n poemul Epigonii, Mihai Eminescu aduce un elogiu scriitorilor genera iei anterioare,

reliefnd geniul acestora prin antitez cu scriitorii contemporani lui, pe care i nume te
epigonii, adic imitatori nedemni de nainta ii ilu trii, n aceast categorie incluzndu-se i pe
el(Iar noi noi, epigonii!, dnd do"ad de modestie, n ciuda "alorii sale, fiind unul dintre cei
mai ilu tri poe i ai na iunii noastre#
$cesta e%prim decderea scriitorilor printr-o n iruire de epitete sim iri reci, harfe
zdro&ite, inimi &trne, urte, n noi totu-i spoial, totu-i lustru fr &az , fcnd referire la
calitatea te%telor care i-au pierdut unicitatea i originalitatea datorit lipsei de idealuri, de "alori
i spirit patriotic, men ionnd 'umnezeul nostru( um&r, patria noastr( o fraz#
)oetul men ioneaz c te%tele nainta ilor erau "aloroase deoarece ace tia reu eau s
transmit un mesa*, creznd n ideile lor, pe care le e%primau din inim i care erau &ine gndite,
moti" pentru care sunt "zu i ca reprezentan i ai "iitorului, ca cei care "or rmne aprecia i,
epigonii fiind uita i n trecut datorit lipsei de esen n lucrrile lor(+-a ntors ma ina lumii, cu
"oi "iitorul trece,-.oi sntem iar i trecutul, fr inimi, trist i rece,-.oi n noi n-a"em nimica(
totu-i calp, totu-i strin/!#
n timp ce nainta ii prezint o atitudine "istoare(pierdu i n gnduri snte, con"or&ea i
cu idealuri!, urma ii nu fac dect s mimeze acest lucru(noi crpim cerul cu stele, noi mn*im
marea cu "aluri! din lipsa de idei mre e, imagine surprins de poet n "ersurile )ri"irea
scruttoare ce nimica nu "iseaz,- 0e ta&lourile minte, ce sim irea simuleaz# +uperficialitatea
cu care epigonii percep lumea i incapacitatea de a diferen ia ineditul de &anal este sintetizat n
"ersurile 1amenii din toate cele fac icoane i sim&ol- .umesc snt, frumos i &ine ce nimic nu
nsemneaz#
n ultima strof poetul i ia rmas &un de la nainta i, a"nd o atitudine melancolic fa
de trecutul glorios al creati"it ii literare romne ti, su&liniind nc o dat lipsa de esen a
scriitorilor contemporani lui i ideea de degradare a lumii datorat de acest lucru#