CORTICOTERAPIA IN

URGENTELE PEDIATRICE
MAJORE

Protocoale actuale
Prof. dr. CORIOLAN EMIL ULMEANU

1. Socul septic si Sindromul de insuficienta multipla de
organe si sisteme

2. Socul anafilatic si alergia mediata de Ig E

3. Laringita acuta subglotica

4. Criza de astm si exacerbarile

5. Bronsiolita acuta

6. Meningita bacteriana

7. Purpura Hennoch Schnlein

8. Purpura trombocitopenica idiopatica
HIDROCORTIZON = principalul hormon
glucocorticoid natural
Sinteza in zona fasciculata si reticulata a CSR pornind de la
colesterol

Secretat in cantitati de 20-25 mcg/24 ore

Secretia este controlata de axul hipotalamo-hipofizar
corticosuprarenalian si a ACTH corticotrofina secretat de
adenohipofiza

Hormonul eliberat de corticotrofina secretat de hipotalamus

Cortizonul este in metabolit al hidrocortizonului. Nu este produs de
secretie.
In sange hidrocortizonul circula legat de proteinele plasmatice in
proportie de 90%:
- Este legat de CBG (corticosteroid binding globulin) si de albumina in
depasire
- Concentratia serica variaza 16 mcg/100 ml dimineata si 4 mcg/100
ml seara
- Fractia libera a HC este cea activa implicata in mentinerea
homeostaziei in conditii de stress.
Efecte farmacologice
Asigura homeostazia glucidica
Produc balanta negativa a Ca prin scaderea osteoblaste/osteoclaste
Mentinerea homeostaziei in conditii de stress
Efecte antiinflamatorii si imunosupresive moderate

Antiinflamatorii prin:
- Deprima activitatea limfocitelor T helper
- Scaderea producitiei de eicosanoide
- Scaderea sintezei de citokine Il 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, TNFy, etc
- Scaderea concentratiilor plasmatice ale fractiunilor complementului
- Scaderea intezei de NO
- Scade eliberarea de catre bazofile a histaminei
- Scade productia de Ig E
Corticoterapia de scurta durata
- notiune ce se impune in practica pediatrica de urgenta

- folosirea corticoterapiei i.v. sau p.o. pe o perioada scurta
(10-14 zile), urmata de intreruperea brusca a administrarii

- avantajul major este ca axul hipotalamo hipofizar
corticosuprarenalian isi regaseste rapid functia normala,
efectele secundare fiind extrem de rare

- in patologia pediatrica de urgenta se impun preparatele de
tip metilprednisolon si dexametazona.

Corticoterapia de scurta durata
principalele indicatii
- folosita mai ales pentru efectul sau antiedematos si
antiinflamator

- doza obisnuita pentru a obtine aceste efecte poate fi de 0,5-
2 mg/kg corp/zi administrate intravenos la fiecare 6 sau 12
ore

- tratamentele de urgenta cu corticoizi pot fi oprite brusc, fara
risc.

Particularitati farmacologice pediatrice
Glucocorticoizii sunt folositi in patologie pentru:

a) efectele antiinflamatorii - beneficiul terapeutic cel mai important

b) efectele imunosupresive si antialergice

c) inlocuirea terapeutica in insuficientele de secretie a glandelor
corticosuprarenale
Particularitati farmacologice pediatrice
Efectele antiinflamatorii se obtin:

-direct, prin inhibitia migrarii leucocitelor si a procesului de
fagocitoza

-reducerea edemului inflamator prin scaderea permeabilitatii
capilare

- scaderea lizei mastocitelor,stabilizarea permeabilitatii capilarelor

-inhibitia fosfolipazei A2, a transcriptiei anumitor citokine: IL 1,
interferoni, TNF etc. antreneaza diminuarea sintezei
prostaglandinelor, leucotrienelor si PAF - factorului de activare
plachetara, implicati in fazele inflamatiei.

- reducerea eliberarii de acid arahidonic din fosfolipidele
membranare.
- stocarea ciclooxigenazei 2.

Pulsterapia
administrarea unor doze masive de corticoizi (10-30 mg/kg sau
1g/msc)

- cel mai frecvent folosit este metilprednisolonul, timp de 3-5 zile,
in pulsuri de cate o ora.

- actiunea rapida si doza mare se pare ca induc benefic asocierea
efectelor antiinflamatorii si imunologice.
Ghid pentru terapia cu corticosteroizi
in cura scurta in pediatrie
Cura scurta este definita de folosirea timp de 10-14 zile a preparatelor
de faza acuta, urmata de oprirea brusca a acestora.

Daca terapia dureaza mai mult de 10 zile, se cere scaderea rapida a
dozei sau oprirea brusca a terapiei in 3-4 zile.

Corticoizii de faza acuta sunt tolerate foarte bine in episoadele acute
inflamatorii sau alergice. Nu vor fi folositi in bolile infectioase. Ei sunt cei
folositi in urgente.

Corticoizii pot fi prescrisi, conform ritmului circadian, in doza unica la
ora 8:00. Dupa administrarea de prednisolon 1g/m/zi timp de 1-3 zile,
nivelul de cortizol plasmatic ramane timp de 48 de ore la acelasi
nivel,dupa care revine la valorile anterioare.

La copii, glucocorticoizii influenteaza rata cresterii, ei putand fi
administrati in regim alternativ.
Ghid pentru terapia cu corticosteroizi
in cura scurta in pediatrie
Terapia de scurta durata cu corticosteroizi presupune
monitorizarea urmatorilor parametri: greutate, tensiune arteriala,
stare psihica, nivel seric de potasiu si glicemie.

Echivalenta dozelor de cortizon este urmatoarea:
5mg prednison=5mg prednisolon
4 mg metilprednisolon=20 mg hidrocortizon

Important pentru cost/eficienta terapiei este tendinta de a
prescrie aceeasi doza de 4 ore sau la 6 ore, fara a tine seama de
timpul de injumatatire, ceea ce duce la suprimarea axului
hipotalamo-hipofizar,cu consecinte nefaste in ce priveste
apararea antiinfectioasa a pacientilor.
Din punct de vedere al potentei efectului
antiiflamator, corticoizii se clasifica in:
Corticoizi cu
potenta mica
Cortizon
Hidrocortizon
Actiune scurta,
efect la 2 ore si
timp de
injumatatire 8 ore
Corticoizi cu
potenta
intermediara
Metilprednisolon
Prednison
Prednisolon
Triamcinolon
Actiune
intermediara, timp
de injumatatire
16-36 ore
Corticoizi cu
potenta mare
Dexametazona
Betametazona
Actiune lunga,
timp de
injumatatire 36-54
ore
Corticoizi cu
potenta foarte
mare
Fludrocortizon
Dezoxicorton
Actiune lunga,
timp de
injumatatire
peste 48 ore
Atentie la preparatele cu T lung, in special la dexametazona,
care au o puternica actiune inhibitorie asupra axului hipotalamo-
hipofizar de 17 ori mai mare decat cortisol.

In ultimii ani au fost efectuate studii asupra efectelor
antiinflamatorii, ca si asupra efectului de supresie a axului
corticosuprarenal, corticoizii folositi ca terapie de faza acuta fiind
foarte bine cuantificati din acest punct de vedere.
Efectele antiinflamatorii si de supresie
a axului corticosuprarenal
DCI Specialitate Efect
antiinflamator
Efect supresor
asupra axului
corticotrop
Retentie sodata
Hidrocortizon Hidrocortizon 1 1 1
Cortizon Cortizon 1 1 1
Prednisolon Hidrocortancil 3 4 0,75
Prednison Cortancil 3 4 0,75
Metilprednisolon Medrol 6,2 4 0,5
Triamcinolon Kenacort 5 4 0
Betametazon Celesten 25 ? 0
Dexametazon Decadron 26 17 0
Fludrocortizon Fludrocortizon 12 12 125
Dezoxicorton Sincortil 0 sau slab 0 sau slab 100
Socul infectios si insuficienta multipla
de organe si sisteme
Socul infectios sau septic este frecvent intalnit in infectiile severe cu bacterii
Gram negative (meningococ, Haemophillus, E.coli), dar si in infectii virale si
micotice.

Datele din literatura subliniaza ca in 9-44 % din socurile septice este
diagnosticata o insuficienta suprarenaliana, produsa prin mai multe tipuri de
mecanisme fizio-patologice :

Hemoragia a glandelor suprarenale : meningococemia fulminans ;

Disfunctii hipofizare ;

Unei inhibitii a receptorilor pentru ACTH cauzate de TNF sau
lipopolizaharide ;

Insuficienta suprarenaliana este explicatia rezistentei la terapia cu
catecolamine a socului septic.
In aceste cazuri cortizolemia matinala este sub 7g/dl ;

Evolutia socului septic catre insuficienta multipla de organe si sisteme
se insoteste in continuare de asocierea cu insuficienta grava de
suprarenala.
Nu exista un test de tipul celui cu ACTH care se face la adulti pentru a
demonstra insuficienta de functionare a corticosuprarenalei, singura
demonstrare fiind nivelul seric de cortizol sub 7 g/dl.

Terapia cu preparate cortizonice de faza acuta este recomandata in
cazul socului rezistent la catecolamine (dupa administrarea timp de 60
min. de dopamina sau noradrenalina), cand este recomandata recoltarea
pentru cortizolemie si administrarea de preparate de tipul
HIDROCORTIZON 5-10mg/kg/zi timp de 5-7 zile (dozele vor fi spatiate
la 6 ore sau administrate in perfuzie continua).
O metaanaliza recenta 2008, care cuprinde 5 studii clinice, apreciaza
ca administrarea acestor doze farmacologice in socul septic mai ales a
diminuat semnificativ mortalitatea, datorata insuficientei suprarenaliene
(British Medical Jurnal).

Socul anafilactic si alergia mediata de IGE
Anafilaxia = o reactie de hipersensibilitate imediata care survine
dupa expunerea la un stimul exogen si este provocata de
eliberarea sistemica de mediatori de catre mastocite si bazofile.

Cea mai cunoscuta este interactiunea dintre diverse antigene si
imunoglobulinele E, cunoscuta sub numele de anafilaxie Ig E
mediata.

Celulele specializate, mastocitele si bazofilele vor elibera in urma
conflictului imunologic o multitudine de factori incriminati in reactie
anafilactica : histamina, histamin realesing factor, triptaza,
heparina, prostaglandine, leucotriene, tromboxani, bradikinine.
Socul anafilactic cauze
in ordinea frecventei de aparitie
Apare dupa sensibilizari prealabile.
dupa intepatura de albine prin veninuri;

alergie la antibiotice de tipul betalactaminelor;

produsi de contrast iodati, amidopirina, barbiturice, anestezice;

dextran, gelatine, seruri, hormoni, vaccinuri, gamaglobuline;

alergia la proteina din laptele de vaca sau de soia ;

reactii posttranfuzionale.

- Sunt alergii legate de Ig E.

- Pot fi dozate nivelele serice ale Ig E totale, dar si Ig E specifice (exemplu pentru
proteina din laptele de vaca sau soia).

- Un alt marker important al alergiilor mediate de Ig E este nivelul seric de triptaza
plasmatica.
In pediatrie, alergia la proteina din laptele de vaca se exprima
clinic dupa cateva secunde sau ore de la absortie si se
poate manifesta ca:

1. moarte subita

2. accese de paloare, diaree sanguinolenta, varsaturi, dureri
abdominale, dispnee, urticarie giganta, asociata uneori cu
eczema atopica.
Tratamentul actual

indepartarea alergenului este obligatorie;

adrenalina solutie 1/1000 (1ml=1mg) 0,01ml/kg corp/maximum
0,3-0,5ml, dizolvata in 10 ml ser fiziologic sau 25 ml ser glucozat
5%.
Administrarea va fi facuta i.m. si nu s.c.
Doza poate fi repetata dupa 5-15 minute.

umplerea patului vascular cu solutie Ringer lactat sau ser
fiziologic 10-20ml/kg corp in bolus 20 minute.

administrarea de antihistaminice H1 combinate cu H2,
ex : difenhidramina 1mg/kg corp, i.m. sau i.v. asociata cu
ranitidina 1-2mg/kg corp, i.m. sau i.v.
Socul anafilactic este un soc vasoplegic, ce poate
duce la stop cardiac.

Corticosteroizii vor fi administrati intotdeauna dupa adrenalina,
folosind preparatele de tipul hidrocortizon hemisuccinat in doza de
10mg/kg corp sau metilprednisolon 1-2mg/kg corp.

Corticosteroizii de faza acuta au urmatoarele efecte:
a) reduc raspunsul celulelor tinta si eliberarea de mediatori de
tipul histamina, PAF, leucotriene, prostaglandine;
b) diminueaza permeabilitatea capilara si formarea de edem:
edemul glotic si cel subcutanat. Au deci rol important in faza
tardiva sau inflamatorie a reactiei anafilactice.
c) potenteaza actiunea catecolaminelor. Efectele dureaza 4-6 ore
necesitand repetarea dozelor la 6 ore interval , in functie de
evolutia clinica.
d) terapia de viitor va cuprinde anticorpi anti Ig E, care previn
legarea Ig E de mastocite si bazofile.
Laringita acuta subglotica
Corticoizii de faza acuta au fost considerati ca avand un efect spectacular
in laringita acuta subglotita, realizand prin efectul antiinflamator asa-zisa
traheotomie alba.

Studii multicentrice controlate dau rezultate contradictorii. O metaanaliza
facuta in literatura europeana si una in cea francofona recomanda de
obicei dexametazona in doza de 0.6 mg/kg corp, intr-o singura injectie,
i.m. sau i.v.

Alta metaanaliza pledeaza pentru prednisolon si metilprednisolon, in
doza de 1-2mg/kg corp, eficacitatea tratamentului aparand evidenta la 8
ore de la administrare (efect spectacular antiedematos).
Dupa administrarea de prednisolon, trebuie sa supraveghem atent copilul
in urgenta, deoarece nu avem acel efect antiedematos important care,
teoretic, se asteapta la 20 de minute de la injectare.
Laringita acuta subglotica
Glucocorticoizii folositi insa in doze mari in formele severe pot
evita intubatia daca sunt administrati inaintea aerosolilor cu
adrenalina, practica ce nu a devenit comuna in serviciile de ORL;
noi am incercat acest lucru (0,5mg adrenalina 1, sub
monitorizare cardiaca).

Deci, corticoterapia ramane medicatia de faza acuta.
Coorticoterapia poate fi continuata per oral in cura scurta
(prednison si, cu actiune foarte buna, Medrol) timp de 2-3 zile.

Vrem sa impunem ca protocol de practica urmatoarea
dispozitie:
Toate laringitele dispneizante care nu se amelioreaza evident
dupa 1/2 ora de la injectia de corticosteroizi trebuie spitalizate de
urgenta: este vorba despre laringite subglotice cu prognostic vital
rezervat.
Bronsiolita acuta
Bronsiolita apare in epidemii, toamna si iarna (in sezonul rece ne
confruntam cu 10-15 cazuri noi pe zi).

Este o afectiune data cel mai frecvent de virusul sincitial
respirator si de mynovirus parainfluenzae tip 1 si 3.
Bronsiolita acuta
O metaanaliza publicata in anul 2008, in Pediatrics, care ia in discutie peste 300
de comunicari referitoare la tratamentul bronsiolitei la copil, isi propune sa
raspunda la 2 intrebari:
1. Terapia sistemica cu glucocorticoizii la copiii cu bronsiolita se asociaza cu
scaderea duratei de spitalizare?
2. Aceasta terapie determina ameliorarea simptomatologiei?
In tratament, diversi autori au folosit metilprednisolon i.m. sau i.v., dexametazona
i.m. sau i.v. sau prednisolon per os.

Dozele pentru terapia de faza acuta au variat intre 3 si 20 mg/kg corp/24 ore;
aceste doze sunt valabile si pentru cazurile neinternate; criteriile de internare se
cunosc foarte bine:
varsta sub 3 luni ;
insuficienta respiratorie grava ;
alterarea gazelor sanguine - acidoza respiratorie sau metabolica ;
saturatie in O2 sub 94% ;
ventilati in sistemul IPV sau CPAP ;
evolutie nefavorabila de peste 5 zile.
Bronsiolita acuta
Concluzia acestei metaanalize este ca efectul corticosteroizilor in
bronsiolita este benefic, terapia cortizonica fiind asociata clar cu
scaderea semnificativa atat a simptomatologiei clinice, cat si a duratei de
spitalizare - spitalizare de 3,9-4,1 zile la loturile de steroizi si de 5,1-8,3
zile la loturile placebo.

In practica, in tarile francofone se apreciaza ca au eficienta:

glucocorticoizii de tip CELESTENE 15 pic./kg corp/zi sau
CORTANCYL - 2mg/kg corp/zi; poate fi preferata si administrarea de
metilprednisolon in doze de 2mg/kg corp

nebulizarile cu SALBUTAMOL - 0.5%, in doza de 0,03 ml/kg corp in 4-5
ml ser fiziologic (eficacitate certa).

Toate antitusivele si sedativele trebuie interzise.
Meningitele bacteriene
Meningitele bacteriene ale sugarului sunt produse de germeni bacterieni
de tipul meningococ, pneumococ si Haemophillus. In meningitele cu
pneumococ mai ales dar si in cele cu haemofilus exista experiente
interesante privind administrarea de preparate cortizonice de faza acuta
inaintea inceperii tratamentului cu antibiotic.

O metaanaliza din 2007 (New England Journal) demonstreaza clar
beneficiile corticoterapiei in meningitele bacteriene cu pneumococ mai
ales.

Doza de corticoterapie poate sa fie unica folosindu-se dexametazona 0,6
mg/kg corps au hidrocortizon hemisuccinat 20mg/kg corp.
Dexametazona poate fi administrata in doza de 0-15mg/kg corp/6 ore
timp de 4 zile, in aceasta doza reducand foarte mult mortalitatea.
Criza de astm si exacerbarile
Folosirea glucocorticoizilor in faza acuta a astmului sever
persistent (in care, la ora actuala in literatura americana se
incearca impunerea administrarii unei singure doze de
dexametazona) aduce urmatoarele beneficii:
Scurteaza durata de hipoxie, prevenind progresia exacerbarilor
severe.

Scade rata si durata de spitalizare.

Corticoizii inhalati nu au valoare in perioada de acutizare. In
terapia de consolidare este indicata administrarea de prednison
sau prednisolon in doza de 1-2 mg/kg corp timp de 3-5 zile, cu
intrerupere treptata.
Criza severa de astm bronsic
Este definita de urmatoarele criterii:
Cianoza;
Frecventa respiratorie mai mare de 30-40/min ;
Murmur vezicular modificat ;
Modificari ale gazelor sanguine cu saturatie in O2 mai mica sau sub
90% ;
Normo sau Hipercapnie.

Corticosteroizii nu sunt medicatie de prima linie in criza de astm, ei
trebuie folositi insa imediat si in doze suficient de mari, in completarea
tratamentului cu bronhodilatatoare.

Corticoizii de faza acuta vor fi prescrisi de la inceput la pacientii cu
exacerbari severe (studii recente cu o singura priza de dexametazona); la
pacientii cu antecedente de exacerbare severa, fiind demonstrat ca reduc
in mod important rata recaderilor.
Criza severa de astm bronsic
Corticosteroizii au o actiune antiiflamatorie importanta, la care se adauga
potentarea actiunii 2 mimeticelor, element foarte important in practica,
valabil mai ales pentru preparatele de tip metilprednisolon. Aceasta
actiune se manifesta la 2-4 ore dupa administrarea injectabila si este
maxima la 6-12 ore dupa administrare.

In astmul copilului, recomandarea de dozaj este de 1-2mg/kg corp de
metilprednisolon.
Exemplu : SOLU-MEDROL - in doza de 1mg/kg corp la fiecare 6 ore in
primele 48 de ore. Se vor administra maximum 60 mg/zi la copil in doua
doze,timp de 3-5 zile, pana cand PEF va fi de 80% din valoarea
predictiva,apoi se scade brusc doza.

Este cert demonstrat ca permeabilizarea metilprednisolonului la nivel
pulmonar este de 3-5 ori mai mare fata de prednisolon, iar afinitatea fata
de receptorii pulmonari este mult crescuta fata de ceilalti corticosteroizi.
Actiunea corticoizilor in astmul bronsic
blocheaza eliberarea substantelor inflamatorii prin blocarea
indirecta a activitatii 2 fosfolipazei;
blocheaza leucotrinele;
inhiba productia de citochine si adeziunea de proteinele activate;
cresc numarul si afinitatea receptorilor -adrenergici;
au efect bronhodilatator direct.
Corticoterapia
in purpura reumatoida Hennoch-Schnlein
Purpura reumatoida este o vasculita hiperimuna cu IgA, frecventa la grupa de
varsta 3-15 ani.
Este cea mai frecventa vascularita a copilului cu o frecventa de 15-20 cazuri la
100.000 copii.

In tabloul clinic, doua drame sunt importante:
1. Drama abdominala, manifestarile digestive fiind prezente in 80% din formele
medii si severe de boala.
2. Sindromul renal, prezent in 50% din cazuri si care realizeaza o glomerulonefrita
cu depozite mezangiale de IgA, si depozite de C3 realizand o forma de
glomerulonefrita membrano-proliferativa, endo si extra capilara difuza. 20-50 % din
determinarile renale pot sa apara la debut sau la distanta in intervalul 6-12 luni,
dupa debut. Atingerile renale severe sunt cuantificate de aparitia unei proteinurii
persistente mai mare de 1 g/l sau de insuficienta renala acuta.

Inainte de a incepe terapia cu metilprednisolon sau alte preparate cortizonice de
faza scurta, este obligatorie reevaluarea prin gastrofibroscopie a leziunilor gastrice
de tipul ulceratii necrotice severe, sau coexistenta cu leziuni esogastrice si
duodenale.
Corticoterapia
in purpura reumatoida Hennoch-Schnlein
Folosirea preparatelor cortizonice de faza scurta de tipul metilprednisolon
in doza de 10mg/kg/zi in 2-3 prize timp de 2-3 zile si apoi 2-3 saptamani
per oral, previne accidentele severe digestive de tipul invaginatiei sau
perforatiei intestinale, prin terapia edemului de perete digestiv.

Sindromul renal (reprezentat de fapt de o glomerulonefrita cel mai
frecvent membrano-proliferativa, care poate evolua si ca sindrom nefrotic
dar si ca glomerulonefrita cronica), beneficiaza de tratament cu 1g de
metilprednisolon pentru 1 mp suprafata corporala, care, administrat timp
de 3 zile (o zi da si una nu), de obicei in 6 ore la pompa, nu are efecte
secundare.

Tratamentul este urmat administrarea de prednisolon 3mg/kg corp
imediat in continuarea terapiei, cel mult 10-14 zile.
Purpura trombocitopenica idiopatica
Este un sindrom caracterizat prin scaderea numarului de
trombocite prin distructie periferica, consum sau sechestrarea
trombocitelor in circulatie, dar si prin productie medulara
anormala.

Frecventa cea mai mare a bolii este la grupa de varsta 2-8 ani.

Administrarea corticoizilor pleaca de la necesitatea cresterii
numarului de trombocite prin limitarea productiei de anticorpi
antiplachetari si prin inhibitia distrugerii plachetelor in splina.
Purpura trombocitopenica idiopatica
Formele clinice care asociaza:

Sindrom hemoragic grav, inclusive sangerari bucale sau/si
oculare;

Semne neurologice de hemoragie meningo-cerebrala;

Sangerare viscerala sau mucoasa grava

au indicatie de terapie cu preparate cortizonice de tipul
metilprednisolon i.v. in doze mari 1g/m suprafata corporala in
asociere cu imunoglobuline, in doze de 1g/kg corp timp de 3-5
zile.

Preparatele cortizonice de faza acuta mai pot fi folosite in terapia
afectiunilor axului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, dar si in
insuficienta suprarenala dupa corticoterapie prelungita.

In acest tip de boli se prefera tratamentul subtitutiv cu
hemisuccinat de hidrocortizon 100mg/m/suprafata corporala/zi.

Complicatiile
corticoterapiei de scurta durata
Manifestarile cutanate aparute dupa corticoizi administrati pe cale
generala includ: urticarie, reactie maculo-papuloasa, purpura si
angioedem. Raspund bine la administrarea de Celesten (preferat
in bronsiolitele acute mai ales in Franta).

Socul anafilactic asociat cu bronhospasm este foarte rar. Cazuri
mortale au fost descrise la subiectii astmatici.

Manifestarile gastro-intestinale pun in discutie riscul crescut de
ulcer peptic, hemoragii digestive care pot fi frecvente, la care se
adauga tulburari digestive de tipul greata si varsaturi, mai ales
dupa administrarea i.v. a corticoizilor.

Manifestarile neuropsihice sunt minore si pot aparea in primele 10
zile de tratament, fiind de tipul delir si halucinatii.
Formele majore de psihoza reactionala sunt exceptionale.
Complicatiile
corticoterapiei de scurta durata
Complicatiile oculare pot sa fie, in extremis, miopie sau glaucom,
cataracta subcapsulara, exoftalmie.

Complicatiile metabolice nu au fost observate in cura scurta de
administrare, exceptand hiperinsulinemia.

Doua riscuri mai pot fi puse in discutie:
- riscul infectios plecand de la deprimarea raspunsului imunitar si
modificare proceselor de fagocitoza
- efectul corticoterapiei asupra axei hipotalamo-hipofizare, a carei
activitate poate sa fie supresata, cu efecte dezastroase.

In socul septic al copilului, prezenta hipotensiunii arteriale
reprezinta de fapt un semn al decompensarii suprarenalei si
atunci terapia trebuie administrata in consecinta.