Resuscitarea cardiopulmonara

Resuscitarea cardiopulmonara

Definitie: Ansamblu de manevre si tehnici menite sa salveze viata

Stopul cardiac

Reprezinta incetarea activitatii mecanice a cordului cu prabusirea implicita a DC

Mecanisme de producere a stopului cardiac

Se evalueaza aspectul electocardiografic Ritm socabil: FV; TV fara puls Ritm nesocabil: asistola; disociatia electromecanica

Cauzele Stopului Cardiac

Cardiace: Boala coronariana IMA Cardiomiopatii Tulburari de ritm primare HTA ICC Valvulopatii Miocardite Boli cardiace congenitale

Cauzele Stopului Cardiac

Extracardiace Trauma Sangerari nelegate de trauma (gastrointestinale, ruptura Ao, hemoragii intracraniene) Supradoze Inec Embolsim pulmonar

Principii etice
Criterii pt a nu incepe RCP la pacientii in SCR din afara spitalului Situatii in care efectuarea RCP pune in pericol resuscitatorul Semne clinice evidente de moarte ireversibila (rigor mortis, decapitare, descompunere etc.) O directiva antrerioara semnata si datata in care este exprimata dorinta pacientului de a nu fi resuscitat

Principii etice
Terminarea eforturilor RCP de BLS la pacientii cu SCR din afara spitalului Restaurarea eficienta a circulatiei spontane Pacientul e transferat in grija unei echipe capabile sa efectueze ALS Resuscitatorul e incapabil sa continue (epuizare fizica, mediu periculos) Criterii valide care sa indice moartea ireversibila

Principii etice
Terminarea eforturilor RCP de ALS la pacientii cu SCR din afara spitalului Luati in calcul oprirea RCP cand toate criteriile urmatoare sunt prezente SCR nu a avut martori RCP nu a fost realizata de observatori Nu s-a realizat revenirea circulatiei spontane dup ALS maximal pe teren Nu s-au administrat socuri electrice

Principii etice
Criterii pt a nu incepe RCP la pacientii in SCR din spital Semne clinice evidente de moarte ireversibila O directiva antrerioara semnata si datata in care este exprimata dorinta pacientului sau a familiei acestuia de a nu fi resuscitat

Principii etice
Terminarea eforturilor RCP la pacientii cu SCR din spital Decizia opririi RCP apartine medicului curant Se iau in considerare urmatorii factori: Existenta martorilor la declansarea SCR Timpul trecut pana la inceperea RCP si timpul total al RCP Ritmul cardiac initial Timpul pana la defibrilare Comorbiditati Statusul dinaintea SCR Prezenta la un moment dat pe parcursul RCP a revenirii circulatiei spontane

Oferirea de suport emotional familiei

Este indicata atat in timpul eforturilor de resuscitare, cat si in momentul incetarii RCP si dupa aceea Anuntarea opririi RCP si anuntarea familiei de deces, este un element foarte important al resuscitarii; aceasta trebuie sa tina cont de cultura, religia si preconceptiile membrilor familiei

 Succesul RCP depinde de timpul de actiune si de aplicarea imediata a procedurilor, precum si de locul in care a survenit SCR Rata succesului resuscitarii este redusa in cazul existentei unui singur resuscitator

Basic Life Support (BLS)

La adult, resuscitarea cardiopulmonara consta din masuri esentiale pentru mentinerea vietii: C (Compressions Compresii toracice) > A(Airway eliberarea cailor respiratorii) > B (Breathing Ventilatie asistata)

-recomandarea inlocuirii secventei cunoscute A-B-C de catre ghidul AHA 2010Clasa recomandare I, Nivel evidenta B Se incepe dupa evaluarea in decurs de 5 10 sec a respiratiei , pulsului la artera carotida si starii de constienta a pacientului se face dg. dif. cu sincopa, Stupoarea catatonica, criza epileptica prin absenta, etc. Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C

Basic Life Support (BLS):

Depistarea rapida a stopului cardiorespirator Resuscitarea cardiopulmonara Defibrilare

Basic Life Support (BLS)

Daca se constata absenta pulsului la artera carotida si absenta respiratiilor spontane, se incep Compresiile toracice: In serii de cate 30 de compresii, cu o frecventa de 100/min, urmate de 2 Ventilatii externe directe. Clasa Recomandare II A, Nivel evidenta B Amplitudinea compresiilor este de 5 cm la adult. Se permite reculul toracic normal dupa fiecare compresie pentru a permite umplerea cordului. In timpul executarii unei ventilatii artificiale, se urmareste expansionarea toracelui pacientului pentru a testa eficienta. Clasa recomandare II A, Nivel evidenta B

Basic Life Support (BLS)

Se repeta astfel de 5 serii, dupa care se reevalueaza pulsul si respiratia spontana a pecientului.

Basic Life Support (BLS)

Intr-o unitatea spitaliceasca se executa manevrele de resuscitare CP pana la conectarea pacientului la un defibrilator. Se evalueaza aspectul electocardiografic. Se decide daca este un ritm socabil/nesocabil. Ritm socabil: FV; TV fara puls; Ritm nesocabil: asistola; disociatia electromecanica.

Basic Life Support (BLS)

Se recomanda conectarea pacientului la un defibrilator (automat sau nu) cat mai repede cu putinta!! Clasa recomandare I, Nivel Evidenta A Conform ghidului AHA-2010 se recomanda, in cazul unui ritm socabil, aplicarea UNUI SINGUR SOC, urmat de reinceperea a inca 5 secvente de manevre de resuscitare cardiopulmonara (2 minute).

Basic Life Support (BLS) Advanced Life Support (ALS)

Advanced Life Support (ALS)

ALS = masuri avansate pentru mentinerea vietii. Dec 2011 - AHA propune includerea lui in cadrul ACLS (Advanced Cardiovascular Life Support);

Advanced Life Support (ALS)

Se construieste pe fundamentul secventelor din cadrul BLS continuandu-l cu: terapie medicamentoasa;
masuri specializate pentru asigurarea ventilatiei asistate;

In paralel cu manevrele RCP se va incerca tratarea cauzei inductoare a SCR!!!

Advanced Life Support (ALS)

Masuri specializate pentru asigurarea ventilatiei asistate
!! Ventilatia gura la gura determina o concentratie in O2 in aerul expirat de salvator de aprox. 16-17% . Se recomanda inlocuirea cu o ventilatie ce asigura o cantitate mai mare de O2 cat mai curand cu putinta!! Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C

Masca laringiana Combitubul Tubul laringian Intubatia traheala Dispozitiv de detectie esofagiana Cricotiroidotomia

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

Sunt esentiale metodele de resuscitare din cadrul BLS de aceea AHA 2010 mentioneaza ca nicio terapie aditionala din cadrul ACLS nu trebuie executata in detrimentul COMPRESIILOR TORACICE si in DEFIBRILARII cat mai rapide in cazul ritmurilor socabile. Daca pacientul este conectat la un dispozitiv de ventilatie specializat, accentul se pune pe compresii care trebuie CONTINUATE la frecventa de 100 / min = 1 compresie la 6-8 sec.

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

Stopul cardiorespirator poate fi cauzat de 4 entitati ce nu mai pot asigura un Debit Cardiac adecvat: - Fibrilatie ventriculara; - Tahicardie ventriculara fara puls; - Disociatie electromecanica; - Asistola. Pentru identificarea lor cat mai rapida, ne asiguram de absenta pulsului la A. carotida urmand ca pacientul sa fie conectat la un defibrilator.

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

Ritmurile socabile: VF/ TV fara puls Defibrilator automat 1 soc 2 min de CPR Defibrilator manual stabilire ritm 1 soc CPR
!!Timpul dintre manevrele de resuscitare si defibrilarea propriu zisa cat mai scurt cresc sansele de activitate cardiaca spontana post stop cardiac. Reluarea manevrelor CPR trebuie facuta cat mai repede cu putinta!!

2 min de CPR VF/ TV fara puls AMIODARONA /Lidocaina/ Sulfat de Magneziu in caz de Torsada Vrafurilor.

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

Ritmuri nesocabile: Asistola/ Disociatia electromecanica 2 min CPR ritmul se verifica prin conectare la un defibrilator Ritm nesocabil 2 min CPR verificare !! Se au in vedere cazurile reversibile de soc cardiac: CEI 4 H si CEI 4 T: CEI 4 H: Hipoxie CEI 4 T: Toxine Hipovolemie Tamponada Hipo/Hiperkaliemie TEP Hipotermie Tromboza coronariana

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

Medicatia in stopul cardiac VASOPRESOARELE
AHA-2010 demonstreaza ca folosirea medicatiei vasopresoare in timpul CPR imbunateste rata de reluare a activitatii cardiace spontane si reduce sechelele neurologice post stop cardiac.

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

1. ADRENALINA - Beneficiile sale provin din efectul sau alfaadrenergic ce determina vasoconstrictie periferica imbunatatind perfuzia cerebrala. - 1 mg IV/IO la 3-5 min in timpul stopului cardiac, la adult. - 2 2.5 mg endotraheal. Clasa recomandare II B, Nivel evidenta A

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

2. VASOPRESINA
- Efect vasoconstrictor periferic independent de receptorii adrenergici. - Studiile au demonstrat ca nu se obtine un rezultat mai bun intre folosirea Adrenalinei singure sau intre folosirea Vasopresinei singure sau combinatie dintre cele doua, in timpul stopului cardiac. - 40 unitati IV/IO inlocuiesc doza de Epinefrina. - Clasa recomandare II B, Nivel evidenta A

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

Medicatia in stopul cardiac: ANTIARITMICELE

1. AMIODARONA
- Efect pe canele de Ca, K, Na si efect betablocant; - Este considerata urmatoarea solutie dupa defibrilare (FV/TV fara puls), CPR, Vasopresor. - 300 mg IV/IO sau 5mg/kg - Clasa recomandare II B, Nivel evidenta B

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

2. LIDOCAINA -se foloseste daca Amiodarona nu este accesibila, fiind drog de linia a IIa; -doza initiala 1 1,5 mg/kg IV. -Daca FV/TV fara puls persista, se administreaza doze aditionale de 0,5 0,75 mg/kg IV la intervale de 5 10 min. -doza maxima 3 mg/kg. Clasa recomandare II B, Nivel evidenta B

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

3. SULFAT DE MAGNEZIU - de electie in torsada varfurilor. - Nu s-a obsevat eficienta la pacientii cu TV cu complexe cu morfologie diferita si QT normal. - 1 2 mg diluate in 10 mL IV/IO in bolus.

- Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

NERECOMANDAT: - ATROPINA AHA 2010 a exclus folosirea ei

din algoritmul de resuscitare al stopului cardiac. - Clasa recomandare II B, Nivel evidenta B

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

- BICARBONAT DE Na aparent combate acidoza
datorata hipoxemiei generalizate din stop, insa:
- determina alcaloza extracelulara scazand desaturarea Oxihemoglobinei si cedarea oxigenului. - hiperNa si hiperosmolaritate -exces de CO2 ce difuzeaza in celulele miocardice si cerebrale acidoza intracelulara.

- este eficient in stopul cardiac din ACIDOZA METABOLICA, HIPERk, SUPRADOZA CU ANTIDEPRESIVE TRICICLICE. - 1mEq/Kg doza initiala. - Nu e indicata folosirea de rutina in cadrul ACLS - Clasa recomandare III, Nivel evidenta B

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator Calciul Fibrinoliza

- In tratamentul trombozei coronariene acute si Embolismului pulmonar; - Studii au aratat ca folosirea fibrinoliticelor in stopul cardiac se coreleaza cu o frecventa crescuta de dezvolatare ale hemoragiilor intracraniene. - Clasa recomandare II A, Nivel evidenta B

Advanced Life Support (ALS) Managementul stopului cardiorespirator

FLUIDE IV - se recomanda folosirea acestora numai in cazul in care pacientul cu stop cardiac se prezinta cu semne si simptome de hipovolemie. PACING ELECTRIC - Nu se recomanda deoarece sansele de reluare a ritmului cardic spontan sunt relativ mici. - Clasa recomandare III, Nivel evidenta B

RCP Tehnici si deviceuri neconventionale

Aceste tehnici se adreseaza unor situatii speciale Necesita personal mai numeros si mai bine antrenat, precum si echipament special

RCP Tehnici si deviceuri neconventionale

Toate tehnicile prezentate in continuare au potential de a intarzia compresiile toracice si defibrilarea Unele metode pot imbunatati hemodinamica sau supravietuirea pe termen scurt, cand sunt folosite de personal specializat in situatii bine delimitate Nici una din urmatoarele tehnici nu s-a constatat a fi superioara metodei standard

Tehnici de resuscitare 1.Compresii toracice cu frecventa ridicata >120/min pt a imbunatati resuscitarea stopului cardiac S-au constatat imbunatatiri dpdv hemodinamic, fata de tehnica normala, fara a exista insa modificari in rezultatele clinice Clasa recomandare II B , Nivel evidenta C

Tehnici de resuscitare 2. Resuscitarea cu toracotomie Toracotomie la nivelul sic 5 stang Compresii- cu policele si celelalte degete - cu palma si degetele in sprijin pe stern Se genereaza flux sangvin anterograd si perfuzie coronariana > tehnica normala Nu exista dovezi suficiente care sa recomande executarea de rutina a acestei tehnici

Tehnici de resuscitare 2. Resuscitarea cu toracotomie Daca SCR apare in timpul unei interventii chirurgicale cu abdomenul sau toracele deja deschise sau daca pacientul se alfa in stagiile precoce post interventie cardiotoracica Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C

Tehnici de resuscitare 2. Resuscitarea cu toracotomie In SCR aparute in afara spitalului, doar in anumite circumstante trauma penetranta cu timp scurt de transport la spital
Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

Tehnici de resuscitare 3.Compresii abdominale interpuse RCP

Metoda ce necesita 3 salvatori unul pt compresii abdominale, unul pt compresii toracice si unul pt ventilatie Compresiile abdominale sunt interpuse celor toracice Compresiile se realizeaza pe linia mediana, intre apendicele xifoid si ombilic Pozitia mainilor, ritmul, profunzimea si rata compresiilor similare celor toracice, iar forta similara celei necesare pt palparea aortei abdominale

Tehnici de resuscitare 3.Compresii abdominale interpuse RCP

Nu sunt dovezi siuficiente pentru recomandarea acestei tehnici la pacientii din afara spitalului sau la copii

Aceasta tehnica poate fi luata in considerare in cazul pacientilor aflati in spital, daca exista personal antrenat disponibil Clasa recomandare II B, Nivel evidenta B

Tehnici de resuscitare 4.RCP prin tuse

Se foloseste forta generata de tuse la un pacient constient, la fiecare 1-3 sec, in cazul unui ritm cardiac fara puls constatat rapid intr-un mediu controlat (ex: laboratorul de cateterism cardiac) Tusea episodica creste presiunea intratoracica, si poate genera presiuni sistolice mai mari decat prin metodele conventionale, permitand pacientilor sa isi mentina constienta pt un interval aritmic scurt ( pana la 92 sec)

Tehnici de resuscitare 4.RCP prin tuse

Se poate lua in calcul aceasta metoda la pacientii aflati in medii controlate, constienti, in decubit dorsal, monitorizati, instruiti sa tuseasca puternic la 1-3 sec, la inceputul episodului aritmic Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

Nu este indicat sa ramana singura metoda terapeutica

Tehnici de resuscitare 5.RCP in decubit ventral Cand pacientul nu poate fi asezat in decubit dorsal, indeosebi la pacientii asistati dpdv al ventilatiei
Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

Tehnici de resuscitare 6.Lovitura precordiala Un studiu mic a aratat ca lovitura precordiala converteste tahiaritmiile ventriculare, iar alte 2 mai mari au aratat ca aceasta e ineficienta in 98% din cazuri S-au inregistrat complicatii: fractura stern, osteomielita, AVC, declansare de aritmii maligne atat la adulti, cat si la copii

Tehnici de resuscitare 6.Lovitura precordiala Aceasta tehnica nu se recomanda a fi utilizata la pacientii din afara spitalului, la care nu se cunoaste cauza SCR Clasa recomandare III, Nivel evidenta C
Poate fi luata in considerare la pacientii monitorizati, cu TV instabila(inclusiv fara puls), cand nu este un defibrilator in imediata apropiere Clasa II B, Nivel evidenta C

Tehnici de resuscitare 6.Lovitura precordiala Nu sunt dovezi suficiente care sa recomande aceasta metoda la pacientii monitorizati ce dezvolta asistola

Tehnici de resuscitare 7.Pacing prin percutie Se utilizeaza percutii regulate, ritmice si puternice, cu pumnul salvatorului la nivel toracic, in incercarea de a relua ritmul normal Sunt dovezi insuficiente care sa recomande pacing prin percutie in incercarile de resuscitare tipice ale SCR

Deviceuri ce asigura ventilatia 1.Ventilator ce asigura transportul automat

In timpul eforturilor prelungite de resuscitare, un asemenea device asigura ventilatie si oxigenare similara folosirii unui balon, permitand totodata echipei medicale sa faca alte manevre
Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C Dezavantaje: necesita sursa de oxigen si electricitate, prezenta unui balon de rezerva

Deviceuri ce asigura ventilatia 2.Resuscitator declansat manual, alimentate cu oxigen, cu flux limitat
Poate fi luat in considerare la pacientii ce nu au inca ventilatia asistata, si la care se foloseste masca pt ventilatie Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C
Salvatorii ar trebuie sa evite aceste deviceuri, deoarece pot genera presiuni postexpiratorii mari ce vor impiedica intoarcerea venoasa si circulatia anterograda din timpul compresiilor Clasa recomandare III, Nivel evidenta C

Deviceuri ce asigura circulatia 1.RCP cu compresie-decompresie activa Se realizeza cu ajutorul unui dispozitiv ce include o ventuza care ridica toracele in decompresie Aplicarea aspiratiei negative din exterior in faza de decompresie creaza presiune intratoracica negativa, si astfel creste intoarcerea venoasa Se pozitioneaza mediosternal

Deviceuri ce asigura circulatia 1.RCP cu compresie-decompresie activa Comparativ cu metodele conventionale, aduce slabe imbunatatiri ale intoarcerii venoase, ale supravietuirii pe termen scurt si nici o crestere a complicatiilor
Aceasta metoda poate fi luata in considerare cand exista personal si monitorizare adecvata Clasa recomandare II B, nivel evidenta B

Deviceuri ce asigura circulatia 2.Compresii-decompresii toraco-abdominale in etape cu dispozitiv manual

Combina conceptele compresiilor abdominale interpuse RCP si RCP cu compresiedecompresie activa Un dispozitiv manual alterneaza compresiile toracice si cele abdominale
Nu sunt suficiente dovezi pt a recomanda folosirea acestei metode

Deviceuri ce asigura circulatia 3.Device cu prag de impedanta

Prezinta o valva sensibila la presiune atasata la un tub endotraheal, masca sau tub supraglotic Limiteaza intrarea aerului in decompresii, creand presiune intratoracica negativa => imbunatateste intoarcerea venoasa si debitul cardiac Nu impiedica ventilatia cu presiuni pozitive sau expirul pasiv

Deviceuri ce asigura circulatia 3.Device cu prag de impedanta

Studii de cohorta au demonstrat imbunatatirea supravietuirii la externare pentru SCR din afara spitalului, insa nu s-a putut determina contributia relativa a acestei metode la rezultatul final Poate fi luat in considerare de personal antrenat, ca masura aditionala in RCp Clasa recomandare II B, Nivel evidenta B

Deviceuri ce asigura circulatia 4.Dispozitive mecanice cu piston Constau intr-un piston alimentat electric sau cu aer comprimat suspendat pe un suport; este folosit pt a deprima sternul Unele deviceuri au incorporate si o ventuza in piston In raport cu metoda conventionala, nu s-a demonstrat nici o imbunatatire in ceea ce priveste supravietuirea pe termen scurt si lung

Deviceuri ce asigura circulatia 4.Dispozitive mecanice cu piston Pot fi luate in considerare si utilizate de personal medical antrenat in anumite situatii (ex: in timpul procedurilor diagnostice sau interventionale) ce fac RCP dificila Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C
Deviceul trebuie programat sa ofere compresii de calitatea celor manuale

Deviceuri ce asigura circulatia 5.Banda de distributie a sarcinii

Este un dispozitiv circumferential montat la nivelul toracelui, compus din o banda actionata electric sau pneumatic si un suport rigid Nu sunt suficiente date pt recomandarea folosirii de rutina a acestui device Nu s-au obtinut imbunatatiri ale supravietuirii pe termen scurt si lung Trebuie luate in considerare posibile riscuri traumatice ale folosirii dispozitivului

Deviceuri ce asigura circulatia 5.Banda de distributie a sarcinii

Poate fi luat in considerare pentru a fi folosit de personal antrenat adecvat, in situatii speciale de stop cardiac Clasa recomandare II B, Nivel evidenta B

RCP Extracorporala (Extracorporeal Life Support ECLS) Bypass cardiopulmonar Oxigenare prin membrana extracorporala Scop mentinerea circulatiei in absenta unei pompe ce functioneaza adecvat Necesita personal inalt specializat si echipament extrem de performant

RCP Extracorporala (Extracorporeal Life Support ECLS) In situatiile in care metoda e disponibila rapid, poate fi luata in considerare daca timpul fara flux sangvin e mic si stopul cardiac e reversibil(hipotermie, intoxicatii cu droguri) sau transplant cardiac justificabil (miocardita) sau revascularizare (IMA) Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

RCP in situatii speciale

Sunt prezentate situatii in care pe langa BLS si ACLS, sunt necesare si alte proceduri terapeutice

SCR asociat Astmului Terapia initiala

Oxigen trebuie administrat tuturor pacientilor, chiar si celor cu oxigenare normala tratamentul cu B2-agonisti poate realiza o scadere initiala a SaO2 din cauza bronhodilatatiei ce creste raportul ventilatieperfuzie

SCR asociat Astmului Terapia initiala

B2-agonisti inhalator Ofera bronhodilatatie rapida, dependenta de doza, cu efecte adverse minime Desi studiile nu au aratat diferente intre administrarea continua si cea intermitenta, se prefera cea continua Doza livrata depinde de capacitatea pulmonara si fluxul inspirator, astfel ca aceeasi doza poate fi folosita la o mare varietate de pacienti

SCR asociat Astmului Terapia initiala

Corticosteroizi Corticosteroizii sistemici singurul tratament dovedit a fi eficace in exacerbarile acute ale astmului bronsic Administrare precoce au efect dupa 6-12 ore grabeste rezolutia obstructiei si scade timpul de spitalizare Doze initiale:Metil-prednisolon 40-250mg (in medie 125mg) Dexametazona 10mg

SCR asociat Astmului Terapia adjuvanta

Anticolinergice In primele ore adugate B2-agonistului usoara imbunatatire clinica in functia pulmonara Bromura de Ipratropium Doza nebulizator 500mcg Debut efect in 20min, dureaza 60-90min Fara efecte sistemice

SCR asociat Astmului Terapia adjuvanta

Sulfatul de Magneziu Combinat cu B2-agonisti si corticosteroizi, poate imbunatati moderat functia pulmonara Realizeaza relaxarea m neted bronsic independent de nivelul Mg seric 2g iv in 20 min

SCR asociat Astmului Terapia adjuvanta

Epinefrina sau Terbutalina Desi cresc frecventa cardiaca, iritabilitatea miocardica si consumul de O2, sunt bine tolerate Nu exista dovezi ale avantajelor in fata B2agonistilor Epinefrina - sc 3 doze 0,3mg la 20 min Terbutalina sc 3 doze 0,25mg la 20 min

SCR asociat Astmului Terapia adjuvanta

Ketamina Anestezic parenteral disociativ, cu proprietati bronhodilatatoare, care poate stimula secretii bronsice abundente Are efecte sedative si analgezice care pot fi folositoare daca e necesara IOT

SCR asociat Astmului Terapia adjuvanta

HeliOx Combinatie 70%He+30%O2 S-a observat ca imbunatateste distributia albuterolului nebulizat Nu e indicat in tratamentul initial, sau daca necesarul de O2 al pacientului e mai mare de 30%

SCR asociat Astmului Terapia adjuvanta

Metil-xantine Nu mai sunt recomandate din cauza efectelor adverse si a lipsei dovezilor de eficacitate Agonisti de leucotriene Nu a fost dovedita eficienta in exacerbarile acute ale astmului bronsic

SCR asociat Astmului Terapia adjuvanta

Anestezice inhalatorii La pacientii ce nu raspund la terapie conventionala maximala Sevofluran sau Izofluran inhalator Eficienta nu a fost evaluata in studii clinice E incriminat efectul bronhodilatator direct Aceasta terapie necesita prezenta unui expert ATI

SCR asociat Astmului IOT

Indicata la pacientii cu apnee, coma, hipercapnie persistenta sau accelerata, oboseala a muschilor respiratori sau alterare a statusului mental Nu rezolva problema bronhoconstrictiei pe caile aeriene mici!!! Ventilatia mecanica si presiunile endexpiratorii pozitive pot declansa bronhoconstrictie, air trapping si barotrauma

SCR asociat Astmului IOT

Se recomanda folosirea de volume curente mici 6-8mL/kgc/min Hipercapnie permisiva usoara hipoventilatie scade riscul de barotrauma Sedarea e adesea necesara

SCR asociat Astmului Modificari BLS

In astmul bronsic nu exista modificari ale BLS

SCR asociat Astmului Modificari ACLS

Se recomanda ventilatie cu volume curente mici Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C In SCR se recomanda o scurta deconectare de la masca sau ventilator, pt cresterea eficientei compresiilor Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C

SCR asociat Astmului Modificari ACLS

La cei cu ventilatie dificila, trebuie luat in considerare diagnosticul de pneumotorax cu tensiune, care trebuie tratat Clasa recomandare I, Nivel evidenta C

SCR asociat socului anafilactic Modificari BLS

Airway Potential rapid de edem orofaringian si liringian => prezentare catre un expert ATI si IOT recomandata Clasa recomandare I, Nivel evidenta C Circulation folosirea imediata a epinefrinei(autoinjector) e recomandata Injector im adult 0,3mg epinefrina Clasa recomandare I, Nivel evidenta C

SCR asociat socului anafilactic Modificari BLS

Epinefrina trebuie administrata devreme im la toti pacientii cu semne sistemice de reactie alergica(in special hTA, edem al cailor aeriene, respiratie dificila) Doza recomandata 0,2-0,5mg im repetata la fiecare 5-15min, in absenta imbunatatirilor Clasa recomandare I, Nivel evidenta C

SCR asociat socului anafilactic Modificari ACLS

Airway Recunoasterea precoce a pacientilor ce dezvolta edem al cailor respiratorii si planificarea managementului ulterior, inclusiv utilizarea unor mijloace chirurgicale, e recomandata Clasa recomandare I, Nivel evidenta C

SCR asociat socului anafilactic Modificari ACLS

Rescuscitarea cu fluide administrarea repetata de doze de 1000mL in bolus de solutie cristaloida izotonica(NaCl, 0,9%), titrata la TAs>90mmHg Administrarea agresiva de fluide in socul hipotensiv din anafilaxie e recomandata Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C

SCR asociat socului anafilactic Modificari ACLS

Vasopresoare Cand exista o linie iv, trebuie luata in considerare ca alternativa la administrarea im de Adr Clasa recomandare II A, Nivel evident C Din cauza supradozelor fatale de Adr, se recomanda monitorizare hemodinamica atenta Clasa recomandare I, Nivel evidenta B

SCR asociat socului anafilactic Modificari ACLS

Vasopresoare Infuzie iv continua de Adr e o alternativa rezonabila la bolusuri iv in tratamentul anafilaxiei fara SCR Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C Infuzia iv contiua de Adr poate fi luata in considerare in tratamentul post SCR Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

SCR asociat socului anafilactic Modificari ACLS

Vasopresoare Droguri alternative (vasopresina, NA) pot fi luate in considerare in SCR secundar anafilaxiei ce nu raspunde la Adr Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

SCR asociat socului anafilactic Modificari ACLS

Tratamentul adjuvant cu antihistaminice, B2agonisti inhalatori si corticosteroizi iv a fost eficient si poate fi luat in considerare in SCR din anafilaxie Clasa recomandare II B, Nivel evidenta B

SCR asociat socului anafilactic Extracorporeal Life Support

Aceste tehnici avansate pot fi luate in considerare in situatiile in care personalul bine antrenat si echipamentul adecvat sunt disponibile rapid Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

SCR si Sarcina Masuri de preventie a SCR

Clasa recomandare I, Nivel evidenta C : Plasare pacienta in decubit lateral stang (elimina compresia VCI) Administrare O2 100% Stabilire acces IV deasupra diafragmului Mentinerea TAs>100mmHg si TAm>80mmHg Tratarea rapida a unor conditii ce pot determina SCR

SCR si Sarcina Modificari BLS

Pentru evitarea compresiei aortocave in timpul compresiilor si optimizarea RCP, se realizeaza deplasarea uterina stanga in decubit dorsal Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C

SCR si Sarcina Modificari BLS

Daca tehnica precedenta nu poate fi efectuata, se poate plasa pacienta in decubit lateral stang, cu o inclinare de 30grade, folosind un suport rigid pt sprijinirea pelvisului si toracelui

SCR si Sarcina Modificari BLS

Airway se recomanda utilizarea mastilor, si pregatirea pentru IOT rapida Breathing se recomanda oxigenoterapie 100%, cu monitorizarea atenta a SaO2 Circulation compresiile trebuie facute mai sus pe stern fata de normal Defibrillation Folosirea AED pe victime insarcinate nu a fost studiata, dar e rationala

SCR si Sarcina Modificari ACLS

Airway ventilatie pe masca cu O2 100% inainte de IOT e deosebit de importanta in sarcina Clasa recomandare II A, Nivel evidenta B Circulation nu exista dovezi care sa indice ca dozele actuale trebuie modificate in SCR din sarcina

SCR si Sarcina Modificari ACLS

Defibrillation trebuie facuta respectand recomandarile ACLS Clasa recomandare I, Nivel evidenta C Daca exista monitoare fetale externe sau interne atasate pacientei, acestea trebuie indepartate inaintea socului Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

SCR si Sarcina Tratamentul cauzelor reversibile

Boala Cardiaca STEMI fibrinoliticele au contraindicatie relativa, strategie de reperfuzie de electie este PCI

SCR si Sarcina Tratamentul cauzelor reversibile

Supradoza iatrogena de Sulfat de Magneziu Efecte cardiace: PR, QRS, QT alungite la 2,55mmol/L => bAV,bradi,hTA,Stop cardiac la 6-10mmol/L Alte semne si simptome: greata, varsaturi, hipofosfatemie, deshidratare hiperosmolara Administrarea empirica de Ca este salutara in aceste cazuri

SCR si Sarcina Tratamentul cauzelor reversibile

Preeclampsia/Eclampsia Embolia pulmonara Embolia cu lichid amniotic Complicatiile anesteziei
Trebuie tratate conform ghidurilor specifice

SCR maternal nereversibil rapid prin BLS si ACLS

Daca se constata ca uterul gravid interfera cu hemodinamica materna, o echipa de urgenta pentru o operatie cezariana trebuie formata la debutul SCR matern Clasa recomandare I, Nivel evidenta B Operatia cezariana de urgenta poate fi luata in considerare la 4 min de la declansarea SCR matern daca nu exista circulatie spontana Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

SCR maternal nereversibil rapid prin BLS si ACLS

Daca operatia cezariana de urgenta nu poate fi efectuata dupa 5min de la debutul SCR, se poate lua in considerare evacuarea uterului, in timp ce masurile de resuscitare continua Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

SCR in Sarcina Ingrijirea post SCR

Hipotermia terapeutica poate fi luata in considerare la paciente in coma post SCR, avadn in vedere recomandarile la pacientele neaflata in sarcina Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C In timpul hipotermiei induse se recomanda ca fetusul sa fie monitorizat continuu pt aparitia bradicardiei, consultatii obstetrica si neonatala trebuie cerute Clasa recomandare I, Nivel evidenta C

SCR si Obezitatea morbida

Tehnicile si dozele BLS si ACLS trebuie adptate in functie de parametrii pacientului

SCR si Embolismul pulmonar

La pacientii cu SCR fara embolism pulmonar cunoscut, tratamentul fibrinolitic in timpul RCp de rutina nu a aratat beneficii si nu este recomandat Clasa recomandare III, Nivel evidenta A Pacientilor cu SCR a caror cauza se presupune a fi un embolism pulmonar,e rational a li se administra tratament fibrinolitic Clasa recomandare II A, Nivel evidenta B

SCR si Hiperpotasemia
Concomitent cu ACLS se administreaza: Pt stabilizare membrana miocardocit: Clorura de Ca 10%:5-10mL iv in 2-5min SAU Gluconat de Ca 10%:15-30mL iv in 2-5min Cresterea excretiei de K: Diureza: Furosemid 40-80mg iv Dializa

SCR si Hiperpotasemia
Pt captarea K in celule: Bicarbonat de Na: 50mEq iv in 5min Glucoza+Insulina:25mg(50mL de D50) glucoza + 10UI insulina, iv in 15-30min Albuterol nebulizat 10-20mg, in 15min

SCR si Hipopotasemia
Efectul administrarii de K in bolus in SCR suspectat a fi secundar hipopotasemiei este necunoscut si este contraindicat Clasa recomandare III, Nivel evidenta C

SCR si Hipermagnezemia
Administrarea de: Clorura de Ca 10%:5-10mL iv in 2-5min SAU Gluconat de Ca 10%:15-30mL iv in 2-5min poate fi luata in considerare in SCR asociat cu hipermagnezemie Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

SCR si Hipomagnezemia
Se recomanda administrarea iv 1-2 g Mg sau MgSO4 in bolus
Clasa recomandare I, Nivel evidenta C

SCR si intoxicatia cu opioide, benzodiazepine, Bblocante Digoxina,Cocaina ,Antidepresive triciclice, Anestezice locale, Monoxid de Carbon Nu exista date care sa sustina folosirea unui antidot specific Trebuie urmate normele BLS si ACLS Cea mai importanta este preventia supradozajului!

SCR asociat traumei Modificari BLS

TCC=>sunt indicate: imobilizare cu guler cervical, subluxatia mandibulei, ventilatia cu pocket-mask Oprirea hemoragiilor folosind compresie directa RCP si defibrilare

SCR asociat traumei Modificari ACLS

IOT/Traheotomie, dupa caz Luati in considerare existenta pneumotoraxului, hemotoraxului, rupturii de diafragm, edemului pulmonar acut Reechilibrarea volemica trebuie sa fie agresiva, pe masura pierderilor

SCR asociat traumei Commotio Cordis

=FV declansata de un traumatism toracic anterior in timpul repolarizarii ventriculare (chiar si lovitura precordiala!) Defibrilarea rapida BLS ACLS

SCR in hipotermia accidentala Masuri initiale

Indepartare haine ude si izolare victima de mediul extern =>evitare pierdere caldura in paralel cu manevrele BLS >34grC=>reincalzire pasiva 30-34grC=>tehnici de incalzire externa <30grC=>tehnici de incalzire centrala cel mai rapid prin bypass cardiopulmonar

SCR in hipotermia accidentala Modificari BLS

Hipotermie=>rata respiratorie si puls dificil de detectat, pe ECG chiar asistola =>BLS In cazul prezentei FV sau TV fara puls, e rational a se face defibrilare in paralel cu masurile de reincalzire Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

SCR in hipotermia accidentala Modificari ACLS

IOT ACLS focusat pe reincalzirea centrala ca prima metoda terapeutica Desi nu exista date suficiente, e rationala administrarea vasopresorilor in SCR conform algoritmului standard concomitent cu masurile de reincalzire Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

SCR in hipotermia accidentala Oprirea resuscitarii

Pacientii aflati in hipotermie severa beneficiaza de RCP prelungita, pana la terminarea incalzirii!

SCR in Inec
Toate victimele trebuie transportate la spitale pt evaluare si monitorizare, chiar daca sunt alerti si demonstreaza functie cardiorespiratorie eficienta Clasa recomandare I, Nivele evidenta C

SCR in Inec Modificari BLS

Se recomanda folosirea traditionala A-B-C din cauza naturii hipoxice a SCR Victimele aflate doar in soc respirator ar trebui sa isi revina dupa cateva respiratii artificiale Deoarece poate incurca asigurarea deschiderii optime a cailor aeriene, stabilizarea cervicala in absenta circumstantelor care sugereaza leziune spinala nu e recomandata Clasa recomandare III, Nivel evidenta B

SCR in Inec Modificari BLS

Respiratia gura-la-nas poate fi folosita ca alternativa la gura-la-gura
Folosirea de rutina a manevrei Heimlich la victimele inecate nu e recomandata Clasa recomandare II, Nivel evidenta C

SCR in Inec Modificari BLS

Dupa indepartarea victimei din apa, daca nu e prezenta respiratia, se fac 2 respiratii, apoi incep compresiile toracice conform BLS Defibrilarea se va realiza doar dupa uscarea toracelui inainte de aplicarea padelelor Daca e prezenta hipotermia, se vor urma pasii prezentati mai devreme

SCR asociat socului electric/fulgerelor

Salvatorii se vor asigura ca nu sunt in pericol Realizati BLS si ACLS conform protocoalelor In caz de arsuri intinse sunt necesare cantitati mari de fluide

SCR in timpul interventiilor coronariene percutane

E rationala folosirea deviceurilor mecanice de RCP in timpul PCI Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C E rationala folosirea bypassului cardiopulmonar de urgenta in timpul PCI Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

SCR in timpul interventiilor coronariene percutane

RCP prin tuse Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C
Administrarea de Verapamil intracoronar, pt terminarea TV induse de reperfuzie

SCR asociat Tamponadei Cardiace

In SCR, in absenta Ecocardiografiei, pericardiocenteza de urgenta neghidata imagistic poate fi benefica Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C

Toracotomie de urgenta poate imbunatati supravietuorea la pacientii cu tamponada cardiaca secundara traumei si SCR, in special daca apar trombi ce blocheaza acul de pericardiocenteza Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

SCR dupa interventia chirurgicala cardiaca

Pt pacientii cu SCR dupa interventie chirurgicala cardiaca, e rational a se realiza resternotomie intr-o sectie ATI cu personal si dotari corespunzatoare Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C Compresiile toracice nu trebuie intarziate, in cazul in care resternotomia de urgenta nu e posibila Clasa recomandare II A, Nivel evidenta C

SCR dupa interventia chirurgicala cardiaca

La pacientii post interventi chirurgicala cardiaca cu SCR refractar la metodele standard, suportul circulator mecanic poate fi eficient Clasa recomandare II B, Nivel evidenta B

Interventia farmacologica trebuie realizata conform ghidurilor

Ingrijirea post RCP

Reduce mortalitatea cauzata de instabilitatea hemodinamica, MSOF, si leziuni cerebrale

Ingrijirea post RCP Obiective initiale

Optimizarea functiei cardiopulmonare si perfuzia organelor vitale Dupa SCR in afara spitalului transportul pacientului si acordarea ingrijirilor adecvate Dupa SCR in spital transport intr-o sectie ATI capabila sa asigure ingrijirile necesare Identificarea si tratarea cauzelor precipitante ale SCR si prevenirea recurentelor

Ingrijirea post RCP Obiective ulterioare

Controlul temperaturii corpului pt asigurarea supravietuirii si recuperarea neurologica Identificarea si tratarea SCA Optimizarea ventilatiei mecanice pt minimizarea injuriei pulmonare Reducerea riscului de aparitie a MSOF si tratarea celor deja prezente Evaluarea obiectiva a recuperarii

Ingrijirea post RCP Hipotermia indusa

Pacientii adulti comatosi cu revenire a circulatiei spontane dupa FV in afara spitalului ar trebui raciti la 32-34grC 12-24h Clasa recomandare I, Nivel evidenta B Hipotermia indusa poate fi luata in considerare la pacientii cu revenire a circulatiei spontane dupa SCR in afara spitalului cu un ritm initial fara puls sau asistola Clasa recomandare II B, Nivel evidenta B

Ingrijirea post RCP Hipotermia indusa

Reincalzirea activa ar trebui evitata la pacientii comatosi care dezvolta spontan hipertermie moderata >32grC dupa resuscitare dupa SCR in primele 48h dupa revenirea circulatiei spontane Clasa recomandare III, Nivel evidenta C

Ingrijirea post RCP Hipotermia indusa

Tehnici Catetere endovasculare controlate prin feedback+deviceuri de racire la suprafata Paturi pt racire si saci de gheata Fluide iv racite(500mL- 30mL/kgc NaCl 0,9% sau Ringer lactat)

Ingrijirea post RCP Hipotermia indusa

Se monitorizeaza permanent temperatura centrala, in cel putin 2 locuri De electie esofag, vezica urinara, APu

Ingrijirea post RCP Hipotermia indusa

Complicatii potentiale Coagulopatii Aritmii Hiperglicemie Pneumonie Sepsis

Ingrijirea post RCP Aparitia hipertermiei

Aparitia hipertermiei>=37,6grC poate deteriora recuperarea neurologica Se recomanda monitorizarea atenta a temperaturii centrale a pacientilor dupa revenirea circulatiei spontane si interventia activa pentru prevenirea hipertermiei Clasa recomandare I, Nivel evidenta C

Ingrijirea post RCP Sedarea

E rational sa luam in considerare sedarea si analgezia la pacientii in stare critica ce necesita ventilatie mecanica sau supresie a frisonului la pacientii cu hipotermie dupa SCR Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C Blocada neuromusculara ar trebui evitata, iar daca nu este posibil, mentinuta cat mai putin timp

Ingrijirea post RCP Administrarea vasopresorilor Administrarea fluidelor iv, a medicatiei vasoactive si inotrope, trebuie titrata pt mentinerea TAm, DC si perfuziei sistemice in limite optime
Clasa recomandare I, Nivel evidenta C

Ingrijirea post RCP Administrarea vasopresorilor Adr 0,1-0,5mcg/kgc/min NA 0,1-0,5mcg/kgc/min Dopamina 5-10mcg/kgc/min Dobutamina 5-10mcg/kgc/min Milrinona incarcare 50mcg/kgc in 10min, urmata de infuzie iv 0,375mcg/kgc/min

Ingrijirea post RCP Controlul glicemiei

Pot fi luate in considerare strategii terapeutice cu control glicemic moderat (144 180mg/dL) la pacientii cu revenire a circulatiei spontane dupa SCR Clasa recomandare II B, Nivel evidenta B Terapii cu glicemia tinta in limite scazute (80110mg/dL) nu ar trebui implementate din cauza riscului de hipoglicemie Clasa recomandare III, Nivel evidenta B

Prevenirea si tratarea leziunilor SNC

Ar trebui efectuata o EEG diagnostica in cazul convulsiilor, cu interpretare prompta si monitorizare frecventa Clasa recomandare I, Nivel evidenta C Poate fi luat in considerare acelasi regim anticonvulsivant folosit in status epilepticus Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

Prevenirea si tratarea leziunilor SNC Medicatia neuroprotectoare

Folosirea de rutina a coenzimei Q10 la pacientii cu hipotermie indusa e incerta
Clasa recomandare II B, Nivel evidenta C

Prevenirea si tratarea leziunilor SNC Prognostic

Se poate realiza o interpretare EEG >24h de la reluarea circulatiei spontane, cu valoare predictiva nefasta la supravietitorii comatosi ai RCP netaratati prin hipotermie indusa Clasa recomandare II B, Nivel evidenta B

Prevenirea si tratarea leziunilor SNC Prognostic Imagistica si radiologie

IRM CT SPECT

Valoare predictiva buna

Prevenirea si tratarea leziunilor SNC Prognostic

Titrarea markerilor specifici in sange si LCR NSE(Enolaza neuron specifica), CK-BB, GFAP, S100B Folosirea de rutina a biomarkerilor serici si LCR ca singuri factori predictivi nu e recomandata Clasa recomandare III, Nivel evidenta B

Prevenirea si tratarea leziunilor SNC Prognostic

Folosirea semnelor fizice cu valoare predictiva se va face dupa o observatie >72h
Clasa recomandare I, Nivel evidenta C

Donarea organelor dupa SCR

Pacientii adulti care dupa RCP post SCR sunt declarati a fi in moarte cerebrala ar trebui luati in considerare ca donatori de organe, in cazul viabilitatii acestora Clasa recomandare I, Nivel evidenta B