Resuscitarea cardio-

pulmonară

Sef de Lucrari Dr. Adriana Nica

Cauze frecvente de stop cardiac
 Cauze cardiace:
- cardiopatie ischemică
- disritmii cardiace induse de : hiperkaliemie, acidoză severă, alte
diselectrolitemii
- miocardite
- tamponadă
 Cauze extracardiace:
-stop respirator: secundar unei insuficienţe respiratorii acute: obstrucţia CRS-
hipoxemie/ hipercapnie
-modificări severe de temperatură a corpului
-Intoxicaţii
-Supradozări medicamentoase: digitala, chinidina, antidepresive triciclice,
cocaina
-Electrocuţii
Resuscitarea cuprinde 2 secvenţe:

BLS (Basic Life Support) ALS(Advanced Life Support)

Secvenţa BLS:

1. Evaluarea conştienţei – AVPU

A-pacient alert
V-pacient ce raspunde la stimuli verbali
P-pacient ce raspunde la stimuli dureroşi
U-pacient neresponsiv

2. Eliberarea CRS
3. Evaluarea respiratiei
4. Masaj cardiac extern ± respiratii artificiale
A = Eliberarea căilor aeriene:

 Baza limbii cazută în hipofaringe

 ! cea mai frecventă cauza de obstructie a CAS
 Se realizează hiperextensia capului + subluxatia
mandibulei
B = Evaluarea respiraţiei:

 Look
Privim toracele
 Listen

Ascultăm zgomotul
produs de aer
 Feel

Simţim aerul expirat

C = Circulaţia = Compresiile sternale

 Poziţionăm podul uneia dintre palme pe centrul sternului,

mâna cealalta peste, degetele incrucişate
 Compresiile sternale
 Rata 100 min-1
 Adâncime 4-5 cm
 30 MCE la 2 respiraţii
Fiziologia circulaţiei în cursul masajului cardiac extern :

1. Mecanismul de pompă cardiacă - prin compresia cordului

intre stern şi CV, ce va determina un gradient intre
Ventriculi şi Arterele Mari.
2.Mecanismul pompei toracice - prin creşterea presiunii
intratoracice ce va determina un gradient între Aa.
Intratoracice şi Aa. Extratoracice

Debitul cardiac în cursul RCR- 10- 33% din valorile premorbide

Distribuţia DC în cursul RCR:
 50- 90%- SNC
 20- 50%- cord
 5%- membre inferioare, viscere abdominale
 Respiraţia artificială

 Ritmul respirator va fi de 12 resp/min.

 Alternanţa va fi de 30 compresii sternale cu 2 respiratii
artificale. ( !! cele 2 respiraţii nu vor dura mai mult de 5
secunde).
 În timpul manevrelor de resuscitare, debitul sangvin pulmonar
este redus, astfel încât rata V/Q poate fi menţinută cu un volum
şi o frecvenţă respiratorie mai mici.
 Hiperventilaţia este dăunatoare deoarece creşte presiunea
intratoracică ce va determina scăderea întoarcerii venoase şi va
reduce debitul cardiac.
 Nu oprim manevrele de resuscitare decât în următoarele condiţii:
pacientul işi revine, deschide ochii, se mişcă sau respiră spontan,
sau dacă apare epuizarea resuscitatorului.

 !! Dacă în timpul respiraţiei artificiale nu se realizează

expansiunea toracelui, se va reverifica existenţa obstrucţiei sau
dacă a fost eliberată corect CRS.

 !! Dacă există mai mulţi resuscitatori se vor schimba la fiecare 2

minute, pentru a se preveni epuizarea.
!! Întreruperile MCE reduc supravieţuirea.
Poziţia laterală de siguranţă – dacă pacientul
incepe sa respire normal
O mana in unghi
Cealalta mana
drept pe langa cap
sprijina capul

Intoarcem pacientul a.i. sa aiba punct de sprijin in:

Indoim un • mana
genunchi • genunchi
Complicaţii ale MCE
 fracturi de stern, coaste +/- hemotorax, embolii grăsoase

 contuzie miocardică, hemopericard

 aspiraţie traheobronşică, pneumonii, ARDS

 traumatism hepatic cu şoc hemoragic

 leziuni gastro-esofagiene, mediastinită

Secvenţa ALS:

 Asigurarea unei forme de ventilaţie

 Monitorizare EKG şi defibrilare

 Acces IV şi administrarea medicaţiei specifice

Asigurarea unei forme de ventilaţie

 Cea mai bună formă de ventilaţie este intubaţia oro-traheală

şi are ca obiectiv asigurarea unui flux de aer cu cât mai mult
O2.
 Tehnici: - Ventilaţia cu balon Ruben şi mască facială
- Ventilaţia cu balon Ruben şi adjuvanţi ai CRS : - sonda
traheală / masca laringiană/ combitube

 Ventilatoare Automate

 Pentru evaluarea eficacitaţii ventilaţiei: pulsoximetria, EAB

Monitorizarea EKG şi Defibrilarea
 Defibrilarea rămâne, de departe cea mai eficientă metodă de
ameliorare a prognosticului resuscitării
 DEA standard va fi utilizat pentru adulţi şi copii mai mari de 8
ani. < 8 ani, se folosesc padele speciale.
 Defibrilarea electrică s-a dovedit superioară celei
medicamentoase; defibrilarea electrică induce depolarizarea
simultană a tuturor fibrelor miocardice, cu intreruperea
fenomenelor de reintrare asociate tahicardiei ventriculare sau
actiivtatii total dezorganizate din FiV, după care, dacă miocardul
nu este hipoxic şi acidotic se pot relua contracţiile spontane.
 S-a demonstrat că singura intervenţie care prelungeşte
supravieţuirea postresuscitare constă din basic life support şi
defibrilarea electrică
sub clavicula Defibrilatorul
dreapta, analizeaza
pe LMC ritmul automat

La nivelul
apexului
cardiac
Fibrilaţia ventriculară

Tahicardia ventriculară fără puls

Activitate electrică fără puls ( Disociaţia electro-mecanică)

Asistola
 Doar FV şi TV fără puls sunt ritmuri şocabile.

Metodă:

 1. Se incarcă defibrilatorul
 2. Ne asigurăm ca nimeni nu atinge pacientul
 3. Aplicăm şocul
 
 Algoritmul FV/TV fara puls
1. Primul SEE de 150-200 J bifazic/360 J monofazic
2. RCP 2 min.

3. Al 2-lea SEE de 150-200 J bifazic/ 360 J monofazic

4. RCP 2 min.

5. Adrenalina 1mg iv (se va repeta la fiecare 3-5min.)

6. Al 3-lea SEE 150-200 J bifazic/ 360 J monofazic

7. Amiodarona 300mg in bolus (lidocaina 1-1,5mg/kgc)

8. Alt SEE 150-200 J bifazic/360 J monofazic

Algoritmul Asistolei/AEP

 CPR
 Adrenalina 1 mg la 3-5min.

 Atropina 3 mg 1 singura data

 CPR

(Atropina 3mg, o singură dată, în cazul în care asistola este

precipitată sau exacerbată de un tonus vagal crescut. )
 Particularitaţi ale
resuscitării nou-născutului
 Nou-nascutului i se vor aplica 5 respiraţii iniţiale înainte de începerea
MCE. Dacă AV nu creşte sau toracele acestuia nu se destinde verificăm
poziţia capului.

 La nou nascut capul se menţine în poziţie neutră. Pentru a facilita

aceasta poziţie se poate pune un rulou/prosop/pătură sub umerii
acestuia).

 Dupa ce se realizeaza ventilaţia eficientă, se începe MCE în raport de

3 :1, 100-120/minut cu comprimarea a 1,5-2,5 cm din diametrul antero-
posterior al toracelui. Se reevaluează după 20 de cicluri, (adică după
aprox. un minut) şi apoi după fiecare 3-4 minute.
 Particularităti ale resuscitării la gravidă

 Cauza SCR : - sepsis, hemoragii, preeclampsie/eclampsie,

embolia amniotică, boli cardiace

 După 20 de săptămâni de sarcină, uterul poate comprima vena

cava inferioară împiedicand astfel întoarcerea venoasa, fenomen
ce va duce la scăderea debitului cardiac cu hipotensiune
arterială şi instalarea stopului cardiac  MCE se va realiza
menţinând în permanenţa uterul împins în partea stângă pentru
a se putea realiza eficient întoarcerea venoasă.

 Sub 20 de săptămâni acest lucru nu este valabil, deoarece uterul

nu este suficient de mare pentru a împiedica întoarcerea venoasă
 Particularităti ale resuscitării la
pacientul hipotermic
 Hipotermia este definită prin temperatura centrală a
corpului sub 35°C şi este în mod arbitrar clasificată în
hipotermie uşoară(35° - 32°C), hipotermie moderată(32° -
30°C) sau hipotermie severă( sub 30°C).
 Hipotermia severă - se asociază cu scăderea fluxului
sanguin cerebral şi a nevoii de oxigen, cu reducerea
debitului cardiac şi a presiunii arteriale.
 Pacienţii hipotermici nu trebuie niciodată consideraţi
decedaţi până nu au fost încălziţi într-o unitate medicală
 Reîncălzirea hipotermicilor se face lent, 1 °C/ h , astfel incât
resuscitarea acestor pacienţi este de durată mai lungă, până
la atingerea temperaturii normale a corpului.
 Tehnici de reîncălzire centrală controlată:
•adminstrarea de O2 umidifiat şi încălzit 42°C pînă la 46°C
•administrarea i.v. de fluide - soluţii saline - încălzite la 43°C,
administrate pe venă centrală, cu o rată de 150-200ml/h
(pentru a evita supraîncărcarea volemică);
•lavaj peritoneal cu 2L de fluid incălzit la 43°
• încălzirea extracorporealăa sângelui, prin by-pass parţial,
este metoda optimă de reîncălzire internă activă ce asigură
oxigenare adecvată, în timp ce temperatura centrală este
crescută treptat;
•tuburile esofagiene de reîncălzire pot fiutilizate cu succes;
•lavajul pleural cu soluţie salină caldă este, de asemenea, o
metodă eficientă.

 ! Defibrilarea nu poate fi efectuată decât după ce

temperatura corpului este peste 30 C.
Lanţul supravieţuirii
 Cauze potenţial reversibile de
stop cardio-respirator

„ H”
1. Hipovolemia – de obicei post hemoragie severă-
traumaticaăHDS/HDI/anevrism Aortic rupt. Impune perfuzare,
transfuzare, tratament chirurgical.

2. 2. Hipoxia – se va asigura o formă de ventilaţie corespunzătoare

3. cu O2 100%.

4. 3. Hipo/ Hiper K, Ca – evaluare EKG şi echilibrare electrolitică

5. 4. Hipotermia – incălzirea pacientului prin perfuzare de soluţii

incălzite !! Nu se va aplica caldura direct pe tegument, pentru a nu
produce vasodilataţie periferică
 Cauze potenţial reversibile de
stop cardio-respirator
 „T”
1. Tamponada cardiacă – se va efectua drenaj prin pericardiocenteză

2. 2. Pneumotorax în tensiune – decompresie rapida cu ac de

toracocenteza, apoi montarea unui tub de dren

3. 3. Tromboza pulmonară, coronariană – tromboliză/ angioplastie

4. 4. Toxine - intoxicaţii – administrare de tratament specific, antidot acolo

unde este posibil.
 Resuscitarea cerebrală

 < 20% stopuri cardiorespiratorii din mediu extraspitalicesc

se resuscită
 < 10% din cei resuscitaţi revin la nivelul de activitate
premorbidă
 10⁹ neuroni cu peste 500 x 10⁹ sinapse
 2% din greutatea corporală
 15% din debitul cardiac
 Utilizează 20% din consumul de oxigen al organismului
 Capacitate redusă de depozitare a nutrienţilor
  Fluxul sangvin cerebral:

-50 ml/ 100 gr. ţesut cerebral/ minut

La 30- 40 ml. - începe depresia complexelor EEG
Sub 20- 30 - începe metabolismul anaerob
15- 20 ml. - se epuizează depozitele de ATP, cu instalarea
stării de comă
 La oprirea fluxului sanguin cerebral:

-15 sec - pierderea stării de conştienţă

-1 minut - oprirea funcţiilor de trunchi cerebral( respiraţie
agonică, pupile miotice)
-4 - 5 minute - depleţia depozitelor de ATP,
glucoză( metabolism anaerob)
-4 - 6 minute - se consideră leziuni ireversibile

-Populaţia neuronală poate tolera până la 10- 15 minute de

ischemie in vivo
 Hipotermia terapeutică: vizează protejarea creierului
de reperfuzarea cerebrală însotită de o eliberare
masivă şi nocivă de aminoacizi neuroexcitanti şi
reducrea acidozei intracelulare

Se realizează prin administrarea de soluţie Ringer la

4°C- 30 ml/kg, apoi prin metode externe până la
temperatura centrală de 32- 34°C, sedare şi
curarizare.
Vă mulţumim!