DEPRESIUNEA TARA BARSEI- TREI SCAUNE

POZITIA GEOGRAFICA SI LIMITELE SPATIALE

Depresiunea Brasov este cea mai mare si mai tipica depresiune

intramontana din Carpatii Romanesti (circa 1800km²), fiind inconjurata de
Muntii Baraolt, Bodoc, Nemira in nord, de Muntii Vrancei in est, de Muntii
Buzaului in sud-est, de Muntii Ciucas, Piatra-Mare, Postavaru, Bucegi, Piatra
Craiului in sud, Muntii Persani si Magura Codlei in vest, si drenata de cursul
superior al Oltului cu afluentii sai.
Depresiunea prezinta o forma lobata, determinata de patrunderea
dinspre nord, in primul rand, dar si din sud a spatiului montan: Baraolt,
Bodoc, Postavaru (prin Dealul Cetatii si Magura Tampa) si Muntii Intorsurii,
care o divizează in trei compartimente: Depresiunea aârsei (in vest), in
lungime de peste 70 km, fiind o continuare a culoarului tectonic al
Dambovicioarei, formata din „golfurile” Rasnov, Zarnesti, Vladeni, Maierus
si campurile joase ale Barsei, Bodului si Feldioarei; Depresiunea Sfantu
Gheorghe, situata in partea centrala a Depresiunii Brasov, aceasta cuprinzand
Campul (Sesul) Frumos (o campie piemontana, in nord), Campul Calnicului
(in centru), si Piemontul Sacele (in sud); Depresiunea Raului Negru sau
Targu Secuiesc, in partea estica, constituita din subunitatile: Campul Brates,
Campul Lunga si Piemontul Turia.

CONSTITUTIA GEOLOGICA

Depresiunea s-a format in urma scufundarii peneplenei predaciene,

respectiv la sfarsitul Pliocenului (Dacian), cand regiunea a fost ocupata de
apele unui lac intins, acestea retragandu-se spre vest, in Cuaternar, prin
actualul Defileu Racos. Reteaua de rauri din spatiul montan invecinat a adus,
in apele lacului, cantitati apreciabile de aluviuni( pietrisuri, nisipuri, argile).
In conditiile de sedimentare de tip lacustru (Dacian- Cuaternar) si
ulterior de retragere a apelor lacului si de actiunea de adancire treptata a
retelei hidrografice, in cadrul depresiunii s-a format un relief aproape
concentric. Astfel, spre rama montana inconjuratoare sunt prezente
piemonturile si glacisurile, urmate de zona campurilor (cu extinderea cea mai
larga) si apoi zona sesului aluvial, care reprezinta zona cea mai coborata(460-
500m). Altitudinea medie a depresiunii este de 530-560m, valorile cele mai
reduse fiind inregistrate la confluenta Raului Negru cu Oltul (498m) si in aval
de Feldioara (484m).
RELIEFUL

Formele de relief existente in Depresiunea Brasov sunt:

 Piemonturile situate imediat sub munte
 Sesurile uscate sau umede, in partea centrala a depresiunii
 Lunca inundabila a Oltului si a Raului Negru
Piemonturile, treapta intermediara intre munte si sesul depresiunii,
ocupa partea cea mai inalta a depresiunii. Altitudinea la care se desfasoara
piemontul variaza intre 550m si 750-800m la contactul cu muntele. Aceasta
treapta este cea mai fragmentata insa cu pante line. Zona cea mai dezvoltata
a piemontului se afla in sudul si sud-vestul depresiunii (piemonturile
Sohodol, Rasnov, Brasov, Sacele) in timp ce in nord extinderea mai
pronuntata apartine piemontului Turiei si Campului Frumos.
Sesurile ocupa partea joasa a depresiunii, intre 490 si 550m
altitudine, local pana la 600m. Sesurile sunt reprezentate printr-o suprafata
plana, joasa, ce nu se deosebeste de campiile propriu-zise, aceasta
uniformitate fiind intrerupta de cateva dealuri: Dealul Lat (569m), Dealul
Lempes (704m), Dealul Duboaica (573m), ce se ridica pe sesul Barsei si pe
sesul din culoarul Reci, detasate prin eroziune din muntii Baraolt si Bodoc.
Sesurile sunt brazdate de numeroase vai. Cea mai mare parte a lor este
formata din suprafata teraselor si a luncilor Oltului, Raului Negru,
Homorodului, Barsei, Ghimbavului, Timisului, Tarlungului, Covasnei.
Sesurile dezvoltate in Depresiunea Targu Secuiesc (Campul Mare, Estelnic,
Brates) au o altitudine mai mare decat cele din Tara Barsei, ajungand pana la
600 m inaltime la contactul cu piemontul.
Datorita izvoarelor din fruntea piemontului sesul din apropiere are o
umiditate mare luand nastere sesul umed. Umiditatea ridicata a acestuia si
numeroasele izvoare precum si prezenta la mica adancime a unui strat de
argila provoaca conditii de inmlastinire. Cel mai tipic din acest punct de
vedere este sesul Harman-Prejmer-Teliu-Lunca Calnicului. Excesul de
umiditate al acestor sesuri provoaca o mare suprafata de mlastini.
O zona cu caracteristici specifice si care se detaseaza net in cuprinsul
sesului depresiunii mai mult sub aspect morfologic o formeaza complexul
dunelor de la Reci, dezvoltate in jumatatea central-estica a depresiunii, pe
malul stang al Raului Negru.
Partea cea mai joasa a sesului depresiunii o formeaza lunca inundabila
a Oltului si a Raului Negru, cu o latime de 2-4 km si cu numeroase meandre,
belciuge, albii parasite, balti, grinduri, ce se ridica cu 1-2 m deasupra apei
revarsate. La viituri mari de primavara aceasta suprafata e complet acoperita
de apa iar dupa retragerea acesteia, raman balti acoperite cu stufaris: la sud
de Sfantu Gheorghe, la vest de Podu Olt si in alte locuri.

CLIMA

Clima depresiunii este o consecinta a interferentei influentelor

vestice cu cele estice si a inchiderii ei de catre spatiul montan, imprimandu-i
un climat cu nuante de excesivitate termica: intense si frecvente inversiuni
termice, temperaturi minime foarte scazute, ingheturi timpurii, circulatia
diminuata a maselor de aer. Temperaturile prezinta diferentieri in vest (fiind
mai ridicate datorita influentei vestice) fata de cele din estul depresiunii
(influente estice).
In arealul Depresiunii Brasov, temperaturile medii anuale sub
influenta unor factori locali au o distributie neuniforma. Pe sesul plat al
depresiunii, in partea cea mai joasa din apropierea vaii Oltului si Raului
Negru, unde are loc frecvent acumularea aerului rece, temperaturile medii
anuale nu depasesc 7.5°C, fata de 10 cat este media tarii.
Sesul jos al depresiunii nu are aceeasi temperatura medie anuala pe
intreaga sa suprafata. In partea estica se inregistreaza temperaturi anuale mai
scazute cu aproximativ 0.4°C decat cel vestic. Aceasta scadere a
temperaturii aerului in compartimentul Tirgu Secuiesc se datoreaza atat
altitudinii mai ridicate, cat mai ales, influentei est-continentale mai mult
simtita aici, in special iarna.
Temperaturile medii anuale pe piemont se mentin mai ridicate cu
0.3°-0.4°C decat pe fundul depresiunii. Intreaga suprafata de contact dintre
munte si fundul depresiunii este aparata de gerurile puternice din timpul
iernii. Fenomenul de foehn frecvent pe pantele nordice ale muntilor Bucegi,
Barsei si cele estice ale Muntilor Persani contribuie la cresterea temperaturii
din aceasta zona.
Iarna in Depresiunea Tara Barsei-Trei Scaune este destul de lunga,
uneori prelungindu-se si in luna martie. Toate lunile de iarna se
caractezizeaza prin temperaturi medii multianuale negative, cele mai reduse
valori inregistrandu-se in ianuarie, cand pe fundul depresiunii scade sub-
5°C, local sub-6°C (Tirgu Secuiesc), iar in piemont creste la –4,5°C.
Primavara temperatura aerului devine pozitiva. Pe fundul depresiunii
temperatura se mentine mai scazuta fata de piemont cu 0.2°- 0.7°C. De
asemenea se mentin ridicate diferentele termice dintre cele doua
compartimente ale depresiunii: Barsa si Trei Scaune, care ating 0.7°C.
 Vara temperaturile sunt mai ridicate pe fundul depresiunii decat pe
piemont.
Toamna temperatura aerului incepe sa scada, fiind cu 9-10°C mai
redusa decat vara. Diferentele termice dintre ses si piemont incep sa se
accentueze. In ultima parte a intervalului temperaturile negative isi fac
aparitia din ce in ce mai des.
Temperaturile minime absolute au inregistrat cele mai scazute valori
pe fundul depresiunii-38.5°C la 25 ianuarie 1942, la Bod.
Temperaturile maxime absolute au in cadrul depresiunii o repartitie
mai putin diferentiata decat cele minime absolute. Cea mai ridicata
temperatura inregistrata in depresiune a fost la Sfintu Gheorghe,de 37.8°C.
Numarul zilelor cu inghet in medie in depresiune este cuprins
intre130-150zile. Numarul zilelor de iarna sunt in jur de 50 iar cele de vara
depasesc 50.
Numarul anual de zile senine in depresiune este relativ redus (circa
50 zile anual) iar numarul anual de zile acoperite inregistreaza in depresiune
valori ridicate (100-115 zile anual).
Durata medie de stralucire a soarelui inregistreaza valori cuprinse
intre 1850-2050 ore.
Precipitatiile se caracterizeaza printr-o mare varietate in timp si spatiu,
in ceea ce priveste intensitatea, frecventa si durata. In depresiune se
inregistreaza anual 550-600 mm. Pe fundul depresiunii cantitatile anuale de
precipitatii variaza intre 500-700mm. Spre periferie ele cresc treptat cu
altitudinea la peste750-800mm in zona piemontana inalta, precum si pe
versantii vestici si nordici ai masivelor din sud expuse advenctiei maselor de
aer umed. In partea nordica sunt cantitati de precipitatii mai scazute fata de
sud. Intre Brasov si Sfantu Gheorghe precipitatiile sunt in jur de 200mm.
Sectorul estic si nord-estic are precipitatii de 500mm.
Ceata- numarul mediu anual de zile cu ceata variaza intre 20-35.
Odata cu cresterea altitudinii creste si numarul zilelor cu ceata, ajungand ca
la 1000 m sa depaseasca 76 zile.
Chiciura- anual, numarul de zile cu chiciura este intre8-10. Bruma- in
medie 30-40 zile anual.
RETEAUA HIDROGRAFICA

Depresiunea Brasov dispune de o retea hidrografica de suprafata bine

organizata, cu debite ridicate in tot cursul anului.
Depresiunea formeaza o importanta arie de convergenta hidrografica,
raul Olt strabatand unitatea pe circa 210 km, intre satul Lunca Calnicului (la
limita cu judetul Covasna) si comuna Ucea (la limita cu judetul Sibiu). Pe
acest tronson panta medie de curgere a Oltului este de 0,45‰, cursul sau este
regularizat, iar energia apelor sale este folosita in hidrocentralele de la
Fagaras, Voila si Vistea. Afluentii principali pe care-i primeste Oltul, pe
teritoriul judetului Brasov, incepand din amonte spre aval sunt: Homorod,
Daisoara, Cincu pe partea dreapta si Tarlung, Ghimbasel, Barsa, Crizbav,
Bogata, Comana, Sercaia, Sebes, Berivoiu, Savastreni, Breaza, Sambata,
Vistea, Ucea pe partea stanga, determinand o densitate medie de 0,9 km/km²,
superioara mediei pe tara (care este 0,5 km/km²). Cea mai mare valoare a
densitatii retelei hidrografice se inregistreaza pe versantul nordic al Muntilor
Fagaras( 1,4 km/km², cea mai ridicata din tara), iar cea mai scazuta (0,6
km/km²), in Depresiunea Brasov.
Rau Negru, afluentul cel mai important al Oltului din depresiune, este
artera hidrografica colectoare a compartimentului Targu Secuiesc. Directia de
scurgere a Raului Negru este nord-est, sud-vest. Asemenea Oltului, Rau
Negru are un curs meandrat, fiind insotit de numeroase albii parasite.
Structura geologica specifica (pietrisuri, nisipuri) si alimentarea din
spatiul montan determina bogatia panzei de ape freatice, la acestea
adaugandu-se apele minerale, mai ales in centrul si estul depresiunii:
carbogazoase, clorosodice, calcice, iar la Covasna si in alte locuri se
inregistreaza emanatii de CO2 (mofete).
Apele freatice se afla la o adancime de buna calitate (1 - 2 m pana la 10
- 15 m), la baza formaţiunilor calcaroase, avand un debit de pana la 6 l/s si un
grad de mineralizare de cca. 0,5 g/l.Cu timpul, mare parte din lacurile Tarii
Barsei au disparut. Cea mai importantă apa statatoare din depresiune,
Complexul piscicol Dumbravita, se află la 6 km departare de comuna cu
acelasi nume. Mlastina eutrofa ce face parte din complex este o arie protejata
de interes european. Alte amenajari piscicole se intalnesc la Prejmer, la
Harman, si pe lunca Oltului, intre Feldioara si Rotbav. Pe raul Ghimbasel a
fost construita o microhidrocentrala, iar pe Tarlung, in aval de Sacele, un baraj
artificial, care alimenteaza cu apa Brasovul si celelalte localitati din zona.
VEGETATIA SI FAUNA

Vegetatia initiala a suferit modificari importante sub influenta

factorului antropic,astfel incat padurile intinse de stejar pedunculat (Quercus
robur), apoi stejar in amestec cu frasin (Fraxinus excelsior), ulmul de campie
(Ulmus minor), carpen (Carpenus betulus) se mai pastreaza numai in putine
locuri. In zona piemonturilor mai inalte apare gorunul, carpenul, frasinul,
artarul precum si fagul.
Datorita conditiilor topografice si climatice, inversiunile de vegetatie
constituie un fenomen des intalnit in zona Postavarului. Astfel, in Poiana
Brasov, la altitudinea de 1.050 m, gorunul creste alaturi de molid (Picea
abies). Tot aici, si în prelungire, pe Tampa, bradul patrunde adanc in zona
gorunului, iar molidul coboara pana sub 800 m, la Noua. Speciile de foioase
impaduresc zonele deluroase din aceasta zona. Sunt de remarcat fagul
(Fagus sylvatica), cu variatiile sale, si alunul( Corilus avellana). In trecut,
depresiunea era acoperita cu intinse paduri de stejar (Quercus robur). Astazi
mai pot fi intalnite cateva palcuri langa Cristian, si la Poiana Narciselor,
declarata rezervatie naturala. Pe langa narcise, in locul din urma se mai
intalnesc si alte specii rare, ca bulbucii de munte, tamaioare, stanjenelul
siberian si altele.
In mlastina eutrofa de langa Dumbravita sunt de remarcat speciile de
stuf precum si flora din cuaternar. Aici se gasesc cateva specii de plante rare
precum daria, trifoistea, galbeneaua, adoleanul, bulbucii de munte sau
bumbacarita. Mlastina eutrofa de la Harman adaposteste alte specii azonale,
precum jimla (care nu se intalneste nicaieri altundeva pe glob), daria, coada
iepurelui (singurul loc din tara unde poate fi văzuta) si altele. Ambele
mlastini sunt un mediu propice pentru plante carnivore, cele mai intalnite
fiind roua cerului, foaia grasa si otratelul baltilor.
În padurea Prejmer, printre stejari, cresc laleaua pestrita si garoafa de
munte.
Prezenta acestor specii la Prejmer, Harman si Dumbravita
demonstreaza faptul ca pe teritoriul Tarii Barsei au fost raspandite relicve
glaciare. Restrangerea lor in jurul izvoarelor reci s-a produs o data cu
evolutia climei si a solului catre starea actuala.
 Fauna Tarii Barsei este asemanatoare celei existente in Europa
Centrala. Dintre toate, fauna de mamifere este cea mai puternic reprezentata.

Prin padurile de conifere si foioase sunt animale caracteristice: ursul

brun, cerbul carpatin, capriorul, lupul, mistretii, jderii, pisicile salbatice,
vulpile, nevastuicile si dihorii. Dintre rozatoare: veveritele, pârşul, şoarecii.
Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu iepuri.

Pasari mai intalnite sunt potarnichea, vrabia si porumbelul, in padurea

de langa Prejmer existand cateva specii ocrotite: vantureii, şorliţa, sorecarii
comuni, sorecarii de iarna şi huhurezul. De asemenea, in preajma Oltului se
pot întâlni rate salbatice si berze.
Reptilele sunt putine: vipera, sarpele de apa, soparlele. Amfibienii
sunt reprezentati de salamandre, tritoni si broaste.
Ihtiofauna este bogata, atat in raurile de munte, cat si in Olt.
Coleopterele si lepidopterele sunt intalnite in aproape tot arealul Tarii
Barsei.

SOLURILE

Solurile hidromorfe (humicogleice si humico-semigleice) ocupa

sesurile joase si luncile raurilor slab drenate, cu o larga raspandire in lungul
Oltului si Raului Negru. Caracteristic pentru aceste soluri este marea
umiditate datorita ridicarii nivelului stratului acvifer, uneori pana la suprafata.
In perioadele ploioase sunt frecvent inmlastinite, in special cele formate in
microdepresiuni, unde apa stagneaza un timp mai indelungat. In unele
perioade, cand cantitatea de precipitatii este mai redusa, pe masura ce nivelul
freatic scade, solurile humicogleice tind sa evolueze catre cele cernoziomice
levigate.
Piemonturile inalte se caracterizeaza prin prezenta solurilor silvestre
brune-galbui, in diferite grade de podzolire, care se formeaza in conditiile
unui climat umed. Au un continut redus de humus si o culoare galbuie in
intregul profil.
In compartimentul Targu Secuiesc, legat de existenta unor conditii
climatice locale(umiditate mai redusa), apar solurile cenoziomice levigate ,
caracterizate printr-un orizont dezvoltat de humus.
RESURSELE NATURALE

Depresiunea dispune de insemnate resurse naturale: paduri, zacaminte

nichelifere (Poiana Marului, Holbav), carbune brun (Codlea, Cristian), turba
(Mandra). Din categoria rocilor utile fac parte bazalte (Racos, Hoghiz, Bogata
Olteana), calcare (Codlea, Cristian), argile caolinoase (Cristian, Holbav),
argile comune (Hoghiz, Maierus, Bogata, etc), nisipuri, pietrisuri. O bogatie
aparte o reprezinta apele minerale, cu compozitii chimice variate, sub forma
izvoarelor clorosodice si bromurate (Rodbav), clorosodice si sarate,
clorosodice si sulfuroase.

POPULATIA SI RETEAUA DE ASEZARI

Teritoriul depresiunii este locuit inca din Paleoliticul Inferior, in multe

situatii diferitele culturi materiale pastrandu-se in aceeasi vatra, populatia
autohtona fiind numeroasa si bine organizata inca inainte de colonizarea
acestor locuri cu diferiti alohtoni: colonisti germani din Flandra( la jumatatea
secolului XII) si secui( sfarsitul secolului XII si inceputul secolului XIII).
Acestia au fost adusi pentru consolidarea stapanirii regilor maghiari in
Transilvania si pentru paza pasurilor: Giuvala, (Culoarul Bran- Rucar) si
Predeal (sasii), Oituz (secuii). De altfel, mentiunile documentare pun in
evidenta existenta asezarilor romanesti in depresiune la venirea colonistilor.
Dupa crearea Romaniei Mari (1918) a avut loc o organizare teritoriala,
in 1921, cand a fost infiintat judetul Brasov, in componenta caruia intrau
orasul Brasov, 3 plase (Barsa de Jos, Barsa de Sus, Sacele) si 23 de comune.
In urma modificarilor intervenite in 1926, judetul Brasov era format din orasul
Brasov si 48 de comune grupate in 4 plase (Barsa de Jos, Barsa de Sus, Sacele
si Zarnesti), mentinandu-se in aceasta forma pana la 8 septembrie 1950, cand
a fost efectuata o reorganizare ad-tiv teritoriala dupa model sovietic, creand
regiunea Stalin ( formata din 8 raioane, 20 de orase si comune), a carei
denumire a fost schimbata la 24 decembrie 1960, in regiunea Brasov.
Pozitia centrala a depresiunii pe cuprinsul Romaniei a contribuit la o
puternica dezvoltare geografico-economica, la o concentrare accentuata a
populatiei, inregistrandu-se in jur de 230loc/km² in Depresiunea Barsei
(compartimentul vestic), 120 loc/km² in Depresiunea Sfantu Gheorghe si spre
50 loc/km² in Depresiunea Raului Negru (compartimentul estic).
Pe cuprinsul depresiunii sunt prezente noua orase: Brasov, Sfantu
Gheorghe, Targu Secuiesc (orase vechi), Sacele, Zarnesti, Codlea, Rasnov si
Covasna (intrate in categoria urbanului nu de prea mult timp), in timp ce
Ghimbav a devenit oras dupa anul 2002. Brasovul se inscrie in categoria
oraselor cu functie complexa, Sfantu Gheorghe cu functie mixta, apoi : Sacele,
Zarnesti, Codlea, Targu Secuiesc si Rasnov cu functie industriala, iar Covasna
cu functie industriala si balneoclimaterica.
Orasul Brasov avea in anul 2002, 284.596 locuitori, ocupand locul al 8-
lea in categoria asezarilor urbane ale Romaniei, dupa Bucuresti, Iasi, Cluj-
Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova si Galati. Orasul Sfantu Gheorghe
avea in anul 1910 doar 9588 locuitori, iar in anul 2002, populatia a ajuns la
61.543 locuitori. Orasul Sacele s-a format prin unirea satelor sacelene (sapte
sate, de aici si numele de Satulung sub care a fost cunoscut o buna perioada de
timp). Populatia in 2002 era de 29.915 locuitori. Orasul Zarnesti avea in anul
2002, 25.299 locuitori. Orasul Codlea, in anul 1910 avea doar 4.542 locuitori,
iar in anul 2002, populatia a crescut, ajungand la 24.286 locuitori. Targu
Secuiesc este mentionat documentar la anul 1407; in anul 2002 avea 20.488
locuitori. Celelalte trei orase ale depresiunii se inscriu in categoria centrelor
urbane mici: Rasnov (15.456 loc. in 2002), Covasna (11.369 loc, cu populatie
secuiasca dominanta), Ghimbav (5.112 loc.).
Depresiunea se caracterizeaza printr-un grad ridicat de urbanizare,
astfel incat numai circa 23% din populatie traieste in mediul rural, asezarile
din aceasata categorie( 142) avand marimi incepand de la 250 loc. pana la
4000loc., ponderea apartinand satelor mijlocii si mari, acestea din urma fiind
prezente in periurbanul Brasovului: Cristian, Prejmer, Sampetru, Bod,
Tarlungeni, Feldioara, Zizin, Vulcan, etc..
Satele din depresiune se impart in trei categorii:
-satele sasesti, asezate pe loc neted, avand forma de poligoane, cu ulitele largi;
-satele romanesti sau romanesti- secuiesti, cele mai multe sunt asezate la
poalele muntilor, nu au o forma bine determinata, avand insa uliti neregulate.
-satele cu populatie exclusiv romaneasca, avand locuinte imprastiate.

ACTIVITATILE ECONOMICE

Dezvoltarea geografico-economica a depresiunii este, in primul rand, o

consecinta a pozitiei unitatii la convergenta unor importante cai de
comunicatie si la intalnirea a mari unitati geografice ce au resurse variate.
Factorii mentionati au contribuit la dezvoltarea timpurie a agriculturii,
mestesugurilor si comertului (lana, piei, lemn, apoi prelucrarea metalului adus
din alte locuri).
 Economia depresiunii are un profil complex, in cadrul careia functiile:
industiala (predominanta), de transport, turistica, agricola s-au amplificat,
contribuid la realizarea, in proportii ridicate, a unor produse din diferite
ramuri ale economiei nationale. In 1996, activitatea economica se desfasura in
cadrul a peste 350 de agenti economici cu capital integral sau majoritar de stat
(din care 35 regii autonome si 270 de societati comerciale) si peste 9000 de
agenti economici cu capital privat.

INDUSTRIA
Industria a aparut si s-a dezvoltat treptat, astfel incat in perioada
interbelica s-a ajuns la situatia in care Brasovul se inscria in centura de
dezvoltare industriala a Romaniei ( Bucuresti, Valea Prahovei, depresiunile
Brasov, Fagaras si Sibiu, apoi centrele Hunedoara, Resita, Timisoara si Arad).
Depresiunea este specializata in industria constructiilor de masini:
tractoare, autocamioane, rulmenti, utilaj petrolier si rulant la Brasov;
subansamble auto la Brasov, Sfantu Gheorghe si Sacele; produse
electrotehnice la Sacele, Sfantu Gheorghe si Tirgu Secuiesc; diferite
constructii metalice la Brasov, Codlea si Tirgu Secuiesc.
Indusria alimentara este o doua ramura a depresiunii, dezvoltarea
acesteia avand loc mai ales prin valorificarea materiilor prime agricole locale.
Realizeaza produse din carne si lapte, apoi zahar si produse zaharoase, de
morarit si panificatie, tutun (Sfantu Gheorghe, fabrica de tigarete).
Textilele si confectiile sunt reprezentate, in primul rand, prin
prelucrarea lanei: Brasov, Lunca Calnicului, Ghimbav, Covasna, Bretcu, apoi
a bumbacului: Brasov, Sfantu Gheorghe, Codlea, a inului la Reci, iar
tricotajele si confectiile se remarca prin unitatile de la Brasov si Tirgu
Secuiesc.
Metalele nefieroase si chimia sunt prezente la Brasov (prelucrarea
nefieroaselor, articole tehnice din cauciuc si produse cosmetice), Codlea
(coloranti) si Sfantu Gheorghe (prelucrarea maselor plastice). La Feldioara
functioneaza o unitate pentru prelucrarea primara a uraniului.
Materialul lemnos din spatiul montan invecinat este valorificat in
unitatile de la Covasna (produse semifinite si mobila), Brasov, Tirgu Secuiesc,
Codlea si Sfantu Gheorghe (mobila), Bretcu, Sacele (cherestea), iar la Zarnesti
se produce celuloza si hartie de diferite tipuri.
Se evidentiaza, de asemenea, industria materialelor de constructii
reprezentata prin ceramica bruta (Brasov, Sfantu Gheorghe, Cristian,
Feldioara) si ceramica refractara (Brasov, fosta fabrica de ciment), apoi
incaltaminte si poligrafie (Brasov).
AGRICULTURA
Agricultura ocupa un loc important in economia depresiunii,
evidentiindu-se prin predominarea sectorului zootehnic si prin cultura
plantelor tehnice. La sfarsitul anului 1996, din totalul suprafetelor agricole
(297.519 ha), 118.175 ha reveneau terenurilor arabile, 119.890 ha pasunilor,
56.536 ha fanetelor, 2.685 ha livezilor si pepinierelor pomicole si 233 ha
viilor si pepinierelor viticole. In acelasi an, in structura culturilor de camp, pe
primul loc se situau plantele de nutret (40.282 ha), urmate de culturile de grau
si secara (22.567 ha), cartofi (13.479 ha, locul 3 pe tara), orz si orzoaica
(12.679 ha), porumb (10.233 ha), sfecla de zahar, ovaz, legume etc.
In ultimele decenii au fost amenajate suprafete destul de importante de
sere (Codlea si Ghimbav), iar pomicultura (pruni si mar) dispune de conditii
relativ favorabile in piemonturile inconjuratoare, unde temperatura medie
anuala este cu 2-3°C mai ridicata decat in vatra depresiunii.
In privinta prezentei animalelor, se remarca ovinele, crescute pe scara
larga de mai multe secole de catre oierii saceleni, voinesteni si bretcani (in
iarna anului 1781 numai mocanii din Satulung au iernat, in diferite locuri din
Muntenia, peste 500.000 oi, iar in 1782 in jur de 600.000), apoi bovine si
cabaline, precum si porcine, acestea din urma cu o amplificare deosebita mai
cu seama dupa introducerea cartofului in teritoriul Transilvaniei.

CAILE DE COMUNICATIE
Intensa activitate economica a depresiunii si pozitia sa centrala in
cadrul tarii au atras dezvoltarea corespunzatoare a cailor si mijloacelor de
comunicatie care converg dinspre Moldova, Muntenia si din nord –vestul
Transilvaniei, Brasovul fiind unul dintre cele mai importante noduri de
comunicatii ale tarii. In aceasta depresiune se afla cel mai lung tunel feroviar
din tara, peste 4 km aflat la o altitudine de 825 m.
Depresiunea este strabatuta de cea mai importanta magistrala feroviara
a tarii care leaga capitala Romaniei de capitalele din centrul si vestul Europei,
respectiv linia de cai ferate Bucuresti- Ploiesti- Brasov- Sighisoara- Medias-
Teius- Cluj-Napoca- Oradea- Episcopia Bihorului. Din Brasov pleaca o
derivatie catre Fagaras- Sibiu- Deva- Arad- Curtici si o alta derivatie din
Brasov catre Sfantu Gheorghe- Miercurea- Ciuc- Ciceu- Toplita- Deda- Dej-
Baia Mare- Satu Mare.
Nodul rutier Brasov este o adevarata placa turnanta de legatura catre
Bucuresti, Buzau, Onesti, Miercurea-Ciuc, Sighisoara, Cluj-Napoca, Satu
Mare, Oradea, Deva, Arad, Sibiu si Pitesti.
 Depresiunea prezinta largi posibilitati de legaturi prin pasuri de inaltime
si de vale (Oituz, Bratocea, Predelus, Predeal, Giuvala, Vladeni, Racos si
Tusnad) cu toate regiunile invecinate, intrand intr-un circuit deosebit de
dezvoltare a habitatului.

INVATAMANT, CULTURA SI ARTA

In judetul Brasov a fost infiintata una dintre cele mai vechi scoli
romanesti din Transilvania (1471, la Scheii Brasovului). Invatamantul se
desfasoara atat in limba romana, cat si in limbile germana si maghiara pentru
elevii care apartin celor doua minoritati nationale
O intensa si bogata activitate cultural-artistica o desfosoara cele trei
teatre din municipiul Brasov (dramatic, muzical si de papusi), Filarmonica
“Gheorghe Dima” din Brasov (infiintata la 15 aprilie 1949), doua galerii de
arta, 19 cinematografe, 333 biblioteci, 135 camine culturale, 9 case de cultura,
numeroase muzee (Brasov, Bran, Fagaras, Rupea, Sacele), o statie locala de
emisii TV si alta de emisii radio, numeroase case editoriale si redactii de
presa, formatii artistice de amatori si ansambluri folclorice.
Activitatea artistica este marcata anual de desfasurarea, la Brasov, a
Festivalului International de Muzica Usoara “Cerbul de Aur”, ale carui prime
patru editii au avut loc in anii 1968-1971, intrerupt de autoritatile comunist-
ceausiste in 1972 si reluat dupa 1989.
Activitatea sportiva se desfasoara in cadrul celor 22 de cluburi sportive, 61 de
asociatii sportive si 268 de sectii sportive.

TURISM

Varietatea conditilor naturale si locuirea indelungata au facilitat

individualizarea multor elemente care trezesc interesul unui numar mare de
turisti si legat de acestea posibilitatea desfasurarii diverselor activitati
specifice.
In depresiune dar si in spatiul montan limitrof exista numeroase
elemente naturale si sociale de interes turistic in cea mai mare masura puse in
valorificare. Situatia este favorizata de numeroase hotele, motele, campinguri,
instalatii pentru agrement, etc.
Indelungata istorie a acestui tinut si ansamblul natural extrem de variat
au dus la concentrarea pe un spatiu limitat a unui complex de elemente cu
mare insemnatate turistica.
 Din Cetatea Brasovului, una dintre cele mai mari si mai bine
consolidate constructii de acest gen din Transilvania din secolele XIV- XVII
s-au pastrat mai multe turnuri si fragmente de zid. Intre acestea sunt:
Bastionul Tesatorilor (1420, in ele se afla muzeul “Cetatea Brasovului si al
fortificatiilor din Tara Barsei” in care exista si o macheta a vechii constructii),
Bastionul Fierarilor (adaposteste Arhivele Statului), bastioanele funarilor,
postavarilor, tabacarilor, Turnul Alb si Turnul Negru, Poarta Ecaterina (cu
patru turnulete si stema Brasovului de la 1559 in stil renascentist) si cateva
fragmente din ziduri (bine pastrate la poalele muntelui Tampa).
Dintre marile edificii medievale renumite pe plan international sunt:
Biserica Neagra (cea mai mare catedrala gotica din Romania, edificiu ridicat
intre 1385-1477), Biserica Bartolomeu (cel mai vechi edificiu cu elemente
romanice si gotice), Biserica Sfantu Nicolai, Casa Sfatului (realizata intre
1420 si 1528, cu elemente gotice, baroc, renastere- fosta primarie a orasului si
a Tarii Barsei) in care este organizat Muzeul judetean de istorie.
In sud se afla Muntele Tampa (955) pe care a existat o cetate; pe latura
sudica, rezervatie botanica, iar pe cea nordica bine impadurita se afla un drum
folosit la ascensiuni si o instalatie de telecabina.
Din depresiune se desfasoara mai multe axe turistice:
-Spre sud-vest drumul strabate sectorul sudic al compartimentului
depresionar “Tara Barsei” dominat de Masivul Postavaru si Muntii Piatra
Craiului. El se inscrie ca un tronson al vechii legaturi peste culoarul Bran-
Rucar spre Tara Romaneasca. Exista mai multe obiective turistice in
localitatile: Cristian (punct arheologic important pentru neolitic si bronz;
biserica fortificata din secolele XIII si cetatea taraneasca din secolul XVI);
Rasnov (atestat ca targ la 1331; in vecinatate se afla asezarea dacica si castrul
roman Cumidava); Zarnesti (localitate turistica de unde pe mai multe trasee se
urca in Muntii Piatra Craiului, iar pe un drum asfaltat sunt strabatuti spre vest,
Muntii Persani).
-Catre sud-est, soseaua se bifurca dincolo de Darste; o ramura urca pe
valea Timisului (complex turistic la Dambu Morii, principal loc de plecare in
ascensiuni in masivul Piatra Mare; statiunea climaterica Timisul de Sus) spre
Predeal. Cea de a doua ramura intra in orasul Sacele (aflat pe un piemont la
baza Pietrei Mari; aici sunt biserici din secolul XVIII, un muzeu etnografic si
istoric, case vechi de la finele secolului XIX. De aici urca pe langa lacul de
baraj de pe valea Tarlungului la pasul Bratocea (1272m) de unde coboara in
bazinul Teleajenului.
-Spre nord-vest, soseaua trece prin localitatile Ghimbav (oras cu o
populatie de 5100 locuitori in 2002; biserica fortificata din secolele XIII-XV,
case vechi), Codlea (atestat documentar la 1265; are ruinele unei cetati din
secolul XIII, o biserica fortificata din secolul XIII cu elemente gotice);
Vladeni (muzeu satesc) peste pasul Persani la 619 m spre Depresiunea
Sercaia.
-Pe latura estica a culoarului depresionar la poalele Muntilor Baraolt retin
atentia asezarile: Ariusd (rezervatie arheologica), Bod, Valcele (statiune
balneoclimaterica locala, izvoare minerale, mofeta), Haghig (castel din
secolele XVIII-XIX), Belin (izvoare minerale, elemente etnofolclorice), Aita
Mare (arta populara), Miclosoara (ape minerale).
Soseaua spre nord de Brasov duce la Sfantu Gheorghe-Tusnad-Miercurea
Ciuc si are o mare incarcatura de obiective turistice concentrate in mai multe
asezari:
-Harman, atestat documentar la 1240 are ca obiective turistice: cetatea
taraneasca cu ziduri groase, sase bastioane si camere pentru provizii si
adapost; pe culmea Lempesului se afla o rezervatie naturala de gorun, carpen,
tei, pajisti cu elemente stepice (colilie, rogoz pitic), iar la baza o mlastina cu
ape reci si multe elemente relicte.
-Prejmer, asezare veche intr-un sector de intersectie a drumurilor din
depresiune; atestare documentara la 1240, cetate din 1497 cu ziduri groase
prevazute cu turnuri si un sistem de aparare, sant de aparare; in interiorul
cetatii sunt 275 de camere legate prin balcoane si scari de lemn).
-Sfantu Gheorghe, asezare preistorica, cu urme bogate din epoca daco-
romana si primul mileniu, este atestat documentar la 1332 (Sancto Giorgio),
iar de la 1461, ca oras.
Intre Sfantu Gheorghe si Defileul de la Tusnad obiectivele turistice sunt
concentrate in asezarile din lungul Oltului si in mai mica masura in muntii
Baraolt (vest) si Bodoc (est) ale caror culmi sunt bine impadurite cu fag.
-Bodoc, cu izvoare carbogazoase, bicarbonate bogate.
-Malnas, cunoscuta prin apele minerale bogate dar si prin statiunea
balneoclimaterica (sase izvoare, namol, vile, cariera de andezite).
-Reci, urme de asezari vechi neolitice din secolul IV; rezervatie naturala
“Mestecanisul de la Reci” cu dune de nisip cu inaltime de 5-15 m,
microdepresiuni cu balti cu nuferi, lalea pestrita, roua cerului, mesteceni;
festival traditional.
-Cernat, rezervatie arheologica cu elemente din cultura de Cris, Ariusd.
-Targu Secuiesc, se afla un muzeu cu o insemnata colectie in miniatura de
costume secuiesti; din localitate pornesc radial mai multe drumuri
modernizate care conduc la asezarile de pe rama depresiunii sau de pe vaile
taiate in munti.
-Covasna- obiectivele turistice principale sunt: izvoarele minerale, ruinele
Cetatii Zanelor, Balta Dracului- monument al naturii, parc dendrologic.
BIBLIOGRAFIE:

 GHINEA, DAN - ENCICLOPEDIA GEOGRAFICA A

ROMANIEI, EDITURA ENCICLOPEDICA, BUCURESTI,
2002
 POP, GRIGOR P. – CARPATII SI SUBCARPATII
ROMANIEI, PRESA UNIVERSITARA CLUJEANA, 2006
 IELENICZ, MIHAI; COMANESCU, LAURA – ROMANIA-
POTENTIAL TURISTIC, EDITURA UNIVERSITARA,
BUCURESTI, 2006
 MIHAI, ELENA – DEPRESIUNEA BRASOV- STUDIU
CLIMATIC, EDITURA ACADEMIEI ROMANE,
BUCURESTI, 1975
 ORGHIDAN, NICOLAE – TARA BARSEI, EDITURA
“CARTEA ROMANEASCA”, BUCURESTI
UNIVERSITATEA “AL.I.CUZA”, IASI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE- GEOLOGIE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIE- ENGLEZA

DEPRESIUNEA TARA BARSEI – TREI SCAUNE

(DEPRESIUNEA BRASOV)

DASCALU OLIVIA
LEU ANCA-ELENA
ANUL IV