CLIMA ROMÂNIEI

Clima României este temperat-continentală moderată, de tranziţie.

Factorii care influenţează clima României:
1. Poziţia pe Glob (pe paralela de 45° lat. N) → zona climei temperate .
2. Diferenţa de latitudine între S şi N României, de doar 5° determină o
diferenţă de t°C între N-S de 2-2.5°C.
3. Poziţia în Europa (determină caracterul continental al climei) .
4. Marea Neagră (are o influenţă redusă asupra litoralului) .
5. Relieful - impune o etajare pe altitudine, astfel :
- t°C scade odată cu creşterea altitudinii ;
- precipitaţiile cresc odată cu creşterea altitudinii .
6. Centrii barici şi circulaţia maselor de aer:
- din V: umede cu t°C moderate ;
- din S: * vara (uscate, calde)
* iarna (umede).
- din E : * vara (uscate, calde)
* iarna (uscate, reci) .
7. Omul: reduce insolaţia prin poluare; creşte umiditatea din aer prin irigaţii,
construirea lacurilor.

Elementele climatice: → TEMPERATURA

→ PRECIPITAŢIILE
→ VÂNTURILE

TEMPERATURA
* temperatura medie anuală = + 10°C
- în S României = + 11°C
- în N României = + 8,5°C
* pe unităţi de relief situaţia se prezintă astfel
> 11°C (Lunca Dunării, Delta Dunării, sudul Dobrogei, sudul Banatului) ;
(+) 10-11°C (Câmpia Română, Podişul Getic, Câmpia şi Dealurile de Vest)
(+) 8-10°C ( N Podişului Getic, Subcarpaţii, Podişul Moldovei, centrul şi vestul
Transilvaniei)
(+) 6-8°C (munţii joşi, E Transilvaniei) ;
(+) 0-6°C (între 1000-1800 m) ;
(+) 0-2°C (între 1800-2000 m).,
(-) < -2°C (peste 2000 m).
* t°C medie a lunii ianuarie = -2°C → 0,5°C pe litoral
→ -11°C pe crestele munţilor
* t°C medie a lunii iulie = + 21°C → 23°C în S Câmpiei Române
→ 6°C pe crestele munţilor
* t°C absolute → minima = -38,5°C la Bod (jud. Braşov): 25 ianuarie 1942
→ maxima = + 44,5°C la Ion Sion (jud. Brăila): 10 august 1951
* amplitudinea termică (t°Cmax – t°Cmin) indică un caracter continental al climei .
 În unele depresiuni intramontane (Maramureş, Dornelor, Comăneşti, Bilbor, Borsec,
Giurgeu, Ciuc , Braşov , Întorsurii, Loviştei, Petroşani, Haţeg ) sau culoare de vale
(exemplu : Prahovei) au loc (mai ales iarna, dar şi toamna, primăvara, în anumite situaţii)
inversiuni termice : aerul rece stagnează timp îndelungat pe fundul văilor sau
depresiunilor → temperaturi foarte coborâte , număr mare de zile cu ceaţă → inversiuni
de vegetaţie (coniferele coboară pe văile umbrite, în timp ce foioasele urcă pe culmile
însorite).
PRECIPITAŢIILE
* cantitatea de precipitaţii:
- scade de la V → E astfel: în V (Câmpia de Vest) = 650 mm/an
în E (estul Câmpiei Române, Podişul Moldovei,
Dobrogea) = 400 mm/an
* cresc odată cu altitudinea :
350-400 mm/an : Pod. Dobrogei :
330-350 mm / an : Delta Dunării ;
1000-1200 mm/an (între 1200-2000 m altitudine)
> 1200 mm/an (pe crestele munţilor)
1600-1650 mm/an : Munții Apuseni (polul precipitațiilor din România s-a
înregistrat la Stâna de Vale) :
* sunt neregulate:
- pe anotimpuri ( vara - 1/3 ; iarna – 1 / 5, restul primăvara şi vara ) ;
- pe luni ( iunie - cea mai ploioasă ; februarie – cea mai uscată )
VÂNTURILE
1. Vânturile de Vest (caracter general) - bat în Câmpia de Vest, Dealurile de
Vest, Munţii Apuseni, Podişul Someşan, Banat)
2. Crivăţul (iarna produce viscol şi ger), bate în Podişul Moldovei, Subcarpaţii
Moldovei şi de Curbură, Dobrogea, E Câmpiei Române.
3. Austrul (cald şi uscat vara, cald şi umed iarna), în Banat şi Oltenia .
4. Efectul de föehn : sudul Transilvaniei, Subcarpaţii de Curbură, V
Subcarpaţilor Getici, SE Apusenilor.
5. Brizele : - de litoral (ziua bat dinspre mare → uscat iar noaptea invers ) ;
- de munte (dimineaţa bat spre culmi, seara bat spre văi ).
6. Băltăreţul : - ia naştere deasupra bălţilor Dunării şi suflă spre Câmpia
Bărăganului vara, când temperatura aerului rămâne mai coborâtă
deasupra bălţilor. Efect : atenuare a temperaturilor mai ridicate.
7. Vântul Mare : are caracter foehnic şi se formează datorită diferenţelor mari
de presiune dintre Cp. Română şi Transilvania → efecte resimţite
în Depresiunile Făgăraş şi Sibiu, datorită maselor de aer care
escaladează partea sudică a Carpaţilor şi coboară pe cea
nordică → topire bruscă a stratului de zăpadă iarna târziu şi
primăvara devreme.
B. Influenţe climatice exterioare :
a) oceanice (vestice):
- în V şi centrul României , respectiv în Câmpia de Vest (fără sud) ; Munţii
Apuseni ; Dealurile de Vest (fără sud, respectiv Dealurile Banatului); latura
 vestică a Grupei de Nord şi Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali ;
Depresiunea Colinară a Transilvaniei (datorită a două culoare de vale , care
înlesnesc pătrunderea vânturilor de Vest în interiorul arcului carpatic:Mureş şi
Someş);
- moderat termic, ploios, veri moderate, ierni blânde, vânturile de Vest
b) submediteraneene:
- în SV României , respectiv în Munţii Banatului, sudul Câmpiei de Vest ,
vestul Carpaţilor Meridionali ; vestul Podişului Getic ; Podişul Mehedinţi ;
Câmpia Olteniei ;
- cald, uscat vara, cald-umed iarna (ploi de toamnă şi ierni blânde) .
c) de ariditate (estice, continentale):
- în E României, respectiv în Podişul Moldovei (fără nord) , estul Câmpiei
Române ; latura exterioară a Subcarpaţilor de Curbură ; Podişul Dobrogei şi
Delta Dunării (fără zona litorală) ;
- secete, geruri, crivăţ, veri foarte călduroase, ierni foarte reci (însoţite uneori de
viscole puternice, acestea fiind mult mai frecvente decât în vestul şi centrul
ţării) ;
d) scandinavo-baltice (nordice):
- în N României, respectiv în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali (fără latura
vestică) ; nordul Pod. Moldovei , jumătatea nordică a Subcarpaţilor Moldovei ;
nordul Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali ;
- veri răcoroase, ierni foarte reci, ninsori frecvente şi bogate ;
e) pontice (ale Mării Negre):
- zona de litoral a Podişului Dobrogei şi Deltei Dunării ;
- caracter moderat, ierni mai blânde, veri mai puţin călduroase ca în Câmpia
Română;
- doar pe o fâşie de uscat cu o lăţime de 20-30 km.
- temperatura medie a lunii ianuarie este uşor pozitivă : 0,5ºC.
f) de tranziţie :
- în centrul Câmpiei Române, Pod. Getic , şi al Subcarpaţilor Getici ;
- se manifestă prin tranziţie de la nuanţe submediteraneene în V la nuanţe de
ariditate în E ;
- temperaturile medii anuale cresc uşor iar precipitaţiile medii anaule scad
de la V către E.
C. Fenomene meteo diverse:
Vara: secete (Bărăgan, Pod. Moldovei, Dobrogea)
furtuni
grindină
tornade ( la scara cea mai mică şi doar în jumătatea estică a Câmpiei Române, Delta Dunării,
Pod. Dobrogei)
Iarna : îngheţ (în regiunile de câmpie şi deal, perioada noiembrie-aprilie)
(în dealurile înalte şi munte, perioada octombrie-mai)
(pe crestele munţilor înalţi – în orice lună)
viscol (în E, SE României, la > 1600 m altitudine) ;
polei