CLIMA ROMÂNIEI

România are o climă temperat-continentală de tranziție

Caracterul temperat este dat de poziția țării în plină zonă temperată, cu valori ale
temperaturii medii anuale de 100C, care reprezintă temperatura medie a regiunilor situate la
jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord.

Caracterul continental este evidențiat de diferențele termice dintre vară și iarnă(de

aproximativ 23-240C), mai mari decât în regiunea cu climă oceanică.Aceste diferențe termice
sunt mult mai mici decât în părțile interioare ale continentului euroasiatic, unde climatul are un
caracter excesiv.

Caracterul de tranziție între climatul oceanic al Europei de Vest(cu ploi și cald iarna),
climatul excesiv al Europei de Est(cu geruri iarna și secete vara)și climatul mediteranean al
Europei Sudice(ploios iarna și secetos vara).

Factorii care determină și influențează clima:

 Poziția geografică pe Glob, determină caracterul temperat al climei(temperatura medie

anuală de 100C, vânturi și precipitații neregulate, patru anotimpuri)
 Poziția pe continent, determină caracterul continental(amplitudini mari de între vară și
iarnă decât în climatul oceanic, preciptații mai reduse, anotimpurile de tranziție sunt
scurte)
 Radiația globală determină potențialul energetic(regimul căldurii), variază în funcție de
latitudine(scade de la sud125 kcal/cm2/an și circa 115 kcal/cm2/an în nord ) și în
altitudine(scade cu creșterea altitudinii:pe litoral este de peste 125kcal/cm 2/an, pe crestele
montane sub 110 kcal/cm2/an)
 Relieful, care determină modificări regionale prin:
-altitudinea-generează etajarea climatică,
-desfășurarea arcului carpatic reprezintă a barieră în calea maselor de aer,
-expoziția versanților-pe versanții expuși se produce accesiunea aerului ceea ce
determină producerea nebulozității și a precipitațiilor, pe versanții adăpostiți, aerul
coboară și determină timp senin și temperaturi mai mari
-prezența depresiunilor și a culoarelor de vale-induc circulația maselor de aer în lungul
lor, stagnarea celor reci și producerea temperaturilor scăzute, se produc inversiuni de
temperatură(pe fundul văilor, depresiunilor intramontane/submontane, geruri puternice,
cețuri persistente.
 Diferența de latitudine între nordul și sudul țării(de aproximativ 5 0 latitudine),
determină o scădere a temperaturii medii anuale de la sud la nord cu aproximativ 2-2,5 0C
  Marea Neagră, situată în partea de est, exercită o influneță asupra climei, dar foarte
redusă și limitată în zona litorală

Caracteristicile elementelor climatice

1.Temperatura aerului
Temperatura medie anuală scade de la sud la nord(unde este de peste 11 0C în
Lunca Dunării) la nord (8,50 C în nordul Podișului Moldovei) și în altitudine(ajugând la
O0C la altitudini depeste 2000 metri).
Amplitudinea termică reprezintă diferența de temperatură dintre luna cea mai
caldă(iulie) și cea mai rece(ianuarie), înregistrează diferențe mai reduse pe munții
înalți.De asemenea sunt mai reduse în Câmpia de Vest față de Câmpia Română.
Izotema- linie pe o hartă geografică care unește punctele cu aceași valoare de
temperatură.
Temperaturile absolute:maxima de 44,50C înregistrată în localitatea Ion Sion, lângă
Brăila, la 10 august 1951, datorită invaziei unui val de aer tropical, minima este de
-38,50C înregistrată în localitatea Bod, Depresiunea Brașov, la 25 ianuarie 1942, datorită
inversiunii termine și stagnării aerului rece pe fundul depresiunii.
2. Precipitațiile atmosferice
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 684 mm/an, cu variații: scad de la
vest(700 mm/am în Câmpia de Vest) la est(500 mm/an în Podișul Moldovei), respectiv
SE(în Delta Dunării sub 400 mm/an).În altitudine cresc astfel:câmpii(400-600 mm/an),
dealuri și podișuri(600-800 mm/an), zona montană(800-1200 mm/an).Cele mai ridicate
valori de precipitații se înregistrează în Munții Apuseni(Stâna de Vale, peste 1300
mm/an), iar cele mai scăzute în Delta Dunării și pe litoral(sub 400 mm/an).
Maximum de precipitații se înregistrează în lunile mai-iunie, iar cele mai scăzute
în lunile ianuarie-februarie.Secetele sunt mai frecvente în estul și sud-estul țării,
înregistrându-se în medie 20 de zile, dar pot depăși și peste 60 de zile(Câmpia
Bărăganului, Podișul Dobrogei, sudul Podișului Moldovei).
Izohietele-linie pe o hartă geografică care unește punctele cu aceași valoare de
precipitații.
3.Regimul eolian
Regimul și direcția vântului sunt determinate de circulația generală a maselor de aer
deasupra Europei, de centrii barici, particularitățiile reliefului(la exteriorul arcului
carpatic direcția vântului este relativ paralelă cu munții)
Principalele vânturi:
Vânturile de Vest-dominante, bat tot timpul anului, dar în special vara, sunt calde
și umede, aducând precipitații
Crivățul- bate dinspre NE, mai ales în estul și sud-estic, geros iarna, și uscat vara,
determinând existența unor temperaturi scăzute(iarna) și secete(vara).
 Austrul-bate în SV țării,vara este cald și uscat producând secete, toamna și iarna
fiind cald și umed.
Vânturi locale: Briza marină, Briza de munte, Fohnul.
4.Influențele climatice
 Oceanice-precipitații mai bogate, ploi de toamnă, moderat termic
Localizare:Câmpia și Dealurile de Vest(la nord de Mureș), Depresiunea colinară a
Transilvaniei, Munții Carpați
 Ariditate- ierni geroase, veri fierbinți, zile tropicale, secete frecvente
Localizare:Câmpia Moldovei, Podișul Bârladului, Podișul Dobrogei, partea de est a
Câmpiei Române, Subcarpații Moldovei, Subcarpații Curburii
 Submediteraneene- în partea SV a țării, sub influența Austrului:Defileul Dunării, sudul
Munților Banatului, Podișul Mehedinți, Valea Cernei, Câmpia Olteniei, Sudul Câmpiei
de Vest și a Dealurilor de Vest
 Scandinavo-baltice-temperaturi foarte scăzute iarna, precipitații bogate, frecvente
ninsori iarna în partea de nord a țării: Podișul Sucevei, Obcinele Bucovinei
 Pontice- amplitudini termice mai scăzute, precipitații mai reduse, sub influența brizelor
marine:Delta Dunării, zona litorală
 De tranziție- fac trecerea între influențele submediteraneene cu cele de ariditate: partea
centrală a Câmpiei Române, Subcarpații Getici, Podișul Getic.