COMPENDIUL DE ROMANE CLASICE ȘI CELE 4 MARI OPERE

LITERARE

Din Antichitate și până la perioada de dinaintea dinastiei Qin, perioada celor două
regate Han, au apărut foarte multe legende mitologice, fabule și lucrări istorice care mai apoi
au contribuit foarte mult la producerea romanului. Romanul a fost creat în perioada dinastiilor
Wei, Jin și a Dinastiilor de Nord și Sud. Atunci au apărut povestirile nuvelele „ 志人” în
care sunt descrise fapte și întâmplări adevărate și povestirile „志怪” care descriu întâmplări
ciudate cu spirite. Apariția povestirilor „传奇” din timpul dinastiei Tang a marcat evoluția
romanului. Dacă le-am compara cu nuvelele „志人” și „志怪”, tematica din povestirile „
传奇” este mult mai largă, realismul este mult mai pregnant, fiind mult mai complexe în
ceea ce privește gândirea și arta. Opere reprezentative sunt „Biografia lui Yingying” de Yuan
Zhen, „Povestea curtezanei Li Wa” de Bai Xingjian și altele. În perioada dinastiilor Song și
Yuan, a fost cerată nuvela „话本” pe baza graiului oral. Acest tip de nuvelă este scrisă cu
ajutorul limbii vorbite, fiind ușor de înțeles, reflectând viața, gândirea și trăirile oamenilor
care aparțin nivelului de jos al societății. Nuvela „ 话 本 ” se împarte în două categorii:
povestiri scurte și nuvela istorică. Primele forme au apărut în cărți precum 《清平山堂话
本》，《喻世明言》，《警世通言》，《醒世恒言》， ulterior au apărut în culegeri
precum 《全相平话五种》，《大宋宣和遗事》，《大唐三藏取经诗话》 . Dinastiile
Ming și Qing reprezintă prioada de aur a romanului clasic, în care se fac remarcate patru mari
romane: „Cronica celor Trei Regate”, „Osândiții mlaștinilor”, „Călătorie spre Soare-Apune”,
„Visul din Pavilionul Roșu” care reprezintă operele de un remarcabil succes ale acestei
perioade. Colecția de nuvele de scurtă întindere scrise în limba clasică „Întâmplări ciudate din
Liaozhai” scrisă de Pu Songling, satira de lungă întindere „O falsă istorie a înțelepților” de
Wu Jingzi reprezintă opere importante ale acestei perioade. Spre finalul dinastiei Qing a
apărut „romanul de denunțare” precum 《官场现形记》 de Li Boyuan, 《二十年目睹之怪
现状》 de Wu Jianren și altele.

Mai jos sunt prezentate pe scurt cele patru mari opere literare.

„Cronica celor Trei Regate” este primul mare roman istoric de întindere lungă din
China. A foat scris de Luo Guanzhong la sfârșitul dinastiei Yuan-începutul dinastiei Ming. A
fost creat pe baza „Istoriei celor Trei Regate” de Chen Shou, „Istoria dinastiei Han de Apus”,
scrisă de Fan Ye și „Povești din Cele Trei Regate” scrisă în timpul dinastiei Yuan. În total

1
cuprinde 120 de capitole. Acest roman descrie ultimiiani ai dinastiei Han de Răsărit și
aproape un secol întreg de războaie politice și militare din Perioada celor Trei Regate.
Romanul reflectă problemele societății din acea vreme, scoate la iveală nedreptățile
conducătorilor, surprinzând cu succes tipologii reprezentative precum Cao Cao, viclean și
trădător, nemilosul Zhang Fei, înțeleptul Zhuge Liang și loialul și curajosul Guan Yu.
Romanul iese în evidență prin descrierile reușite ale luptelor, de la cele mai mari până la cele
mai mici, care sub condeiul autoruluitoate se conturează diferit, fiecare având caracteristicile
ei. Concentrarea asupra „Luptei de la Chibi” dezvăluie talentul scriitoricesc al autorului de a
surprinde arta războiului. În carte este prezentat și ortodoxismul feudal al scriitorului.
Limbajul este ușor de înțeles, prezintă numeroase personaje, structura este una complexă,
subiectul complicat, fiind cel mai remarcabil roman istoric chinez.

„Osândiții mlaștinilor” este un roman chinezesc renumit de lungă întindere. A fost

scris de Shi Nai’an la sfârșitul dinastiei Yuan-începutul dinastiei Ming. Scriitorul a creat
romanul pe baza povestirii „Întâmplări ale împăratului Xuanhe din dinastia Song”. În carte
este descris revolta țăranilor de pe muntele Liang, sub conducerea lui Song Jiang, de la
izbucnirea acesteia și până la capitularea în fața Curții Imperiale, dezvăluind cruzimea și
imoralitatea claselor conducătoare feudale. Romanul aduce în discuție subiectul „opresiunii
conducerii care conduce oamenii către rebeliune”, portretizând imaginile eroice ale lui Li
Kui, Wu Song, Lin Chong, Lu Zhishen și alții. Subiectul narațiunii este complex, limbajul
este încărcat de dinamism, personajele având caractere distincte, reprezentând un adevărat
succes al artei înalte. Romanul se adresează numai împotriva oficialilor corupți, nu și
împotriva împăratului, ilustrând o constrângere ideologică foarte gravă. Acest roman a
circulat în diverse variante, cele mai importante conținând 120, 100 sau 71 de capitole.

„Câlâtorie spre Soare-Apune” este un roman chinezesc romantic de întindere lungă

foarte renumit. A fost scris de Wu Cheng’en în timpul dinastiei Ming. Cuprinde 100 de
capitole. Pelerinajul călugărului budist Xuanzong din dinastia Tang reprezintă un eveniment
autentic din istorie. În dinastia Song exista nuvela 《大唐三藏取经诗话》, în dinastia Yuan
a existat 《 西 游 记 平 话 》 , acestea fiind în mare textele care au reprezentat baza pentru
creearea acestui roman, o operă de anvergură cu o structură complexă. Primele 7 capitole ale
romanului prezintă venirea pe lume a lui Sun Wukong, întâmplarea în care se dezlănțuie
haosul în Palatul Cerului și alte astfel de întâmplări care reliefează spiritul de opoziție al lui
Sun Wukong față de conducătorii feudali. Ulterior Sun Wukong este prezentat cum îl

2
protejează pe călugărul Xuanzong în călătoria sa spre India pentru a lua sutrele budiste, cum
învinge demoni și monștri, fiind lăudat pentru lipsa de temere în fața adversarilor și pentru
spiritul persistent de a înfrunta greutățile. Creativitatea operei este foarte bogată, având o
structură complexă, un limbaj plin de dinamism și umor, reprezentând o lucrare originală.
Romanul excelează prin capacitatea dea creea imagini reprezentative ale neînfricatului Sun
Wukong dar și al bunului și egoistului Zhu Bajie și ale lui Xuanzong.

„Visul din Pavilionul Roșu” este cel mai important roman realist de întindere lungă
din China. Cuprinde 120 de capitole. Primele 80 de capitole sunt scrise de Cao Xueqin din
dinastia Qing, iar ultimele 40 se crede că au fost scrise de Gao E. Romanul a fost scris la
mijlocul secolului al XVIII-lea, în timpul domniei lui Qianlong. În acea perioadă, deși
feudalismul se îndrepta spre dispariție, încă era dominant. Romanul urmărește cele 4 mari
familii Jia, Shu, Wang și Xue, accentul căzând pe descrierea conacurilor Rong și Ning ale
familiei Jia, de la măreție la decădere, scoțând în evidență decăderea nobilimii feudale care
complotau să se distrugă reciproc și expune asuprirea și cruzimea față de clasele muncitoare.
De asemenea, romanul prezintă tragica poveste de iubire dintre Jia Bayu și Lin Daiyu. Cei
doi reprezintă imaginea rebelilor clasei nobiliare feudale, disprețuind rangurile oficiale și
urmărind să-și găsească propria libertate prin căsătorie. Sub influența puterii distructive a
feudalismului, iubirea lor se transformă într-o iubire tragică. Romanul reprezintă un imn în
onoarea spiritului rebelios al celor doi și încercării de rezistență. În afară de Jia Baoyu și Lin
Daiyu, romanul ilustrează și câteva tipologii clasice, precum sora Yousan, Qing Wen, Wang
Xifen, Xue Baochai și alții. Romanul portretizează nenumărate personaje precum și foarte
multe scene din viața de familie, reprezentând o operă de mari dimensiuni, cu o structură
complexă și un limbaj plin de dinamism dar și de rafinament. Având un conținut de idei
bogat, dovedind o măiestrie excepțională, romanul reprezintă apogeul romanului clasic realist
de întinderi mari al Chinei. Cu toate acestea, romanul promovează și un stil de gândire
nihilist, sugerând o limitare a gândirii scritorului.