Clima Republicii Moldova este moderat-continentală şi se caracterizează prin iarnă blândă şi

scurtă, cu puţină zăpadă şi vară caldă de lungă durată, cu o cantitate scăzută de precipitaţii.
Deopotrivă cu părţile pozitive ale climei – perioada caldă îndelungată a anului, iarna blândă, cu
abundenţă de lumină şi căldură, prezintă şi părţi negative: fenomene de uscăciune şi caracterul
schimbător al timpului.
majoritatea tipurilor geografice de mase de aer ajung pe teritoriul republicii în bună parte uscate.
Aceasta explică frecvenţa timpului secetos practic în toate anotimpurile. De aici rezultă şi rolul
deosebit pe care îl are circulaţia generală a atmosferei pentru definirea trăsăturilor majore ale
climei republicii.
Teritoriul Republicii Moldova aparţine zonei cu umiditate insuficientă. Cantitatea de precipitaţii
scade de la nord-vest spre sud-est, de la 620 până la 490 mm pe parcursul anului. Precipitaţii cad
în fond în perioada caldă a anului sub formă de averse de ploaie şi doar circă 10% din cantitatea
lor anuală se prezintă sub formă de zăpadă.
De fenomenele meteorologice nefavorabile, care pot provoca anual daune considerabile economiei
naţionale a Republicii Moldova ţin şi aversele puternice de ploaie, grindina, îngheţurile târzii de
primăvară şi timpurii de toamnă, secetele etc.

Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale 2008-2009

Sezonul de iarnă 2008-2009 a fost cald şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe

parcursul iernii a constituit 1,0 0C fiind mai ridicată faţă de normă cu 2,4 0C. Cantitatea
precipitaţiilor căzute în decursul iernii a constituit 79,2 mm (sau 85,4 % din normă).
Condiţiile pentru iernarea culturilor de toamnă şi plantaţiilor multianuale în perioada de iarnă
2008-2009 au fost satisfăcătoare.
Primăvara a fost caldă şi în fond cu deficit de precipitaţii.
În lunile aprilie-mai, din cauza insuficienţei de precipitaţii condiţiile meteorologice au fost
mai puţin favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, răsărirea şi dezvoltarea
în continuare a culturilor prăşitoare. Îndeosebi vremea uscată din această perioadă a contribuit la
scăderea umezelii productive în straturile superioare ale solului. În legătură cu aceste condiţii
meteorologice starea culturilor cerealiere de primăvară şi prăşitoare s-au înrăutăţit.
Precipitaţiile căzute la sfîrşitul lunii mai au completat semnificativ rezervele de umezeală
productivă în sol şi au ameliorat condiţiile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor prăşitoare.
 Vara anului 2009 a fost foarte caldă şi în fond cu deficit de precipitaţii. Temperatura medie
a aerului pentru acest sezon a constituit 22,4 0C fiind cu 1,3 ºC mai ridicată faţă de normă.
Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul verii a constituit doar 48,5 mm (26,7 % din normă).
Toamna anului 2009 a fost foarte caldă şi cu deficit de precipitaţii.
Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a
constituit 12,6ºC căldură, fiind cu 2,4ºC mai ridicatfață de norma multianaulă. Cantitatea
precipitaţiilor căzute pe parcursul sezonului, în fond, a constituit 67,4 mm, sau 60,9% din normă.

Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale 2009-2010

anul 2010 a fost cald şi cu precipitaţii. Temperatura medie anuală a aerului a constituit în
teritoriu 8,9-11,2ºС căldură, depăşînd norma climatică cu 0,8-1,3ºС. Precipitaţiile au căzut
neuniform. Cantitatea lor pe parcursul anului în cea mai mare parte a teritoriului a constituit în
fond 615-790 mm (110-150% din normă),
Sezonul de iarnă 2009-2010 a fost în general mai rece decît în mod obişnuit şi cu multă
zăpadă. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului în teritoriu a constituit 1,3 - 4,1ºС
frig, fiind mai scăzută faţă de normă cu 0,1-0,8ºС. Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul
sezonului a constituit în fond 170-260 mm (180-280% din normă), ceea ce se semnalează în medie
o dată în 20-30 ani. Învelişul de zăpadă s-a stabilit pretutindeni în decada a doua a lunii decembrie
şi s-a menţinut pe o mare parte a teritoriului pînă la 18-20 februarie, iar în raioanele extreme de
nord – pînă la 26-28 februarie. Grosimea lui maximă în unele zile pe platformele mateorologice a
atins 54 cm (decembrie, SM Ceadîr-Lunga).
Pe parcursul sezonului de primăvară temperatura medie a aerului a constituit 9,8-11,1ºC
căldură, fiind cu 0,6-1,7ºC mai caldă ca de obicei. Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul
primăverii în o mare parte a teritoriului ţării a constituit în fond 100-170 mm, sau 90-140% din
normă.
Vara a fost foarte caldă şi cu cantitatea de precipitaţii aproape de normă. Temperatura medie
a aerului pentru acest sezon a constituit în teritoriu 21,2-23,7ºС căldură, fiind cu 2,1-3,0ºСmai
ridicată faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Numărul de zile cu
temperatura maximă a aerului de 35ºС şi mai mult a atins în decursul sezonului de vară în teritoriu
17 zile (SM Tiraspol), norma fiind de 2 zile, ce se semnalează în medie o dată în 20 de ani.
Cantitatea de precipitaţii căzută în acest sezon în cea mai mare parte a teritoriului a fost aproape
de normă şi a constituit în fond 200-270 mm, sau 80-120% din normă.
 Sezonul de iarnă 2013-14 a fost în general mai cald ca de obicei şi cu deficit de precipitații
pe o mare parte a teritoriului. Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit -0,2..-1,6ºС,
fiind cu 0,7-1,7ºС mai ridicată faţă de normă, și se semnalează în medie o dată în 2-3 ani. Vreme
anomal de caldă s-a semnalat în decursul primelor două decade a lunii ianuarie, cînd temperatura
medie a aerului a fost cu 5-6°C mai ridicată față de valorile normei și se înregistrează în medie o
dată în 15 ani. Însă pe parcursul decadei a treia a lunii ianuarie pe teritoriul țării s-a semnalat vreme
anomal de rece. Temperatura medie decadică a aerului a fost cu 5,1-7,1°C mai scăzută față de
normă, semnalîndu-se în medie o dată în 5-8 ani..
Cantitatea de precipitaţii pentru acest sezon pe 65% din teritoriul ţării a constituit 47-70
mm (50-75% din normă).
Primăvara a fost foarte caldă și cu precipitații. Temperatura medie a aerului pe parcursul
sezonului de primăvară a constituit în teritoriu +10,9..+12,4°С, fiind cu 2,0-2,8°С mai ridicată
faţă denormă și se semnalează în medie o dată în 10-20 de ani. Vreme anomal de caldă s-a
semnalat pe parcursul lunii martie, cînd temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată
față de valorile normei cu 5-6°C, ceea ce se semnalează în medie o dată în 30 ani.
Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul primăverii pe 40% din teritoriul ţării a
constituit 90-150 mm (80-120% din normă). În restul teritoriului suma lor a atins 160-205 mm
(125-170%din normă), сeea ce se semnalează pe teritoriul țării în medie o dată în 5-10 de
ani. Cea mai mare cantitate de precipitaţii pe parcursul sezonului a căzut la SM Camenca
– 246 mm (207% din normă),ceea ce în acest punct se semnalează pentru prima oară în toată
perioada de observații.
Vara a fost în fond caldă şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pentru acest
sezon a constituit în teritoriu +19,3..+22,4ºС, fiind cu 0,5-1,5ºС mai ridicată faţă de normă și
se semnalează în medie o dată în 3-5 ani. Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de
+30ºС și mai ridicată a constituit în teritoriu între 12 (SM Briceni) și 45 zile (SM Tiraspol),
norma fiind de 8-27 zile, iar cu temperatura aerului de +35ºС și mai ridicată – 2-8 zile (SM
Tiraspol), norma fiind de 1-2 zile. Vreme foarte caldă s-a stabilit pretutindeni pe teritoriul țării
în perioada 26 iulie – 16 august. Temperatura medie zilnică a aerului în aceste zile a constituit
în fond +24..+30ºС, fiind cu 4-8°C mai ridicată față de normă și în această perioadă se
semnalează în medie o dată în 10-25 ani.
Cantitatea de precipitaţii căzută pe parcursul verii pe 55% din teritoriu a fost aproape de
normă şi a constituit 140-260 mm, doar în raioanele extreme din nordul țării (10% din teritoriu)
suma lor a atins 290-320 mm (130-145% din normă). În restul teritoriului s-a semnalat deficit
de precipitaţii – au căzut 85-135 mm (50-70% din normă). Maxima zilnică de precipitaţii a
atins 105 mm (23 iulie, PAM Glodeni), ceea ce în acest punct se semnalează a doua oară în
toată perioada de observații.