Sunteți pe pagina 1din 6

România are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri

distincte, primăvară, vară, toamnă și iarnă. Diferențele locale climatice se datorează mai mult altitudinii și
latitudinii, respectiv mult mai puțin influențelor oceanice din vest, celor mediteraneene din sud-vest și celor
continentale din est.

 Regimul termic
Temperaturile medii anuale scad ușor de la sud (10°-11°C) spre nord (8,5°-9°C), variație datorată atât latitudinii
cât și distribuției reliefului țării. De asemenea, temperatura scade odată cu creșterea altitudinii (scade cu 6° la
fiecare 1000 m). Temperaturile maxime medii anuale oscilează între 22°C și 24°C în timpul verii, respectiv
între -3°C și -5°C, în timpul iernii. Temperaturile extreme înregistrate în România au fost de -38.5°C, la Bod
(județul Brașov)[1], pe 25 ianuarie 1942, și de +44.5°C la Ion Sion (județul Brăila), pe 10 august 1951.
Media anuală a precipitațiilor, urmând scăderea treptată a influențelor oceanice și mediteraneene, scade ușor de
la vest la est. Media anuală a precipitațiilor căzute (calculate pe întreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu
valori sensibil mai ridicate în zonele montane (1.000 - 1.400 mm/an, stațiunea Stâna de Vale este considerată
"polul ploii din România") și progresiv mai scăzute spre est, în Bărăgan fiind de sub 500 mm/an, iar
în Dobrogea și Delta Dunării coborând sub 400 mm/an.
Vara este un anotimp extrem de călduros, care durează de la începutul lui mai la jumătatea lui septembrie în
câmpiile din Sud și Vest. În sudul României există peste 40 de zile „tropicale”(cu temperaturi peste 30 de grade
Celsius) și peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25 de grade Celsius). Temperatura maximă absolută
din România este de 44,5 de grade Celsius, și s-a înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, pe 10 august 1951.
Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantități mari de precipitații. Verile din ultimii ani, datorită încălzirii
globale, au devenit foarte calde și asta aduce cu sine distrugerea de culturi și livezi, tulburări comportamentale
ale animalelor de curte și chiar irascibilitate în rândul oamenilor. Mai mult decât atât, zilele caniculare din
miezul verii fac și victime umane. În vara anului 2017, în timpul unui cod roșu de caniculă care viza sudul țării
(inclusiv Bucureștiul), 7 oameni s-au stins din cauza temperaturilor extreme, iar alte sute au avut nevoie de
îngrijiri medicale.
De notat că în zonele montane din Nord și Centru vara este un anotimp temperat, cu puține zile tropicale sau de
vară, și cu nopți răcoroase.
Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziție, cu perioade lungi de uscăciune alternând cu perioade de ploi. În
a II-a parte a lunii octombrie vin primele înghețuri, iar în noiembrie, de obicei în zonele montane, primele
ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul țării.
Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la -20 de
grade Celsius sau chiar sub (recordul este de -38,5 grade Celsius, la Bod, lângă Brașov, înregistrat la data de 25
ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state europene, atât datorită lipsei de precipitații
cât și datorită creșterilor frecvente de temperatură. În Sud și Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topește și
reface de câteva ori în decursul unei ierni. În ultimii ani, încălzirea globală și producerea de gaze cu efect de
seră au transformat total iernile din România. Episoadele autentice de iarnă, cu viscol și ger năprasnic s-au rărit
considerabil, însă atunci când apar sunt de cele mai multe ori sunt devastatoare. Iarna 2017-2018, din pricina
temperaturile extrem de ridicate, a doborât mai multe recorduri istorice. De exemplu, de Bobotează (6 ianuarie
2018) s-au înregistrat în București peste 17 grade Celsius, cea mai mare temperatură măsurată vreodată în
Capitală pe data de 6 ianuarie.
 Primăvara este un alt anotimp de tranziție, relativ scurt. Temperatura crește cu repeziciune, înghețurile
dispărând în luna aprilie.
Temperatura medie anuală variază de la 11 grade Celsius în lunca Dunării, la 6 grade Celsius în Harghita.
Temperatura medie a lunii iulie variază între 26 grade Celsius și 18 grade Celsius tot în funcție de regiune. În
ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0°C (la Băile Herculane sau la Mangalia) la -6 grade Celsius (în
depresiuni
 Regimul precipitațiilor[
Precipitațiile anuale
Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind de 637 mm
anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400 mm în Dobrogea, 500 mm
în Câmpia Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc,
atingând 1000 – 1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800 m.s
Un tabel cu temperaturile și precipitațiile care se întâlnesc în Timișoara

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*

Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual

1901-2000 -1,5° 0,6° 5,7° 11,1° 16,3° 19,6° 21,5° 20,9° 16,8° 11,2° 5,7° 1,2° 10,7°

2006 -1,7° 0,0° 5,0° 12,4° 16,2° 19,5° 23,6° 20,1° 17,5° 12,5° 6,4° 2,1° 11,1°

Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000

Anul 1979 1994 1952 1950 1950 1938 1939 1952 1946 1935 1926 1957

Maxima 17,4° 20,5° 28,2° 32,0° 34,5° 38,4° 39,6° 41,0° 39,7° 33,8° 27,1° 20,2°

Anul 1942 1935 1932 1931 1935 1962 1962 1949 1970 1971 1922 1927

Minima -38,5° -29,2° -20,0° -5,2° -5,0° 2,2° 5,9° 5,0° -1,9° -6,8° -15,4° -24,8°

Precipitații (media lunară și anuală în mm)

1901-2000 39,1 37,5 36,5 48,2 63,4 81,0 58.3 51,5 43,9 49,7 48,7 49,4 583,9

2006 30,3 41,7 49,3 78,8 50,2 87,8 50,4 98,0 24,6 17,4 31,3 21,3 581,1
*

Caracteristicile elementelor climatice


Temperatura medie anuală scade de la sud (unde este de peste 11°C în Lunca Dunării) la nord (8,5°C în nordul
Podișului Moldovei) și în altitudine (ajungând la 0°C la altitudini de peste 2000 m). După valorile temperaturii
medii anuale, există trei etaje termice: un etaj cald (cu valori de peste 10°C), un etaj mediu (între 10°C și 6°C) și
un etaj rece (cu temperaturi mai mici de 6°C).
Precipitațiile atmosferice scad de la vest la est și cresc în altitudine. După cum rezultă din afirmația anterioară,
precipitațiile cele mai scăzute se înregistrează în partea de est a țării (unde sunt sub 500 și chiar sub 400 mm/an,
fenomen datorat influențelor de ariditate) și cele mai ridicate pe munții înalți (peste 1200 mm/an). În ceea ce
privește vânturile existǎ o diversitate mare a mișcărilor aerului:

 iarna:
o crivǎțul - foarte rece și uscat, produce geruri puternice, troienind zǎpada in câmpiile din est și sud-est.
o vânturile de vest - aduc zǎpadǎ și ger cu preponderențǎ în partea vesticǎ și centralǎ a țǎrii.
o austrul - aduce aer tropical, cald, care înmoaie gerul și topește zǎpezile.
 vara:
o aer oceanic bate dinspre vest, nord-vest; este umed și aduce nori încǎrcați cu ploi bogate.
o aer tropical este uscat și fierbinte; provine din regiunile sudice, creazǎ cǎlduri toride și secete prelungite.

Influențe climatice în România:

 influențe oceanice: în vestul țării; aduc precipitații bogate;


 influențe submediteraneene: în sud-vestul țării, cu veri calde și uscate, și ierni blânde și ploioase;
 influențe de tranziție:fac trecerea de intre influențele oceanice și cele submediteraneene;
 influențe de ariditate:în estul țării, cu veri secetoase ți ierni geroase;
 influențe scandinavo-baltice: în Grupa Nordică a Carpaților Orientali și Podișul Sucevei, cu temperaturi
scăzute;
 influențe pontice:pe litoral, cu amplitudini termice mai
Toamna este unul din cele patru anotimpuri ale climei temperate. Este anotimpul care face legătura
între vară și iarnă.

Peisaj de toamnă.

 Toamnă
În emisfera nordică toamna începe în jurul lunilor august sau septembrie, pe când în emisfera sudică începutul
toamnei este considerat în jurul lunii martie. În această perioadă frunzele foioaselor încep să cadă. Acestea se
îngălbenesc, treptat capătă o culoare roșiatică sau brună, după care cad. De aceea, în America de
Nord toamna este numită și fall însemnând cădere. Este anotimpul în care zilele devin din ce în ce mai scurte
și mai răcoroase, nopțile devin din ce în ce mai lungi și mai friguroase iar în unele țări precipitațiile tind să
crească treptat.

S-ar putea să vă placă și