Determinarea duritatii apelor

Introducere: Prezentarea generala a duritatii

Ce este duritatea apei?

Duritatea apei este determinate de concentratia sarurilor de calciu si magneziu

din apa.

O apa se numeste dura atunci cand contine multe saruri de calciu (mai ales sub
forma de carbonat sau sulfat de calciu) si de magneziu. Bicarbonatii de calciu si
magneziua care confera apei reactive alcalina alcatuiesc duritatea temporara sau
duritatea carbonatilor (KH), iar clorurile si sulfatii de calciu si magneziu alcatuiesc
duritatea permanenta. Prin insumarea celor doua duritati rezulta duritatea totala
(GH). Duritatea totala influenteaza direct cresterea pestilor, plantelor si a
microoranismelor.

Duritatea apei se datoreaza interactiunii apei cu solul si rocile cu care intra in

contact. Apa fiind solvent universal puternic, in timpul trecerii, preia in solutie
cantitati mici de minerale.

Apele foarte dure sunt neplacute la gust si lasa o senzatie specifica de creta in
gura. La fel si apa care este prea moale poate lasa un gust plat. Pentru a avea un gust
natural este necesar sa existe un nivel echilibrat al mineralelor.

Dupa gradul de duritate, apele se pot clasifica astfel:

- Foarte moi intre 0 - 4dGH

- Moi intre 4 - 8dGH
- Mijlocii intre 8 12 dGH
- Moderat de dure 12 - 18dGH
- Dure 18 - 30dGH
- Foarte dure peste 30dGH

Pentru masurarea duritatii, in acvaristica se pot utilizaa testele existente in

comert, acestea fiind foarte usor de utilizat, de obicei prin numararea picaturilor
necesare pentru virarea de la o culoare la alta culoare.
1
 Inca din antichitate s-a observant ca uneori apa avea proprietatea de
dizolvare rapida a sapunului.

In 1700 s-a constata ca aceste proprietati au fost cauzate de calciu si

magneziu in apa: apa bogata in aceste saruri a fost numita apa bruta sau apa gra.
Termentul a fost de atunci folosit pentru a clasifica apele in functie de continului
lor de saruri de calciu si magneziu. In practica, duritatea apei este definite ca suna
continului de Ca si Mg, exprimata in carbonat de calciu.

Importanta duritatii apei in rezultatele spalarii.

Prezenta ionilor de duritatea (calciu si magneziu) In apa, influenteaza rezultatele

spalarii. De fapt, actiunea de curatare a oricarui agent tensioactiv, un ingredient
de baza al detergenitolor este mult diminuata de prezenta ionilor de calciu si
magneziu, deoarece solubilitatea si, prin urmare, eficacitatea acestuia este foarte
scazuta.

O curatare buna a tesaturilor, in profunzime sau la suprafata, poate fi obtinuta

doar in cazul in care cantitatea de calciu si de magneziu, ioni in solutie, este foarte
redusa.

Apa cu grad ridicat de duritate folosita la spalat determina folosirea unei cantitati
mai mari de detergent pentru a obtine rezultate acceptabile de curatare. Apa de
duritate scazuta (numita dulce) necesita o doza mai mica de detergent.

Apa dura nu este daunatoare pentru sanatate

O serie de cercetari demonstreaza faptul ca apa dura ar fi benefica in special

pentru inima. Totusi exista si un numar de cercetari care nu au reusit sa constate o
legatura intre duritatea apei si bolile cardio-vasculare.

Exista un consens general in faptul ca:

apa de baut dura nu reprezinta un risc pentru sanatatea umana;
apa potabila poate fi o sursa importanta de minerale pentru organism.

2
 In acest context Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda valori minime si
maxime pentru continutul de calciu si magneziu din apa potabila.
Am putea concluziona ca duritatea apei de baut este mai importanta din punct
de vedere estetic si al gustului decat din punct de vedere al efectelor acesteia
asupra sanatatii.
Din punct de vedere economic apa dura produce inconveniente si costuri
suplimentare la nivel casnic:

imbaiatul in apa dura lasa o pelicula lipiciasa de sapun pe piele. Aceasta

impiedica clatirea si provoaca iritatii. Parul ramane imbacsit si sarmos;
impreuna cu sapunul formeaza saruri insolubile care se depun pe obiectele
sanitare;
rufele nu se curata indeajuns, isi pierd stralucirea si culoarea si necesita
mai mult detergent;
aparatele casnice se strica mai repede, depunerile de calcar reduc
conductibilitatea termica si implicit randamentul;
depunerile de piatra pe tevi reduc in timp debitul apei. Pe de alta parte exista si
un avantaj prin faptul ca aceste depuneri protejeaza tevile de coroziune si de
trecerea in apa a materialelor din compozitia acestora;

Capitolul 1. Determinarea duritatii apei

Unii dintre cei mai cunoscui indici chimici care se refer la natura
i c a n t i t a t e a diferitelor substane chimice pe care le conine apa natural
sunt duritatea, aciditatea ialcalinitatea. Valorile lor trebuie cunoscute iar unele
substane chimice trebuie ndeprtatenainte de folosirea apei ca ap potabil
sau n diferite domenii industriale ca ap industrial(diferite instalaiide nclzire a
apei).
n natur apele nu sunt constituite din ap pur ci sunt de fapt diferite solutii
diluate. Astfel n apele subterane si de suprafat predomin srurile pe care apa le
dizolv din componentii mineralogici cu care vine n contact, iar n apele de
precipitatie atmosferic sunt prezente gazele pe care le dizolv din aer. Continutul de
gaze este diferit, ca si natura gazelor dizolvate. Apa de ploaie contine cantitti
variabile de CO2, H2S, SO2, etc. n zonele industriale unde continutul de CO2 este
mai mare si nsotit de cantitati variabile de SO2 si NO2 apele au un caracter acid
(H2CO3, H2SO4, HNO3) prin urmare au un caracter foarte agresiv. Astfel puterea de

3
solubilizare a apelor cu continut de H2CO3 este foarte mare fat de rocile si
mineralele cu care vine n contact, conducnd la formarea unor ape cu continut
bogat n bicarbonati din care cel mai nociv este bicarbonatul de calciu si magneziu
care confer apelor asa-numita duritate temporar.

Se deosebesc urmtoare tipuri de duritate a apei: - duritatea temporar (dt),

determinat de prezenta bicarbonatilor de calciu si magneziu. Acesti compusi
sunt termic instabili, descompunndu-se la nclzire, n carbonatii corespunztori
care au produse de solubilitate mai mici si se depun, conform reactiilor:
- duritate permanent (dp), conferit de sulfati, cloruri, azotati de calciu si
magneziu, care persist n ap si dup fierbere.
- duritate total (dT) egal cu suma duritatilor temporar si permanent.

Duritatea totala a apei se masoara in grade de duritate, existand 3 sisteme de

notare: german, francez si englez. In acvaristica cel mai frecvent utilizat este gradul
de duritatea german (dGH), care exprima cantitatea de saruri de calciu si magneziu
dizolvate intr-un litru de apa, iar 1dGH = 10 mg CaO.

Corespondenta dintre gradul de duritate german si francez este urmatoarea:

1 german = 1.78 francez si 1 francez = 0.56 german

Cum actioneaza dedurizatoarele?

Majoritatea dedurizatoarelor care se gasesc pe piata functioneaza pe baza de

rasini schimbatoare de ioni. Acestea retin Calciul si Magneziul si elibereaza Sodiu in
schimb. Desi mai realizeaza si o prefiltrare a apei trebuie tinut cont de urmatoarele
aspecte:

acestea imbogatesc apa cu sodiu care daca depaseste anumite cantitati este
daunator sanatatii mai ales pentru hipertensivi;

4
 dedurizatoarele nu trebuie confundate cu filtrele de apa. Filtrele de apa
imbunatatesc toti parametrii apei prin eliminarea clorului, turbiditatii, parazitilor,
poluantilor, etc. Dedurizatoarele realizeaza doar o filtrare grosiera a apei.

Se mai gasesc dedurizatoare care se folosesc de un adaos de chimicale pentru

a reduce duritatea. Dedurizatoare pe baza de precipitate pot folosi soda si borax iar
dedurizatoarele pe baza de nonprecipitate folosesc fosfati.

Destul de des intalnite sunt asa numitele Filtre anticalcar care sunt dispozitive
magnetice care se monteaza pe tevile de apa si care ar trebui sa schimbe structura
cristalelor de calciu din apa.
Duritatea totala, notate d T, reprezinta continutul total de ioni de calciu (Ca+2) si
magneziu (Mg+2) existenti in apa sau aburi ca saruri solubile.

Coninutul de ioni de calciu i magneziu pot fi sub form de:

Carbonate acizi sau bicarbonate, Ca(HCO3)2 si Mg(HCO3)2, ce confera duritatea

temporara sau carbonatica. Se numeste temporara deoarece dispare la
incalzirea apei (t>60C) si reprezinta continului de ioni de calciu si magneziu
corespunzator continului de carbonate acizi de calciu si magneziu din apa.
Carbonatii acizi se transforma neutri sau hidroxizi greu solubili:
Ca(HCO3)2 -> CaCO3 +CO2+H2O
Mg(HCO3)2 -> MgCO3 +CO2+H2O
MgCO3 + H2O -> Mg(OH)2+CO2

Ionii de calciu i de magneziu exist n ap datorit disocierii

srurilor menionate.Mai exist i noiunea de duritate rezidual , notat dr , care
reprezint duritatea total dupaplicarea unui procedeu de tratare. Duritatea apei
se msoar n grade de duritate (germane, engleze, americane...= i n mE/L
(miliechivaleni/litru de ap). n Romnia se folosete gradul de duritate german(d).

5
Limite

In functie de duritatea totala, apele se clasifica in ape cu duritate foarte mica

(<4d), cu duritatea mica (4 - 8d), cu duritatea mijlocie (8-16d), ape dure (16-
30d), si foarte dure (>30d).

6
 Concluzii

Bine de stiut:

daca instalati un dedurizator in casa este bine sa lasati un robinet la care sa

aveti apa potabila nededurizata;
in zonele cu apa moale este bine sa realizati o monitorizare mai atenta a
nivelurilor de Ca si Mg din organism si daca este cazul compensarea lipsei acestora
pe alte cai;

Am putea concluziona ca duritatea apei de baut este mai importanta din punct de
vedere estetic si al gustului decat din punct de vedere al efectelor acesteia asupra
sanatatii.

Dup cum se tie, apa nu este numai o simpl soluie de substane minerale la
care se mai poateaduga i un procent de gaze existente n atmosfer. Apa
reprezint un important mediu de via
pentru plantele i animalele care se dezvolt n ape. Mediul acvatic funcioneaz
a un adevrat ecosistem.Pmntul este acoperit de ap n proporie de 75% aa
nct, privit din spaiu, apare ca o planet albastr.Cea mai mare cantitate de ap
este strns n mri i oceane sub form de ap srat, n care
suntdizolvate substane minerale. Apa se gsete pretutindeni, ascuns n
cotloanele moleculelor,n sol i n
subsol, pn sus n atmosfer i n toate organismele vii. Este
p r i n c i p a l u l c o n s t i t u e n t a l t u t u r o r organismelor vii, cu rol deosebit n desfurarea
tuturor proceselor vitale. Apa transport n organism attsubstanele nutritive, ct i produsele de
excreie rezultate n urma diverselor metabolism.

Bibliografie: www.scribd.com, www.enqan.ro

7
 CUPRINS

1. Introducere: prezentarea generala a duritatii...1

2. Capitolul 1 Determinarea duritatii apei..2

3. Capitolul 2 Efectul fotovoltaic in jonctiuni de semiconductori4

4. Limite..5

5. Concluzii7

6. Bibliografie.7

8
9