III.

CLIMA

1. Factorii care influenţează şi determină clima

a) - poziţia geografică a României în latitudine; traversată de paralela de 45 grade latitudine nordică,

România este situată la egală distanţă între ecuator şi polul nord în plină zonă de climă temperată;
- aşezarea geografică pe continent în partea central–sud estică, teritoriul ţării noastre primind
astfel influenţe climatice atât din est şi vest, cât şi din nord şi sud, de unde caracterul tranzitoriu al
climei; deschiderea largă spre est (nici un obstacol în calea maselor de aer estice de deasupra
Câmpiei Ruse) determină continentalismul climei.
Astfel, România are o climă temperat-continentală de tranziţie.
b) radiaţia solară globală înregistrează valori care scad de la sud (peste 130 kcal/cm²/an) spre nord
(sub 115 kcal/cm²/an) şi din regiunile joase spre cele înalte (sub 110 kcal/cm²/an în munţi).
c) circulaţia generală a maselor de aer:
- estice, uscate, geroase iarna şi calde vara;
- vestice, de deasupra Oceanului Atlantic, moderate termic şi umede;
- nordice, din nordul continentului, reci şi umede;
- sudice, calde şi umede dacă vin din SV, calde şi uscate dacă vin din SE.
d) relieful
- rolul de baraj orografic al Carpaţilor, care se interpun în calea maselor de aer;
- altitudinea (temperatura scade odată cu creşterea altitudinii, iar cantitatea de precipitaţii creşte)1
- fragmentarea:
- în depresiunile carpatice închise, iarna temperatura scade foarte mult datorită inversiunilor
de temperatură (aerul rece, mai greu, stagnează pe fundul depresiunilor adăpostite de vânt,
determinând scăderea accentuată a temperaturii aerului, iar aerul mai cald se ridică spre înălţimi);
- în culoarele de vale vânturile bat conform cu orientarea acestora.
e) Marea Neagră îşi limitează influenţa moderatoare la o fâşie îngustă de-a lungul litoralului2.

2. Elementele climatice

2.1. Temperatura aerului

2.1.1. Temperatura medie anuală

- peste 11º C în Delta Dunării, pe litoral, sudul Câmpiei Române, de-a lungul Dunării, S şi V
Banatului, S Pod. Dobrogei;
- 10 – 11º C în Câmpia Română, Câmpia de Vest, Dealurile de Vest (excepţie partea nordică), S
Pod. Moldovei şi al Pod. Getic, N şi centrul Podişului Dobrogei;
- 8 - 10º C în Podişul Moldovei, Subcarpaţi, Depresiunea Transilvaniei, N Dealurilor de Vest;
- 6 - 8º C în dealurile înalte din Subcarpaţi, din E şi N Depresiunii Transilvaniei, în V Pod. Sucevei
(datorită influenţelor climatice nordice reci);
- izoterma de 6º C înfăşoară munţii la 1000 m altitudine;
- sub 0 până la sub -2º C la peste 2000 m altitudine.

1
Temperatura scade conform gradientului termic vertical, de 0,5 – 0,7º C la 100 m, în funcţie de orientarea versanţilor,
iar cantitatea de precipitaţii creşte în medie cu 70 – 100 mm/an la 100 m.
2
Până la 25 km în interiorul ţării de la litoral.

1
 În concluzie, temperatura aerului scade dinspre sud (peste 11º C în S Cp. Române şi al Cp.
de Vest) spre N (8,5º C în N Cp. Moldovei şi 9,5º C în N Cp. de Vest) şi din regiunile joase spre cele
înalte: 10 - 11º C în câmpii, 6 - 10º C în dealuri şi podişuri, 6…-2º C în munţi.
2.1.2. Temperatura medie a lunii ianuarie (cea mai rece)
- +0,3º C în sudul litoralului3 (influenţa moderatoare a Mării Negre în principal);
- -1…-3º C în Cp. de Vest, V Cp. Române, Pod. Dobrogei, Dealurile de Vest, Pod. Getic,
Subcarpaţii Getici şi ai Curburii (fenomene de föehnizare a maselor de aer);
- -3…-6º C în Podişul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpaţii Moldovei, E şi C Cp.
Române (-3 …-4º C datorită influenţelor estice);
- izoterma de -6º C înfăşoară munţii la 1000 m;
- sub -10º C la peste 2500 m altitudine4 (-10,6º C la Vârful Omu).
2.1.3. Temperatura medie a lunii iulie (cea mai caldă)
- peste 23º C în S Cp. Române, de-a lungul Dunării şi în SV Pod. Dobrogei;
- 22 - 23º C în Câmpia Română, 21 - 23º C în Pod. Dobrogei, 21 - 22º C pe litoral şi în Delta
Dunării; 20 - 21º C în Cp. de Vest;
- 18 – 20 (21ºC) în regiunea de dealuri şi 16 - 18º C în dealurile înalte (peste 800 m) din Subcarpaţi,
N şi E Depr. Transilvaniei;
- izoterma de 16º C situată la 1000 m;
- sub 6º C la peste 2500 m (5,4º C la Vf. Omu).
2.1.4. Amplitudinea termică medie anuală = diferenţa dintre temperatura medie a lunii iulie şi
temperatura medie a lunii ianuarie.
- cea mai mare în E şi centrul Cp. Române, S Pod. Moldovei (25 - 26º C) datorită influenţelor estice
(ierni reci, veri călduroase);
- cea mai redusă în munţii înalţi (sub 17º C);
- amplitudinile termice sunt mai mari în est (mase de aer estice) şi mai mici în vest (mase de aer
vestice); cu cât amplitudinile termice sunt mai mari cu atât gradul de continentalism este mai ridicat.
2.1.5. Temperaturi absolute
- temperatura minimă absolută = -38,5º C la Bod5 în Depr. Braşov (datorită inversiunilor de
temperatură);
- temperatura maximă absolută = 44,5º C la Ion Sion6 în E Cp. Române (Cp. Brăilei) atunci când s-a
produs advecţia peste teritoriul României a unei mase de aer tropical foarte cald dinspre SE.

2.2. Precipitaţiile

- cantitatea de precipitaţii medii anuale creşte de la E la V, de la S la N şi dinspre regiunile joase

spre cele înalte;
- sub 400 mm în Delta Dunării şi pe litoral;
- 400 – 500 mm în S şi centrul Pod. Dobrogei, Cp. Bărăganului, S Pod. Moldovei;
- 500 – 700 mm în Cp. Română, Pod. Moldovei, Cp. de Vest, Dealurile de Vest, Pod. Getic, Depr.
Transilvaniei;
- 700 – 900 mm în Subcarpaţi, dealurile înalte din N şi E Depr. Transilvaniei, N Dealurilor de Vest
- 800 – 1200 mm în munţi, chiar peste 1400 mm în cei înalţi (peste 2000 m) şi în Carpaţii
Occidentali
(sunt primii de care se izbesc masele de aer umede din vest);
3
0,5º C după alte surse.
4
Cea mai rece lună la munte este februarie, când, la altitudini mari, temperatura scade chiar sub -11º C.
5
24 ianuarie 1942.
6
10 august 1951

2
- în regiunile puternic föehnizate cantitatea de precipitaţii scade (sub 500 mm în Subc. de Curbură şi
S Culoarului Mureşului);
- pe versanţii vestici ai munţilor cantitatea medie anuală de precipitaţii, la altitudini identice este cu
peste 100 mm mai mare decât pe cei estici.
- precipitaţiile sunt repartizate inegal în cursul unui an; se înregistrează un maxim în lunile mai-iunie
şi un minim în februarie-martie.
Schematizat, reprtiţia cantităţii medii anuale de precipitaţii pe trepte de relief se prezintă
astfel:
- 400 – 600 mm în câmpii;
- 600 – 800 mm în dealuri;
- 800 – 1200 mm în munţi;
-1200 – 1400 mm şi peste la altitudini mai mari de 2000 m.

2.3. Vânturile

2.3.1. Permanente
- predomină cele din vest; frecvenţa şi direcţia vânturilor depinde de poziţia unităţilor de
relief, altitudinea şi orientarea reliefului.
2.3.2. Periodice
- brizele de munte (ziua, aerul mai cald se ridică pe versanţii munţilor, iar noaptea, aerul mai rece
coboară spre depresiuni);
- brizele marine (ziua aerul circulă dinspre mare spre uscat, iar noaptea dinspre uscat spre mare).
2.3.3. Locale
- foehnul = vânt cald şi uscat care se înregistrează în regiunile joase aflate în spatele unor bariere
orografice, prin descendenţa rapidă a maselor de aer care le traversează periodic; determină creşterea
temperaturii, disiparea norilor şi uscăciune; bate, îndeosebi primăvara, în Subcarpaţii Curburii, SV
Depresiunii Transilvaniei, Depresiunea Făgăraşului (Vântu Mare);
- crivăţul = vânt rece şi uscat ce bate iarna în E şi SE ţării, viscolind zăpada;
- austrul = vânt uscat ce bate în sudul ţării în toate anotimpurile.

3. Etaje şi influenţe climatice

3.1. Etaje climatice

a) etajul câmpiilor şi al dealurilor joase (0 – 300 m) se caracterizează prin temperaturi medii anuale
ridicate (10 - 11º C), temperaturi medii ale lunii ianuarie de -1…-3, chiar -4º C (în E), temperaturi
medii ale lunii iulie de 21 - 23º C şi precipitaţii de 400 – 600 mm, uşor mai ridicate în vest; în est şi
sud-est iarna bate crivăţul; aici şi amplitudinile termice sunt mai mari (25 - 26º C); este specific
pentru Cp. Română, Cp. de Vest, o parte a Pod. Dobrogei, Câmpia Moldovei, Dealurile de Vest.
b) etajul dealurilor (300 – 800 m): temp. medie anuală = 8 - 10º C, temp. medie ianuarie = -3…-5º
C, temp. medie iulie = 18 - 20º C, precipitaţii medii anuale 600 – 800 mm pe an.
c) etajul montan (peste 800 m): temperatura medie anuală = 0 - 6º C, temp. med. ianuarie = -6…-10º
C, temp. medie iulie = 8 - 16º C, precipitaţii medii anuale de 800 – 1200 mm pe an, mai ridicate în
Carpaţii Occidentali.

3
d) etajul alpin (peste 2000 m): temp. medie anuală = 0…-2º C, temp. medie ianuarie = sub -11º C,
temp. med. iulie = sub 6º C, precipitaţii medii anuale peste 1200, chiar 1400 mm pe an, vânturi
puternice, dominant din vest, strat gros de zăpadă ce durează chiar şi peste 6 luni.

3.2. Influenţe climatice

a) vestice (oceanice sau atlantice): în vestul şi centrul ţării;

b) estice (continentale sau de ariditate): E şi SE;
c) baltice (scandinavo-baltice): Obcinile Bucovinei şi Podişul Bârladului;
d) submediteraniene: Banat, SV Olteniei, SV Dobrogei;
e) pontice: litoralul Mării Negre.

4. Fenomene climatice deosebite

4.1. Seceta
este dată de lipsa precipitaţiilor pe o perioadă mai lungă de timp (în medie 15 – 20 zile);
- mai frecvent în E Cp. Române, Pod. Dobrogei, S şi E Pod. Moldovei;
- se combate prin irigaţii.
4.2. Îngheţul
- se produce între lunile noiembrie şi aprilie în câmpii şi dealurile joase, iar în dealurile înalte şi
munţi din octombrie până în mai; la peste 1800 m se poate produce în orice lună din an.
4.3. Viscolul
- durează de la câteva ore la câteva zile;
- afectează S şi E ţării.