CAPITOLUL I INTRODUCERE

Deseurile sunt substante rezultate in urma unor procese biologice sau

tehnologice, care nu mai pot fi folosite ca atare, pe care detinatorul le inlatura, are
intentia sau obligatia de a le inlatura, dintre care unele sunt refolosibile. De regula,
deseurile reprezinta ultima etapa din ciclul de viata al unui produs.
Ciclul de viata al produsului reprezinta perioada cuprinsa intre data de fabricatie a
produsului si data la care acesta devine deseu.
Una dintre cele mai acute probleme legate de protectia mediului este reprezentata
de generarea deseurilor in cantitati mari si gestiunea necorespunzatoare a acestora.
Dezvoltarea economica din ultimii ani, cresterea productiei si a consumului, dar si
existenta tehnologiilor si a instalatiilor deja invechite din industrie, care consuma
energie si materiale in exces, au condus, anual, la generarea de cantitati mari de
deseuri. Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor conduce la numeroase cazuri
de contaminare a solului si a apelor subterane si de suprafata, amenintand totodata
si sanatatea populatiei.
I.1Clasificarea deeurilor
Din punct de vedere al naturii i locurilor de producere, deeurile se clasific
astfel:
deeuri menajere deeuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare
asimilabile cu acesta (inclusiv deeurile periculoase pe care le conin) i care
pot fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare din localiti.
deeurile stradale deeuri specifice cilor de circulaie public, provenite din
activitatea cotidian a populaiei, de la spaiile verzi, animale, din depunerea de
substane solide din atmosfer.
deeuri asimilabile cu deeurile menajere deeuri provenite de la mica sau
marea industrie, din comer, din sectorul public sau administrativ, care, prezint
compoziie i proprieti similare cu deeurile menajere, putnd fi colectate,
transportate, prelucrate i depozitate mpreun cu acestea.
deeuri voluminoase deeuri solide de diferite proveniene, care, datorit
dimensiunilor sale, nu pot fi preluate cu sistemele obinuite de precolectare sau
colectare, ci necesit o tratare difereniat fa de acestea.
deeuri din construcii deeuri provenite din demolarea sau construirea de
obiective industriale sau civile.

 deeuri periculoase deeuri toxice, inflamabile, explozive, infecioase, sau de

alt natur, care, introduse n mediu, pot duna plantelor, animalelor sau
omului.
deeuri agricole deeuri provenite din unitile agricole i zootehnice (gunoi
de grajd, dejecii animaliere, deeuri animaliere de la abatoare i din industria
crnii).
deeuri industriale deeuri provenite din desfurarea proceselor tehnologice.
deeuri spitaliere deeuri provenite din activitatea spitalelor, unitilor sanitare
i care sunt incinerate n crematoriile spitalelor.
n funcie de anumite condiii locale, pot exista i alte tipuri de deeuri care s
necesite o atenie special ca, de exemplu, balast marin poluat cu petrol/substane
chimice i deeuri miniere.
Generarea de deeuri este extrem de dependent de obiceiurile consumatorului
local, tipul de cldiri, condiiile generale de trai i tipul de industrie i comer. De
exemplu, n zone cu sobe individuale, cu lemn, huil sau cocs, exist deeuri
considerabil mai multe i mai dense n timpul iernii prin comparaie cu cldirile cu
nclzire central. n zonele rurale, cantitatea de deeuri colectate pe cap de
locuitor este mai mic dect n zonele urbane datorit compostrii in-situ, hrnirea
psrilor etc..
n anumite societi deeurile din timpul toamnei sunt foarte umede i cu un
coninut ridicat de substan organic datorat conservrii legumelor etc.. Acest
lucru poate fi problematic, de exemplu, pentru instalaiile de ardere a deeurilor
unde poate fi necesar combustibil suplimentar.
Locuinele cu un venit relativ sczut produc mai puine deeuri dar mai umede i
mai organice dect locuinele cu un venit relativ ridicat.
Singura metod de msurare corect a generrii de deeuri sunt platformele de
cntrire de la toate haldele de depozitare, staii de reciclare i instalaiile de
tratare, cu nregistrarea calitii tipului de deeu, originii, transportului etc.. Pe baza
acestor statistici, sunt nregistrate variaii trimestriale i/sau sezoniere i se pot face
prognoze.

n absena platformelor de cntrire, estimarea generrii de deeuri se poate face

prin:
a. volumul i frecvena colectrii recipientelor.
b. unitatea de generare de deeuri estimat pe cap de locuitor/angajat/m2.
c. numrul i volumul estimat al camioanelor care intr n platformele de
depozitare i instalaiile de tratare.
d. creterea anual estimat a volumului platformei de depozitare.
I.2 Deseurile menajere
Cantitatea i calitatea reziduurilor este un factor dependent de:
- mrimea i caracterul localitii;
- condiiile climatice;
- sistemul de nclzire;
- modul i nivelul de trai;
- stadiul dezvoltrii tehnicii ambalajelor etc..
Cantitatea reziduurilor solide menajere se definete prin dou noiuni: cantitatea
medie anual n kg/locuitor i an i cantitatea medie zilnic, exprimat n
kg/locuitor i zi.
Calitatea i cantitatea reziduurilor menajere constituie un factor esenial care
determin procedeele optime de neutralizare i valorificare a acestora. Parametrii
de baz care determin calitatea reziduurilor menajere sunt: compoziia structural,
puterea caloric, coninutul de cenu, umiditatea etc..
Principalele componente ale reziduurilor menajere sunt: hrtie, cartoane, plastic,
metale, crpe, sticl, ceramice, resturi alimentare, cenu etc..
Efectul deeurilor asupra calitii factorilor de mediu
Reziduurile pot fi factori importani n rspndirea infeciilor. Reziduurile
provenite din diferite surse conin foarte des o gam variat de microorganisme
printre care i ageni patogeni rspnditori de boli infecioase (virui, bacterii,
oule diverilor helminii etc.). n condiii prielnice, agenii patogeni pot tri n
reziduuri timp ndelungat (zile, luni) de unde ptrund n sol, ap, putnd provoca
astfel infecii i prin contact direct.
n condiii naturale, fr o neutralizare, unii ageni patogeni din reziduuri rmn n
via timp ndelungat (luni i chiar peste un an) n special oule diverilor helminii
i microbii de sporozoare. Agenii patogeni semnaleaz n reziduuri numai
posibilitatea infeciilor, iar reziduurile respective sunt considerate ca medii de
propagare a infeciilor. Pentru apariia mbolnvirilor i n special a epidemiilor n
afara ptrunderii n organismul uman a agenilor patogeni, sunt necesari i ali
3

factori cum ar fi receptivitatea organismului, numrul suficient al agenilor

patogeni etc..
Reziduurile pot conduce la crearea de condiii favorabile pentru nmulirea
insectelor i roztoarelor.
Att insectele ct i roztoarele sunt bine cunoscute ca purttoare i rspnditoare
de boli infecioase. Mutele sunt atrase de mirosul specific legat de descompunerea
reziduurilor cu coninut de substane organice.
n aceste substane mutele depun oule i se nmulesc foarte repede.
Ciclul de reproducere a mutelor n condiii prielnice este de 4-5 zile. nmulirea
roztoarelor este favorizat de grmezile de reziduuri insuficient tratate n care se
gsesc materii necesare hranei lor.
Condiia cea mai important a tratrii este evacuarea ritmic a reziduurilor,
depozitarea, respectiv stocarea lor, ct mai puin timp i n recipieni nchii.
Un efect, cel mai des semnalat n ultimul timp, este cel al polurii solului, apelor
de suprafa i a apelor freatice.
Reziduurile necorespunztor tratate ct i produsele lor de descompunere, fiind
splate de ape de precipitaii, se mprtie i ptrund n sol. Astfel, se polueaz
suprafaa solului pe ntinderi mari, dup care particulele de sol contaminate i de
materii poluante, prin apele de precipitaii, ptrund n apele freatice sau n apele de
suprafa din apropiere (canale deschise, praie, ruri, lacuri etc.). Produsele finale
ale descompunerii reziduurilor organice, intrnd n contact cu apele din precipitaii,
se alcalinizeaz sub form de diferite sruri, n special cloruri, nitrai i sulfai,
conducnd la nrutirea calitii apei i la creterea duritii acesteia.
Reziduurile provenite din procesele de curire i splare din diferite gospodrii
individuale, dar mai ales reziduurile proceselor industriale pot ajunge n mediul
nconjurtor i prin circulaia schimbului de materie (alimentarea cu ap,
legumicultur etc.) i deci pot ajunge n organismul uman.
Depozitarea i tratarea necorespunztoare a deeurilor solide menajere pot conduce
la poluarea atmosferei. Descompunerea reziduurilor cu coninut de substane
organice este nsoit de degajarea unor gaze ru mirositoare (metan, amoniac,
hidrogen sulfurat etc.). Vntul i micrile de aer ridic praful din grmezile de
reziduuri, polund atmosfera. Pe arterele de circulaie murdare, insuficient curate,
reziduurile sunt zdrobite i sfrmate de mijloacele de transport, iar praful fin este
ridicat n aer chiar de ctre aceste mijloace. Produsele de ardere (fum, funingine,
cenu) aprute n urma autoaprinderii incomplete a reziduurilor la locurile de
depozitare polueaz mediul nconjurtor pe ntinderi foarte mari.
Nu n ultimul rnd, trebuie avut n vedere i aspectul deprecierii estetice a cadrului
natural. Pe lng pericolul de epidemie i alte consecine negative de poluare a
mediului nconjurtor, ca urmare a evacurii necorespunztoare a reziduurilor,
apare o privelite care provoac oamenilor dezgust, degradnd estetic peisajul.
4

Gradul de civilizaie atins la acest sfrit de mileniu impune orientarea

gospodarilor edili i spre gsirea unor soluii eficiente de colectare, transport,
depozitare i valorificare a gunoaielor solide menajere.
CAPITOLUL II
COLECTAREA,TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA DESEURILOR
Principalele obiective ale gestiunii deeurilor solide sunt:
protejarea sntii publicului;
protejarea mediului;
meninerea cureniei publice pentru ca aceste locuri s fie acceptabile din
punct de vedere estetic;
conservarea resurselor naturale prin intermediul politicilor de reducere a
deeurilor i prin reciclare.
Toate aceste obiective se realizeaz prin intermediul unei colectri i tratri n
condiii de siguran, unei eliminri i depozitri corespunztoare. Reamintim c
gospodrirea integrat a deeurilor este vital pentru comunitate, din urmtoarele
motive:
Capacitatea depozitelor scade continuu.Amplasarea i construirea de noi
depozite este un proces dificil i scump.
Multe materiale din deeuri sunt surse naturale rare, ceea ce impune
recuperarea lor, miorndu-se impactul asupra mediului i crescnd calitatea
vieii.
Materialele care se gsesc n volumul de deeuri pot fi o oportunitate de a ncepe o
activitate de afaceri.
Un sistem care nu se bazeaz pe o singur alternativ este mai flexibil la
schimbrile economice, tehnologice i legislative.
Investitorii sau creditorii favorizeaz capital unor proiecte care sunt pri ale unei
strategii elaborate cu grij.
Autoritile locale sunt ntr-o poziie avantajoas n evaluarea meritelor unor
propuneri pentru o nou facilitate, cnd au ansa examinrii atente a
ntregului sistem.
Elementele componente ale sistemului de Gospodrire Integrat a Deeurilor
(GID) sunt: minimalizare deeuri reciclare compostare incinerare (energie i
reducere de volum) depozitare controlat.

Procesul de proiectare a sistemului GID permite identificarea oportunitilor i

selectarea de opiuni care deservesc cel mai corespunztor interesele i nevoile pe
termen lung ale comunitilor.
Punctul de plecare al acestei politici este minimalizarea deeurilor, iar scopul
acestei aciuni este:
scderea costurilor de colectare, transport, depozitare;
conservarea i recuperarea resurselor naturale;
eliminarea materialelor periculoase din volumul de deeuri.
Dintre principalele ci de minimalizare pot fi amintite:
a)reducerea resurselor folosite la producerea fiecrui produs finit;
Tehnologiile mbuntite au permis ca unele produse s fie de mrimi reduse, n
timp ce capabilitatea i performanele lor au rmas la fel sau au crescut. Exemple
ar fi echipamentele electronice, materiale noi de construcii, noi tipuri de textile,
automobile mici din materiale uoare.
b)reducerea ambalajelor (n SUA 1/3 din volumul deeurilor sunt ambalaje) i
prelungirea vieii produsului;
Reproiectarea produselor i schimbri n obiceiurile de cumprare, reducnd astfel
volumul de deeuri produse.
c)refolosirea i repararea produselor;
d)diversificarea consumului (selectarea i folosirea cu grij a produselor);
compostare n grdini (se elimin costuri semnificative de colectare, procesare i
depozitare.
n privina organizrii i dezvoltrii sistemului de colectare, preselectarea
materialelor refolosibile (MR) direct de la populaie, fr a mai fi amestecate cu
deeurile urbane, este cea mai avantajoas metod, ce merit a fi organizat
corespunztor.
Avantajele acestui sistem sunt:
cheltuieli mici pentru colectare;
aprovizionarea continu i echilibrat a punctelor de selectare;
costul trierii MR este relativ sczut, comparativ cu cele realizate la
incinerarea reziduurilor menajere.
II.1 Criterii de amenajare i exploatare a rampelor de gunoi
oreneti/comunale
Depozitarea se face n cea mai mare parte printr-o descrcare direct n gropile
respective, cu sau fr acoperire cu materiale inerte. n zona depozitelor de gunoaie
deschise, aerul este viciat de un miros urt, iar n gunoaiele neacoperite se
6

nmulesc rapid mutele. Sunt destul de frecvente i cazurile de aprindere i ardere

a gunoaielor.
Fumul i cenua degajate, praful de suprafa i materialele mai uoare care sunt
ridicate i purtate de vnt, polueaz mediul nconjurtor pe ntinderi apreciabile.
De multe ori, n gunoaiele depuse n straturi groase, substanele organice se
descompun foarte greu i lent. Pe de alt parte, produsele de descompunere
dizolvabile n apele de precipitaii, prin scurgerea lor n sol polueaz i
contamineaz apele freatice, fenomen care, mai ales n cazul gropilor adnci, poate
s se extind pe suprafee mari.
Datorit acestor prejudicii, astfel de locuri de depozitare pot fi acceptate din punct
de vedere igienic numai la distane relativ mari (500 1000 m) fa de surse de
ap. Ca urmare, se impune ca asemenea locuri de depozitare a gunoaielor, din
punct de vedere sanitar, s fie realizate dup studierea detaliat, la faa locului, a
situaiei i condiiilor concrete existente i s fie amplasate astfel nct s se asigure
fa de sursele de ap o fie de protecie de cel puin 500-1000 m. n multe ri,
depozitarea deschis a gunoaielor este reglementat prin prescripii foarte severe.
Ea este condiionat de acoperirea succesiv a straturilor de gunoaie cu alte
materiale (zgur, moloz, cenu) inerte sau pmnt.
Conform prescripiilor n vigoare, locurile de depozitare trebuie s fie amplasate
fa de cursurile de ap de suprafa, lacuri, instalaiile de alimentare cu ap, la o
distan de cel puin 150 m. Nivelul interior al gunoaielor depozitate trebuie s fie
deasupra nivelului cel mai ridicat al apelor freatice. Acest procedeu reduce
aciunile negative ale depozitrii deschise, ns are un dezavantaj foarte mare,
ntruct nu poate fi aplicat dect n afara perimetrului localitilor, ct i faptul c
necesit o suprafa de teren destul de mare. Terenurile umplute pot fi folosite n
agricultur sau n alte scopuri.
Stabilirea amplasamentelor pentru aceste depozite de gunoaie ct i exploatarea lor
sunt reglementate de prescripii sanitare foarte severe, dintre care menionm:
gunoaiele pot fi depuse n terenuri de depozitare numai n straturi cu grosimea de
cel mult 1,8 m (6 picioare);
dup o grosime de 20-22 cm (9 oli), straturile trebuie s fie acoperite cu pmnt
sau alte materiale corespunztoare; stratul proaspt depus nu poate sta neacoperit
mai mult de 24 de ore;
mprtierea materiilor uoare de ctre vnt trebuie mpiedicat prin garduri din
plas de srm;
materiile care se descompun uor sau cele putrescibile (pete, alte resturi
animaliere) trebuie s fie separate i ngropate ntr-un loc special stabilit n incinta
depozitului, la o adncime de cel puin 60 cm (2 picioare);
7

trebuie prevenit apariia incendiilor, n care scop se vor asigura instalaiile de stins
corespunztoare.
n general, att la proiectarea i amenajarea, ct i la exploatarea acestor spaii de
depozitare a gunoaielor, trebuie avute n vedere cteva considerente strict necesare
n cazul unei protecii eficiente a mediului nconjurtor.
Astfel, stabilirea amplasamentului pentru depozitarea gunoaielor trebuie fcut cu
acordul organelor sanitare, ageniilor de protecie a mediului, a oficiului pentru ape
i a altor organe de specialitate. Depozitele de gunoaie trebuie s fie realizate pe
ct posibil pe baz regional. Pentru localitile cu numrul de locuitori sub
20.000, nu este permis realizarea de depozite de gunoaie. n prealabil, trebuie
analizate posibilitile de micorare a volumelor (concasare etc.). Fa de
localitile cele mai apropiate, trebuie asigurat o fie de protecie de cel puin
200 m. La alegerea amplasamentului trebuie avut n vedere c nivelul apelor
freatice s fie pe ct se poate mai adnc, iar deasupra lor s fie un strat
impermeabil de protecie natural. n gropile de extracie a balastului, ct i n
anuri care au legturi cu ape de suprafa sau cu ape freatice, depozitarea
gunoaielor este interzis. Trebuie evitat folosirea terenurilor mltinoase, cu
nivelul adnc al carierelor de piatr care nu izoleaz apa. La proiectarea
depozitelor trebuie avut n vedere i ncadrarea lor ca form n caracterul zonei
respective. De asemenea, trebuie luat n consideraie reeaua de drumuri existent,
n sensul c vehiculele de transport al gunoaielor s aib acces la depozit i pe timp
nefavorabil.
O atenie special se acord pregtirii terenului depozitului i depozitrii
gunoaielor. Terenul depozitului trebuie realizat astfel nct s nu fie posibil
poluarea, respectiv contaminarea apelor freatice i a apelor de suprafa. n acest
scop, suprafaa terenului trebuie s fie izolat. La acest lucru se poate renuna
numai n acele cazuri cnd apele subterane sunt la adncimi mari i deasupra lor
exist un strat protector impermeabil natural (argil), ns i n acest caz suprafaa
fundului depozitului trebuie s fie compactat, n prealabil.
n cazul n care nu exist un strat impermeabil natural, realizarea lui este
obligatorie. Se recomand folosirea n acest scop a gunoaielor menajere ciuruite
(avnd mrimea granulelor mai mic de 50 mm). Stratul de impermeabilizare pe
fundul depozitului trebuie s fie depus subire (0,5 1,0 m) i compactat
corespunztor. Din experienele efectuate a rezultat c acest strat din gunoaie
menajere are capacitatea de rezisten fa de infiltraii aproximativ similar cu a
celui realizat din compost.
n cazul nivelurilor ridicate ale apelor freatice, i n special acolo unde diferena
ntre cota nivelului fundului depozitului i a nivelului apelor freatice este de 1,0 m,
trebuie realizat o izolare de impermeabilizare prin alte metode cum ar fi, de
8

exemplu, cptueala cu un strat de argil cu grosimea compact de cel puin 30 cm;

compactarea solului cu mortar de ciment, cu ml de carbid cu coninut de ap mai
mic de 60% etc.. n cazuri speciale trebuie utilizate folii de material plastic
sudabile.
Gunoaiele trebuie s fie ntinse pe ntreaga suprafa, pe ct posibil orizontal, n
strat subire i compact. Din acest punct de vedere, concasarea gunoaielor este
foarte avantajoas. Vehiculele care sosesc n depozit sunt dirijate spre locul de
descrcare de ctre personalul de supraveghere. Nu este permis descrcarea
vehiculelor la marginea depozitului, ci la o distan anumit spre interior.
mprtierea gunoaielor descrcate n grmezi se face cu vehicule pe enile
echipate cu lame de buldozer.
Dup terminarea umplerii depozitului, suprafeele trebuie acoperite cu materiale
adecvate pentru utilizarea ulterioar a terenurilor respective. Depozitul trebuie s
fie mprejmuit cu un gard corespunztor pentru a mpiedica accesul persoanelor
strine. Trebuie s fie asigurate instalaii sanitare (igienice) i mijloacele de
protecie necesare personalului muncitor. Apele reziduale evacuate prin conducte
sau anuri trebuie dirijate spre cursurile de ap cele mai apropiate.

II.2 Tehnici de prelucrare i recuperare a deeurilor

II.2.1Reciclarea deeurilor
Recuperarea i reciclarea materialelor refolosibile nu reprezint o activitate de dat
recent. Dintotdeauna au existat oameni preocupai s colecteze, s prelucreze i s
foloseasc produse degradate sau disponibilizate de primii utilizatori.
Declanarea primului oc petrolier (1972) a fcut ns ca omenirea s se vad,
pentru prima dat, confruntat cu o realitate dur, i anume: resursele naturale sunt
limitate cantitativ, ceea ce a impus necesitatea de a gndi dezvoltarea economic n
noi termeni.
S-a ajuns, astfel, la nelegerea realitii c recuperarea i reutilizarea resurselor
reciclabile reprezint mijloace de soluionare a contradiciei dintre cerinele
procesului de cretere economic i caracterul restrictiv al resurselor.
Strategia n domeniul reciclrii vizeaz urmtoarele obiective principale:
prevenirea formrii deeurilor prin promovarea tehnologiilor curate i a
ecoproduselor;
valorificarea deeurilor prin optimizarea sistemelor de colectare i triere
colectiv;
eliminarea final a deeurilor care nu i-au gsit o soluie de valorificare.
9

Deeurile nu sunt numai o potenial surs de poluare dar ele pot constitui i o
surs de materii prime secundare.
Tendinele actuale privind abordarea problemei deeurilor trebuie s in cont de
urmtoarele aspecte:
micorarea cantitii de deeuri, i
evitarea polurii mediului.
Ierarhizarea aciunilor:
Prevenirea apariiei deeurilor,
Tratarea deeurilor la sursa de generare,
Promovarea reciclrii, refolosirii, producerii de compost,
Optimizarea metodelor de eliminare final (depunere n gropi de gunoi,
incinerare) pentru deeurile ce nu pot fi altfel valorificate.
Cantitatea de deeuri solide provenite de la populaie i din activitile comerciale
au atins asemenea nivele nct creeaz probleme unui sistem de management
corect al teritoriului.
Aceste probleme nu pot fi rezolvate prin amenajarea de noi spaii pentru gropile de
gunoi sau prin instalarea de noi incineratoare care sunt costisitoare i ridic
probleme complexe privind sistemele de protecie.
Trebuie s apreciem unele deeuri menajere (hrtie-carton, plastic, sticl, materiale
metalice, materia organic etc.) ca surse de materii prime secundare.
O metod de actualitate i benefic dezvoltrii durabile privind reducerea cantitii
de deeuri prin recilcare este producerea de compost.
Compostarea este un procedeu ce transform deeul nedorit i dezgusttor ntr-un
produs bun pentru sol, deci care practic folosete i nu distruge calitile materiei
organice coninute n deeuri.
Compostarea este un proces de descompunere biologic aerob n care produsul
stabilizat coninnd substane cu humus este sintetizat, n timp ce o parte din
materia organic este oxidat n dioxid de carbon i ap. Cldura generat prin
activitatea biologic crete temperatura n intervalul de 55-70C, temperatur la
care numai microorganismele termofile pot supravieui, patogenele i seminele de
buruieni fiind distruse.
In gospodarii intalnim urmatoarele tipuri de deeuri organice:
Resturile de la bucatarie:
coji de legume si fructe,
zatul de la cafea,
hrtia de filtru,
resturi de mncare,
oase si coji de oua.
10

Resturile de la animale:
gunoi de grajd,
gunoiul de la iepuri sau alte animale de casa,
gunoiul de la pasarile de curte,
paiele care au fost folosite la hamsteri sau alte animale mici,
pene si par.
Resturile din gradina:
iarba, frunze uscate,
crengi si scoarta,
buruieni,
materialul rezultat dupa ce a fost tuns gardul viu.
Toate aceste deseuri, amestecate eventual si cu hrtie sau carton, pot fi foarte utile
n gospodarie, datorita continutului lor n substante nutritive necesare gradinii
noastre, florilor din balcon sau straturilor din curte.
Astfel, daca ne decidem ca vom fi mai cstigati oferind plantelor noastre cele mai
bune conditii de crestere prin ngrasarea pamntului, dect platind ridicarea de
catre serviciul de salubritate a deseurilor organice, este bine sa nvatam cum sa
producem compost.
II.2.2 Compostul
Multi au observat ca fructele si legumele proaspete nu mai sunt n zilele de azi att
de gustoase pe ct au fost odata. Analizele demonstreaza ca n toate produsele
pamntului exista resturi ale substantelor chimice folosite n agricultura la
combaterea buruienilor si a daunatorilor. De aceea, chiar si la noi, tot mai multi
ncearca sa cultive n gradinile lor legume si fructe. Ca urmare, compostul ncepe
sa fie din ce n ce mai des folosit.
Compostul este cel mai bun ngrasamnt natural pe care l putem produce.
Compostarea este descompunerea deseurilor organice sub influenta aerului.
Compostul rezultat este mai bogat n substante nutritive pentru plante, dect orice
ngrasamnt artificial.
Ce deseuri se pot composta ?
Deseuri potrivite pentru compostare:

11

Iarba:
La adaugarea ierbii cosite la gramada de compost este nevoie de multa atentie.
Toate ierburile preiau din sol, cu prioritate, azot. Asta nseamna ca, daca se
foloseste multa iarba, atunci continutul n azot este prea mare. Pe lnga aceasta,
ierburile nmagazineaza n celulele lor multa apa, care n combinatie cu azotul duce
la o crestere mare a temperaturii. Caldura prea mare provoaca suprancalzirea sau
chiar autoaprinderea gramezii. De aceea, iarba trebuie pusa n gramada de compost
doar vesteda, ntr-un strat subtire sau amestecata cu alte materiale, ca de exemplu,
frunzis, resturi de la gardurile vii si pamnt.
Frunzisul:
Frunzisul face parte dintre cele mai importante materiale de compost din gradina.
Exista unele soiuri de frunze, cele de castan, stejar, plop, mesteacan si salcm, care
putrezesc mai greu.
Resturile de la taierea gardului viu sau a arborilor:
Aceste resturi pot fi maruntite chiar si cu o foarfeca daca altceva nu aveti la
ndemna si e bine sa stiti ca ele sunt foarte utile la aerisirea compostului. Atentie
nsa! Materialele lemnoase sunt foarte sarace n azot, astfel ca trebuie suplinita
aceasta deficienta prin amestecare cu alte resturi, bogate n azot.

Alte resturi din gradina:

Resturile de la flori, plante ornamentale si resturile de legume pot fi compostate
fara o prelucrare deosebita. Cu buruienile trebuie sa fiti mai atenti: evitati, sa le
adaugati la gramada de compost daca sunt n perioada de germinatie (pline de
seminte).
Gunoiul:
Gunoiul de la animalele mici, cum sunt pasarile de curte si iepurii de casa precum
si paiele sau rumegusul de la hamsteri sau alte animale de acest fel, sunt de
asemenea foarte bune pentru compostare. Ele trebuie nsa bine amestecate cu restul
materialelor din compost. Gunoiul de la animalele mici este un foarte bun adaos la
resturile vegetale lemnoase datorita continutului lor bogat n azot.
12

Resturile de la bucatarie:
Resturile organice de la bucatarie, cum sunt resturile de la legume, zatul de cafea si
hrtia de filtru sunt de asemenea foarte bune pentru compostare. Este bine ca
acestea sa fie amestecate cu celelalte materiale de compost si sa fie acoperite apoi
cu pamnt pentru ca sa nu atraga soarecii si sobolanii.
Deseuri mai putin potrivite pentru compostare:
Cojile fructelor exotice:
Fructele exotice sunt pregatite de catre exportatori pentru a rezista mai mult timp;
de aceea ele contin si substante chimice. nsa, depuse n cantitati foarte mici, nu
afecteaza calitatea ntregului compost.
Hrtia si cartonul:
Cu ct un carton este mai grosier, mai putin prelucrat, cu att este mai bun pentru
compost, deoarece pentru producerea lui nu au fost folosite prea multe materiale de
adaos care ar putea avea efecte negative asupra compostului. Hrtia si cartonul se
composteaza foarte bine, dar numai daca sunt taiate sau nmuiate si apoi
amestecate bine cu restul materialelor din compost.
Nu se recomanda pentru compostare hrtia tiparita cu una sau mai multe culori, din
cauza substantelor chimice continute de vopsele. Aceasta trebuie predata la
REMAT.
Deseuri interzise pentru compostare:
Este strict interzis sa se introduca n gramada de compost sticla, orice fel de metal
si plastic precum si orice fel de hrtie cerata.
Alte materiale care nu au ce cauta n gramada de compost sunt resturile de uleiuri
si vopsele, praful din aspiratoare sau cenusa de lemn sau carbune.
II.2.3 FACTORII CARE INFLUENTEAZA COACEREA COMPOSTULUI
Procesul de descompunere este un proces biologic. Pentru a se forma un bun
compost, trebuie asigurate conditii optime de viata pentru microorganismele care
realizeaza procesul de descompunere. Factorii care influenteaza formarea unui
compost bun sunt: apa, aerul, caldura, substantele nutritive, gradul de maruntire al
deseurilor.
Apa: Lipsa de apa blocheaza activitatea microorganismelor si deci a
procesului de descompunere. Prea multa apa face ca microorganismele care au
nevoie doar de putina apa si mult aer sa nu poata trai. La prea multa umezeala, pe
vreme ploioasa, gramada de compost trebuie acoperita. De aceea, trebuie sa faceti
n asa fel nct daca ploua prea mult sa acoperiti gramada de compost, iar daca este
seceta sa o udati.

13

Caldura: Activitatea de descompunere pe care o realizeaza microorganismele este

maxima atunci cnd continutul de aer si de apa n compost este optim. Aceasta se
recunoaste printr-o ncalzire puternica. La o temperatura a compostului de cel putin
40- 60 Celsius, devine posibila compostarea naturala si curatarea de germeni
nedoriti. Daca nu se atinge aceasta temperatura este probabila aparitia unor
germeni purtatori de boli.
Aerul: Aerisirea insuficienta (depozite de compost nchise sau amenajate n gropi
betonate; la straturi prea groase; la umezeala prea mare), provoaca nmultirea
microorganismelor care prefera locurile umede iar odata cu ele apar si neajunsuri,
cum este mirosul neplacut.
Pentru a se asigura o buna aerisire trebuie ca lazile n care se depoziteaza resturile
pentru compostare, sa fie prevazute cu pereti care sa permita aerisirea, sau cu o
modalitate de scurgere a apei.
Substantele nutritive: Cu ct resturile pe care le adunam sunt mai variate, cu att
compostul va fi la sfrsit mai valoros. Vom obtine un compost bun daca acesta va
contine toate substantele nutritive de care are nevoie o planta. De aceea pe
gramada de compost trebuie sa fie pusa o varietate ct mai mare de deseuri
(vegetale, gunoi de la animale etc.) Se aplica o regula de fier: Cu ct un sistem
biologic este mai divers, cu att este mai stabil si mai sanatos. De aceea, pe
gramada de compost este bine sa fie puse aproape orice deseuri biodegradabile ce
rezulta din bucatarie sau din casa. Este totuna daca materialele se aseaza strat cu
strat sau daca fiecare material adaugat se amesteca n compozitie, trebuie doar ca
straturile sa nu fie prea groase, (sa nu se astearna un strat prea gros de iarba, care
nu se poate aerisi pentru ca altfel vor aparea si mirosurile neplacute) sau ca
materialele sa fie bine amestecate.
Maruntirea: Pentru o descompunere rapida a materialului de compost, este
important ca toate componentele organice de substanta mai tare (lemn), sa fie
maruntite. Avantajul consta n faptul ca materialul lemnos maruntit afneaza, n
timp ce materialul vegetal ramne lipit. Din amestecul celor doua, rezulta un
compost afnat si aerisit. Materialul lemnos se taie la lungimi de aproximativ 5cm.
nainte de a se usca. Cozile mai groase de la floarea soarelui sau de la dalii pot fi
despicate.
Organizarea locului pentru compost
Pentru aceasta exista mai multe metode. Va propunem sa o alegeti pe aceea care se
potriveste cel mai bine la spatiul pe care l aveti si la scopul pentru care produceti
compostul.
Gramezi de compost si depozite pentru compost
Gramada de compost trebuie asezata ntr-un loc umbrit din gradina pentru a se
evita uscarea ei. Daca nu exista un asemenea loc atunci gramada poate fi amenajata
sub o copertina sau se poate pregati o lada acoperita pentru compost. n gradinile
14

mai mici, unde nu este loc suficient pentru gramezi, compostarea se face n mici
depozite de compost facute din lemn, tinichea, plasa de srma sau dreptunghiulare.
Acestea trebuie sa fie prevazute cu gauri sau fante pe toate laturile pentru ca
circulatia aerului sa nu fie mpiedicata. Este bine ca gramada sa fie nconjurata de
gard viu, fasole cataratoare sau plante urcatoare astfel nct sa fie ferita de vnturi
puternice.
Locul trebuie sa fie usor accesibil si curatenia din jur trebuie sa se poata pastra
usor. piatra si sunt rotunde sau
Gramada sau depozitul (lada) de compost nu trebuie sa depaseasca o naltime de
1,5m si o latime de 2m. Lungimea depinde de locul pe care l aveti la dispozitie si
de cantitatea de deseuri biodegradabile ce rezulta din gospodarie.

Etape:
1. Se asterne un strat afnat de material nemaruntit de pna la 20 cm.. Sunt
recomandabile aici taieturile de crengi si gard viu, paie sau cozi de flori. Apa care
este n plus se va putea scurge si totodata se asigura aerisirea.
2. Apoi se pun pe rnd straturi de frunzis, iarba uscata, resturi din bucatarie si
gunoi de la animale. ntre ele se adauga de fiecare data pamnt, astfel nct stratul
de baza sa fie mereu acoperit. Depunerea se continua n acelasi mod pna la o
naltime de 1,5 m. Partea de sus a gramezii nu se termina cu vrf ci cu o suprafata.
Acum gramada se poate acoperi cu un strat de protectie din iarba, stuf, saci vechi,
frunzis sau paie. Este de asemenea foarte bine daca asterneti deasupra si un strat de
pamnt negru de gradina. Astfel compostul se coace mai repede.
Dupa 3 luni gramada poate fi desfacuta si reamestecata. n cazul n care vremea
este foarte umeda, acest lucru se poate face mai repede.
nca de la amenajarea gramezii, materialul trebuie udat din cnd n cnd, pentru ca
sa nu se usuce prea tare. Compostul se coace dupa o desfacere n cca. 4-6 luni n
semestrul de vara, si n cca. 6-9 luni n semestrul de iarna. n timpul iernii este
15

interzisa desfacerea compostului, pentru a se evita racirea lui. Nu este bine ca o

gramada de compost sa ramna nefolosita mai mult de 1 an, deoarece substantele
organice vor fi supraexploatate si nu vor mai contine suficiente cantitati de humus.
Foarte importante pentru procesul de formare a compostului sunt rmele. Daca nu
sunteti convinsi ca sunt suficiente rme printre deseuri este bine sa adaugati cteva
pentru a grabi procesul de descompunere a deseurilor.
Depozit din lemn cu compartiment pentru desfacere

Puteti sa pregatiti una lnga alta doua lazi pentru compost. ntr-una sa depozitati
deseurile iar atunci cnd o desfaceti puteti s-o treceti n celalalt compartiment,
amestecnd resturile, care dupa trei luni ar trebui sa fie aproape descompuse.
Stratul - movila
Toamna, cnd se aduna cantitati mai mari de crengi, rezultate din taierile de pomi
fructiferi sau frunzis, este de folos sa amenajati un "strat-movila" n gradina de
legume. Acesta ofera avantaje importante datorita conditiilor pe care le ofera
plantelor si a spatiului mic de care are nevoie. Pentru ca stratul sa fie nsorit n mod
constant, el trebuie plasat n pozitia nord-sud. Latimea stratului este de 1,60m,
naltimea de 0,80m si lungimea depinde de locul disponibil si de cantitatea de
deseuri.

16

Se sapa pamntul pe latimea si lungimea dorita pna la o adncime de 15-20cm.

Acest bazin se umple cu lemn, crengute si crengi ( care pot fi chiar si de grosimea
unui brat) si apoi totul se acopera cu cozi de flori mai groase , paie si altele
asemenea. Deasupra se pun cteva lopeti de pamnt si cu un hrlet se taseza usor n
forma de strat. Urmeaza un strat gros de frunzis umed, amestecat bine cu pamnt.
Frunzisul se acopera cu compost partial descompus din resturi de la bucatarie si din
gradina si va fi calcat usor asfel nct movila sa nu fie prea farmacioasa.
La sfrsit, totul se acopera cu un strat de 15 cm din pamntul care a fost scos la
nceput. Pe movila se formeaza un sant irigator, care, n afara de stropirea
obisnuita, va asigura umezeala constanta din interior.
Pna la plantarile din primavara, movila va fi acoperita doar cu pamnt negru de
gradina. Un strat-movila proaspat amenajat contine foarte multe substante
nutritive. Stratul poate fi folosit aproximativ 4 ani pentru cultivarea legumelor,
ramnnd n urma o suprafata fertila de humus.
Compostarea n disc pentru pomi
n jurul pomului se traseaza un cerc cu diametrul de cca. 2m si de pe aceasta
suprafata se ridica usor stratul de iarba, fara a deranja reteaua de radacini.
Suprafata decopertata se umple apoi cu resturi lemnoase bine maruntite, resturi de
la legume si fructe din bucatarie, frunzis si altele asemenea.
Stratul nu trebuie sa fie mai nalt de 15cm, pentru ca, altfel, n jurul pomului se
dezvolta o temperatura prea ridicata care i-ar putea dauna. ntre resturi se arunca
vreo cteva lopeti de compost copt pentru a accelera procesul de descompunere.
Un pom fructifer astfel ngrijit este asigurat cu substantele nutritive necesare si
radacinile sale se bucura de un mediu afnat si aerisit datorita rmelor.

17

 DESEURILE DIN HRTIE SI CARTON

Daca ne gndim la cta hrtie se foloseste doar ntr-o singura zi n lume pentru
toate ziarele, cartile, caietele, agendele, ambalajele care se produc, ncepem sa
ntelegem ca padurile pamntului sunt grav amenintate. Si, sa nu uitam, nu doar
producatorii de hrtie consuma lemnul padurilor ci si ntreprinderile de mobila ori

18

de constructii, la care se adauga si necesarul de lemn pentru ncalzire sau pentru

productia de textile.
n locul arborilor taiati se planteaza puieti, dar acestia au nevoie de 50 de ani pna
se dezvolta complet.
Deoarece padurea este cel mai important scut pe care l avem mpotriva poluarii,
este important, pentru noi toti, sa protejam padurile prin metoda separarii
maculaturii de gunoi si valorificarea ei. Din maculatura se poate produce alta
hrtie. Este bine de stiut ca dintr-o tona de maculatura (hrtie veche) se poate
fabrica o tona de celuloza, ceea ce nseamna 2.500 de caiete.
Nu doar din motive financiare trebuie sa separam deseurile din hrtie si
carton de restul gunoiului. Sa nu uitam ca pentru productia de hrtie se taie
suprafete imense de padure.

Deseurile metalice
Metalul, mai mult dect alte deseuri, trage greu la cntar. Ne va costa foarte mult
sa-l predam serviciului de salubritate. Exista nsa, din fericire, solutii si pentru
aceasta problema. REMAT cumpara si deseuri metalice.

Asta nseamna ca si din acest tip de deseu putem obtine bani. Alta varianta ar fi si
aceea de a vinde fierul vechi atelierelor de fierarie sau de reparatii care sunt
prezente n majoritatea localitatilor noastre. O alta idee ar putea fi si sa anuntam
prin "Mica Publicitate" sau, n sate prin panourile publice, intentia noastra de a
vinde fier vechi.
DESEURILE DIN PLASTIC

Deseurile din plastic devin pe zi ce trece tot mai numeroase. Din cauza
materialelor din care sunt produse, nu sunt biodegradabile. Din studiile facute pna
19

acum s-a constatat ca nici 500 de ani nu sunt de ajuns pentru ca plasticul sa reintre
n circuitul naturii. Pentru a scapa de deseurile din plastic, cum sunt de exemplu
sticlele de suc sau ulei ori cutiile de margarina si iaurt, multi oameni, mai ales n
sate, le ard.
ATENTIE! Prin arderea plasticului se elimina substante care produc boli de
plamni si n timp mai lung pot mbolnavi ficatul, rinichii si sngele. Mai mult
dect att, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita
ori cauciucurile, emana prin ardere substante care produc cancer, atacnd n primul
rnd sngele, care n timp poate mbolnavi toate organele corpului.
Exista astazi tehnologii care, respectnd normele de protectia mediului, sunt
capabile sa retopeasca si sa reprelucreze deseurile din plastic. Acest lucru nu se
face nca n Romnia, dar exista firme romnesti care aduna ambalajale din plastic,
le maruntesc si le exporta fabricilor din strainatate care dispun de instalatiile
necesare reciclarii lor.
DESEURILE DIN STICLA
n Romnia, foarte putine dintre fabricile de sticla mai folosesc n productie
deseuri din sticla. Producatorii sustin ca este mult mai scump sa recicleze dect sa
produca sticla din materie prima. Si totusi, este bine cunoscut faptul ca cioburile de
sticla sunt un ingredient important n fabricarea sticlei, deoarece ajuta la scaderea
punctului de topire si astfel se economiseste att energie ct si materie prima. Mai
mult dect att, poluarea aerului si a apei este mai mica n cazul reciclarii sticlei. n
tarile din vest, care nu lucreaza n nici un caz n pierdere, reciclarea sticlei se face
cu multa seriozitate.
Sticla nu este toata la fel. Ea se produce n functie de scopul pentru care urmeaza
sa fie folosita, dupa retete diverse. De aceea, pentru ca deseurile din sticla sa fie
trimise direct acolo unde este nevoie de ele, n tarile din vestul Europei, acest tip de
deseuri se colecteaza separat de catre fiecare cetatean att n functie de culoare ct
si n functie de scopul pentru care a fost folosita.

20

 Aspecte generale privind colectarea gunoiului

Colectrile sunt neregulate, iar containerele suprancrcate descurajeaz pe
locuitori s le foloseasc. Locuitorii i scot gunoiul n alte zile dect cele indicate,
l depoziteaz n containere nepotrivite sau n mormane deschise. Asemenea
practici necorespunztoare nu numai c determin creterea costului colectrii, dar
cresc murdria i riscul pentru sntatea public. Problemele rezultate sunt
evidente: mirosuri, vectori de boal atrai de gunoi (obolani, nari, mute etc.) i
canale blocate cu gunoi. Scurgerile lichide din gunoiul descompus i n putrefacie
pot s infesteze sursele de ap. Mutele i gndacii de buctrie care se nmulesc
n gunoiul respectiv pot s contamineze ulterior hrana. Dou moduri principale de
eliminare a deeurilor solide urbane se consider a genera probleme de mediu:
a)depozitarea la gropile de gunoi i incinerarea deeurilor colectate i
b)deeurile necolectate, depozitate necontrolat.
Gropile de deeuri solide municipale prezint riscuri pentru mediu i sntate i
prin eliminarea mai multor gaze. Compoziia i cantitatea de gaze sunt determinate
de cantitatea i compoziia deeului biodegradabil, de tipul i grosimea solului
acoperitor, de tehnicile de plasament al deeului i de caracteristicile terenului.
Metanul i dioxidul de carbon sunt principalele gaze emise. Dou cauze stau la
baza polurii aerului prin gropile de deeuri solide municipale, i anume,
descompunerea deeurilor i arderea lor. Descompunerea deeurilor creeaz
prejudicii atmosferei prin eliberarea de metan i alte gaze, n condiii anaerobe. Se
estimeaz c 7% din totalul emisiilor de metan din lume provin de pe terenurile cu
gropi de depozitare a deeurilor, gazul metan constituind o component important
a factorilor de nclzire global a atmosferei. Descompunerea gunoaielor prezint
i un risc de incendiu, administrarea incorect putnd conduce, n anumite condiii,
la explozia acestor gaze.
O groap de gunoi poate prezenta, de pild, mai multe probleme poteniale pentru
protecia i sntatea public, dac nu este proiectat i gospodrit corespunztor:
21

 Eliminarea deeului, mai ales n zone deschise, atrage roztoare, insecte i psri,
care, ulterior, rspndesc boli;
Microbii patogeni pot fi direct inhalai datorit vntului care transport
contaminanii cu granulaie fin;
Chimicalele toxice pot constitui riscuri de mbolnvire. Aadar, fie c este vorba
de gunoi colectat, dar impropriu gospodrit, fie de gunoi necolectat, riscurile
pentru sntatea populaiei exist i ele nu trebuie trecute cu vederea. Problemele
de sntate survin, mai ales, n regiunile cu temperaturi i umiditate ridicate, unde
deeurile solide se descompun i putrezesc cu repeziciune.

CAPITOLUL III MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

Toate activitatile de administrare a depozitului de deseuri se executa in baza
prevederilor legale referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor.
Administrarea si exploatarea depozitului se poate realiza numai de operatori
licentiati de A.N.R.S.C. care trebuie sa ia toate masurile necesare prevenirii
accidentelor si limitarii consecintelor acestora.
Toate persoanele care desfasoara o activitate pe depozit trebuie sa fie
instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia
muncii. Instruirea trebuie sa se realizeze pentru urmatoarele aspecte:
- drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului in ceea ce priveste
protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru fiecare loc de munca in parte,
- cerintele de protectia muncii si prevenirea incendiilor pe timpul tuturor
fazelor de functionare ale depozitului, atat pentru functionarea normala cat si
pentru accidente sau cazuri de urgenta,
- echipamentul de protectie necesar,
- amplasarea mijloacelor de combatere a incendiilor;
- masurile de prim-ajutor,
- alte cerinte specifice fiecarui loc de munca ( utilaje, cabina operatorului,
etc ).
Personalul angajat trebuie sa fie instruit anual in urmatoarele domenii si sa fie
informat imediat la aparitia de noi legi, aprobari si reglementari legate de
functionarea depozitului:
- organizarea activitatilor pe depozit (planul de functionare, instructiuni de
functionare, planul de alarma etc.)
22

- modificarea obligatiilor si responsabilitatilor fiecarui angajat, in vederea

asigurarii conditiilor de protectie a mediului;
- modul de comportare si actiune in caz de accidente si in cazuri de urgenta.
Constructiile si instalatiile, in special cele pentru depozitarea si/sau utilizarea
combustibililor, se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica
conform normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea
incendiilor.
In functie de tipul deseurilor acceptate si de marimea depozitului, si conform
prevederilor legale, administratorul depozitului asigura functionarea in
incinta depozitului a unei unitati PSI.
Pentru stingerea eventualelor incendii trebuie sa existe o rezerva de
minimum 200 mc de pamant.

23