CURSUL 12

Contaminarea cu PESTICIDE

1
Obiective
Prezentarea tipurilor de pesticide

Prezentarea contaminrii alimentelor de

origine vegetal i animal cu pesticide

Monitorizarea reziduurilor de pesticide in

Europa

Reglementri legale pentru reziduurile de

pesticide n alimente

2
1 Noiuni generale
Pesticidele sunt considerate factor de risc pentru
sntatea uman.

Termenul de pesticide cuprinde totalitatea

substanelor folosite n agricultur pentru
combaterea diferitelor categorii de duntori.

interzicerea utilizrii imposibilitate pb de

alimentatie
particularitate a utilizrii acestor produse este
aceea c numai o parte foarte redus din doza
administrat (1/1000 1/10000)

3
 Termenul pesticid provine din limba latin :
pest = parazit, daunator, caedere = a ucide
se refer la toate substanele care ucid
duntorii.

http://www.badpolitics.ro/legatura-clara-intre-maladia-parkinson-si-pesticide/4
2 Clasificarea pesticidelor
n funcie de duntorii mpotriva crora se folosesc i apoi n
cadrul fiecrei clase, n funcie de compoziia chimic.

A Fungicide
1 Compui anorganici: pe baz de S, Cu; Ex: CKT
Sulf, Microthiol, Alcupral, Champion
2 Compui organici: ditiocarbamai, derivai ai
benzenului i fenolului, amine, amide, produse biologice Ex:
Dithane, Mancozeb, Thiram, Bavistin

B Insecticide
1. Compui organoclorurai: Lindan, Thionex
2. Compui organofosforici de contact/ingestie
(Carbetox, Malathion) i sistemice (Sinoratox);
3. Carbamai (Carbofuran)
4. Piretroizi de sintez (Lanate, Cypermetrin, Decis)
5. Compui biologici
5
ATENTIE: clasificarea contine compusi aflati sub
supraveghere SV indiferent ca sunt in uz sau nu!!!

C Acaricide
1. Compui organici de tip sulfone, sulfonai:
Kelthrane, Tedion
2. Compui organometalici: Torque, Omite

D Erbicide - Compui organici diveri: carbamai,

amide: Basis, Oltest, Roundup

E Nematocide, dezinfectani ai solului

F Rodenticide, moluscocide, repeleni

OBS: exist i o clas de pesticide numit
insectofungicide cu dublu rol.

6
Conventia de la Stockholm cu privire la
POPsuri (Poluanti Organici Persistenti)

SCOP de a proteja sanatatea

oamenilor si a mediului in relatie cu
substantele chimice care:
reman intacte in mediu perioade lungi de
timp,
Se distribuie pe distante mari dpdv geografic
Se acumuleaza in tesuturile lipidice ale
oamenilor si animalelor

7
 Lista POPs
Cele 12 POPs initial (adoptate in 2001 si
supravegheate puternic incepand cu 2004):

1. Pesticide: aldrin, chlordane, DDT, dieldrin,

endrin, heptachlor, hexachlorobenzen, mirex,
toxaphen

2. Substante chimice provenite din

industie hexachlorobenzen, bifenili
policlorurati(PCB);

3. Produsi secundari (Deseuri)

: hexachlorobenzen, polychlorinated dibenzo-
p-dioxine si dibenzofurani policlorurati si
(PCDD/PCDF) and bifenili policlorurati(PCB)
8
http://www.eugris.info/FurtherDescription.asp?e=93&Ca=2&Cy=0&T=Persisten9
t%20Organic%20Pollutants
Noile POPs adoptate de Conventia de la
Stockholm (2009- 2013)
2009: Noua noiPOPs: Pesticide, Substante chimice din
industrie si Deseuri
1. Alpha hexachlorocyclohexane;
2. Beta hexachlorocyclohexane to Annex A;
3. Hexabromodiphenyl ether and heptabromodiphenyl ether
to Annex A;
4. Tetrabromodiphenyl ether and pentabromodiphenyl ether
to Annex A;
5. Chlordecone to Annex A;
6. Hexabromobiphenyl to Annex A;
7. Lindane to Annex A;
8. Pentachlorobenzene to Annex A and C;
9. Perfluorooctane sulfonic acid, its salts and perfluorooctane
sulfonyl fluoride to Annex B;

2011 Endosulfan

2013 - Hexabromocyclododecane

10
Regulamente UE

Datorita mecanismelor de transport pe

distante mari nici un guvern actionand de
unul singur nu poate sa isi protejeze proprii
cetateni de efectele POPsurilor.

Regulamentul (EC) Nr 850/2004 cadrul legal

comun pentru a pune in practica prevederile
Conventieie de la Stockholm.

Regulamentele Nationale pentru dezvoltarea si

implementarea planurilor

11
 Utilizarea produselor fitosanitare

Strict reglementata

REGULAMENTUL (CE) NR. 1107/2009 AL

PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI
din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe
pia a produselor fitosanitare, Jurnalul Uniunii
Europene L 309/1

12
 Contaminarea produselor alimentare
cu pesticide

Expunerea omului la pesticide are loc

prioritar prin intermediul alimentaiei.

Calitatea alimentelor starea

factorilor de mediu

poluarea direct responsabil

pentru acumularea de substante
toxice, inclusiv pesticide n
alimente. 13
 n cazul pesticidelor degradarea factorilor de mediu
se manifest astfel:
Poluarea atmosferei
administrarea pesticidelor cu avionul
evaporare de pe plante, n funcie de volatilitatea pe
care o prezint;
Poluarea hidrosferei
prelurii directe de ctre apele de suprafa, prin
intermediul ploilor aprute la timp scurt dupa
efectuarea tratamentelor
prin preluarea din sol n urma migrrii n apele
subterane;
Poluarea solului
depunerilor din timpul tratrii
preluare de la plante n cazul supradozrii.
n sol pesticidele rmn active pe durate mari, n
funcie de valoarea timpului de njumtire.

14
http://realfoodlaw.com/2012/08/12/minnesota-supreme-court-
holds-that-pesticide-drift-doesnt-harm-organic-farmer/

http://arch1design.com/blog/latest_environmental_heal
th_news/consumer-concerns-about-pesticides-in-food/

15
http://www.enn.com/top_stories/article/43681
Pesticidele n alimentele de natur
vegetal

1. direct ca urmare a tratamentelor

fitosanitare aplicate

2. indirect prin preluare din ap i sol.

16
Poluare directa
Modul de administrare este responsabil n mare
msur de cantitile remanente

1. Ordinea descresctoare a nocivitii de

remanen:
tratament cu pulbere> emulsie > suspensie apoas.

2. Cantitatea de substan remanent este

influenat n sensul creterii de:
momentul i frecvena tratrilor
intervalul de timp ce s-a scurs ntre ultimul tratament
i recoltare.

17
Pesticides in Surface Waters. Pesticides in the Hydrologic
System ...

18

http://water.usgs.gov/nawqa/pnsp/pubs/fs97039//
Poluarea indirecta

Plantele preiau din sol pesticidele

remanente n mod diferit.

Nu numai produsul ca atare poate fi

toxic, ci i metaboliii rezultai ca urmare
a asimilrii lui de ctre plant, fenomen
accelerat de umiditate sub aciunea
radiaiilor solare
19
Pesticides on a Plate
consumer guide to pesticide
issues in the food chain

20

http://www.pan-uk.org/archive/Projects/Food/
 n cazul produselor vegetale, pesticidele las
urme de tip:
Extracuticular, dac se concentraz numai la suprafa;
Cuticulare, dac au ptruns n starturile celulare
periferice;
Intracelulare, dac au fost absorbite de frunze i
rdcini odat cu seva n organele vegetale.

Cu timpul aceste depuneri pierd din importan

prin autodegradare, splare, diluare prin
creterea plantei pt produsele nebioacumulabile.

21
Remanena pesticidelor n plante depinde de foarte
muli factori care in att de pesticid i modul lui
de aplicare ct i de cultura tratat.

n cazul respectrii principiilor GAP cea mai relevant pentru

scderea cantitii de reziduuri este diluia datorat creterii
masei vegetale i degradarea suferit de pesticid n plant.

Pesticidele pot fi caracterizate prin viteza de degradare (K) i

durata de semipersisten (t1/2) ce se pot calcula astfel:

log Do log Dt 0,3

K = ---------------------, respectiv t1/2 = ------
t K

Do depunerea iniial
Dt depunerea n ziua t
K - constanta caracteristic fiecrui pesticid
22
 Numrul de zile (denumit interval de laten)
dup care reziduul iniial atinge doza de toleran
Dt se calculeaz cu relaia :

log Do log Dt (log Do log Dt) t /2

t = ------------------- = ----------------------
K 0,3

23
Contaminarea alimentelor de origine vegetal cu
pesticide i manifest efectul nociv prin
urmtoarele ci:
www.grreporter.info
1. plante (legume,
fructe, cereale)
tratate cu pesticide i
care sunt hran
direct pentru om

2. plante cu rol de furaj

pentru animale i
care ajung s
transfere reziduurile
prin intermediul
hranei de origine
animal la om
http://psep.cce.cornell.edu/Tutorials/cor
24 e-tutorial/module05/index.aspx
ACTIVITATE INDEPENDENTA

Gasiti exemple recente de contaminare

sau de estimare a contaminarii
produselor de origine vegetala cu
pesticide in:
1. America
2. Asia
3. Africa

25
Contaminarea furajelor

n ultimii ani, datorit renunrii la utilizarea

izomerilor i HCH, iar mai de curnd i la
HCH, analiza mostrelor de furaje a relevat
contaminri rare i la niveluri mici n rile
Uniunii Europene.

26
 n ianuarie 2009 EFSA (EFSA, a, 2009) a publicat un raport
anual cu privire la reziduurile de pesticide n alimentele de origine
vegetal n rile Uniunii Europene.

Au fost centralizate datele referitoare la un numr de 74.305

probe provenind din programele naionale de monitorizare ale
tuturor statelor comunitare plus Islanda i Norvegia.

Romnia a participat la acest program cu un numr de 1054

probe de legume i fructe.

Probele au fost de origine vegetal, legume, fructe, produse

prelucrate, precum i alimente pentru copii mici.

Au fost identificate n cantiti msurabile un numr de 354

pesticide diferite.

S-a constatat c n 96,01% din probe concentraia reziduurilor s-

a situat sub valorile MRL, iar n 3,99%, valorile MRL au fost
depite pentru unul sau mai multe pesticide. n tabelul 11.2
este prezentaa sinteza rezultatelor obinute.

27
28
 specialitii EFSA au observat:
cretere a procentului de probe necorespunztoare de la
3,0% n 1996 la 5,5% n 2002/2003,
descretere n 2007 (EFSA, 2009).

Comparaia trebuie privit n anumite limite,

deoarece
numrul de ri participante la program a crescut de la
10 n 1996 la 29 n 2007.
numrul pesticidelor testate prin programele de
supraveghere a crescut de la 13 n 1997, la 71 n 2007.

29
Pesticidele n alimentele de origine
animal

Datorit potenialului de toxicitate i a

cantitilor folosite a fost studiat n special
efectul asupra alimentelor de origine
animal a:

insecticidelor organoclorurate
insecticidelor fosforice
insecticidelor carbamice.

30
Surse:

1. ceamai important este consumul hranei care

conine doze remanente de pesticide (oral):
furajele verzi, uscate, complexe, cerealele,
roturile oleaginoase i rdcinoasele, mai ales
sfecla de zahr
2. apa dulce pentru animalele terestre
3. apasrat pentru animalele marine, dup cum
relev un studiu efectuat n perioada 2001-2003
pe coasta turceasc a Mrii Negre
4. Tratamentele cutanate (zooterapeutice) i cele
de grajd (igienice) - n prezent s-a renunat la
ele.

31
Insecticidele organoclorurate

sunt caracterizate de o mare stabilitate n

organismele vegetale i animale.

Insecticidele organoclorurate se acumuleaz ca

atare sau ca i metabolii

sunt liposolubile - acumularea n esuturile grase,

n ficat, rinichi

32
 ordinea descresctoare a acumulrii lor n
esuturi este: esut adipos mezenteric, esutul
gras de depozit, esutul gras perineal, esutul
muscular.

Deci ca i produs alimentar, carnea slab este

mai puin expus acumulrii de organoclorurate.
Carnea de pasre acumuleaz cantiti mari de
organoclorurate.

s-au constatat diferene i ntre specii,

rumegtoarele acumulnd organocloruratele n
msur mai mare dect porcinele

Studiile au artat c vegetarienii prezint

acumulri mai reduse de pesticide n esutul
adipos, comparativ cu persoanele care consum
i alimente de origine animal.
33
PB !!!!!
eliminarea OCP din organism prin intermediul unor
excreii/secreii care conin cantiti mari de lipide, cum
sunt oule i laptele.
Acumularea la om ncepe nc din faza de ft deoarece
bariera placentar nu oprete aceti toxici iar laptele
matern este o cale prioritar de eliminare a reziduurilor de
pesticide din organism.

Laptele
aliment foarte rspndit fiind consumat ca atare sau sub
form de produse lactate.
aliment esenial n hrana copiilor, grup de consumatori mai
sensibil dect media la intoxicaiile de orice tip.

A fost semnalat legtura ntre modul de hrnire sezonier a

animalelor i concentraia unor pesticide organoclorurate tip
izomeri DDT, izomeri HCH, Heptaclor i Aldrin n laptele de vac
i bivoli

Datorit liposolubilitii organocloruratelor, ele se vor concentra

n smntn i mai ales n unt.

Laptele smntnit i zara conin cantiti nesemnificative de

reziduuri, iar nivelurile de reziduuri depind de vrsta animalului

34
Exemple
Acumularea organocloruratelor de-a lungul lanurilor
trofice s-a dovedit i prin studii asupra animalelor
slbatice.

Astfel, s-au detectat chiar i n 2001 reziduuri de DDT

(6,200 ng/g grsime) i de HCH (475 ng/g grsime) n
grsimea psrilor migratoare din Coreea de Sud. Ele se
hrnesc preponderent cu pete n zona de sud-est a Asiei,
zon n care pesticidele de tip DDT sunt nc n uz

Fina de pete provenit din nordul Europei a fost

incriminat pentru contaminarea cu DDT a unor probe de
grsime separat din carne exportat din Belgia.

La nivelul Uniunii Europene nu se mai admite principiul

diluiei astfel nct loturile de alimente care conin
reziduuri de pesticide peste valorile MRL admise se
ndeprteaz de la consum.

35
 http://www.pesticide-residues.org/home.html

36
ACTIVITATE INDEPENDENTA

Consultand site-ul de pe slide-ul anterior

gasiti exemple de concentratie pentru
pesticide:

in 3 tari europene
la trei categorii diferite de alimente, la alegere

37
 Metode de determinare
Dou tipuri de abordare:
metode care detecteaz reziduuri singulare
aplicabile unui numr redus de compui, dar au
avantajul costurilor mai reduse.
se utilizeaz n cazul n care prezena respectivilor
compui este ateptat.
metode multi-reziduu
utilizate n mod curent.
POC i POF se determin prin cromatografie de gaze
(CG) pe coloane capilare utiliznd detectori specifici,
ECD (detector cu captur de electroni) pentru
organoclorurate i FID (detector cu ionizare n
flacr) pentru organofosforice.
Datorit termolabilitii, compuii carbamici se
determin prin
n scop de confirmare se utilizeaz ca spectroscopia
de mas cuplat cu CG sau HPLC.
38
Influena proceselor de prelucrare din industria
alimentar asupra reziduurilor de pesticide

POC
sunt insolubile n ap i sunt rezistente n mare
msur la procesele de prelucrare culinar.
Pstrarea produselor nu a dus la reducerea
reziduurilor ele nu se utilizeaz pentru
dezinfecia cerealelor.
Cantitatea cea mai mare de reziduu rmne n
tre, dar ceea ce rmne n fin se descompune
numai parial n procesul de coacere al pinii.
Fierberea duce la o scdere a coninutului de
organoclorurate fapt care a fost pus pe seama
topirii grsimilor din esutul muscular.
Sterilizarea crnii duce la reducerea cu pn la
40% a coninutului de reziduu.
Srarea sau afumarea duc la scderi mici a
cantitilor de reziduuri (max 25%).
39
 Un studiu din anul 2005 (Riuz Mendez et al, 2005)
relev faptul c n cazul endosulfanului anumite
procese de prelucrare reduc nivelul reziduurilor.
purificarea uleiului prin procedee de tratare fizic (albirea
sau dezodorizarea)

Prelucrarea oulor prin prjire sau fierbere

modific n mod nesemnificativ coninutul de
reziduuri.

n cazul laptelui procesele de prelucrare au efecte

diferite:
Pasteurizarea are influena mic
n schimb uscarea i n special cea prin pulverizare duce la
scderi importante ale cantitii de reziduuri.
Acidularea i fermentaia lactic influeneaz n mic
msur coninutul de pesticide din lapte.
40
POF
Pesticidele organofosforice se descompun relativ
uor procesele de prelucrare reduc
semnificativ cantitatea de reziduuri.

carnea de pasre necesit o verificare mai

atent pentru c s-a dovedit mai receptiv la
acumularea de toxici fa de alte tipuri de carne.

La legume i fructe
splarea elimin pn la 50% din reziduuri,
decojirea pn la 90 %.
Acest lucru este valabil pentru fungicidele de contact nu
i pentru cele sistemice.

Fierberea materiilor prime duce la scderi de

reziduuri la organofosforice de pn la 70%.
41
Monitorizarea reziduurilor de pesticide in UE
Activitate continua
http://www.efsa.europa.eu/en/publications/advanced-
search/report?keys=report&subject=62081&type=scientific_report&text=%22Annual%20Rep
ort%20on%20Pesticide%20Residues%22&scdtype=streport&panel=praper

42
Rapoartele anuale trebuie sa
cuprinda date cu privire la:
Analiza rezultatelor controlului asupra reziduurilor de
pesticide puse la dispozitie de statele membre UE

O dare de seama cu privire la motivele posibile

pentru depasirea MRL impreuna cu observatii
adecvate cu privire la optiunile de management al
riscului

O analiza a riscurilor acute si cronice asupra sanatatii

consumatorilor ca urmare a prezentei in alimente a
reziduurilor de pesticide

O estimare a expunerii la pesticide a consumatorilor

bazata pe informatiile puse la dispozitie de catre statele
membre UE si pe orice alte informatii disponibile legal

In plus raportul poate sa contina o opinie referitoare la

pesticidele care ar trebui incluse in programele
viitoare
43
 Ultimul raport EFSA

Ultimul raport
44
Rezumatul ultimului raport
ACTIVITATE INDEPENDENTA TRADUCETI
textul:

45
Cuprinsul
raportului

46
 In fiecare stat membru UE si fiecare Asociatie
Europeana de Comert Liber (EFTA European Free
Trade Association) se urmaresc doua programe
de control:

1. Un program coordonat de UE (EUCP)

2. Un program national (NP).

Rezultatul EUNP Cap 3 din raport

Scopul EUNP
de a genera un indicator care dpdv statistic sa fie
reprezentativ pentru rata de depasire a MRL pentru
alimentele de origine vegetala si animala de pe piata
europeana comuna si care poate fi folosit pentru
estimarea in prezent a expunerii pe termen lung a
consumatorului european

47
Obiectul testarii:
Sunt supuse analizei 12 tipuri de produse
alimentare:
Boabe din pastai, morcovi, castraveti, mandarine
sau portocale, pere, cartofi, spanac, orez, faina de
grau,
ficat de rumegatoare, porc sau pui, carne de pui

In fiecare tara intre 15 si 93 probe/grup

Se analizeaza un nr total de 213 pesticide

(Anexa B tabelul 17)
191 in alimente de origine vegetala
58 in in alimente de origine animala
48
 Statele membre UE au trebuit sa testeze cel putin o
proba de produs organic la fiecare din cele 12
categorii de alimente testate
733 probe de produse organice la programul EUCP
2014 au fost analizate statistic impreuna cu probele
de acelasi tip din programele nationale
Rezultate comparative - Sectiunea 4.2.6.

In plus, toate statele membre au trebuit sa analizeze

cel putin 10 probe de alimente pentru copii mici (de
reconstituire - infant formulae ) si alimente de
continuare (follow-on formulae)
Cele 218 probe raportate analiza exaustiva la
Sectiunea 4.2.5

Total 12,850 probe din 30 de tari (Croatia, prima

data!)in programul 2014 EUCP

49
Sinteza raportarii EUPC tari/probe

50
51
Rezultate referitoare la pesticide

Dintre cele 191 pesticide testate in

produsele de origine vegetala:
37 nu au fost detectate in nici o proba
154 au fost detectate in concentratii masurabile

Valori MRL depasite s-au inregistrat

pentru 69 pesticide diferite

52
Figura 2 Pesticidele
care au fost gasite in
cel putin 1% din
probele testate sau
care au depasit MRL
in cel putin
0.02% din probe .

53
 Referitor la alimentele de origine animala, 46 din
cele 58 pesticide testate nu s-au decelat prin
programul EUCP in nici una din probele testate
Intre acestea sunt si compusi organoclorurati: endrin,
methoxychlor, heptachlor

Restul pesticidelor au fost detectate sporadic, DDT fiind

cel mai frecvent (1.3% din probele de orig animala din
programul EUCP)

Celelalte pesticide detectate, mai ales produse scoase din

uz dar care persistente:
hexachlorobenzene, chlordane, lindane, alpha- and beta-HCH and
endosulfan) au fost detectate in mai putin de 0.75% din probe

54
Resultate detaliate pe tipuri de
produse alimentare

Sectiunea 3.3

Analiza pe tipuri de produse alimentare,

separat

55
 Programele nationale

2014, total 82,649

Probe (cf Reg EC
No 396/2005 ,
cu +2.1% fata
de 2013 - 80,967

56
Raportul analizeaza/sintetizeaza:

Nr probe/100.000 locuitori
Romania: 20,8 loc 19 din 31 tari

Originea probelor testate

Romania 62,3 prod interna 10,2 UE si 27,3 alte
tari

Nr de pesticide testate in fiecare tara

Romania: 227 tipuri, medie de 115/proba- locul
28 (fata de poz 1 Germania cu 663/276!)
57
REZULTATE GENERALE
97.1% din probele analizate (82,649) in 2014 se
gasesc sub limitele admise (80,228);

53.6% din aceste probe (44,333) nu au continut

cantitati detectabile de pesticide

43.4% (35,895) din probele analizate si care

contin reziduuri masurabile nu depasesc MRL

MRLs au fost depasite in 2.9% din probele

analizate (2,421).

Raportul contine o analiza detaliata de tipuri de

produse alimentare (sectiune 4.2)
58
ACTIVITATE INDEPENDENTA
Faceti o analiza a originii probelor cu MRL
depasit utilizand textul de mai jos

The highest MRL exceedance rates among the samples originating

from the reporting countries were reported for products from
Malta, Cyprus, Portugal, Poland, Greece and France (>2.5% of
samples exceeding the legal limit) while samples from Iceland,
Ireland, Latvia, Denmark, Estonia, Croatia, Sweden, Luxembourg,
Romania, Hungary and Slovenia were most frequently free of
detectable residues (more than 75% of the samples).
Among the third countries with at least 60 samples analysed, the
highest MRL exceedance rate wasfound for Vietnam, Cambodia,
Uganda, Pakistan, China, the Dominican Republic, Sri Lanka,
Jordan and India (all above 10%). Other third countries with a
substantial number of samples (more than 60 samples) and MRL
exceedances above the average were Suriname, Thailand, Kenya,
Mexico and Egypt.

59
Concluzii si recomandari
In general, programul de monitorizare implementat de
EFSA pentru analizarea reziduurilor de pesticide in alimente
s-a dovedit eficient

Programul se refera la cicluri de 3 ani, luand in considerare

constituentii principali ai dietei si pesticidele cele mai
relevante asteptate a contribui la expunerea prin
alimentatie

se propune a se lua in considerare si alte alimente cum ar

fi fructele cu boabe mici , rucola, caisele, ciresele, ceaiul
Deoarece reziduurile in alim de orig animala s-au dovedit
reduse, acest program se va modifica cu privire la nr de
probe si pesticide testate
Testarea se va concentra pe furaje in locul
alimentelor de origine animala 60
Concluzii si recomandari
Mierea de albine!
Includerea mierii in programul EUCP este in masura a oferi
date de estimare cu privire la expunerea albinelor la
pesticide (din culegerea de nectar sau utilizarea
medicamentelor de uz veterinar) si astfel limitele legale sa
fie fixate in cf cu Articolul 16 din Reg (EC) No 396/2005,
acolo unde este cazul

ues.cfans.umn.edu
/old/pollinators
/pesticides.html

61
Concluzii si recomandari
Urmatoarele pesticide au fost gasite cu depasiri
repetate ale MRL in NP si ar trebui incluse in
EUCP:
fosetyl-Al (RD), anthraquinone, BAC, DDAC (RD),
isoprothiolane, dinotefuran, bendiocarb, spinetoram.

In cazul in care produse alimentare prelucrate

vor fi incluse in viitor in programele de
monitorizare, ar fi necesara o lista a conditiilor
de procesare care sa fie disponibila tuturor
statelor membre ceea ce ar permite introducerea
unor valori MRL armonizate si o analiza a riscului
coordonata
62
Reglementri legislative cu privire la
prezena pesticidelor n alimente
Pentru a asigura un nivel inalt de protectie al
consumatorilor Regulamentul EC) No 396/2005 stabileste
valori MRL (CMA) pentru mai mult de 500 de pesticides in peste
370 produse alimentare/grupe de alimente
o valoare MRL implicita de 0.01 mg/kg (=LOQ) pentru pesticidele
nementionate explicit in legislatie
impune statelor membre obligatia de a efectua controale care sa
asigure faptul ca alimentele de pe piata respecta limitele legale

Sunt prevazute MRL specifice pentru alimentele destinate

sugarilor si copiilor mici in Directivele 2006/125/EC7 si
2006/141/EC8; in lipsa unor specificatii exacte se aplica un
MRL de 0.01 mg/kg

Trebuie evidentiat faptul ca nu exista MRL specifice in

legislatie pentru produsele organice

63
Reglementri legislative cu privire la prezena
pesticidelor n alimente - Romania

Legislaia n domeniu din Romnia prevede prin

intermediul Normelor Sanitar Veterinare:
1. msurile de supraveghere i control al
substanelor toxice de tipul pesticidelor,
2. limitele maxime admise pentru aceste reziduuri
3. metodele de analiz ce trebuie utilizate pentru
determinarea concentraiei reziduurilor n
alimentele de origine vegetal i animal,
inclusiv prelevare probe.
4. Programe anuale de control

64
Reglementri legislative cu privire la prezena
pesticidelor n alimente - Romania

Ordinele emise de Autoritatea Naional Sanitar

Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor
ncepnd cu anul 2004 au avut rolul de a
transpune reglementrile n domeniu ale Uniunii
Europene, ca parte a obligaiilor asumate de ara
noastr ca urmare a aderrii la acest organism n
anul 2007.
Ordinul 147/2004 Reziduuri de pesticide si
medicamente de uz veterinar, cu modificarile si
completarile ulterioare

65
Tipuri de alimente - MRL
se impune determinarea prezenei reziduurilor de pesticide
n:
carnea i produsele ce provin de la bovine, ovine, caprine, suine,
cabaline, psri.
separat pentru lapte, produse lactate i ou.

Valorile MRL (exprimate n ppm) se refer la tipuri de

pesticide separat i variaz n produsele de origine animal,
la organoclorurate ntre 0,0008 ppm (Endrin n lactate) la 2
ppm (izomer HCH grsime din carne).
Valorile cele mai mici sunt impuse pentru lactate. La
organofosforice limitele sunt cuprinse ntre 0,01 ppm i 0,1
ppm.
Legislaia actual a introdus i limite maxim admise pentru i
la produsele de natur vegetal: legume, fructe, cereale,
att din producia intern, ct i din import.

66
ACTIVITATE INDEPENDENTA

Gasiti prin consultarea legislatiei valorile

CMA pentru:

1. Trei tipuri de POF la 3 grupe de alimente de

origine vegetale

2. Trei tipuri de POC la 3 grupe de alimente de

origine ANIMALA

67
 Concluzii

n ciuda riscurilor enunate nu se poate exclude la ora

actual utilizarea pesticidelor din agricultur. Nevoile
crescute de hran datorate creterii populaiei duc la
necesitatea utilizrii acestor substane, dar utiliznd
produse din ce n ce mai puin nocive pentru factorii de
mediu, plante, animale i om. De dorit este ca prin
metabolizare s se obin produi netoxici.

n prezent cele mai toxice pesticide au fost scoase din uz

dar monitorizarea reziduurilor este o constant datorit
bioacumulrii lor n toate tipurile de alimente i n furaje

Exist reglementri legislative stricte cu privire la prezena

reziduurilor de pesticide n alimente

68
Test de autoevaluare
1. Care sunt tipurile de pesticide n funcie de duntorul pe
care l vizeaz?

2. Care sunt cile de contaminare cu pesticide a

alimentelor de origine vegetal ?

3. Care sunt cile prin care contaminarea alimentelor de

origine vegetal cu pesticide i manifest efectul toxic

4. Efectul cror pesticide a fost studiat preponderent n

cazul alimentelor de origine animal?

5. Enumerai cel puin trei procedee de prelucrare care au

influena asupra reziduurilor de pesticide din alimente

69
6. Care din urmtoarele reprezint tipuri de fungicide?
6. Fungicide anorganice
7. Fungicide nesistemice organice
8. Fungicide sistemice organice
7. Care din urmtoarele reprezint tipuri de urme lsate de
pesticide la alimentele de origine vegetal?
6. Extracuticular
7. n semine
8. Cuticulare
8. Care din urmtoarele reprezin n prezent ci de
contaminare a alimentelor de origine animal cu pesticide?
6. Tratamente cutanate
7. Furaje contaminate
8. Tratamente injectabile
9. Care din urmtoarele reprezin operaiuni tehnologice prin
care se reduc reziduurile de pesticide din alimente:
6. Prjirea
7. Mrunirea
8. Fierberea

70
10 Ce tipuri de substante cu potential toxic sunt incluse pe lista
Conventiei de la Stockholm?

11 Dati minim trei exemple de substante cu potential toxic care

sunt incluse pe lista Conventiei de la Stockholm (POPs)?

12 Ce prevad reglementarile legislative romanesti cu privire la

reziduurile de pesticide din alimente?

13. Pentru ce tipuri de alimente nu sunt incluse valori CMA (MRL)

explicite in legislatia europeana si nationala?

14. Ce tipuri de programe se analizeaza la EFSA in vederea

monitorizarii reziduurilor de pesticide din alimente la nivel
european?

15. Dati exemplu de cel putin o recomandare care reiese din ultimul
raport al EFSA cu privire la reziduurile de pesticide din alimente.

71