Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROTOCOL MEDICAL:
TIP DE DE DE DIAGNOSTIC
X
PROTOCOL: DIAGNOSTIC TRATAMENT ȘI TRATAMENT
1
LISTA RESPONSABILILOR CU ELABORAREA, VERIFICAREA ȘI
APROBAREA PROTOCOLULUI
01 02 03 04 05
Avizat
Elaborat
Verificat
Aprobat
CUPRINS:
2
1. Scopul și motivarea elaborării protocolului
2. Domeniul de aplicare al protocolului
3. Referințe bibliografice
4. Definiții și abrevieri
5. Descrierea protocolului
5.1. Definirea bolii;
5.2. Stabilirea diagnosticului (Anamneza; Examenul
clinic; Examene paraclinice)
5.3. Managementul clinic/terapeutic (Managementul
conservator; Managementul operator; Managementul post-
operator)
5.4. Resurse umane, tehnice și material necesare aplicării
protocolului;
5.5. Complicații, riscuri clinice și măsuri de contracarare
5.6. Reguli de abateri de la protocol
5.7. Indicatori de eficiență și eficacitate
6. Responsabilități
7. Formular de analiză
8. Anexe
9. Proces verbal de instruire
10. Centralizator de monitorizare periodică a eficienței și
eficacității protocolului
3
Scopul și motivarea elaborării protocolului:
Domeniul de aplicare:
3. REFERINTE BIBLIOGRAFICE
Bibliografie:
I. European Heart Journal - Cardiovascular Pharmacotherapy ..
II. Braunwald's Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular .....2018, 11th Edition,
III. Tintinalli's Emergency Medicine 7th edition 2011
IV. Ghidul european de diagnostic şi tratament al emboliei pulmonare acute (versiunea
2014) Grupul de Lucru pentru Diagnosticul şi Tratamentul Emboliei Pulmonare Acute
al Societăţii Europene de Cardiologie Aprobat de Societatea Europeană de Boli
Respiratorii (ERS)
4. DEFINIȚII ȘI ABREVIERI
Definiții:
4
Nr. Termenul Definiţia şi/sau, dacă este cazul,
Crt actul care defineşte termenul
1. Embolia pulmonară; Embolia pulmonară:
Obstructia parţială sau completa a unei artere pulmonare
(artera principala / ramuri) de către o substanţă (aer, tesut
grasos/ tumoral, lichid amniotic, tromb) provenind din
alta zona a corpului si transportata la nivel pulmonar de
fluxul venos.
Abrevieri:
5. DESCRIEREA PROTOCOLULUI
5
Tromboembolism pulmonar reprezintă obstrucția (parţială sau totală) a arterei
pulmonare principale/ ramuri, de către un tromb provenit din sistemul venos profund
sau din cavitatile cardiace drepte (atriu/ ventricul).
Codul bolii, conform Listei codurilor de boală utilizate pentru codificarea morbidității
spitalicești.
I.26.0 TEPA masiv
I.26.9 TEPA non masiv
Examene paraclinice:
o Examinările paraclinice pot fi normale in multe cazuri de TEP!
o Nu exista teste biochimice sensibile si specifice pentru a confirma sau exclude
cu certitudine diagnosticul de TEP!
o Examinările paraclinice sunt utile pentru diagnosticul diferenţial al TEP!
6
Pentru excluderea altor afecţiuni pulmonare;
Nu există modificări specifice;
Aspect normal în 1/3 din cazuri;
Pot apare zone de atelectazie, infiltrate pulmonare sau colecţii pleurale ± semne
ale afecţiunii cardiace de bază;
ECG (repetate, seriate):
poate fi de aspect normal sau
apar modificări nespecifice în 70% din cazuri:
Mai frecv.: tahicardie sinusală; modificări ST-T nespecifice
< 5% din cazuri: P!!!!! pulmonar; hipertrofie de VD (axa QRS la dreapta); BRD
recent apărut;
aspect S1- Q3- T3 sau T negative in derivaţiile precordiale (~IM subendocardic)-
în TEP masivă;
Gazele arteriale:
De regulă - hipoxemie (SaO2 şi PaO2 ↓), hipocapnie (PaCO2↓) prin
hiperventilaţie şi alcaloză respiratorie (pH > 7,45)
Hipoxemie severă +Rgf pulmonară normala, în absenţa unei boli
pulmonare preexistente = înalt sugestivă pt.TEP
D-dimeri:
Este sensibil DAR nespecific; test pozitiv la valori> 500ng/ml;
D-dimeri pozitivi - şi la pacienţi cu neoplazii, traumă/ operatii, infecţii/
procese inflamatorii;
Pacienţii cu D-dimeri normali au 95% şanse să nu aibă TEP;
7
Tratament:
Managementul funcţiilor vitale
A,B,C:
Reperfuzia pulmonară Asigurarea căii aeriene + O2 pe mască sau IOT la
Profilaxia recurenţelor nevoie;
accese i.v. (minim2) ± sol.cristaloide şi
vasopresoare in caz deşoc cardiogen (sub controlul
PVC);
monitorizare cardiacă (frecv., TA ± PVC), a
SpO2, a diurezei, a stării clinice;
II. Etiologic
Tratament farmacologic = anticoagulante:
8
Contraindicatii absolute:
Istoric de AVC hemoragic, neoplazie intracraniana;
HTA severa;
Trauma craniana sau interventie neurochirurgicala recente (< 2 luni);
Hemoragie digestiva activa sau recenta (ultimele 6 luni);
Nastere recenta;
Anticoagulante Doze Comentarii
5 mg sc sub 60 kg
Nadroparina
calcica 86 U sc/kg la 12 ore
9
tisular (tPA) – mg IV continuu 2 h sistolica < 90mmHg) sau hipoxemie
Alteplase severa
Se exclud contraindicatiile !
10
Recoltarea eşantioanelor de sânge se face cu 1 oră înaintea următoarei administrări în
cazul tratamentului secvenţial cu heparină (injecţii intermitente).
Recoltarea se face oricând în cazul utilizării injectomatului.
În general numărul de recoltări este de 4 pe zi.
În cazul tratamentului profilactic nu este necesară de obicei recoltarea de sânge pentru
control APTT.
Nomograma de conducere a tratamentului anticoagulant heparinic.
Nomograma dozării heparinei sodice după greutatea corporală (după Hirsch şi col).
Doza iniţială APTT < 35 s (1,2 x control).
APTT 35 -45 s (1,2 – 1,5 x control).
APTT 46-70 s (1,5 – 2,3 x control).
APTT 71-90 s (2,3 - 3 x control).
APTT > 90 s (peste 3 x control) 80 U/kg bolus, apoi 18 UI/kg/h 80 U/kg bolus, apoi 4
UI/kg/h 40 UI bolus apoi 2 U/kg/h continuă infuzia fără bolus se scade infuzia cu 2 U/kg/h se
opreşte infuzia 1 h apoi se scade cu 3 U/kgc/h.
Sunt contraindicate anticoagulantele orale, in sarcina,cand se prefera enoxaparina
sc,pe toata durata sarcinii.
In caz de optinea pentru acenocumarol, inainte de a se opri heparinele, se
administreaza concomitent 4-5 zile, cu verificarea inr si obtinerea de valoare eficienta (2-3)
inainte de oprirea heparinelor.
Daca se opteaza pentru dabigatran, acesta se administreaza in doza de 2 ori 110 mg/zi,
1- a doza se administreaza la 12 ore inainte ca heparina sa-si epuizeze efectul.
In caz de optiunea rivaroxaban, doza este de 2 ori 15 mg /zi, in primele 21 de zile,
apoi 20 mg doza unica/zi, acesta se introduce cu 12 ore inainte de epuizare efectului
heparinelor.
In formele usoare si medii de Tromboembolism Pulmonar Acut se poate incepe
tratament cu:
1. Apixaban 10 mg La 12 ore 7 zile apoi 5 mg la 12 ore timp de 6 luni,apoi dupa 6
luni 2,5 mg -5 mg la 12 ore.
2. Rivaroxaban 15 mg la 12 ore 21 de zile ,apoi 20 mg zi 6 luni, dupa 6 luni 10-20
mg/zi.
Durata tratamentului anticoagulant minim 3 luni cand cauza TEPA este Reversibila,a
aparut postoperator, Fracturi panala cel putin 12 luni,cand nu se deceleaza factori favorizanti.
Se apreciaza individual, beneficiu /risc tratamentul putand fi permanent, uneori.
In tratament PROFILACTIC LMWH{Heparine Fractionata}.
Cum administrăm LMWH – doze profilactice.
Dozarea heparinelor fracţionate.
Heparina fracţionată Risc mediu Risc înalt
NADROPARINA 4000 u sc/zi 6000u sc/zi
ENOXAPARINA 40 mg(4000 U) sc/zi 60 mg (6000 U) sc/zi
11
trimestru de sarcină, iar în cursul celui de-al treilea trimestru pot produce hemoragii fetale și
neonatale, precum și desprindere de placentă. Administrarea de Warfarină se poate asocia cu
anomalii ale sistemului nervos central ale fătului, iar noile anticoagulante orale sunt
contraindicate la gravide. Managementul travaliului și nașterii necesită o atenţie
suplimentară.
Analgezia epidurală poate fi folosită doar dacă ultima priză de HGMM a fost facută
cu cel puţin 12 ore înaintea nașterii, tratamentul reluându-se la 12-14 ore după extragerea
cateterului epidural. Este necesară deasemenea o strânsă colaborare între obstetrician,
anestezist și medicul curant.După naștere heparina poate fi înlocuită cu AVK.
Tratamentul anticoagulant trebuie administrat cel puţin 6 săptămâni după naștere, cu o
durată totală de minim 3 luni. Terapia cu antivitamine K poate fi administrată la mamele care
alăptează. Datele obţinute de la o serie de 28 de gravide care au primit tratament trombolitic –
în special TPA (100 mg în 2 ore) – sugerează că riscul complicaţiilor materne este similar cu
cel înregistrat în afara sarcinii. Cu toate acestea, tratamentul trombolitic nu trebuie folosit
peripartum, exceptând situaţiile critice.
Managementul emboliei pulmonare la pacienţii cu cancer la pacienţii cu cancer și TEP
acut, heparina fracţionată administrată în faza acută și continuată încă 3-6 luni reprezintă
prima linie de tratament (cu excepţia celor cu TEP cu risc înalt).
Această strategie se bazează, în mare parte, pe rezultatele unui singur studiu, care a
evidenţiat însă o reducere cu 50% a ratei de recurenţăa TEV, fără creșterea riscului de
sângerare, comparativ cu terapia orală cu AVK, după administrarea iniţială de heparină. Nu
există încă date suficiente privind tratamentul cu Fondaparinux (La noile anticoagulante orale
sunt studii cu Endoxaban, Rivaroxaban ce pot fi folosite) la cei cu trombembolism pulmonar
și cancer.
Tratamentul cronic presupune continuarea HGMM, tranziţia spre AVK sau
întreruperea anticoagulării.Decizia trebuie luată individualizat în funcţie de succesul terapiei
antineoplazice, riscul estimat de recurenţă al TEP, riscul de sângerare, precum și de
preferinţele pacientului.Strategia cea mai raţională presupune reevaluarea periodică a
raportului risc-beneficiu în privinţa terapiei anticoagulante.
Recurenţa trombembolismului venos la pacienţii neoplazici sub terapie cu AVK sau
HGMM obligă la creșterea HGMM la dozele maxim admise sau implantarea de filtru de venă
cavă. Recomandarea primară de filtru de venă cavă este dată de imposibilitatea administrării
tratamentului anticoagulant datorită riscului hemoragic; oricum, riscul de tromboză a filtrului
cav în absenţa anticoagulării poate fi mai mare la pacienţii cu cancer. Într-un recent trial
prospectiv, randomizat la pacienţi neoplazici cu TEP sau tromboză venoasă profundăm, nu s-
a observat niciun avantaj legat de montarea filtrului de venă cavă asociat terapiei cu
Fondaparinux.
III. Patogenetic.
TEP cu stop cardiac
12
In stopul cardiac cauzat mai probabil de embolie pulmonară - tromboliza trebuie
luată în considerare;
Manevrele de resuscitarenu reprezintă contraindicaţie pentru tromboliză !
In stopul cardio-respirator prin embolie pulmonara (suspectată /dovedită) -se
recomanda:
administrarea urgenta de trombolitic si continuarea manevrelor de resuscitare
inca cel puţin 30-60 minute.
Embolectomie:
Chirurgicala – rar indicata (in TEP masiva cu instabilitate hemodinamica,
exista contraindicatii pt.tromboliza).
Transvenoasa –embolul din artera pulmonara este aspirat printr-un cateter
introdus prin vena femurala.
13
Asigurarea unui triaj rapid al pacientilor in UPU la triaj in caz de durere toracica
sugestiva si in Cardiologie si obtinerea unui traseu electic la maxim 10 minute de la primul
contact medical.
Asigurarea posibilitatii de comunicare facila intre personalul medical superior prin
asigurarea unor telefoane de serviciu.
Probe biologice cu rezultat rapid (markerii de necroza miocardica – Troponine,
NT pro BNP;D dimeri, creatinina, ionograma, HLG, glicemie);
Electrocardiograf;
Ecograf dotat cu sonda de cord si sonda prentru ecografie de vase si
Abdomen(liniara) (complicatiile IM);
Ventilatoare in ATI;
Defibrilator cardiac in UPU si pe Sectie;
Monitoare cardiace;
Medicamente din clasele mentionate;
CT ptr AngioCT;
5.5. Complicații, riscuri clinice și măsuri de contracarare
14
1. Varsta < 50 ani;
2. Frecventa cardiaca < 100/ min;
3. SpO2 > 94% (fara O2 suplimentar);
4. Fara edem unilateral de membru inferior;
5. Fara hemoptizie;
6. Fara interventii chir./ traumatisme recente < 4sapt.(care sa necesite spitalizare/
anestezie generala sau epidurala/ intubatie);
7. Fara antecedente de TEP/ TVP;
8. Fara tratament cu estrogeni;
15
Suspiciunea clinica, datele examenului obiectiv, determinarea probabilitatii de
TEPA prin accesarea scorurilor WELLS sau GENEVA(MODIFICAT) si PERC cu
urmarirea D dimerilor, Semnele Ecografice si/sau Doppler Venos al vaselor proximale
si AngioCT astfel:
prezenta D DIMERILOR mari,Valoarea de ALARMA ajustata la virsta- fiind Varsta
ORI 10(micrograme/l peste 50 de ani.
Valoarea normala a D Dimerilor face DIAGNOSTICUL TEPA-IMPROBABIL (Valoare
predictiva Negativa mare).
Prezenta Valorii de alarma a D Dimerilor are sensibilitate mare dar specificitate mica,
valoarea fiind crescuta in multe alte cazuri medicale, Neoplasme, Viroze, Infectii,
Inflamatorii si este relevanta doar la prezentarea la Spital, nefiind date de utilitatea D
Dimeri, dupa internare, crescand oricum in repaus.
1.Pentru pacientul fara Soc sau Hipotensiune Arteriala cu Probabilitate Clinica mare de
TEPA nu este necesara masurarea D Dimerilor si se Infirma TEPA prin Angio CT.
2.Pentru pacientul fara Soc sau Hipotensiune Arteriala cu probabilitate clinica
mica/medie se masoare D Dimerii.
Daca valoarea lor lor este mare, (peste 50 de ani la fiecare 10 ani valoarea de alarma
depaseste 10 inmultit varsta) se infirma TEPA prin Angio CT.
Daca D Dimerii sunt sub valoarea de alarma, se infirma TEPA si se cauta
DIAGNOSTIC alternativ.
In caz de Confirmare Angio CT a TEPA se incepe tratamentul.
3.Pentru pacientul cu Soc sau Hipotensiune Arteriala cu Probabilitate Clinica mare de
TEPA nu este necesara masurarea D Dimerilor si se Infirma TEPA prin Angio CT.
Daca nu se poate efectua de urgenta Angio CT se va efectua Ecografie Transtoracica si
daca este posibil DOPPLER VENOS al vaselor proximale .
Detectarea la Doppler Venos imagini sugestive de Tromboza acuta a venelor mari Iliaca,
Femurala Comuna sau Superficiala sau politee in context clinic sugereaza
Tromboembolismul Pulmonar Acut.
Ecografia toracica cauta semnele sugestive de TEPA;
1. Ventricul drept marit (Parasternal ax Lung).
2. VD/VS >1 in 4 camere.
3. Miscarea aplatizata a septului iv in 2 camere Ax scurt sau miscare paradoxala in
Parasternal Ax Lung.
4. Vena cava inferioara dilatata cu miscare inspiratorie scazuta.
5. 60/60-timpul de accelerare al ejectiei pulmonare sub 60 msec si gradient
transvalvular tricuspidian sub 60 mm HG.
6. TAPSE VD in M mode< 16.
7. Trombi detectati in Vd sau Ad.
8. Doppler tisular S prim <9,5 cm/sec.
În absenta semnelor de Supraincarcare Dreapta, Hipotensiunea (sau socul) are TEPA ca
etilogie putin probabila si se cauta diagnostic alternativ.
În prezenta semnelor Ecografice sugestive de mai sus se incepe tratamentul TEPA.
16
5.6. Reguli de abateri de la protocol
3. Studii clinice derulate in spital aprobate de către Comisia de etica, care permit
abaterea de la protocol:
Nu sunt in derulare in acest moment.
Indicatori de eficiență:
1. Numărul de cazuri care au dezvoltat o complicație acută;
17
2. Durata medie de spitalizare (DMS) pentru cazurile care au dezvoltat o complicație
acută;
3. Numărul cazuri care au dezvoltat doua complicații acute;
4. Durata medie de spitalizare (DMS) pentru cazurile care au dezvoltat doua
complicații acute;
5. Numărul cazuri care au dezvoltat mai mult de doua complicații acute;
6. Durata medie de spitalizare pentru cazurile care au dezvoltat mai mult de două
complicații acute;
7. Numărul de decese;
8. Durata medie de spitalizare patologie (col. 2+4+6)/3;
9. Numărul cazuri care au depășit DMS /patologie.
Indicatori de eficacitate:
A. Cost mediu direct al cazurilor decedate;
B. Cost mediu direct al cazurilor care nu au dezvoltat complicații acute;
C. Cost mediu direct al cazurilor care nu au dezvoltat doua complicații acute;
D. Cost mediu al cazurilor care au dezvoltat mai mult de doua complicații acute;
E. Cost mediu direct al cazurilor care au dezvoltat mai mult de doua complicații
acute;
F. Cost mediu direct al cazurilor care au dezvoltat complicații acute și comorbidități.
6. RESPONSABILITĂȚI
Responsabilități:
I. Managerul: aprobă protocolul medical și eventualele modificări ulterioare ale
acestuia; verifică personal, sau prin reprezentant, modul cum sunt respectate
regulile impuse de prezentul protocol.
II. Directorul medical: avizează protocolul medical și eventualele modificări ale
acestuia, analizează necesitatea actualizării protocolului și propune eventualele
modificări ale acestuia; monitorizează rezultatele aplicării protocolului.
III. Medicul șef de secție: Medicul șef de secție va desemna persoanele responsabile
cu elaborarea Protocoalelor de diagnostic și tratament, va verifica/aviza
protocoalele elaborate la nivelul secției în conformitate cu modelul anexat.
Urmărește permanent și verifică periodic implementarea regulilor stabilite de
medicii din subordine în protocol.
Monitorizează modul de implementare și aplicare a prevederilor protocolului și
informează ierarhic despre eventualele situații neconforme; propune măsuri de
îmbunătățire atunci când constată că se impune.
IV. Medicul curant: Participă la elaborarea protocolului și pune în aplicare
prevederile prezentului protocol; face propuneri (atunci când este cazul) de
îmbunătățire a conținutului protocolului, în acord cu cerințele unui act medical
performant.
7. FORMULAR DE ANALIZĂ
18
FORMULAR DE DIFUZARE
Nr. Scopul/ Compartiment Funcția Nume/ Data Semnătura Data Semnătura
Crt. Suportul Prenume Primirii retragerii
difuzat protocolului
înlocuit
1.
2.
3.
4.
5.
6.
8. ANEXE
FIȘA DE INSTRUIRE
NR…………/ DATA………………………………………..
SUBIECTE:
INSTRUIRE INTERNĂ ÎN SECȚIA/COMPARTIMENT:
TEMATICA:
PARTICIPANTII
19
INSTRUIRE EFECTUATĂ DE:
20
Nr. INDICATORI DE EFICACITATE Sem. I, Anul Sem. II, Anul
Crt. ………… …………
10. Cost mediu direct al cazurilor decedate
11. Cost mediu direct al cazurilor care nu au dezvoltat
complicații acute
12. Cost mediu direct al cazurilor care nu au dezvoltat
doua complicații acute
13. Cost mediu al cazurilor care au dezvoltat mai mult
de doua complicații acute
14. Cost mediu direct al cazurilor care au dezvoltat
mai mult de doua complicații acute
15. Cost mediu direct al cazurilor care au dezvoltat
complicații acute și comorbidități
21