Sunteți pe pagina 1din 48

CAILE VENOASE CENTRALE (CVC)

Cateterismul Venos
Introducerea in sistemul venos, pe cale transcutanata sau prin abord chirurgical a unui cateter de dimensiuni variabile.
Scopul : - Scop diagnostic (monitorizare) - Scop terapeutic (alimentatie parenterala, hidratare, chimioterapice, transfuzii)

CVC De ce?
Acces vascular limitat Administrarea de fluide cu osmolaritate crescuta sau medicatii agresive pentru peretele venos Administrarea frecventa de sange si produse de sange. Administrarea de multiple medicatii Prelevarea frecventa de sange pentru analize Masurarea presiunii venoase centrale Hemodializa

Tipul de CVC utilizat


Depinde de :
Starea pacientului Durata anticipata a tratamentului

Tipuri de CVC
CVC introduse periferic CVC netunelizate CVC tunelizate CVC cu camera implantata

CVC introduse periferic


Utilizate pentru tratament pe termen mediu sau lung Pot avea lumen simplu sau dublu Se insera percutan
Vena bazilara Vena cefalica

Extremitatea distala ajunge in vena cava superioara Poate fi inserata de asistente de reanimare special pregatite

CVC introduse periferic

CVC introduse periferic

CVC introduse periferic

CVC introduse periferic - practic


Perfuzarea de fluide si prelevarea de sange din aceste CVC cu lumen subtire poate fi mai dificila Perfuzarea este mai lenta si au risc crescut de obstructie rapida La fiecare schimbare de pansament trebuie masurata portiunea externa a CVC Pansamentul actioneaza ca o masura antibacteriana si serveste la fixarea cateterului Pe intervalele in care nu sunt utilizate, cateterele trebuie spalate cu solutie de heparina si inchise

CVC netunelizate
Utilizate pentru tratamente pe termen scurt Introducerea se face percutan in :
Vena subclaviculara Vena jugulara interna Vena femurala

Poate avea de la 1 la 4 lumene sau cai de intrare Lungimea obisnuita este de 6 - 8 inci

CVC netunelizate

CVC netunelizate

CVC netunelizate - practica


Pot fi inserate rapid Nu sunt flexibile si se pot fisura usor Pot iesi mai usor sau ajunge in alta vena Au rata cea mai mare de infectii Schimbare periodica a pansamentului necesitand masuri antiseptice CVC neutilizate trebuie spalate cu heparina si inchise

CVC tunelizate
Utilizate pentru tratamente de lunga durata Se insera chirurgical O postiune de cateter se afla intr-un tunel subcutanat pana intra in vena Nu necesita pansamente dupa cicatrizarea locurilor de inserara, cu exceptia pacientilor imunodeprimati Firele de sutura se scot dupa 7-10 zile Portiunea externa a cateterului poate fi reparata

CVC tunelizate

CVC tunelizate

CVC tunelizate

CVC tunelizate - tipuri

Cateter Hickman Cateter Broviac Cateter Groshong

Cateter Hickman

Cateter Broviac
Similar cateterului Hickman, dar de dimensiuni mai mici. Este utilizat in pediatrie

Cateter Groshong

CVC cu camera implantabila


Utilizat pentru terapii de lunga durata (oncologie/hematologie) Implantate chirurgical Au o capsula metalica sau din plastic Cateterul din silicon este plasat in vena cava superioara Pansamentul este necesar pana la cicatrizarea locului de insertie

CVC cu camera implantabila


Este un cateter legat la un rezervor. Cateterul este un CVC pentru ca este plasat la nivelul toracelui in vena cava superioara la varsarea in atriul drept. Cateterul este tunelizat sub piele inainte de a intra in vena subclaviculara. Rezervorul sau cutia este pozitionata sub grasimea subcutanata si fixata la peretele toracic. Cutia este utilizata pentru a realiza o perfuzie cu ajutorul unui ac special.

CVC cu camera implantabila

CVC cu camera implantabila

CVC cu camera implantabila

Pot fi accesate numai cu un ac special in unghi drept, denumit acul HUBER

27

CVC cu camera implantabila

CVC cu camera implantabila - avantaje


Mentinerea capitalului venos Riscuri infectioase mai mici comparativ cu un cateter extern Posibilitatea de a perfuza cantitati mari de medicamente pe aceeasi cale fara risc de alterare a vaselor Perfuzie continua sau discontinua mai confortabila asigurand un acces mai usor si mai rapid Permite tratamente ambulatorii in conditii de siguranta Permite, realizarea de recoltari sanguine pt analize, administrarea de produse sanguine, alimentatie parenterala Pastrarea calitatii vietii pacientului (bai si dusuri posibile, confort estetic), disparitia spaimei de intepaturi , durata de viata lunga a dispozitivului.

Utilizare Port-a-cath - practic


Materiale necesare: Ac Huber de dimensiuni corespunzatoare, comprese cu betadina, seringa de 10 ml cu sr fiziologic, seringa de 5 ml cu 100 unitati/ml Heparina, manusi sterile Spalarea mainilor Localizarea septului cutiei prin palpare Punerea manusilor sterile Cuplarea acului cu o tubulatura in care se introduce ser fiziologic apoi se lasa sistemul cuplat Curatarea pielii de la centru in jurul cutiei cu compresele betadinate. Se face o miscare circulara dinauntru in afara

Introducerea acului
Fixarea camerei implantabile si septului intre doua degete, punand pielea sub tensiune. Se impinge ferm acul, perpendicular pe piele si sept pana cand atinge fundul camerei

Introducerea acului

Stabilirea functionalitatii
Stabiliti ca acul este plasat corect in camere prin aspirarea de sange apoi introduceti 10 ml solutie ser fiziologic. Daca acul ramane pe loc pt tratamente, se va acoperi cu un pansament ocluziv transparent. Nu se va acoperi cu vata sau comprese. Dupa ce sangele este recoltat sau/si medicatia administrata, cateterul va fi spalat cu 10 ml ser fiziologic si 5 ml solutie Heparina 100 unitati/ml.

Complicatii ale insertiei cateterelor


Punctie arteriala accidentala Hematom localation Extravazari Infectii Flebite Pneumothorax

34

Complicatii sistemice
Infectii Tromboza venoasa profunda Embolie pulmonara Sdr de vena cava superioara

35

Complicatii mecanice
Migrarea varfului cateterului Ruperea sau alterarea cateter Ocluzie cateter

36

Riscul de infectii
Riscul infectios constituie problema majora a CVC, tinand cont si de accesul direct la o vena de calibru mare care permite raspandirea germenilor O tehnica aseptica corecta trebuie utilizata pentru a preveni infectiile. Metoda preferabila este de a utiliza o tehnica sterila oricand este posibil.

Reguli de utilizare CVC


Dupa insertia cateterului, se va apica un pansament steril ocluziv sau un pansament transparent ocluziv peste punctul de insertie Se va aspira sange pe fiecare lumen pentru a verifica functionalitatea si pozitionarea corecta Inainte de utilizare se va verifica obligatoriu pozitionarea CVC prin examen radioscopic si radiografic Fiecare lumen al cateterului va fi inchis printr-un dop specific

Reguli de utilizare CVC


Se vor utiliza numai sisteme fara ac pentru a acesa o cale venoasa centrala Dispozitivele de perfuzie vor fi folosite pentru toate perfuziile Cateterele trebuie inchise (clampate) atunci cand se scoate dopul sau atunci cand nu este utilizat

Reguli de utilizare CVC


Clatirea (Flushing) cateterelor
Fiecare lumen este tratat ca un cateter separat Dopurile de la catetere sunt curatate energic cu alcool Se vor utiliza pentru injectii de medicamente sau clatirea cateterelor numai seringi de minim 10 ml Nu se vor utiliza seringi mai mici de 10 ml pentru ca creaza o presiune prea mare

Reguli de utilizare CVC


Daca un cateter nu este mentinut perfuzat continuu, trebuie inchis dupa clatire si spalare cu solutie de Heparina
Copii cu > 10kg si adulti solutie cu 100 unitati Heparina/ml Nounascutii si copii < 10kg 10 unitati Heparina/ml Pentru alte situatii se respecta protocolul

Se va clampa cateterul in timp ce se perfuzeaza ultima de ml de solutie de spalare

Reguli de utilizare CVC


Epaluarera locului de insertie a cateterului si determinarea lungimii portiunii externe a cateterului se realizeaza la fiecare schimbare de pansament Schimbarea tubulaturii de perfuzie se realizeaza la fiecare 72ore Doburile si elementele de legatura se schimba la fiecare 3-7 zile, in functie de protocolul local

Reguli de utilizare CVC


Schimbarea pansamentului de la cateter
Se utilizeaza tehnica sterila Se schimba oricand este umed, murdar sau desprins Se schimba la 7 zile daca este transparent Se schimba la 48 ore daca foloseste comprese Curatarea pielii in jurul punctului de insertie se face prin miscari circulare dinauntru in afara. Se va curata si cateterul cu alcool

Reguli de utilizare CVC


Pentru recoltarile de sange
Prima proba de sange aspirata se arunca Se recolteaza proba pentru analize Se clateste cateterul cu 10 ml solutie fiziologica Se spala cu solutie de heparina si se inchide cateterul

Reguli de utilizare CVC


Monitorizarea complicatiiilor
Infectii
flebite septicemie sau reactii pirogene

Embolism gazos Thromboza/occluzie Extravazare Alterare cateter

Sfaturi pentru pacient la domiciliu


Spalarea corecta a mainilor si utilizarea tehnicii sterile Procedura de schimbare a pansamentului si frecventa Procedura de clatire a cateterului si inchiderea sa Observarea cateterului si a punctului de insertie

Cand trebuie chemat medicul


Febra frisoane, dispnee, ameteli Durere, roseata, edem, sau scurgeri la punctul de insertie Rezistenta la injectare, durere sau reflux in timpul clatirii Gaura sau fisurare cateter Sangerare excesiva la locul insertiei Modificari in lungimea portiunii externe a cateterului Edem al gatului, feteri, piept sau brat

Scoaterea cateterului
Se urmareste politica institutiei Pentru cateterele percutane subclaviculare sau jugulare, se plaseaza pacientul in pozitie Trendlenburg si este pus sa faca manevra Valsalva Se scoate cateterul si se aplica compresiune locala cu pansament ocluziv Se verifica cateterul daca este intreg Se de cateterul la laboratorul bacteriologic

S-ar putea să vă placă și