etative care
determină leziuni mucoase necrotice Ci hemora+ice Ci trec în circulaia +enerală
evoluând cu septicemie letală.
1.6 -natomie patologic*
$eziunea cărbunoasă se caracterizează prin inflamaie acută,

serohemora+ică, cu arii de necroză Ci edem interstiial accentuat coninând bacili,
hematii Ci leucocite,localizată în diverse or+ane Ci seroase.
1.7 Caracterele epizootologice
;pecii receptive. 4n mod natural, animalele cele mai receptive sunt caprele,
urmând în ordinea receptivităii oile, taurinele, caii, bivolii, cămilele, porcii,
carnivorele apoi păsările care sunt cele mai rezistențe, deCi se îmbolnăvesc Ci ele
în mod natural, mai ales după consumul de carne contaminată.
30
;unt receptive Ci animalele sălbatice, atât rume+ătoarele (cerbi,

caprioarele), carnivorele (lupi, vulpi), rozătoarele (iepuri) Ci alte animale.
Omul este mai puin receptiv decât erbivorele Ci se îmbolnăveCte fie prin
consumul de carne contaminată fie prin manipularea produselor animale, (lână,
piei, coarne).
Animalele mai tinere, de rase perfecionate, fac mai uCor boala, pe când
animalele de rase rustice, mai bătrâne Ci care au trăit în zone contaminate, sunt
mai rezistente.
Receptivitatea creCte în cazul oboselii, inaniiei, răcelii, supraîncălzirii, în
caz de hipo sau avitaminoze, în timpul schimbării dinilor, în cazul tulburărilor
di+estive
1.8 $ablou clinic
Reprezintă !&*!7# din totalul cazurilor de antra uman.

3nfecia are loc la nivelul unei mici eroziuni cutanate, mai ales în re+iunile
descoperite (faă, +ât, membre).
3ncubaia este scurtă */ zile (%*= zile).
1.9 iagnostic
ia+nosticul pozitiv se stabileCte pe următoarele date

%. ate epidemiolo+ice  contact cu animale bolnave (a+ricultor, zootehnician) sau
cu produsele acestora (lânari, tabăcari), Antraul fiind considerat o boală
profesională
. ate clinice  prezena unei escare sau flictene hemora+ice aCezată pe un edem
+elatinos,nedureros, fără eritem Ci fără tendina la supuraie.
1.10 "rognostic
:ro+nosticul depinde de forma clincă

 în antraul cutanat pro+nosticul este, de obicei, favorabil.
31
2cepie fac acele cazuri în care leziune cutanată este traumatizată, favorizându*
se diseminarea infeciei.
 în antraul intern evoluia este întotdeauna nefavorabilă, spre deces.
1.11 "rofila(ie
N:rofilaia antraului la om depinde de eradicarea bolii la animale.

N5ăsuri la ivirea unui caz
eclararea nominală Ci izolarea în spital a bolnavului cu antra până la
vindecare sunt obli+atorii.
;e dezinfectează toate articolele contaminate prin autoclavare,formolizare,
etilendioid sau iradiere cu cobalt.
Ancheta epidemiolo+ică va fi minuioasă. 0ontacii vor fiobservai clinic = zile.
0ei probabil infectai pot fi tratai preventiv cu penicilina G = zile.
1.12 $ratament
N5ăsuri +enerale
repaus la pat pe toată durata evoluieiL
dietă în funcie de tolerana individuală di+estivă individuală Ci forma clinică
prezentă
N>ratament antimicrobian
Antibioticul de elecie este penicilina G care se administrează în doze de '
milioane 96 h, timp de = * %" zile.
 4n caz de aler+ie la penicilină se va recur+e la tetraciclină (  /+9zi),
cloramfenicol ( +9zi) sau eritromicină
(  / +9zi).
N 4n formele comune tratamentul antimicrobian este suficient.
N 4n formele +rave se va asocia ser anticărbunos '"*%""ml 96h, maim "" ml96
h la aduli, timp de */ zile.
>ratamentul pato+enic se poate realiza cu

32
antiinflamatorii nesteroidiene, în cazurile moderate

corticosteroizi în formele severe (JJ0 ""  /""m+9zi i.v.timp de &  %" zile)
>ratament local 
;e realizează un pansament ocluziv, steril Ci uscat la nivelul plă+ii în cazul
antraului cutanat.
2ste foarte periculos să se recur+ă la manevre chirur+icale sau traumatizări
locale cu substane caustice sau prin compresiune (pericol de diseminarea
infeciei Ci apariia septicemiei)
1.12 M*suri preventive generale
;unt necesare dezinfecia produselor animale precum Ci educaia sanitară a

populaiei.
:rofilaia specifică
.N;e efectuează la persoane epuse, prin imunizare activă cu vaccin cărbunos (viu
Ci atenuat)
2.Bruceloza
33
34
2.1 Etiologie
Bruceloza este o boală infectioasa, având o răspândire importantă în

întrea+a lume, reprezentând înca o problemă de sănătate publică importan ța în
țările dezvoltate printre care și Romănia. Bruceloza face parte din +rupul
zooantroponozelor, infecția fiind dată de speciile +enului Brucella abortus,
prezenta la vite, Brucella melitensis, la oi, Brucella suis, la porcine și Brucella
canis, la caini, acestea reprezentând infectii mai frecvente.
Bruceloza este predominantă în re+iunea 5editeraneana. Aceasta boală a
fost elucidată de ;ir avid Bruce, Ju+hes și Fammit ce lucrau î n 5alta. Brucella
abortus este bacteria implicată în infertilitatea și avortul la vite în special. Brucella
suis a fost descoperită de către >raum, iar ca a+ent al brucelozei la om de către
Judden. Buddle și BoHce a descoperit B. ovis, 0armichael și Bruner* B. canis la
caini și mai nou B. pinnipediae și B. cetaceae s*au descoperit la mamiferele
2.2 "atogenie
:ato+enia în bruceloza umană este atribuită factorului $:;, adenină,

+uanina monofosforică, vir B o proteină de 6 Mda și enzima ureazică. Brucella sp.
poate pătrunde în +azda prin in+estie, inhalare, con8unctiva ori leziuni ale
țesuturilor superficiale. Brucella sp. populează diferite or+ane mai ales sistemul
limforeticulă
2.! Epidemiologie
Bruceloza reprezintă zoonoza raspândită în ma8oritatea țarilor dezvoltate

înre+istrând &"".""" de cazuri anual (:appas et al ""'). Boala s*a descoperit
circa acum %"" de ani, rămânând și î n zilele noastre o problema de actualitate
>ransmiterea brucelozei depinde de o serie de factori precum obiceiurile culinare,
35
procesarea laptelui, condiții climatice, statutul socioeconomic. Bruceloza se

transmite de la animalele infectate la om și apoi printre oameni (1aparste< et al
%!7, $ubani et al %!77, 5antur et al %!!', >i<are et al ""7). :rodusele de
consum zilnic precumiaurt, lapte nepasteurizat, produse din carne, au un rol
important în transmiterea brucelelor, mai ales a speciei B. abortus si B. melitensis.
$aptele de camilă este de asemenea o sursă de contaminare mai ales în țările din
2stul 5i8lociu și 5on+olia. 4 n carne bacteria este mai puțin răspândită însă
insuficiența preparată termic poate fi o sursă de contaminare. 4n măcelării aceste
bacterii pot fi preluate de lucratori prin manipularea cărnii infestate nesupuse
controlului sanitar veterinar, atât prin leziuni superficiale cât și pe cale aeriană.
2.# Structura bacteriana si capacitatea virala
Brucella sp. este strâns le+ată de or+anismul +azda, această bacterie

neîntalnindu*se sporadic în mediul încon8urător. Genomul bacterian con ține doi
cromozomi circulari de ,% 5b și %,& 5b cu eceptia B. suis ce prezinta un sin+ur
cromozom de /,% 5b
Anti+enele* sunt două tipuri de lipopolizaharide netede (;*$:;), anti+ene de
suprafața A și 5 Anti+enul A predomină la specia B.abortus și anti+enul 5 la B.
melitensis
Brucelele au o durată de viața foarte lun+ă în funcție de mediul ambiant ,
astfel în zăpadă pot trăi până la 6 luni, în nutrețuri până la & luni, în sol %"
săptămâni, în apă %/" de zile, în carnea în+hețată aproimativ / luni, în lapte, unt,
brânzeturi proaspete până la 6& de zile Burucelele sunt sensibile la o temperatură
de %""P0 iar la &&P0 dispar dupa '" minute și sunt sensibile la o serie de
substanțe chimice precum cloramina, clorura de var, acid clorhidric, crezol, etc
0apacitatea speciilor +enului Brucella de a supraviețui cu succes în celula
+azdă este critică , de aceea aceasta prezintă mai multe strate+ii de a se menține
intracelular. Odată patrunsă în celula +azda Brucella sp. 3nfluențeza proactiv
traficul intracelular al acestora în care își au resedința, astfel ca vacuolele să evite
procesul de a deveni fa+olizozom. Brucelele intracelulare modifică funcțiile
macrofa+elor devinind rezistențe la apoptoza . Brucelele se adaptează cu succes
la stilul lor de viață, intracelular producând infecții cronice în +azdă , un mecanism
pe care*l folosesc și bacteriile de a stabili și a menține infecții prelun+ite la

animalele +azda. ;tudii recente arată le+atură brucelei cu o bacterie
36
Ochrobactrum anthropi din care aceasta provine pe scara evolutivă , unde mai
apoi brucelele și*au urmat îmbunatațirea adaptării lor la provocările asociate cu
șederea acestora în celula animală +azda
2.% Semnele bolii
iferă foarte mult, în funcție de ce a+ent etiolo+ic produce infecția

brucelică. Astfel, în cazul infecției cu Bacillus abortus var. suis sau malitensis,
boala evoluează asimptomatic și, rareori, cu o simptomatolo+ie ștearsă. Astfel
încât evoluează boala când infec ția este cu Bacillus cani ș. 4n acest caz, la cațele,
avortul se produce la 6&*'/ zile de la instalarea +estațieiL el se poate repeta și la
viitoarele +estații sau cățelele rămân toată viata sterile. 5asculii pot face, în
infecție brucelică, epidimite, orhite etc. 3ndiferent de se, la câine, clinic se mai
constată bursite, tendosinovite purulente și adenopatii eterne re+ionale supurate.
2.& $ratamentul
2ste stabilit de către medic pe baza de peniciline de depozit >ripedin,

2fitard, 5oldamin etc
2.' surs* de infecie
0el mai mare pericol în acest sens îl prezintă ovinele Ci caprinele bolnave,
microbul cărora br. melitenzis este foarte virulent pentru or+anismul uman. 5ai
puin periculoase pentru om sunt brucelele ce provoacă maladia la bovine Ci
porcine (br. abortus bovis Ci abortus suis). e menionat, că unele animale bolnave
pot elimina brucelele un timp îndelun+at (spre eemplu, vaca elimină aceCti
microbi cu laptele =*! luni, iar caprele Ci oile  aproape / ani).
2.) "erioada de incubaie
37
5ai frecvent */ săptămâni, minimal  o săptămână, maimal  =

săptămâni. 5aladia începe treptat cu dureri în muCchi (mial+ii) Ci articulaii
(artral+ii), se micCorează capacitatea de muncă. ;imptomele menionate ulterior
rapid devin pronunate, mai apar cefalee, insomnie istovitoare, transpiraie
abundentă Ci febră ridicată.
2.+ iagnosticul
;e stabileCte mai des în condiiile spitalului de boli infecioase, unde se

utilizează diverse metode de laborator Ci se indică tratamentul specific
corespunzător. 4n caz de epidemie dia+nosticul de bruceloză se poate preciza Ci în
seciile de boli infecioase.
!., $uberculoza
!.1 Istoric
0ercetările făcute asupra mumiilor e+iptene au evidențiat la acestea

numeroase leziuni de tip bacilar. Au fost identificate asemenea leziuni și l a un
38
schelet din epoca de piatră , constatari ce demonstrază răva+iile pe care le făcea

tuberculoza înca din cele mai vechi timpuri. Jippocrat cunostea ftizia la om pe
care o descria ca o boală le+ată de ulcerțtii ale plămânului , având ca manifestă ri
principale febra , tuse , 8un+hiul , epectoratia și caheia.
>uberculoza animalelor este secundată mult mai târziu sub denumirea
Qboala perlată a bovinelor@ , fără să se cunoască însa natura acesteia.
4n %77 MO0J , descoperă a+entul etiolo+ic al bolii , iar in %7!" prepară
tuberculina , initial cu scop terapeutic.
0ercetarile din ultimile decenii s*au aat mai mult pe îmbunatațirea
metodelor de dia+nostic și de lupta anti*tuberculoza în vederea eradică ri boli.
!.2 Etiologie
>uberculoza este o boală infecto*conta+ioasa întâlnită la toate speciile de

animale domestice și păsări cu caracter sporadico*enzootic și evoluție obișnuit
cronică manifestată clinic prin slăbire anemie și alte simptome în func ție de
localizarea leziunilor iar anatomo*patolo+ic prin formarea de procese +ranulo*
matoase în diferite or+ane și țesuturi limfoide.
Boala este raspândită în toate țările lumi , însă incidența ei variază în limite lar+i în
corelație cu conditiile de crestere și modul de eploatare a animalelor.
3nfecția tuberculoasa provoacă pierderi economice î nsemnate prin 
* scăderea productivității animalelor bonlave
* de+radarea lor biolo+ică
* scăderea producțiilor de lapte și carne
* impunerea de restricții privind circulația animalelor și a produc ției provenite de la

animalele bonlave.
Boala prezintă și o importanță sanitară ce se poate transmite la om.
Bacili de tip bovin pot +enera la om forme +rave de tuberculoză.
:redominând formele oculte*latente valoarea caracterelor epizootolo+ice și
a aspectelor clinice pentru dia+nostic este limitată fiind necesară aplicarea unor
metode speciale de eaminare pentru depistarea bolii.
>uberculoza la animale de casă. >uberculoza este una dintre cele mai vechi
și mai +rave boli ale omului și animalelor. :robabil ca ea a eistat la om încă de
39
când acesta a început să traiască în +rupe sociale compacte , iar la animale , de

când au fost domesticite și silite să traiască și să muncească alaturi de om. 4n
literatura antică se +asesc numeroase date asupra tuberculozei umane.
!.! Raspandire
>uberculoza a fost semnalată în toate ță rile lumii , fiind boala cu cea mai
lar+ă răspândire. 3ncidența tuberculozei animale în diferite par ți ale +lobului
variază însa în limite foarte lar+i , fiind condiționată de o serie de factori , ca 
* repartizarea +eo+rafică a speciilor mai sensibile la infecție
* felul și conditiile de crestere și eploatare
* măsurile sanitar*veterinare ce se aplică pentru prevenirea și combaterea bolii
4n +eneral tuberculoză este mai frecventă în toate țările în care se practică
o creștere și o eploatare intensivă a animalelor , mai ales a bovinelor și unde nu
se aplica măsuri necorespunzatoare de profilaie. e obicei , rară în micile
+ospodari rurale sau în re+iunile cu pasuni alpine , boala cuprinde adeseori în
masa bovinele din marile unitati ,în special cele cu vaci epoatate intensiv pentru
lapte. 2istă totusi țări cu o zootehnie foarte avansată în care s*a realizat
eradicarea boli.
$a noi in țară tuberculoza bovină a eistat de multe vreme,însa într*o
proporție mult mai redusă comparativ cu alte țări europene. 4 nainte de %!&",
proporția medie a infecției era apreciată la &# din efectivul total de taurine. Astăzi,
+rație îmbunătățiri acestor măsuri, tuberculoza bovină este într*o continuă
scadere, în toate sectoarele de crestere fiind create premisele pentru eradicarea
bolii.
!.# "atogenitatea
2ste dată atat de virulență cat si de toicitate.

Rezistența la mediul eterior este ridicată datorită unor substante ceroase care
sunt prezente în peretele celular.
$a temperatura fri+ului rămân viabile */ ani.
40
$a temperatura camerei raman viabile mai mult de un an.

;olul*+unoi de +ra8d =*% luni.
$a !"o0 rezista doar % minut.
:entru dezinfectii se folosesc solutii de formol 6# și soda c austică /# la
temperaturi de &*/"o0. Bacili sunt sensibili la streptomicină , acid
paraminosalicilic.
!.% Caracter epizootologic
4n toate condițiile național infecția tuberculoasă poate afecta toate speciile

de mamifere și păsări domestice sau sălbatice. 4n ordine descrescătoare are
receptivitați se inbolnavesc taurinele , suinele , +alinaceele , carnasierele ,
cabalinele și ovinele.
3ncidența boli variază î n limite lar+i de la o specie la alta în strânsa le+atură
cu intervenția factorilor favorizanți.
Animalele din rasele perfecționate , eploatate intensiv subalimntate ,
epuizate , supra*a+lomerate sunt mai predispuse la înbolnăviri.
Sursele primare
;unt reprezentate de animalele bolnave cu forme clinice sau infecții
asimptomatice care elimină +ermeni prin 8eta8 , fecale , lapte.
n rol important în difuzarea infecțiilor îl au subprodusele din industria laptelui.
Sursele secundare
;unt foarte diverse și importante având în vedere rezistența bacililor în
mediul eterior.
;ursele secundare sunt reprezentate de toate elementele mediului etern
contaminate cu bacterii virulente.
n rol important îl 8oacă apa și fura8ele.
41
!.& Mod de contaminare și c*i de p*trundere ;n organism
0ontaminarea se poate realiza prin cohabitare și indirect prin intermediul

surselor secundare.
:ătrunderea în or+anism se face pe cale respiratorie , pe cale di+estivă prin
consumul de alimente și apa contaminată.
Contaminarea ;n efecte libere

a. >uberculinari +enerale prin test unic (>..) , de  ori pe an , în trimestrele 33 si 3-
la toate bovinele în vârsta de peste ' săptămâni.
b. >oate animalele rea+ente (pozitive si dubioase) la tuberculoza , pot fi eaminate
serolo+ic în laborator pentru imunitate imediata celular , prin metodele omolo+ate
la /" de zile de la tuberculoza.
c. Animalele pozitive la testul comparativ*simultan (>.0.;.) se elimină obli+atoriu
din eploatatie prin abatorizare. ;e recoltează probe sub suprave+here sanitar*
veterinară pentru eamene complee de laborator , în vederea precizari
dia+nosticului de tuberculoză L se aplică măsurile de combatere , profilaie și
combaterea mediului , în conformitate cu le+islatia sanitar*veterinară în vi+oare.
Combaterea in efecte contaminate

a. 2ste interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză și popularea
în+rășătoriilor cu bovine provenite din eploatatiile sau curti contaminate L
b. 4n centrele de izolare eistente nu se fac tuberculinari , se interzice activitatea
de reproducție și se asaneaza prin depopulare totală L

c. 4n efectivele , curțile și localitatile cu bovine pentru reproducție și producție de
lapte în care se declară tuberculoza , se eecută testări trimestriale prin testul
comparativ*simultan la %&*/" de zile dupa testul comparativ simultan la toate
bovinele de peste ' săptămâni.
Bovinele pozitive la testul comparativ*simultan (>.0.;.) se elimină obli+atoriu prin
abatorizare iar cele încadrate la >.0.;. în cate+oria Qrecontrol@ se izolează și se
retestează după 6& de zile prin >.0.;., în interval de %&*/" de la >.0.;. , eliminând
de fiecare dată animalele pozitive.
42
0ând procesul de infecție depăsește %"# din efectivul testat și tuberculoza

a fost dia+nosticată și la tineret sub vârsta de ' luni , eploatația se supune
:ro+ramului de Asanare prin epopulare >otală.
0ând procentul de reacții nespecifice se menține constant sub ",%*",# și
eamenele de laborator repetate (cel putin  eamene consecutive) pe un numar
reprezentativ de probe sunt ne+ative efectivul poate fi declarat indemn de
tuberculoză , iar măsurile de restricție se ridică după efectuarea acțiunilor de
sanitație*veterinare (deratizare , dezinfecție , decontaminare) și după controlul
eficientei acestora prin testul >.A.A.R. , care trebuie să fie ne+ativ.
Contaminarea la ingraș*torii
a. >uberculinarea anuală (trimestrul 33) prin tuberculoză a tuturor bovinelor , cu
abatorizarea animalelor pozitiv L
b. 4n+rășătoriile în care boala a fost confirmată și declarată oficial se supun
măsurilor de asanare prin depopulare totală.
!.' "recizari te<nice
%. >uberculinarile se planifică și se efectuează cu cel putin două săptămâni

înaintea acțiunilor imunoprofilactice.
. 0u trei săptămâni înainte de tuberculinare se efectuează tratamente interne
antiparazitare.
/. 1u vor fi supuse testari aler+ice animalele tratate anterior cu %6*% zile cu
medicamente imunosupresoare cum ar fi deametazona , hidrocortizon ,
prednisolon etc. și animalele în ultima lună de +estație , în primele /" de zile după
fătare sau cele bolnave. Aceste animale se supun tuberculinari după epirarea
termenilor de restricție menționate mai sus.
6. 2pedierea animalelor rea+ente la abator se face cu certificat sanitar veterinar
de transport și sănătate barat cu dun+a roșie.
&. :entru fiecare animal rea+ent , indiferent de sectorul de proprietate medicul
veterinar oficial întocmeste nota de insoțire cu rezultatele testului tuberculinic.
43
'. Animalele rea+ente se sacrifică în abatoarele autorizate , în partida separată ,

sub suprave+here sanitar*veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și
protectia mediului prevazute de le+e.
=. :roprietari animalelor re+ente sacrificate pentru precizare de dia+nostic se
despă+ubesc , indiferent de rezultatele eamenelor de laborator.
7. e la toate animalele re+ente tăiate se vor preleva , obli+atoriu , probe
individuale , pentru eamene de laborator astfel 
* $imfonodurile capului L retrofarni+iene (stân+ și drept) , manidibulare (stân+ și
drept) , perotidiene (stân+ și drept) etc.
* :orțiuni de țesuturi și or+ane (pleura , pulmon , ficat , splina , rinichi , or+ane
+enitale și +landa mamara etc.)
!. 2ste obli+atorie și suprave+herea anatomopatolo+ică pentru tuberculoza și de
laborator a tuturor bovinelor moarte sau tăiate for țat , provenite din eploatații
contaminate.
%". econtaminare și atestare eficientei acestea se fac conform prevederilor
le+ale.
%%. Ovinele , caprinele rea+ente la >.0.;. vor fi supuse testelor serolo+ice și
eamenelor bacterioscopice pe probe de fecale pentru dia+nosticul
paratuberculozei. 4n acest scop , de la animalele tăiate limfocentrii mezentericii și
mucoasa intestinală se vor eamina necropsic , histopatolo+ic și bacterioscopic.
%. $otul de porcine în care s*au dia+nosticat cazuri de tuberculoză se trimit
inte+ral la tăiere. $a animalele cu leziuni suspecte de tuberculoză se eecută
eamene , necropsic , bacteriolo+ic , histopatolo+ic.
%/. Arealul în care au fost depistați porci sălbatici cu tuberculoza va fi supus
acțiunilor de vânătoare intensivă.
!.) Simptomatologie
;imptomatolo+ia tuberculozei animale este etrem de polimorfă , fiind

condiționată de numărul , localizarea și +radul de activitate a leziunilor specifice
de condițiile de zooi+iena în care sun ținute animalele , de reactivitate
or+anismului infectat etc. 4n +eneral , infecția tuberculoasă îmbracă obișnuit atât la
44
animale cât și la om , o evoluție cronică. :entru o mai ușoară orientare î n teren
vom descrie simptomatolo+ia bolii pe specii.
$a bovine infecția tuberculoasă evoluează de obicei cronic , forma acută
fiind foarte rară. :erioada de incubatie în funcție naturală este întotdeauna destul
de lun+ă , atinând și adeseori depășind /*6 săptămâni. $a bovine ea n*ar fi
niciodată mai mică de %& zile.
4n forma cronică, tuberculoza pulmonară constituie localizarea principală a
infecției la taurinele adulte, reprezentând !"*!'# din totalul cazurilor. 2a poate
evolua asimptomatic un timp variabil, uneori toata viața economică a animalului ,
constituind asa*numită ftizie calcară sau tuberculoza +enerată, intâlnită adeseori
ca surprize de abator sau de autopsie. 2istă observatii dupa care pâna la /'#
din bovinele sacrificate în abator și confiscate total după tăiere din cauza
tuberculozei n*au prezentat Qin rino@ nici un semn clinic de boală.
:rimul semn clinic al tuberculozei pulmonare active este tusea , la început
slabă , scurtă , seacă , uneori siflantă , cu caracter intermitent apărând mai ales
când animalele sunt obli+ate să facă mișcări bruște sau când inhaleaza aer rece
sau încărcat cu praf. :e măsura ce boala pro+reseaza tusea devine din ce în ce
mai +ravă dureroasă și la urma +rasă. 4 n acest caz animalele vor prezenta și 8eta8 ,
de culoare cenusiu*+ălbuie. e obicei însă , taurinele i și în+hit epectoratul , a șa
că acesta nu apare , sau apare intermitent. 4n stările mai avansate apar modificări
ale respirației , traduse prin scurtarea inspirației , epirației prelun+ită , dispnee ,
tahipnee etc. Ascultația si percuția de obicei nu decelează nici o modificare
deosebită. :ercuția , asemenea , nu semnalează de obicei nici o modificare.
4n fazele mai avansate ale bolii , paralel cu tulburarile or+anice , apar și tulburări
+enerate , eprimate prin slăbire pro+resivă , scăderea produc ției de lapte și
subfebrilitate sau febră moderată , temperatura internă a corpului atin+ând /!,&*
6"o0.
>uberculoza pleurată și pericardică , foarte rară , evoluează cu simptomele
unei pleurite sau +ericardite productive sau eudative.
>uberculoza di+estivă este de obicei consecutiva formei pulmonare , însa mult mai
rară la aceasta. ;imptomatolo+ia este va+ă și în +eneral necaracteristică variind î n
raport cu localizarea procesului infectios.
$ocalizarea mamară se întâlnește la *'# din vacile tuberculoase. ;unt
afectate mai frecvent sferturile posterioare , de obicei unul sin+ur și se poate
45
prezenta din punct de vedere anatomoclinic sub / forme o forma miliară , cu

focare discrete și evoluție cronică, o forma lobular*infiltratiă și o forma cazeoasa.
4n forma miliară primele modificări ce apar în parenchimul mamar sunt tuberculii
miliari, în număr redus, care de obicei rămân nesesizati clinic. >ot ce se poate
constata în aceasta fază este o edematiere moderată a sfertului afectat. 1umai în
fazele avansate când nodulii tuberculoși au atins un anumit volum, sfertul
respectiv se hipertrofiază și capăta un caracter mamelonat. Gan+lionul
retromamar satelit se hipertrofiază și el moderat, devine dur, nedureros și boselat.
Dorma lobular*infiltrativa reprezintă =&*!"# din totalul cazurilor de
tuberculoza mamară. :rimele semne clinice se traduc prin apariția în masa
sfertului afectat a unor zone de înduratie la nivelul cărora lobulația este mai
evidenta. ezvoltarea pro+resiva a acestor focare duce la hipertrofia și
deformarea sfertului respectiv. Gan+lioni limfatici retromamari apar nemodificați
sau ușor măriti î n volum.
5amita cazeoasă poate interesa unul sau mai multe sferturi care cresc
treptat în volum , capătă o considența dură și o structură omo+enă , iar sfârcurile
deviază de la poziția normală. Gan+lioni ratromamari satelți sunt mult mariți , duri
și mamelonați. $aptele provenit din sfârcurile afectate i și conservă mult timp
caracterele normale deși conține cantitați însem nate de bacili. 5amita cazeoasă
este de obicei o manifestare a tuberculozei secundare ce se dezvoltă pe substratul
formei lobular*infiltrative.
>uberculoza +an+lionară poate fi observată clinic numai când este
localizată la +an+lioni limfatici eterni, eplorabili direct. e obicei afectează numai
unu sau câteva pachete +an+lionare. 1u sunt rare cazurile cand dintr*un pachet
+an+lionar este afectat un sin+ur +an+lion. 0ei mai frecvent afectati sunt +an+lioni
retrofarin+ieni, prescapulari si precururarli. 2i apar măriti în volum, duri , puțin
sensibili, mamelonați și mobili sub piele. Gan+lioni hipertrofia ți pot antrena
tulburari funcționale variate.
2istă și alte localizări ale infecției tuberculoase cronice , destul de
numeroase și variate. Aceste se întâlnesc însă destul de rar și evoluează cu
manifestări necaracteristice. e aceea ele trec de obicei neidentificate clinic și iși
pierd din importanța practică.
Dorma acută foarte rar intâlnită , este de obicei secundară , consecutivă
activarii focarelor de tuberculoză preeistente. Boala debutează un sindrom de
46
febră +ravă însotite de tulburări or+anice variate , în raport cu tipul , localizarea și

întinderea leziunilor specifice.
4n tuberculoză miliară acută, animalele vor acuza discnee, tuse scurtă și
dureroasă , sensibilitate crescută a cutiei toracice, fără matitate.
4n formă cu caracter dominant eudativ cu manifestări de pneumonie sau
bronhopneumatic cazeoasă , pleurezie etc. animalele vor prezenta , alături de
sindromul de febră, tulburări caracteristice leziunilor or+anice respective.
2volutia boli este rapidă, sârsitul letal survenind după %* săptămâni de la
apariția primelor semne.
$a viței boala evoluează în +eneral asemanator cu mențiunea ca
tuberculoza cronică a or+anelor este foarte rară. e ce mai multe ori se produce
+eneralizarea precoce a infecției , cu evoluție variabila , de la caz la caz.
$a ovine și caprine infecția tuberculoasă este foarte rară , unele observații
arată ca s*ar putea ca la capră infecția sa fie mai frecventă decât indică datele
statistice. $ocalizarea principală a procesului infecțios este cea pulmonară și
mamară.
;uinele sunt destul de frecvent afectate de tuberculoză mai ales când
primesc în hrană reziduri de laptărie bacilifere , nesterilizate sau când vin frecvent
în contact cu păsările tuberculoase. :rintre localizarile mai frecvente ale infecției
se situează cea +an+lionară di+estivă și pulmonară.
$ocalizarea +an+lionară sau scrofuloză este forma cea mai caracteristică sub care
evoluează tuberculoza la porc. ;unt afectați mai frecvent +an+lioni submailari ,
retrofarin+ieni, cervicali superiori,perotidieni.:ot fi prinse și alt e pachete
+an+lionare. 1oi am +ăsit cea mai frecventă localizare adeseori unică la nivelul
+an+lionilor sub mailari.
Gan+lioni afectați se măresc treptat în volum , atin+ând uneori mărimea
unui pumn, duri, mamelonați și nedureroși, sau puțin dureroși. 0ând sunt prinși
toți formează pe fața ventrală a +âtului un fel de colier ce se î ntinde de la o ureche
la alta. ni din acești +an+lioni aderă la piele, iar mai târziu abcedează și
fistulizează, constituind strofuloza.
>uberculoza di+estivă, cea mai frecventă se traduce clinic printr*o simptomatolo+ie
nespecifică eprimată prin slăbire pro+resivă , apetit capricios sau inapetența
până la anoreie , alternări de diaree , constipa ție și tranzit normal , balonări ,
colici etc.
47
$ocalizarea pulmonară mult mai rară coeistă de obicei cu cea di+estivă și

se manifestă printr*o simptomatolo+ie asemănătoare celei din tuberculoza
pulmonară a bovinelor care are o evoluție mult mai rapidă (câ teva săptămâni) și
sfârșitul obișnuit letal.
$a suine se întălnește destul de frecvent și o localizare osoasă și articulară ,
mai ales la nivelul coastelor vertebrelor și articulațiilor membrelor tradusă clinic
prin procese inflamatorii localizate cu evolutie lenă și tulburări funcționale
variate ,în raport cu localizarea procesului inflamator specific.
$a cabalină tuberculoza este foarte rară , iar atunci când eistă evoluează
ca o boală +enerală. ;imptomatolo+ia începe de obicei prin +useuri febrile cu
caracter nere+ulat , apetit conservat sau capricios , slăbire pro+resivă. >ulburări
or+anice pot apărea mult mai tarziu.
$ocalizarea di+estivă este cea mai frecventă mai ales la mân8i și se traduce
printr*o simptomatolo+ie necaracteristică și inconstantă. ;e pot înre+istra colici
intermitente, alternari de constipatie și diaree , pentru ca la urmă diareea să
devină continuă, cu emisiuni de fecale +ălbui. $a eplorarea rectală se pot sesiza
adenopații ale +an+lionilor sublombari, mezenterici etc.
>uberculoza pulmonară mult mai rară ca precedentă poate evolua în timp
oarecare asimptomatic. :rimele manifestări clinice constă dintr*o slăbire și
anemiere pro+resivă, o stare de oboseală, de astenie, de epuizare fizică. Apare
apoi tusea la început slabă, scurtă apoi din ce în ce mai frecventă, dureroasă și la
urma umedă, însoțită de 8eta8 initial mucos apoi mucopurulent, uneori striat cu
sân+e.
$a carnivore infecția tuberculoasă este destul de rară. O întâlnim mai ales
în centrele urbane îndeosebi la câini ce trăiesc în localurile de consumație publică
sau în familii cu persoane bacilare. $ocalizarea principală a infecției este cea
pulmonară și cea di+estivă , infecția poate fi provocată și de bacterii de tip uman
sau bovin.
>uberculoza aviară destul de frecventă mai ales la +alinacee se poate
prezentă sub  forme principale  o formă internă sau viscerală și una eternă.
Dorma internă obisnuită evoluează ca o infecție +eneralizată tradusă clinic prin
slăbire și anemiere pro+resivă , cu tot apetitul conservat , oprire din dezvoltare la
tineret , diaree intermitență sau persistență , uneori striată cu sâ n+e. Dicatul este
adeseori hipertrofiat cu suprafața mamelonată. 4n unele cazuri se constată și
48
ascita , ptoza abdominala și pozitie de pin+uin. Boala sfârșeste letal , pri n epuizare
sau hemora+ie internă.
Dorma eternă, mult mai rară ca precedentă (de obicei coeistentă) poate
avea mai multe localizari
* O localizare asteoarticulară , cu manifestări artrite sau asteoperiostite
deformate , se antrenează diferite tulburări func ționale. $ocalizarea procesului
infecțios la nivelul măduvei ososase antrenează adeseori schiopături unilaterale ,
fără nici un substart anatomic evident. Alteori se produce subțierea accentuată a
peretelui osos favorizând fracturarea lui.
* O localizare cutanată sau pe mucoasa întâlnită uneori la +ăină sau
porumbel sub formă de procese nodulare intradermice cu un conținut cozeos și
colorație albăstruie a te+umentului la nivelul lor. Dorma cutanată este mai
frecventă la păsările eotice mai ales la papa+al de obicei sub formă de plăci cu
caracter productiv sau tumoral , dure la suprafață si cazeoase î n profunzime.
/.%%>abloul anatomopatolo+ic
4ntâlnit în infecția tuberculoasă la animale este etrem de poliform , variind
de la o specie la altă iar în cadrul aceleasi specii de la o vârsta la altă și de la un
individ la altul , în raport cu o serie de factori ca  forma evolutivă a bolii, vârsta ,
intinderea, sediul și +radul de activitate al leziunilor , vârsta și specia animalelor
bolnave , tipul și virulența tulpinii de bacili în cauza , reactivitate individuală a
infecției.
4n tuberculoză acută secundară , de suprainfecție sau de reactivare
endo+enă consecutivă +eneralizari târzii a infecției leziunile vor avea un caracter
dominant eudativ cu contur nere+ulat și aspect cenusiu*slăninos la î nceput , apoi
sub forma de cazeificari difuze , rau deliminate încon8urate de o zonă con+estivo*
inflamatorie, insotite de cazeificarea radiană a +an+lionilor limfatici sateliți.
4n tuberculoza cronică de primă infecție se +ăsesc în diverse or+ane ș i
+an+lioni limfatici sateliti. $eziuni cu caracter nodular de vârste și dimensiuni
variate de la tuberculi biliari până la noduli tuberculoși cazeficați , calcifica ți etc.
încon8urați de o capsulă con8unctivă bine or+anizată.
4n tuberculoză cronică secundară leziunile specifice se prezintă de obicei
sub formă de focare cazeoase incapsulate cu tendința accentuată de ramoliție și

49
fără modificări caracteristice în +an+lioni limfatici sateliți , acestia aparând fie

nemodificați sau numai usor hipertrofiați.
$a păsări infecția tuberculoasă evoluează numai ca prima infecție de obicei
+eneralizată.
/.%ia+nostic
ia+nosticul tuberculozei se stabilește pe baza de date epizootolo+ice
,anatomo*clinice , cercetari bacteriolo+ice , serolo+ice și teste aler+ice.
$a bovine datele epizoolo+ice vor avea în vedere caracterul de boală de
+ra8 d cu etindere insidioasă și relativ rediară în focar.
ia+nosticul clinic este foarte +reu de stabilit având în vedere evoluția
adeseori asimptomatică a infecției cu manifestări necaracteristice.
>uberculoza pulmonară va trebui diferențiată de 
* 2mfizemul pulmonar foarte rar la bovine fără puseuri febrile și fără modificări ale
străi +enerale
* Bronșită și bronhopneumonia verminoasă ce afectează de preferința tineretul
aflat la păsune , evoluează afebril și fără tulbură ri +enerale deosebite. 2ste
caracteristică în această boala discordantă dintre intensitatea tulburărilor or+anice
și starea +enerală bună a animalului.
* 2chinococoza pulmonară ce evoluează afebril fără tulburări +enerale , iar tusea
este totdeauna uscată.
>uberculoza cutanată va trebui diferențiată de dermatită nodulară atribuită
tot unui +ermen acido*rezistent.
Dorma acută de tuberculoză va trebui diferențiată mai ales de formele
pectorale ale pasteurelozei.
$a suine , forma +an+lionară nu poate fi confundată cu nici o boală.
0elelalte localizări sunt mai +reu de dia+nosticat clinic din cauza simptomatolo+iei
necaracteristice.
Astfel tuberculoză pulmonară poate fi confundată clinic cu pasteureloză
cronică etc.
$a carnivore se vor analiza mai întai datele anamnetice privitor la posibilitățile de
contaminare în condițiile în c are tăiesc sau au trăit animalele și se vor corela cu
semnele clinice prezentate de acestea. Afecțiunile pulmonare vor trebui privite în

totdeauna ca suspecte de o eventuală natură bacilară. atele statistice arată că
50
pleurezia cronică la cine este de obicei de natură tuberculoasă. $a fel cazurile de

ascita înre+istrate la câine tineri.
$a păsări tuberculoza va trebui diferențiata de forma cronică a tifozei aviare
în care apetitul este modificat (diminuat sau capricios) slăbiciunea este mai puțin
accentuată , diarea nu este san+uino lentă , lipsesc hepatome+alia și formațiunile
nodulare de pe suprafața or+anului și a anselor intestinale.
/.%/ ia+nosticul anatomopatolo+ic

2ste mai ușor de stabilit având în vedere ca leziunile tuberculoas e au o
morfolo+ie carcateristică și sunt de obicei evidente adeseori masive deci ușor de
+ăsit și identificat.
$a bovinele adulte se vor eamina întăi +an+lioni traheobronsici
mediostinali și pulmonul. Absența leziunilor la a cest nivel poate fi interpretată ca
or+anismul respectiv a fost îndemn de infecția bacilară. 0u toate acestea se
eaminează obli+atoriu și +an+lioni rectrifarin+ieni , sub mailari și portali pentru
determinarea unei eventuale infecții pe cale di+estivă. $a vitei vor fi eaminați în
primul rând +an+lioni mezenterici și portali , împreuna cu ficatul și apoi pulmonul
cu +an+lionii sateliți. $a cabaline eamenul se face la fel ca la viței. Ovinele și
caprinele se eaminează dupa același protocol cu bovinele adulte. $a suine se vor
eamina cu precadere +an+lioni capului apoi +an+lioni mezenterici și portali
împreună cu ficatul. 4n infecția cu tipul aviar leziunile sunt de aspect sarcomatos
cu contur nere+ulat.
;tabilirea formei evolutive și a tipului de tuberculoză se poate face destul
de ușor dupa caracterul morfolo+ic al leziunilor specifice.
ia+nosticul bacteriolo+ic urmarește punere în eviden ța a bacililor
tuberculozei în diferite produse patolo+ice suspecte.2l se poate realiza prin
cercetări bacterioscopice sau bacteriolo+ice și are valoare probantă numai când
este pozitivă. e aceea se practică numai ca metodă ad8urantă.
/.%6 ia+nosticul serolo+ic

rmarește punerea în evidență a anticorpilor specifici în sâ n+ele animalelor
purtatoare de infecții tuberculoase. ;e utilizează în acest scop reacția de
a+lutinare , R.D.0. și reacția de hemoa+lutinare și hemoliza condi ționată valoarea

dia+nostică a acestora este în +eneral inferioara testului aler+ic.
51
/.%& ia+nosticul aler+ic

:rin tuberculinoreacție sau testul tuberculinic constituie azi una dintre cele
mai valoroase și mai utilizate metode de dia+nostic al tuberculozei animale ,
datorită simplități de eecuție , sensibilităti probei și specificităti reacției. 2l se
bazează pe punerea în evidență a stări de aler+ie ce se instalează î n or+anismele
infectate cu bacilii tuberculozei folosind ca substanță revelatoare tuberculina.
$a noi în țară se practică numai testul intradermic , cu tuberculina purificată
de tip mamifer sau aviar aplicat după două procedee principale 
>estul unic în care se foloseste numai una din cele două tuberculine și se
obțin / cate+orii de reactii  ne+ative , dubioase și pozitive.
>estul simultan în care se folosesc ambele tuberculine inoculate simultan la
acelasi animal în puncte separate.
/.%' :ro+nostic
in punct de vedere medical pro+nosticul este condi ționat de forma clinică
a infecției. in punct de vedere economic pro+nosticul este +rav din cauza
conta+iozități bolii și a de+radării biolo+ice a animalelor infectate. in punct de
vedere al le+islatiei sanitar*veterinare pro+nosticul este defavorabil deoarece
boala este considerată incurabilă și animale trebuie sacrificate obli+atoriu
indiferent de forma infecției în vederea eradicării bolii.
/.%= >ratament
>uberculoza animală face parte din +rupul bolilor considerate incurabile din
mai multe motive precum 

* $ipsa unor mi8loace de tratament cu o eficacitate si+ură în toate formele infec ției.
* :retul de cost ridicat al medicațiilor preconizate.
* ;e urmareste eradicare bolii.
;in+ura substanță care a dat pâna în prezent rezultate satisfăcătoare î n
tratamentul tuberculozei animale este hidrozida acidului izonicotinic (J31) sau
izoniziada. oza terapeutică variază între ",&*/ct+9M+comp9zi durata medie de
ț ț
administrare
aviar. fiind de */ luni. ;ubstan a nu este activă în infec iile cu bacili de tip
52
>ratementul cu J35 ar putea fi aplicat la unele animale de măcelarie din

motiv de ordin economic. 2l si*ar mai +ăsi indicație și la animalele de a+rement ca
și la cele din +radinile zoolo+ice la care problema prețului de cost nu se pune cu
atâta strin+enta. ;e atra+e atenția asupra pericolului instituiri uinei asemenea
meditații la carnivorele de apartament (câini și pisici),deoarece în urma
tratamentului aceste animale ar putea deveni purtătoare de mutante ale b.RO0J
rezistente la ironiazidă și antibiotice și ca atare surse de infecție foarte periculoase
pentru om.
/.%7 :rofilaie
$upta contra tuberculozei animale poate fi dusă pe / căi principale 
* prin măsuri de imunoprofilaie activă
* prin măsuri sanitar*veterinare
* prin chimioterapie și chimiopreventie
/.%! 3munoprofilaia
2ste în principiu posibilă. 2a se bazează pe constatarea că momentul cel
mai critic al infectiei tuberculoase care condi ționeaza evoluția și +ravitatea
acesteia este prezentat prin condițiile în care se realizează primul contact dintre
bacili tuberculozei și a or+anismului infectat. e aceea este indicat să ale+em noi
momentul și condițiile în care urmează sa se realizeze acest prim contact ,
desi+ur în asa fel încat or+anismul să poată beneficia la maimum.
intre toate vaccinurile antituberculoase preconizate și încercate în
decursul timpului acela care s*a dovedit cel mai eficace și mai inofensiv este
vaccinul prezentat de 0almette și Guerin , cunoscut sub denumir ea de B0G folosit
pe scara lar+ă mai ales în imunoprofilaia tuberculozei la om. 2l are doua calități
esențiale  este complet apato+en , deci incapabil de a +enera leziuni evolutive si
antrenează o stare de premunitie satisfăcătoare.
/." 0himioprofilaia
0himioprofilaia tuberculozei bovinei a fost incercată de numeroși cercetători cu
rezultate în +eneral bune sub raport medical însa costisitoare. Au fost elaborate
chiar protocoale speciale de chimioprevenție sistematizate în doua mari cate+orii 

53
O chimiopreventie pasivă și una activă. $a noi în țară aceste metode de luptă

antituberculoasă nu si*au 8ustificat aplicarea.
/.% :rofilaia nespecifică

0onstituie practic sin+ura armă de luptă contra tuberculozei animale care mănuită
cu pricepere poate duce într*un timp relativ scurt la eradicarea bolii. :rima este
cea propusă de BanH în %7!" având ca obiective
* depistarea sistematica a animalelor infectate cu a8utorul tuberculinei
* izolarea imediata a rea+enților și valorificarea lor prin sacrificare
* creșterea de tineret îndemn în vederea eradicări bolii
A doua metodă preconizată de ;redam+rotz<H*Osterta+ în %7!! viza eliminarea
din efectivele contaminate numai a indivizilor cu tuberculoza deschisă.
Acesta metodă nu a avut însa decât o utilizare foarte redusă și a fost curând
abandonată ca nerăspunzătoare.
:entru a preveni introducerea bolii în efectivele îndemne se iau urmatoarele
masuri 
* ;e acordă o atenție deosebită animalelor nou achiziționate care trebuie să
provină din efective si+ur îndemne de tuberculoză si să fie testate tuberculinic în
unitatea de ori+ine înainte de cumpărare cu obli+ația să reactioneze ne+ativ.
* ;e practică controlul periodic pentru tuberculoză a între+ului personal de în+ri8ire,
paza etc. din sectorul zootehnic urmat de îndepărtarea imediată din sector a
persoanelor bacilare.
* ;e eecuta cu re+ularitate dezinfecțiile profilactice
* ;e iau masuri pentru a evita orice alte posibilități de contaminare.
4n unitatile aflate intr*o faza avansată a actiuni de eradicare , data indivizii
ce dau reacții dubioase repetate nu sunt prea numerosi sau prea valorosi este
indicat sa fie eliminați.
4n efectivele în care apar pentru prima data cazuri cu reacție pozitivă sau dubioasă
la testul unic precum și acolo unde prezintă infecții tuberculoase n*a fost
confirmată este indicat să se ia unele măsuri suplimentare în vederea precizări
eistentei infecției specifice.
4n cazurile în care la sacrificările de control nu se pot pune în evidență
depistării eventualelor stări de paraaler+ie +enerate de infecții cu alte microbacterii

54
decât cel al tuberculozei bovine (in8ecții cu mHc.arium , haminis , ohnei , al

dermatitei nodulare.)
/. 0ombaterea
$a bovine și porcine tuberculoza este o boală declarabilă și supusă
măsurilor de carantina de +radul /.
$a bovine se aplică urmatoarele măsuri 
* Animalele bolnave cu semne clinice se izolează în afara incintei fermei sunt
infiltrate cu litera > pe mailarul stân+ și vor fi diri8ate în abator în termen de trei
zile.
* Animalele infectate fără semne clinice , sterile și fără producție de lapte , dar în
stare buna de întreținere vor fi diri8ate de asemenea în abator etc.
$a păsări  în cazul fermelor se procedează la valorificarea prin abator , a
între+ului efectiv contaminat , scoaterea asternutului după care se face o
dezinfectie ri+uroasă. Adăposturile și curtea se dezinfectează
6." >etanosul
55
;e poate întâlni sub formă de cazuri sporadice, în special la câine,

consecutiv unor plă+i profunde infectate care oferă condiții de anaerobioză
(înțepături cu obiecte ru+inite, mușcături, codotomii, carii și etracii dentare , etc.).
6.% 2tiolo+ie și epizootolo+ie  0lostridium tetani,anaerob,Gram*pozitiv

.:roduce o toină neurotropă specifică (tetanospasmina),responsabilă de
simptomele clinice.
6. >ransmitere  plă+i profunde infectate cu pământ (mușcături, înțepături în

zonele musculare bo+ate,plă+i de castrare,etc.)
Boala este prezentă la om și la animalele de fermă (în special la cabalinbe)

:isicile sunt relativ rezistențe la toina tetanică.
6./ >abloul clinic 

;imptomele apar după o incubaie de =*%6 zile.
56
Dorma localizată (tetanos ascendent) contracii musculare dureroase , de

tip spastic, localizate la un sin+ur +rup de mu șchi, frecvent la nivelul unui sin+ur
membru (din cauza ri+idității, fleia și etensia sunt foarte dificile) sau a
maseterilor (cu dificultăi în deschiderea +urii , preluarea Ci în+hiirea
alimentelor),eteriorizarea pleoapei a 333*a (este unul din primele semne) ,
trismus,rîsul sardonic . $a rasele cu urechile atârnânde, urechile devin erecte și
ri+ide. 2ste considerată o forma mai puin +ravă, dar care poate trece în forma
+eneralizată.
Dorma +eneralizată (tetanos descendent) decubit permanent ,aspect de

animal SîmpăiatTT sau TTîmpietritTT,coada erectă U hiperestezie cu intrarea în criza de
tetanie la orice stimul (lumina,z+omotele,manipulările  provoacă contacții
muscular, spasm și ri+iditate). ;e termină în ma8oritatea cazurilor prin spasmul
+lotei, paralizia muCchilor diafra+matici Ci moartea prin asfiie
6.6 ia+nostic 
2istența unei plă+i profunde ,produsă cu câteva săptămâni în urmă U
semnele clinice
2. cultural  izolarea +ermenilor din pla+ă (nu reușește întotdeauna)
eterminarea nivelului de anticorpi față de toina tetanică
ia+nostic diferenial clinic la câine 

3ntoicaia cu stricnină
>urbarea  în tetanos animalul este conCtient (scoara Ci encefalul nu sunt
afectate).
0riza epileptică
Dorma nervoasă a bolii 0arre
>orticolisul (hipovitaminoza B%)
Artrita temporo*mailară, reumatismul articular acut
6.& >ratament
57
Antibiotice active față de 0l. tetani  cure scurte de metronidazol sau

tetraciclină,urmate de ampicilină sau peniciline administrate i.v.,în terapie de lun+ă
durată (se plasează un cateter pe vena brahială)
1eutralizarea toinelor la nivelul plă+ii  deschiderea lar+ă a plă+ii, aerarea,
drena8ul, îndepărtarea esuturilor mortificate,spălături cu apă oi+enată Ci
administrarea de sulfamide Ci antibiotice în pla+ă.
1eutralizarea toinelor circulante  cu ser antitetanic în doză de %""*%&" A3V<+*
corp, inclus în sol. de +lucoză.O parte din doza calculată se administrează
perifocal , iar restul i.v., i.p. sau i.m. , în funcie de +ravitatea situaiei.
Antitoină tetanică (sol.in8ectabilă cu &""*%&"" 39ml)  în doze curative de %""*
&"" 39<+*corp,s.c.,o sin+ură administrare (fără a depăși maimum ".""" 3, la
un cîine de talie mare).Antitoina tetanică, ca orice ser,poate produce reac ții
anafilactice (conține proteine din serul de cabaline) în aceste situații se intervine
cu adrenalină sau antihistaminice.
0azarea în locuri liniCtite, minimalizind ecitaiile de orice fel  în boe întunecoase,
departe de orice sursă de z+omot.5anipulările se reduc la strictul necesar .
;edativeîn alimente (diazepam) ,sau pe cale in8ectabilă
(acepromazina,chlorpromazină). ;e eclud sedativele care produc depresie
respiratorie. :entru sedare Ci relaare musculară este de preferat
methacarbomolul în doză de 6"m+ 9 <+, la fiecare '*7 ore
Re+im alimentar  dacă animalul se poate hrăni volunar, se divide ra ția zilnică în
porții mici și dese L dacă s*au instalat trismusul și disfa+ia,animalul trebuie hrănit o
perioadă pe cale artificială, printr*o sondă +astrică (până la reluarea hrănirii
voluntare)
Dormele +rave +eneralizate reclamă ventilație mecanică asistată (deoarece
mușchii respiratori sunt blocați)
-indecarea se obține în câteva săptămâni.
6.' :ro+nostic  rezervat în forma localizată 9 rezervat spre +rav în forma

+eneralizată (în funcție de dotări)
6.= :rofilaie 
58
-accinarea antitetanică  nu se practică în mod obiCnuit la carnivore . ;e poate

folosi anatoină tetanică în doză profilactică de &""*%""" 3 9animal (câine sau
pisică),i.m. sau s.c.,o sin+ură administrare, cu imunizare pentru tot restul vieii (unii
autori recomandă repetarea dozei după /" de zile Ci la % luni de la ultima
administrare,cu riscul reacțiilor anafilactice) .
$a câinii nevaccinai  în circumstane epidemiolo+ice de risc crescut sau înainte
de o intrevenie chirur+icală, se poate folosi serul antitetanic , în doză de %."""*
.&"" A39in funcie de talia animalului.
&." Botulismul
59
&.% 2tiolo+ie
Botulismul este o boală infecțioasă neconta+ioasă cauzată de intrarea î n
or+anism a toinei botulinice. Bacteria 0lostridium botulinum, care produce
această toina, este o bacterie anaerobă care se dezvoltă în medii lipsite de
oi+en sol, carcase animale sau plante în descompunere. Boala se manifestă prin
slăbiciune musculară și poate duce la paralizie și moarte.

Botulismul infantil apare la su+ari sub ' luni (+erminarea în intestin a
sporilor vehiculai prin alimente)
:erioada de incubaie  %7*!' ore
&. :ato+eneza
Jabitat mit  sol, ape Ci flora comensală a omului
Ci animalelor
60

>ransmiterea
 Alimentar (alimente conservate în conditii casnice cârnai, Cuncă,
8ambon, peCte sărat sau afumat, conserve de fructe Ci le+ume)
0ondiii favorabile toi+enezei
*;alinitate insuficientă (mai mică de %" #)
*>emperatura peste %' +rade
*Anaerobioză (alimente compacte sau ambala8e ermetice)
*:rezena +lucidelor (conserve de fructe, le+ume)
*>imp suficient pentru producerea toinei (cel puin 7 )
&./ >ablou clinic

3ncubatia durează de la  ore până la %6 zile (mai frecvent '*6 ore).
ebutul este acut, cu tulburări di+estive +reață, vomă, dureri abdominale
paroistice, urmate de o diaree moderată, substituită peste un timp scurt de
constipatic tenace. e obicei tulburările +astrointestinale sunt discrete (sau chiar
absente). Bolnavii mai prezinta acuze de slabiciune +enerală pro+resivă, cefalee,
amețeli, uscăciune în cavitatea bucală, insoțită de o sete chinuitoare.
upa '*6 ore de la debut (uneori fiind primele simptomc) apar dere+lări
oftalmolo+ice diplopie, vedere neclară, ptoza, strabism, midriaza, nista+m, lectura
caracterelor tipo+rafice obișnuite este dificilă sau imposibilă (pareza acomodatiei).
0oncomitent apar semne de afectare a nervului +losofarin+ian tulburări de
de+lutiție, inițial doar pentru alimente solide, apoi totală, vocea devine ră+ușită, cu
un tembru nazal, ori dispare complet (afonie).
Alteori, apar paralizii ale diferitor +rupuri de muschi (+ât, membre), iar în formele
+rave apar paralizii ale muschilor respiratorii și insuficiența respiratorie.
Alte semne, care pot asocia boala, sunt diminuarea tuturor secrețiilor
lacrimale (ochii uscati, fotofobie), salivare (+ura uscata, sete intensa), nazale,
sudorale, di+estive.
&.6 ;2512 0$31302

 :aralizii în sfera nervilor cranieni diplopie, ptoză palpebrală, midriaz, disfa+ie,
disartrie, senzaie de sete

 :aralizii descendente
61
 ere+lări di+estive nausee, vomă, constipaie

 $ipsa febrei Ci a dere+lărilor cardiace
 0auza decesului paralizie flască a muCchilor
respiratori sau stop cardiac
&.& >RA>A521>$ W3 :ROD3$AX3A BO>$3;5$3

>ratament specific seroterapie precoce (ser polivalent, apoi monovalent) asociată
cu anatoinoterapie
:rofilaie nespecifică
&.' DOR52 0$31302

 ;epticemii
 :rocese supurative
* ;upuraii abdominale (peritonite apendiculare, supuraii determinate de cancer
di+estiv, supuraii post*operatorii, abcese)
* ;upuraii ale micului bazin (abces perirectal, piosalpin, supuraii urinare)
* ;upuraii pleuro*pulmonare, bucale, OR$ (otite)
* Abces al creierului Ci menin+ite purulente
&.= 3AG1O;>30
 ia+nostic clinic
 ia+nostic microbiolo+ic
:relevate ser san+vin, etract din alimente,
mase vomitive, mase fecale
A. epistarea toinei (R1 pe Coareci, R:, RJA3, R0oA, R$A, 2$3;A)
B. >ehnici de biolo+ie moleculară
0. 2amenul bacteriolo+ic este suplimentar
ia+nostic diferențial
Alte toiinfecții alimentareL
Boli neurolo+ice (sindromul Guillain*Barre, miastenia +rava, accident hemora+ic
cerebral etc.)L
62
Alte intoicații (ciuperci, metanol, metilotoina, atropina etc.)L:olineurita

diftericaL:oliomielita.
ia+nosticul de laborator
0onstă în izolarea toinei sau a+entului botulinic din materialele prelevate
de la bolnav (sân+e, mase vomitive, ape de lava8 +astric), precum și din produsele
alimentare. 2ste important a determina nu numai prezența toinei și microbului, ci
și tipul lor, pentru a confirma dia+nosticul clinic și a institui un tratament corect.
&.7 31D20Y33 0AFA>2 2 BA0>2R33 A1A2ROB2 12;:OROG212

:arte componenta a microbiocenozelor rinofarin+iene , di+estive și +enitale
0ondiții ce favorizeaza multiplicarea
$eziuni necrotice
iminuarea potențialului redo
Reducerea rezistenței or+anismului
isibioze
' 0olibaciloza
63
'.% 2tiolo+ie
0olibaciloza este o boală infecoasă produsă de o bacterie, ce afectează
toate animalele de fermă, inclusiv Ci iepurii de casă, se manifestă prin enterită Ci
septicemie.A+entul cauzal al bolii este 2scherichia coli, un cocobacil polimorf,
+ram ne+ativ, nesporulat, necapsulat. >ulpinile de 2. coli prezintă o +amă lar+ă de
anti+ene, în prezent se cunosc circa %=" A+ somatice. Boala are ca factori
fovorizani dezechilibru alimentară Ci factorii de stres,este rezistentă în mediu
ambiant, însă sensibile la aciunea dezinfectanilor, cum ar fi formol, soluii de
amoniac. 2ste sensibil la aciunea unor +rupe de antibiotice cum ar fi
amino+licozidele (streptomicina, +entamicina, neomicina, canamicina), fenicolii
(cloramfenicolul), chenolonele (enrofloacina), etc.
64
3storic. 3zolarea a+entului etiolo+ic a fost făcută de către >heobalt 2scherich

în %77&. Apoi în %!" tot >h. 2scherich demonstrează că unile tulpini de 2. coli pot
provoca diareea vieilor Ci la alte specii de aimale
'. 2pidemiolo+ia.
5ai sensibili la boală este tineretul de la fătare pînă la înărcare, poate
cauza pierderi până la &"#. ;ursele de infecie sunt animalele bolnave, cele
trecute prin boală Ci cele purtătoare de +ermeni ce sunt eliminai odată cu masele
fecale. 0a surse secundare a infeciei poate servi apa, fura8ele Ci aCternutul care
sunt contaminate. 3nfecterea animalului se realizează pe cale di+estivă. 5aladia
are un caracter enzootic, cu mortalitatea între "*%""#.
'./:ato+eneza.
;ub aciunea factorilor favorizani este perturbat echilibru florei intestinale,
flora colibacilară fiind cunoscută ca o floră saprofită, se multiplică intens.
;erotipurile enterotoi+ene ale 2. coli ecită mucoasa interstinală datorită unor
concentraii mari de toine, care dere+lează procesele se absorbie Ci secreie,
fapt ce cauzează fenomene de diareice
. '.6 >abloul clinic.

5aladia poate fi observată în efectivul de animale în primele *& zile de la
schimbarea târaiei sau aciunea factorilor favorizani ai bolii. Boala se poate
manifesta sub mai multe forme
0olibaciloza enterotoi+enă noenatală afectează tineretul su+ar, avand o evoluie
acută, boala apare cu fecalii +elatinoase, adesea cu strii de sân+e. ;e termină cu
moartea puilor în decurs de */ zile de la fătare.
0olibaciloza enteropato+enă afectează des tineretul după / luni Ci adulii,

boala apare cu consun ridicat de apă, masele fecale sunt de o consistenă moale,
putem observa prezena mucusului Ci strii de sân+e. :utem sesiza colici Ci
meteorism intestinal. Această formă se termină cu moartea animalelor în decurs
de &*%" zile, cu mortalitatera până la 7"*%""#.
'.& >abloul morfopatolo+ic.

65
$a eamenul necropsic putem obseva următoarele leziuni distrofia Ci

con+estia ficatului Ci pulmonilor Ci rinichilor, limfondulii sunt con+estionai Ci mării
în volum. $eziunile sunt prezente Ci la nivelul mucoasei intestinale, ce putem
observa inflamaia hemotra+ică. 5asele intestinale sunt +elatinoase, acoperite cu
mucus sau strii de sân+e
'.' ia+nosticul.
;e stabileCte pe baza semnelor clinice, datele epidemiolo+ice, eamenele de
laborator.
'.= >ratament.
;e pot utiliza cu succes antibacterienele (confom antibio+ramei),din +rupele
amino+licozide (streptomicina, neomicina, +entamicina), chenolonele
(enrofloacina), timp de =*%" zile.
'.7 :rofilaie Ci combatere.

;e inpune respectarea cu strictee normele de i+ienă a adăposturilor Ci
respectarea principalelor indicatori de microlimat în adăpost. ;e va efectua
dezinfecia, dezinsecia Ci deratizarea profilactică pentru meninerea echilibrului
ecolo+ic al microflorei. Dolosirea vaccinurilor contra bolii la tineretul cunicul înainte
de înărcare nu conferă o imunizare corespunzătoare efectivului la animale.
=." ;almoneloza
66
=.% 2tiolo+ie
;almoneloza este o infecție a constatat la câini cauzate de bacteria
;almonella. e multe ori duce la tulburări, inclusiv +astroenterită, avorturi
spontane, și septicemia. Această boală bacteriană este, de asemenea, zoonotice,
ceea ce înseamnă că poate fi transmis la om.
=. 0aracter epizootolo+ic

Receptivitate * toate cate+oriile de vârsta,mai sensibile fiind femelele
+estante.
;urse de infectie  primare și secundare
inamica  de obicei evolueaza sporadic rareori apare sub forma de mici
enzoli
>ablou clinic perioada de incubație variază de la cateva zile la */
săptămâni
=./ ia+nosticul de salmoneloza
67
;emnele și simptomele (febră, dureri abdominale colicative, diaree apoasă)

apărute în urma in+estiei de carne de vita, le+ume nespalate, lapte nepasteurizat,
orientează dia+nosticul de toiinfectie alimentara.
:entru confirmarea dia+nosticului de salmoneloza sunt necesare o serie de
eamene de laborator
* eamenul microscopic al materiilor fecale pentru stabilirea dia+nosticului de
diaree inflamatorieL
* testarea lactoferinei in materiile fecale (mar<er al inflamatiei)L
* eamene coproparazitolo+ice pentru ecluderea parazitozelor intestinale
(Giardia)L
* analize de sân+e și teste biochimice ale seruluiL
* teste serolo+ice utile pentru dia+nosticul de certitudine al enterocolitei cu
;almonellaL
* hemocultura pentru detectarea bacterieimiei și izolarea +ermenului pato+enL
* eco+rafie și radio+rafie abdominala.
=.6 :rofilaie
:rofilaia salmonelozelor se va concentra pe următoarele măsuri
:rocurarea produselor alimentare din locuri autorizateL
Respectarea re+ulilor sanitaro*i+ienice la prepararea, prelucrarea termică a
produselor alimentareL
:ăstrarea în vase separate a produselor crude Ci a celor fierteL
Respectarea i+ienei personale (spălarea frecventă pe mâini înainte de
masă, la prepararea Ci distribuirea bucatelor, după frecventarea Z0, etc).
2liminarea din raion a ouălor crude Ci laptelui nepasteurizatL
;pălarea obli+atorie a fructelor Ci le+umelor sub 8et de apăL
1imicirea sistematică a rozătoarelor (Coareci, Cobolani), muCtelor Ci altor
insecte, care transmit infeciile intestinaleL
2vacuarea la timp a deCeurilor Ci păstrarea curăeniei în curi, localităi, etc.
=.& >ratament
68
>ratamentul se poate face cu ?cloranfenicol racemic@ sau ?oitetraciclina

clorhidrica@ dupa recomandarea cărti. dar curațenia și dezinfecția crescatoriei este
principalul rival al salmonelozei care combate bacteria numai bine și mult succes
=.' 0ombatere
Accentul principal în profilaie se pune pe măsurile +enerale de dezinfecii,
dezinsecii Ci deratizări periodice a adăposturilor, cuCtilor, coliviilor etc. :rofilaia
specifică constă în vaccinarea cu 
>3DORO5-A0, un vaccin viu liofilizat contra tifozei la +ăini, preparat dintr*o
suspensie liofilizată de ;almonella +alinarum, tulpina !RL
-accinul ;A$5O-A0O$ ;.e U ;.tm. vaccin inactivat uleios contra
salmonelozei aviare preparat din două tulpini de ;. enteritidis Ci ;. tHphHmurium,
folosit pentru prevenirea infeciilor cu ;almonella la +ăini.
0O$5BO:O$3-A0 ;  vaccin apos bivalent, inactivat, contra
paramiovirozei Ci salmonelozei la porumbei, preparat din tulpini izolate în ara
noastră. >ratamentul medicamentos se face cu antibiotice sau chimioterapice
conform antibio+ramei A5OX312O-3> 0, 21RO0O$, GA$3:RO>20> 0, A-3A1
:RO>20> >21, 21ROD$OXARO5 0, A5OX3$RO5 %"#, A5:303$31E %"#
=.= >ransmitere
O alta cauză care determină aparitia salmoneloza este transmiterea de la
un caine la altu, prin ecremente, hrană sau apă contaminată
7." Bartonella
69
7.% 2tiolo+ie
Bartonella este o boală infecțioasă bacteriană în curs de dezvoltare la câini,
cauzată de Bartonella bacterii +ram*ne+ativ, care pot afecta pisici și oameni,
precum și. $a om, infecție a bacteriei Bartonella este, de asemenea, c unoscut sub
numele de boala z+arieturii de pisica (0;).
7. :ato+eneza
3mediat după infectare bartonelele colonizează la nivelul celulelor endoteliale. Apoi
la fiecare & zile o serie de celule endoteliale infectate este eliberată în circulaie,
unde infectează eritocitele. upă ce pătrund în eritocite se multiplică la nivelul
membranei fa+ozomilor, până atin+ o densitate maimă a populaiei. 0olonizarea
la nivelul celulelor endoteliale prote8ează bartonelele de răspunsul imun imediat al
or+anismului +azdă Ci facilitează dispersia vasculară.
7./>abloul clinic și anatomopatolo+ic al infeciei

70
;tudii recente în ceea ce priveCte bartoneloza subliniază conceptul conform

căruia Bartonella spp. poate induce o infecie persistentă, fără semne clinice, sau
cu manifestare clinică minimală, nespecifică, fiind foarte +reu de dia+nosticat.
;emnele clinice uzuale, în cazul unei infecii naturale, cuprind
* $a nivel bucal +in+ivite, stomatite Ci ulceraii
* $a niveleul sistemului respirator rinite, sinuzite, precum Ci afectarea tractusului
respirator superior
* $a nivel ocular con8unctivite, uveite, ulcere corneene, corioretinite Ci cheratite
* $a nivel intestinal inflamaii intestinale, diaree cronică Ci vomismente cronice
* $a nivel ;10 * semne neurolo+ice letar+ie, dezorientare, lipsa de răspuns la
stimuli ambientali
* $a nivel vascular si cardiac * ve+etaii valvulare (aortă), endocardite,
miocardiote, valvulopatii
* $a nivel hepatic * hepatită cronică, chisti hepatici
* $a nivel articular  poliartrita
* $a nivel hematolo+ic * anemie hemolitică mediată imun, eozinofilie,
trombocitopenie mediată imun
* iverse limfadenopatie cu creCterea în volum a limfonodurilor reactive,
splenome+alie, sindrom febril, dermatite Ci efuzii cavitare idiopatice.
0iclul de multiplicare la Bartonella spp.
71
7.6 ia+nostic
2istă, de obicei, o istorie de muscatura de câine la om afectate.
;imptomele de infecie a bacteriei Bartonella includ o caracteristică papula la locul
de rana muscata
aca cainele tau este suspectat de a fi infectat cu Bartonella spp.., medicul
veterinar va efectua o eaminare completă, care va include analize de laborator
ordonate de sân+e, o biochimie profilul, Ci un sumar de urina.
iferite anomalii pot fi prezente, cum ar fi o scădere a numărului de
trombocite (celulele necesare pentru coa+ularea sân+elui), de anemie. n număr
crescut de celule albe din sân+e (ZB0s), sau leucocitoza poate fi, de asemenea,
evidentă în testele de sân+e. :rofile Biochimie pot dezvălui enzimelor hepatice
anormale Ci o concentrare a scăzut de albumină (o proteină din sân+e) la câini
afectate. 0onfirmarea prezenei de Bartonella spp.. va implica, de asemenea, un
rezultat pozitiv la creCtere, sau cultura or+anismelor dintr*un eCantion de sân+e
infectat. O reacie în lan a polimerazei (:0R) >estul este o metodă mai avansată
de detectare a A1*ului bacterian utilizând un eCantion de esut prelevate de la
leziune.
7.& >ratament
72
>ratamentul infecțiilor Bartonella cu antibiotice depinde de prezentarea

clinică a bolii și de starea sistemului imunitar al pacientului, astfel recomandările
actuale de tratament trebuie să fie adaptate la fiecare situație clinică
7.' :revenirea
0ea mai buna prevenire este de a prote8a cainele de epunerea la purice, căpuCe,
sandflies, Ci păduchi.
!." Babesioza
73
!.% 2tiolo+ie
;e cunosc %"" de specii de babesii, dar numai cateva se pot transmite la
caine,respectiv Babesia (:iroplasma) canisL B. vo+eliL B.+ibsoni. ;unt protozoare
endo+lobulare transmise prin unele specii de capuse cu rol de vectori

(Rhipicephalus san+uineus). 4n timpul hrănirii,căpușile inoculează sporozoiți de
Babesia în curentul san+uin al cainelui. O dată pătrunse în +lobulele roșii,
babesiile se divid ,formând merozoiți. 5erozoiții pot fi in+erați ulterior de către o
altă căpușă , în timpul hrănirii cu sân+e infestat. Babesioza se intâlnește
preponderent la câinii cu acces nelimitat în aer liber (care pot fi parazitați de
căpușe).
!. :ato+eneza
74
:ato+eneza babesiozei este deosebit de compleă  boala afectând în mod

serios între+ul or+anism.
:arazitul pătrunde inițial în hematii, se multiplică, secretă diferite toine
metabolice, cauzând astfel liza celulelor rosii, astfel ca în timp se produce anemia.
Alte efecte ale acestor distru+eri masive se pot traduce ulterior și prin
spleno sau hepatome+alie. 0a reacție de apărare a or+anismului se poate
înre+istra o creștere usoara a tensiunii arteriale, însoțită de vasodilatație și
tahicardie.
4n cazuri mai severe se pot inre+istra edeme perivasculare și leziuni +rave
în encefal, cu manifestări nervoase, disfuncții hepatice și renale  icter,
albuminurie, sau necroze și de+enerari in or+anele afectate, etc.
!./ >ablou clinic

:erioada de incubație  %* săptămâni ,rar mai mult
Boala poate evolua acut (în %* zile), subacut (în %"*%6 zile) sau cronic
(timp de %* luni) .Răspunsul clinic diferă de la un individ la altul, particularizat de
statusul imunitar pre*eistent Ci de severitatea parazitării cu căpuCe .;istemul
imunitar atcă și distr u+e hematiile parazitate rezultând o anemie hemolitică imuno*
mediată ,care poate să rămână ocultă, sau , în cazurile severe , poate altera +rav
starea +enerală, dezvoltând un icter , oboseală, urină de culoare portocalie, Ci un
sindrom 0.3.. $a unii câini, babesioza se asociază cu ric<ettsioza rezultând un
deficit al principalelor clase de elemente fi+urate san+uine.0ăinii cu babesioză
prezintă febră sau febră recurentă, depresie, anoreie, vomă, diaree, pierderi în
+reutate până la emanciere, slăbiciune, dificulăți de depasare, tulburări de
coa+ulare, puls accelerat Ci rată respiratorie crescută. ;unt posibile de asemenea
unele semne nervoase Ci afectarea rinichilor. 0azurile netratate pot evolua fie
direct spre eitus ,fie spre reacutizări periodice provocate de stres (imunosupresie)
sau de re*infestarea sezonieră cu căpușe.
!.6 ia+nostic
ia+nosticul se stabilește în funcție de datele epidemiolo+ice, datele
clinice, leziunile prezente în unele or+ane (splina, ficat, miocard, rinichi), eamen
microscopic (frotiuri din san+ele periferic), eamen serolo+ic sau dia+nostic

terapeutic (prin medicatie corespunzatoare și obtinerea unor rezultate pozitive).
75
!.& :ro+nosticul în +eneral este rezervat
!.' >ratament
>ratamentul babesiozei este comple, și se asociaza în +eneral cu un re +im
alimentar dietetic, precum și cu condiții deosebite de i+ienă.
$a caine se administreaza Berenil, (sol. =#, / m+9<+, intramuscular),

3midocarb (3mizol) (sol. %#, ' m+9<+, subcutan), Acaprin (sol. ",&#, ", m+9<+,
subcutan), $omidine (6 m+9<+, intramuscular).
!.= :rofilaie
:rofilaia bolii se realizează prin controlul preventiv și descapușarea
animalelor, menținerea unei i+iene corespunzatoare în adăpostul animalului,
aplicarea tratamentelor acaricide, etc.
!.7 >ransmitere
>imp de transmitere 67*= de ore după suptul sân+eluiL la căpuCele care
s*au hrănit de8a o dată, după % ore.

3ntervalul de timp dintre infectare Ci primele simptome &*= zile (posibil până la /
săptămâni)
%". Raceala la caini

4n plin sezon hibernal, fiecare dintre noi am eperimentat cel pu țin o dată o
răceală, mai corect spus un +uturai.Și nu suntem sin+urii cărora le cur+e nasul și
strănută atunci când fri+ul ne*a dat târcoale. Și prietenii nostri patrupezi pot căpăta
o răceală, însoțită de toate semnele binecunoscute și nouă. esi răceala trece de
la sine într*o săptămână,, cu sau fără tratament medicamentos, este bine sa o
putem diferenția de alte boli, care pot debuta similar. n stapan responsabil
76
trebuie sa stie cand să ceara sfatul medicului veterinar pentru ca animalul iubit să
primească a8utor la timp.
%".% 0um se ia raceala la caini[

estul de simplu. n câine epus fri+ului timp îndelun+at, va avea
imunitatea periclitata. 5oment prielnic pentru diferitele bacterii sau virusuri să
atace. 4n principiu, orice câine aparent sănătos poate contracta o răceală. $a risc
mai mare sunt animalele cu imunitatea compromisă pui, seniori, suferinzi de boli
cronice, emaciati etc.
Răceala este foarte conta+ioasă, astfel că un câine se poate îmbolnavi venind în
contact cu un alt câine de8a bolnav. e aceea carantina este obli+atorie în cazul
câinelui de8a bolnav.
%". 2ste mai mult decat o raceala[

aca raceală banală se poate trata acasă prin niște amsuri de suport, așa
cum vom vedea mai 8os, afecțiunile serioase c e debutează ca o raceală, însă se
a+ravează, au nevoie de intervenția medicului veterinar, pentru un tratament
medicamentos tintit iata cateva dintre infecțiile bacteriene sau virale ce pot fi
incurcate cu o raceala
-irusul para*influenta este foarte frecvent la câini. ;e caracterizeaza prin

tuse cronică
>usea de canisa provocată de o specie a bacteriei Bordetella, dar și de un

virus adenovirusul canin de tip*. Apare tuse iritantă, uneori cu epectoratii.
Adesea este insoțită de secreții nazale și oculare.
\i+odia este o maladie etrem de conta+ioasă, foarte +ravă, adesea fatală.

:rimele semne sunt secrețiile nazale și disconfortul, putând fi usor asemanată cu
o simplă, răceală.
:neumonia infecție a plamanilor, însoțită de tuse și secreții.
%"./ ;emnele și simptomele răcelii

77
:e scurt, răceala este inflamația tractului respirator superior, caracterizată

prin
* 0on+estie nazală și secreții
* ;trănut
* >use
* Debră usoară
* Ochi inlăcrimați
* ificultăti de respirație la nivelul nasului
* $ipsa apetitului alimentar
* ;tare +enerală de disconfort
%".6 0um tratam raceala[
aca intr*adevar avem de*a face cu o raceala, ea se poate trata acasă.

acă semnele de mai sus se a+ravează, cereți de +rabă sfatul medicului
veterinar. Acesta va consulta câinele și va descoperi despre ce altă boala poate fi
vorba. :ot fi necesare antibiotice sau antivirale, în funcție de a+entul pato+en
incriminat.
$a domiciliu, niciodată nu tratati câinele cu medicamente de uz uman. 4l puteți
otrăvi.
4n schimb, asi+urați*vă că animalul este ținut la căldura și se hidratează .
2ste foarte important ca patrupedul să consume multă apă și să mănânce pentru
ca să își refacă fortele. acă refuză apa, preparați o supă de pui ușor sărată, care
să îl ademenească să mănânce. :entru întărirea sistemului imunitar are nevoie de
o hrană calitativă. 5ăcar pentru cateva zile oferiti*i o hrană care să conțină mai
multă carne si mai puține cereale.
:entru a*l a8uta cu respirație și a decon+estiona nasul, asezati un
umidificator în apropierea câinelui. ;au pre+atiți o baie de aburi. a ți drumul la
apă fierbinte în cadă și lăsați %& minute să se formeze aburi. Apoi închideți câ inele
acolo pentru alte %"*%& minute.
%".& :reventie
5ențineți câinele sănătos cu vaccinurile la zi. Oferiți o hrană de calitate

care sa îi furnizeze toate principiile nutriționale și să îi intărească sistemul
78
imunitar. 0ând scoateți câinele la plimbare, iarna, puneți o hăinuta pe el. 1u î i
faceti baie cand este fri+ în casa sau afară. 0ainilor tinuți în curte oferiți*le un
adăpost bine izolat și hrană bo+ată în +răsimi și proteine. Jidratați bine câinele.
2vitați contactul cu alți câini, dacă unul dintre ei pare bolnav.
%%. 5atreata la caini * cum scapi de ea[
79
a, și câini, la fel ca noi oamenii, pot să se confrunte cu această problemă,

inestetiă și neplacută, numită matreată. 0hiar dacă de multe ori nu provoacă
suferințe animalului, matreața poate fi indicatorul unei pielii uscate sau afectate de
diverse boli sau paraziți, precum și semnul unor afectiuni interne. 3mportant este
sa nu o i+norăm și să încercăm să o tratăm.
5ătreața nu este altceva decât niste ful+i de piele uscată și descuamată, care
oferă un aspect neatractiv blănii câinelui. $a patrupede, zonele afectate cel mai
adesea de mătreata sunt +âtul, spatele și coada. 0ainii cu blana închisă la culoare
epun mai bine ?ninsoarea@ de matreață, iar la cei albi sau ?blonzi@ e nevoie de o
eaminare mai amanuntita a blanii si pielii pentru a descoperi matreața. 4n cazuri
mai +rave, pielea poate prezenta și iritații, leziuni, umflături, muscături de insecte
etc.
0auzele apariției mătreții sunt multiple. 0el mai adesea matreața este semnul
unei pieli uscate. scăciunea pielii poate fi provocată de deshidratare, o
alimentatie uscată, absenta acizilor +rași, mineralelor și vitaminelor din hrana
zilnică, aler+ii etc.
:rezența unor paraziți sau microor+anisme pe pielea animalului poate

provoca efolieri ale acesteia. 0hHletiella este acarian care produce asa numită
?mătreața umbăatoare@, caracterizată prin mâncărimi și mătreața abundentă

80
>ermenul de ? umblătoare sau ambulanta@ a fost dat deoarece micile or+anisme se

plimba pe sub pielea descumată, dand impresia ca aceasta se miscă.
3nfectiile bacteriene sau cele fun+ice se pot manifesta și ele uscaciunea

pielii și eliberare de matreață.
5atreața poate fi manifestarea unor boli interne mai +rave hipot iroidism,
diabet, diaree cronică, insuficiența renala s.a. Alte afectiuni renale sau hepatice
pot duce la formarea mătreții.
1u în ultimul rând, o în+ri8ire deficitară a blănii și pielii poate duce la mătrea ța.
0âinii ținuți î ntr*un mediu uscat sau cei care nu beneficiază de suficient eercițiu
fizic în eterior pot să se confrunte cu mătreața.
:reventie si tratament
e cele mai multe ori, aparitia matretii nu ar trebuie sa se transforme intr*o
tra+edie pentru stapan. 0u tact si responsabilitate, trebuie investi+ata cauza. n
consult la medicul veterinar va poate lumina in aceasta privinta.
Orice afecțiune internă sau eternă, aler+ie, dermatită, parazitoză va

beneficia de tratamentul specific. O dată tratată cauza și matrea ța va disparea din
peisa8, în acest contet, blana cainelui.
:eria8ul re+ulat este cea mai simpla cale în prevenția și eliminarea mătreții

vizibile. :rin periere în blană sunt dispersate uleiurile naturale secretate de piele,
cu rol ma8or în hidratarea pielii și implicit împotriva descuamarii. Dolosi ți o perie
mai moale, daca animalul are pielea iritată. 4n episoadele de matreața a bundentă,
peria8ul zilnic este necesar.
:ielea uscată are nevoie de hidratare. 3n comerț veți +ă si o sumedenie de

spraH*uri cu diverși compuși activi, care promit să lupte impotrivă matre ții. 4n lipsa
acestora, o cremă de mâini sau pentru bebeluși, puternic hidratantă poate fi
folosită pentru a combate uscăciunea pielii animalului.
81
Baia este cea mai facilă cale pentru a îndepărtă toată matreața inestetică
din blana câinelui. 4n cazuri +rave, poate fi necesară o imbăiere săptămânală,
altfel una o dată pe lună este suficientă.
Dolositi un șampon moale sau unul anti*matreață pe care îl +asiți în orice

pet*shop. 0ăutați un șampon cu ful+i de ovăz, care sunt recunoscuți pentru
efectul lor hidratant și de calmare a pielii uscate.
Ale+eți o dietă corectă pentru câinele vostru. acă se află pe un re+im

format eclusiv din mâncare uscată, asi+urați*vă că are la dispoziție și chiar
consumă multă apă. Acizii +rași ome+ă sunt esențiali pentru o piele și o blană
sănătoasă. acă hrană de bază este deficitară în ceea ce*i privește, atunci pielea
riscă să se descuameze. Optați pentru un supliment alimentar bo+at în acizi
ome+a*/ și ome+a*'. O hrană super premium, poate puțin mai scumpă, oferă tot
ceea ce or+anismul câinelui are nevoie, de la vitamine și minerale, la proteine și
+răsimi. O alimentație completă și sănătoasă stă la baza funcționarii perfecte a
or+anismului și se vede printr*o blană lucioasă și curată.
n stil de viață sănătos este ceea ce are nevoie câinele pentru a arata bine
și a fi în forma. 2ercițiul fizic zilnic este esențial.
82

Boli Virotice Câini

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Boli Virotice Câini

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

5/25/2018 atestatveterinar -slidepdf.

1.2 Caracter epizootologic

Receptivitate * toate mamiferele, păsarile si reptilele sunt refractate

upa inocularea virusului la nivelul pla+ii produse prin mușcătură, în câteva

difuzarea centrifu+ă a virusului. ecesul survine când e afectat trunchiul cerebral.

1.# $ablou clinic

3ncubația la câine durează aproimativ */ săptămâni, cu un maim de '"

Această boală este dificil de dia+nosticat. O analiză simplă de sân+e

detectarea materialului +enetic al microor+anismului.

acă tratamentul preventiv este aplicat rapid, rabia nu este fatală.

4n cazul ranilor produse prin muscaturi de animale profilaia se face in

1.) M*suri specifice

-accinul antirabic conține virus viu inactivat. ;e administrează subcutanat,

>oate tratamentele au esuat, inclusiv in8ectarea intrarahidiana de anticorpi

3zolarea și tratarea animalelor bolnave. ezinfectii repetate în focar.

Rabia se transmite de obicei prin mușcătură, de la animalul bolnav la alte

:arvoviroza este o boală virotică cu evoluție acută. :arvoviroza este o

proteică și un fra+ment de A1. 2ste deosebit de rezistent, fiind capabil să

:entru replicare virusul are nevoie de țesut cu activitate mitotică crescută

2.! Caracater epizootologic

Receptivitatea maimă o au cateii de la  luni la % an

Dorma miocardică. 2voluia parvovirozei în forma miocardică este mult mai

2.% $ransmitere și acțiune

-irusul pătrunde în or+anism în urma contactului cu fecale contaminate,

:arvoviroza atacă deci în două moduri prin toine eliberate de bacterii și

e aceea, se recomandă vaccinarea preventivă. Atenție, eistă o perioadă

;e presupune pe tabloul clinico*morfopatolo+ic Ci se confirmă prin eamen

;anitară introducerea de animale îndemneL respectarea carantinei profilactice,

4n primele două zile de la apariia semnelor clinice, pro+nosticul este

2ste comple, incluzând antibiotice (tetracicline, cefalosporine), pentru

3mportant de reținut este faptul că medicamentele nu se administrează pe

!. igodia sau boala lui Carre

-irusul maladiei 0arre este un virus AR1 din +enul morbillivirusurilor. $a

debutează cu cea a membrelor posterioare. eși vindecările sunt frecvente,

-irusul se multiplică în limfonoduli Ci apoi trece în sân+e, determinând o

!.! Caractere epizootologice

R202:>3-3>A>2  sunt sensibile toate cate+oriile de vârste și în special tineretul

!.# iagnosticarea bolii lui Carre

ia+nosticarea 8i+odiei se stabilește de către medicul veterinar în urma unui

2ste +rav în forma supraacută de evoluie Ci rezervat în celelalte forme,

!.& $ratarea bolii lui Carre

4n primul rând trebuie știut că tratamentul poate avea rezultate diferite în

!.' "revenirea bolii lui Carre

upă declararea bolii se instituie carantina de +radul 33. 4n focar se interzice

măsuri de re+lementare a circulaiei atât a oamenilor cât Ci a câinilor. 0ei bolnavi

#. E"-$I$- I34EC5I/-S6 C-3I36

#.1 Istoric și r*sp7ndire

* produsă de un virus specific aflat în celulele hepatice și ale endoteliului vascular

* a+ent etiolo+ic  un Adenovirus, familia Adenoviridae

* animalele bolnave, animalele trecute prin boală și animalele cu forme cronice și

#.% Surse de infectie

* inhalare de aerosoli virulenți, eliminați de cei bolnavi în timpul tusei, strănutului,

0ăi de intrare a virusului în or+anism  di+estiva și respiratorie

* virusul intră în or+anism, se multiplică în ami+dale, în placile :eHer, a8un+e în

hemora+ii în diverse țesuturi

#.' $ablou Clinic

* perioada de incubație *! zile

#.) $ablou 8ezional

* virusul are afinitate pentru celulele hepatice, țesuturile limfoide, endoteliile

sinechii între ficat și diafra+ma

* caracteristice, hemora+iile lineare de pe mucoasa +astrică asociate cu hemora+ii

* nu se stabilește ușor deoarece la unii indivizi infecția evoluează inaparent

asemenea, cunoscut sub numele de căpușa ne+rupicioare) și căpușa ne+ru

!.& Mod de contaminare și ci de ptrundere ;n organism