Sunteți pe pagina 1din 4

Lucrarea nr 1

Determinarea unor caracteristici chimice ale apei

1.1. Consideraţii generale. Scopul analizei apei


Scopul analizei apelor este acela de a se stabili caracteristicile organoleptice,
fizice, chimice, biologice şi bacteriologice, în raport cu condiţiile de calitate înscrise în
standarde sau norme specifice.
Cercetarea de laborator a apei ar necesita în principiu trei categorii de analize şi
anume:
- analize complecte – pentru determinarea ansamblului caracteristicilor apei;
- analize curente – pentru determinarea caracteristicilor principale, care ar
condiţiona folosinţa apei;
- analize speciale – pentru determinarea anumitor caracteristici care prezintă
interes într-o situaţie de moment sau care se referă la anumite aspecte privitoare la
calitatea apei.

1.2. Metode folosite, în general, la analiza apei


Metodele folosite pentru analiza apei variază în funcţie de natura caracteristicilor
determinate, de precizia necesară şi de dotarea laboratoarelor.
Pentru analiza organoleptică se folosesc pe lângă metodele standardizate şi
metodele de apreciere cantitativă a unor caracteristici organoleptice.
Analiza fizică presupune măsurarea unor caracteristici ca temperatura,
conductivitatea electrică, densitatea, radioactivitatea ,  şi  a unor compuşi aflaţi în
soluţie sau suspensie etc.
Analiza biologică presupune determinarea, concentrarea şi trierea organismelor
care intră în compoziţia zoo- şi fitoplanctonului, prin examen macro şi microscopic,
precum şi prin examenul depunerilor şi al nămolului de fund.
Analiza microbiologică constă în cercetarea calitativă şi cantitativă a
microorganismelor (bacterii, ciuperci, actinomicete) prezente în ape. Recent, îndeosebi
pentru scopuri de cercetare, s-a introdus şi analiza apei virusologică a apei. Analiza
microbiologică constă în identificarea microorganismelor prin metoda cultivării lor pe
medii speciale de cultură, care permit studierea proprietăţilor morfologice, tinctoriale şi
fiziologice.
Analiza chimică constă în determinarea componenţilor prezenţi în mod natural în
ape sau ca urmare a impurificării acestora. În acest scop se folosesc metode chimice şi
fizico-chimice cum sunt gravimetria, volumetria, colorimetria, electrometria, metode
radiochimice etc.
În analiza chimică gravimetrică, compuşii de determinat şunt separaţi din apă
sub formă de combinaţii insolubile.
În analiza volumetrică, dozarea anumitor componenţi se face cu soluţii titrate.
Analiza colorimetrică stabileşte concentraţia anumitor componenţi din apă, în
funcţie de intensitatea coloraţiei unei soluţii în care substanţa de analizat se găseşte
sub formă de ioni sau molecule colorate. Substanţa de analizat poate da cu unii reactivi
specifici, compuşi coloraţi.
Metodele electrochimice folosite în analiza apelor pot fi metode conductometrice,
potenţiometrice sau electrogravimetrice.
Metodele optice de analiză mai importante folosite în laboratoarele de analiza
apelor, sunt metode fotometrice, spectrofotometrice, turbidimetrice şi nefelometrice.
Tot metode optice sun şi cele bazate pe refractometrie şi analiză spectrală.
Analiza cromatografică constă în separarea substanţelor dintr-un amestec, prin
adsorbirea lor selectivă de către medii poroase.
În analiza unor substanţe prezente în ape se poate aplica: cromatografia pe
coloană, cromatografia în strat subţire, cromatografia în stare gazoasă.

1.3. Noţiuni introductive despre duritatea apei


Duritatea totală, notată(dT), reprezintă totalul ionilor de Ca şi Mg corespunzător
conţinutului de săruri de Ca şi Mg din apă sau abur.
Duritatea temporară, notată(dtp), reprezintă conţinutul de ioni de Ca şi Mg
corespunzător conţinutului de carbonaţi acizi de calciu şi magneziu din apă şi abur.
Duritatea permanentă, notată cu(dp), reprezintă conţinutul de ioni de Ca şi Mg
corespunzător conţinutului altor săruri de calciu şi magneziu în afară de carbonaţii acizi
şi anume: sulfaţi, cloruri, nitraţi etc., din apă şi abur. Aceste săruri precipită numai când
produsul lor de solubilitate este depăşit.
În tehnica tratării apei pentru cazane se mai folosesc următorii termeni:
- duritatea reziduală, notată dr, care reprezintă duritatea totală după aplicarea
procesului de tratare.
- duritatea de calciu, notată dCa, care reprezintă conţinutul total de ioni de calciu
în apă sau abur.
- duritatea de magneziu, notată dMg, care reprezintă conţinutul de ioni de
magneziu aflaţi în apă sau abur.
Alcalinitatea faţă de fenolftaleină (pH = 8,3) notată p, corespunde conţinutului
total de hidroxizi plus jumătate din conţinutul de carbonaţi şi în cazul prezenţei fosfaţilor,
plus o treime din conţinutul acestora.

p= OH- + ½ CO2-3 + 1/2 PO3-4

Alcalinitatea faţă de metiloranj (pH = 4,5-5,4) notată m, corespunde


conţinutului total de hidroxizi şi carbonaţi plus două treimi din conţinutul de fosfaţi (în
cazul prezenţei acestora), sau corespunde conţinutului total de carbonaţi acizi plus
două treimi din conţinutul de fosfaţi (în cazul prezenţei acestora).

m = OH- + CO2-3 + 2/3 PO2-4


sau:
m = CO2-3 + HCO-3 +2/3 PO2-4

Aciditatea apei decationizate, notată (-m), reprezintă suma concentraţiei de


ioni de hidrogen corespunzător anionilor sulfaţi, cloruri şi nitraţi din apa ce a fost trecută
printr-o coloană de cationit puternic acid în forma H +. Aciditatea apei este echivalentă
cu cantitatea de NaOH folosit pentru neutralizarea ionilor de hidrogen, în prezenţă de
metiloranj.
(-m) = SO2-4 + Cl- + NO-3

1.4. Exprimarea durităţii


1od = 10 mg CaO/dm3 = 7,14 mgMgO/dm3
1od = 0,357 mval CaO/dm3 = mval MgO/dm3 = 1og(grade germane)
1 mval duritate/ dm3 = 28 mg CaO/dm3 = 20 mg MgO/dm3 = 2,8od
1 mval / dm3 dCa= 20,04 mg Ca2+/dm3
1 mval / dm3 dMg= 12,16 mg Mg2+/dm3
1odCa= 7,14 mg Ca2+/dm3
1odMg= 4,34 mg Mg2+/dm3
1 mg/dm3= 1ppm
Exprimarea curentă a durităţilor (conţinutul total de săruri de Ca şi Mg) se face în
grade de duritate (od) şi în miliechivalenţi/dm3(mval/dm3).
Relaţiile între gradul de duritate (od), mval/dm3, precum şi între alte moduri de
exprimare a durităţilor, sunt următoarele:
Relaţiile între gradul de duritate adoptat în ţara noastră şi mval/dm 3, cu unităţile
folosite în alte ţări, sunt conform tabelului 1.
Tabelul 1.
Grade Grade de duritate mval
de germane engleze franceze americane CaO/dm3
duritate 10 mg 100 mg 10 mg 100 mg
CaO/dm3 CaCO3/ CaCO3/ CaCO3/gallon
gallon dm3
Româneşti 1,00 1,25 1,79 1,04 0,357
Germane 1,00 1,25 1,79 1,04 0,357
Engleze 0,80 1,00 1,43 0,83 0,286
Franceze 0,56 0,70 1,00 0,58 0,200
Americane 0,96 1,20 1,71 1,00 0,343
3
mval/dm 2,8 3,50 5,00 3,23 1,00

S-ar putea să vă placă și