GRILE C.E.P.A.

LICENA 2013
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. Enun i variante de rspuns Sporul bacterian: a) prezint aceeai rezisten ca i celula vegetativ; b) are rezisten sczut fa de aciunea factorilor de mediu; c) este o form activ a celulei vegetative. Structurile intracelulare ale bacteriilor: a) nu sunt delimitate prin membrane; b) posed membrane proprii; c) posed membrane proprii numai in stadiul matur. Phyllumul Zygomycota aparine domeniului: a) Archaea; b) Bacteria; c) Eukarya La sarcina: a) planurile de diviziune sunt orientate n 3 direcii diferite ale spaiului, reciproc perpendiculare unul pe altul; b) diviziunea se face dup planuri succesive paralele; c) celulele rezultate din diviziuni rmn independente. Peretele celular bacterian: a) are o activitate metabolic esenial; b) prin eliminare duce la moartea celulei; c) are ca funcie principal susinerea ntregii arhitecturi celulare. n citoplasm: a) se gsesc mari cantiti de ADN; b) se gsesc mari cantiti de ARN; c) raportul dintre ADN i ARN este aproximativ egal. Fierberea: a) este o metod incomplet de sterilizare; b) se folosete n industria alimentar; c) se folosete n sterilizare mediilor de cultur pentru a nu le denatura. Puterea de distrugere a unui antiseptic se manifest n funcie de: a) starea de agregare a produsului; b) faza de dezvoltare a microorganismelor; c) disociaia germenilor. Pasteurizarea este o metod de sterilizare n care: a) sunt distruse att formele vegetative ct i sporii; b) sunt distrui doar sporii, rmnnd doar formele vegetative; c) sunt distruse formele vegetative nu i sporii. Sporul este o formaiune: a) endocelular; b) care apare cnd condiiile de mediu sunt prielnice; c) exocelular. Colorarea celulelor microbiene dup metoda de colorare se clasific n: a) direct i indirect; b) simpl i combinat; c) difuz i selectiv. Bacteriile acetice sunt: a) Gram pozitive; b) Gram negative; c) acido-alcoolo-rezistente. Studiul mobilitii bacteriilor se face: a) cu ajutorul coloraiei Gram; b) prin examinarea n pictur suspendat; c) prin examinarea n pictur turtit. Msurarea pH-ului mediului de cultur se face: a) numai nainte de sterilizare; b) numai dup sterilizare; c) fie nainte, fie dup sterilizare. Din punct de vedere al provenientei mediile de cultur pot fi: a) uzuale i speciale; b) naturale, artificiale i sintetice; c) lichide i solide. Agarul reprezint pentru mediile de cultur: a) substrat nutritiv; b) agent de solidificare; c) solvent al substanelor minerale. Asepsia: a) este o metod incomplet de sterilizare; b) presupune evitarea contaminrii cu germeni din afar; c) se realizeaz doar cu ajutorul antisepticilor. Frotiurile permit punerea n eviden a: a) nsuirilor morfologice i tinctoriale ale microorganismelor; b) nsuirilor fiziologice ale microorganismelor; c) capacitatea germenilor de a se colora. Bacteriile Gram pozitive sub aciunea alcool-acetonei: a) i menin culoarea violet; b) i menin culoarea roie; c) se decoloreaz. Etapele efecturii unui frotiu sunt: a) pregtirea lamei, etalarea suspensiei de celule, uscarea frotiului, fixarea frotiului; b) pregtirea lamei, etalarea suspensiei de celule, fixarea frotiului, uscarea frotiului; c) pregtirea lamei, fixarea froiului, uscarea frotiului, etalarea frotiului cu ulei de imersie. Cu ajutorul etuvei se sterilizeaz: a) substanele cu un grad ridicat de termolabilitate; b) sticlria i ustensilele metalice; c) mediile de cultur i sticlria. Microorganismele halofile cresc pe medii bogate n: a) oxigen; b) sruri; c) zaharuri. Care radiaii au influen microbicid: a) hertziene; b) infraroii; c) ultraviolete.

24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52.

Soluia Lgol folosit n coloraia Gram: a) face posibil colorarea; b) intensific colorarea; c) diminueaz colorarea. Prin fixarea unui frotiu: a) germenii devin imobili; b) lamela ader foarte bine pe lam; c) membrana celular devine permeabil pentru colorant. Dezinfectantele sunt substane care se aplic n mod obinuit: a) pe esuturi vii; b) pe obiecte neanimate c) pe ambele. Antibiograma se execut pentru determinarea: a) sensibilitii germenilor la antiseptici; b) sensibilitii germenilor la dezinfectani; c) sensibilitii germenilor la antibiotice. Fixarea unui frotiu poate fi: a) termic i de suprafa; b) chimic i termic; c) chimic i mecanic. Proteobacteria este un filum n cadrul domeniului: a) Bacteria; b) Eucaria c) Archea. Care dintre procariote pot fi crescute numai n celule vii: a) Cianobacteria b) Rickettsia c) Chlamidia. Domeniul Archea include toate grupurile urmtoare exceptnd: a) micoplasmele; b) halofilele extreme; c) termoacidofilele. Celulele bacteriene sferice nlnuite sunt: a) bacili; b) streptococi; c) vibrioni. Citoscheletul de la procariote: a) ajut la determinarea formei celulei; b) este o bariera de permeabilitate; c) toate variantele sunt corecte. Care dintre urmtoarele afirmaii despre fungi nu este adevrat? a) unii fungi sunt fotosintetici; b) fungii au perei celulari formai din chitin; c) fungii sunt organisme heterotrofice. Modul de aranjare a bacteriilor n tetrad este caracteristic: a) bacililor; b) cocilor; c) spirochetelor. Tindalizarea este: a) o dezinfectare fracionat; b) o autoclavare fracionat; c) o nclzire fracionat. Mediile de cultur care prin compoziia lor evideniaz anumite particulariti metabolice caracteristice unei specii de microorganisme se numesc: a) medii de diagnostic; b) medii selective; c) medii de mbogire. Pliurile membranei interne a mitocondriei de la eucariote se numesc: a) tilacoizi; b) grane; c) criste. Principalele tipuri de citoschelet sunt: a) citoplasma i nucleoplasma; b) lizozomii i vacuolele; c) microfilamentele i microtubulii. Antisepticele au efect: a) microbian; b) microbicid; c) microbiostatic. Toxiinfeciile alimentare stafilococice se produc n general prin consumul de: a) produse nonanimaliere consumate n stare crud b) lapte, smntn, ngheat, creme ndulcite c) pete i produse acvatice Enterococii sunt considerai: a) indicator igenico-sanitar b) patogeni c) utili n industria alimentar. Care dintre urmtoarele grupe de streptococi pot fi utilizate la obinerea produselor alimentare: a) pyogenes b) viridans c) lactici Bacteriile din genul Leuconostoc sunt : a) patogene b) nepatogene c) halofile Germenii din genul Pediococcus contamineaz de regul: a) produsele animaliere b) produsele non-animaliere c) nu contamineaz produsele alimentare Germenii din genul Lactobacillus sunt: a) patogeni b) nepatogeni c) hemolitici Pentru obinerea iaurtului se utilizeaz bacterii lactice de tip: a) homofermentativ b) heterofermentativ c) facultativ heterofermentativ Bacteriile din genul Listeria sunt: a) patogene b) nepatogene c) nu se cunoate nc Toxiinfeciile alimentare determinate de consumul mncrurilor cu orez pot fi produse de: a) Bacillus anthracis b) Bacillus cereus c) Bacillus stearothermophyllus Care dintre urmtoarele genuri de bacterii sunt sporogene i aerobe: a) Bacillus b) Clostridium c) Corynebacterium Clostridiile butirice prezint activitate: a) zaharolitice b) proteolitice c) intermediar Care dintre urmtoarele toxine se pot acumula n produsele alimentare sub form de focare: a) toxina stafilococic b) toxina botulinic c) toxina tetanic

53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81.

Bacteriile din genul Mycobacterium sunt: a) acidorezistente b) acidosensibile c) indiferente fa de aciditate Escherichia coli este considerat: a) indicator igenico-sanitar b) bacterie util n industria alimentar c) nu prezint importan pentru sigurana sau igena alimentelor Serotipul O157: H7 de la Escherichia coli, prezint antigene: a) somatice i flagelare b) capsulare i de suprafa c) nu prezint antigene Absena bacteriilor din genul Salmonella n alimente este considerat un criteriu: a) de igen alimentar b) de siguran alimentar c) nu se cunoate nc Care sunt factorii de patogenitate pentru Salmonella: a) agresivitatea i infeciozitatea b) virulena i toxicogenitatea c) invazivitatea Genul Shigella ncadreaz bacterii: a) patogene b) nepatogene c) acidorezistente Care dintre urmtoarele genuri de bacterii sunt agenii de putrefacie ai alimentelor: a) Proteus b) Propionibacterium c) Plesiomonas Genul Gluconobacter aparine: a) bacteriilor lactice b) bacteriilor acetice c) bacteriilor propionice Germenii din genul Vibrio se izoleaz frecvent din: a) pete i produse acvatice b) produse non-animaliere c) ou i praf de ou Levurile se dezvolt n alimente bogate n: a) proteine b) hidrai de carbon c) lipide Care dintre urmtoarele genuri de mucegaiuri pot elabora micotoxine: a) Aspergillus, Penicillium b) Cladosporium c) Absidia Modificrile de miros i gust apar la alimente: a) naintea modificrilor de culoare b) dup modificrile de culoare c) independent de modificrile de culoare Modificarea strii sanitare a alimentelor este sesizabil de ctre consumatori: a) da b) nu c) nu se cunoate Care dintre alimente sunt degradate mai rapid de microorganisme: a) cele n stare lichid b) cele n stare solid c) nu exist diferene Microorganismele se dezvolt mai rapid n alimente care au: a) aw = 0,65 0,95 b) aw = 0,15 0,35 c) aw = 0,35 0,65 Plasmoliza celulelor de microorganisme se produce n mediile: a) hipertone b) hipotone c) izotone Plasmoptiza celulelor de celulelor de microorganisme se produce n mediile: a) hipertone b) hipotone c) izotone n mediile anaerobe se dezvolt germenii din genurile: a) Clostridium b) Bacillus c) Proteus La sterilizarea conservelor se va ine cont de rezistena microorganismelor: a) anaerobe i termofile b) aerobe i mezofile c) aerobe i psihrofile Genul Salmonella aparine: a) bacililor G (-) b) bacililor G (+) c) cocilor G (+) Care dintre urmtoarele genuri de microorganisme sunt sporogene: a) Bacillus b) Clostridium c) Escherichia Care dintre urmtoarele genuri de microorganisme au rol pozitiv n industria alimentar: a) Leuconostoc oenos b) Listeria monocytogenes c) Streptococcus cremoris Genul Vibrio aparine: a) virusurilor b) bacteriilor G (+) c) bacteriilor G (-) Toxine microbiene produc urmtoarele genuri: a) Streptococcus b) Staphylococcus c) Clostridium Care dintre urmtoarele genuri microbiene prezint capsul: a) Leuconostoc b) Saccharomyces c) Klebsiella Care dintre urmtoarele genuri de microorganisme sunt sporogene: a) Saccharomyces b) Schizosaccharomyces c) Staphylococcus Metabolism oxidativ prezint urmtoarele genuri de microorganisme: a) Pichia, Candida, Hansenula b) Saccharomyces, Zygosaccharomyces, Schizosaccharomyces c) Kloeckera i Kluyveromyces Bacteriile lactice de tip homofermentativ produc prin metabolizarea hexozelor: a) acid lactic b) acid lactic i cantiti mici de acid acetic, etanol, acid formic c) acid lactic, etanol, acid acetic, CO2 Microorganismele microaerofile au nevoie de: a) tot oxigenul pus la dispoziia lor b) tot CO2-ul pus la dispoziia lor c) o parte din oxigenul pus la dispoziia lor

82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107.

108. 109.

Bacteriile din genul Mycobacterium sunt: a) patogene b) nu se cunoate nc c) nepatogene Din categoria microorganismelor osmofile fac parte: a) halofilele b) psihrofilele c) zaharofilele Levurile sunt microorganisme: a) microaerofile b) aerobe c) facultativ anaerobe La valori pH sczute se dezvolt mai bine: a) levurile b) bacteriile c) ambele categorii Microorganismele termofile sunt rezistente la: a) temperaturi ridicate b) temperaturi sczute c) presiune osmotic ridicat Care dintre urmtoarele genuri de microorganisme prezint activitate fermentativ asupra hidrailor de carbon: a) Mucor b) Cladosporium c) Absidia Halofilele se dezvolt bine n mediile n care presiunea osmotic extracelular este: a) mai mare dect presiunea osmotic intracelular b) mai mic dect presiunea osmotic intracelular c) egal cu presiunea osmotic intracelular Micotoxine produc mucegaiurile din genurile: a) Cladosporium b) Penicillium c) Aspergillus Genul Botrytis aparine: a) virusurilor b) levurilor nesporogene c) mucegaiurilor Genul Brettanomyces aparine: a) levurilor b) bacteriilor c) mucegaiurilor Care dintre urmtoarele genuri de microorganisme sunt patogene pentru om: a) Saccharomyces b) Salmonella c) Schizosaccharomyces Clostridium botulinum poate fi prezent n: a) produse lactate b) preparate din carne c) ou Pentru obinerea iaurtului se utilizeaz lactobacili: a) mezofili b) termofili c) psihrofili Genul Penicillium ncadreaz i specii utile n industria alimentar: a) da b) nu c) nu se cunoste nc Care grup de microorganisme determin cele mai multe modificri ale alimentului: a) bacteriile b) levurile c) mucegaiurile Genul Saccharomyces ncadreaz specii: a) patogene pentru om b) patogene pentru animale c) nepatogene i utile n industria alimentar n condiii de refrigerare, n alimente i pot continua dezvoltarea: a) microorganismele psihrofile b) microorganismele termofile c) microorganismele patogene Genul Acetobacter aparine bacteriilor: a) lactice b) propionice c) acetice Sunt mai rezistente la congelare: a) bacteriile G(+) b) bacteriile G (-) c) nu se cunoate nc Prezenta azotatilor in produsele de origine vegetala este consecinta: a. ploilor acide; b. temperaturilor peste 40 C; c. suprafertilizarii solului cu ingrasaminte azotoase. Azotatii se acumuleaza cu predilectie in: a. salata si spanac; b. banane si portocale; c. porumb si ovaz. Azotitul de sodiu si azotitul de potasiu se utilizeaza in industria carnii pentru: a. inrosirea carnii; b. sanatatea populatiei; c. calitatea alimentelor. In produsele din carne, nivelul de azotit rezidual este dependent de: a. cantitatea initiala de azotat/azotit adaugata; b. cantitatea de carne; c. cantitatea de sare adaugata. Azotitul de sodiu difera de azotatul de sodiu prin: a. numarul atomilor de azot; b. numarul atomilor de sodiu; c. numarul atomilor de oxigen. Sursele de contaminare cu reziduuri de azotatii si azotitii a populatiei sunt: a. utilizarea ca aditivi alimenteri in conservarea produseleor din carne si lapte; b. consumul de dulciuri; c. utilizarea ca aditivi alimenteri in paine. Producerea de nitrozamine in produsele alimentare are loc daca: a. exista substanta de nitrozare, respectiv azotit sau precursorul acestuia care este azotatul; b. sunt prezente condimente in exces; c. exista substanta de oxidare puternica. Formarea de nitrozamine este dependenta de: a. prezenta in produs a substantelor minerale; b. temperatura la care are loc tratamentul termic al produsului; c. pH-ul produsului: optimul de pH pentru formarea de nitrozamine este 7,4. Cea mai mare cantitate de nitrozamine se formeaza in : a. inima; b. stomac; c. plamani.

110.

111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127.

128.

129. 130. 131.

Hidrocarburile policiclice aromatice din atmosfera provin din: a. arderea combustibililor lichizi (benzine, motorine) in motoarele cu ardere interna ale mijloacelor de transport; b. centralele electrice de apartament; c. arderile de la centralele nucleare. Hidrocarburile policiclice aromatice (PAH) cuprind o serie de substante cu actiune carcinogenica si genotoxica dintre care amintim: a. antracenul; b. benzo (a) naftalina; c. benzo (a) pirenul. Riscul ingerarii de hidrocarburi policiclice aromatice poate fi diminuat prin: a. Renuntarea la fumat; b. Renuntarea la consumul de carne; c. Renuntarea la consumul de bauturi alcoolice. Efecte negative ale reactiei Maillard: a. producerea de antioxidanti; b. producerea de substante toxice cu actiune mutagenica si carcinogenica; c. producerea de micotoxine. Acrilamida se intalneste in urmatoarele produse alimemtare: a. cartofi fierti; b. cartofi prajiti; c. carne fiarta Acrilamida are denumire conform chimiei organice de: a. propilamida; b. propenamida; c. propenolamida. Formarea de acrilamida este influentata de urmatorii factori: a. temperatura tratamentului termic; b. cantitatea de apa; c. umiditatea aerului. Nivelul fara risc semnificativ pentru acrilamida ingerata este de : a. 1 g/zi; b. 1,5 g/zi; c. 2 g/zi. Micotoxinele sunt metaboliti toxici produse de: a. virusi; b. mucegaiuri; c bacterii. Aflatoxinele sunt produsi metabolici ai mucegaiurilor: a. Penicillium viridicatum; b. Aspergillus cIavatus; c. Aspergillus flavus. In laptele de vaca se intalneste aflatoxina: a. B1; b. G1; c. M1. Aflatoxinele sunt: a. liposolubile; b. termostabile; c. termosensibile. Ochratoxinele sunt produse de numeroase mucegaiuri din genul: a. Penicillium viridicatum; b. Aspergillus flavus; c. Aspergillus parasiticus. Ochratoxina A poate contamina urmatoarele produse: a. portocale; b. banane; c. cafea. Patulina este produsa de multe specii de Aspergillus si Penicillium cum ar fi: a. Aspergillus cIavatus; b. Penicillium viridicatum; c. Aspergillus parasiticus. Fumonisinele sunt micotoxine produse de diferite specii de: a. Aspergillus; b. Penicillium; c. Fusarium. Toxinele T-2, HT-2 fac parte din familia: a. Trichotecenelor; b. Ochratoxinelor; c. Aflatoxinelor. Zearalenonele prezinta proprietati ....................... la animalele care au consumat furaje contaminate: a. hiperestrogenice; b. hipertiroidiene; c. hipoestrogenice. Contaminarea alimentelor cu plumb se face: a. din sol si aer in cazul produselor de origine vegetala, mai ales cand acestea sunt cultivate pe suprafete apropiate de zonele industrializate si in apropierea cailor rutiere cu circulatie intensa; b. din ploile acide; c. din ambalajele care contin metale. Contaminarea cu mercur a produselor alimentare depinde de forma chimica a acestuia in mediu, gradul de interconversie a diferitelor forme in natura si felul produsului alimentar. Alimentele care pot acumula o cantitate mai mare de mercur sunt: a. conservele de fructe; b. conservele de legume; c. pestele si molustele. Simptomele intoxicatiei acute cu mercur se refera la: a. tuse excesiva; b. gastroenterite si dureri abdominale; c. dermatite. Poluarea mediului cu cadmiu rezulta din multiplele sale utilizari: a. teflonul vaselor de bucatarie; b. ambalajele conservelor; c. substanta de prevenire a ruginirii vaselor de fier.

132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156.

Insecticidele ciclodienice sunt: a. homeopate; b. psihotrope; c. neurotoxice. Prezenta pesticidelor in alimentele de origine animala se datoreaza: a. ingerarii furajelor de catre animalele producatoare de carne, lapte, oua; b. ambalajelor din plastic; c. nitratilor si nitritilor din sol. Denumirea chimica a melaminei este: a. triamino piren; b. triamino triazina; c. triamono tetrazina. Substana chimic melamina este adaugata ilegal in lapte pentru a creste: a. cantitatea de grasime; b. nivelul de proteine; c. nivelul de aminoacizi. Acrilamida este o substan puternic oxidant, rezultat din degradarea ............. sau ale altor poliglucide, la temperaturi nalte: a. aminoacizilor; b. amidonului; c. amilazei. Reactia Maillard are loc in trei etape principale si este dependenta de factori cum ar fi: a. pH-ul, durata, temperatura; b. durata, catalizatorul; reactantii; c. temperatura, umiditatea, viscozitatea. Acrilamida contine................. atomi de carbon: a. patru; b. trei; c. cinci. Melamina contine................. atomi de azot: a. sapte; b. sase; c. cinci. Pesticidele organoclorurate sunt: a. liposolubile; b. insolubile in grasime; c. insolubile in carne. Actiunea toxica a azotitului se manifesta prin: a. inhibarea transformarii provitaminelor B; b. producerea de methemoglobinemie; c. inhibarea functiunii glandei hipofize. Simptomele intoxicatiei cu nitriti sunt: a. polipnee; b. acnee; c. puls scazut. Nitrozaminele se formeaza in cazul unor branzeturi la care s- au folosit azotati in scopul prevenirii: a. alterarii; b. sfaramarii; c. balonarii. In produsele alimentare se formeaza in principal: a. dimetilnitrozamina; b. difenilnitrozamina c. dipropilnitrozamina. Benzo (a) pirenul a fost decelat in prod use de origine vegetala, carnuri si peste afumate, carnuri prajite la temperaturi mai mari de: a. 90 0 C; b. 2000 C; c. 160 0 C. Compusi formati in reactia Maillard cu actiune toxica sunt: a. compusii dicarbonilici; b. compusii diclorurati; c. compusii alchilati. Unele specii de mucegaiurile au fost utilizate in scop benefic pentru: a. producerea de alimente; b. producerea de toxine; c. producerea de preparate enzimatice. Pentru diferentierea aflatoxinelor se foloseste: a. cromatografia pe strat subtire de silicagel; b. ion cromatografia; c. cromatografia pe hartie. Din punct de vedere al toxicitatii acute aflatoxina cea cu cea mai mare toxicitate este: a. aflatoxina G2; b. aflatoxina B1; c. aflatoxina M1. Mucegaiurile din genul Claviceps produc o serie de micotoxine dintre care : a. alcaloizi ergot; b. alcaloizi zigot; c. citrinina. Care este pH-ul la carnea proaspt bovin: a) 5,5 6,0; b) 5,0-5,5; c) 4,5-5,0. Care este pH-ul la carnea proaspt de pasre: a) 5,5 6,0; b) 5,8 6,2; c) peste 6,2. Determinarea amoniacului n stare liber pentru aprecierea prospeimii crnii se face prin: a) metoda Eber; b) hrtie indicator; c) metoda electrometric. Pentru carnea zvntat, refrigerat sau congelat, care este condiia microbiologic n direcia Salmonella: a) absent/25 g; b) 15 germeni/25 g; c) 10 germeni/25 g. Carnea srat sau afumat are reacia corespunztoare a saramurei: a) acid; b) bazic; c) neutr. Care este coninutul de azot uor hidrolizabil la carnea foarte proaspt: a) 14-20 mg %; b) 20-22 mg %; c) 8-14 mg %.

157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173. 174. 175. 176. 177. 178. 179. 180. 181. 182. 183. 184. 185. 186.

Care este limita maxim de amoxicilin admis n muchiul de bovin adult: a) 0,1 ppm; b) 0,01 ppm; c) 1 ppm. Carnea zvntat, refrigerat i congelat trebuie s ndeplineasc urmtoarea condiie microbiologic n direcia bacteriilor sulfito-reductoare: a) absente/g; b) max. 1 germen/g; c) max 10 germeni/g. Care este condiia microbiologic a crnii i organelor de pasre n direcia Salmonella: a) 1 germen/25 g; b) absent/25 g; c) 2 germeni/25 g. Care este condiia microbiologic a crnii i organelor de pasre n direcia bacteriilor sulfitoreductoare: a) 20 germeni/10 g; b) 15 germeni/10 g; c) 10 germeni/10 g. Care este condiia microbiologic a pastei de mititei n direcia E. coli: a) 100 germeni/g; b) 110 germeni/g; c) 120 germeni/g. Preparatele semiafumate pot fi pstrate: a) 7-15 zile la 150C; b) 16-20 zile la 150C; c) 20-23 zile la 150C. Procentul de grsime specific preparatelor semiafumate tip II este de: a) 30-45 %; b) 20-42 %; c) 9-22 %. Care sunt valorile medii normale ale umiditii preparatelor din carne semiafumate tip I: a) 40,0-40,1 %; b) sub 40 %; c) 40,1-40,2%. Care sunt valorile medii normale ale coninutului de grsime din preparatele de carne de durat: a) 46-48 %; b) 48-49 %; c) 48,5-49 %. Care este cantitatea maxim admis de nitrii pentru mezeluri: a) maxim 7 mg %; b) maxim 8 mg %; c) maxim 8,5 mg %. Care este condiia microbiologic a preparatelor din carne srat n direcia E. coli: a) maxim 10 germeni/g; b) maxim 100 germeni/g; c) maxim 150 germeni/g. Care este condiia microbiologic a mezelurilor (proaspete sau semiafumate) n direcia E. coli: a) maxim 1 germene/g; b) maxim 2 germeni/g; c) maxim 3 germeni/g. Care este tipul de C. botulinum care produce toxiinfecii la bovine: a) A; b) B; c) D. Care este temperatura optim pentru toxigeneza cu C. botulinum: a) 25-300C; b) 23-240C; c) 20-250C. Grupa de conserve de carne se noteaz cu: a) 1; b) 2; c) 3. Verificarea ermeticitii conservelor se face cu ap cald la: a) 800C; b) 850C; c) 750C. Ce msuri se iau cu conservele cu bombaj fizic: a) se admit n consum; b) nu se admit n consum; c) se denatureaz Care este concentraia admis de nitrit de sodiu sau potasiu din conservele de carne: a) max. 65 mg/kg; b) max. 70 mg/kg; c) max. 75 mg/kg. Care este concentraia de polifosfai din conservele de carne: a) max. 1000 mg/kg; b) max. 800 mg/kg; c) max 500 mg/kg. Cte recipiente se recolteaz pentru efectuarea examenelor dintr-un lot de 1500 recipiente cu semiconserve: a) 4 recipiente; b) 6 recipiente; c) 2 recipiente Care este temperatura din slile de tranare, depozitare i alegere a crnii pentru semiconserve: a) max. 90C; b) max. 100C; c) max. 120C. Care sunt condiiile i timpul de maturare ale crnii pentru semiconserve: a) + 50C timp de 48 de ore; b) + 40C timp de 48 de ore; c) +60C timp de 48 de ore. Care sunt valorile medii ale raportului ap/protein pentru carnea de bovin adult: a) 3,6; b) 4,0; c) 3,8. Care sunt valorile medii ale raportului ap/protein pentru carnea de porc: a) 3,6; b) 3,8; c) 4,0. Care este raportul ap/protein al crnii pentru semiconservele din pulp de porc (Ham): a) 3,83; b) 3,80; c) 3,93. Care este concentraia maxim admis de azot uor hidrolizabil (mg NH3/100 g) pentru sortimentele din carne destinate semiconservelor: a) 50; b) 45; c) 60 Care este NTG mezofili aerobi admis pentru semiconserve carne n cutii pasteurizate: a) max. 10.000/g; b) max. 5.000/g; c) max. 1.000/g. Care este densitatea substanelor proteice din lapte: a) 1,25-1,30; b) 1,30-1,35; c) 1,35-1,52. Care este procentul mediu de grsime al laptelui integral de vac: a) 3,5%; b) 2,0%; c) 6,0%. Care este coninutul mediu al lactozei din laptele de vac: a) 3,4%; b) 4,5%; c) 4,8%.

187. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194. 195. 196. 197. 198. 199. 200. 201. 202. 203. 204. 205. 206. 207. 208. 209. 210. 211. 212. 213. 214. 215. 216. 217. 218.

Care este aciditatea maxim admis pentru laptele crud de vac destinat prelucrrii: a) 190T; b) 210T; c) 240T. Care este concentraia alcoolului utilizat pentru aprecierea prospeimii laptelui: a) 75 %; b) 80 %; c) 61 %. Care este cantitatea de sediment admis n lapte: a) 1 ml/litru; b) 2 ml/litru; c) 1,5 ml/litru. Care este coninutul normal de cloruri din laptele de vac pentru ara noastr: a) 1,223 g ; b) 1,250 g ; c) 1,300 g . Care este NTG admis n laptele crud de vac: a) sub 400.000; b) 400.000-450.000; c) 450.000-500.000. Amilaza prezent n laptele se distruge prin nclzire la: a) 600C; b) 630C; c) 650C. Peroxidaza prezent n laptele crud se distruge prin nclzire la: a) 800C ntr-un minut; b) 700C ntr-un minut; c) 750C ntr-un minut. Aciditatea la livrare a iaurtului tip gras trebuie s fie: a) 75-1400T; b) 140-1450T; c) 145-1500T. Aciditatea la desfacere a laptelui btut trebuie s fie: a) max. 1300T; b) max. 1400T; c) max.1500T. Care este coninutul de grsime al untului de mas tip B: a) 80 0,5 %; b) 74 0,5 %; c) 65 0,5 %. Care este condiia microbiologic pentru unt n direcia coninutului de stafilococi coagulazopozitivi: a) maxim 12/g; b) maxim 10/g; c) maxim 15/g. Care este condiia microbiologic pentru unt n direcia coninutului de Escherichia coli: a) 1 germen/g; b) 2 germeni/g; c) absen. Evidenierea aldehidelor din unt se face prin reacia: a) DUPOUY; b) KREISS; c) RSE-GOTTLIEB. Solubilitatea laptelui praf trebuie s fie: a) minim 97 %; b) minim 96 %; c) minim 95 %. Pentru brnzeturile fermentate coninutul n clorur de sodiu trebuie s fie cuprins ntre: a) 1 i 3,5 %; b) 2 i 4,0 %; c) 3 i 4,5 %. Aciditatea la brnza proaspt de vac, la livrare, la tipul gras i semigras poate fi maximum: a) 1900T; b) 2000T; c) 2100T. Care este termenul de garanie al pepsinei praf tip 1: a) 8 luni; b) 6 luni; c) 12 luni. La petele congelat examenul organoleptic se face la: a) 10 % din ambalajele lotului; b) 20 % din ambalajele lotului; c) toate ambalajele lotului. La petele neprelucrat lotul este de maxim: a) 1000 kg; b) 1100 kg; c) 1500 kg. La petele srat lotul este de maxim: a) 2000 kg; b) 4000 kg;c) 5000 kg. La petele afumat lotul este de maxim: a) 500 kg; b) 600 kg; c) 700 kg. pH-ul petelui neprelucrat proaspt trebuie s fie de: a) 6,3; b) 6,2; c) 6,5. Reacia pentru hidrogenul sulfurat al petelui neprelucrat proaspt trebuie s fie: a) slab pozitiv; b) pozitiv; c) negativ. La petele neprelucrat proaspt azotul uor hidrolizabil trebuie s fie de maxim: a) 35 mg %; b) 25 mg %; c) peste 35 mg %. La petele prelucrat i afumat la cald azotul uor hidrolizabil trebuie s fie de maximum: a) 65 mg %; b) 60 mg %; c) 50 mg %. Aciditatea icrelor srate trebuie s fie de: a) max. 4,0 mg KOH/g; b) max. 5,0 mg KOH/g; c) max. 5,5 mg KOH/g. Azotul uor hidrolizabil al icrelor negre trebuie s fie de maximum: a) 30 mg NH3 %; b) 65 mg NH3 %; c) 45 mg NH3 %. Care este mrimea medie a probelor pentru controlul semiconservelor din pete: a) 100 g; b) 200 g; c) 300 g. Pentru semiconservele de pete cu ceap concentraia NaCl trebuie s fie de maxim: a) 5 7 %; b) 6 8 %; c) peste 8 %. Pentru salata de icre concentraia NaCl trebuie s fie de maximum: a) 2,5 5,0 %; b) 3,0 6,0 %; c) 3,5 6,5 %. Coninutul real de pete pentru semiconservele de pete n sos trebuie s fie de minim: a) 50-65 %; b) 65-80 %; c) 70-75 %. Care este aciditatea maxim admis pentru semiconservele de pete cu ulei: a) 1-2 %; b) 1,5 3 %; c) 3 3,5 %.

219. 220. 221. 222. 223. 224. 225. 226. 227. 228. 229. 230. 231. 232. 233. 234. 235. 236. 237. 238. 239. 240. 241. 242. 243. 244. 245. 246. 247. 248. 249.

Care este condiia microbiologic pentru semiconservele de pete n direcia Salmonella: a) 1 germen/25 g; b) 2 germeni/25 g; c) absent. Care este condiia microbiologic pentru semiconservele de pete n direcia E. coli: a) max. 12 germeni/g; b) max. 10 germeni/g; c) max. 14 germeni/g. Care este temperatura de pstrare a semiconservelor de pete: a) 10-120C; b) 2-80C; c) 8-90C. Termenul de garanie de la data fabricaiei la petele marinat cu legume n sos condimentat este de: a) 20 zile; b) 30 zile; c) 15 zile; Densitatea medie a oului proaspt este de: a) 1030; b) 1050; c) 1080. nlimea maxim a camerei de aer la oule foarte proaspete este de: a) 7 mm; b) 5 mm; c) 6 mm. Oul proaspt (pn la 4 zile) are poziia axului su longitudinal cu fundul vasului cu ap de robinet: a) orizontal; b) ungi de 20-250; c) unghi de 450. Care este raportul dintre stratul perivitelinic de albu dens i cel de albu fluid: a) 2/1; b) ; c) 1/1. Oul proaspt are indicele vitelinic de: a) ; b) 1/3; c) . Oul vechi are indicele vitelinic de: a) ; b) 1/5; c) 1/6. pH-ul albuului oului proaspt este de: a) 7,8-8,2; b) 8,2-8,4; c) 8,3-8,4. pH-ul glbenuului oului proaspt este de: a) 6,8; b) 6,0; c) 7,0. Care este temperatura de pasteurizare a melanjului de ou: a) 630C timp de 2 minute; b) 64,50C timp de 2 minute; c) 650C timp de 2 minute. Care este temperatura de pstrare a melanjului de ou: a) 250C timp de un an; b) 180C timp de un an; c) 300C timp de un an. Care este umiditatea maxim admis pentru glbenuul lichid pasteurizat i congelat: a) 76 %; b) 56 %; c) 66 %. Care este coninutul minim de grsime din melanjul lichid pasteurizat i congelat: a) 10 %; b) 9 %; c) 8 %. Care este NTG maxim admis pentru melanjul lichid pasteurizat i congelat: a) 55.000; b) 50.000; c) 60.000. Care este umiditatea maxim admis la praful de ou integral: a) 5,0 %; b) 4,0 %; c) 8,0 %. Care este solubilitatea minim la praful de ou integral: a) 70 %; b) 80 %; c) 90 %. Umiditatea maxim a prafului de albu trebuie s fie de: a) 7,0 %; b) 8,0 %; c) 9,0 %. Condiia microbiologic n direcia Salmonella la praful de ou integral trebuie s fie: a) 1 germen/25 g; b) 2 germeni/25 g; c) absent/25 g. Determinarea zahrului direct reductor (zahrul invertit) din miere se face cu ajutorul metodei: a) ELSER; b) GTHE; c) cu alcool. Care este procentul de ap maxim admis pentru mierea monoflor i poliflor: a) 15 %; b) 20 %; c) 25 %. Care este concentraia minim de zahr direct reductor admis n mierea monoflor i poliflor: a) 70 %; b) 65 %; c) 60 %. Care este indicele diastazic pentru mierea de salcm de calitate superioar i a I-a: a) 6,5; b) 5,5; c) 4,5. Mierea falsificat prin adaos de melas are coninutul de zaharoz cuprins ntre: a) 10-20 %; b) 20-25 %; c) 25-30 %. Pentru identificarea hidroximetilfurfurolului din miere se folosete metoda: a) FIEHE; b) cu alcool etilic; c) cu acid clorhidric. Care este coninutul de hidroximetilfurfurol din mierea natural indiferent de gust: a) 2,5 mg %; b) 1,5 mg %; c) 2,0 mg %. Care este coninutul de hidroximetilfurfurol din mierea falsificat cu zahr invertit: a) 10-15 mg %; b) 15-20 mg %; c) peste 20 mg %. Care este aciditatea (cm3 NaOH 0,1 N folosii la titrare) la mierea de flori: a) maximum 40A; b) maximum 60A; c) maximum 70A. Mierea falsificat cu melas poate fi valorificat ca: a) substan edulcorant; b) pentru hrana animalelor; c) prepararea oetului.

Mierea albinelor hrnite cu zahr cu caractere organoleptice i fizico-chimice acceptabile 250. poate fi folosit ca: a) substan edulcorant; b) materie prim pentru prepararea buturilor alcoolice; c) hrana animalelor Cine influeneaz aspectul, culoarea, mirosul i gustul boabelor de cereale: 251. a) data recoltrii, b) tehnologia aplicat, c) specia cultivat. Care dintre cele enumerate mai jos, sunt nsuirile de macini ale boabelor de cereale: 252. a) aerodinamica boabelor, b) mirosul, gustul boabelor, c) sticlozitatea boabelor. 253. Care din indicii calitativi sunt luai n calcul la recepia grului folosit n tehnologia obinerii finii: a) MMB-ul boabelor de gru, b) MH-ul boabelor de gru, c) U% boabelor de gru. Pentru ce se face lotizarea cerealelor: a) pentru recepie, b) pentru depozitare, c) pentru mcini.

254. Care este coninutul de protein brut din bobul de gru: a) 15,49, b) 19,36, c) 20,35. 255.

De cine este stabilit amestecul de grne folosit n tehnologia finii: a) de inginerul ef sau 256. eful de departament, b) de laboratorul instituiei care face amestecul, c) de conducerea instituiei. 257. 258. 259. Ce reprezint povara de mcini: a) cantitatea de gru recepionat, b) cantitatea de gru de calitate medie, c) cantitatea de gru introdus n fluxul tehnologic. Separarea corpurilor strine dup form i lungime, n operaia de curire, se face cu ajutorul: a) separatoarelor aspirator, b) trioarelor, c) cernere. Pentru ndeprtarea corpurilor strine aderente la bob folosim operaiile: a) decojire- periere, b) splare, c) smirgluire.

Umectarea boabelor de cereale, n procesul tehnologic de obinere a finii. este necesar 260. pentru: a) a obine o fin alb, b) a reduce consumul de energie, c) a crete umiditatea boabelor la 18-20%. 261. 262. 263. Pentru finurile cele mai bune, care este raportul ntre granulele mai mari de 45 i mai mici de 45 : a) 2 : 1, b) 1 : 2, c) 1 : 1. Care este coninutul optim de protein din punct de vedere al panificaiei: a) 13,24, b) 20,35, c) 17,00. Cine influeneaz capacitatea finii de a forma gaze: a) amidonul finii, b) glutenul finii, c) zaharurile finii.

Ce se nelege prin puterea finii: a) propritatea ei de a forma un aluat care s rein o anumit cantitate de ap, b) propritatea ei de a forma un aluat care s rein o anumit 264. cantitate de drojdie, c) propritatea ei de a forma un aluat care s rein o anumit cantitate de CO2. 265. 266. 267. 268. 269. 270. Care sunt factorii ce influeneaz maturizarea finii: a) gradul de extracie, b) umiditatea finii, c) aerisirea finii. Cine contribuie la consistena aluatului n operaia de preparare a lui: a) capacitatea de hidratare, b) cantitatea de ap folosit n amestec cu fina, c) drojdia i fermenii. Cine contribuie la descompunerea unei pri de amidon n maltoz n faza de dospire a aluatului: a) drojdia de bere, b) fermenii naturali, c) apa. Care este temperatura maxim a apei folosit la prepararea aluatului: a) 230 C, b) 250C, c) 400C. De cine depinde creterea n volum al aluatului: a) de cantitatea i calitatea glutenului, b) de cantitatea de zaharuri fermentescibile, c) de temperatura de dospire. Ce materie prim vegetal folosim pentru obinerea pastelor finoase: a) ovz, b) tre, c) gru sticlos.

271. 272. 273. 274. 275. 276. 277. 278. 279.

Ce coninut de gluten trebuie s aib boabele de gru folosite pentru obinerea pastelor finoase: a) maxim 24%, b) minim 28%, c) minim 32%. Omogenizarea aluatului de paste finoase se face prin operaia: a) modelare, b) laminare, c) preparare la cald sau rece. Care sunt materiile prime amidonoase folosite la fabricarea berii: a) porumbul, b) ovzul, c) orzoaica. Pentru ce tipuri de bere utilizm zahrul sau siropul de zahr: a) bere nefiltrat, b) bere special, c) bere brun. Cum trebuie s fie srurile din apa utilizat la obinerea berii: a) complexe, b) disociate, c) alcaline. Din ce se obin pulberile de hamei: a) extract de hamei, b) conuri de hamei, c) rsini de hamei. Care dintre drojdiile menionate mai jos au putere mare de fermentare in tehnologia berii: a) drojdii Saaz, b) drojdii Frohberg, c) drojdii Logos. De cine depinde durata de germinare n procesul de malificare: a) de lungimea bobului, b) de lungimea germenului, c) de tipul de mal. Durata germinaiei boabelor de orz este diferit n funcie de: a) tipul de mal, b) lungimea coleoptilului, c) cantitatea de ap i cldur. De ce este necesar degerminarea malului n procesul de malificare: a) pentru o mai bun polizare, b) pentru o mai bun maturare, c) pentru o mai bun conservare.

280. La ce temperatur se usuc malul blond: a) 1050C, b) 75-800C, c) 95-1050C. 281.

Prin ce influeneaz favorabil procesul de fabricaie al mustului, mcinarea malului: a) prin 282. creterea randamentul n extract, b) prin creterea vitezei de filtrare, c) prin creterea calitii mustului. 283. 284. 285. 286. Ce este plmada: a) amestec de amidon i celuloz, b) amestec de glucoz i fructoz, c) amestec de ap cu fin de mal. De la ct la ct scade temperatura la prercirea mustului de mal: a) 100- 650C, b) 65-200C, c) 50- 150C. De cine este produs tulburarea berii: a) de saturarea in CO2, b) de saturare n alcool etilic i CO2, c) de substanele proteice i taninuri rmase n bere. Ce substane folosim pentru prevenirea tulburrii berii: a) cleiul de pete i bentonita, b) taninul i silicogelul, c) crbune activ.

287. La ce temperatur se solodific alcoolul: a) - 1300C, b) - 78,3oC, c) - 100oC. 288. La ce temperatur fierbe alcoolul: a) 100 oC, b) 98,5 oC, c) 78,3oC. 289. Care materii prime pot fi folosite la obinerea alcoolului: a) cartoful, b) celuloza, c) tescovina. Care sunt operaiile preparrii malului pentru obinerea alcoolului: a) purificarea, inmuierea i 290. germinarea materiei prime, b) zaharificarea cu mal, cu acizi i cu mucegai, c) prepararea, nsmnarea i fermentarea cu drojdii. 291. 292. Prin ce prob se urmrete zaharificarea cu mal n tehnologia alcoolului: a) prin proba cu acid sulfuric, b) prin proba cu iod, c) prin proba cu acid sulfuric. Care este temperatura optim de zaharificare cu mal n tehnologia alcoolului: a) 40- 50oC, b) 30- 40oC, c) 55- 65oC.

n ce condiii se formeaz o cantitate mai mare de mucegai sub form de miceliu i mai mic 293. sub form de conidii n tehnologia alcoolului: a) la temperatura de 98-100oC timp de 1-2 ore, b) la temperatura de 30-35oC timp de 48- 72 ore, c) la temperatura de 60oC timp de 2-3 ore. Care sunt cele 3 faze distincte ale fermentaiei plmezii n tehnologia alcoolului: a) 294. preliminar, principal i complementar, b) preparare, nsmnare i condiionare, c) creterea temperaturii, presiunii i eliminarea CO2. 295. Ce avantaje prezint utilizarea mucegaiurilor n industria alcoolului: a) economie de materie prima, b) operatii si aparate mai simple, c) obtinerea de alcool mai pur.

Ce este melasa folosit la fabricarea alcoolului: a) un produs secundar rezultat la fabricarea 296. zahrului, b) un produs vscos, brun folosit ca materie prim la fabricarea alcoolului, c) un reziduu rezultat la fabricarea alcolului. 297. Care este densitatea melasei: a) 1,400 g/cm3, b) 1,240 g/cm3, c) 1,080 g/cm3 298. Care este coninutul corect de zaharoz din melas: a) 30-36%, b) 44-52%, c) 77-80%. 299. 300. 301. 302. 303. 304. Care sunt substanele nevolatile de la distilarea plmezii fermentate: a) hidraii de carbon, substane azotoase, b) aldehide, esteri, c) drojdii, esuturi i tegumente. Care este proporia de alcool dintr-o plmad concentrat i bine fermentat: a) 5-8%, b) 12-14%, c) 8- 11%. n ce const rectificarea alcoolului: a) distilare fracionat prin diferen de temperatur, b) inlturarea apei i a substanelor volatile, c) nlturarea alcoolului etilic. Cnd se obine alcoolul aproape pur: a) la nceputul distilrii, b) la mijlocul distilrii, c) la sfritul distilrii. Ce concentraie n volum i greutate are alcoolul rectificat: a) 96,6% in volum si 95,0% in greutate, b) 99,9% n volum i 93,0% n greutate, c) 90,0% n volum i 96,0% n greutate. Ce verificm la recepia calitativ a seminelor oleaginoase: a) MH-ul i coninutul de corpuri strine, b) U% i coninutul de ulei, c) MMB-ul i randamentul de extracie a uleiului.

De ce este necesar precurirea seminelor oleaginoase: a) pentru a evita dezvoltarea 305. microflorei i a paraziilor, b) pentru a evita ncingerea seminelor, c) pentru a mrii spaiul de depozitare. 306. Care sunt principiile de care se ine cont la curirea cerealelor: a) diferena de MMB, b) diferenta de marime si greutate specifica dintre impuritati si seminte, c) forma seminelor.

De ce este obligatorie uscarea seminelor oleaginoase: a) pentru a evita hidroliza grsimilor, 307. b) pentru a evita unele procese biologice de degradare, c) pentru a depozita un volum mai mare de smn. 308. n funcie de ce variaz valoarea umiditii critice: a) continutul de ulei, b) umiditatea relativa a aerului, c) umiditatea critica a partii hidrofile.

De ce este necesar decojirea seminelor oleaginoase: a) se imbunatateste caliatea sroturilor 309. prin reducerea continutului de celuloza, b) se reduce continutul de ulei din brochen si rot, c) se obine mai uor ulei brut. Ce se urmrete prin mcinarea seminelor oleaginoase: a) destrmarea structurii celulare, b) 310. formarea de picturi mari, c) posibilitatea separrii acestor picturi prin presare i extragere cu solveni. 311. 312. Care sunt fazele procesului de prjire a mcinaturii: a) umectarea macinturii, b) nclzirea mcinturii umectate, c) prjirea mcinturii umectate. Ce factori influeneaz extragerea uleiului prin presare: a) presiunea i creterea presiunii, b) grosimea stratului de material supus presrii, c) presele utilizate.

313. 314. 315. 316. 317. 318.

Care sunt operaiile purificrii uleiului de pres: a) trecerea uleiului prin site vibratoare, b) uscarea uleiului la temperatura de 1050C, c) filtrarea uleiului. Extracia uleiului cu dizolvani urmrete: a) degresarea succesiv, b) difuziunea substanelor chimice, c) solubilizarea direct a uleiului . Ce consum de benzin este la extracia industrial n flux continuu: a) 6-7 litri/ tona de mcintur, b) 9-11 litri/ tona de mcintur, c) 11-13 litri/ tona de mcintur. Ce consum de ap este la extracia industrial n baterie: a) 14-18 m3/ton, b) 22-24 m3/ton, c) 18- 22 m3/ton. De ce caracteristici se ine seama la aprecierea calitii tehnologice a sfeclei: a) puritatea sucului celular, b) rezistena sfeclei la tiere, c) elasticitatea tieeilor de sfecl. Din ce parte a sfeclei extragem zahrul: a) din colet, b) din vrful radcinii, c) din corpul sfeclei.

Coninutul de zahr i puritatea sucului celular din sfecl depind de: a) soiul cultivat i 319. tehnologia aplicat, b) perioada n care se execut recoltarea, c) mrimea i greutatea rdcinii. 320. Cand este mai bine s introducem sfecla la prelucrare: a) dup o perioad de depozitare, b) n scurt timp dup recoltare, c) cand putem s o prelucrm. Indicatorii de calitate ai tieeilor sunt: a) Cifra SILIN, Cifra SUEDEZ, % de sfrmturi, b) % de sfrmturi, Cifra SUEDEZ, c) Cifra SILIN, Cifra SUEDEZ. Unde se afl dizolvat zahrul acumulat de sfecl: a) n vacuola din mijlocul celulei, b) n sucul celular, c) n membrana celulei.

321. Stratul de sfecl n maina de tiat are o grosime de: a) 50 cm, b) 2-3 m, c) 5-6 m. 322. 323.

Ce este plasmoliza celulei de sfecl: a) fenomenul prin care se impiedic trecerea zahrului 324. din celul n exterior prin difuziune, b) fenomenul prin care zahrul trece din celul n exterior prin difuziune, c) fenomenul prin care membrana celular este distrus. 325. La ce temperatur se realizeaz plasmoliza: a) 65oC, b) 700C, c) 820C. 326. Ce rol are temperatura n procesul de difuziune: a) crete energia cinetic a moleculelor de zahr, b) determin plasmoliza celulelor, c) mrete vscozitatea celulei.

327. Ct timp dureaz difuziunea: a) 60-100 minute, b) 60-80 minute, c) 100-120 minute . Ce se ntmpl dac se depete timpul i temperatura de difuziune: a) zeama de difuzie are 328. puritate sczut, b) coloizii trec n zeama de difuzie, c) decantarea i filtrarea decurg anevoios. 329. 330. 331. 332. 333. 334. Apa de extracie pentru difuziune influeneaz negativ procesul de difuziune i calitatea zemii prin: a) ph mai mare de 6,3, b) coninut ridicat de sodiu i potasiu, c) ph de 5,8. Pentru a menine apa de extracie pentru difuziune la ph-ul optim trebuie s o tratm cu: a) baze, b) acizi, c) schimbtori de ioni. Care sunt pierderile procentuale de zahr din greutatea sfeclei n procesul de difuziune la o infecie puternic cu microorganisme: a) 0,1-0,2%, b) 0,55%, c) 0,45% . Cum ajung microorganismele n procesul tehnologic: a) din tieei, b) din apa de splare, c) din apa de difuziune. Cum este mai bine s fie utilizat borhotul rezultat la fabricile de zahr: a) n stare proaspt, b) n stare uscat, c) in stare simpl . n ce const saturaia a-II- a: a) n tratarea zemii de difuzie cu CO2, b) n reducerea la minim a srurilor de calciu, c) n tratarea zemii de difuzie cu SO2.

335. 336. 337.

Cu ce tratm zeama subire pentru ai mbuntii calitatea din punct de vedere al coloraiei i al vscozitii: a) cu oxid de calciu, b) cu carbonat de sodiu, c) cu dioxid de sulf Cum se formeaza zaharul invertit: a) prin rafinoza, b) prin aplicare de saruri de potasiu si sodiu, c) prin hidroliza zaharozei. Ce se determina prin uscarea foilor de tutun: a) culoarea, b) tipul tutunului, c) fixarea insusirilor calitative .

Procesul de dospire a tutunului se desfasoara normal cand: a) umiditatea relativa in camera 338. este de 70%, b) temperatura este de 750C, c) frunzele de tutun isi mentin vitalitatea 4-6 saptamani. 339. Care este temperatura optima de dospire: a) 370C, b) 450C, c) 750C. 340. 341. Pentru fixarea culorii galbene a frunzelor de tutun, umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de: a) 50%, b) 75%, c) 85%. Care este umiditatea foilor de tutun pentru o manipulare in conditii optime: a) 82-85%, b) 15-30%, c) 78-80%.

Pentru a mentine frunza de tutun vie, in vederea modificarii culorii in timpul uscarii, trebuie: 342. a) sa asiguram oxigen la fiecare foaie de tutun, b) sa mentinem activitatea enzimelor, c) sa intensificam respiratia. 343. 344. 345. 346. 347. 348. 349. 350. 351. 352. 353. 354. 355. Care este scopul principal al uscarii foilor de tutun: a) eliminarea apei, b) transformarea hidratilor de carbon in compusi simpli, c) descompunerea albuminelor . Cu ce litere se noteaza culorile galbena, ptat si culoarea nucului n clasarea tutunului de tip Oriental: a) F, S, M, b) W, U, DAm, c) L. K, D. Enzima proteaz hidrolizeaz:a) peptidele n aminoacizi, b) peptina n peptide i proteine, c) proteinele n polipeptide. Care componente chimice dau ardeilor grasi, lungi i gogoarilor o arom plcut: a) uleiurile eterice, b) alcalozii, c) vitaminele. De ce este necesar ceruirea i mpachetarea n folie a castraveilor lungi de ser: a) pentru a evita ptarea i ofilirea, b) pentru a ii pstra calitile, c) pentru a se manipula mai uor . Cnd este momentul optim de recoltare al cepii: a) cnd 75% din frunzele verzi s-au ndoit i sunt galbene, b) cnd rdcinile sunt uscate, c) cnd tunicile acoper bine bulbii. Merele de calitate extra sunt cele care au: a) peduncul intact, b) peduncul rupt, c) form, mrime i culoare caracteristic soiului. Perele de calitate extra sunt cele care au: a) peduncul parial rupt; b) coaj perfect la exterior, c) pulp pietrificat. Monoglucidele sunt compui care au in molecula lor: a) o grupare carbonil si o grupare alcool; b) o grupare carbonil si mai multe grupri carboxil; c) mai multe grupri hidroxil i o grupare carbonil. Monoglucidele se pot clasifica dup: a) numrul de atomi de carbon din molecul; b) natura grupei carbonil; c) natura grupei OH. Amestecul racemic are urmtoarele proprieti a) este optic inactiv; b) conine cantiti egale din izomerul dextrogir si din izomerul levogir al aceleiai substane; c) conine cantiti egale din izomerul dextrogir si din izomerul levogir al unor substane diferite. Forma ciclic a monoglucidelor ia natere prin a) aditie de alcool la gruparea carbonil; b) condensarea gruprii carbonil la gruparea amino; c) aditie de carboxil la dubla legtur. Fenomenul stabilirii echilibrului ntre cei doi anomeri i , n soluie, se numete: a) activitate optic; b) mutarotaie; c) semiacetalizare.

Zaharoza rezult prin eliminarea de ap: a) in poziia 1-4 intre dou molecule de glucoz; 356. b) in poziia 1-4 intre o molecul de galactoz si glucoz.; c) in poziia 1-1 intre o molecul de glucoz i fructoz. 357. Monoglucidele prezinta izomerie: a) geometric; b) de caten; c) optic. Oxidarea blnd a glucozei formeaz: a) amestec de acizi zaharici; b) acizi uronici; 358. c) acizi aldonici. Oxidarea energic a aldozelor formeaz: a) acizi zaharici; b) acizi dicarboxilici; 359. c) acizi aldonici. Apartenena la seria D i L se refer la: a) sensul de rotatie al luminii polarizate; 360. b) configuraia atomului de carbon asimetric cel mai indepartat de gruparea carbonil; c) ambele rspunsuri sunt corecte. Fac parte din seria D glucidele care: rotesc lumina polarizata la dreapta; b) au configuraia 361. atomului de carbon asimetric cel mai indepartat de gruparea carbonil ca in D gliceraldehida; c) ambele rspunsuri sunt corecte. Glucidele prezint proprietile chimice ale: a) compuilor carbonilici; b) alcoolilor; c) acizilor 362. carboxilici. 363. Prin hidroliza amidonului se formeaz: a) glucoz; b) glucoz; c) glucoz si glucoz Dintre proprietatile chimice ale grupei carbonil glucidele prezinta reactii de: a) oxidare si 364. eterificare; b) condensare si esterificare; c) hidrogenare si oxidare. Comparativ cu celelalte grupe hidroxil, hidroxilul glicozidic are o reactiviate a) mai mic; b) mai 365. mare; c) egal. Care din perechile de hexoze de mai jos sunt epimere? a) D glucoz i D manoz; 366. b) D glucoz i D galactoz; c) D glucoz i D fructoza . Prin reducerea fructozei se formeaz: a) sorbitol si manitol; b) glucoz si sorbitol; c) manoz 367. i ramnoz. Existena anomeriei are legtur cu: a) configuraia OH glicozidic; b) poziia gruprii carbonil; 368. c) configuraia atomului de carbon cel mai indeprtat de carbonil. In soluia glucozei exist: a) numai forma furanozic ; b) numai forma piranozic ; c) att 369. forma furanozic ct si forma piranozic. Oligoglucidele cu caracter reductor sunt: a) maltoza si lactoza; b) maltoza si celobioza; 370. c) zaharoza si celobioza. Prin hidroliza maltozei se formeaz: a) 2 molecule de glucoz; b) 2 molecule de glucoz; 371. c) o molecula de glucoz si o glucoz. In oligoglucide intre resturile de monozaharide se formeaz: a) legatura eteric; b) legtur 372. esteric; c) legtur glicozidic. Lactoza rezult prin eliminarea de ap: a) in poziia 1-4 intre dou molecule de glucoz; b) 373. in poziia 1-6 intre o molecul de glucoz i fructoz; c) in poziia 1-4 intre o molecul de galactoz si glucoz . Prin hidroliza celobiozei se formeaz: a) 2 molecule de glucoz; b) 2 molecule de glucoz; 374. c) o molecula de glucoz si o glucoz. In structura D(+) glucofuranozei intalnim: a) un heterociclu format din 6 atomi (5 atomi de 375. carbon i 1 atom de oxigen); b) un heterociclu format din 5 atomi (4 atomi de carbon i un atom de oxigen); c) molecula aciclica formata din 6 atomi carbon. Gliceridele se formeaz prin: a) esterificarea glicerinei cu acid fosforic; b) condensarea 376. glucidelor cu acizi grasi; c) esterificarea glicerinei cu acizi grasi. Starea de agregare a triacilglicerolilor depinde de compoziia in acizi grai: a) cele bogate in 377. acizi saturati sunt solide; b) cele bogate in acizi saturati sunt lichide; c) cele bogate in acizi nesaturati sunt lichide. Hidroliza triacilgliceridelor are loc: a) sub actiunea lipazelor rezultnd glicerin si amestec de 378. acizi grasi; b) sub actiunea unui catalizator bazic rezultnd glicerin si amestec de saruri ale acizilor grasi; c) sub actiunea lipazelor rezultnd glucide si amestec de acizi grasi. La hidroliza bazic a grsimilor rezult i: a) spun; b)amestec de sruri ale acizilor grai; 379. c) amide ale acizilor grai.

380. 381. 382. 383. 384. 385. 386. 387. 388. 389. 390. 391. 392. 393. 394. 395. 396. 397. 398. 399. 400. 401. 402. 403. 404. 405.

Indicele de saponificare reprezint: a) cantitatea in mg de KOH necesara saponificrii unei cantiti de 1g lipide; b) cantitatea in mg de NaOH necesara saponificrii unei cantiti de 100 g lipide; c) cantitatea in mg de hidroxid de calciu necesara saponificrii unei cantiti de 1g lipide. Indicele de iod reprezint: a) gradul de nesaturare al unei grsimi; b) cantitatea de halogen adiionat de 100 g lipide; c) cantitatea de halogen aditionat la 1 g lipide. Steridele se formeaz prin: a) esterificarea sterolilor cu acid fosfatidic; b) condensarea sterolilor cu sfingozina; c) esterificarea sterolilor cu acizi grasi. Clasificarea sterolilor se face dup: a) provenient; b) dup structura chimic; c) tipul acidului gras din molecul. Acidul palmitic are: a) 20 de atomi de carbon in molecul si o dubl legtur; b) 16 atomi de carbon in molecul i numai legturi simple; c) 18 atomi de carbon in molecul. Indicele de aciditate reprezint: a) gradul de prospeime al unei grsimi; b) gradul de nesaturare al unei grsimi; c) cantitatea de KOH necesar neutralizrii unui gram de grsime. Triacilglicerolii sunt: a) esteri; b) amide; c) eteri glicozidici. Colesterolul este: a) zoosterol care a fost identificat si in plante; b) substan cristalin cu caracter hidrofob pronunat; c) substan solid, dextrogir. n uleiurile vegetale predomin gliceridele cu un coninut ridicat n: a) acizi grai nesaturai; b) acizi grai saturai; c) acizi grai legai amidic de un aminoalcool. Sterolii sunt: a) alcooli; b) esteri; c) lipide complexe. Majoritatea acizilor grai sunt: a) acizi monocarboxilici cu caten ramificat si numr par de atomi de carbon; b) acizi dicarboxilici cu caten neramificat si numr par de atomi de carbon; c) acizi monocarboxilici cu caten neramificat, saturat sau nesaturat si numr par de atomi de carbon . Acidul stearic are: a) 20 de atomi de carbon in molecul si o dubl legtur; b) 16 atomi de carbon in molecul i numai legturi simple; c) 18 atomi de carbon in molecul. Lipidele simple sunt: a) gliceride, fosfatide, etolide, cerebrozide; b) ceride, fosfatide, gliceride, etolide; c) gliceride, etolide, steride, ceride. Dintre proprietile chimice ale grupei OH alcoolic glucidele prezint reacii de: a) hidrogenare si condensare b) hidrogenare si aditie; c) esterificare si eterificare. Oligoglucidele se pot clasifica dup: a) caracterul chimic; b) felul ozelor constituente; c) numrul resturilor de glucide. Care din urmtoarele proprieti sunt caracteristice gliceridelor ? a) sunt insolubile in ap; b) sunt solubile in solveni organici; c) nu au punct de topire fix. Trigliceridele cu acizi grai nesaturai prezint reacii de a) adiie; b) oxidare; c) eterificare. Prin hidrogenarea trigliceridelor cu acizi grai nesaturai are loc: a) o saturare a catenei; b) solidificarea grsimii; c) obinerea glicerinei. Dintre steroli cel mai ntalnit in organismul animalelor superioare este: a) colesterol b) sitosterol; c) ergosterol. Colesterolul are rol important in organismul animal deoarece: a) este precursor de vitamina D; b) este precursor de hormoni steroizi; c) este precursor de acizi biliari. Rncezirea este mai accentuat la grsimile care: a) conin acizi grai nesaturai in proporie mare; b) conin acizi grai saturai in proporie mare; c) conin acizi grai nesaturai in proporie mic. Trigliceridele sunt in general: a) substane active care controleaz procesele care au loc in sistemele biologice; b) lipide din structuri celulare c) lipide de rezerv. In celula vie glucidele se menin i pot fi metabolizate sub forma de esteri cu: a) acid azotic; b) acid fosforic; c) acid acetic. Amestecul racemic are urmtoarele proprieti: a) rotete lumina polarizat; b) nu rotete lumina polarizat; c) conine zahr invertit. Hidroliza zaharozei duce la obinerea: a) de zahr invertit; b) unui amestec levogir; c) obinerea unui amestec dextrogir Dintre etapele glicolizei care sunt consumatoare de energie? a) activarea glucozei la glucozo6-fosfat; b) trecerea fructozo-6 fosfatului in fructozo-1,6 difosfat; c) interconversia triozfosfatilor

406. 407. 408. 409. 410. 411. 412. 413. 414. 415. 416. 417. 418. 419.

Prin oxidare catena acidului gras se scindeaza treptat in: a) acetil CoA; b) butiril CoA; c) succinil CoA Acizii grasi intra in procesul de oxidare sub forma: a) libera; b) tioester; c) ester fosforic In degradarea prin oxidare, acizii grasi sufera urmatoarele procese: a) dehidrogenare, hidratare, formarea unui cetoacid, scindarea acetl CoA; b) dehidrogenare, formarea unui cetoacid, hidatare, esterificare;c) formarea cetoacidului, hidratare, esterificare, oxidare Formarea intermediarului 2 trans enoil CoA are loc sub actiunea a) unei dehidrogenaze; b) unei oxidaze; c) unei esteraze Fosfofructokinaza este o enzima: a) inhibata de intermediari macroergici ai glicolizei b) inhibata de cantitati mari de ATP; c) stimulata de cantitati mari de ATP; Care din urmatoarele secvente metabolice apartin glicolizei? a) scindarea fructozo-1,6 difosfatului in trioze; b) izomerizarea glucozo 6- fosfatului in fructozo-6 fosfat; c) reducerea acidului piruvic la acid lactic In glicoliza pot intra urmatoarele glucide: a) dizaharide; b) fructoza si pentoze; c) glicerol si gliceraldehida Care dintre urmatoarele enzime sunt alosterice? a) fosfofructokinaza b) aldolaza; c) fosfotriozizomeraza Care sunt reactiile glicolizei in care se formeaza compusi macroergici? a) reducerea acidului piruvic; b) oxidarea aldehidei 3-fosfoglicerica c) deshidratarea acidului 2 fosfogliceric Amiloza este alctuit din: a) numr mare de molecule de - glucoz unite in poz 1-6 b) numr mare de molecule de - glucoz unite in poz 1-4; c) numr mare de molecule de - glucoz unite in poz 1-6 si cateva resturi laterale Amiloza are o structura: a) ramificat b) liniar c) liniar cu catene laterale scurte Prezint caracter nereductor: a) maltoza; b) celobioza; c) zaharoza. Majoritatea sterolilor sunt: a) substante solide care cristalizeaz uor din solveni organici; b) substante uor solubile in ap, optic inactivi; c) optic activi. Cele mai rspndite grsimi de rezerv sunt alctuite aproape exclusiv din: a) diacilglicerol; b) triacilglicerol;c) monoacilglicerol .