B.

Clima României

a. Factorii genetici ai climei

● Poziția geografică:
- poziția pe Glob, pe paralela de 450 latitudine N, determină caracterul temperat al climei;
- poziția pe continent, în partea sa centrală, determină caracterul continental, dar moderat al climei;
● Relieful influențează clima prin:
- altitudine - determină o etajare a elementelor climatice: temperatura scade, precipitațiile cresc;
- dispunerea arcului carpatic - blochează unele mase de aer sau permite accesul altora;
● Diferența de latitudine între S și N țării
- determină scăderea temperaturii medii anuale (T.M.A.) de la S la N cu 2-2,50C;
● Predominanța circulației maselor de aer vestice;
● Marea Neagră
- are o influență redusă , doar pe litoral, pe o fâ șie de cca. 20 de km lă țime;
- se manifestă prin veri răcoroase, ierni blânde, brize marine.

b. Elementele climatice
 Temperatura aerului
 Temperatura medie anuală
- este redată pe hă rțile climatice prin izoterme (linii cu valoare egală a temperaturii aerului);
- scade de la S la N (10-110C în S și 8,50C în N Pod. Moldovei);
- scade odată cu altitudinea ( peste 110C în Lunca Dunării și 00C/sub 00C pe crestele Carpaților);
 Temperatura medie a lunii ianuarie
- este negativă pe aproape tot cuprinsul țării (-2; -30C în câ mpii și -11; -120C pe munții înalți);
- excepție face sudul litoralului, la Mangalia, unde temperatura este pozitivă (+ 0,50C);
- iarna, în depresiunile intramontane, se produc inversiuni termice.
 Temperatura medie a lunii iulie
- variază între 230C în Lunca Dunării, 20-220C în câ mpii și 5-60C pe crestele Carpaților.
 Temperaturile extreme
- temperatura maximă a fost de + 44,50C la stația Ion Sion din Câ mpia Bră ilei (10 august 1951);
- temperatura minimă a fost de - 38,50C la stația Bod din Depresiunea Brașov (25 ianuarie 1942).
 Amplitudinea termică anuală
- se calculează prin diferenţa dintre temperatura maximă şi temperatura minimă și evidențiază
continentalismul climatic;
- are valori mai mari în estul Cp. Româ ne și Pod. Dobrogei (peste 24 0 C) și cele mai mici valori în M-ţii
Carpaţi (17-180 C).

● Precipitațiile atmosferice
Cantitatea medie anuală de precipitații:
- scade de la vest la est datorită reducerii influenței maselor de aer vestice pe această direcție;
✔ 600-700 mm/an, în nordul Câmpiei de Vest, până la 400-500 mm/an, în Câmpia Moldovei;
- crește odată cu altitudinea;
✔ 400-600 mm/an în regiunile joase, de câmpie până la 1200-1400 mm/an pe crestele Carpaților;
- cel mai mult plouă în Munții Apuseni (peste 1400 mm/an; polul ploilor în țară );
- cel mai puțin plouă în Delta Dunării (sub 400 mm/an).

 Regimul eolian (Vânturile)

 Vânturile de Vest
- au cea mai mare frecvență pe teritoriul țării;
- bat tot timpul anului, dar mai ales vara și aduc precipitații (mai-iunie);
- bat în vestul și centrul ţării şi în sectoarele înalte ale Carpaților;
  Crivățul
- bate dinspre est și nord-est (din Siberia - aer polar continental)
- este un vânt rece, uscat și violent iarna, cald și uscat vara;
- afectează partea de est și sud-est a țării (Moldova, Dobrogea, estul Cp Româ ne);
- o prelungire a acestuia ajunge în depresiunile din Carpații Orientali sub numele de Nemira;
 Austrul - bate în sud-vestul țării;
- vara este cald și uscat, toamna și iarna este cald și umed ;
 Vânturi de tip foehn
- se formează atunci câ nd masele de aer sudice și vestice, traversează masivele muntoase și coboară în
regiunile vecine mai joase, încă lzindu-se;
- bate la începutul primăverii și aduce vreme frumoasă;
- bat în Subcarpații Moldovei, de Curbură și Getici, în sud-estul M-ților Apuseni, în depresiunile din sudul și
sud-vestul Transilvaniei;
- cel mai cunoscut este Vântul Mare/Mâncătorul de zăpadă din Depres. Fă gă raș;
 Brizele marine și montane
- sunt vânturi care își schimbă direcția de la zi la noapte.

c. Regionarea climatică
- este generată de etajarea climatică și de influențele climatice din exterior.
c.1. Etajele climatice:
 Etajul climatic montan care cuprinde:
 un climat alpin - pe crestele Carpaților, la peste 1800 – 2000 m;
 un climat montan propriu-zis - între 800 și 1800 m (munții mijlocii și înalți);
 un climat de depresiuni intramontane și submontane - cu inversiuni termice iarna.
 Etajul climatic de dealuri care cuprinde:
 un climat de dealuri înalte - între 500 și 800 m, inclusiv munții joși;
 un climat de dealuri joase - între 300 și 500 m;
 Etajul climatic de câmpie - la altitudini sub 300 m (în câ mpii, Pod Dobrogei Centrale și de Sud);
 Etajul climatic de luncă și deltă
 Etajul climatic de litoral
c.2. Influențele climatice:
 influențe oceanice
- în partea de vest și centrală a ță rii (Cp. De Vest, Dl. de Vest, M-ții Apuseni, M-ții Poiana Ruscă , D.C.T. );
- sunt moderate termic, cu precipitații bogate;
 influențe submediteraneene
- în partea de sud-vest a ță rii (sudul Cp. De Vest și Dl. de Vest, M-ții Banatului, vestul Cp. Româ ne,
vestul Pod. Getic, Pod Mehedinți);
- temperaturi mai ridicate, ploi de toamnă, ierni blânde;
 influențe de ariditate
- în partea de est și sud-est a ță rii (Câ mpia Moldovei, Pod. Bâ rladului, Subcarpații Moldovei și de
Curbură , estul Cp. Româ ne, Pod Dobrogei, vestul Deltei Dună rii);
- ierni geroase, veri fierbinți, zile tropicale, secete frecvente;
 influențe de tranziție
- în partea de sud a țării (centrul Cp. Româ ne, estul Pod. Getic, Subcarpații Getici);
- fac trecerea între influențele submediteraneene și cele de ariditate;
 influențe scandinavo-baltice
- în partea de nord a țării (Grupa Nordică a Carpaților Orientali, Pod. Sucevei);
- temperaturi foarte scăzute iarna, precipitații bogate, frecvente ninsori iarna;
 influențe pontice
- în lungul litoralului, pe o fâ șie de 25-30 km lă țime, estul deltei Dunării;
- amplitudini termice mai scăzute, precipitații mai reduse.