RESUSCITAREA CARDIO - RESPIRATORIE

INTRODUCERE - STOP CARDIAC

LANȚUL SUPRAVIEȚUIRII

Reprezintă pașii vitali care trebuie urmați pentru o resuscitare reușită:

• Recunoasterea imediata a urgentei si apel pentru ajutor calificat (telefoneaza la 112)
• Inceperea manevrelor de resuscitare cat mai rapid; resuscitarea imediata poate dubla sau tripla
supravietuirea dupa un episod de fibrilatie ventriculara
• Defibrilarea cat mai rapida: resuscitarea imediata si defibrilarea poate determina o rata de supravietuire de
49- 75%. Fiecare minut de intarziere duce la scaderea supravietuirii cu 10-15%
• Asigurarea unui suport vital avansat adecvat.

SUPORT VITAL BAZAL (SVB)

 SECVENȚĂ DE PROCEDURI APLICATE PENTRU A RESTABILI CIRCULAȚIA SÂNGELUI OXIGENAT DUPĂ

UN STOP RESPIRATOR ȘI/SAU CARDIAC.
 COMPRESIILE TORACICE ȘI RESPIRAȚIA ARTIFICIALĂ POT FI PUSE ÎN APLICARE DE ORICE
PERSOANĂ INSTRUITĂ, ORIUNDE, DE URGENȚĂ FĂRĂ ECHIPAMENT SUPLIMENTAR

CUM RECUNOAȘTEM STOPUL CARDIAC?

• În stop cardiac – orice persoană aresponsivă cu respirație absentă sau anormală

• Respirația agonică • semn de SC

• apare în 50% din cazuri
• frecvent greșit interpretată – întârzie inițierea RCR

• Mișcările de tip convulsiv

• pot apărea la debutul unui SC
• complică identificarea SC – întârzie RCR

Evaluarea stării de conștiență: Dacă răspunde:

 Tactilă - Scuturare umeri  mențineți poziția inițială
 Verbală - ”Sunteți bine?”  aflați cauza incidentului
 reevaluați periodic

Lipsă răspuns? - CHEAMĂ AJUTOR

Eliberarea căii aeriene

 Pozitionați pacientul în decubit dorsal

 O mână pe frunte – realizeză hiperextensia capului
 Cealaltă mână sub bărbie – ridică mandibula

Evaluarea respirației

 Privește, ascultă și simte respirația maxim 10 secunde

 Respirația normală: frecvență 12-16/minut, ritm regulat, fără zgomote anormale

POZIȚIA LATERALĂ DE SIGURANȚĂ

PACIENT INCONȘTIENT CARE RESPIRĂ NORMAL

 POZIȚIE STABILĂ  PREVINE ASPIRAȚIA CONȚINUTULUI
 MENȚINE LIBERTATEA CĂILOR AERIENE GASTRIC IN CAZ DE VĂRSĂTURĂ
 PERMITE SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI
CONTINUĂ SĂ RESPIRE ??

Evaluarea respirației

 Privește, ascultă și simte respirația maxim 10 secunde

 Respirația anormală: laborioasă, neregulată, prea lentă, zgomotoasă, insoțită de gasping

ANUNȚĂ SERVICIUL DE URGENȚĂ!

 Pacient aresponsiv, respiră anormal sau deloc – alertează serviciul medical de urgență/ serviciul de gardă ATI
 Ideal, cere unei a doua persoane să anunțe serviciul de
urgență și începe masajul cardiac extern (MCE)
 Un singur salvator – activează funcția speaker - apelează
serviciul de urgență și concomitent începe MCE
 Un singur salvator și imposibil de anunțat și inițiat MCE
simultan – întâi anunță, apoi începe MCE

 În cazul OHCA, trimite o persoană să aducă un AED, dacă există

unul disponibil
 În cazul IHCA, trimite o persoană să aducă căruțul de
resuscitare, pentru a fi la dispoziția echipei ATI pentru suport
vital avansat.

Continuă MCE!

MASAJ CARDIAC EXTERN

• După 30 de compresiuni toracice, deschideți calea

aeriană și livrați 2 ventilații artificiale
• Nu alocați ventilației mai mult de 10 secunde
• Reluați imediat MCE, chiar dacă una sau ambele ventilații au
fost ineficiente
• Continuați MCE: ventilații artificiale - raport 30:2
• Mai mult de un salvator – împărțiți sarcinile.
• Dacă nu sunteți pregătit pentru a executa manevra de
ventilație artificială – continuați compresiile toracice cu o
frecvență de 100-120/min
• Mai mulți salvatori – schimbați frecvent pentru a menține
eficiența MCE

VENTILAȚIA ARTIFICIALĂ MEDIUL EXTRASPITALICESC. 30: 2

 Ventilație gură la gură

 Ventilație gură la nas
 Ventilație gură la mască

 VC = 500-600 ml
 Durată > 1 sec

Cum se efectuează corect masajul cardiac extern?

 Degetele întrepătrunse, coatele drepte, iar brațele

perpendiculare pe planul pacientului
 Întotdeauna mâinile salvatorului trebuie să fie în contact cu
toracele pacientului
 Umerii salvatorului trebuie să fie deasupra pacientului, coatele
drepte și brațele perpendiculare pe planul pacientului
 Nu vă „încrucișați„ mâinile! Ele trebuie să fie drepte, una peste
alta (întrepătrunse)
 Fără îndoirea degetelor. Ele sunt extinse pe toracele
pacientului
 Frecvența MCE: 100-120 compresii/ minut
 Adâncimea comprimării sternului: 5-6 cm (2-2,4 inch)
SUPORT VITAL DE BAZĂ – CÂT TIMP?

Continuă SVB până la:

 Sosirea echipajului medical de urgență – preia BCR

 Sosirea echipei de gardă ATI –preia RCR
 Reluarea circulației spontane – pacientul isi revine
 Epuizarea resuscitatorului

Prevenirea stopului cardiac

Pacienții cu stop cardiac din spital sau din afara spitalului au adesea semne premonitorii care sugerează
acest risc:
 Durere toracică
 Sincope
 Palpitații
Se recomandă folosirea protocoalelor de identificare și tratare timpurie a pacienților cu risc crescut de stop cardiac

Prevenirea stopului cardiac în spital

Ø Identificarea precoce și monitorizarea atentă a bolnavilor gravi cu risc de deteriorare clinică

Ø Instruirea personalului în ceea ce privește recunoașterea, monitorizarea și intervenția imediată când starea clinică a
pacientului se agravează
Ø Întregul personal de îngrijire trebuie instruit să solicite ajutor precoce înaintea alterării semnelor vitale
Ø Existența la nivelul spitalului a echipei de urgență care trebuie solicitată când se constată semne vitale anormale la pacienții
critici
Ø Personalul spitalului să utilizeze mijloace de comunicare dedicate pentru a asigura transmiterea eficientă a informațiilor
Ø Pacienții trebuie să primească îngrijiri într-o zonă clinică care are personalul, abilitățile și facilitățile adecvate gravității bolii
Ø Analiza evenimentelor de stop cardiac la nivelul spitalului pentru învățare și îmbunătățirea activității

Stopul cardiac în spital

Principiile ALS sunt aceleași atât în spital cât și în afara spitalului

• Defibrilarea rapidă
• MCE de înaltă calitate

În cadrul spitalului Semne clinice că pacientul își revine din SC:

• Disponibilitatea imediată a personalul clinic instruit
• Disponibilitatea echipamentului • Se trezește
• Oportunitate pentru identificarea rapidă a stopului cardiac • Mișcă spontan
• Inițierea rapidă a tratamentului • Deschide ochii
• BLS și ALS pot începe în același timp • Respiră normal

SUPORT VITAL AVANSAT - OBIECTIVE

• Menținerea perfuziei tisulare (oxigenarea)

 MCE
 Defibrilare
• Menținerea/îmbunătățirea debitului cardiac
 Asigurarea căii aeriene(oxigenare/ventilație eficiente)
 Administrare de droguri (vasopresoare/antiaritmice)
• Identificarea cauzelor de oprire cardiacă
• Suport cardiac
 Optimizare electrolitică
 Echilibrare acido-bazică
 Echilibrare volemică
 Revascularizare
STOP CARDIAC CONFIRMAT

Începe RCP cu compresii sternale cu un raport compresii/respirații de 30:2

• Solicită ajutor – inclusiv defibrilator

• În momentul sosirii defibrilatorului continuați compresiile și un ajutor aplică padelele pentru a evalua ritmul
• Identificați ritmul și tratați în funcție de algoritmul ALS

Fibrilație ventriculară/Tahicardie ventriculară fără

puls

 Dacă se confirmă VF sau VT se încarcă defibrilatorul, în timp ce un ajutor continuă compresiile.

 Opriți compresiile doar când defibrilatorul de pacient și  este încărcat, depărtați-vă J
administrați șoc electric – 360 bifazic. monofazic sau
 Este esențial ca pauza dinaintea șocului electric să fie cât  Este improbabil să puteți percepe puls
mai scurtă chiar și o întârziere de 5 - 10 secunde poate reduce imediat după defibrilare.
șansele de succes.  Timpul pierdut cu încercările de
 Fără să evaluați ritmul sau să cercetați existența pulsului a percepe pulsul pot
reluați RCP cu un ritm de 30:2 imediat după șoc începând cu compromite și mai mult miocardul
compresii toracice. dacă nu a fost restabilit un ritm de
 Chiar dacă încercarea de defibrilare a reușit și a restaurat un ritm perfuzie eficient.
care poate genera perfuzie tisulară, este nevoie de un interval
de timp, peste 2 minute până la reluarea circulației post șoc.

 Timpul pierdut cu încercările de a percepe pulsul pot compromite și mai mult miocardul dacă nu a
fost restabilit un ritm de perfuzie eficient.
Al 2-lea șoc - VF / VT

 Continuă RCP timp de 2 minute

 Scurtă pauză pentru a evalua ritmul.
 Dacă este în continuare VF/VT, aplică un al doilea șoc electric 360 J monofazic sau 150–200 J bifazic.
 Fără să evaluați ritmul sau să cercetați existența pulsului reluați RCP cu un ritm de 30:2 imediat după șoc
începând cu compresii toracice.

Al 3-lea șoc electric - VF/VT

 Continuă RCP timp de 2 minute

 Scurtă pauză pentru a evalua ritmul.
 Dacă este în continuare VF/VT, aplică un al treilea șoc electric 360 J monofazic sau 150-200 J bifazic
 Fără să evaluați ritmul sau să cercetați existența pulsului reluați RCP cu un ritm de 30:2 imediat dupa soc
incepand cu compresii toracice
 Dacă în acest timp s-a reușit accesul venos administrați - !! DUPĂ RELUAREA COMPRESIILOR
TORACICE!! – 1 mg de adrenalina si 300 mg de amiodarona.

Dacă FV/TV persistă

 Continuă RCP
 Verificarea ritmului – maxim 5 secunde – după 2 minute
de masaj cardiac
 Defibrilare
 RELUARE MASAJ CARDIAC EXTERN
 Adrenalină – prima doză după al 3-lea șoc apoi 1 mg la
fiecare la 3 -5 min până la reluarea circulației spontane
 Amiodaronă – 300 mg după al 3-lea șoc apoi 150 mg
după al 5-lea șoc

Ritmuri nonșocabile

Activitate electrică fără puls / Disociație electromecanică

• Activitate electrică organizată;

• Puls central și periferic absent;
• Contracții miocardice prea slabe
pentru a genera debit cardiac.

Asistola:
• Activitate electrică absentă
• Activitate mecanică absentă
• Linie izoelectrică pe traseul EKG

Ritmuri nonșocabile
SECVENȚA DE ACȚIUNE

• Masaj cardiac extern eficient: frecvență,

forță și recul
• CRP fără întrerupere
• Menținerea permeabilității căii aeriene
• Securizarea cât de curând posibil a căii aeriane
• Asigurarea accesului vascular – intravenos sau intraosos
• Administrarea adrenalinei la fiecare 3-5 minute
• Diagnosticarea și corectarea cauzelor reversibile.

Menținerea permeabilității căii aeriene

Pacienții care necesită resuscitare au cel mai adesea obstrucție de cale aeriană secundar pierderii stării de
conștiență.
Uneori obstrucția de cale aeriană este cauza stopului cardiac.

Controlul prompt al căii aeriene este esențial când nu se cunoaște cauza stopului

Sunt 3 manevre simple care cresc permeabilitatea căii aeriene:

• Extensia capului;
• Subluxația mandibulei
• Ridicarea bărbiei

Plasarea de dispozitive oro sau naso-faringiene:

• Pipa Guedel,
• Dispozitivul naso-faringian.
VENTILAȚIA ARTIFICIALĂ – CÂND?

Ø Pacienți care NU RĂSPUND LA STIMULARE verbală/senzorială

 Respirație spontană inadecvată
 Respirație absentă

Ø BLS + ALS

Fără oxigenare adecvată este imposibilă reluarea circulației spontane !!!

VENTILAȚIA ARTIFICIALĂ
 PAS < 10 sec

VENTILAȚIA ARTIFICIALĂ MEDIUL INTRASPITALICESC

 VENTILAȚIE PE MASCĂ CU BALON

 DISPOZITIVE DE VENTILAȚIE SUPRAGLOTICĂ
 INTUBAȚIE ORO-TRAHEALĂ

VENTILAȚIA PE MASCĂ ȘI BALON

 10 VENTILAȚII / MIN

INTUBAȚIA OROTRAHEALĂ

 METODA OPTIMĂ DE SECURIZARE A CĂII AERIENE

 Nu trebuie să întârzie defibrilarea
 Trebuie realizată fără întreruperea masajului cardiac > 5 secunde
 OPTIMIZEAZĂ SCHIMBURILE GAZOASE - Oxigenarea/Ventilația
 REDUCE MUNCA RESPIRATORIE
 SCADE CEREREA METABOLICĂ

INTUBAȚIA OROTRAHEALĂ

 Laringoscop  Dispozitiv de securizare a  Sonde de aspirație conectate

 Sonde de IOT de dif mărimi sondei IOT la sursa de aspirație
 Mandren  Balon de ventilație cu mască  Stetoscop
 Seringa de 10 ml conectat la Oxigen

Monitorizarea în timpul ALS

• EKG - monitorizează ritmul cardiac prin padele sau electrozi

• Capnografia – afișează grafic presiunea CO la sfârșitul expirului
Reflectă:
 Debitul cardiac
2
 Fluxul sanguin pulmonar
 Ventilația pe minut
• Analiza gazelor de sânge din venă sau arteră ajută la identificarea cauzelor reversibile de stop cardiac
• Ecocardiografia - poate detecta cauzele reversibile de stop
- evidențiază mișcările cordului în timpul CRP

Capnograma normală

Utilizarea ET și graficul capnografiei în timpul CRP!!!

CO2

• Exprimă presiunea parțială a CO2 la sfârșitul expirului

• Reflectă debitul cardiac și fluxul sanguin pulmonar
• Indică frecvența respiratorie și minut volumul ventilat

Rolul capnografiei în timpul CPR

• Indică plasarea sondei de intubație în trahee

• Monitorizează frecvența respiratorie și evită hiperventilația
• Monitorizează calitatea compresiilor toracice în timpul CPR

Obiectivul țintă: ETco peste 20 mmHg

2
• Identificarea Reluării Circulației Spontane (ROSC)
• ROSC - nu mai necesita administrare de adrenalină
Ecocardiografia - ALS

• Detectează cauzele reversibile de stop cardiac

 Tamponada cardiacă  Hipovolemia
 Embolia pulmonară  Pneumotoraxul

• Pune probleme legate de plasarea sondei de examinare fără oprirea compresiilor toracice
• Necesită personal instruit
• Absența mișcărilor cordului ultrasonografie este înalt predictibilă pentru deces

Ghidul reflectă dovezile tot mai mari pentru CPR extracorporale (eCPR) acolo unde poate fi
inplementată

• Reprezintă o terapie de salvare pentru pacienții selectați atunci când măsurile convenționale
ALS eșuează
• pentru a facilita intervenții specifice:
• angiografie coronariană
• Intervenție coronariană percutanată (PCI)
• trombectomie pulmonară pentru embolie pulmonară masivă
• reîncălzire după stop cardiac hipotermic

Extracorporeal CRP - eCRP

• Necesită acces vascular și circuit cu pompă și oxigenator

• Asigură oxigenarea sângelui și restaurarea perfuziei tisulare
• Se poate câștiga timp pentru:
 Restaurarea circulației spontane adecvate
 Tratamentul cauzelor reversibile de stop cardiac

Accesul intravascular

Accesul venos periferic:

• Rapid, • Sigur, • Ușor de realizat.
După fiecare administrare de drog se administrează un bolus de 20 ml de fluid – antrenarea drogului în circulație.

Acces venos central:

• Se realizează de persoane instruite, antrenate

Calea intraosoasă:
• Se folosește numai când nu ai cale i.v. în primele minute de resuscitare
• Tradițional la copil
• Asigură flux de fluide comparabil cu cel venos.

Cauze reversibile de stop cardiac:

Cei 4H:
• Hipoxia – ventilație adecvată cu suplimentare de oxigen;
• Hipovolemia – restaurarea volumului intravascular cu fluide;
• Hipo/hiper - potasemia, magnezemia, calcemia;
• Hipotermia

Cei 4T:
• Tromboza – coronariană sau pulmonară: tromboliză;
• Tamponada cardiacă – ecografie transtoracică: pericardocenteza;
• Toxine - antidot specific;
• Tension pneumothorax= pneumotorax în tensiune - toracocenteza.

CONCLUZII

Nu există modificări majore în Ghidul 2021 pentru ALS adulți

• Compresiuni toracice de înaltă calitate cu întreruperi minime

• Defibrilarea precoce
• Adrenalină cât mai curând posibil când ritmul este non-șocabil și după 3 încercări de defibrilare pentru
un ritm șocabil
• Efectuarea ecografiei pentru diagnostic, necesită un operator calificat și evitarea/ reducerea
întreruperilor compresiei toracice
Multe dintre stopurile cardiace intra- sau extraspitalicești au semne premonitorii și ar putea fi prevenite!!!