Sarmisegetuza

Initial, Sarmizegetusa a fost o asezare religioasa si civila, ulterior transformandu-se

intr-o fortificatie militara. Cetatea de pe Dealul Grditei este cea mai mare dintre
fortificaiile dacice,aflat pe vrful unei stnci, la 1.200 de metri nlime, fortreaa
a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munii Ortiei, i cuprindea
ase citadele. Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, regele dac nfrnt de
Imperiul Roman in timpul domniei mpratului Traian. Dup nfrngerea dacilor,
cuceritorii au stabilit o garnizoan militar acolo i au nceput s drme cetatea.
Noua capital roman, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost
construit la o distan de 40 km de Sarmizegetusa Regia. mpratul Hadrian, voia
ca noua capital construit de Traian s fie perceput ca o continuatoare a celei
dacice, de aceea i-a i adugat numele de Sarmizegetusa. Astzi, pe locul Ulpiei
Traiana Sarmizegetusa se afl localitatea Sarmizegetusa, din judeul Hunedoara. In
intervalul dintre domnia lui Burebista si cea a lui Decebal, in cetatile din Muntii
Orastiei, a fost creat un sistem de aparare unic in arhitectura europeana. In jurul
acestor asezari fortificate s-au ridicat sanctuare, oarecum similare ca forma, care
sunt expresia unei religii puternice si prestigioase, bine inradacinate si inchegate.

Constructiile dacilor, indiferent de natura materialelor din care au fost ridicate si de

destinatia lor, constituie unul dintre cele mai semnificative capitole ale creatiei
acestui popor. Toate monumentele arhitectonice, incepand cu modestele sau mai
pretentioasele locuinte, continuand cu sobrele sanctuare si incheind cu
impresionantele lucrari de fortificatie, reprezinta tot atatea indicii pentru
posibilitatile materiale si tehnice existente in antichitate, pentru conceptia
arhitecturala ce a stat la baza ridicarii lor si pentru cadrul in care s-a desfasurat
viata de toate zilele.
SARMIZEGETUSA- capitala Daciei preromane
"...am ajuns la niste oameni intreprinzatori care nu aveau ragazul sa asculte
cuvantari..." (Dion Chrysostomos)
Cele mai vechi urme ale prezentei si activitatii umane au fost descoperite in
cunoscuta pestera sapata in calcare jurasice.
Din marea familie a popoarelor indoeuropene, pe durata epocii bronzului, aveau sa
se diferentieze viitoarele popoare antice, iar in Peninsula Balcanica, tracii de nord,
ilirii in nord-vest si grecii in sud. Creatorii stralucitelor civilizatii de la sfarsitul epocii
bronzului si de la inceputul primei epoci a fierului pe teritoriul tarii noastre au fost
tracii a caror ramura nordica (Carpatii Padurosi pana la Muntii Balcani) aveau sa
intre in istorie, cu numele de geti, mai tarziu daci, de fapt unul si acelasi popor
numit diferit in textele scriitorilor antici de limba greaca(geti) si latina (daci).

Resedinta regilor daci ar fi fost transferata la Sarmizegetusa dupa stingerea din

viata a lui Burebista, probabil de Deceneu care-si exercita indatoririle sale de mare
preot.
DESCOPERIRI :Primul momument antic intalnit este situat intre satele Orastioara de
Jos si Buciumi si este vorba de un cadastru roman ridicat pe locul numit "Piatra
Gradistii", scoasa si folosita ca material de constructie.
Abundentele stampile aflate pe caramizi, olane si ticle ne dovedesc ca unitatea care
a stationat aici se numea Numerus Germanicianorum Exploratorum.
Asezarea dacica semnalata cel mai jos pe valea Apei Orasului se afla intre satele
Bucium si Orastioara de Jos, pe partea dreapta a raului, in fata castrului, in locul
numit Carpinis.
La Ludesti s-a descoperit intr-o pozitie secundara, o stanta monetara, iar la Vadul
Rau, resturi ceramice dacice.
Portiunea cea mai dens locuita de-a lungul Apei Orasului se afla pe actuala vatra a
satului Costesti.
Pe partea dreapta a Apei Orasului deasupra sesului "Gura Dobraii", in locul numit
Laz, se observa doua movine cu diametrele maxime de 26, respectiv 16m, cu
inaltimea in jur de 1m, care nu sunt altceva decat ruinele acoperite cu pamant ale
unor gospodarii dacice.
"...Getii au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor si aproape egali cu
grecii..."( Iordanes, Getica)
Viata economica infloritoare a ajutat la succesele de natura militar-politica din
vremea lui Burebista, nici maretele realizari din domeniul arhitecturii laice si sacre,
ce continua si dupa disparitia marelui rege unificator, pana la cucerirea romana.
Din marile ateliere ale Sarmizegetusei au intrat in patrimoniul muzeelor mentionate:
descundatoarea de foale, aparatori de la gura foalelor, nicovale,baroase, ciocane,
clesti, taietoare cu sau fara coada, dalti, pile.
Agriculura-o alta ocupatie reprezentata printre locuitorii asezarilor dacice. Conditiile
naturale specifice au determinat ocupatii noi: exploatarea sarii, metalelor nobile)
dar aceasta s-a facut in paralel cu lucrarea pamantului.
O ocupatie complementara agriculturii este cresterea animalelor a fost practicata
de o parte a locuitorilor asezarilor dacice in aceasta zona cu intinse pasuni si fanete.
Lotul cel mai numeros de unelte descoperite in Muntii Orastiei il formeaza cele de
tamplarie-dulgherie.
Una dintre cele mai interesante descoperiri facute la Sarmizegetusa a fost cea a

unui tub de sticla.S-a crezut initial ca ca aceasta era o prada de razboi luata intr-una
dintre incursiunile dacilor in mediul roman.
Obiectele de uz cotidian sunt numeroase si foarte variate: cutitele sunt de
dimensiuni reduse, avand lama dreapta cu profil triunghiular, vasele de fier- folosite
pentru prepararea alimentelor.
Un cazanel cu fund semisferic si cu doua tortite a fost descoperit la Costesti, o
caldarusa la Piatra Rosie, una la Fetele Albe, iar la Sarmizegetusa a fost descoperit
un vas de marimea unui chiup mijlociu.

(Introducere) Originea limbii romane este legata de procesul de formare a poporului

roman, proces de sinteza daco-romana, asupra caruia s-a exercitat in timp un
proces de asimilare a influentelor externe. Procesul de formare a limbii romane este
unul complec si de lunga durata.
Fundamentele culturii romana au fost descrise si valorificate diferit de invatati si de
intelectuali din ultimele secule. Ei au sustinul fie latinitatea, fie dacismul, fie
interactiunea lor, ideile fiind integrate unui mit al originilor, care a contribuit la
construirea unei identitati culturale, Aceste idei pot fi urmarite si in literatura
romana (de exemplu: la cronicarii moldoveni, la scriitorii din secolul al XIX-lea,
precum Gheorghe Asachi, La Italia, Vasile Alecsandri,Cantecul gintei latine, Ovidiu,
Fantana Blanduziei, Mihai Eminescu, Memento mori, Sarmis, Gemenii etc.), dar si
paginile de reflectii ale oamenilor de cultura ofera argumente pentru latinitate si
dacism. Raportul dintre cele doua curente de idei se manifesta fie succesiv, in
diferite etape culturale(umanisti, Scoala Ardeleana-latinitate, epoca romanticadacism), fie simultan, de pe pozitii opuse, ca in perioada interbelica, cand sunt
folosite argumentativ pentru diferinte antinomii: traditie-modernitate, OrientOccident.