ESOFAGUL

Configuratia Exterioara
 Limite
 Traiect. Situatie. Directie.
 Dimensiuni
 Forma si Calibru
 Mijloace de fixare
 1.Limite
 Superior : Marginea inferioara a
fasciculului cricoidian al
constrictorului inferior al faringelui.
Planul separativ dintre faringe si
esofag corespunde marginii
inferioare a cartilajului cricoid si se
proiecteaza pe marginea inferioara
a corpului celei de a 6-a vertebra
cervicala.
 Inferior : Cardia, orificiu prin care
esofagul se deschide in stomac.
Acest punct se proiecteaza inapoi
pe vertebra a 11-a toracica, iar
inainte la articularea celui de al 7-
lea cartilaj costal stang cu sternul.
 2.Traiect.Situatie.Directie.
 Strabate regiunea gatului, a toracelui,
diafragma si ajungand in abdomen,
se termina in stomac.
 Topografic, i se disting 4 regiuni :
cervicala, toracica (mediastinala),
diafragmatica si abdominala.
 Descrie inflexiuni, atat in plan
sagital, cat si in plan frontal. In plan
sagital, esofagul nu ramane aplicat pe
coloana vertebrala, ci se desprinde de
ea, descriind o curba cu concavitatea
anterioara. In plan frontal, prezinta 2
curburi, una superioara, cu
concavitatea la dreapta si una
inferioara cu concavitatea la stanga.
 3.Dimensiuni

 Esofagul are in medie 25 cm lungime.

 In mod schematic aceasta lungime este astfel
repartizata : 5 cm pentru portiunea cervicala,
16 cm pentru portiunea toracica si 4 cm pentru
portiunea diafragmo-abdominala.
 4.Forma si Calibru
 Forma si calibrul esofagului variaza dupa cum acesta este in stare de vacuitate sau in
stare de distensie.
 In stare de vacuitate : Are aspectul unei panglici musculare.
 In stare de distensie : Prezinta portiuni dilatate si portiuni ingustate. Zonele
ingustate : o portiune initiala, alta la mijloc si a treia in poriunea terminala; sunt
stramtorile fiziologice cricoidiana, bronho-aortica si diafragmatica.
 Stramtoarea cricoidiana : se gaseste sub cartilajul cricoid si rapunde gurii esofagului.
Apare datorita contractiei fibrelor inferioare ale constrictorului inferior al faringelui.
 Stramtoarea bronho-aortica : cauzata de prezenta aortei si a bronhiei stangi.
 Stramtoarea diafragmatica : este la nivelul orificiului esofagian al diafragmei si este
produsa de contractia inelului muscular diafragmatic.
 Intre portiunile ingustate se gasesc portiuni dilatate : segm crico-aortic, segm
bronhodiafragmatic si segm subdiafragmatic.
 Calibru: 2,5cm pentru portiunile dilatate; 1,5-2 cm pentru portiunile ingustate.
 5.Mijloace de fixare
 Esofagul este mentinut
in pozitia sa prin :
continuitatea cu
faringele; continuitatea
cu stomacul; vase si
nervi; fasciculele
musculare care pleaca
din esofag, se fixeaza pe
organele vecine.
 Raporturile Esofagului
 Esofagul este invelit de un strat celular periesofagian. In acest tesut
periesofagian se dezvolta flegmoanele esofagiene. Prin intermediul
acestui strat celular, esofagul vine in raport cu organele invecinate.
 Portiunea toracica : Incepe la nivelul orificiului superior al
toracelui, coboara prin mediastin si tine pana la hiatul esofagian al
diafragmei. Este impartit in 2 segmente. Limita separativa se gaseste
in dreptul vetebrei a 4-a toracice. La acest nivel, traheea se bifurca,
motiv pentru care portiunea supraiacenta a esofagului se numeste
suprabronhica iar cea subiacenta segment subbronhic. La acest
nivel (T4) esofagul trece printr-un defileu format de 2 arcuri
vasculare : arcul aortic si arcul venei azigos. De aceea segmentul
superior se numeste supraaortic, iar cel inferior interazigoaortic.
 1.Segmentul Suprabronhic
 Raport Anterior : traheea si
originea bronhiei stangi;
 Raport Posterior : coloana
vetebrala;
 Raport Lateral : pleurele
mediastinale. La nivelul lui T4
trec cele 2 arcuri vasculare, al
aortei si al venei azigos. Mai sus,
esofagul vine in raport cu
trunchiurile mari care pleaca din
aorta, cu nervii vagi si laringei
recurenti. Ambii vagi trec inapoia
bronhiilor spre a se aseza, mai jos,
pe laturile esofagului.
 1.Segmentul Suprabronhic
 La stanga se gaseste A.Carotida
Comuna Stanga si portiunea
ascendenta a A.Subclaviculare
Stangi. Intre cele doua vase trece
nervul vag stang. La nivlul arcului
aortic, acesta da nervul laringeu
recurent, care inconjoara arcul aortic
si urca apoi in unghiul diedru dintre
esofag si trahee.
 La dreapta esofagul vine in raport
cu trunchiul brahiocefalic. Nervul
vag drept trece inaintea arterei
subclaviculare, da nervul laringeu
recurent care ocoleste artera
subclavie si urca apoi spre esofag.
 2.Segmentul Subbronhic
 Se intinde de la a 4-a pana la a
11-a vertebra toracica si are
urmatoarele raporturi :
 Anterior : cu pericardul; apoi cu
nodurile limfatice inferioare
(noduri traheobronsice inferioare
– sub bifurcatia traheei, T4)
 Posterior : coloana vertebrala,
de care este separat prin vasele
mari ale mediastinului (aorta
toracica cu arterele intercostale,
vena azigos si hemiazigos,
ductul toracic).
 2.Segmentul Subbronhic
 Lateral : pleurele mediastinale.
Langa el coboara cei doi nervi
vagi, care in portiunea inferioara
dupa ce au format plexul
esofagian dau trunchiurile vagale
anterior si posterior.
 Recesurile pleurale pre- si
retroesofagiene : formate de
pleurele mediastinale - 2 recesuri
retroesofagiene si mai rar 2
recesuri preesofagiene. Dintre
cele retroesofagiene, un reces este
interaortico-esofagian, iar
celalalt interazigo-esofagian.
 Structura Esofagului
 Esofagul este format din 4 tunici : o tunica musculara, o tunica submucoasa si una mucoasa; la
suprafata lui exterioara exista adventitia esofagului, care continua cu adventitia faringelui.
(Grosimea peretelui = 3-4 mm).
 Tunica musculara : Este formata din 2 straturi de fibre, unul longitudinal (superficial), celalalt
circular (profun). Stratul longitudinal este mai bine dezvoltat decat cel profund. In 1/3 superioara
a esofagului, ambele straturi sunt formate din fibre musculare striate. Pe masura ce coboara,
acestea sunt inlocuite de fibre netede.
 Patura submucoasa : Este groasa si foarte laxa. Este slab unita cu tunica musculara, dar este
intim unita cu cea mucoasa (formeaza plici).
 Tunica mucoasa : Are o culoare albicioasa,este rezistenta si formeaza cute longitudinale.
Structural, este formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat si din lamina proprie.
Acestei tunici ii sunt anexate numeroase glande : glande esofagiene (sunt de tip tubulo-alveolar si
se gasesc in submucoasa. Au un canal excretor lung, care se deschide la suprafata mucoasei).Intre
epiteliul esofagian si cel gastric NU exista elemente de tranzitie, separatia fiind brusca.
 Adventitia : inveleste esofagul la exterior si serveste la fixarea fibrelor musculare subiacente.
Este formata din tesut conjunctiv lax, prin intermediul caruia sofagul se leaga de organele din jur.
 Tunica seroasa : se gaseste numai in abdomen si inveleste esofagul doar partial.
Sectiune prin Peretele Esofagului
 Arterele Esofagului
 Ele se desprind din artera
tiroidiana inferioara pentru
portiunea cervicala; din arterele
eso-traheale, bronhice,
intercostale sau chiar direct din
aorta pentru portiunea toracica;
din arterele diafragmatice
inferioare si artera gastrica stanga
pentru portiunea frenoabdominala.
 Datorita anastoozelor precare intre
ramurile arteriale, esofagul are
parti sarac vascularizate (ex :
portiunea de sub bifurcatia
traheei).
 Venele Esofagului
 Formeaza un plex submucos
din care pleaca ramuri, care,
dupa ce strabat musculara,
constituie un plex
periesofagian; de aici venele
se varsa, la gat in venele
tiroidiene inferioare; in
torace in venele
diafragmatice, bronhice,
azigos si hemiazigos; in
abdomen in vena gastrica
stanga.
 Nervii Esofagului

 Nervii : Provin din vag si

simpatic, formand un plex
in stratul muscular si altul in
cel submucos (echivalentele
plexurilor Auerbach si
Meissner).
 Vasele Limfatice
 Vasele Limfatice : iau nastere la
nivelul mucoasei; formeaza apoi
un plex in submucoasa si
parasind esofagul se termina la
nivele diferite in limfonodurile
regionale. Din portiunea cervicala
si toracala suprabronhica .limfa
se scurge spre nodurile cervicale
profunde, traheale, traheobronsice
si mediastinale posterioare. Din
portiunile toracala subbronhica,
diafragmatica si abdominala,
limfa este condusa spre nodurile
abdominale : gastrice, pilorice si
pancreato-splenice.
 Bibliografie
 Victor Papilian (Anatomia Omului –
Splanhnologia, Editia a XI-a, Editura All)
 Atlas Of Anatomy (Netter)
 Atlas Of Anatomy (A Photografic Study of the
Human Body by Johannes W. Rohen, Chihiro
Yokochi and Elke Lutjen-Drecoll)
 Atlas of Anatomy (Sobotta)