INTOXICATIA CU PIRETRINE SI PIRETROIZI

Minicaru Andreea 3408

ASPECTE GENERALE Piretrinele sunt insecticide naturale extrase din florile anumitor specii de crizanteme. Substanta activa este piretrina, care este utilizata ca insecticid in agricultura si ca antiparazitar cu administrare topica. Piretroizii sunt derivati sintetici ce tind sa inlocuiasca piretrinele, acestea din urma avand dezavantajele ca au un pret ridicat de productie si sunt instabile in conditii de lumina, caldura, oxigen. Sunt insa mai toxice. Gandacul din Colorado, paduchii de frunza, paduchii lanosi, cicadele sunt doar cateva exemple de insecte daunatoare carora piretrina le provoaca rapid moartea prin asfixiere. Crizantemele din zona montana

Clasificare

Sursa: Clinical Veterinary toxicology, Konnie H. Plumlee, 2003, St. Louis,Missouri

Preparate comerciale
Se gasesc sub o mare varietate de forme, precum: pipete, spray-uri, sampoane, prafuri, geluri, etc. Delthametrin- Butox, Decis, Scalibor Cypermethrin- Romparasect, SuperKiller Permetrin- Petrin E, Defendog, Romparasect Tetrametrin- Killer, Neostomosan Alfametrin- Protaid Flumetrin- Bayvarol Aplicate in doze foarte mari sau atunci cand sunt ingerate sau inhalate pot provoca intoxicatia animalelor, cu simptome precum hipersalivatie, hiperexcitabilitate, dispnee, tremuraturi, voma, parezii, ataxie, convulsii, etc .

Mecanism de actiune
Piretrinele si piretroizii cauzeaza hiperexcitabilitate prin deschiderea si inchiderea lenta a canalelor de sodiu aflate in numar mare in musculatura, glandele salivare si SNC, scazand deci cantitatea de sodiu care patrunde in celule si suprimand iesirea potasiului. Sunt substante lipofile, distribuindu-se rapid in tesuturile bogate in lipide, precum SNC, tesutul adipos, ficat, rinichi. Durata actiunii este mai mare in cazul tipului II de piretroizi. Modificarea a mai putin de 1% din canalele de sodiu determina aparitia semnelor nervoase .

Toxicocinetica
Absorbtia

orala (aprox.40-60%), cutanata (sub 2%), prin mucoasa respiratorie, in urma inhalarii particulelor de insecticid. Distributie larga datorita naturii lipofile. Metabolizarea are loc in plasma si ficat. Pisicile sunt mai sensibile, conjugarea hepatica realizandu-se ineficient la aceasta specie. Eliminarea metabolitii inactivi sunt eliminati prin urina.

Toxicitate

Receptivitate: animalele slabite, bolnave, cu infestatii parazitare masive. Pestii sunt foarte sensibili si de aceea piretroizii folositi in agricultura langa medii acvatice au uz restrictionat, pentru a evita poluarea apelor si intoxicatia pestilor. Pasarile sunt considerate a fi rezistente, insa excipientii folositi la spray-uri le pot provoca tulburari respiratorii. Interactiunea cu alte substante: metoprenul si piperonil butoxidul potenteaza actiunea piretrinelor si piretroizilor; combinate intre ele au efect aditiv (! A nu se folosi sampoane cu piretrine concomitent cu preparate topice) Toxicitate orala tulburari GI (voma, hipersalivatie, etc.); Toxicitate oculara iritatii ce pot determina leziuni secundare produse de animal in urma gratajului; Toxicitate cutanata parestezie (caine), tremuraturi si convulsii (pisica); Toxicitate respiratorie risc de soc anafilactic sau alte reactii alergice, in cazul piretrinelor naturale. Toxicitate renala mioglobinurie in urma activitatii musculare crescute in caz de tremuraturi/ convulsii prelungite

Taboul clinic

Animale de experienta: Piretroizi I hiperexcitabilitate, tremuraturi musculare, paralizie. Piretroizi II hipersalivatie, slabiciune, sindrom distinctiv de zvarcolire. Simptome generale in functie de cantitatea de toxic din organism, animalele pot prezenta: hipersalivatie, hiperexcitabilitate, dispnee, tremuraturi, voma, parezii, ataxie, convulsii, moarte. Pisica prezinta cele mai multe reactii la toxic, adaugandu-se miscari frenetice din coada, urechi, mers anormal cu un membru posterior in lateral, sau se ascunde si refuza sa se miste. Cainele de regula in urma excesului de substante antiparazitare externe: este evident sindromul parestezic, adaugandu-se la simptomele obisnuite si un comportament modificat (isi linge sau musca pielea, se. rostogoleste pe podea, isi freaca spatele de obiectele din jur). Pestii sunt foarte sensibili la toxic si de regula mor. Animalele, in functie de cantitatea de toxic din organism, fie mor, fie se vindeca in 24-72 ore. Nu s-au decelat modificari anatomo-patologice semnificative

Diagnostic
Diagnosticul se pune pe baza coroborarii semnelor clinice cu datele anamnetice si cu testele de laborator. Examenele hematologic si biochimic prezinta in general valori normale, cu exceptia unor parametri ce pot indica prezenta stresului: neutrofilie, hiperglicemie.

Cadavre: gazcromatografia poate evidentia o eventuala expunere la piretrine, nu si piretroizi

Diagnostic diferential: intoxicatii cu insecticide organofosforice, carbamati, metaldehida, cocaina, amfetamine, micotoxine, aflatoxine, antipsihotice, stricnina, etc; Tulburari neurologice: infectii, inflamatii, tumori; Tulburari metabolice: renale, hepatice, hiperglicemie.

Tratament
Detoxifiere:

in cazul aplicarilor topice, animalele se spala cu apa si sapun. In caz de ingerare, daca expunerea e recenta (pana la 4 ore), se administreaza emetice sau se realizeaza lavaj gastric. Daca au trecut mai mult de 4 ore, se administreaza carbune activ pentru adsorbtia toxicului. In caz de toxicoza oculara, se face lavaj cu solutie salina sau cu apa calduta timp de 1015 minute, si se poate face si un test cu fluoresceina pentru a observa eventuale leziuni corneene. Terapie de sustinere: fluidoterapie pentru a rehidrata organismul in urma vomei si hipertermiei datorate hiperactivitatii musculare, diazepam sau barbiturice pentru controlul hiperexcitabilitatii si al convulsiilor, si atropina pentru reducerea hipersalivatiei si a hipermotilitatii gastro-intestinale. Nu exista antidot specific.

Bibliografie

1. Clinical Veterinary toxicology, Konnie H. Plumlee, 2003, St. Louis,Missouri 2. Toxicology, Gary D. Osweile, D.V.M., Ph.D., D.A.B.V.T., 1996, Lippincott Williams & Wilkins 3. Small Animal Toxicology, Gary D. Osweiler, DVM, MS, PhD, DABVT, Lynn R. Hovda, RPH, DVM, MS, DACVIM, Ahna G. Brutlag, DVM, Justine A. Lee, DV.M, DACVECC