O.A.M.G.M.A.M.

CALARASI

CURS EMC
SUPORTUL VITAL DE BAZA DEFIBRILAREA EXTERNA AUTOMATA 2011

AS.MED.PR. MARCELA ENE AS.MED.PR.DANIEL CHIREA

BIBLIOGRAFIE 1. CNRR-Resuscitarea cardiopulmonara si cerebrala la adult -Bucuresti,2007 2. LUCIANA ROTARU si colab. - Principii practice si tehnici de baza in medicina de urgenta-Editura de Sud-Craiova,2002 3. DOREL SANDESC - Noile ghiduri de resuscitare cardiorespiratorie Curs, Timisoara, 2006 4.DIANA CIMPOIESU,OVIDIU POPA Ghidul ERC 2010 Principalele modificari fata de Ghidul ERC 2005

Resuscitarea cardio-pulmonara

Se realizeaza conform ghidurilor in vigoare, care se actualizeaza o data la 5 ani.(ILCOR-2010)

SUPORTUL VITAL DE BAZA

Reprezinta mentinerea libera a cailor aeriene,suportul ventilatiei si circulatiei fara ajutorul vreunui echipament cu exceptia dispozitivelor de protectie.

STOPUL CARDIAC
Reprezinta absenta activitatii mecanice de pompa, ale carei caracteristici sunt absenta pulsului central si pierderea starii de constienta; este punctul final al majoritatii bolilor cardiace .

LANTUL SUPRAVIETUIRII

 recunoasterea rapida a urgentei si alarmarea unui sistem medical de urgenta; dispeceri antrenati(protocol strict); inceperea manevrelor SVB; defibrilarea precoce fiecare minut de intarziere scade cu 10-15 % sansa de supravietuire ; acces rapid la SVA.

Riscurile salvatorului
Eliminarea sau minimizarea riscului Manipularea Evitarea pericolelor exterioare:
trafic electricitate gaz ap

Riscurile salvatorului: Otrvirea

Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat
Se folosete masca i se prsete urgent zona contaminat

Substanele corozive
se absorb prin piele i tractul respirator se folosesc haine protectoare

Riscurile salvatorului Infeciile

Tuberculoza SARS Nu se transmite hepatita B sau C, sau CMV Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV dup aplicarea manevrelor de resuscitare

Riscurile salvatorului Tehnica

Utilizarea defibrilatorului Utilizarea de instrumente ascutite

Riscurile salvatorului: precauie n tratarea infeciilor

Folosirea mnuilor i protejarea ochilor Recipiente speciale pentru materiale neptoare Masc pentru fa cu valve unidirecionale Manechine
splare repetat

Algoritmul SVB

SVB - SECVENTE

1. Verifica siguranta mediului/locului 2. Verifica daca victima raspunde: scutura umeri sunteti bine / totul e in regula?

SVB - SECVENTE

3.

a. Pacientul raspunde urmarire ajutor reevaluare periodica

b. Pacientul nu raspunde striga dupa ajutor pozitionare - decubit dorsal eliberare cai aeriene

3.

SVB - SECVENTE

4. Verifica daca pacientul respira: priveste asculta simte

10 secunde!

SVB SECVENTE

5. a. Pacientul respira normal pozitia de siguranta apel ambulanta se reevalueaza respiratia

SVB SECVENTE. POZITIA DE SIGURANTA

SVB SECVENTE

5. b. Pacientul nu respira normal trimite sau cheama ambulanta Compresiuni toracice in centrul toracelui 100 / min (1/1) 4-5 cm

SVB SECVENTE. COMPRESIUNI TORACICE

SVB - SECVENTE

6. a. Combina compresiile toracice cu respiratia artificiala

30 : 2

SVB - SECVENTE

6. b Daca salvatorul nu poate sau nu doreste sa administreze ventilatii gura la gura, atunci va efectua doar compresii toracice (100/min)

SVB - SECVENTE

necesitatea asigurarii de compresiuni toracice de calitate; adancime de cel putin 5 cm,frecventa de cel putin 100compresiuni /min; expansionarea completa a toracelui; interval de intrerupere minim; (2010)

SVB - SECVENTE

7.

Resuscitarea va fi continuata pana cand: soseste un ajutor calificat care preia resuscitarea; victima incepe sa respire normal; salvatorul este epuizat fizic

SVB cu doi salvatori

se recomanda ca salvatorii sa stea de o parte si de alta a victimei; compresiile toracice se intrerup cand se administreaza cele doua ventilatii; salvatorii sa faca schimb de locuri cat mai rapid.

Algoritmul SVB in spital

Obstructia cu corp strain a cailor aeriene (OCSCA)

5 lovituri interscapulare Se va verifica obinerea dezobstruciei dup fiecare lovitur Dac nu s-a obinut dezobstrucia prin lovituri interscapulare vor fi efectuate 5 compresiuni abdominale

OCSCA

Compresiuni abdominale

Algoritmul OCSCA

Defibrilarea externa automata

Defibrilatoarele externe automate (DEA)

Analiza ritmului cardiac Alarmare inainte de Eliberarea socului Specificitate pentru recunoasterea ritmurilor defibrilabile apropiata de 100%

DEA - SECVENTE

1. EVALUAREA PACIENTULUI Verifica starea de constienta Deschide caile aeriene-verifica respiratia Daca nu respira alertati 112 Administreaza 2 respiratii eficiente Cauta semnele de circulatie/ pulsul carotidian(personalul medical)

DEA - SECVENTE

2. a. DACA SEMNELE DE CIRCULATIE SUNT PREZENTE daca respira se aseaza pacientul in P.L.S. daca nu respira, se incep respiratiile de salvare si se verifica semnele de circulatie/pulsul dupa fiecare minut

DEA - SECVENTE

2. b. DACA NU EXISTA SEMNE DE CIRCULATIE porniti DEA apasand butonulON atasati electrozii de defibrilare urmati instructiunile audio/vizuale ASIGURATI-VA CA NIMENI NU ATINGE PACIENTUL IN TIMP CE DEA ANALIZEAZA RITMUL CARDIAC

DEA - SECVENTE

3. a. DACA DEA INDICA SOCUL Asigurati-va ca nimeni nu atinge pacientul Apsati butonul SHOCK Repetati comanda ANALYSE/SHOCK la indicatia DEA In orice moment apare NO SHOCK INDICATED(SOC CONTRAINDICAT) VEZI 3b

DEA - SECVENTE

3.

b. SOC CONTRA INDICAT Salvatorul va reincepe imediat SVB 30: 2 Va continua conform comenzilor (vocale sau afisate)

Modificari in algoritmul DEA

DEA va administra doar un singur soc in cazul unui ritm la care acesta este indicat; Scoaterea comenzii de verificare a ritmului imediat dupa soc; Introducerea unei comenzi pentru reluarea SVB, imediat dupa soc; RCP 2 min inaintea comenzii de reverificare a ritmului respiratiei sau pulsului.

Modificari DEA 2010

minimizarea pauzei pre si post soc; continuarea compresiunilor in timpul incarcarii defibrilatorului; pauza de compresiuni sa fie de max 5 sec! atentie la securitatea salvatorilor; asigurarea RCP de calitate pana la defibrilare.

Modificari DEA 2010

administrarea a pana la 3 socuri consecutive in caz de cateterism cardiac,chirurgie cardiaca postoperator,pacient monitorizat; este incurajata dezvoltarea implementarii DEA(prezenta in spatiile publice).

Evaluati pacientul conform algoritmului SVB

SVB daca
DEA nu este imediat disponibil Apasati butonul ON Atasati electrozii Urmati instructiunile audio/vizuale

ANALIZA
Soc Indicat
Dupa fiecare 3 socuri RCP 2 min

Soc Neindicat
Fara semne de circulatie RCP 2 min

SVB-la copil
Lantul supravietuirii modificat: educatie in prevenirea SCR; SVB precoce; accesul rapid; SVA precoce.

SVB- la copil

Grupe de varsta: nou-nascut- 0-1 luna; sugar- 1-12 luni; copil- 1-8ani.

SVB la copil
Particularitati mortalitate mare, prognostic prost se face nu numai pentru copii in stop cardio respirator, ci si pentru cei cu debit cardiac scazut ( pseudo disociatie electromecanica )

SVB -COPIL

3.80% din SCR la copii apar din cauza insuficientei respiratorii; SVB incepe cu 5 insuflatii ! Se continua cu 15 compresii/2respiratii

SVB -COPIL

Compresiile se executa: -cu 2 degete-la copii<1an; -cu jumatatea mainii>1an; -la copilul>8ani dupa tehnica descrisa la adult.

SVB copil 2010

recunoasterea stopului in mai putin de 10sec! raport de compresii:ventilatii-30:2; compresii de calitate (4cm-sugari,5cm copii); defibrilare la copii intre 1 si 8 ani(4J /kg corp;

SVB-la inecat-modificari
se vor administra 5 ventilatii inaintea inceperii compresiilor toracice; daca salvatorul este singur va aplica masurile de SVB pentru aprox.1minut inainte de a pleca dupa ajutor.

SVB- electrocutare sau traznet

indepartati sursa de curent! SVB precoce; utilizeaza DEA daca este posibil; indeparteaza hainele pt.a preveni leziunile termice.

SVB-in hipotermie
daca este detectata FV sau TV fara puls se incearca defibrilarea-3 socuri initiale; se continua SVB concomitent cu manevrele de incalzire.

SVB-in sarcina
Femeia gravida in ultimul trimestru este asezata pe partea stanga,cu spatele inclinat la 30-45* fata de podea; Compresiile sternale trebuie efectuate ceva mai sus.

PROGNOSTICUL RCP
-este influentat de perioada scursa pana la initierea SVB si de tipul de oprire cardiaca; -resuscitarea corecta si rapida salveaza vieti; -orice manevra de resuscitare este mai buna decat nici o manevra de resuscitare.

ASPECTE ETICE IN RESUSCITARE

PRINCIPII: -AUTONOMIA PACIENTULUI; -BENEFICIUL ACTULUI MEDICAL; -EFICIENTA ACTULUI MEDICAL; -CORECTITUDINEA

OBIECTIVE
S nelegem: Implicaiile etice i legale ale responsabilitii resuscitrii Implicaiile principiilor Nu ateptai ordine de resuscitare si directive avansate Dorina rudelor pacientului de a fi prezente la aciunea de resuscitare Motivarea deciziei de a nceta resuscitarea

CRITERII PENTRU NEINCEPEREA RCP

pacientul si-a exprimat clar dorinta de neincepere a RCP; Sunt instalate semnele de moarte ireversibila: Se produce deteriorarea functiilor vitale in ciuda terapiei aplicata maximal; Nou-nascutii prezinta:greutate sub 200gr,anencefalie,trisomie 13 sau 18 confirmate

Eecul nceperii resuscitrii

Salvatorul nu identific stopul cardiac Salvatorul nu are cunotinele necesare nceperii resuscitrii Existena unui risc real sau posibil n cazul nceperii resuscitrii

RCP trebuie nceput necondiionat cu excepia cazurilor n care:

Starea pacientului arat c reuita resuscitrii este improbabil sau calitatea postresuscitare a vieii pacientului va fi neconvenabil Nu este n acord cu dorina scris a unui pacient aflat n deplintatea capacitilor mentale naintea instalrii stopului cardiac

Indicaia nenceperii resuscitrii

Revzut i nregistrat n: Fiele medicilor Fiele asistenilor
Dac este posibil, trebuie s includ consimmntul prealabil al pacientului cu explicaii i justificri

Resuscitarea prelungit
Indicat n circumstane speciale: Hipotermie Imersia prelungit Supradoz de medicamente Copii

Reguli avansate
Refuzul RCP poate fi admis dac sunt luate anumite precauii i dac medicul consider c cererea este ndreptit Refuzul poate fi dificil de acceptat n urgene Dac exst cea mai mic ndoial Resuscitai

Reguli avansate
Precauii: Decizie luat de un pacient adult Pacientul este n deplintatea facultilor mintale cnd ia aceast decizie Circumstanele sunt prevzute Nu exist constrngere Pacientul este informat n legtur cu implicaiile

Resuscitarea cu public
Daca familia isi exprima dorinta sa asiste Exista suficient spatiu Trebuie s fie nsoite de un specialist Echipa este ntiinat de prezena aparintorilor, delegand un membru sa-i insoteasca Pacientului i se acord prioritate Personalul este experimentat i bine instruit

Concluzii
Este important ca resuscitarea s fie nceput cu promptitudine i s fie eficace Trebuie s se tie cnd exist contraindicaii de resuscitare Trebuie s se tie cnd s se nceteze ncercrile de resuscitare

Va multumim!