Sunteți pe pagina 1din 21

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

1 of 21

Cautare

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

selecteaza

Username / Parola inexistente


Login Register

Home Documente Upload Resurse Alte limbi


CATEGORII DOCUMENTE

Afaceri
Calculatoare
Casa masina

Alimentatie nutritie Asistenta sociala

Plastic Rezistente

Geografie

O gama larga de navete din plastic. Evaluri individuale. Verific!

Istorie & politica

Management
Sanatate

Sport

sanatate

Finante

Limba

Retete culinare

+ Font mai mare | - Font mai mic

Educatie

Legislatie

Logopedie

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

Didactica pedagogie
Diverse

Cosmetica
frumusete

RESUSCITAREA
CARDIOPULMONARA
CEREBRALA LA ADULT

SI

Cuprins

Tehnologie
1.
2.

3.
4.

Introducere
Suportul vital de baza - SVB
2.1. Lantul suprav ietuirii
2.2. Riscurile salv atorului
2.3. Cauzele de SCR
2.4. Algoritmul SVB la adult
2.5. Pozitia de siguranta
2.6. Obstructia cu corpi straini a cailor aeriene
2.7. Utilizarea def ibrilatorului extern automat-DEA
Aspecte etice in resuscitare
Echipa

1. INTRODUCERE
Aparitia unui indrumar de gesturi si tehnici medicale adresat tagmei medicale de
orice specialitate, cu scopul orientarii corecte in f ata pacientului cu risc v ital major, nu
reprezinta o noutate pentru literatura medicala internationala. Necesitatea de a f ace
cunoscute aceste gesturi si tehnici in Romania a determinat div erse organisme stiintif ice sa
f aca apel la literatura de specialitate, mai ales cea anglo-saxona, pentru a le prezenta drept
modalitati de interv entie de necontestat. Prin urmare, div erse centre univ ersitare sau scoli
medicale si-au disputat (e adev arat, nu f oarte zgomotos) suprematia in ceea ce priv este
abordarea resuscitarii cardiopulmonare. Este un f enomen care a caracterizat o v reme si
preocuparile maestrilor din strainatate.
Resuscitarea cardiopulmonara nu a reprezentat obiectul activ itatii unei anume
specialitati medicale, medicii de orice specialitate conf runtandu-se cu drame medicale inca
de la inceputuri. Andreas Vesalius a intuit necesitatea v entilatiei artif iciale in scopul
resuscitarii inca de acum 500 ani. Ulterior, medici celebri ce marcheaza istoria medicinii, au
creat opinii de abordare a pacientului in stop cardiorespirator, care au inf luentat multa v reme
tehnica resuscitarii. Aceste opinii, din ce in ce mai elaborate si orientate f iziopatologic au
suprav ietuit pana in epoca moderna. Beck, celebrul chirurg german, f oloseste pentru prima
oara def ibrilarea electrica in scopul tratarii unei f ibrilatii v entriculare.
Peter Saf ar, parintele resuscitarii moderne, este unul dintre primii care subliniaza
necesitatea abordarii ordonate a stopului cardiorespirator, abordare multidisciplinara care se
apropie cel mai mult de scopul resuscitarii: readucerea la viata a unui pacient in cel putin
aceleasi conditii cu cele anterioare opririi cardiace.

DOCUMENTE SIMILARE

Apar astf el primele protocoale de interv entie pentru tratarea f ibrilatiei v entriculare, a
tahicardiei v entriculare, a asistolei, a disociatiei electromecanice.
1989 reprezinta anul crearii Consiliului European de Resuscitare, organism stiintif ic
medical multidisciplinar, care are ca scop principal imbunatatirea conditiilor de ef ectuare a
resuscitarii cardiopulmonare, deci a sanselor de suprav ietuire unui stop cardiorespirator, prin
elaborarea de standarde si ghiduri, precum si a unui program de educatie in resuscitare.
Prin colaborarea si schimbul de inf ormatii (mediate tehnologic din ce in ce mai f acil
in zilele noastre) cu alte organisme cu preocupari similare American Heart Association,
Australian Resuscitation Council, New Zeeland Resuscitation Council, Resuscitation Council
of Southern Af rica si altele se naste in 1992 ILCOR (International Liaison Committee On
Resuscitation). Acesta reuneste membri din toate consiliile de resuscitare regionale si
elaboreaza incepand cu 1996 algoritmul ALS Univ ersal insotit de ghidurile de interv entie
pentru toate situatiile ce se pot complica cu oprire cardiaca.
Aceste ghiduri sunt preluate la randul lor de toate consiliile de resuscitare regionale si
nationale si, in v irtutea unor protocoale de colaborare de angajament mutual, sunt traduse si
adaptate conditiilor specif ice f iecarei tari. Caracterul de univ ersalitate rezulta tocmai din
acest angajament, atat in ceea ce priv este aplicarea ghidurilor, cat si educatia in resuscitare,
ghidurile f iind v alabile si aplicabile in orice colt al pamantului. De asemenea, ele reprezinta
singurul suport stiintif ic, incontestabil, recunoscut de cele mai serioase organisme medicale

0
Pielea - Rolul pielii
MASAJUL REGIUNII CERVICALE
ANATOMIA ACTULUI PSIHOTERAPEUTIC
Aspirina. Acetaminof enul. Antiinf lamatoarele.
Nesteroidiene
COLECISTITA CRONICA
Imunitate scazuta - retete naturiste de
imbunatatire a imunitatii
SUBSTANTE CHIMICE FOLOSITE IN
INDUSTRIA MEDICAMENTELOR
MASAJUL CAPULUI
Nev oia de a bea si a manca - Asigurarea unei
nutritii corespunzatoare
SUBSTANTE TRANCHILIZANTE

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

2 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

cu obiect de activ itate in medicina critica.


Consiliul National Roman de Resuscitare, constituit in 1998 prin reuniunea
reprezentantilor societatilor medicale romanesti traditionale, in v irtutea unui protocol semnat
cu Consiliul European de Resuscitare, are obligatia de a prelua si adapta aceste ghiduri, f iind
singurul organism romanesc recunoscut in a aplica si a implementa educational resuscitarea
cardiopulmonara pe teritoriul tarii. Ca urmare, cu sprijinul parintilor sai, CNRR a demarat un
program national de instructie in resuscitare, atat in randul personalului medical, cat si la
niv elul persoanelor laice.

TERMENI importanti pentru acest


document
: resuscitarea cardiopulmonara si cerebrala la adulti :
resuscitare cardiopulmonara la adulti : zona
interscapulov ertebrala-poze : cursuri de resuscitare
intubarea :

Din punct de v edere scolastic, resuscitarea cardiopulmonara este impartita in BLS


Suportul Vital de Baza - si ALS Suportul Vital Av ansat. Aceste moduri de lucru se
completeaza, de armonia dintre ele depinzand succesul resuscitarii.
In Note de curs se regaseste una dintre incercarile de prezentare unitara a ghidurilor de resuscitare cardiopulmonara la adult, ce constituie
suportul teoretic al instructiei practice in resuscitare. A le strabate nu este suf icient pentru dobandirea abilitatilor tehnice de conducere sau de participare
in cadrul unei echipe la o resuscitare corecta. Exercitiul coordonat pe echipamentele de instructie, dublat de experienta acumulata in practica medicala
de zi cu zi, sunt garantele unei resuscitari corect ef ectuate.
Va sunt prezentate in continuare ghidurile Consiliului European de Resuscitare, rev izuite pentru ultima data in ianuarie 2005 la Conf erinta de
Consens ILCOR, Dallas 2005 si publicate de ERC in noiembrie 2005, acceptate si recomandate de acest organism pe teritoriul Europei si de catre
CNRR in Romania.

2. SUPORTUL VITAL DE BAZA


2.1 LANTUL SUPRAVIETUIRII
Reusita resuscitarii este determinata nu doar de ef ectuarea corecta a tehnicilor resuscitarii ci de mult mai multi f actori care se af la in
interrelatie. Toti f actorii care interf era cu reusita resuscitarii sunt cuprinsi in notiunea de lantul supravietuirii. Acest lant este f ormat din 4 v erigi:

1. Recunoasterea rapida a unei urgente si alarmarea precoce a unui sistem medical de urgenta. Presupune o educatie minima din partea
persoanelor nemedicale care trebuie sa recunoasca un pacient af lat in pericol de a f ace un SCR (de exemplu subiectii cu dureri toracice anterioare,
dispnee, obstructie de CAS etc.) sau chiar in SCR. Presupune o retea ev oluata de comunicatii, in comunitatea in care se inregistreaza urgenta. S-a
constatat ca cel mai ef icient mod de a prelua o urgenta este apelarea dispeceratului cu numar unic, prin conv entie internationala (ex. 112 pentru Uniunea
Europeana, 911 pentru SUA). Un dispecerat unic preia toate apelurile, legate de orice f el de urgenta, nu numai medicala, urmand ca apoi sa distribuie
echipajul cel mai potriv it pentru urgenta respectiv a.
2. Inceperea precoce a manev relor de suport v ital de baza (SVB precoce) este a doua v eriga din lantul suprav ietuirii. Chiar daca, in marea
majoritate a situatiilor de SCR la adult, doar aceste manev re, singure, nu reusesc sa porneasca inima, importanta lor este f oarte mare, deoarece of era
timp pentru sosirea unui echipaj care sa instituie manev rele de suport v ital av ansat. Aceasta v eriga nu are cum sa f ie acoperita doar de personalul
medical al unei comunitati. Manev rele de SVB trebuie ef ectuate de personal laic, instruit prin cursuri de resuscitare de baza. Aplicarea corecta a acestor
manev re in primele 5 minute de la instalarea stopului cardiorespirator, dubleaza sansele de succes al unei resuscitari.
3. Defibrilarea precoce este manev ra care inf luenteaza decisiv succesul unei resuscitari la adult. Majoritatea mortilor subite are ca mecanism
de oprire a cordului o f ibrilatie v entriculara sau alta aritmie maligna, iar singura modalitate de oprire a unei astf el de aritmii este def ibrilarea. Aducerea la
timp (< 10 minute) a unui def ibrilator creste de 5-6 ori rata suprav ietuirii in SCR. Se considera rezonabila existenta unui def ibrilator la 10000 de locuitori.
Aparitia def ibrilatoarelor automate (DEA) f ace posibila utilizarea acestora si de catre persoane nemedicale, cu o instructie minima anterioara.
4. Inceperea rapida a manev relor de suport v ital av ansat (SVA precoce) este ultima v eriga din lantul suprav ietuirii si practic le cuprinde si pe
celelalte. Gesturi mai complexe, care nu pot f i ef ectuate decat dupa o pregatire speciala (intubatia orotraheala, prinderea de v ena centrala, aplicarea
pacing-ului, abordarea statusului postresuscitare etc.) f ac parte din resuscitarea cardiopulmonara si ref lecta practic, niv elul de perf ormanta a echipei si
dotarii medicale.
SVB si def ibrilarea precoce reprezinta elementele centrale ale lantului suprav ietuirii. Este ev ident ca taria lantului este limitata de cea mai slaba
v eriga a sa. Nu exista o def initie data acestei notiuni; lantul suprav ietuirii este o metaf ora care sugereaza modalitatea de raspuns a unei comunitati la un
stop cardiorespirator.

2.2 RISCURILE SALVATORULUI


In f ata unei persoane af lata in SCR, urgenta situatiei nu trebuie sa distraga atentia salv atorului astf el incat acesta sa nu mai tina cont de
masurile de protectie.
De cele mai multe ori, resuscitatorul nu este instruit sa salv eze v ictima de la locul accidentului, principala lui menire f iind sa ef ectueze RCP. In
aceste cazuri recomandarea f erma este ca echipa de RCP sa nu se implice in salv area v ictimei, aceasta f iind o actiune riscanta, care presupune nu
doar curaj ci si o pregatire speciala. Implicarea intr-o actiune de salv are a unei echipe instruite sa f aca doar resuscitare poate sa scada considerabil
sansele de reusita a resuscitarii. Prima regula legata de riscurile RCP este ca v iata membrilor echipei de resuscitare sa nu f ie pusa in pericol.
Resuscitarea cardiopulmonara presupune riscuri legate de locul desf asurarii si riscuri legate de v ictima.

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

3 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

Inainte de a se apropia de o v ictima, salv atorul trebuie sa se asigure ca nu exista nici un pericol iminent care sa prov ina din mediul inconjurator.

Riscuri legate de mediu:

traf ic;
constructii instabile;
electricitate;
gaze;
apa;
substante toxice.
Riscuri legate de victima:

contactarea unor boli transmisibile;


intoxicatii;
Riscuri legate de tehnica:
utilizarea def ibrilatorului;
utilizarea de instrumente ascutite.
In cazul expunerii v ictimei la acid cianhidric sau hidrogen sulf urat, substante extrem de v olatile, se v a ev ita v entilatia gura la gura, aceasta
f iind f acuta cu ajutorul unei masti cu v alv a unidirectionala (de exemplu: pocket mask) sau face shield. (vezi figura)
Daca v ictima a f ost expusa la substante chimice coroziv e sau f osf ati organici, substante care se absorb usor prin piele sau tract respirator,
este necesara prudenta crescuta in manipularea v ictimei (haine sau materiale biologice prov enite de la aceasta).
Majoritatea cazurilor raportate de transmitere a unor inf ectii de la v ictima la salv ator s-au produs in urmatoarele circumstante: inteparea cu ace
f olosite intraresuscitare sau existenta solutiilor de continuitate la niv elul mainilor resuscitatorului. Au f ost raportate cazuri izolate de transmitere a TBC si
a sindromului de detresa respiratorie sev era (SARS) la salv atori, dar nu s-a inregistrat nici un caz de inf ectie cu HIV.
In concluzie, pentru propria protectie, in scopul ev itarii contactului cu materiale biologice sau substante toxice, salv atorul v a f olosi echipament
de protectie: manusi, ochelari, masti, halate, recipiente speciale pentru depozitarea instrumentelor ascutite.
Mentiune ref eritoare la siguranta procesului de inv atare in resuscitare: nu exista nici un caz de boala transmisa prin f olosirea manechinelor sau
materialelor de instructie; se recomanda totusi luarea unor masuri de precautie, pentru limitarea riscului de imbolnav ire, cum ar f i: curatarea, cu
substante speciale, dupa f iecare utilizare a materialelor de lucru, utilizarea de piese detasabile f aciale si de cale respiratorie care pot f i usor inlocuite si
curatate.

Face shield, pocket mask

2.3 CAUZELE DE STOP CARDIORESPIRATOR


Definitie: stopul respirator reprezinta oprirea respiratiei spontane, f iziologice (apnee); stopul cardiac reprezinta oprirea contractiilor si a activ itatii
de pompa (mecanica) a inimii.
Cauzele de SCR sunt reprezentate de af ectarea primara a cailor aeriene, a f unctiei respiratorii si a activ itatii cardiace.

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

4 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

De multe ori deteriorarea cardiaca sau respiratorie (prin care se instaleaza SCR) poate f i secundara unor boli grav e care af ecteaza alte organe
sau sisteme.
Sistemul cardiov ascular si respirator interactioneaza f recv ent; de exemplu, hipoxemia poate determina ischemie miocardica, bolile sev ere pot
creste consumul de oxigen si trav aliul respirator, insuf icienta cardiaca poate f i secundara insuf icientei respiratorii sau insuf icienta respiratorie apare ca
urmare a insuf icientei cardiace. Aceasta interdependenta cardio-respiratorie f ace ca majoritatea cauzelor de SCR sa f ie rezultatul af ectarii primare sau
secundare a acestor sisteme.
CAUZE RESPIRATORII DE STOP CARDIORESPIRATOR
Respiratia este baza v ietii; in absenta oxigenului se produc tulburari biochimice care, in f inal, duc la instalarea mortii celulare. Fara restabilire
prompta a oxigenarii tisulare, leziunile celulare dev in irev ersibile; prin urmare, recunoasterea unei cai aeriene compromise si aplicarea tehnicilor de
asigurare si mentinere a acesteia reprezinta una din etapele f undamentale ale procesului de resuscitare; f ara o cale aeriana patenta orice ef ort de
resuscitare ulterior este, de obicei, lipsit de succes.
Obstructia cailor aeriene
Obstructia cailor aeriene poate f i completa sau partiala. Obstructia completa a cailor aeriene determina instalarea rapida a SCR, in timp ce
obstructia partiala precede de cele mai multe ori obstructia totala.
Obstructia partiala poate determina aparitia edemului cerebral sau edemului pulmonar, epuizare respiratorie pana la instalarea apneei, leziuni
hipoxice cerebrale, precum si stopul cardiac.
Obstructia cailor aeriene se poate produce prin:
sange;
v arsatura;
corpi straini (dinti, resturi alimentare);
traumatisme directe la niv elul f etei si gatului;
tulburari ale SNC;
epiglotite;
tumef actii la niv elul f aringelui (inf ectii ale f aringelui, abces peritonsilar, dif terie, tetanos, angina Ludwig, edemul angioneurotic);
laringospasm;
bronhospasm;
secretii bronsice;
edem al mucoasei cailor aeriene inf erioare;
aspiratia de continut gastric sau alte substante.
Obstructia partiala, cronica a cailor aeriene apare in sindromul Pickwick, in malf ormatii anatomice ale cailor aeriene si f etei si se asociaza cu
sf oraitul, obezitatea. O deprimare cat de mica a respiratiei, de exemplu administrarea de opioide sau sedativ e, poate precipita obstructia acuta a cailor
aeriene.
Depresia sistemului nerv os central poate duce la pierderea controlului cailor aeriene (deprimarea/abolirea ref lexelor laringiene protectoare) si se
produce prin traumatisme craniocerebrale, procese intracerebrale, hipercarbie, dezechilibre metabolice si droguri, incluzand aici alcoolul, substantele
opioide si anestezice generale.
Laringospasmul poate apare la pacientii af lati in coma superf iciala (care au ref lexul de f und de gat pastrat) in cazul stimularii cailor aeriene
superioare.
Insuficienta respiratorie
Insuf icienta respiratorie poate f i acuta sau cronica, permanenta sau intermitenta si poate f i atat de sev era incat sa produca apnee (stare care
determina instalarea rapida a stopului cardiac). In cazul unei boli respiratorii mai putin grav e, suprapunerea unei scaderi a rezerv ei respiratorii creste
riscul de SCR odata cu aparitia oricarei alte probleme respiratorii.
Stopul respirator adesea se instaleaza din cauza asocierii unor situatii; de exemplu, la un pacient cu insuf icienta respiratorie cronica
suprapunerea unei inf ectii pulmonare, a oboselii musculare sau a f racturilor costale poate duce la epuizare, accentuand depresia f unctiei respiratorii.
Daca respiratia nu asigura oxigenarea tisulara adecv ata, se poate instala stopul cardiac.

Controlul functiei respiratorii


Depresia SNC poate reduce, pana la abolire coordonarea respiratiei. Cauzele sunt cele prezentate la obstructia cailor aeriene.
Efortul respirator
Cei mai importanti muschi respiratori sunt diaf ragmul si muschii intercostali. Diaf ragmul este inerv at de la niv elul radacinilor nerv oase spinale
cerv icale III, IV si V, iar muschii intercostali primesc impulsuri de la niv elul coloanei toracale (de la niv elul v ertebrei superioare) prin nerv ii intercostali.

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

5 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

Acesti nerv i sunt paralizati prin leziuni mielice ale coloanei v ertebrale. In af ectari sev ere ale coloanei cerv icale nu se mai produc respiratii spontane.
Printre bolile care af ecteaza respiratia prin scaderea f ortei musculare sau prin leziuni ale nerv ilor se regasesc myastenia gravis, sindromul
Guillain-Barre, scleroza multipla, distrof ia musculara, poliomielita, boala de axon. Malnutritia cronica si bolile cronice sev ere pot contribui la scaderea
generalizata a f ortei musculare.
Respiratia mai poate f i af ectata de anomaliile restrictiv e ale peretelui toracic, ca de exemplu cif oscolioza. Durerea asociata f racturilor costale si
f racturilor de stern impiedica respiratia prof unda si tusea.
Afectiunile pulmonare
Schimbul gazos pulmonar este grav af ectat de prezenta unui pneumotorax sau hemotorax, precum si de inf ectiile pulmonare, sindromul de
aspiratie bronsica, exacerbarea BPOC si a astmului, embolia pulmonara, contuzia pulmonara, edemul pulmonar, ARDS.
CAUZE CARDIACE DE STOP CARDIORESPIRATOR
Pot f i primare si secundare. Stopul cardiac se poate instala brusc sau poate f i precedat de scaderea progresiv a a debitului cardiac.
Cauzele primare de SCR sunt cele care af ecteaza direct cordul:

Boala cardiaca ischemica


Cardiomiopatii
Valv ulopatii
Sindrom QT prelungit
Cardiopatii congenitale

Cea mai comuna f orma de oprire cardiaca, determinata de aceste af ectiuni este f ibrilatia v entriculara (FV).
Cauze secundare de SCR sunt cele in care inima este af ectata indirect, originea patologiei f iind la niv elul altor organe si sisteme. Aceasta patologie
poate av ea un ef ect acut sau cronic asupra cordului.
Epidemiologie:
Stopul cardiac este def init prin absenta activ itatii mecanice de pompa, ale carei caracteristici clinice sunt absenta pulsului central si pierderea
starii de constienta. Este punctul f inal al majoritatii bolilor cardiace atat primare cat si secundare.
Incidenta mortii subite cardiace este de 0,1 0,2% in populatia generala adulta, din care 80% din cazuri au ca substrat boala coronariana
ischemica (BIC).
Incidenta stopului cardiac in populatia generala creste exponential cu v arsta, respectand de f apt incidenta BIC; independent de interv alul de
v arsta, barbatii au un risc de BIC si SCR mai mare decat f emeile.
Hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat si dislipidemiile cresc suplimentar riscul de stop cardiac in grupa populatiei cu BIC.
Caracteristicile de rasa sunt importante, cu risc crescut de SCR f iind populatia de culoare (din motiv e incomplet elucidate).
Fumatul este un f actor de risc major (dobandit si, prin urmare, prev enibil); un rol important il au atat dieta cat si sedentarismul.
Alti f actori de risc pentru stopul cardiac:
consumul cronic sau acut de alcool, stare asociata cu o incidenta crescuta a tulburarilor de ritm;
v ariatiile circadiene, desi motiv ele sunt putin cunoscute, s-a observ at o f recv enta mai mare a stopurilor cardiace in timpul diminetii;
monitorizarile Holter au ev identiat o crestere a incidentei subdeniv elarii de segment ST (ischemie) in interv alul orar 00:00 12:00; se pare ca acest
f enomen este limitat de aspirina si betablocante;
stresul f izic sau mental este un f actor de risc prin inf luentarea activ itatii sistemului nerv os autonom si a activ itatii plachetare.
Exista insa o serie de cauze de stop cardiac care nu au legatura cu BIC, in care cordul este af ectat indirect, originea patologiei f iind la niv elul
altor organe si sisteme, de exemplu droguri, trauma sau inf ectii. Aceste situatii sunt mai f recv ent intalnite la populatia tanara. De exemplu cocaina,
drogul recreativ care creste sensibilitatea miocadului la catecolamine, unul dintre mecanisme f iind blocarea recaptarii presinaptice a acestora.
Trauma cardiaca non-penetranta (impactul cu un corp care se deplaseaza cu v iteza mare: tenis, cricket, rugby, hockey ) pot produce stop
cardiac f ara o leziune structurala identif icabila si in absenta unei patologii preexistente (f enomen cunoscut sub denumirea de commotio cordis); se pare
ca mecanismul este o aritmie precipitata de trauma cardiaca minora surv enita in f aza v ulnerabila electric a excitabilitatii v entriculare.
CAUZE DE MOARTE SUBITA CORONARIANA
Boala cardiaca ischemica:

ateroscleroza: ischemie/inf arct;


congenital;
embolie;
v asculite;
ocluzii dinamice: spasm sau bride v asculare.

Hipertrofia:
primara: cardiomiopatia hipertrof ica;
secundara: suprasolicitarea prin v olum sau presiune.
Insuficienta cardiaca:
acuta;
cronica: congestiv a sau cardiomiopatia dilatativ a;
Miocardite:
inf lamatorii;
de cauza inf ectioasa.
Boli infiltrative:
neoplasme;
cardiomiopatii restrictiv e.
Boli ale aparatelor vavulare:
stenoze si obstructii (mixom atrial);

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

6 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

endocardita;
regurgitare v av ulara acuta non-inf ectioasa.
Boli cardiace congenitale:
necorectate chirurgical;
f ara indicatie de corectie chirurgicala;
dupa corectia chirurgicala.
Tulburari electrofiziologice:

boli ale sistemului de conducere;


QT lung;
FV f ara leziune de structura miocardica;
cai accesorii de stimulare (sindroame de preexcitatie).

Tamponada cardiaca.
Caracteristicile electrofiziologice ale stopului cardiac
Stopul cardiac este rezultatul dezv oltarii unei aritmii incompatibile cu f unctia de pompa (de exemplu: tahicardia v entriculara, f ibrilatia v entriculara
sau asistola) sau poate f i consecinta unui ritm care desi este compatibil cu f unctia de pompa nu produce debit cardiac (stare numita disociatie
electromecanica sau activ itate electrica f ara puls). Monitorizarile ECG au demonstrat ca in 75% din cazuri aritmia precipitanta a stopului cardiac este FV
(f ibrilatia v entriculara) sau TV (tahicardia v entriculara) f ara puls. Aceste aritmii v entriculare maligne sunt precedate, de cele mai multe ori, de tahicardia
v entriculara monomorf a cu puls sau de extrasistole v entriculare. In timp, tahicardia v entriculara ev olueaza spre FV si/sau asistola prin consumarea
rezerv elor de energie ale miocardului, prin hipoxie si acidoza progresiv a.
Asistola este un ritm mai f recv ent intalnit la pacientii tineri (v arste <17 ani) si exprima cauzele particulare de SCR in aceasta grupa de v arsta.
Asistola poate f i indusa si de activ itatea v agala exagerata si brusc instalata (f actorii precipitanti recunoscuti sunt: imersia f etei in apa rece, compresia
sinusului carotidian, stimularea peritoneului sau a cordonului spinal).
Patogeneza intierii aritmiilor cardiace:
Se presupune ca dezv oltarea unei aritmii cardiace este rezultatul suprapunerii unui f actor precipitant tranzitor sau a unui f actor precipitant
permanent; de notat insa ca aritmia se poate produce si in absenta unei boli cardiace (identif icabile prin metodele actuale de diagnostic).
Doar 20% din SCR produse pe f ondul BIC au av ut ca substrat f isura acuta a unei placi de aterom, cu activ are plachetara consecutiv a si
dezv oltarea ocluziei coronariene, f enomen explicat prin riscul aritmogen crescut reprezentat de hipertrof ia miocardica, ischemia tranzitorie si/sau
reperf uzia si sechelele de inf arct.
Un model care prezinta relatia dintre f actorii tranzitori si permanenti care pot genera SCR poate f i urmatorul:

STRUCTURA
Infarc miocardic:

FUNCTIE
Ischemie tranzitorie/reperfuzie:

acut;

lipsa substrat metabolic;

sechela;

substante cardiotoxice;

anev rism.

dezechilibre ionice.

Hipertrofia:

Factori sistemici:
primara;

hipov olemie;

secundara.
Miopatii:

hipoxemie/acidoza;
tulburari electrolitice.

dilatativ e;

Interactiuni neurofiziologice:

inf lamatorii;

de tip central;

inf ectioase.

receptori, mediatori.

Defecte ale structurii sistemului

Efecte toxice:

excito-conducator.

proaritmice/cardiotoxice.

Cele 4 categorii majore de def ecte structurale, temporare sau permanente (coloana din stanga) pot f i inf luentate de una sau mai multe v ariatii
f unctionale (coloana din dreapta) cu cresterea probabilitatii de dezv oltare a contractiilor v entriculare premature ca mecanism de initiere a FV/TV.
Aritmiile se pot produce atat prin tulburari ale automatismului si conducerii cat si prin combinarea acestora.
Geneza aritmiilor:
Tulburari de conducere: majoritatea tahiaritmiilor v entriculare au la baza un f enomen de reintrare; conducerea normala a impulsului electric
este impiedicata de o zona de miocard anormal (cel mai f recv ent ischemic) cu f ormarea unui bloc unidirectional; impulsul electric ocoleste aceasta zona,
printr-o regiune cu conducere intarziata, in timp ce repolarizarea deja s-a produs, inducand un ritm sustinut prin acest circuit de reintrare. Existenta unui
circuit de reintrare unic genereaza TV; mai multe circuite de reintrare, de obicei intamplatoare, genereaza FV.
Tulburari de automatism: f iecare celula miocardica are activ itate electrica intrinseca, cu potentialul de a initia un impuls electric (automatism);
v ariatele interv ale de timp la care este atins potentialul de prag in mod normal permit coordonarea depolarizarii, progresiv, pornind de la niv elul
nodulului sinoatrial; anumite conditii tranzitorii pot altera ierarhia normala a automatismului: f ie prin accelerarea ratei de descarcare (tahicardie
sinusala, ritm de scapare, tahicardie nodala) f ie prin depolarizari anormale (postdepolarizari tardiv e sau precoce) stari asociate, de obicei, cu sindroamele
de QT lung.
Sindroame de repolarizare tardiva asociate cu stopul cardiac:
Congenital:
Romano-Ward;
Jerv el si Lange-Nielson.
Tulburari electrolitice:
hipokaliemia;

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

7 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

hipomagneziemia;
hipocalcemia
Medicamente si toxice:

chinidina (si alti agenti de clasa I);


amiodarona (si alti agenti de clasa III)
amitriptilina;
clorpromazina;
eritomicina;
organof osf orate.

Diverse:

bradicardia;
boli ale SNC;
prolapsul de v alv a mitrala;
inf arctul miocardic acut;
postul prelungit sau dietele cu proteine lichide.
trauma cardiaca.

2.4 SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT


Suportul v ital de baza (SVB) reprezinta mentinerea libertatii cailor aeriene, suportul v entilatiei si circulatiei f ara ajutorul v reunui echipament cu
exceptia dispozitiv elor de protectie.

Algoritmul Suportului
Vital de BAza

1.Se asigura securitatea salvatorului, victimei si a persoanelor din jur.


2. Se evalueaza starea de constienta a victimei: se scutura usor de umeri si se intreaba cu v oce tare: 's-a intamplat cev a?'; (fig.1)

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

8 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

Figura 1: Ev aluarea starii de constienta

Figura 2: Striga dupa aj utor


3A. Daca victima raspunde verbal sau prin miscare:

se lasa in pozitia in care a f ost gasita (cu conditia sa f ie in siguranta), este ev aluata starea v ictimei si, daca este necesar, se solicita ajutor;
se trimite o persoana dupa ajutor sau, daca salv atorul este singur, lasa v ictima si merge chiar el dupa ajutor;
salv atorul reev alueaza periodic v ictima.

3B. Daca victima nu raspunde:

salv atorul trebuie sa strige dupa ajutor; (fig.2)

v ictima v a f i asezata in decubit dorsal;

se deschid caile aeriene plasand o mana pe f runte si, cu blandete, se impinge capul spre spate, pastrand policele si indexul libere pentru ev entuala
pensare a nasului (daca v a f i necesara v entilarea);

cu v arf urile degetelor celeilalte maini plasate sub menton se ridica barbia v ictimei pentru a deschide caile aeriene. (fig.3)

Figura 3: Deschiderea cailor aeriene


4. Mentinand caile aeriene deschise, salvatorul incearca sa stabileasca, timp de maxim 10 secunde, daca victima respira normal (se exclud
miscarile ventilatorii ineficiente, gasp-urile) : (fig.4)

Figura 4: Ev aluarea respiratiei

priv ind miscarile peretelui toracic anterior;


ascultand zgomotele respiratorii de la niv elul cailor aeriene superioare;
simtind f luxul de aer pe obraz.

In primele minute dupa oprirea cordului v ictima mai poate respira slab sau poate av ea gaspuri rare, zgomotoase. Nu trebuie conf undate cu
respiratia normala. Incercarea de a determina existenta unor respiratii normale priv ind, ascultand si simtind f luxul de aer, trebuie sa dureze cel mult 10

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

9 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

secunde. Daca salv atorul nu este sigur ca v ictima respira normal, trebuie sa actioneze ca si cum ea nu ar respira normal.
5A. Daca victima respira normal:

se pune in pozitie de siguranta (v ezi mai jos);


salv atorul v a trimite pe cinev a dupa ajutor, iar, daca este singur, v a lasa v ictima si se v a duce dupa ajutor;
se reev alueaza respiratia.

5B. Daca victima nu respira normal:

salv atorul v a trimite pe cinev a dupa ajutor, iar daca este singur, v a lasa v ictima si se v a duce dupa ajutor; la intoarcere v a incepe compresiile
toracice

salv atorul ingenuncheaza langa v ictima

se plaseaza podul palmei pe centrul toracelui v ictimei (fig.5)

podul palmei celeilalte maini se plaseaza peste mana care se af la pe torace si se intrepatrund degetele mainilor, ev itand astf el compresia pe
coaste. (fig. 6). Pozitia mainilor trebuie sa f ie astf el incat sa nu exercite presiune pe regiunea epigastrica sau pe apendicele xif oid

salv atorul se v a pozitiona v ertical deasupra toracelui v ictimei si, cu coatele intinse, v a ef ectua compresia cu 4-5 cm a sternului (fig. 7)

Figura 5: Pozitia mainii pe centrul toracelui

Cadastru si
Intabulare
Studii topografice, carte funciara.
Terenuri, case, spatii, paduri.

dupa f iecare compresie, toracele trebuie sa rev ina la normal f ara a pierde contactul mainilor cu sternul; compresiile si decompresiile se continua
cu o f recv enta de 100/minut (cev a mai putin de 2 compresii/sec)

compresiile si decompresiile trebuie sa f ie egale ca interv ale de timp.

Figura 6: Plasarea ambelor maini

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

10 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

..

Figura 7: Pozitia corecta in compresiile toracice


6A. Combinarea compresiilor toracice cu ventilatiile:

dupa 30 de compresii se redeschid caile aeriene prin impingerea capului si ridicarea mandibulei

se penseaza partile moi ale nasului f olosind policele si indexul mainii de pe f runte (fig 8)

Figura 8: Pensarea nasului

Figura 9: Ventilatie gura la gura

se deschide putin cav itatea bucala a v ictimei, mentinand insa barbia ridicata

salv atorul inspira normal, pune buzele in jurul gurii v ictimei asigurand o buna etanseitate si expira constant in gura v ictimei; in timpul expirului
salv atorul v a priv i ridicarea peretelui toracic anterior si v a urmari mentinerea ridicata a acestuia timp de 1 secunda, ca intr-o respiratie normala;
aceasta reprezinta o v entilatie ef icienta (fig. 9)

se mentine capul in hiperextensie si barbia ridicata, se indeparteaza gura de v ictima si se urmareste rev enirea toracelui la pozitia initiala, pe
masura ce aerul iese din plamani

salv atorul inspira din nou si expira inca o data in gura v ictimei, astf el incat sa obtina doua v entilatii ef iciente. Dupa aceasta, se repozitioneaza
rapid mainile in pozitie corecta pe toracele v ictimei pentru a executa inca 30 de compresii toracice

se continua ef ectuarea compresiilor toracice si a v entilatiilor intr-un raport de 30:2

intreruperea compresiilor si v entilatiilor pentru reev aluarea v ictimei este indicata doar daca aceasta incepe sa respire normal; altf el, resuscitarea
nu trebuie intrerupta.

Ghidurile actuale recomanda ca resuscitatorul sa administreze o v entilatie intr-o secunda, cu un v olum de aer care sa determine
expansionarea toracelui v ictimei, dar ev itand v entilatiile rapide sau bruste. Aceste recomandari se aplica tuturor tipurilor de v entilatie din timpul RCP,
incluzand atat v entilatia gura-la-gura cat si v entilatia pe masca si balon, cu sau f ara suplimentare de oxigen.
Ventilatia gura-la-nas reprezinta o alternativ a ef icienta la v entilatia gura-la-gura in situatiile de trauma f aciala sev era sau daca gura nu poate f i
deschisa, atunci cand v ictima este v entilata in apa sau cand este dif icila obtinerea unei bune etanseitati prin v entilatie gura-la-gura.
Nu exista date publicate care sa ev identieze siguranta, ef icienta sau posibilitatea de a v entila gura-la-traheostoma, dar poate f i f olosita la o
v ictima cu tub de traheostoma sau stoma traheala daca este necesara v entilarea acesteia.
Pentru aplicarea corecta a v entilatiilor pe masca si balon este nev oie de aptitudini practice si indemanare. Resuscitatorul trebuie sa reuseasca
deschiderea cailor aeriene prin subluxatia anterioara a mandibulei f ixand in acelasi timp masca pe f ata v ictimei. Este o tehnica adecv ata pentru
resuscitatorii laici care lucreaza in anumite zone cum ar f i cele in care exista risc de intoxicatie cu cianuri sau expunere la alti agenti toxici. Exista si
alte situatii specif ice in care persoanele laice sunt instruite si reinstruite sa acorde primul ajutor care include executarea v entilatiei pe masca si balon.
In aceste situatii ar trebui urmate aceleasi reguli stricte de instructie ca si in cazul personalului medical.
Daca v entilatiile initiale nu au determinat ridicarea peretelui toracic, ca intr-o respiratie normala, atunci, inaintea urmatoarei tentativ e:
-

se v erif ica gura v ictimei si se indeparteaza orice obstructie v izibila (fig. 10)

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

11 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

Figura 10: Indepartarea obstructiilor v izibile


-

se v erif ica din nou daca hiperextensia capului si ridicarea barbiei sunt corecte

oricum, nu trebuie incercata ef ectuarea a mai mult de doua v entilatii, inainte de f iecare reluare a compresiilor toracice

Daca la resuscitare participa mai multi resuscitatori, acestia ar trebui sa se schimbe la f iecare 1-2 minute pentru a ev ita epuizarea f izica.
Ef ectuarea schimbului intre resuscitatori se v a f ace cat mai rapid.
6B. Resuscitarea doar cu compresii toracice - poate f i ef ectuata, dupa cum urmeaza:

daca salv atorul nu poate sau nu doreste sa administreze v entilatii gura-la-gura, atunci v a ef ectua doar compresii toracice

in acest caz, compresiile toracice trebuie ef ectuate continuu, cu o f recv enta de 100/minut

resuscitarea v a f i oprita pentru reev aluare doar daca v ictima incepe sa respire normal; altf el resuscitarea nu trebuie intrerupta.

7. Resuscitarea va fi continuata pana cand:


- soseste un ajutor calif icat care preia resuscitarea
- v ictima incepe sa respire normal
- salv atorul este epuizat f izic.
RECUNOASTEREA SCR
Ghidurile actuale priv ind recunoasterea SCR de catre persoanele laice recomanda inceperea RCP daca v ictima este inconstienta (nu
raspunde la stimuli) si nu respira normal.
Palparea pulsului carotidian este o metoda inexacta in conf irmarea prezentei sau absentei circulatiei sangv ine. De asemenea, cautarea
semnelor de circulatie sangv ina prezenta (miscari, v entilatii, tuse) nu par sa conf irme cu exactitate mai mare contractiile ef iciente ale cordului.
Persoanele laice intampina dif icultati in aprecierea prezentei sau absentei v entilatiilor ef iciente la persoanele inconstiente. Aceasta se poate
datora deschiderii inadecv ate a cailor aeriene sau prezentei gaspurilor. Cand sunt intrebate telef onic de catre dispecerul de la serv iciul de ambulanta
daca v ictima respira normal, deseori persoanele laice conf unda gaspurile cu v entilatia normala. Din aceasta cauza inceperea RCP este amanata.
Respiratiile agonice sunt prezente la aproximativ 40% din pacientii in SCR. In perioada instructiei trebuie subliniat ca aceste gaspuri agonale apar
f recv ent in primele minute dupa instalarea SCR. Ele reprezinta o indicatie de incepere imediata a RCP si nu trebuie conf undate cu respiratia normala.
SVB IN SPATII INGUSTE
In cazul SVB in spatii inguste ef ectuata de un singur salv ator este recomandata ef ectuarea RCP peste capul v ictimei, iar in cazul existentei a
doi salv atori, se recomanda pozitia-calare.
RESUSCITAREA CU DOI SALVATORI
Desi resuscitarea ef ectuata de doi salv atori este mai putin solicitanta, totusi este important ca ambii resuscitatori sa cunoasca complet
algoritmul si sa f ie antrenati. De aceea se recomanda ca aceasta tehnica sa f ie rezerv ata specialistilor in resuscitare sau acelor salv atori care f ac
parte din grupuri antrenate.
Sunt de f acut urmatoarele sublinieri:

chemarea ajutorului este o prioritate; astf el, un salv ator incepe singur resuscitarea iar celalalt pleaca dupa ajutor;
se recomanda ca salv atorii sa stea de o parte si de alta a v ictimei; (fig. 10)

Figura 112: Resuscitatea cu doi salv atori

se utilizeaza un raport de 30 compresii la 2 v entilatii; la f inalul f iecarei serii de 30 compresii, salv atorul respectiv v a f i pregatit sa administreze cele
doua v entilatii; pentru o mai buna coordonare, cel care f ace compresiile poate numara cu v oce tare;

ridicarea barbiei si extensia capului v or f i mentinute tot timpul resuscitarii; se administreaza cele doua v entilatii timp in care compresiile toracice se
intrerup; acestea se reiau imediat dupa a doua v entilatie, asteptand doar ca salv atorul sa indeparteze buzele de pe f ata v ictimei;

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

12 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

daca salv atorii v or sa f aca schimb de locuri, pentru ca de obicei, cel care f ace compresiile toracice oboseste, acesta trebuie sa se f aca cit mai
rapid cu putinta.

2.5. POZITIA DE SIGURANTA


Pozitia de siguranta este f olosita in managementul v ictimelor inconstiente care respira si au semne de circulatie sangv ina si nu prezinta leziuni
ale coloanei v ertebrale.
Cand o v ictima inconstienta este culcata in decubit dorsal si respira spontan caile respiratorii pot f i obstruate de limba, mucus sau v oma.
Aceste probleme pot f i prev enite daca v ictima este plasata pe una din partile ei laterale. Scopul acestei pozitii este mentinerea libera a cailor
respiratorii, permiterea monitorizarii, respectarea curburilor f iziologice ale coloanei v ertebrale si ev itarea compresiilor pe pachetele v asculonerv oase.
Aceasta pozitie trebuie sa f ie una stabila in timp. O pozitie aproape-culcat pe burta pe de alta parte poate impiedica o v entilatie adecv ata, deoarece
imobilizeaza diaf ragmul si reduce complianta toracica si pulmonara.
Pozitia de siguranta prezinta ca dezav antaj compresia unui brat, recomandandu-se urmarirea circulatiei perif erice a bratului si inlaturarea
compresiei cat mai rapid; daca este necesara mentinerea pozitiei de siguranta pe o perioada mai lunga de timp, dupa 30 minute v ictima v a f i intoarsa
pe partea opusa. Exista catev a v ariante ale pozitiei de siguranta f iecare cu av antajele sale. Nu exista o singura pozitie potriv ita pentru toate v ictimele.
Pozitia trebuie sa f ie stabila, aproape de pozitia laterala reala, cu capul decliv si f ara ca presiunea pe torace sa impiedice v entilatia.

Figura 12: Bratul in unghi drept cu corpul, cotul indoit si palma in sus
CNRR recomanda urmatoarea secv enta de manev re pentru pozitia de siguranta:

daca este cazul, se indeparteaza ochelarii v ictimei;


salv atorul ingenuncheaza lateral de v ictima af lata in decubit dorsal si cu membrele pelv ine intinse;
bratul de partea salv atorului se pozitioneaza in unghi drept cu corpul, cotul f iind indoit si palma orientata in sus; (fig 12

bratul de partea opusa se aduce peste torace de aceeasi parte cu salv atorul si se pozitioneaza cu dosul palmei in contact cu obrazul; (fig. 13)

Figura 13: Dosul palmei in contact cu obrazul

salv atorul prinde membrul inf erior de partea opusa cu mana chiar deasupra genunchiului si il trage in sus, dar pastrand contactul piciorului cu solul
(o f lectare incompleta a coapsei pe abdomen); (fig. 14)

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

13 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

Figura 14: Flectare incompleta a coapsei pe abdomen

cu o mana pe genunchiul f lectat si cu cealalta mentinand dosul mainii v ictimei pe obraz, se roteste v ictima spre salv ator in pozitie laterala, pana
cand piciorul f lectat se sprijina pe sol; (fig. 15)

Figura 15:Rotirea v ictimei catre salv ator

se ajusteaza pozitia membrului inf erior de deasupra astf el incat coapsa si genunchiul sa f ie f lectate in unghi drept;

se impinge si se mentine capul spre posterior pentru a asigura libertatea cailor aeriene; aceasta manev ra se realizeaza prin ajustarea pozitiei mainii
de sub obraz; (fig. 16)

se v erif ica respiratia la interv ale regulate.


In ciuda dif icultatilor ce pot apare atat la antrenamente cat si intr-o situatie reala, ramane f ara indoiala f aptul ca plasarea unei v ictime
inconstiente in pozitie de siguranta poate f i un gest salv ator de v iata.

Figura 36: Pacient in pozitie de siguranta

2.6. OBSTRUCTIA CU CORP STRAIN A CAILOR AERIENE


Moartea accidentala prin obstructia cu corp strain a cailor aeriene (OCSCA), desi rara, poate f i prev enita; mai putin de 1% din ev enimentele de
obstructie cu corp strain sunt mortale. Deoarece majoritatea cazurilor de OCSCA apare, atat la copii cat si la adulti, in timpul mesei, f recv ent, aceste
ev enimente au martori. Totusi, este nev oie de interv entie rapida, cat timp v ictima este inca responsiv a.
Recunoasterea OCSCA
Pentru suprav ietuirea unui ev eniment de OCSCA este necesara recunoasterea rapida a urgentei. OCSCA nu trebuie conf undata cu lesinul,
inf arctul miocardic, epilepsia sau alte situatii care pot produce insuf icienta respiratorie acuta, cianoza sau pierderea starii de constienta.
In general obstructia apare in timpul mesei, v ictima ducandu-si f recv ent mainile spre gat. (fig. 17) Pacientii cu obstructie usoara pot v orbi, tusi si
respira. Cei cu obstructie sev era insa, nu pot v orbi, raspund prin miscari ale capului, nu mai pot respira sau au respiratii zgomotoase, ef orturile de tuse
sunt inef iciente, nezgomotoase si dev in in scurt timp inconstienti.
In recunoasterea ev enimentului de OCSCA este indicat ca salv atorul sa intrebe v ictima constienta: te-ai inecat?

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

14 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

Figura 17: Pacient cu OCSCA


Algoritmul de interventie in caz de OCSCA la adult
(Acest algoritm poate f i utilizat si in cazul copiilor peste un an)
1.

2.

Daca v ictima prezinta semne de obstructie usoara a cailor aeriene:


Se incurajeaza v ictima sa tuseasca, f ara a mai f ace altcev a
Daca v ictima prezinta semne de obstructie sev era a cailor aeriene si este constienta:

Se aplica pana la 5 lov ituri la niv elul toracelui posterior, dupa cum urmeaza (fig. 18)
salv atorul se pozitioneaza lateral si usor in spatele v ictimei

Figura 18 Lov ituri interscapulov ertebrale


o
v a sprijini cu o mana pieptul v ictimei si o v a inclina usor spre inainte astf el incat, atunci cand corpul strain v a f i dislocat, sa se
deplaseze mai degraba spre cav itatea bucala decat sa alunece mai jos in caile aeriene
o

cu podul palmei celeilalte maini v a administra pana la 5 lov ituri bruste interscapulov ertebral (intre omoplati)

Dupa f iecare lov itura se v erif ica daca a f ost inlaturat obstacolul. Scopul nu este acela de a aplica toate cele 5 lov ituri ci ca f iecare din
acestea sa f ie capabila sa dizloce corpul strain.

salv atorul:

Daca dupa cele 5 lov ituri intre omoplati corpul strain nu a f ost inlaturat, se ef ectueaza 5 comprimari abdominale bruste astf el (fig. 19),

Manev ra Heimlich
o

se pozitioneaza in spatele v ictimei cu ambele brate in jurul partii superioare a abdomenului acesteia

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

15 of 21

3.

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

v a inclina usor v ictima spre inainte

v a plasa pumnul intre ombilic si apendicele xif oid

v a prinde pumnul cu cealalta mana si v a trage brusc spre in sus si inapoi

v a repeta de maxim 5 ori aceasta manev ra.

Daca obstructia nu a f ost inlaturata, se continua alternand 5 lov ituri intre omoplati cu 5 comprimari bruste ale abdomenului.

Daca v ictima dev ine inconstienta:

se aseaza usor v ictima pe sol

se alerteaza imediat Sistemul Medical de Urgenta

se incepe SVB direct cu aplicarea compresiilor toracice. Personalul medical antrenat si cu experienta in detectarea pulsului carotidian, v a
incepe aplicarea compresiilor toracice chiar daca pulsul este prezent (pacient inconstient si cu OCSCA).
Chiar si in cazul rezolv arii cu succes al unei OCSCA, sunt posibile complicatii ulterioare datorate retentiei de material strain la niv elul tractului
respirator superior sau inf erior. Pacientii cu tuse persistenta, dif icultati de deglutitie sau cu senzatia de corp strain retentionat la niv elul gatului dar si
cei la care s-au ef ectuat comprimari abdominale, care pot determina leziuni interne grav e, trebuie trimisi pentru ev aluare medicala.

MODIFICARI ALE SVB IN CAZUL RESUSCITARII VICTIMELOR INECULUI


In cazul SCR la inecat, protocolul SVB prezinta urmatoarele modif icari:

se v or administra 5 v entilatii inaintea inceperii compresiilor toracice

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

16 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

daca salv atorul este singur, v a aplica masurile de RCP pentru aproximativ un minut inainte de a pleca dupa ajutor

Aceste modif icari trebuie insusite in special de acele persoane care, prin specif icul muncii lor pot v eni in contact cu potentiale v ictime ale unui
inec. Spre deosebire de alte cauze asf ixice de SCR, inecul este usor de recunoscut; persoanele laice pot av ea dif icultati in identif icarea cauzei directe
de SCR in cazul traumei sau intoxicatiilor. De aceea, in cazul acestor pacienti se v a aplica protocolul standard de SVB.

2.7. UTILIZAREA DEFIBRILATORULUI EXTERN AUTOMAT (DEA)


DEA standard pot f i f olosite la adulti si copiii peste 8 ani. Pentru copiii intre 1 si 8 ani se v or f olosi, daca este posibil, padelele pediatrice sau
modul pediatric; daca nu este posibil, se v a f olosi DEA disponibil. Utilizarea DEA nu este indicata in cazul copiilor sub un an.
Algoritmul utilizarii DEA (f igura)
1.

Trebuie asigurata securitatea salv atorului, v ictimei si a celor din jur.

2.

Daca v ictima este inconstienta si nu respira normal, salv atorul v a trimite pe cinev a dupa DEA si v a chema ambulanta.

3.

Salv atorul v a incepe RCP conf orm protocoalelor SVB

4.

Imediat dupa sosirea def ibrilatorului:

acestor manev re

v a porni def ibrilatorul si ataseaza padelele. Daca exista mai mult de un resuscitator, SVB trebuie continuat in timpul ef ectuarii

v or f i urmate comenzile v ocale sau cele af isate

resuscitatorul se v a asigura ca nimeni nu atinge v ictima in timp ce DEA analizeaza ritmul

5a. Daca exista indicatie de soc

resuscitatorul se v a asigura ca nimeni nu atinge v ictima

v a apasa butonul de soc urmand instructiunile (DEA complet automate v or administra socurile direct)

v a continua conf orm comenzilor v ocale sau celor af isate

5b. Daca nu exista indicatie de soc

salv atorul v a reincepe imediat SVB cu un raport compresii toracice:v entilatii de 30:2

v a continua conf orm comenzilor v ocale sau celor af isate

6. Resuscitarea v a continua pana cand:

soseste un ajutor calif icat care preia resuscitarea

v ictima incepe sa respire normal

salv atorul este epuizat f izic

Comenzile v ocale sau af isate ale DEA trebuie (re)setate conf orm cu recomandarile actuale priv ind SVB si def ibrilarea. Modif icarile ar trebui sa
includa cel putin:
1. DEA v a administra doar un singur soc in cazul unui ritm la care acesta este indicat
2. scoaterea comenzii de v erif icare a ritmului, a respiratiei sau a pulsului imediat dupa soc
3. introducerea unei comenzi pentru reluarea SVB imediat dupa soc (ef ectuarea compresiilor toracice chiar in cazul prezentei circulatiei spontane
nu este daunatoare)
4. permiterea unui interv al de timp de 2 minute pentru ef ectuarea RCP, inaintea comenzii de rev erif icare a ritmului, respiratiei sau pulsului.

CHEAMA AJUTOR

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

17 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

TRIMITE/PLEACA DUPA DEA


APELEAZA 112

3. ASPECTE ETICE IN RESUSCITARE


Scopul resuscitarii cardiopulmonare si al manev relor cardiologice de urgenta este acelasi cu al altor interv entii medicale: sa mentina v iata, sa
redea starea de sanatate, sa inlature suf erinta si sa limiteze def icitul neurologic. Resuscitarea cardiopulmonara se deosebeste de celelalte prin
rev ersibilitatea f enomenului mortii clinice; procentul scazut de reusita insa, f ace ca deciziile legate de RCP sa f ie complicate, uneori acestea trebuie
luate in secunde, de catre salv atori care nu cunosc pacientul si nu au ev identa unor directiv e preexistente. (Suprav ietuirea la externare dupa un stop
cardiorespirator surv enit in spital rareori depaseste 15%. Unele statistici arata insa o rata de suprav ietuire dupa un stop cardiorespirator surv enit in
af ara spitalului intre 20 25 %, in cazuri de FV/TV). Aceasta particularitate f ace ca in urgenta, relatia medic-pacient sa f ie una speciala: antecedentele
medicale nu sunt cunoscute, nu este timp pentru anamneza sau inv estigatii de laborator, tratamentul trebuie inceput inainte de stabilirea diagnosticului,
iar optiunile in f ata unei probleme etice sunt limitate.
Atunci cand nu exista precedent sau o anumita interv entie nu poate f i amanata, medicul isi poate orienta deciziile in f unctie de raspunsul la trei
intrebari cu v aloare de test pentru a selecta si a v erif ica v aliditatea unei actiuni. Acestea sunt:
- testul impartialitatii (daca ar f i in locul pacientului, ar accepta acea actiune?)
- testul univ ersabilitatii (in circumstante similare, ar f i de acord ca toti medicii sa aplice metoda lui?)
- testul justif icarii interpersonale (poate of eri o justif icare v alabila pentru actiunea sa colegilor, superiorilor sau persoanelor nemedicale?)
Un raspuns af irmativ la aceste trei intrebari indica o actiune, cu mare probabilitate corecta din punct de v edere etic.
Dintre principiile etice, unanim acceptate, ale autonomiei, benef iciului, prev enirii greselilor si dreptatii, in luarea deciziilor medicale accentul se
pune pe autonomie - f ie a pacientului ( mai ales in Statele Unite ale Americii), f ie a personalului medical de urgenta (in tarile europene).

AUTONOMIA PACIENTULUI
Inceperea si oprirea manev relor de resuscitare trebuie sa ia in considerare dif erentele existente in normele etice si culturale.
Principiul autonomiei pacientului
Este larg acceptat din punct de v edere etic, iar in numeroase tari, si legal; daca in unele tari (incluzand Statele Unite) se considera ca pacientii
adulti au capacitate de decizie cu exceptia cazurilor in care o instanta judecatoreasca ii declara incompetenti, alte legislatii acorda medicului dreptul de a
stabili incompetenta (datorita unor af ectiuni psihiatrice, de exemplu). Exista o serie de f actori care pot altera temporar capacitatea de luare a deciziilor si
care, odata indepartati, pot restabili competenta: boala concomitenta, medicatie, depresie
Pentru ca pacientii sa poata lua decizii in cunostinta de cauza trebuie sa primeasca si sa inteleaga corect inf ormatiile despre af ectiunea lor si
despre prognostic, tipul interv entiei propuse, alternativ e, riscuri si benef icii. In departamentul de urgenta exista insa optiuni limitate, iar tratamentul
medical trebuie instituit in absenta unei ev idente clare a ref uzului competent al pacientului.
Respectarea principiului autonomiei este ref lectata de decizia medicala (adv anced directiv e- in tarile in care este adoptata legal) care este un
document ce indica alegerile pacientului priv ind tratamentul medical sau numirea unei persoane-surogat care sa ia aceste hotarari. Ea poate f i de 2
tipuri: asistenta medicala acceptata ( living will) - document scris ce reda tipul tratamentului sau procedurilor de prelungire a v ietii in cazul in care
pacientul ajunge in stadiul terminal al unei af ectiuni sau in stare v egetativ a persistenta- si desemnarea unei persoane-surogat, printr-un act legal, de
obicei o ruda sau un prieten apropiat, care trebuie sa ia deciziile pe baza pref erintelor anterior exprimate; daca nu au f ost f ormulate, el hotaraste ce este
mai bine pentru pacient. Spre deosebire de asistenta medicala acceptata, care se aplica doar in cazul af ectiunilor terminale, statutul de surogat si
inv estirea cu putere de decizie se aplica in orice situatie in care pacientul nu poate hotari singur.
In Statele Unite, de exemplu, legea stipuleaza ca o decizie medicala de intrerupere a terapiei de mentinere in v iata este aplicata doar daca
indeplineste urmatoarele conditii:

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

18 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

o persoana -surogat isi da consimtamantul;


pacientul are o af ectiune in stadiul terminal documentata de 2 medici sau
pacientul este in stare v egetativ a persistenta documentata de 2 medici, dintre care un specialist in ev aluarea f unctiilor cognitiv e.
Din momentul intocmirii deciziei medicale, ea trebuie reconsiderata periodic, deoarece in perioadele de remisiune sau de recuperare dupa div erse
af ectiuni cronice majoritatea pacientilor percep dif erit notiunea de calitate a v ietii si importanta prelungirii acesteia. De aceea reev aluarea trebuie
f acuta la un interv al de cel putin 2 luni.
Un alt principiu etic ce trebuie considerat cand se iau decizii in ceea ce priv este asistenta medicala este cel al inutilitatii, calitativ e sau
cantitativ e, si are la baza 2 notiuni: durata vietii si calitatea ei. Orice interv entie este inutila daca nu poate atinge scopul propus, adica o ameliorare a
duratei sau calitatii v ietii. In resuscitare, in def initia calitativ a a inutilitatii trebuie incluse sansa redusa de suprav ietuire si calitatea scazuta a v ietii
ulterioare, f actorii cheie f iind patologia preexistenta stopului cardio-respirator si statusul postresuscitare scontat. Termenul de inutilitate calitativa implica
posibilitatea unor erori de judecata, uneori existand discrepante in ev aluarea calitatii v ietii de catre medici si suprav ietuitori.
Decizia de incepere a RCP trebuie luata dupa o analiza atenta a prognosticului atat in ceea ce priv este durata, cat si calitatea v ietii. RCP este
neadecv ata daca sansele de suprav ietuire sunt nule sau daca este de asteptat ca pacientul sa suprav ietuiasca, dar f ara capacitatea de a comunica.
Acest ultim aspect este in special mai sensibil, calitatea v ietii unor astf el de pacienti f iind perceputa dif erit din punct de v edere legal, cultural sau chiar
personal.
Dilema majora in luarea deciziei de inutilitate a tratamentului grav iteaza in jurul estimarii sanselor de suprav ietuire si a celor care iau aceste
decizii. Exista o serie de intrebari-cheie care isi asteapta inca raspunsul si care poate ar trebui clarif icate pe baza unui consens, in urma unor discutii si
dezbateri intre personalul medical specializat si public: care este rata de suprav ietuire estimata la care se decide neinceperea RCP - 5%, 1%, 0.5%?
cine hotaraste in cazul indiv idual al pacientului? cresterea suprav ietuirii cu 1 sau 2 luni la pacientii in f aze terminale constituie oare un tel al resuscitarii?
cine decide ce este adecv at si ce este inutil - medicul care trateaza bolnav ul? pacientul sau f amilia? un comitet de experti in domeniu?
Inutilitatea cantitativa implica ideea ca, in anumite contexte, este de asteptat ca pacientul sa nu suprav ietuiasca dupa RCP. Exista o serie de
f actori predictiv i pentru prognosticul pacientului dupa resuscitare care au f ost inv estigati in studii bine concepute de catre numeroase institutii.
Variabilele legate de pacient includ starile comorbide si tratamentul urmat. Variabilele legate de stopul cardio-respirator includ existenta unei dov ezi a
opririi cordului, ritmul cardiac initial, timpul scurs pana la inceperea RCP, def ibrilarea si aplicarea ALS. In cazul in care pacientii sau f amiliile lor solicita
medicilor acordarea unei asistente medicale neadecv ate, acestia nu sunt obligati sa dea curs cererilor atunci cand exista un consens din punct de
v edere stiintif ic si social ca acel tratament este inef icient. Un exemplu il constituie RCP la pacientii cu semne de moarte irev ersibila - rigor mortis,
decapitati, liv iditati sau descompunere. De asemenea, medicii nu sunt obligati sa acorde RCP daca nu se asteapta obtinerea nici unui rezultat; de
exemplu, RCP nu poate restabili circulatie sangv ina ef ectiv a la pacientii la care stopul cardio-respirator apare ca o stare terminala, in ciuda
tratamentului maximal pentru, de exemplu, soc toxico-septic sau cardiogen.

CRITERII PENTRU NEINCEPEREA RCP


Este recomandat ca toti pacientii aflati in stop cardiorespirator sa beneficieze de RCP, cu exceptia situatiilor in
care:

pacientul si-a exprimat clar dorinta de neincepere a RCP;


sunt instalate semnele de moarte irev ersibila: rigor mortis, decapitare sau aparitia liv iditatilor cadav erice;
deteriorarea f unctiilor v itale se produce in ciuda terapiei aplicate maximal (in cazul socului septic sau cadiogen);
nou-nascutii prezinta
v arsta gestationala conf irmata mai mica de 23 saptamani sau greutate la nastere sub 400 grame
anencef alie
trisomie 13 sau 18 conf irmate.

CRITERII PENTRU INTRERUPEREA RESUSCITARII


In spital, decizia de intrerupere a resuscitarii rev ine medicului curant. El trebuie sa ia in considerare dorintele pacientului, contextul de aparitie a
stopului si f actorii cu v aloare prognostica-. cel mai important este timpul de resuscitare, sansele de suprav ietuire f ara def icite neurologice grav e
scazand pe masura ce timpul de resuscitare creste. Clinicianul trebuie sa opreasca ef orturile resuscitativ e atunci cand considera ca pacientul nu v a
mai raspunde la manev rele de resuscitare. In timpul stopului cardio-respirator nu exista criterii de apreciere a statusului neurologic ulterior.
Datele stiintif ice actuale arata ca, exceptand unele situatii speciale, este putin probabil ca ef orturile resuscitativ e prelungite atat in cazul
adultilor, cat si al copiilor - sa aiba succes si pot f i intrerupte daca nu exista semne de restabilire a circulatiei sangv ine spontane timp de 30 minute de
aplicare a ALS. Daca aceasta apare, in orice moment al resuscitarii, perioada de resuscitare trebuie prelungita, ca si in cazuri particulare cum ar f i
supradozarea de medicamente sau hipotermia sev era prearest.
La nou-nascuti manev rele de resuscitare se opresc dupa 15 minute de absenta a circulatiei spontane. Lipsa de raspuns la peste 10 minute de
resuscitare se asociaza cu un pronostic sev er asupra suprav ietuirii si a statusului neurologic.
ORDINUL DE NEINCEPERE A RESUSCITARII (DO NOT ATTEMPT RESUSCITATION)
Spre deosebire de alte interv entii medicale, RCP poate f i initiata f ara a f i nev oie de ordinul unui medic, pe baza teoriei consensului subinteles
asupra tratamentului de urgenta. Termenul larg f olosit a nu resuscita (do not resuscitate- DNR) poate f i inteles gresit. El sugereaza ca resuscitarea ar
putea av ea succes daca s-ar incerca. Termenul a nu incerca resuscitarea (do not attempt resuscitation- DNAR) indica mai exact ca resuscitarea
poate esua. Aceste notiuni sunt des f olosite in SUA, in f unctie de pref erintele f iecaruia.
Scopul unui ordin DNAR poate f i ambiguu; el nu exclude interv entii precum administrarea parenterala de f luide si nutrienti, oxigen, analgezia,
sedarea, medicatia antiaritmica sau v asopresoare. Unii pacienti pot alege sa accepte def ibrilarea si compresiile sternale, dar nu intubarea si v entilatia
mecanica. Ordinul DNAR poate f i scris pentru circumstante clinice specif ice si trebuie rev izuit la interv ale regulate.
Unii doctori discuta despre RCP cu pacientii lor atunci cand considera ca sunt la risc de a f ace stop cardiorespirator; cel mai f recv ent aceasta
posibilitate aparand cand starea unui bolnav cronic se inrautateste. Aceste discutii selectiv e sunt inechitabile si ar trebui aplicate nu numai celor cu
SIDA sau cancer, de exemplu, ci si celor cu ciroza sau boala coronariana, care au un prognostic similar. Luarea deciziilor incepe cu recomandarea pe
care medicul o f ace pacientului. Acesta si inlocuitorii lui au dreptul sa aleaga dintre optiuni medicale apropiate pe baza conceptelor lor despre benef icii,
riscuri si limitari ale interv entiilor propuse. Aceasta nu implica dreptul de a cere acordarea de ingrijiri care depasesc standardele acceptate sau contrav in
principiilor etice ale medicilor. In asemenea cazuri se poate decide transf erul pacientului catre alt specialist.
Ordinele DNAR nu includ limitarea altor f orme de tratament; celelalte aspecte ale planului terapeutic trebuie documentate separat si comunicate.
INTRERUPEREA MASURILOR DE SUPORT AL VIETII
Este o decizie complexa din punct de v edere emotional atat pentru f amilia pacientului cat si pentru personalul medical, care se ia cand scopurile
terapeutice nu pot f i atinse. Nu exista criterii exacte pe care clinicienii sa le f oloseasca in timpul resuscitarii pentru a estima statusul neurologic in
perioada postresuscitare. Criteriile de determinare a mortii cerebrale trebuie sa f ie acceptate la niv el national, deoarece din momentul in care se pune
diagnosticul se intrerup masurile de mentinere a v ietii, cu exceptia situatiei in care exista un consimtamant priv ind donarea de organe. In acest caz
ordinele DNAR preexistente sunt inlocuite cu protocoale standard priv ind transplantul.
Unii pacienti nu isi recapata starea de constienta dupa stopul cardiac si restaurarea circulatiei spontane prin RCP si ALS. Prognosticul pentru
pacientii care v or ramane in coma prof unda (GCS<5 ) dupa stopul cardiac poate f i enuntat dupa 2 sau 3 zile in majoritatea cazurilor. O recenta
metaanaliza a 33 de studii despre prognosticul comelor anoxic-ischemice a aratat existenta a 3 f actori care se asociaza cu prognostic rezerv at: absenta

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

19 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

RFM in a treia zi, absenta raspunsului motor la stimuli durerosi pana in a treia zi si absenta bilaterala a raspunsului cortical la potentiale ev ocate
somatosenzitiv e in prima saptamana. Oprirea masurilor de sustinere a v ietii este permisa din punct de v edere etic in aceste circumstante.
Pacientii in stadii terminale ale unor boli incurabile trebuie sa benef icieze de ingrijirile care sa le asigure conf ort si demnitate, sa reduca pe cat
posibil suf erintele datorate durerii, dispneei, delirului, conv ulsiilor si altor complicatii. Pentru acesti pacienti este etica acceptarea cresterii treptate a
medicatiei sedativ e si narcotice, chiar la acele doze care pot inf luenta durata v ietii.
DISCUTIILE CU APARTINATORII
Cele mai multe resuscitari se soldeaza cu un esec, in ciuda ef orturilor maximale depuse, exceptand unele cazuri particulare (de obicei SCR prin
FV/TV cu initierea imediata a RCP).
Instiintarea f amiliei si prietenilor despre moartea unei persoane dragi constituie un aspect important al procesului resuscitarii si trebuie f acuta cu
compasiune. Aducerea la cunostinta a decesului si discutiile consecutiv e sunt dif icile chiar si pentru personalul medical cu experienta. Spitalele din
div erse arii etnice au pus la punct protocoale standard adaptate pentru dif eritele culturi, popoare si institutii; aceste protocoale of era recomandari in
ceea ce priv este alegerea v ocabularului si atitudinii adecv ate unei anumite culturi. Sunt de un adev arat f olos materiale continand inf ormatii asupra
transportului decedatului de la locul decesului la locul de inhumare, intocmirii certif icatului de deces, precum si asupra conditiilor priv ind ef ectuarea
autopsiei; ar trebui de asemenea incluse si inf ormatii despre conditiile in care se poate ef ectua donarea de organe si tesuturi.
PREZENTA FAMILIEI IN TIMPUL RESUSCITARII
Un numar din ce in ce mai mare de spitale si institutii au implementat programe de consultare a membrilor f amiliei daca doresc sa f ie in aceeasi
incapere in care pacientul este resuscitat; astf el, av and alaturi un asistent social experimentat, ei pot asista la ef orturile depuse de catre personalul
medical in incercarea de a-i salv a pe cei dragi lor. S-a observ at ca prin aceasta atitudine sunt ev itate intrebarile care apar in cazul unei resuscitari
nereusite - de exemplu S-a f acut tot ce era posibil?.
Rareori parintii sau membrii f amiliei isi exprima dorinta de a f i prezenti; de aceea ei trebuie consiliati cu compasiune asupra acestui aspect.
Membrii echipei de resuscitare trebuie sa se sensibilizeze de prezenta f amiliei in timpul resuscitarii, iar o persoana desemnata este indicat sa f ie
permanent alaturi de acestia pentru a le raspunde la intrebari, a le clarif ica anumite aspecte si a le of eri sprijin moral.
Concluzii
Este necesara existenta unor ghiduri si mecanisme clare pentru a incepe si a conduce aceste aspecte sensibile ale eticii in resuscitare.
Este important a se lua in considerare f actorii culturali si religiosi.
S-a dov edit benef ica in special, existenta in spitale a unor comitete de etica, f ormate din reprezentanti ai mai multor discipline.
Toate deciziile medicale ar trebui introduse in f isa pacientului si rev azute periodic.
Persoanele recent decedate trebuie tratate cu respect, respectandu-li-se ultimele dorinte f ormulate in timpul v ietii.
4.

LIDER SI ECHIPA

Complexitatea procesului de resuscitare impune prezenta unei echipe f ormata din mai multe persoane, f iecare instruita sa desf asoare oricare din
tehnicile SVB sau SVA. Ideal, secv enta procesului de resuscitare cardiopulmonara se desf asoara conf orm f igurii de mai jos: SVB si analiza f ormei de
oprire cardiaca precede SVA iar def ibrilarea precede oricare alta tehnica suport av ansat. In practica, f unctie de numarul membrilor echipei de
resuscitare, unele etape se pot desf asura simultan.
DIAGNOSTICARE SCR

SVB

MONITORIZARE / ANALIZA
RITM

IDENTIFICARE /
TRATARE CAUZE
DEFIBRILARE

SVB

IOT/VENTILATIE / ACCES
VENOS

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

20 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

DECIZIA DE OPRIRE A
RCP

INGRIJIRE
POSTRESUSCITARE

SVB trebuie inceput imediat dupa diagnosticarea SCR si continua pe parcursul intregului proces de resuscitare, mai putin in timpul def ibrilarii. SVB
incorect ef ectuat sau tarziu initiat scade considerabil sansa de reusita a resuscitarii .
Diagnosticul f ormei de oprire cardiaca este crucial in ef ortul de resuscitare: singura modalitate de cuplare a FV sau TV f ara puls este def ibrilarea iar
timpul scurs de la instalarea aritmiei pana la administrarea primului soc inf luenteaza decisiv reusita resuscitarii (padelele pot f i utilizate pentru o priv ire
rapida asupra ritmului cardiac si permit sanctiune terapeutica rapida).
Def ibrilarea este prima manev ra de SVA ef ectuata - daca exista indicatie; pulsul carotidian este v erif icat intre socuri doar daca pe monitor apare un
ritm care poate f i asociat cu f unctia de pompa.
Concomitent desf asurarii SVB, este extrem de importanta obtinerea unei cai de administrare a drogurilor - in mod particular a adrenalinei (drog care
poate f i administrat ideal - intrav enos sau cale alternativ a - intratraheal); prin urmare este obligatorie f ie obtinerea accesului v enos f ie intubarea
traheei.
Concluzia acestor enunturi este ca f iecare etapa a procesului de resuscitare este importanta pentru salv area pacientului si, poate mai important, sansa
de succes este decisiv inf luentata de ordinea de desf asurare a acestor etape. Totul depinde de numarul membrilor echipei de resuscitare si de
pregatirea lor; in conditii ideale, cand echipa este completa, abordul v enos si intubarea traheei se desf asoara concomitent f ara intreruperea SVB; daca
insa numarul persoanelor participante la RCP este insuf icient, IOT of era unele av antaje suplimentare comparativ cu cele aduse de abordul v enos:
permite v entilatia cu oxigen 100% si este o cale alternativ a de administrare a drogurilor intraresuscitare. Care dintre aceste etape este ef ectuata prima
este decizia liderului de echipa.
Ef icienta RCP depinde de liderul de echipa. Perf ormanta echipei este limitata de perf ormanta liderului; de aceea este extrem de importanta stabilirea
persoanei care isi v a asuma acest rol; numarul mare de gesturi desf asurate in timpul unei resuscitari, de la diagnosticarea corecta a SCR si analiza
f ormei de oprire cardiaca pana la decizia de def ibrilare si administrarea de droguri, impune rapiditate si corectitudine in aplicarea in practica pentru a
creste sansa de suprav ietuire a pacientului; din acest motiv lider de echipa v a f i desemnata persoana cu pregatirea prof esionala cea mai ampla sau
cel care este instruit in SVA; in spital, in aceeasi echipa pot exista mai multe persoane antrenate in SVA de aceea liderul este desemnat inainte de
incepere; in prespital acest rol rev ine primei persoane instruite in SVA care ajunge la locul instalarii SCR.
In sarcina liderului de echipa intra indeplinirea urmatoarelor obiectiv e:
Ev aluarea si coordonarea membrilor echipei de resuscitare; pozitia liderului in scena procesului de RCP este la o distanta care sa ii asigure o
priv ire de ansamblu cu v erif icarea activ itatii f iecarui membru al echipei; acest obiectiv este mai usor de indeplinit cand echipa este completa, iar
liderul nu este decat alta persoana instruita.
Ev aluarea ef icientei manev relor de resuscitare: v entilatii altenativ cu compresiile toracice; utilizarea celei mai mari concentratii de oxigen
disponibile; f iecare compresie toracica trebuie sa produca o unda de puls (v erif icat la niv elul arterei carotide sau al arterei f emurale).
Dupa initierea corecta a SVB se asigura ca pacientul este rapid monitorizat; doar dupa monitorizare poate f i stabilita conduita terapeutica
ulterioara: def ibrilare (FV / TV f ara puls) sau SVB si droguri (DEM / asistola).
Verif icarea administrarii rapide si corecte a drogurilor.
Identif ica rapid cauzele de DEM.
Se asigura ca toate aparatele si dispozitiv ele utilizate intraresuscitare f unctioneaza corect.
Un alt rol, la f el de important ca ev aluarea procesului de resuscitare, este siguranta membrilor echipei si a altor persoane care asista la RCP,
in special in timpul def ibrilarii; liderul trebuie sa se asigure ca nici un membru al echipei nu este in pericol in momentul eliberarii curentului electric - mai
ales cand echipa este f ormata dintr-un numar mare de persoane;
Liderul desemneaza persoana cea mai bine instruita pentru f iecare manev ra in parte; de exemplu, obtinerea accesului v enos si IOT sunt
ef ectuate de persoanele cu cea mai mare experienta.
Pe parcursului RCP liderul incearca sa obtina date anamnestice si despre istoricul medical al pacientului; se asigura ca nu exista
contraindicatie de resuscitare (motiv medical sau acte legalizate - inca v alabile - care atesta dorinta pacientului de a nu f i resuscitat).
Rezolv area problemelor: daca RCP nu este ef icienta obligatia liderului este reev aluarea corectitudinii diagnosticului si a procesului de
resuscitare (in special pozitia sondei de IOT) pentru a identif ica cea mai probabila cauza a esecului; nu trebuie ignorat f aptul ca protocoalele nu sunt
decat o suma de indicatii si ca, uneori, necesita adaptarea la particularitatile cazului: de exemplu stopul cardiac instalat pe f ondul unei insuf iciente
renale poate necesita tratamentul hiperkaliemiei (administrarea de calciu) chiar daca acesta nu este mentionat direct in algoritmul de RCP.
Daca resuscitarea este reusita liderul de echipa contacteaza specialitatea medicala responsabila de ingrijirea ulterioara a pacientului;
Liderul se asigura ca toate documentele medicale sunt completate corect si rapid; acestea trebuie scrise lizibil, cu date cat mai complete
despre manev rele desf asurate in timpul RCP;
Inf ormeaza f amilia pacientului despre starea acestuia, intr-un cadru adecv at, f olosind un limbaj adaptat gradului de intelegere a acestora.
In unele situatii, cand resuscitarea nu are succes, liderul ia decizia de intrerupere a acesteia si de declarare a decesului.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL
Distribuie URL
http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPULMONARA-S51552.php

Adauga cod HTML in site


Vizualizari: 1584

<a href="http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPULMONARAS51552.php" target="_blank" title="RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA

Importanta:

Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentif ici sau sa iti f aci cont pentru a
putea comenta

2/9/2015 12:00 PM

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA SI CEREBRALA LA ADULT

21 of 21

http://www.scrigroup.com/sanatate/RESUSCITAREA-CARDIOPUL...

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact


SCRIGROUP 2015. All rights reserv ed

2/9/2015 12:00 PM