Sunteți pe pagina 1din 21

1.

Vizita şi inspecţia într-o fermă de păsări


Acesul in unitatile de crestere trebuie sa fie controlat pentru a se asigura ca numai persoanele si
mijloacele de transport autorizate au acces in unitatea respectiva
Izolarea locatiei se face in functie de amplasarea geografica, directia vanturilor dominate si cu o
distanta coreaspunzatoare fata de pasarile de curte
Pasarile trebuie sa fie separate dupa varsta si categoria de crestere
Hala de crestere si intretinere nu trebuie sa prezinte gauri prin care sa aiba acces alte pasari salbatice
sau alti daunatori
Personalul si vizitatorii trebuie sa poarte imbracaminte adecvata (combinezoane, palarii si incaltaminte
igienica) pentru a putea intra in unitate si in hala de pasari
Unitatea trebuie sa prezinte o instalatie de igienizare a picioarelor (dezinfectantul schimbandu-se
periodic)
Personalul si vizitatorii trebuie sa se spele pe maini cu apa si sapun sau intr-o solutie dezinfectanta
inainte de intrarea sau dupa plecarea din unitate
Animalele bolnave trebuie izolate intr-un adapost separat si supuse tratamentului iar cadavrele trebuie
distruse dupa efectuarea in prealabil a necropsiei
In unitate trebuie sa existe un registru in care sa fie trecute operatiunile sanitar-veterinare (vaccinarea,
deparazitarea, tratamentele aplicate) si mortalitatea
In timpul ciclului de productie, pasarile trebuie sa fie supravegheate si supuse unor controale zilnice
de catre medicul veterinar al fermei pentru a se putea interveni prompt in cazul aparitiei unor boli
In abator trebuie sa fie permanent un medic veterinar care sa realizeze examenul sanitar veterinar al
carnii rezultate
2.Vizita şi inspecţia într-o gospodărie în care există un efectiv de păsări comparativ cu o gospodărie în
care există şi mamifere
In gospodarii trebuie sa existe proiectarea pavajului in asa fel incat sa se faca o igienizare cat mai
corespunzatoare si rapida, eventual materiale impermeabile netede
Alte animale nu trebuie sa aiba acces in tarcul de pasari
Cand o curte de pasari gospodaresti este depopulata se recomanda ca toate fecalele si asternutul sa fie
eliminate intr-o maniera aprobata de serviciile sanitar veterinare
Dupa inlaturarea deseurilor se face dezinfectia incaperii si tarcului unde au locuit pasarile
Pasarilor nu trebuie sa li se permita accesul in zone cu surse de contaminare ( uz casnic , deseuri, alte
animale de ferma)
3.Boli cu transmitere verticală la păsări: enumerare şi cîteva principii de prevenire
Paratifozele aviare:transmiterea se face si vertical si orizontal; introducerea la incubatie de oua
provenite din exploatatii libere de salmonele; dezinfectia incubatoarelor dupa fiecare serie de pui; asigurarea
conditiilor optime de igena, hranire si cazare; evitarea factorilor favorizanti ; dezinfectia, dezinsectia si
deratizarea periodica a adaposturilor sau la fiecare actiune de populare- depopulare la broileri
Tifopuloroza(salmonelozele aviare)
Complexul leucozelor aviare( grupul leucoza-sarcom; reticuloendotelioza): prevenirea se face
exclusiv prin masurile generale de prevenire dintre care cele mai importante sunt:
-introducerea in crescatorie a puilor si pasarilor provenite din unitati sigur indemne de boli din
complexul leucozelor
-folosirea la incubatie de oua libere de retrovirusuri
-asigurarea conditiilor de zooigiena si alimentatie corespunzatoare
-supravegherea serologica periodica a efectivelor de pasari receptive
Micoplasmoza respiratorie aviara (transmiterea prin ou):
-supravegherea serologica obligatorie a efectivelor de reproductie
- efectuarea de embrioteste lunare
- eliminarea de la incubatie a oualor provenite din efective contaminate
- tratament preventiv cu tilozina a puilor in primele zile de viata, adm in apa de baut
1
Hepatita virala a bobocilor de rata: (transmitere: prin ou)
- in zone cu risc epidemiologic, dupa ecloziune, bobocii de rata se izoleaza pt 4-6 sapt si se
vaccineaza de 2 ori in aceasta perioada
- ratele ouatoare se vaccineaza de doua ori inainte de inceperea perioadei de ouat, daca acestea se
vor folosi la incubatie
Boala lui derzsy: se vor respecta masurile generale de prevenire a bolilor infectioase, iar in caz de risc
epidemiologic, cand in efective sunt decelati anticorpi specifici, se face vaccinarea populatiei de rate si gaste;
daca boala se confirma se declara si se instituie carantina de gr III, aplicandu-se aceleasi masuri ca si pt pesta
ratelor
4.Boli cu transmitere orizontală la păsări : enumerare şi câteva principii de prevenire
Colibaciloza: prevenire: - igiena ouatului, administrarea de furaje salubre si de ratii echilibrate
proteino-vitamino-minerale, aplicarea de programe de supraveghere si antistres, prin utilizarea de subst
antiinfectioase in furaj si apa
Paratifozele aviare: transmiterea se face si vertical si orizontal ;introducerea la incubatie de oua
provenite din exploatatii libere de salmonele; dezinfectia incubatoarelor dupa fiecare serie de pui; asigurarea
conditiilor optime de igena, hranire si cazare; evitarea factorilor favorizanti ; dezinfectia, dezinsectia si
deratizarea periodica a adaposturilor sau la fiecare actiune de populare- depopulare la broileri
Pasteureloza aviara: - masuri generale de prevenire: achizitionarea pasarilor numai din unitati
indemne si mentinerea lor in carantina profilactica 60 zile; eliminarea factorilor favorizanti care pot favoriza
declansarea bolii; dezinfectii profilactice periodice; evitarea stresului de transport
-imunoprofilaxie: se executa vaccinarea in zonele cu antecedente de boala conform
programului actiunilor strategice
Turbarea: reducerea nr carnivorelor salbatice si a cainilor vagabonzi; distrugerea sobolanilor;
Variolele aviare: este o boala declarabila si supusa masurilor de carantina de gradul I;
-este inclusa in lista A a OIE (A010);
-vaccinare cu virus columbar- vaccinare preventiva si de necesitate ( varsta 8-10
sapt);
- vaccinul preparat din virus galinar se adm dupa 30 de zile de la vaccinarea cu virus-
vaccin columbar
-populare cu anim libere de boala
-carantina profilactica in adaposturi speciale
-dezinfectii si dezinsectii riguroasa
Complexul leucozelor aviare( grupul leucoza-sarcom; reticuloendotelioza): prevenirea se face
exclusiv prin masurile generale de prevenire dintre care cele mai importante sunt:
-introducerea in crescatorie a puilor si pasarilor provenite din unitati indemne de boli din
complexul leucozelor
-folosirea la incubatie de oua libere de retrovirusuri
-asigurarea conditiilor de zooigiena si alimentatie corespunzatoare
-supravegherea serologica periodica a efectivelor de pasari receptive
Micoplasmoza respiratorie aviara (transmiterea repiratorie):
-supravegherea serologica obligatorie a efectivelor de reproductie
- efectuarea de embrioteste lunare
- eliminarea de la incubatie a oualor provenite din efective contaminate
- tratament preventiv cu tilozina a puilor in primele zile de viata, adm in apa de baut
Coriza infectioasa aviara (rinita infectioasa aviara):
- Evitarea factorilor favorizanti
- Adm de ratii echilibrate in proteine, vitamine si minerale
- Respectarea principiului totul plin- totul gol
- Supravegherea circulatiei pasarilor, oualor si a persoanelor
- Dezinfectii riguroase

2
Ornitoza-psitacoza: masuri generale nespecifice; se impune asigurarea securitatii personalului de
specialitate, a ingrijitorilor si a crescatorilor de pasari de apartament
Pseudopesta aviara:
- Popularea cu pui si tineret aviar liber de PMV-1
- Carantina profilactica in special la pasarile din import
- Supravegherea circulatiei animalelor, oamenilor si pasarilor
- Evitarea contactului intre pasarile din efectiv si purtatorii temporari
- Vaccinarea in exploatatiile proprietate a persoanelor juridice se efectueaza vaccinari pe flux
tehnologic, cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene sau vaccinuri inactivate
Paramixoviroza porumbeilor: masuri generale:
- Supravegherea porumbeilor care se intorc din voiaj
- Asigurarea conditiilor de crestere
- Evitarea contactului cu pasari bolnave sau purtatoare
- Vaccinarea: vaccinuri inactivate, obtinute din PMV- 1 sau PMV-5,7,3, cu repetare la 3 saptamani
si apoi din 6 in 6 luni
Influenta aviara:
- Evitarea contactului cu pasarile purtatoare (de apa, marine, migratoare), cu porcine, cabaline si
oameni bolnavi sau in faza de convalescenta
- Asigurarea supravegherii circulatiei pasarilor, mamiferelor si oamenilor in incintele in care se
cresc pasari receptive
- Efectuarea actiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare permanent si riguros
- Carantina profilactica si import de pasari din areale libere de virus
Bronsita infectioasa aviara:
- Puii bolnavi se trateaza cu antibiotice pt a preveni infectiile bacteriene secundare
- Puii clinic sanatosi se vaccineaza si se mentin in exploatare pana la atingerea greutatii de
sacrificare
- Pasarile adulte bolnave se sacrifica
- Se fac dezinsectii riguroase si dupa certificarea asanarii se repopuleaza cu material avicol
indemn
- Ouale nu se incubeaza pe toata perioada de carantina si inca 3 sapt dupa ridicarea acesteia
Laringotraheita infectioasa: pt prevenire se vor respecta masurile generale de prevenire a bolilor infectioase
si se va efectua vaccinarea pasarilor cu vaccin viu; in fct de situatia epizootica vaccinarea se face la varsta de
10 sau de 28 zile si se repeta la 16-20 saptamani
Bursita infectioasa aviara:
- vaccinarea pe flux tehnologic la gaini-linii pure, bunici si parinti de reproductie, rase grele,
usoare si hibrizi oua de consum, conform schemelor stabilite de firmele producatoare de vaccin
- se utilizeaza vaccinuri vii sau inactivate
- vaccinarile vor fi insotite in mod obligatoriu de administrarea unui furaj echilibrat proteino-
vitamino-mineral si de un riguros program de decontaminare periodica
Boala Marek:
- Introducerea la incubatie a oualor provenite din unitati sigur indemne; desi nu se transmite
vertical, ouale, prin coaja contaminata, pot raspandi virusul in incubatoare si eclozionatoare
- Asigurarea conditiilor corespunzatoare de zooigiena si alimentatie
- Controlul circulatiei oualor, pasarilor si personalului
- Dezinfectii si dezinsectii periodice
- Se vaccineaza puii parinti la varsta de 1 zi in statiile de incubatie si puii de carne, in fct de
situatia epidemiologica
- Pt vaccinare se foloseste un anumit tip de vaccin: vaccin monovalent heterolog (serotip 3, de
curca); bivalent (serotip 3 si serotip 2 ) ; trivalent (serotip 1 , nepatogen dar imunogen, serotip 2
si serotip 3)
Hepatita virala a bobocilor de rata: (transmitere: digestiva, fecale)
3
- In zone cu risc epidemiologic, dupa ecloziune, bobocii de rata se izoleaza pt 4-6 sapt si se
vaccineaza de 2 ori in aceasta perioada
- Ratele ouatoare se vaccineaza de doua ori inainte de inceperea perioadei de ouat, daca acestea se
vor folosi la incubatie
Pesta ratelor:
- Popularea cu rate si gaste libere de herpes virus
- Evitarea contactului cu pasari al caror status de sanatate nu este cunoscut
- Evitarea contactului cu pasari migratoare (lebede) si salbatice
- Evitarea contactului si stationarea in tufisuri si vegetatie ce pot fi contaminate
- Vaccinarea in caz de risc epidemiologic, cu vaccin preparat din tulpini adaptate
5.Dezinfecţii şi probleme organizatorice într-o fermă de păsări
Decontaminarea profilactica clasica:
-curatenia mecanica
-curatenia sanitara
-decontaminarea propriu-zisa cu mijloace fizice sau chimice
-respectarea timpului optim de contact
-dupa depopulare, hala de pasari va beneficia de cateva saptamani de repaus biologic
-se debranseaza instalatiile electrice, se demonteaza utilajele si obiectele de inventar impreuna cu
bateriile, custile etc
- se face umezirea de fixare cu solutii decontaminante (soda caustica, carbonat de sodiu, detergenti)
-curatenia mecanica-indepartarea gunoiului grosier prin folosirea jetului de apa sub presiune
-curatenia sanitara: spalarea cu o solutie decontaminanta a tuturor suprafetelor, a utilajelor si a
reperelor detasate (usi, adaposturi, covorase)- se folosesc Virbacidul, Virconul, Tego, Tegolan, formol,
hidroxid de sodiu
-dupa curatenia sanitara se efectueaza teste pentru a se verifica daca decontaminarea a avut rezultate
6.Dezinfecţii într-o gospodărie în care se cresc păsări
- pasarile trebuie sa fie scoase din adapostul respectiv si cazate intr-un adapost temporar
- se ara la o adancime de minim 30 cm si se fac aspersari cu solutii decontaminante (soda caustica,
var, Virkon, Virbacid, formol)
- pasarile se vor reintroduce in adapost dupa 3 zile
7.Examinarea clinică într-o fermă de păsări
- examenul clinic trebuie sa se efectueze de catre medicul veterinar al fermei
- acesta trebuie sa fie realizat in fiecare zi la deschiderea halei
- trebuie sa se observe daca pasarile sunt linistite, daca exista pasari moarte sau prinse in
adapatorii si in instalatiile de furajare
- in cazul in care se gasesc animale moarte, acestea se vor scoate din hala si se va efectua
necropsia si prelevarea de probe pentru examenul de laborator, atunci cand este cazul
- se verifica daca instalatiile de adapare si furajare functioneaza corespunzator
8.Examinarea clinică la păsări crescute în sistem gospodăresc
- la intrarea in gospodarie trebuie sa se observe daca in cotetul respectiv sunt cazate mai multe
specii de pasari, varsta aproximativa a acestora si starea lor de intretinere
- se efectueaza inspectia de la distanta si din apropiere a efectivului
- se face anamneza
- daca exista pasari moarte, acestea se vor lua in vederea efectuarii examenului necropsic
9.Importanţa aşternutului pentru păsări crescute în sistem industrial comparativ cu cel gospodăresc
In sistem extensiv (gospodaresc ) : consta in punerea la dispozitiea pasarilor de teren , campuri ,
lucerniere , pajisti sau ape , in functie de specie . Asternutul de paie tocate , de floarea-soarelui se
aseaza in strat de 5 cm si se primeneste periodic , in special in locurile unde stationeaza puii mai mult .
Asternutul poate fi format din talas sau turba , fiind constraindicat rumegusul de lemn , deoarece
consumand din el puii pot suferi de impaslirea gusii si indigestie .
In sistem intensiv : Asternutul trebuie pregatit cu cateva zile inainte , uscat , sa nu produca praf ,sa
4
nu aiba mirosuri aromate .
* Direct pe pardoseala se asterne un srat de praf de var cu grosime de 2-3 mm ,
*apoi se aseaza materialul ales pt asternut in strat de 5-8 cm si se lasa in repaus timp de 5-7zile *de
la 7-10 zile se afaneaza zilnic pana la fund si se adauga un strat nou de 2-3 cm , care se lasa nemiscat
3-5 zile (daca exista tendinta formarii unei cruste , se intervine mai repede ) ,
*apoi se continua afanarea stratului supeficial , restul lasandu-se sa fementeze si sa degaje caldura
*se adauga asternut proaspat in strat de 2-5 cm la anumite intervale , in functie de starea timpului si
de situatia din hala .
In principiu asternutul din hala trebuie pastrat in permanent uscat si fara degajari de amoniac sau
praf .
Caracteristicile asternutului :
*Talas = absorbtie si biodegradare buna , constaminare scazuta , uneori poate sa apara pericolul de
fermentare .
*Paie tocate = paiele de grau sunt cele mai bune dintre toate paiele . Exista totusi , riscul
constaminarii cu substante chimice folosite in productia cerealiera , ca si cu micotoxine . Se
degradeaza greu . Un asternut bun este si acela din paie de grau tocate si talas . in proportii egale.
*Deseuri de hartie = este greu de mentinut in consitii de umiditate optima , nu se vor folosi deseuri
de hartie velina.
*Coji de seminte de floarea soarelui si cereale = nu sunt bune absrbante . Se pot folosi mai bine in
amestec cu alte materiale . Pasarile au tendinta sa consume asternututl .
*Pleava de cereale = In general nu este recomandata . Produce praf si pasarile au endinta sa consume
asternutul .
*Nisip = Folosit ca de obicei , in unele zone aride sau desertice , pe pardoseala de beton . Se
administreaza bine , dar pasarile pot avea dificultati de deplasare daca astenutul nu este imprastiat
uniform .

10.Principii ale prevenirii bolilor la păsări


Mentinerea starii de sanatate a animalelor se realizeaza prin respectarea tuturor masurilor care sunt menite sa
previna aparitia bolilor infectioase in efective sau in zone indemne. In cazul aparitiei uneia dintre aceste boli, este
obligatorie combaterea sa eficienta prin metodele si mijloacele cele mai eficiente si rapide, care sa permita
eliminarea intr-un timp cat mai scurt posibil a agentului etiologic.Pentru aceasta, actiunea de supraveghere a
efectivelor de animale, indiferent de statutul de provenienta si de marimea populatiei, are un rol primordial.
Profilaxia si combaterea bolilor infectioase se realizeaza prin masuri generale sau nespecifice si prin
masuri specifice sau de imunoprofilaxie.In Romania: Programul actiunilor strategice de supraveghere, profilaxie si
combatere a bolilor pentru apararea sanatatii animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, de
protectia si bunastarea animalelor si protectia mediului.
Masuri antiepizootice generale sau nespecifice: au caracter tehnico-administrativ si au drept scop atat
prevenirea aparitiei si difuzarii bolilor infectioase in populatii indemne, cat si combaterea focarelor existente.
a) masuri care trebuie aplicate cu caracter permanent:
-efectuarea controlului sanitar veterinar
-carantina profilactica
-filtrul sanitar
-distrugerea cadavrelor prin ecarisare
-dezinfectia profilactica
-deratizari si dezinsectii periodice si controlul eficientei acestora
-respectarea conditiilor de microclimat si de alimentatie
-prevenirea unor boli prin administrare de antibiotice sau chimioterapice
b) masuri care trebuie aplicate in conditii de necesitate
-depistarea cat mai rapida a cazurilor de boala, izolarea animalelor bolnave si confirmarea sau
infirmarea diagnosticului prezumtiv
-instituirea masurilor de carantina

5
Masuri antiepizootice speciale sau profilaxia specifica: se realizeaza prin folosirea de seruri imune si
vaccinuri, produse cunoscute sub denumirea de biopreparate sau produse biologice.
11.Diagnostic şi prevenţie în patologia aviară : câteva principii
Diagnosticul in patologia aviara se pune pe baza examenului clinic si a rezultatelor obtinute in urma analizelor
efectuate in laborator si a examenului necopsic.
Se pot efectua teste serologice, bacteriologice, virusologice, histologice.
In urma examenului clinic si a anamnezei, medicul veterinar este indreptat spre un diagnostic prezumtiv care
se confirma in urma testelor de laborator, devenind diagnostic de certitudine.
Exemple: tehnica ELISA, reactia de seroaglutinare, imunodifuzie in gel de agar, reactia de fixare a
complementului
Preventia in patologia aviara se realizeaza prin masuri generale de profilaxie si masuri specifice.
Masurile generale:-dezinfectii, dezinsectii si deratizari periodice
-carantina profilactica
-conditii de microclimat corespunzatoare
-introducerea in efectiv a animalelor provenite numai din ferme indemne
Masuri specifice- imunoprofilaxie (vaccinari)
12.Planul tehnic instrument de supraveghere şi control în România (referiri la păsări)
13.Vaccinările obligatorii în România (pentru păsări)
9-10 zile = NDV - Newvac LS79 - aerosoli
12 zile = IBD - Biavac
23-24 zile = NDV - La Sota , Newvac LS79 - aerosoli
40-42 zile = NDV - aerosoli LaSota si IB - aerosoli H120 si IB + NDV- Bronvac
60-65 zile = DFV - Di-Col prin stick (columbar)
70-75 zile = DFV LaSota aerosoli si IB - Bronvac si Newvac
95-100 zile = DV - stick - sursa galinar Di-Gal
115-126 zile = NDV - LaSota aerosoli si IB - Bronvac IB+NDV - Newvac +Bronvac
180 zile = NDV -LaSota aerosoli Newvac LaSota
420 si 519 = NDV -LaSota aerosoli Newvac LaSota
14.Tipuri de vaccinuri folosite la păsări
1. ADENIPRAVAC – EDS-76.Vaccin bivalent inactivat.
- Boala de Newcastle.
2. ADENIPRAVAC – ND/IB – EDS-76.Vaccin trivalent inactivat.
- Boala de Newcastle.
- Bronşită infecţioasă.
3. ADENIPRAVAC TRIPLE – EDS-76.Vaccin trivalent inactivat.
- Boala de Newcastle.
- Bursita infecţioasă (IBD, Boala de Gumboro).
4.HIPRAPOX – vaccin viu împotriva difterovariolei aviare.
5. ADENIPRAVAC TRIPLE – EDS-76, Boala de Newcastle (ND), IBD.Vaccin trivalent, inactivat.
6. BRONIPRA – ND/IBD – Bronşita infecţioasă (IB), ND, IBD.Vaccin trivalent, inactivat.
7. HIPRAGUMBORO – IBD.Vaccin monovalent, viu.
8. HIPRAGUMBORO – BPL2 – IBD, ND.Vaccin bivalent, inactivat.
9. HIPRAGUMBORO – CH/80 – IBD.Vaccin monovalent tip clonă, viu.
10. HIPRAVIAR – TRT4 – Sindromul capului umflat (SHS), ND, IB, IBD.Vaccin tetravalent, inactivat.
11. HIPRAMAREK – HVT LYO – vaccin monovalent, viu, împotriva bolii Marek.
12.MYPRAVAC AVIS – vaccin monovalent, inactivat, împotriva micoplasmozei aviare.
13. HIPRATIFUS – AV2 – vaccin monovalent, inactivat, împotriva salmonelozelor aviare.
14. HIPRATIFUS – AV4 – vaccin monovalent, inactivat, împotriva salmonelozelor aviare.

Program vaccinare pt efectivele de reproductie rase grele si rase usoare:


• 1-2 zile – pseudopesta + bronsita- aerosoli – nobilis ND C2, nobilis Ma 5
• 4 zile – reoviroza – s.c.- nobilis reo 2177,
• 9-10 zile – pseudopesta – o.c. nobilis clone 30
6
• 14 zile – bursita infectioasa – apa – nobilis 228 E
• 24 zile – pseudopesta + (aerosoli) , bronsita, bursita infectioasa ( apa)- nobilis clone 30+Ma 5 , nobilis
gumboro D 78
• 38 zile – micoplasmoza (aerosoli), salmoneloza s.c.- nobilis MG 6/85 sau nobilis MG inac
• 52 zile – pseudopesta(s.c.) , bronsita (apa) – nobilis IB + ND sau nobilis IBmulti+ND
• 62 zile – encefalomielita – apa – nobilis AE 1143
• 72 zile – difterovariola + (stik) , anemia infectioasa a puilor (s.c)- nobilis ovo-diphterin
• 85 zile – rinotraheita – aerosoli – nobilis RTV 8544 / rhino CV
• 95 sau 140 zile – microplasma (aerosoli) , salmoneloza ( s.c.) – nobilis MG 6/85 sau nobilis MG inac
• 115 zile – rinotraheita, bronsita infectioasa, bursita infectioasa pseudopesta , reoviroza – (S.C. , I.M.)-
nobilis RT + IBmulti + G + ND
• 130 zile sindromul caderii ouatului, salmoneloza – s.c., i.m. – nobilis EDS
15.Căi de vaccinare specifice păsărilor
Vaccinuri aviare vii
1. Ocular – odată ce tableta liofilizată a fost reconstituită în diluantul inclus (apă distilată sterilizată)
administraţi o picătură de vaccin (0,03 ml) pe pasăre, în ochi, utilizând un dozator automat. (de obicei 30 ml la
1000 doze)
Picătura se administrează în ochi, având grijă ca vaccinul să facă contact cu mucoasa oculară.
2. Nazal – odată ce tableta liofilizată a fost reconstituită în diluantul inclus (apă distilată sterilizată)
administraţi o picătură de vaccin (0,03 ml) pe pasăre, în nară, utilizând un dozator automat. (de obicei 30 ml la
1000 doze)
Picătura se administrează în nară având grijă ca vaccinul să facă contact cu mucoasa nazală şi acoperind
cealaltă nară cu degetul.
3. Oral, în apa de băut – dizolvaţi tableta liofilizată prin umplerea flaconului până la jumătate cu apă de
robinet, agitaţi bine şi turnaţi conţinutul în vasul de băut apă al păsărilor, într-un volum care ar putea fi
consumat între ½ oră şi 1 oră, ţinând cont de următorul tabel:
Vârsta păsărilor
(săptămâni)
Cantitatea aproximativă de apă pentru 1000 păsări (litri)
Climat temperat Climat tropical
1-3 5-10 10-20
4-9 12-23 24-46
10-16 27-37 54-74
4. Oral, direct în cavitatea bucală – preparaţi vaccinul cu apă de băut proaspătă.Agitaţi manual pentru
omogenizare completă şi administraţi cu o seringă cu ac special.
5. Spray-ere – verificaţi aparatul ce va fi folosit la pulverizare pentru a calcula cantitatea de apă cu care se va
dilua vaccinul. Pentru acest lucru, umpleţi aparatul cu apă proaspătă şi pulverizaţi suprafaţa ocupată de păsări,
în aşa fel încât toate păsările să fie acoperite de picături de apă.Verificaţi cantitatea de apă folosită şi aceasta
va fi folosită pentru a prepara dozele necesare, în funcţie de numărul de păsări ce vor fi vaccinate.
Pentru prima vaccinare se recomandă folosirea spray-urilor ce formează picături mai mari de 50 µ. Pentru
revaccinare folosiţi spray-uri cu picături mai mici de 50 µ.
La manipularea acestui tip de spray se recomandă folosirea măştii de protecţie şi a ochelarilor speciali.
6. Puncţie în membrana aripii (stick) – reconstituiţi tabletele liofilizate cu solvent (1000 doze). Îmbibaţi
acul cu 2 vârfuri în soluţia vaccinală. Extindeţi membrana aripii. Aplicaţi vaccinul cu grijă perforând
membrana astfel încât să nu atingeţi nici un vas de sânge. La fiecare administrare acul trebuie să fie îmbibat
proaspăt în soluţia vaccinală.
7. Scarificare foliculară pe coapsă – reconstituiţi tabletele liofilizate cu solvent (1000 doze). Îmbibaţi acul
cu 2 vârfuri în soluţia vaccinală. O picătură din soluţia vaccinală se va aplica prin scarificare foliculară pe
coapsă.
Vaccinuri aviare inactivate
1. Intramuscular – injectaţi în musculatura pectorală. Evitaţi puncţia carenei sternale, ca şi perforaţia, acestea
7
putând provoca durere şi moartea păsărilor.
În general, această cale se recomandă pentru toate vaccinurile bacteriene uleioase şi vaccinurile virale
polivalente.
2. Subcutanat – injectaţi sub pielea de la mijlocul gâtului. Evitaţi inocularea în ceafă sau în cap, deasemenea
în muşchii intervertebrali.
Vaccinurile bacteriene uleioase şi vaccinurile virale polivalente nu trebuie administrate pe această cale.
16.Sindromul respirator - diagnostic diferenţial
Boli cu manifestari respiratorii: Micoplasmoza, Singamoza, Laringotraheita, Influenta, Pseudopesta, Bronsita,
Coriza, Ornitoza, Difterovariola, Colibaciloza (aerosaculita colibacilara) , Aspergiloza.
Colibaciloza: clinic catar ocular seros sau mucos; morfopatologic: aerosaculita fibrinoasa
Laringotraheita: clinic tuse violenta cu eliminare de secretii mucosangvinolente, conjunctivita uni sau bilaterala,
tumefierea periorbitara si sinuzita infraorbitara; trahee hemoragica cu sange sub forma de coaguli sau prezinta
dopuri cazeoase galbene, care pot asfixia pasarile
Bronsita: tulburari respiratorii grave; leziuni de traheita si dopuri fibrinoase la bifurcatia bronhiilor care
obstrueaza orificiul respirator, determinand asfixia; depozite de urati pe rinichi
Influenta: tumefierea capului si barbitelor, secretii nazale; morfopatologic:hemoragii grave pe piele, in toate
viscerele, hemoragii subcutanate sub solzii de la nivelul membrelor.
Coriza: inflamatie catarala pe caile respiratorii anterioare, edemul fetei
Pseudopesta (Newcastle): edemul capului, creasta si barbitele cianozate, catar rinotraheal, blefaroconjunctivita;
bronhopneumonie si proventriculita hemoragica
Micoplasmoza: tulburari respiratorii prin diverse sindroame: de coriza, de sinuzita infraorbitara, laringotraheita;
morfopatologic: aerosaculita fibrinoasa, depozite cazeoase cu aspect de jumari de ou si leziuni de pneumonie,
exsudate fibrino-purulente in trahee si in cavitatile nazale.
Ornitoza: sinuzita si tulburari respiratorii; morfopatologic: poliserozita serofibrinoasa
Difterovariola: pseudomembrane pe mucoasa respiratorie, de culoare cenusie galbuie; morfopatologic: noduli si
ulcere pe mucoasa nazala, traheala, bronhica; in pulmon, ficat, splina hemoragii; enantem al mucoasei bucale si
respiratorii
17. Simdromul digestiv – diagnostic diferenţial
Boli cu manifestari digestive: Salmoneloze, Colibaciloze, Pasteureloza, Ccoccidioza, Bursita
Salmonelozele: la pui-fecale diareice urat mirositoare de culoare alba (datorita cantitatilor mari de acid uric si
urati), dop anal rezultat din fecalele diareice uscate, piuit continuu plangator
La adulte:”pozitie de pinguin” datorita ascitei si peritonitei viteline
-morfopatologic: focare de necroza (noduli pulorici) in miocard, pulmon, ficat, stomac glandular si uneori in
peretele intestinal, congestie renala cu urati in uretere
Colibacilozele: hipertermie, somnolenta, cianoza crestei, diaree profuza cu materii fecale de culoare verzuie,
fetida
-morfopatologic: congestia grava a musculaturii, in special cea pectorala, ficatul marit in volum si de culoare
verzuie, pericardite si peritonite
Pasteureloza: in forma acuta: pasarile au aripile lasate, capul ascuns sub aripa, diaree cenusie-verzuie, uneori
sangvinolenta
-in forma cronica: diaree permanenta sau intermitenta, artite, anchiloze, edeme si necroze ale crestei
si barbitelor
-morfopatologic: epicardita hemoragica (cord stropit cu fuxina), exsudate in cavitati, enterita hemoragica, hepatita
miliara necrotica, cianoza crestei si barbitelor
Bursita: stare de depresie, mers nesigur, tremura, au diaree mucoasa, albicioasa sau apoasa
-morfopatologic: Bursa lui Fabricius edematiata si hemoragica, musculatura scheletica cu hemoragii, rinichi cu
exces de urati, ficat si splina marite in volum
18.Sindromul nervos – diagnostic diferenţial
Boli cu manifestari nervoase:
Paratifozele aviare: la bobocii de rata sindrom nervos in forma acuta (incoordonare in mers, ataxie, convulsii,
pedalari)
-morfopatologic:leziuni de tip septicemic (congestii si hemoragii)
Rabia: manifestarile din forma furioasa
8
Pseudopesta aviara:forma acuta-paralizie sau rasucirea gatului (torticolis)
Paramixoviroza porumbeilor: contractii, mers ezitant, tulburari de echilibru, torticolis, opistotonus, convulsii,
pareze, paralizii)
-morfopatologic: encefalul congestionat
Boala lui Marek: incoordonari in mers, paralizii flasce, convulsii clonice asimetrice, opistotonus, torticolis, “pas
de defilare”/”pas de balerina”
-morfopatologic: plexul nervos ischiatic ingrosat
Hepatita virala a bobocilor de rata: convulsii, capul si gatul retractat
19.Exprimări patologice cutanate la păsări
Boli cu manifestari cutanate: raia corpului, Difterovariola, carente in vitamina A, E, D, raia deformanta a
picioarelor
Difterovariola: eruptie nodulara (variolica) pe piele si procese pseudomembranoase pe mucoasele regiunii capului
-localizare cutanata: noduli localizati pe creasta, barbite, urechiuse, cioc, pleoape sau generalizati pe toata
suprafata corpului
Raia corpului: leziunile apar pe abdomen si pe coapse unde se constata initial caderea penelor mici, prurit
exagerat urmat de ciugulire si smulgerea penelor, regiunea este deplumata si hiperemiata, observandu-se niste
cruste taratoase
20. Aspecte morfo-clinice în sindromul respirator la pasăre
-pulmon cu fibrina in micoplasmoza si colibaciloza
Micoplasmoza respiratorie(boala respiratorie cronica)MRA/BRC: aerosaculita fibrinoasa; pneumonie,
pericardita, perihepatita fibrinoasa; depozite cazeoase cu aspect de „jumari de ou”; exsudat fibrinopurulent in
trahee si cavitatile nazale
Coriza (rinita infectioasa aviara): catar nazal si conjunctival, edemul pleoapelor si crestei , sinuzita
infraorbitala cu deformarea fetei sau a capului
Bronsita infectioasa aviara: raluri traheale, catar oculo-nazal, stranut si tuse
-traheita si „dopuri” fibrinoase la bifurcatia bronhiilor-la puii de gaina in primele 7 zile
Laringotraheita infectioasa(LTI): tuse violenta cu secretii mucosangvinolente, gafait puternic si tipete
caracteristice, conjunctivita uni sau bilaterala si sinuzita infraorbitara
-trahee hemoragica sau prezinta dopuri cazeoase albe -> tin gatul intins si gura deschisa larg
Colibaciloza respiratorie (aerosaculita colibacilara): aerosaculita fibrinoasa
-coligranulomatoza(Boala lui Hjarre)-noduli asemanatori cu cei din TBC in pulmon si miocard
Pasteureloza(Holera aviara/Boala barbitelor): cord stropit cu fuxina
21.Aspecte morfo-clinice în sindromul digestiv la pasăre
-perihepatita fibrinoasa in micoplasmoza
-proventriculita hemoragica cu aspect de brau , hemoragii sub cuticula stomacului glandular, tiflita si proctita
hemoragica, butoni difteroizi/pseudopestosi in cecumuri si cloaca in forma subacuta in Pseudopesta (boala de
Newcastle)
-hemoragii in musculatura din cavitatea abdominala, hemoragii grave in cloaca-in Influenta aviara
Bursita infectioasa aviara (BIA): splina si ficat marite in volum, diaree mucoasa, albicoasa sau apoasa
-intestin cu continut portocaliu, mucoasa inflamata cu aspect de mucus, la trecerea dintre stomacul glandular
si cel muscular se gasesc hemoragii petesiale similare cu cele din pseudopesta
Hepatita virala a bobocilor de rata: ficat cu degenerescenta grasa si hemoragii de diferite dimensiuni
(patognomonic), splina marita in volum cu aspect pestrit
Pesta ratelor: esofagita si faringita hemoragico-necrotica ulcerativa, proventriculita si enterita hemoragica
sau necrotica cu afectarea grava a placilor Peyer, cantitate mare de sange in lumenul intestinal si in stomacul
glandular, petesii si focare necrotice pe ficat, proctita hemoragica sau hemoragico-necrotica
Salmonelozele: diaree urat mirositoare de culoare alba
-dop anal, piuit continuu si plangator-la pui
Colibacilozele: colisepticemia-leziune congestiv-distrofica la nivelul ficatului, perihepatita fibrinoasa, splina
marita in volum si de culoare visinie
-coligranulomatoza( boala lui Hjarre): leziuni nodulare de tip granulomatos in ficat, stomac glandular( noduli
asemanatori TBC)
9
Boala lui Marek
22.Aspecte morfo-clinice în sindromul nervos la pasăre
*Boala lui Marek: afectare nervi toracici-> simptome respiratorii
-afectare nervi vegetativi-> tulburari digestive: paralizia stomacului, gurii si a intestinului
- incoordonari in mers, paralizii flasce, convulsii clonice asimetrice, opistotonus, torticolis, “pas de defilare”/”pas
de balerina”
-morfopatologic: plexul nervos ischiatic ingrosat
Paratifozele aviare: la bobocii de rata sindrom nervos in forma acuta (incoordonare in mers, ataxie, convulsii,
pedalari)
-morfopatologic:leziuni de tip septicemic (congestii si hemoragii)
Rabia: manifestarile din forma furioasa
Pseudopesta aviara:forma acuta-paralizie sau rasucirea gatului (torticolis)
Paramixoviroza porumbeilor: contractii, mers ezitant, tulburari de echilibru, torticolis, opistotonus, convulsii,
pareze, paralizii)
-morfopatologic: encefalul congestionat
Hepatita virala a bobocilor de rata: convulsii, capul si gatul retractat
23.Aspecte morfo-clinice cutanate la pasăre
- Hemoragii subcutane
- Leziuni cutanate variolice
- Hipercheratoza cutanata si celule epiteliale cu corpusculi Bollinger in variola aviara
- Horiplumatie, blefarita
- Congestie si hemoragii cutanate cu modificari ale penajului
- Corize
- Sinuzita infraorbitale in micoplasmoza la gaini
- Ingluvita hemoragica
- Hemoragii craniene si encefalice (rujet la fazan)
Boli cu manifestari cutanate: raia corpului, Difterovariola, carente in vitamina A, E, D
Difterovariola: eruptie nodulara (variolica) pe piele si procese pseudomembranoase pe mucoasele regiunii capului
-localizare cutanata: noduli localizati pe creasta, barbite, urechiuse, cioc, pleoape sau generalizati pe toata
suprafata corpului
Raia corpului: leziunile apar pe abdomen si pe coapse unde se constata initial caderea penelor mici, prurit
exagerat urmat de ciugulire si smulgerea penelor, regiunea este deplumata si hiperemiata, observandu-se niste
cruste taratoase
Raia deformanta a picioarelor
Boala lui Marek:- localizare cutanata: proliferari ale foliculilor plumiferi si ingrosarea pielii in anumite regiuni cu
aspect “piele de broasca”-regiunea tarso-metatarsiana si digitala
Influenta aviara: tumefactia capului, gatului si barbitelor; hemoragii grave pe pielea membrelor
Pasteureloza: cianoza crestei si barbitelor
Puloroza: noduli pulorici
24.Aprecierea imunităţii la pasăre
Se face serologic in micoplasmoza, salmoneloze, influenta aviara, pseudopesta
25.Diagnostice serologice la pasăre : boli, tehnici
a. Tifopuloroza : - reactia de aglutinare cu sange integral (RASI) descrisa si sub numele de reactia de
hemaglutinare rapida (RHAR) pe lama. Se efectueaza in exploatatii de catre detinatorul pasarilor, folosind
personal instruit si pe cheltuiala acestuia, sub supravegherea med vet
-reactia de seroaglutinare lenta (RSAL). Se executa in lab pe probe de ser
prelevate din efectivele suspecte de boala sau in scop de supraveghere
• Paratifozele aviare:
• Virozele aviare (difterovariola sau epitelioma contagioasa a pasarilor): se utilizeaza in mod frecvent
testul imunofluorescenta, seroneutralizare, imunodifuzia in gel si ELISA
• Complexul leucozelor aviare ( grupul leucoza-sarcom, reticuloendotelioza):

10
i. Testul de fixare a complementului: identifixca antigenul viral de grup specific existent in supernatantul
culturilor celulare infectate, in prezenta unui ser imun preparat pe hamsteri, iepuri sau porumbei
ii. Testul imunoenzimatic (ELISA) : identifica antigenul de grup specific prezent in diferite materiale
patologice: sange, albus de ou, fecale, foliculi plumiferi, permitand identificarea pasarilor infectate si
eliminarea acestora din efectiv
iii. Testul de imunofluorescenta (IF) permite recunoasterea markerilor antigenici de pe suprafata celulelor
de cultura infectate, cu ajutorul unor conjugate imunoglobulinice fluorescente. Se utilizeaza in stabilirea dg in
cazurile in care simptomatologia si leziunile sunt neconcludente
iv. Testul de imunoprecipitare in gel de agar: deceleaza anticorpii specifici din serul puilor infectati,
folosind antigene preparate dupa diferite tehnici
• Micoplasmoza respiratorie aviara:
-reactia de imunodifuzie (ID)
- reactia de seroaglutinare rapida pe lama (RSAR)
- reactia de hemaglutinare rapida cu sange integral (RASI)
- Reactia de seroaglutinare lenta in tuburi (RSAL)
- Reactia de aglutinare rapida cu vitelus
- Reactia de inhibare a hemaglutinarii (RIHA)
• Coriza infectioasa aviara (rinita infectioasa aviara): anticorpii din ser se deceleaza prin reactia de
aglutinare rapida pe lama (RAR) sau reactia de aglutinare lenta in tuburi (RAL)
• Ornitoza- psitacoza:
- Reactia de fixare a complementului (RFC), fiind cea mai utilizata metoda
- Testul imunoenzimatic (ELISA)
- Reactia de inhibare a hemaglutinarii (RIHA)
- Imunofluorescenta (IF)
- Aglutinare cu antigen colorat
• Pseudopesta aviara :
- Reactia de inhibare a hemaglutinarii (RIHA)
- Testul imunoenzimatic (ELISA)
- Reactia de seroneutralizare a virusului (SN)
- Imunofluorescenta directa (IFD)
• Influenta aviara: pt decelarea anticorpilor la pasari trecute prin boala sau la cele salbatice la care se
urmareste precizarea starii de purtator
- Se folosesc urm teste: IDGA, TIE, SN, IHA (inhibarea hemaglutinarii), INA (inhibarea
neurominidazei), ultimele doua in special pt identificarea subtipului infectant
• Bronsita infectioasa aviara:
- Cea mai indicata metoda este ELISA dar se pot folosi si testele de inhibare a hemaglutinarii
(HA) sau imunodifuzia in gel de agar (IDGA)
• Bursita infectioasa aviara:
- Testul de imunodifuzie
- Testul de seroneutralizare
- Testul imunoenzimatic
26.Principiile supravegherii şi controlului într-o fermă de păsări sau într-o zonă geografică
Biosecuritatea structurala se refera la o delimitare clara intre potentiala „parte contaminata” externa si zona
interioara, de maxima biosecuritate.
Cerinte minime care trebuie respectate:
- Perimetru fermei trebuie sa fie inconjurat cu gard de sarma de 2 m inaltime, ingropat in pamant pt a nu
permite accesul in ferma a altor anim inclusiv a celor salbatice
- De ambele parti ale gardului se lasa o fasie de pamant de 1 m latime pe care sa se poata observa prezenta
anim, rozatoarelor sau a altor dauanatori

11
- Personalul care isi desfasoara activitatea in ferma trebuie sa respecte regulile privind accesul in halele de
pasari, (sa faca dus inainte de intrare in hale,sa schimbe complet echipamnetul de strada cu cel de intrare in
hale)
Este obligatorie dezinfectarea autovehiculelor care intra in perimetrul fermei
- Constructia halelor trebuie sa permita decontaminarea si dezinfectarea completa a halelor
- Suprafetele interioare ale halelor , inclusiv tavanul si peretii laterali trebuie sa fie finisati si acoperiti cu
materiale care sa permita o curatire rapida si totala
27.Principiile alcătuirii unui plan de vaccinare într-o fermă sau într-o zonă geografică
-trebuie sa se tina cont de bolile care evolueaza in zona geografica respectiva si in functie de aceasta se
intocmeste schema de vaccinare
In cazul pseudopestei: puii dispun de anticorpi maternali in primele 2 saptamani de viata dupa ecloziune
-in gospodarii se recomanda vaccinarea dupa primele doua saptamani
-prima vaccinare se face in momentul in care anticorpii maternali incep sa scada (9-10 zile)
-in unele zone cu pericol ridicat se face vaccinare din prima zi de viata cu vaccinuri speciale (inactivate)
-cresterea anticorpilor dupa vaccinarea din a 9 a zi asigura protectie 2 saptamani, in acest moment se face
a doua vaccinare (ziua 24)
-inainte se facea si a treia vaccinare in a 42-a zi
-primele 2 vaccinari se fac cu vaccin viu, restul cu vaccin inactivat ( la 72 si 118-120 zile)

- Pasarile vor fi vaccinate at cand efectivul matca din care provin nu a fost vaccinat cu vaccin inactivat
impotriva infectiilor cu tulpini variat de bronsita infectioasa
- Efectivele vor fi vaccinate in conditii de risc crescut pt infectia cu tulpini velogene de virus al bolii
Newcastle
- Vaccinarea poate fi efectuata si in perioada 70-100 zile
Program vaccinare pt efectivele de reproductie rase grele si rase usoare:

Varsta Afectiunea vizata Metoda Vaccinul recomandat


vaccinarii
1-2 zile Pseudopesta + Aerosoli Nobilis ND C2
Bronsita Nobilis Ma 5
Nobilis IB 4/91
4 zile Reoviroza Inj sc Nobilis reo 2177
9-10 zile Pseudopesta Oc Nobilis clone 30
14 zile Bursita infectioasa Apa Nobilis 228 E
24 zile Pseudopesta + Aerosoli Nobilis clone 30+ Ma 5
Bronsita Apa Nobilis gumboro D 78
Bursita infectioasa sau
Nobilis gumboro 228 E
38 zile Microplasmoza Aerosoli Nobilis MG 6/85sau
Nobilis Mg inac
Salmoneloza Inj sc Nobilis SG 9 R
52 zile Pseudopesta Inj sc Nobilis IB+ND sau
Bronsita Apa Nobilis IBmulti + ND
Nobilis IB 4/91
Nobilis la sota
62 zile Encefalomielita Apa Nobilis AE 1143
72 ZILE Difteriovariola+ Stik Nobilis ovo-diphterin
Anemia infectioasa a Nobilis CAV P4
puilor Inj sc Nobilis salenvac T
Salmoneloza
85 zile Rinotraheita Aerosoli Nobilis RTV 8544 /
12
rhino CV
95 zile Micoplasmoza Aerosoli (atomist) Nobilis 6/85 sau
sau Nobilis MG inac
140 zile Salmoneloza Inj sc Nobilis SG 9R
115 zile Rinotraheita, bronsita Inj sc sau im Nobilis RT+ IB multi +
infectioasa, bursita G+ ND
infectioasa, pseudopesta, Nobilis reo inac
reoviroza
130 zile Sindromul caderii Inj sc sau im Nobilis EDS
ouatului, Nobilis salenvac T
Salmoneloza

28.Clinica modificărilor de comportament în: ferme intensive de păsări


29Clinica modificărilor de comportament în gospodăriile populaţiei
30.Diagnosticul diferenţial în gripa aviară
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL:
- Se impune fata de pseudopesta aviara, variola aviara, coriza contagioasa, infectii cu stafilococi,
bursita infectioasa aviara, bronsita infectioasa aviara
• Influenta aviara (gripa aviara):
- Hemoragii grave pe piele, in toate viscerele, in musculatura, in cloaca si in grasimea din cav
toraco-abdsominala
- Rinichii sunt tumefiati si cu depozite de urati
- Deseori este prezenta peritonita cu afectarea si ruptura ovarelor
• Pseudopesta aviara:
a. In forma supraacuta: nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete, exprimate printr-un
catar al mucoaselor respiratorii si digestive
b. In forma acuta: se obs proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspectul de brau
aproape de partea proximala a esofagului, aerosaculita spumoasa, hemoragii sub cuticula
stomacului glandular, degenerescenta hepatica pe un fond congestiv , tiflita si proctita hemoragica
c. In forma subacuta: se observa aceleasi leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi
intre cecumuri si cloaca
d. In formele cronica si atipica: leziunile sunt foarte discrete, deseori o parte dina cestea fiind absente
• Variola aviara:
- Noduli si ulcere de diferite dimensiuni pe mucoasele nazala, traheala, bronhica, a stomacului,
intestinala, genitala
- Leziunile sunt corelate cu localizarea procesului infectios si sunt exprimate prin:
- Exantem cutanat
- Enantem al mucoaselor bucale si respiratorii
- Pseudomembrane aderente, urat mirositoare si ulcere hgemoragice
- Exudat fibrinos oculo-nazal in sinusurile infraorbitare si in sacii conjunctivali
• Bursita infectioasa aviara:
- Bursa lui Fabricius este marita in vol de 2-3 ori
- Bursa este gelatinoasa, edematiata si hemoragica
- In intestin continutul apare portocaliu, mucoasa este inflamata cua spect mucos, iar in zona de
trecere dintre stomacul glandular si cel muscular, se gasesc hemoragii petesiale, similare celor
din pseudopesta
- Daca infectia este produsa de tulpini- varianta, singura modificare apare la bursa lui fabricius
care se atrofiaza rapid
- Cand infectia evolueaza lent, ocult, glanda apare mai mica decat normal

13
• Bronsita infectioasa aviara:
- Leziuni pe trahee si dopuri fibrinoase la bifurcatia bronhiilor care obtureaza orificiul respirator
det asfixia
- Pe rinichi se gasesc depozite de urati
- Leziuni de ovarita atrofica sau degenerare ovariana si atrofia renala uni sau bilaterala
31.Diagnosticul diferenţial în boala de Newcastle
Diagnosticul bolii de Newcastle trebuie diferenţiat faţă de următoarele boli ale păsărilor:
• Boala de Newcastle. Afectează de obicei păsările adulte, contagiozitatea este mai scăzută, evoluţia mai
rapidă cu forme supraacute şi acute, cu edeme pronunţate la nivelul capului şi gâtului, leziunile au caracter
hemoragic.
• Holera aviară. Afectează şi palmipedele, de regulă la cele în vârstă de peste 2 luni, forme evolutive
supraacute, acute, subacute şi cronice, cu leziuni de hepatită necrotică miliară, hemoragii endocardice şi
subepicardice, cu acumularea de lichid pericardic care se coagulează în contact cu aerul.
• Puloroza. Se întâlneşte la puii de 5-7 zile de viaţă, clinic se constată diareea albă, cu aglutinarea pufului
pericloacal şi noduli pulorici în cord şi pulmon.
• Tifoza aviară. Afectează galinaceele adulte, evoluează cu forme acute şi subacute, dominante fiind
tulburările digestive, iar anatomopatologic ficatul este mărit în volum, iar în contact cu aerul capătă o nuanţă
verzuie, asemănătoare cu a bronzului oxidat, numit “ficat bronzat”, splina este mărită în volum de 24 ori, de
culoare vişinie.
• Laringotraheita infecţioasă. Are contagiozitate mai redusă,evoluţia este mai lungă, clinic domină
tulburările respiratorii, leziunile se găsesc numai la nivelul mucoasei laringotraheale (catarale, hemoragice,
difteroide).
• Bronşita infecţioasă. Afectează găinile de toate vârstele, mai sensibili fiind puii de 1-2 săptămâni,până la 5
săptămâni. La pui domină tulburările respiratorii, aceştia prezenând respiraţie dispneică, cu ciocul deschis,
făcând crize de asfixie. La păsările adulte se constată scăderea producţiei de ouă, producerea de ouă
deformate, uneori complicaţii de peritonită.
• Coriza infecţioasă. Evoluează benign, cu coriză, sinuzită şi edemul capului.
• Encefalomielita infecţioasă. Afectează numai puii de 1-6 săptămâni, clinic acestia prezentând tremurături
ale capului şi gâtului, urmate de paralizii; la adulte se constată o scădere pronunţată a producţiei de ouă.
• Bursita infecţioasă aviară. Afectează mai frecvent puii de găină de 2-5 săptămâni, clinic se constată diaree
şi prurit pericloacal, iar anatomopatologic bursa lui Fabricius este mărită în volum, cu conţinut lichid, uneori
cu strii de sânge, care treptat devine cazeos. Uneori se pot observa hemoragii musculare, pe muocase şi
seroase, degenerescenţă renală.
• Boala lui Marek (forma neurală). Se pot constata şi celelalte forme (viscerală, oculară, cutanată), clinic se
constată paralizii asimetrice ale aripilor şi picioarelor, iar anatomopatologic se observă îngroşări ale nervilor
periferici, îndeosebi plexul brahial şi ischiatic.

32.Diagnosticul diferenţial în bronşita aviară


Diagnosticul diferential în bronsita aviara se face fata de pseudopesta aviara , laringotraheita si corizza
contagioasa .
Morfopatologic
Bronsita aviara : traheita cu congestii si mucus , continut spumos in sacii aerieni , exudat cazeos la
bifurcarea bronhiilor , iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet
dunctia respiratorie . La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si
uneori ruperea ovulelor . La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului , cu
dezvoltarea ulterioara de chisti . La nivelul aparatului urinar , la pui , se constata cresterea in volum si
congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti , ulterior producandu-se atrofia deserori a
unui singur rinichi . La gainile adulte , la care moartea survine brusc in periada de ouat , se constata un rinchi
mult marit in volum , iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus .
Pseudopesta aviara = boala evolueaza epizootic cu simptomatologie complexa fata de micoplasmoze care
are evolutie enzootica , trenanta , cu caracter masal la tineret , boala fiind favorizata de stres , umiditate ,
14
temperatura , ventilatie , alimentatie deficitara , transport .
Laringotraheita : prezenta cheagurilor de sange pe trahee , descuamarea mucoasei traheale sau exudat cazeos
in laringe si trahee .
Coriza contagioasa : blefarita , coriza , secretii nazale urat mirositoare , conjunctivita , tumefiere faciala .Pe
mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie, dupa detasarea carora mucoasa ramane putin
modificata.In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase cazuri de coriza contagioasa se
percepe un miros dulceag, urat, caracteristic .
33.Diagnosticul diferenţial în micoplasmozele aviare
Leziunea caracteristica in micoplasmoza este aerosaculita fibrinoasa . Boala se manifesta prin tulburari
respiratorii , inapetenta si scaderea moderata a productiei de oua
Diagnosticul diferential se face cu :
Pseudopesta aviara = boala evolueaza epizootic cu simptomatologie complexa fata de micoplasmoze care
are evolutie enzootica , trenanta , cu caracter masal la tineret , boala fiind favorizata de stres , umiditate ,
temperatura , ventilatie , alimentatie deficitara , transport .
Bronsita infectioasa = afecteaza frecvent puii mai mici de 5 sapt spre deosebire de micoplasmoza care
afecteaza puii de 4-8 saptamani .
Ornitoza = nu afecteaza productia de oua si evolueaza frecvent asimptomatic , in micoplasmoza scazand
moderat productia de oua .
Morfopatologic
Micoplasmozele aviare : leziunea caracteristica este aerosaculita fibrinoasa care se exprima prin ingrosarea si
opacifierea peretilor sacilor aerieni toracici si abdominali . Se mai constata depozite cazeoase , galbui , cu
aspect de "jumari de ou " si leziuni de pneumonie , pericardita ,perihepatita fibrinoasa,exudate fibrino-
purulente in trahee si in cavitatile nazale , si enterita .
Pseudopesta aviara :
a.forma supraacuta : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete .
b.forma acuta: proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspect de brau , aproape de partea
proximala a esofagului , aerosaculita spumoasa , hemoragii sub cuticula stomacului glandular ,
degenerescenta hepatica pe un fond congestiv , tiflita si proctita hemoragica .
c.forma subacuta : leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi (pseudopestosi) intre
cecumuri si cloaca .
c.forma cronica si forma atipica : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete .
Bronsita infectioasa : traheita cu congestii si mucus , continut spumos in sacii aerieni , exudat cazeos la
bifurcarea bronhiilor , iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot bloca complet
dunctia respiratorie . La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si
uneori ruperea ovulelor . La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului , cu
dezvoltarea ulterioara de chisti . La nivelul aparatului urinar , la pui , se constata cresterea in volum si
congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti , ulterior producandu-se atrofia deserori a
unui singur rinichi . La gainile adulte , la care moartea survine brusc in periada de ouat , se constata un rinchi
mult marit in volum , iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus .
Ornitoza : leziunea cea mai fecventa este poliserozita serofibrinoasa , uneori cu epansamente pe ficat si
splina .Se mai observa leziuni de sinuzita , coriza , pneumonie , aerosaculita , pericardita fibrinoasa ,
splenomegalie .
34.Diagnosticul diferenţial în salmonelozele aviare
Tifopuloroza : La pui si embrioni se constata : focare de necroza (noduli pulorici) de diferite marimi ,
izolate sau confluente , in miocard , pulmon,ficat , stomac glandular si uneori in peretele intestinal . Se mai
constata enterita catarala sau hemoragica,distrofie hepatica , sacii cecali dilatati , congestie renala cu urati in
uretere , sacul vitelin neresorbit .
La pasarile adulte : tabloul lezional este polimorf .
*in forma acuta : noduli pulorici in cord si pulmon , enterita catarala , exsudate in cavitati .
*in forma cronica : leziuni varate in majoritatea tesuturilor si organelor .
In ambele forme de evolutie se mai pot gasi : ovarita atrofica , cu foliculi atrofiati , pediculati , cu vitelus de
15
consistenta crescuta sau uneori pot fi chisti ; salpingita , peritonita fibrinoasa , ascita , pericardita fibrinoasa cu
aderente ,spleno- si hepatomegalie . La cocosi : orhite si focare ncrotice de culoare galbuie in testicule .
Paratifozele :
La pui , tineret aviar si porumbel : leziuni de tip septicemic si inflamatii diverse : congestii si hemoragii pe
mucoase, seroase , in organele interne (ficat , splina ) , vitelus neresorbit , focare miliare hepatice ,
pericardita , enterita hemoragica si tiflita difteroida fibrino-cazeoasa , artrite , blefarita si stomatita difteroida .
La adulte : pericardite , peritonite , hipertrofie hepatica si splenica,iar la pasarile ouatoare sunt prezente
leziuni de tip hiperplazic si necrotic la nivelul oviductului .
Colisepticemia aviara : Leziunile sunt evidente si caracteristice in majoritatea cazurilor : perihepatita,
pericarditasi aerosaculita fibrinoasa. In special prezenta unei pelicule fine de fibrina, la suprafata ficatului,
neaderenta la capsula Glisson. Mai pot sa apara pneumonii, salpingite si artrite. In cazurile cu evolutie mai
rapida, in locul acestor modificari se pot gasi hemoragii la baza cordului si hipertrotia splinei si ficatului.
Aspergiloza: intial leziunile sunt congestie pulmonara si granuloame aspergilare microscopice in viscere si pe
sacii aerieni . Ulterior , pe masura ce boala evolueaza , se constata prezenta de membrane cazeoaza galben-
verzui si de granuloame macroscopice in pulmon , sacii aerieni , ficat , splina , rinichi , ovare , encefal si in
alte organe . Aceste leziuni sunt insotite de meningoencefalita si oftalmie .
La adulte fata de bronsita infectioasa : traheita cu congestii si mucus , continut spumos in sacii aerieni ,
exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor , iar la puii tineri la bifurcarea traheei sunt prezente dopuri care pot
bloca complet dunctia respiratorie . La gainile ouatoare se poate constata degenerescenta ovariana cu
congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor . La puii de sex femel mai mici de 3 sapt poate fi prezenta
atrezia oviductului , cu dezvoltarea ulterioara de chisti . La nivelul aparatului urinar , la pui , se constata
cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti , ulterior producandu-se
atrofia deserori a unui singur rinichi . La gainile adulte , la care moartea survine brusc in periada de ouat , se
constata un rinchi mult marit in volum , iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere prezinta urati si mucus .
35.Diagnosticul diferenţial în pasteureloza aviară
Leziunile morfopatologice sunt corelate cu tipul evolutiei clinice.
In forma supraacuta : se gasesc numai leziuni discrete de diateza hemoragica si eventual exsudat in sacul
pericardic.
In forma acuta :leziunile sunt caracteristice:ficatul este degenerat si friabil (aspect de ficat fiert) presarat cu
necroze miliare (hepatita necrotica miliara). Mai apar hemoragii subepicardice, frecvent la baza cordului,cu
prezenta de exsudat seros in sacul pericardic. care coaguleaza in contact cu aerul. duodenita hemoragicica
,hemoragii sub seroase si uneori congestia rinichilor si a splinei.
In focarele cu evolutie subacuta - cronica leziunile au caracter mai putin hemoragic si mai mult
fibrinonecrotic. Se pot gasi leziuni de hepatita necrotica miliara, pericardita serofibrinoasa sau fibrino-
adeziva, pneumonie fibrinoasa, aerosaculita fibrinoasa. enterita ulceroasa sau difteroida. artrite serofibrinoase
sau purulente, edemul si necroza barbitelor .
Salmoneloza : Tifopuloroza : La pui si embrioni se constata : focare de necroza (noduli pulorici) de
diferite marimi , izolate sau confluente , in miocard , pulmon,ficat , stomac glandular si uneori in peretele
intestinal . Se mai constata enterita catarala sau hemoragica,distrofie hepatica , sacii cecali dilatati , congestie
renala cu urati in uretere , sacul vitelin neresorbit .
La pasarile adulte : tabloul lezional este polimorf .
*in forma acuta : noduli pulorici in cord si pulmon , eneterita catarala , exudate in cavitati .
*in forma cronica : leziuni varate in majoritatea tesuturilor si organelor .
In ambele forme de evolutie se mai pot gasi : ovarita atrofica , cu foliculi atrofiati , pediculati , cu vitelus de
consistenta crescuta sau uneori pot fi chisti ; salpingita , peritonita fibrinoasa , ascita , pericardita fibrinoasa cu
aderente ,spleno- si hepatomegalie . La cocosi : orhite si focare ncrotice de culoare galbuie in testicule .
Paratifozele :
La pui , tineret aviar si porumbel : leziuni de tip septicemic si inflamatii diverse : congestii si hemoragii pe
mucoase, seroase , in organele interne (ficat , splina ) , vitelus neresorbit , focare miliare hepatice ,
pericardita , enterita hemoragica si tiflita difteroida fibrino-cazeoasa , artrite , blefarita si stomatita difteroida .
La adulte : pericardite , peritonite , hipertrofie hepatica si splenica,iar la pasarile ouatoare sunt prezente
16
leziuni de tip hiperplazic si necrotic la nivelul oviductului .
Pseudopesta : In forma supraacuta: nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete, exprimate printr-
un catar al mucoaselor respiratorii si digestive
In forma acuta: se obs proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspectul de brau aproape de partea
proximala a esofagului, aerosaculita spumoasa, hemoragii sub cuticula stomacului glandular, degenerescenta
hepatica pe un fond congestiv , tiflita si proctita hemoragica
In forma subacuta: se observa aceleasi leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi intre
cecumuri si cloaca
In formele cronica si atipica: leziunile sunt foarte discrete, deseori o parte dina cestea fiind absente
Coriza contagioasa : evoluează benign, cronic,leziunile sunt localizate la mucoasa nazală,conjunctivală si la
sinusurile infraorbitale,niciodată la mucoasa laringotraheală; blefarita , coriza , secretii nazale urat mirositoare
, conjunctivita , tumefiere faciala .Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie, dupa
detasarea carora mucoasa ramane putin modificata.In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc
numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag, urat, caracteristic
36.Diagnosticul diferenţial în variola aviară
Diagnosticul diferential în variola aviara se face cu ectima contagioasa(boala se caracterizeaza prin eruptie in
cavitatea bucala) , febra aftoasa (eruptia are caracter veziculos si afecteaza biongulatele ), raia sarcoptica ,
dermatite crustoase .
Variola aviara : Cadavrele păsărilor moarte din cauza variolei aviare sunt de regulă slabe si anemice. În afară
de modificările sesizate la examenul clinic se mai pot găsi leziuni difteroide pe mucoasa respiratorie, pe
laringe (uneori limitate la nivelul fantei laringiene, pe care o obstruează), trahee, bronhii sau la nivelul
mucoasei digestive, pe mucoasa intestinală sau ingluvială. Procesul inflamator poate fi prezent si în sinusuri,
în special în cele infraorbitare. Pot fi prezente si distrofii cardio–hepato–renale.
Ectima contagioasa : La autopsie, în afară de eruptiile tegumentare descrise la tabloul clinic se mai pot
constata uneori si alte leziuni, care nu sunt altceva decât rezultatul unor complicatii ale ectimei contagioase,
ca: stomatita difteroidă, leziuni ulceronecrotice în prestomace, stomac glandular si intestin, necroze hepatice,
adenite.
La examenul microscopic, leziunile de ectima contagioasa se caracterizează în principal prin: proliferarea
puternică, degenerarea vasculară, apoi necroza celulelor din stratul spinos si granular cu formarea de
microvezicule care, în urma suprainfectiilor bacteriene devin microabcese, localizate epi– si mai putin
intradermal . Dermul este hiperemiat si infiltrat cu celule mononucleare în prima fază si cu polimorfonucleare
mai târziu . În faza de pustulizare, predomină infiltratia cu polimorfonucleare . În citoplasma celulelor
infectate cu virusul ectimei contagioasa se formează incluzii eozinofile cu diametrul de 4-8 nm care persistă
3-4 săptămâni. Faza de crustă apare prin desicarea tesuturilor afectate si este reprezentată de un amestec de
celule epiteliale keratinizate, fibrină, resturi de elemente figurate si bacterii . Crustele aderă ferm de straturile
subiacente si nu pot fi îndepărtate fără a lăsa leziuni sângerânde. Proliferarea intensă a celulelor epiteliale este
caracterizată si printr-un proces de keratinizare partială care, împreună cu leziunile inflamatorii din derm,
explică îngrosarea pronuntată a leziunilor eruptive din ectima contagioasa .
Febra aftoasa : afte localizate extern , afte sau eroziuni pe mucoasa esofagului , rumenului, cheagului ,
intestinului si pe cea respiratorie . Miocardidoza , muschiul cardiac are aspect de muschi fiert (cord tigrat ) ,
edem pulmonar si degenerescenta musculaturii striate ( aspect de carne de peste ) . Leziuni congestivo-
hemoragice in diferite organe inclusiv in sistemul nervos central , pe pilierii ruminali .
37.Diagnosticul diferenţial în colibacilozele aviare
colibacilozele aviare : Leziunile sunt evidente si caracteristice in majoritatea cazurilor : perihepatita,
pericarditasi aerosaculita fibrinoasa. In special prezenta unei pelicule fine de fibrina, la suprafata ficatului,
neaderenta la capsula Glisson. Mai pot sa apara pneumonii, salpingite si artrite. In cazurile cu evolutie mai
rapida, in locul acestor modificari se pot gasi hemoragii la baza cordului si hipertrotia splinei si ficatului.
Tuberculoza : Tabloul morfopatologic este mai putin diversificat decat la mamifere. Se constata noduli
tuberculosi, de diverse dimensiuni, mai ales in ficat, splina, peretele intestinal si maduva osoasa. Urmare a
prezentei numerosilor noduli, ficatul si splina apar marite in volum. Formatiunile nodulare mai mari au un
aspect destul de caracteristic, cu suprafata granulata, lasand impresia unei formatiuni multifocale, muriforme.
17
Nodulii pot fi sectionati cu usurinta, evidentiind centrul cazeos si o capsula periferica a carei grosime se
coreleaza cu vechimea si dimensiunile nodulului. Se crede ca nodulii de dimensiuni mai mici sunt o
consecinta a reiinfectiilor cu germeni proveniti din leziunile mai vechi, chiar din acelasi organ. Foarte
importante sunt leziunile localizate in peretele intestinal, cuprinzand atat mucoasa cat si submucoasa,
proeminand sub seroasa. Pe masura ce cresc in volum, acestia au tendinta permanenta de deschidere spre
lumenul intestinal, prin erodarea capsulei in directia lumenului, si formarea unui ulcer prin care se disipeaza
mas a cazeoasa, bogata in germeni virulenti.
Leucoza : Leziunile sunt variabile cu forma clinică, cu stadiul evolutiv în care a fost surprinsă boala si cu
localizarea proceselor patologice. Pluripotenta lezională a virusurilor leucozelor aviare determină posibilitatea
de a afecta practic toate tesuturile, cu consecinte, mai mult sau mai putin pronuntate. Alteratiile organice
reprezintă baza diagnosticului, în conditiile obisnuite din teren, chiar dacă nu îngăduie distinctia între
diferitele forme de leucoză. În general modificările macroscopice apar după vârsta de 4 luni.
Leucoza limfoidă se caracterizează prin infiltratii difuze sau circumscrise în ficat, splină, ovar, rinichi,
miocard, proventricul, intestin, pulmon, bursa Fabricius, pancreas, stomacul muscular, muschii scheletici,
testicule, piele, tesuturile oculare etc.
Ficatul Culoarea poate fi rosie-visinie în unele forme leucemice de leucoză sau maronie-albicioasă în cele
aleucemice. Aspectul organului este asemănător cu acela al ficatului de gâscă îngrăsată. Friabilitatea este mult
crescută. Suprafata apare netedă, lucitoare, cu capsula hepatică întinsă, uneori cu pete hemoragice sau
striatiuni rosietice pe un fond cenusiu-gălbui. Alteori se pot observa coaguli de sânge subcapsulari, aflati în
diferite faze de resorbtie. Hepatomegalia poate interesa ficatul în întregime sau numai o parte. Friabilitatea
crescută explică moartea subită survenită frecvent prin rupturi accidentale, care duc la hemoragii interne.
Splina prezintă leziuni similare: mărire în volum (de 10-20 de ori), cu infiltratia difuză a parenchimului sau
existenta unor procese nodulare, având aceleasi caractere ca si în cazulficatului.
Bursa Fabricius, apare mărită în volum, deformată, cu suprafata de sectiune slăninoasă si de culoare cenusiu-
gălbuie. Afectarea aproape constantă a bursei si uniformitatea infiltratiei cu elemente neoplazice are o
importantă diagnostică deosebită.
Rinichii apar măriti în volum, în totalitate sau numai unii dintre lobi. Acestia depăsesc vizibil lojele renale si
sunt foarte friabili. De cele mai multe ori, datorită infiltratiei limfocitare masive, procesele excretorii sunt
deranjate si eliminarea catabolitilor are de suferit, ceea ce se traduce prin existenta unor cantităti sporite de
urati, în parenchimul renal si, eventual, în alte resuturi.
Eritroblastoza se traduce la necropsie prin aspectul anemic al tesuturilor, cu nuante subicterice sau chiar
icterice, cu petesii în musculatura scheletică, tesutul conjunctiv si viscere, cu tromboze, infarcte, edem
pulmonar, exsudate pericardice, ascită acompaniată de grade variabile de hepato- si spolenomegalie.
Ficatul apare rosu-visiniu, friabil, cu stază biliară mai mult sau mai putin pronuntată. Friabilitatea explică
frecventele hemoragii interne care se constată la necropsie. În cazurile care evoluează mai lent, pe suprafata
de sectiune se pot decela numeroase puncte sau striatiuni cenusiualbicioase.
Splina Capsula splenică apare întinsă, astfel încât, la sectionare, parenchimul splenic proemină.
Măduva osoasă apare de culoare rosie gălbuie, moale, cu consistentă gelatinoasă, cu frecvente hemoragii.
Cavitatea medulară este invadată de un tesut lamelar sau spongios, care substituie în grade variabile tesutul
hematopoietic..
Micoze : Leziunile macroscopice depind de varsta si de evolutia clinica a bolii .In faza initiala a
micoplasmozei respiratorii sunt prezente inflamatii de tip cataral: rinita sau coriza micoplasmica, sinuzita
infraorbitara si laringotraheita. Mucoasa laringelui si traheei poate fi ingrosata, congestionata sau chiar
hemoragica, fiind prezent si un exsudat seromucos, depozite fibrinoase neaderente la mucoasa si dopurile de
fibrina amintite la simptome. In formele grave este prezenta congestia si edemul pulmonar sau chiar
pneumonia crupala. Leziunea caracteristica este intalnita la sacii aerieni, la gaina fiind afectati mai frecvent
sacii aerieni toracici, care poarta denumirea de aerosaculita. Initial, sacii aerieni sunt opacifiati, apoi sufera o
inflamatie de tip fibrinos. In acest stadiu este intalnita aerosaculita fibrinoasa, sacii aerieni fiind ingrosati si cu
un continut fibrinocazeos, galbui, urat mirositor, asemanator jumarilor de oua. La puicute se mai poate intaIni
si o salpingita fibrinoasa.Leziunile histologice nu au o valoare mare pentru diagnostic, mentionandu-se doar
hiperplazia glandelor mucoasei nazale si traheale, care Ie confera acestora un aspect tubular, hiperplazia
18
limfoida a submucoasei respiratorii, parabronsita heterofilica si limfohistiocitara .La embrioni se observa
exsudate cazeoase in trahee, bronhii si pulmoni si aerosaculita. In formele complicate, mai ales in cazul
interventiei lui E. coli, este intalnita la necropsie poliserozita fibrinoasa si splina hiperplazica.
38.Diagnosticul diferenţial în coccidiozele aviare
Eimerioza (coccidioza): distrugerea enterocitelor, a mucoasei si submucoasei, a capilarelor sangvine ceea ce
duce la aparitia de hemoragii
-modificari ale ph-ului intestinal, malabsorbtie, malnutritie, polidipsie, inapetenta
Eimerioza(coccidioza) puilor de galinacee trebuie diferenţiată de:
Pseudopestă - contagiozitate foarte mare, sunt receptive şi păsările adulte .
a.forma supraacuta : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete .
b.forma acuta: proventriculita hemoragica cu hemoragii ce pot lua aspect de brau , aproape de partea
proximala a esofagului , aerosaculita spumoasa , hemoragii sub cuticula stomacului glandular ,
degenerescenta hepatica pe un fond congestiv , tiflita si proctita hemoragica .
c.forma subacuta : leziuni cu caracter hemoragico-necrotic si butoni difteroizi (pseudopestosi) intre
cecumuri si cloaca .
c.forma cronica si forma atipica : nu se constata leziuni sau acestea sunt foarte discrete .
Holeră : Leziunile morfopatologice sunt corelate cu tipul evolutiei clinice.
In forma supraacuta : se gasesc numai leziuni discrete de diateza hemoragica si eventual exudat in sacul
pericardic.
In forma acuta :leziunile sunt caracteristice:ficatul este degenerat si friabil (aspect de ficat fiert) presarat cu
necroze miliare (hepatita necrotica miliara). Mai apar hemoragii subepicardice, frecvent la baza cordului,cu
prezenta de exudat seros in sacul pericardic. care coaguleaza in contact cu aerul. duodenita hemoragicica
,hemoragii sub seroase si uneori congestia rinichilor si a splinei.
In focarele cu evolutie subacuta - cronica leziunile au caracter mai putin hemoragic si mai mult
fibrinonecrotic. Se pot gasi leziuni de hepatita necrotica miliara, pericardita serofibrinoasa sau fibrino-
adeziva, pneumonie fibrinoasa, aerosaculita fibrinoasa. enterita ulceroasa sau difteroida. artrite serofibrinoase
sau purulente, edemul si necroza barbitelor .
Colibaciloză : Leziunile sunt evidente si caracteristice in majoritatea cazurilor : perihepatita, pericarditasi
aerosaculita fibrinoasa. In special prezenta unei pelicule fine de fibrina, la suprafata ficatului, neaderenta la
capsula Glisson. Mai pot sa apara pneumonii, salpingite si artrite. In cazurile cu evolutie mai rapida, in locul
acestor modificari se pot gasi hemoragii la baza cordului si hipertrotia splinei si ficatului.
La bobocii de gâscă şi raţă se impune faţă de:
Holeră - Leziunile morfopatologice sunt corelate cu tipul evolutiei clinice.
In forma supraacuta : se gasesc numai leziuni discrete de diateza hemoragica si eventual exudat in sacul
pericardic.
In forma acuta :leziunile sunt caracteristice:ficatul este degenerat si friabil (aspect de ficat fiert) presarat cu
necroze miliare (hepatita necrotica miliara). Mai apar hemoragii subepicardice, frecvent la baza cordului,cu
prezenta de exudat seros in sacul pericardic. care coaguleaza in contact cu aerul. duodenita hemoragicica
,hemoragii sub seroase si uneori congestia rinichilor si a splinei.
In focarele cu evolutie subacuta - cronica leziunile au caracter mai putin hemoragic si mai mult
fibrinonecrotic. Se pot gasi leziuni de hepatita necrotica miliara, pericardita serofibrinoasa sau fibrino-
adeziva, pneumonie fibrinoasa, aerosaculita fibrinoasa. enterita ulceroasa sau difteroida. artrite serofibrinoase
sau purulente, edemul si necroza barbitelor .
Formele subacute la toate speciile de păsări trebuie diferenţiate de hipovitaminoze (A, D, E), helmintoze
digestive cronice.
Eimerioza porumbeilor se va diferenţia de:
Salmoneloză : Tifopuloroza :
La pui si embrioni se constata : focare de necroza (noduli pulorici) de diferite marimi , izolate sau
confluente , in miocard , pulmon,ficat , stomac glandular si uneori in peretele intestinal . Se mai constata
enterita catarala sau hemoragica,distrofie hepatica , sacii cecali dilatati , congestie renala cu urati in uretere ,
sacul vitelin neresorbit .
19
La pasarile adulte : tabloul lezional este polimorf .
*in forma acuta : noduli pulorici in cord si pulmon , eneterita catarala , exudate in cavitati .
*in forma cronica : leziuni varate in majoritatea tesuturilor si organelor .
In ambele forme de evolutie se mai pot gasi : ovarita atrofica , cu foliculi atrofiati , pediculati , cu vitelus de
consistenta crescuta sau uneori pot fi chisti ; salpingita , peritonita fibrinoasa , ascita , pericardita fibrinoasa cu
aderente ,spleno- si hepatomegalie . La cocosi : orhite si focare ncrotice de culoare galbuie in testicule .
39.Diagnosticul diferenţial în bursita infecţioasă aviară
Bursita infectioasa aviara : La examenul extern al cadavrului se constată prezenţa penelor pericloacale
aglutinate de fecalele albicioase. La examenul intern se întâlnesc hemoragii musculare, pe seroase şi pe
mucoase. Rinichii sunt decoloraţi şi prezintă depozite de uraţi pe uretere.
Bursa lui Fabricius este mult mărită în volum, aproape de două-trei ori şi prezintă o inflamaţie seroasă sau
inflamaţie hemoragică. Culoarea bursei este roz-roşietică, pe secţiune se constată prezenţa unui exsudat
gelatinos sau cazeos (brânzos).
Diagnostic diferential se face fata de nefrita infectioasa aviara .
Nefrita infectioasa aviara : La autopsia puilor se constată edem renal iar la cei morti după 14 zile de boală,
frapează prezenta unui depozit masiv de urati pe viscere,îndeosebi pe suprafata peritoneului si a ficatului.
Uneori si cordul apare de culoare albicioasă datorită depunerii uratilor pe epicard. La unii pui morti datorită
nefritei se găsesc tofi de urati pe seroase si în parenchimul renal . Leziunile renale la puii infectati
experimental constau din necroze si degenerări ale celulelor epiteliale tubulare ale rinichilor, precum si
infiltratii granulocitare. În citoplasma celulelor
epiteliale degenerate se observă granule acidofile de mărimi variabile. De asemenea, se constată infiltratii
limfocitare interstiŃiale si o fibroză moderată. La unii pui infectati de 2-4 săptămâni apar leziuni si la
foliculii limfoizi. În celulele degenerate se pot pune în evidentă cu ME particulele virale. Antigenul
specific din jejun se poate recunoaste prin testul de imunofluorescentă
40.Diagnosticul diferenţial în laringotraheita infecţioasă aviară
În forma acută -exsudat mucohemoragic sau coaguli de sânge în lumenul laringotraheal, mucoasa infiltrată,
congestionată sau hemoragică. În forma subacută secretia este alb gălbuie, fibrinocazeoasă, cu sau fără strii
sanguine. În forma cronică, mucoasa laringotraheală este acoperită cu depozite sub formă de membrane
difteroide sau dopuri cazeoase obstruante, sub care mucoasa este denudată, rosie. Procesele inflamatorii pot fi
extinse la mucoasa nazală, sinusală sau conjunctivală, ca si la bronhii si sacii aerieni sau la mucoasa cloacală
si bursa Fabricius. Histologic: hiperplazia stratului bazal din mucoasa laringotraheală, dezepitelizări si
formarea de sincitii gigante, în care se evidentiază incluzii intranucleare acidofile (incluziile Seifried), de
formă rotundă, ovală sau neregulată, cu o zonă clară în jur, observabile în primele 2-5 zile de boală, înainte de
a interveni modificări profunde ale mucoasei. Pe mucoasă se observă hemoragii, edem si infiltratii
limfohistiocitare . În infectiile spontane, la puii de carne, se mentionează degenerarea foliculilor bursei
Fabricius, hiperplazia epiteliului urmată de descuamare, sincitializare si incluziogeneză.
Se face fata de micoplasmoza respiratorie aviară, pseudopesta aviară, difterovariolă, bronşita
infecţioasă, coriza infecţioasă precum şi alte afecţiuni cu exprimare clinică asemănătoare.
Bronsita infectioasă - simptomele respiratorii sunt caracteristice la puii până la 10 zile, la adulte apar
tulburări ale ouatului, fără mortalitate si lipsesc leziunile laringotraheale; traheita cu congestii si mucus ,
continut spumos in sacii aerieni , exudat cazeos la bifurcarea bronhiilor , iar la puii tineri la bifurcarea traheei
sunt prezente dopuri care pot bloca complet functia respiratorie . La gainile ouatoare se poate constata
degenerescenta ovariana cu congestia capilarelor si uneori ruperea ovulelor . La puii de sex femel mai mici de
3 sapt poate fi prezenta atrezia oviductului , cu dezvoltarea ulterioara de chisti . La nivelul aparatului urinar ,
la pui , se constata cresterea in volum si congestia rinichilor urmate de blocarea cu uratia tubilor contorti ,
ulterior producandu-se atrofia deserori a unui singur rinichi . La gainile adulte , la care moartea survine brusc
in periada de ouat , se constata un rinchi mult marit in volum , iar celalalt atrofiat si unul sau ambele uretere
prezinta urati si mucus .
Coriza infectioasă - evoluează benign, cronic,leziunile sunt localizate la mucoasa nazală,conjunctivală si la
sinusurile infraorbitale,niciodată la mucoasa laringotraheală; blefarita , coriza , secretii nazale urat mirositoare
, conjunctivita , tumefiere faciala .Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie, dupa
20
detasarea carora mucoasa ramane putin modificata.In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc
numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag, urat, caracteristic .
Micoplasmoză - difuzează mai lent, evoluează cronic, se constată leziuni de poliserozită fibrinoasă; leziunea
caracteristica este aerosaculita fibrinoasa care se exprima prin ingrosarea si opacifierea peretilor sacilor
aerieni toracici si abdominali . Se mai constata depozite cazeoase , galbui , cu aspect de "jumari de ou " si
leziuni de pneumonie , pericardita ,perihepatita fibrinoasa,exudate fibrino-purulente in trahee si in cavitatile
nazale , si enterita .
Boala de Newcastle - are caracter epizootic, cu o mare difuzibilitate în focar si în afara lui, se exprimă si prin
tulburări digestive si nervoase, cu leziuni digestive hemoragiconecrotice caracteristice;
În formele supraacute, întâlnite mai ales la puii de găină, leziunile fie că lipsesc, fie că sunt discrete, constând
din inflamaŃii cataralhemoragice ale intestinului sau aparatului respirator (33).
În formele tipice, acute si subacute leziunile sunt uneori caracteristice si se datorează în principal infiltratiei
hemoragice, ca urmare a degenerărilor, necrozelor si rupturilor vasculare.Pe mucoasa bucală, faringeană si
esofagiană se pot observa papilele mucoase tumefiate.Caracteristice sunt focarele hemoragice,localizate mai
ales pe vârful papilelor glandulare,diseminate pe toată mucoasa proventriculară sau organizate sub formă de
cordoane hemoragice, la intrarea sau la iesirea din proventricul. În formele subacute, din cauza infiltratiei
hemoragice, se produce si o necroză locală a celulelor, inflamatia devenind hemoragiconecrotică.
Si mai caracteristice, putând fi considerate chiar patognomonice pentru BN, sunt leziunile de la nivelul
intestinului. Este vorba despre focarele hemoragice de formă ovoidală, cu dimensiuni medii de 2-8 mm, putine
la număr, care se pot găsi pe mucoasa intestinului subtire, focare la nivelul cărora, curând, se infiltrează un
exsudat fibrinos si se produce necroza celulelor locale. Ca urmare, la nivelul acestor focare inflamatorii se
constituie niste formatiuni cu aspect de plăci sau butoni difteroizi greu detasabili, îngrosati si vizibili chiar
prin transversul peretelui intestinului nedeschis, sub formă de pete rosi iviolacee. Aceste focare
hemoragiconecrotice, extrem de caracteristice pentru BN, dar din păcate nu întotdeauna prezente, au de obicei
ca punct de plecare plăcile Peyer .Foarte frecventă în BN, dar cu mai mică specificitate si deci cu mai mică
valoare diagnostică este inflamatia hemoragică sau hemoragiconecrotică a formatiunilor limfoide de la
intrarea în sacii cecali (asa-numitele amigdale cecale). Această leziune se poate extinde în
suprafată, continuându-se prin tiflită sau cloacită hemoragiconecrotică sau difteroidă . Alte leziuni, mai putin
caracteristice si mai putin constant întâlnite în diverse forme de BN sunt: catarul mucos al căilor aerofore si
opalescenta si îngrosarea sacilor aerieni, datorate prezentei unui exsudat gălbui (aerosaculita fibrinoasă),
leziune care indică o posibilă suprainfectie cu E. coli. Mai rar, se constată congestii si edem pulmonar sau
distrofie hepatică. Destul de frecvente sunt hemoragiile ovariene, uneori cu spargerea foliculilor si cu
peritonită vitelină, hemoragiile de la baza cordului, de pe fata internă a sternului, de pe mezenter si alte
seroase.In sistemul nervos central, la examenul histologic se găsesc congestii si infiltratii hemoragice ale
membranelor meningeale, meningoencefalită limfohistiocitară, cu infiltratii perivasculare, proliferări gliale si
degenerări
neuronale. În diverse organe se pot găsi hiperplazii mezenchimale.
Difterovariolă -evoluează mai benign, prezintă si noduli cutanati, leziunile difteroide sunt localizate
predominant pe mucoasa bucofaringiană si fanta laringiană, mai rar pe mucoasa traheală, histopatologic se
evidentiază incluziuni Bollinger;
Morfopatologic : forma variolica : noduli pe creasta , barbite , procloacal , pleoape , carunculi (macula -
papula(noduli ) - crusta )
Forma difteroida: depozite difteroide pe mucoasa respiratorie anterioara si digestiva . Prezena
pseudomembranelor pe larine (moartea fiind produs prin asfixie ) .
Forma difterovariolica (mixta ) : noduli si depozite difteroide pe acelasi individ
avitaminoza A -leziunile au caracter necrotic si apar pe mucoasa bucofaringiană si esofagiană.

21