sc o

triliSC
L

iN

ISTORICULU LORC DELA

1830- 1867

CU ANESAREA
TUTORC DOCUMINTELORU RELATIVE LA CESTIUNE

Mrerhia,

Directore generale 4[4 ministeralui instractiunei publice

eultelorn.

Et quum utnn
tztwen probernuLu

BUCURESCI
TIPOGRAFIA NAT(ONALE. INTREPRINQETOR U N. RADULNSCU

1866

www.digibuc.ro

1liTe1PU inferior

SOULE SATESCI
Pit

ma aiD ism A_ Iv-i- u isa.

ISTOR 1 CULV LORV DE LA 1830

1867

CU ANESAREA
'MOW) DOCUMINTELORC RELATIVE LA. CESTIUNE,

DE

N. 'gt. -Wallin,
Directore generale al ministerulut instructiund publice f i all; cultelor.
.Et quum stumna miremnr inferiora
tamen probemns..

BTJCURESCI
TIPOGRAFIA NATIONALE. INTREPRINVETOR C. N. RADULESCU

1868

www.digibuc.ro

AUTOR..Y426awAi
.

Ne propunemd a face istoria sclelord mistre steci. de 1a 1830 pane" astd-01.

'king face acstil istorid sine studio et ira, pentru cd, inlaturandd tota feluld de preocupatiuni politice sd personale, nol suntemil deci1 a deschide cu cea maT mare nepdrtinire,
anquetd asupra imprejurdrilord care ad activatil ori intdOiatil desvoltarea instructiunel

i e-

ducatiund stnulul Romnd in acest periodd de timpd.

Sine studio et ira va fi, repetima, anqueta nstrd, pentru cil nu ne propunemd de a
afla

ci de a inata de la Incubi , procederile bune, de le vondi afia , la organi-

sarea inveteimdntulut stenescii sd (Wed aunt in trecut sedderi in acstd privintd, sa le

descoperirn, spre vindecarea lord pe viitord.

V. A. Urechia.

www.digibuc.ro

CA PITOLULO I.

Istoria sclelorn stecl In acett 37 de ant din

Wed ar fi de lipsa dove0I in sprijinuln concluurm, o imprfimil In urintrele peride :
siunelorn
de sus, amn putea aduce o amid de acte
I. Dela 1830 la 1833
1837
1833
1847
1838
IV.
1855
1847
V.
1867
1855
DiviOitinea acsta ce stabilimti in istoria cclelor

oficiale din acett ant.

Aa de esemplu, ca se cit .mil cateva : In 12 August 1831 Preedintele Plenipotentiart al Divanulul Muntenia, Adjutantul General
Chiselev,

adreszif Eforiet Sclelor epistola cu Nr. 80 (astec1 nu este arbitrarid, ci, cum se va vedea mai nesa Nr, 1) prin care eere Eforiet raportd de situaOunea invfemntului In trd.
la vale, indicat de eveniminte, care a adusn
La acst cerere Eforia respunde ea raportuld
influinfd sii prefacere mai insemnat In mersult
sett Nr. 24 din acela1 and 1831-24 Septembre,
invtmntulut popularti.
(anesa Nr. 2) din care se constatti ca la finea arm-

Dela 1830 1837.

Regulamintele organice ale Munteniet i Moldo-

lut 1831 nu era nict in gandulii cuTva infiinfarea de

colt pentru glen!. Eforia pe atunci se preocupa :
cu aOarea sclei primare din erban-Vocl, (lo ca
lult dela St Sava fiindi1 in reparafiune (hip bla holerel cand servise de spitalil); cu reparafiune a localulut sclel din CraioVa i cu lucritrI pentru pregtirea de locale in cele-l-alte ()rap judefiane.
In istoria ce ne propunemti a publica, a sclelor primare judeOane, vomn proba cu acte oficiale cit pecatulti de nacere a invfamntulut primarn judefiann

va nu an creatti InvterOntulti de la sate.

Regulamentuld Muntenia la secfiunea 4 cap. 8
art. 306 se ocupit numai de scblele incepatre pen
tru ambe secsele de prin eapitatele judgelora
Regulamentiilti Moldova i elti, i Inca in terment mat puginn limpeA la auesa lit. F. Sectiunea I-a, art: 66, abea indicA decisiunsa de a se
infiinta scoll incepetre prin capitalele judetelora a statti in lipsa de pregtire de Invttort inds (velt i art. 420), ba Inca nict nu cere pentru tte trap' ea cunocintl mat intinse ') cati1 i de localuri ajudetele scoli ci numal pentru Romani' , FIRT, Ga- propriate cu trebuinfele una cle.
Lipsa de
Focant, Berladd i Botok".

carp didactice era o a trela caus a rulut. In

vedere cu acst lips , Eforia sclelor serise eaPe candil Statuln nu avea nict uS. ingrijire de In- tre Profesoril clei Nafionale In 1831, Noernbre
v6tItura stenilor ingrifati re de ea scoll private ?

Nu era mat respanditd instructiunea privata in

acst clasit a natiund decumil n'o r6spandise
statuld In puterea regulamintelor organice. Instructiunea privata i inca In cea mat injosit stare,
abia esista prin unele (Tap i dr prin unele case private. Ea era, In clele private, pusa nu numat sub prlvegherea Eforiet sclelor, dra hid, in

23 sub Nr. 32

(VOT anesa Nr. 3) ca el se

se indeletnicse a alcittui fiecare in parte unil

cursil prescurtti de tte acele ciinft ce este neaprat trebuint se le Inv* candidafit profesort
ce vor merge pe la judefe i aceste alcatuirt sa le
inf atipze gata pang la 15 a iitre lun Decern Mirabile dicta ! se cern eilrft didactice de la
Noembre 23 pn la 15 Decembre !
bre.

Muntenia, Regulamentulii organic aliniatti III al

art. 364, otaria ca instructiunea privat, s, fie privight i In privinta metdelor de invVimntil.

Aa dr istoricul sclelort din sate pentru anil

dela 1830 la 1833 este resumatil In aceste puncte :
a) Regulamintele organice ale prjncipatelor nu an
avutil In vedere de locn infiintarea sclelor stescl.
b) N'a esistatn in Romania (Moldova i Muntenia)

dela 1830-1833 Inv6t6mentt pentru stent.

1) Ce-1 dreptuld In 1831 Octombre se indinti und cursil de pregitire

de Profesorff sael Nationale din Bacnrwl, (Ida pregdtirea se margini numal la Invtarea sistemel lancasteriane, multimindase a se
cere dela candid iii de Institutorf primari abi nrmitrele ennoticintI:
.Gramatica, Geogratla politicdsci, teoria nnmerilor !dregl td a fangerilor i catehismul. (veclianesa NI% alit. a. b). Trebninta de professorI
tti localerl o constatil i losaql Eforia in raportuld s cdtre D-Ifi Chiselev: Plusieurs ont deja dte trouvds, gie.e raportuld Eforiel, de localnri,

les mitres le serunt sons pen, mais le besoin de professeurs se faisant

sentir pour ces differents -dtab I issements d'ddit ction primaire, L 'ephori e
s'oecnpe en ce moment de l'tablissement h Bucharest d'une dcole
normale d'ensaignement Matuel, qui ouvrira dans pen ses conrs.

www.digibuc.ro

Naturalminte cererea EforieT o satisfacu, 5n parte,1 prin circulara sa din Iulie 4 aceld and ca de i:
D-1i1 Efor StirbeT in multe renduri ad publicatg prin gazete condinumai trecerea a lecT de ani !
in discursuld ce inu la obtsca adunare in 31 tiunile prin care se priimCscd candidatT de profes-

fevruarie 1833 la ocasiunea desbaterilor tine noue

legT scolare, recunce ca greutatile cele mat marl
ce a intmpinatd Eforia la intocmirea clelor, ag
fostti lipsa profesorilor i lipsa de incaperT trebu(VOT anesa No. 4)
incise.
Scaderile ce in trcatil semnalarrand la organisarea sclelor primare judetiane. d'ar fi fostd vorM
se se organiseze scolele satesci in acela1 timptL, ar

,,sor, totuY numruld de candidati ce se afla la invtd,-

tura, nu este indestuld a implini locurile vacante a.

SA se noteze bine ct nu se cerea de
catd eate unti invtetord sd celi multd cite del
pentru fie-care judetd.
Ce ar fi fost dr d'ar fi luatg
(Anesa No. 5)

guvernulti otarirea se infiinteze i scolt de fete prin

acele judete i apoi scoff prin comunele rurale ?

Se se vla in Anesa No. 6 ce putina instructiune

fi fost aelT de nu i mai mall, cad pe la sate era p'atuncT de lipsa until invettitorg de orail ! aun s'arti ti afltt Invetetori nici cu cunocintele aa bea i se cer materia de done sii treT clase primade slabe cerute dela InstitutoriT din oraele jude- re i anche i aceste reduse la lecturA, GramaticA, Geografia i din Aritmetica : intregil i frangerl !
tiene, ra locale neci de inchiritd

(Anesa No. 6.)

CAPITOLULU II.

CAPITCLUL6 In.

Dela 1833 peincl la 1837.

Intorcendu-ne acum privirea asupra invtigmnIn cursuld mild 1832, Eforia sclelor vlndti tului primarg din scolile sAtesci de dincolo de MilgreutAtile ce intimpina la infiintarea sclelor, crelu cova (Moldova) de la 1830 incoce, afiAm ea in
a le Invinge prin facerea uneT nous legi a scleler 1832 Epitropia invtigturel publice nfiin. primele
Chiselev, trimise sse scle incepetre din capitale de judete, rd in
i decT Preedintele DivanuluT,
obteceI Adunari in desbatere ung asemene projectil 8 Noembriu 1834 se aedia o c(51lii publicA pende lege. Pregatitd de Eforie. In Martie, acestg pro_ tru crescerea fetelorg, lucru la care dincce de
In 1835 Iuliu
jectg era deja votatd de Adunare, dar i acst Milcovg se gandira frte tarliu.
lege notia ca i ac vechiti din Regulamentul Orga_ 16 se promulga nA noua organisatiune a invtil nicti, nu preved nimicfl pentru clele satecl, ory mentului superiord, In urmarea careia senfiinta aIn anulg 1838 era o
care fie de altmintrele imbunatatirile dobandite prin cademia lisa MichailnA.
miia pte-lcci i optd de scolarl la tte sclele
ea pentru sclele judetene.
Zstrea didaetica a sclelor und and dupre pu- Incepetre de peste Milcovg ; r de la infiintarea
blicarea nouel legi, era abia :
acestord scle pana la 1838 urmase la 'nvtiatura
Carte de silabire i cetire.
yncepatre sse mii cincT Bute pte OecT i optil
Catehismt. AritmeticA de L Pop, Gramatica de (6578) de scolari.
CArtile scolastice, lucrate peste
I. Pop, Geografie de .Aron Floriand, Caligrafie de Milcov panA la 1838, se referea u maT cu sma
Intre anniT 1829 i
A. Pop.
la programuld gimnasiuluT.
Retorica.
1832 ad fostd publicate Gramatica i Sintasa lui
Eva ngeliil e.
George Seulescu, Anteile cunoscinte, de acela1;
Cat pentru pugina redicare a nivelei instructiune1 Geografia mica de Basiliu Fablanu, Catihismul, nprin orae,
ce le consideramti ca punctg de pur- teile cunoscinte romano-francese.
cedere a clelor comunale, -- de la 1833 la 1837, Pe la 1835 apArg mica Geografi a patriel de
pto sta de dovadainsaT dificultatea cu care se ga- pitaruld Popescu Scribanu i vre o 22 de carp
sti candidati carii pMtir cu 100 lei pe luna, se diverse, traductiuni ect. care lnavutirA litteratura
iumeze trei luni de Oile cursuld normald de la sc6- romana.
In 1838 se publica prima chart& rola nationale din Bacureci, ca apoi s deving. cu mitnsca a Europa de D. George Asaky, prima liaa de putinA ostenll, invtatorT de capitale de ju- cemd, dupl ace a lui Cantemir.
dete. 'Acsta lipsa de candidati o constata in 1832
In acesta'I tempt, pe c.nd barbati intelliginti
i apol in mai multe alte rnduri Eforia f:icndti se ocupati cu pregAtirea de cartT i de scoli, epi-

www.digibuc.ro

_5_
tropia invetiAturei publice indstr, scolile cu localurl cumparate pentru dnsele. Due le asemenea
case erad cumpArate pang, in 1838. Drd, cu tte
imbunAtatirile realisate pentru 'nvtiAtura prima-

,,lelord de prin sate. ') Pentru acsta s se scrie i

din partea Etoriei o circularti cAtre top ocarmuitorii, cari sA se straluscA cu ttA rivna in indeplinirea m6surilord ce s'ail luatit pentru sclele
rA din orage i cea superirA. nu este mai pude prin sate, i scum deocamdatA sA se 14041
tint] adev6ratd ca in anii de la Regulamentuld or- cu proprietarii mosiilord ca sl otArasa casa inganica pnA la 1837, peste Milcovd nu aflamd Did tru care are a se tine scla, sd sa chibzuiscit
lucrare pentru 'nfiintarea de scoli sAtesci
mizlce pentru cladirea unei incaperl intradinst
D. Colson in Etat prsent et de l'avenir des Prin- pentru acsta. Prin acsta slujbil Eforia deoseeipauts Danubiennes," vorbesce despre sclele din acestii bit cA va cunsce merituld i vrednicia
periodil de timpii cu lauda pentru cele din Moldova.
ria ocArmuiri, va avea i dovdI de rvna pen -

tni folosuld
CAPITOLULO

obtescd, itideplinindd cu

esactitate

acstA santa indatorire ce este pus asuprA-le.

De la 1837 peinti la 1847.

Deosebitil O. se scrie i profesorilord duph la judete

pre Eforia clelor ca sA infiinteze mil sItec1.

Cu adresa No. 511 din Februarie 14, 1838, E-

1ntentiunea era patriotic i laudabile; vomd vedea ins cumii csecutlunea a fostd eronatA , ne fiindd preglititd nici unuld din elemintelo constitutive unel scoli: Ned loculd, neclinv6ttori, nee! mo-

foria a informatd i pre logofepa bAsericscA de re-

gula ce a fAcutri in privinta sclelord de la sate

i a rugaeo sA facI i din pai tea logofetiei cuviincisele poftiri atAt st. metropolif , st-lord episcopi,

bilierd, ned cArti i mai

ctd i cAtre cuvioii egumeni ai monastirilord Ro-

ca s. Ingrijsci de acum a cluta tined terani feciori

Anuld 1838 este demnti de a fi insemnatd intre de pop% s altii, care se primscA a urma in sclA
cel bunt ai culture nationale, cAcl in acestd ann
vreme pentru ca gi se deprin4 cu inse agitA ma)" mnti intrebAri despre organisatiunea vetAturile incepAtre i apoI se fie datori a OA
in vetamentului sAtescd.
Inteadev6rti, prima lu- cl, in vre un sat. Pentru acsta intelegnduse cu
crare ce afiAmti in dosare, relativit la infiintarea DD. OcArmuitori volt put gAsi asemen1 tineri
acestul invetAmntd, este, prin o coineidintl admi- prin sate dintre cAntAreti s grAmatici ce sunt
rabile, datata dim 24 Ianuarie 1838.
La ra pe la bisericl.
(Vedl i naintarea lucrArilor dupe acstrt roolutiune
in care scriem aceste rAndurl (24 Ianuar 1868)
sung alit 30-le and deplind decAndii und ministru in anesele 9, 10, 11, 12 i 13.
din lluntru sui Vorniculti celd marea D-lui M. GMca, provoci cu adresa sa No. 117 (anesa No. 7 i 8)

putea dice neel elevi.

Departamentuld din lAuntru, fr s. cugete la acestea tte, ordonkpurement et simplement : Sg. se

infiinteze prin tte satele scoli, urmAndd a lord
ninv6tAturg numai in Vreme de irnA, adicA de la
1-ia Noembre i pAna la finitul lui Martie ca in lu-

nele cele-l-alte sd, se indeletnicscl pentru adjutorarea pArintilord la lucrarea pAnAntului

Singurulti mizloca de realisare a sclelord sAtecT, ce recomandl Vornicia mare din 1838, este

n-Mesa i Grecesci, ca, dupe intelegerea ce vord

avea cu ocArmuirile, sl otarscA case pentru scle
prin satele moiilord s s chipzuscl fgrit intrI;liere inlesnirile cuviincise pentru cladirea unord asemenea inctiperi de cle ; i pentru a se incredin-

ta mai bine acel cantarep sd feciori de preop de

folsele ce ad O. dobandscA ca nisce inv6tAtorl prin

sate, sit se scrie de la St ae4ilmnturi de se va

gAsi cu cale de sunt logofep i cAtre profesorif

intelegerea ocArmuitorilord cu proprietaril moiilor.
ca s ingrijscA a indeinna pre acei tineri,
Asupra acestei memorabile de altmintrele adre- i a se intelege i cu profesorii pentru acsta .
sA a onor. ministru din lAuntru, Eforia otAresce :
In Mal 25 1838, Eforia se adresa cu N r. 501
Se se respundl Cins. Vornicii cl, Eforia cu deose- cAtre Marea Vornicil (anesa 14), spre al vestl el a
bitA multAmire a vNutil poruncile date pre la primit raporturi de la comitetele sclelord normale

judete de cAtrA C. Vornicie pentru punerea in

lucrare a legiuirel ce privesce la intocmirea sc-

1) Nu era o legiuire ci o vorbel scipati tn regulament5, qicendu-se

c ttrcovnicif pentru lfa ce volt primi so My* si coplif sateniloril.

www.digibuc.ro

(din judete), prin care se face cunoscut5 ca la unele fesorilord din Buzed i Giurgiui (anesa Nr. 17) mulde acele scle cad ad Inceputti a se aduna candi tamindule c s'a pusd pe lucru, de a pregati candat1 de invetatorT dintre tircovnicil dupe la sate didati Inv6tatori
spre a se deprinde acolo acum In vra ca invat6tuLectiile ce volt trebui A, se de acestor invetarile incpetre, i In trna viitria s Incpa a a- torT, dice eforia, vord fi : cetirea pe tablele lancasduna cop11 la invatturi, In sclele cc se gasescd a trice dupti regula acestuT metodd, scrierea caligrase aeda pc la sate. Eforia apoT ark& ca i se adauga flea, din aritmetica cele 4 lucrArT In numere frande comitete ca acestT candidati de InvatatorT se p:Angd gerse. catechismuld i tOte rugaciunile refigieT ate
Da nu potd ed la InvAt6tura chte daoe lani sunt maT de capetenie la Inchinatiune i la slujba
precurn cere trebuinta, din pricina ca n'ad de chef- basericsca; sit Invete i cAte-va cantarT bisericesd

tula ca sa1 Intretie hrana de tte dilelele.

Eforia cere Mare Vornicil ca, pe lAnga aceT dol

ce s'a otarltii a se da invetlitorilord de sate

de la fie-care familia, sa li se dea cheltula mancare1

din cutia satuluT pe vreme de &me hint, in care

vord fi datori a urma invataturile la scla normale din oraviild de chpeteni ald
judefulal in fie-care vrd.

pe eat se v a put."
Eforia spre acest scopti tramite dece esemplare
din o carte de rugaciunT tiparite ad hoc.
Trel dile dupe acsta adresa, Eforia scrie (In
16 Mai 1838, Nr. 468-495) celord alalti profesori
din judete, de a grAbi la adunarea i pregatirea de
candidatT. Eforia d. programuld de maI susd,
latura cartea de rogatiunT (20 parale bane) cere In
fine lista candidatilor adunatT, din ce sate ? versta ?

In 1838, Martie 8. Logofetia Basericsca cu a- etc. ca diverse lamurirl relative la ei

dresa Nr. 713, cere Eforiel programa de Invtaturile i de ornduelele ce are a se urma In selele satescI (Anesa Nr. 15.)
Prin Circulara din Iunid 0, 1858 cu Nr. 556
La acsta, Eforia respunde cu adresa Nr. 263 571, se ordona facerea esamenelor de fine a anuluT
Martie 21 1838 (Anesa Nr. 16) ca invtaturile In tutor profes. sclelord de prin judete
sclele satesd ad a fi :

Cetirea, dupe tabele care volt coprinde numaI maxime morale i religiOse i care sant a se ti-

In Iunie 14, 838 Efor. scrie prof. din Cernet1

puiri inteadinsti in data ce va se attie4a ti- Nr. 628, Giurgid (626) Buzed (627) i Craiova (625)
pografia colegiultd, care se attpta a so- ca in vacanta de acum a sclelor incetandd inv6--

si de la Paris peste duoe sad trel

Waffle Ora la 15 August, urmza ca i candiScrierea dupe modelurT (le caligrafia ce ati datiT de Invatatori pe la sate sa se slobda acum dupe
a se tipari inteadinsd maT Indestulatre i mai esamen la casele lord. Se scrie D-le (dice Eforia
potrivite cu trebuinta terrangord.

acestor profesorI) Inse ca slobodindu-1 pre a cestia candidatT se-1 indatorescl ca la 15 A.ugust, detinesd.
Aceste invetturI ad a se ti- odata cu deschiderea sclelor incepetekre se vie iaAritmetica elemen- pad ir in table ea si nu ra1 in scl ca se urmeze Invetaturile pia la 1
aib teranil greutate en cumtara, In sfititd
Octombre, canal atund ad a se Intrce la sate ca se
pdftur1 de crti.
Luerarea cAmpuluT i
de i ET Invtatura copiilor ce se vord aduna a-

Catildsul legeI cres-

economia.

colo."

Pentru scriere, adaoge eforia, care costa cheltula, se vord Intrebuinta place de ptra de care se
gasescd In mantiI D-lui Log. Alex. Filipescu, care

In Iuliu avu !odd la Bucuresci esamenele sclea promisti a darui pentru asemenea usd o mina lor pe 1837-38. La acsta ocasiune se rostira
mare de table.
discursurile aci anesate sub Nr. 18.
Din discursul D-1111 Poenariu Director al sclelor

In MaT 13 cu Nr. 466 i 467 Eforia scrie pro- apare ca in 1837-8 Inca nu se Infiintase scoll satescT
1) Avead i cate duoe chile inmate din magaia de rezervi.

dr ca s'ail adunatfi candidati la sclele. urmatre:

www.digibuc.ro

La Buzet

45
55
72
80
Caracal
.
170
G orjti
AcestI candidatT, lice D. P. Poenaru, aleT dinMehedin(1
Dolju

In 15 Iuliu 1838, cu adresa No. 669, Eforia

saelort areta Vorniciel marl el numaT la judetile Gorp , Mehedintl , Romanati , Doljti , Buzetl.,
ocgrrnuitoriT at adunatti candidati la sag iard la
alte judete nu se scie din ce pricing s'a Watt

cu totult in nelucrare aceste folositre intocmirT."

tre paraclisieril bsericilord dupe la sate, viindti la Judetele aceste sunt Muscelul, Dmbovita, Argeul,

saele nationale de prin judete at a urma acolo Oltul, Rimnicul-Seratt, SecueniT, Teleorman, Ialomita,
cte-va lunT invtgturile inceOtre spre a se mai Vlaca i ond cu smd II/ ()mild' de la care necI

desev 6ri la citire vi la scriere i a se de- respunsii metearic s'a datd Eforici." Eforia

cere re-

prinde cu metodulti lancastrict, singurul miz- petirea ordinelort de adunare a candidatilord i de

!ova prin care se pohl Inflinta scoll prin

Intocmire a caselort.

Cad la 15 August profe-

sate, fdrg d'a fi sili1 parintiI copiilor se Intre in soril sunt porunciti a fi gata a primi pre acel
cheltuell cu cumpgrgtrea artilor, care art fi ne- candidati i a incepe cu deni1 deprinderea la In-'
apgratti trebuit6re la alt-felti de metodurl de in- vtturile ce le volt trebui i apol la 1 Octom.
v6taturg.
se Intrcl la casele lort ca sl incpg Indatg a tine
D. Poenaru adaog cft : dupg ce se vort de- sag pentru copiik satendord (Anesa No. 20.)
prinde ast-felti invqgtoriT la saele de la judete, a-

cum In lanile de vrg, se vort orndui pe la satele lort a tine saa In lunile de Trnd i aa In

Cu adresa Nr. 713 din Aug. 4, 1858, Eforia alama viltria se ngdejduesce cg, in maT sust nuncit departamentulul din lguntru c. ircovniciI
numitele chief judete, se vor afla deschise peste ceT maT multi nu vor se se fact Inv6tgtorT i
decT satele furg silite a cauta alti tinerT din satele
400 scoll.'
lor 'al trimite la sag. Eforia cere apgrarea lort
de dgrl i se se scrie i proprietarilort de moi1
Aa dart in iarna dintre 1838 9 numal sg nd- ca sg scutscg pe InvtgtorI de prin sate mgcard
dajduia a se infiinta scolI sgtesci i numal in 5 ju- numal de clac dca nu i de dijmg ,
dete, ca la 400 scolT, num6ru la care nu respun- D-lort at a lua cea maT mare parte la folosult ce
dti citrele candidatilorg aretatT cg se adunaserg la va isvorl din aceste ae4minte obtescl.
Tot-odatt Eforia struesce se se implinscl lenormale din acele judete.
ult nu numal de la stenT ci i de la totl e06toril din satti frg osebtre, cad ceea ce se adung
La Iuliu 19, 1838, cu oficiulti No. 543, Dom- e pucing i nu se pott glisi InvAtAtorI mal aleT cu
nult A. D. Ghica multgmesce pentru esamene i aia mug micti. (Anesa Nr. 21. )
pentru lucrgrile relative la scolile satesci , naintate
de ministeru din launtru : (Anesa No. 19.)
4efu1t acestula a infiintatt*) prin satele a- In Sept. 9, 1838, Eforia scolelor scrie profesor.
cestuT principatii sae, unde jn vreme de i6rng co- saelor din capitalele judetelord (anesa Nr. 22) cu
pii satenilort se v6ra inv6ta de catre tircovnicT la Nr. 844 858, c5, spre a inv6ta candidatil cntirile
carte 1 cintgrl. Iart in vreme de vrit acetT Vir- basericescI se dea fie-care ate 2 leT o data pentru
covnicl se adung la saele aelate prin capitalele tot-duna pe tt vremea care se va afia acolo la
judetelort spre a se depriude i la metodicescele sckle normale. Cu acesti bard profesoril se angainvtliturl incepltre i cu adstg ping acumti numaT geze un cntgrett bunt cu platg.
in judetile Mehedint1, Dolj, RomanatI, Gorjt i
Buzet se vcld adunap 424 de fircovnici.")
In Sept. 1838, cu No. 904 Eforia vestesce departa-

1) Nn se 1nflintaee finchd , cum a'a vclatd, ci naintue lucrgrI We1) In 14, Aug. 1838 ae trimite peutru inveelarea eandidatilord la ju
ndete caligrat11 en p1ati1 20 parale.
riea gi aceld minietetd spre adunarea eandidatilord.

www.digibuc.ro

mentulul din liuntru ci sunt adunati ') un mare nu- nluire cite 100, spre zidire de KO pe la sate
mer de candidati 2) care se pregitesca a fi inv- dupe ela.
tatorl pe la scle comunale. Eforia mizlocesce s
Ii se respundi lefile ; propunnd ca bani strinsi de

In sept. 16, 1838, en circulara No. 973-982,

la sata sti se pistreze la ocarmuire, si ea s res-

(nesa No. 24,) se institue revizoratuld sclelora co-

pundg lefile dupe deslegarile Eforiel.

cite unula de plag, dintre invftitorii cei

mai deprimi i mai destepp in slujba lora
Pe cita tempa acela era in revizie , scla o
0116 unuI ajutora dintre candidatI , adici la scla unde era inrtgtorula i revizor, se otAri, cite
2 invtitori ; plitindu-se din suma strinsi 2/3 cemunale ,

D'abia in Sept. 16, 838, irna cugeti Eforia la

importanta localuluT de scla si atund cu adresa
No. 901, comunica Vorniciel din launtru planu modelu 3) care se-la imparte pe la tte satele uncle este

celni de ajutor.
esemplare si trmite Eforia Vornidei 1800 ca se Eforia dt instructiuni revisorilor de plasa; Efole impart cite 100 pe la ocIrmuire spre a se ria apol aAla gradele de scolI i le numesce :
a) La sate, sco!I comunale.
pane in lucrare cladirea de scli pe dal se va
b) Cele din plasi a inv6titorului revizor : preput mat potrivita cu acesta modelti.

sa se faca sad. Acesta plana fu tiparita in 2000

1E11 I i

1/3

parande.

M6sura propasi de Eforie peutru left o primesce

Vornicia cu adresa No. 1544, din Sept. 27 1833.
Eforia vestesce atuncl otdrirea la profesorI si le
cere catagrafil de candidati cu indicarea si a pliil,
satula unde este orenduita invtlitor i No. caselor
din sail.

c) Cele din Sudete, normali.

d) Din Craiova, centrale.
e) Din Bucuresci, complementare.
Eforia ternaina recomandnda profesoriloril sa nu
slobdti pc la sate candidata pima la alte ordine,
cacI n'aa esit Anche tabelele lancastrice din tipara, si
fiinda c aceste table se deosebesc re-cum de acele vechi va fi trebuinti sa se arete invtitorilora

in 2 sa trel Ode , metodula dupe care a a se

Propunerea de plan de casa de sal nu are re- intrebuinta.
sultatt, cad cu adresa No. 1605 din Oct. 4, 1838
Ministru din luntru respuncle Eforiel ca, acumii
In fine la Oct. 14, cu circulara No. 1030-1653
tocmaI asupra apropierei TerneI" se vede in neput* a indeplini asemenea cerere.
(Anesa (1107, ve0I ca la art. 24). Eforia scrie (vedi anesa
No. 25), clitre ocirmuiri ca fiinda timpula de ;xiNo. 23).
misfi candidata pe la sate, Ea a scrisa profesoruluI
slobdl se mrgi a
scleI normale judetiane
Eforia fuse la 20 Sept. 1838 cu adresele citra deschide scli la satele hotarite bon. i cit d'aceea
profesora scolelora din judetele Craiova, Cerneta, s'aa trimisa profesorului .fie-cAruia cite 50 trupurl
Tergu-jiuluI, Caracal, Itmnicu-Valci, Slatina, Cm- table lancastrice ca si dea cite una trupa
Pitesci, Giurgiu, Ploesci, CalirasT, Ter- mia invtatora.
govistea, Buzeul, Brila, Vilenii de munte, Focsani Eforia scrie dar ocirmuirel ea se ae0e pre inle trimite planula de scla, vestindule ea prin de- vtitorf pe la sate , sa in inciperile de sad ce
partamentulil din launtru s'a tramist si la 9cir- vorti fi fticutii '), sti in casele de sfatti, sa in ori
1) S'a vclut ca fn 15 Auguel abia fncepuscrA cursurile de pre

&ire i ea in 15 Inliu 1838 , Eforia areta eh numai fn 5 judete

care WM incapere 2 vrenlelnicesce pima ce la viitrea prima-vrl se volt face inteadinst incEper1

pentru sal 3).

se adtmasetA candidatif... Ce carte mai putuseri invta el de la 15

1) Neel o Sciiflt nu era sositA eA vre o col se clAdisi in vre
August la 16 Sept.l?...
nn0 sat 10 se trAmise fovtatorl 1
2) Din 5 indetel...
2) ARA datA cord case dupe plani rnodelfi; ce desceptinnell.
3) Adresa alipite la Jora 170 din Tanuarie 838.
3) Ele nu Wad Malta I

www.digibuc.ro

Eforia mal cere Anch catalogd generale de toti

candidatii dupe la scoli.
Pc1 pentru locale.
Despre capacitatea invetAtorilvii ce acumd ad
sd piece la sate, vorbesce Insasi Eforia scdelord

in circulara No. 1111-1126 din 28 Oct. 1838,

cdtre profesot de judete, in care k;lice cl Dupd,
bAgarea de stnd. ce a fIcutii la invetatura candidatilord de prin sate a v6(;lutd c unia .
sunt

attd de nedestoinici ti neprimitori

In Oct. 31, 1838, prin circulara sub No. 1166

1180, ciitre profesoril din judete, Eforia regulzA
impIrtirea lefilorti la 1nv6tAtorii sAtesci de 2 oil
pe and; care left s. li se dea d'a dreptuld de sdteni. De aceea Eforia scrie profesorilord ca sd indatoreze pre fie care candidatd sd fad, catagrafid,

de Inv6fhtura incAtd orT cAtA vreme se vord dupe modeluld datt, (Nutnele i pronumele de ce
tine in sclA nu vord putea Ina eea mai pu- ptec ? de are copii: bdeti, de ani; fete de ani.
cina infelegere de invtidturile ce li se pre- De a plAtitii ? Bagarl *de smd) de top enoriasii
sAteni ce se vord fi afindt in
dad. (Anesa No. 26.)
Acsta vOladd Eforia, scrie profesorilord ca -Asemenea catagrafil se va face de 2 oil pe ant,
candidatii ce vord fi re cum ') pregatiti sd-1 una la St. Demetrie, i alta la St. George , ca
slobdd la sate, ca sIi incpd a da invtdturd. la se adaoge in listi prissele enoriasifort... i sA se
copiil satelor lor ; iar cei ce se vor fi aretat nedestoi- scadd acei ce volt muri sii vord cddea in nedesnick i neprihnitorr de Invetaturd, sd pentru cd toinicid de a put plAti baniT otAriti.
sunt bdtrni, sti pentru c al mintea thinpitit, se-T foria otdrsce Anchd co lfa sd . nu aibd a o
departeze cu totuld din numruld candidatilDr.
primi invtiitoruld dectii dupe semestre incheiate ,
ca sA nu se aducd pagubi satenilord , cndd trebuinta ard fi a se indeparteze'vre und inv6tAtort."
In Oct. 7. (Anesa Nr. 27) s'a adresata sub Nr. (Anesa A. 28.)
1013--1023 i in. 14 Oct. la profesorii din Rim- Acstltirculard e motivatd de adresa No. 1737
nicu-VAlcei, VAleni de Munte, Focsant, Cmpulungu din 22 Oct. 1838 , a Vorniciel marl cAtre Eforiii.
iard la Giurgiu , la 24 Octombre , circulara sub Anesa No. 29.)

Nr. 1055-1058 prin care Eforia trAMite tabele lancastrice spre a se da ld candidatil Ind deprin0 la invdtAturd

ca se mrgd, se incpd a in-

vOta copiii pe la satele unde se vord fi gdtitt

pentru acsta incdperi, sd unde vord fi case de
Katd.
Pentru cAti dinteacesti candidati, adaogd Eforia,

slobOiti acum se vord ails inteo plasd, D-ta vel da

(scrie profesorulul) chtre sub ocArmuirea pldsi unti

Cu adresa din 12 Noemb. 1838, sub No. 1950,

Vornicia mare, (auesa No. 30), vestesce Eforil
a data ordine ocArmuitorilord ca prin intelegere
en D-nil proprietari ai satelord pe unde se vord
asela
sA fad, punere la cafe a li se da lemnele trebuitre si a se indatora pArinta copiilor
ca sd le transporteze cu rnduld de la loculd ce

deosebitd adresii mole va fi insocitii cu porunca cinst.

Ocirmuirl, i cu lista de numele acelora si de sa- li se va arka."
tuld in care ati se tie scla VeT da deosebitd in Acstd dispositiune Eforia, cu circulara No. 1236
milna fiescdrue i cAte und inscristi dupe modelulii a- 1251 din Noemb. 14, 1838,. o comunicd, profeMurat. Pre candidatil cel maT slabi la invdtdturd sorilord din judete spre vestire la invdtatori.

mai alesrz pre aceia fu acdrora sate nu se v'ord

afla nicr case de sfatil, sti vre o altd incdpere de
sc61A, se-1 mal opresci in scla normali, spre deC5.te-va ople apoi Eforia cu circulara cdtre proprindere, citA vreme vei socoti de trebuintd."
fesoril din judete, No. 1305-1320, cere cataloguld
candidatilorti cu insemnare, pe Ifingd altele de :
1. In ce cud se as4lA .scla ? De e casa sfatu1) Eca acelfi trecutti eubliml ald far:SW[14W!

lui s Inadinsti? sd de e chiar casa in care lo2

www.digibuc.ro

10

cuesce invffcitorulii i (Intl este mdrimea acel Inca- scoli in satele lord ocupAnduse eel fna mula cu
indestuld aplicare la invetatura copiiler snteni. Astperi ?
2. Numele proprietarilorif satului , ca sn scie feld s'ati aflatd in irna trecutn intocmite 1975 scoli
Eforia cu cine are a conrespunde la trebuint.
comunali, .unde au urmatd la inv4Aturn peste 33000
De la 141a 18 Noemb. 1838, Eforia mal trnmite copii".
Atria cantata se aflmil actele pe care venomtable i prima data abecedare dtipe tabela alcntuitn,
ca sn se dea In ninnile copiilord, care vor fi se in- bilul Directore ald EforieT s'a intemeitd tnsemnndd

vete cetirea la table, spre a se deprinde i pe la aceste cifre de 1975 scoli , i de 33000 seolari,
cAndil In Noembrid 1838 nu erati Anch nici (pee
casele kr la acstA invdpturn.
Aceste carp nu se dedead gratis.
infiintate, i In Decembrid se cerea abia casele desfatit pentru scla, dar
afiati1 pitstrate asemenea acte la dosare. Noi credemd cn aceste cifre
In 18 Novembre 1838, cu adresa Nr. 1988 erail pte luate cu aprocsimatiune, ca posibile, dar
Vornicia mare COD311111Cg, Eforiei ordinuld ce a dat Anch realitatea nu erat ele...
ocArmuirilor de scutire a Invttorilor de clad, etc. Ca sn v60 fin-cine marea parte ce optitnismul(4
de la proprietari cari se vede erad depart s. d'a pro- reclama din cifrele aceste , noi punemti aci (anesa
No. 33,) unit actit din :840 , adien dupe trecerea
tege top sclele nascende (anesele Nr. 31),
Anchd a unul anti, in care scolile necesariammtre
urmad s fiit mai in burin stare decA]td in 1839.
In Decembre 2, 1838 , cu 'adresa No. 1189 E- Este raportulti No. 16, din 16 Maid, 1840 , ald
foria mizlocesce la Vornicia Mare, repetindu-I co- D-lui .prof. Jorju, din Bucuresci, insArcinatti cu reprinsulti circulArei cntre profesorii din judete cu viziunea sclelort din judetuld Ilfovt, adecn a juNo. 1013_, ca Vornicia sn ordone i din parte-i detului-mode/ii.
El bine ! din acestil rAportil se vede en in judet,uld
ocarmuirilord ca phat ce la vra viitae se vord
zidi inteadinst case pentru scle , snese slobs-AA acesta era 56 scoli. Din aceste, revizorele constata :
vremelnicesce casele de Wahl spre a se tin6 bite- a) In privirea localulul en numai doue sunt In
Ansele salele satelord , i a nu se intArlia d'a se stare mai bunn, ca cele-lalte sate sd nu at case,
Incepe Inifetnturile comunale de cAtre mal susti a- i inveltorii nu aft ineeput s Invt.A In tinda
rtatii candidati. (Anesa No. 32).
casei invdtatorului, sa In case In cea mat' prst
stare... Abin o singurn casa de sc616, din cele doue
mai bune, e ziditn dupe modelu in 1840 !..
CAPITOLULO V.
b) Neel o sc616, cu mobiliert (cu band numai
Dupe ce Inirarnund cu cea mai mare fidelitate t- una (16111!) d'aceea revizoruld adaoge tristuk rete lucrArile relative la Infiintarea In 1838 spre 1839 treat" la fin-care satd : Pentru sela nee o
La multe lipsiatt i tablele lancastrice.
a sclelor comunale ruralI in Muntenia, vomil a- rostire !"
c). Candidatii cei mat multi nu cautt de sc6111.,
duce pentru unii din anil urmAtori numai resulta1 d'abiA tumid l'a aflatd invdtnda pe scolari adutele anuale constatate ca date de sclele aceste.
Aia in 1839, la solemnitatea distribuirei pre- narea ; cetire frte slabn i mai preste totd
miilorti pe 1838 9 cetimd in discursuld rostitfi de Initntura de scriere, neavndil scolarii cele trede D. Poenaru :
buitrel
,Pentru sc6lele comunale ce s'ad leginitu a se Ecit oficiale constatatn starea sclelor sAtesci
intocmi pe la sate , dupa ce s'ad luatd mdsurile in 1840. No. de 1974 scoli i de 33,000 scolari
aretate In anuld trecutd , adunAnduse cf-va can- trebui se mangle aululd nostru ;. resultatele reale
didati de Invetntori dintre tireovnici, ce s'ad. &Rd inse nildeintristarn !

pe la sate, li s'a ficutd pe vrn bre-eare deprindere la InvtAturn in sclele normale de prin judete, i tu irna trecutn acesti candidati ad fncut

Una ant dupe aceea nu mered mai bine sco-

1) Ve41 Corierul Romineeed Nr. 111 anul X Vineri 7 Win 1838 lele.

Cu raportuld D-lui revizord-profesore Jorp,

www.digibuc.ro

No. 10 din Martid 14, 1841, D-lut constata Efo- tema din 1838, de a inveta pre candidatT prin sclele din orae. Eca In ce modd limpede se arta
riel. ci :
In
pupa scirile aduse de revisorif plailoril... in- 1842 Mal 26, sub Nr. 54, de D. V. Jorjil profesord
Matura copiilord din satele acestul judettl... mer- de Ilfovd clit de putind profltad de asemenea in-

ge prea slabhi, atatd din lipsa incaperilord Otaturit diit candidati :

cAtd ti din nedarea celorti trebuincise... Tardia venire a candidatilord in scla i desele
lipsirI face ') C3 se trcei anulA fara alirma eel ma

(Anesa No. 34.)

multi o lima intrga In scle, i ea acest chip

nu vomd put agiunge se await multI inveta-

In Sept. 25, 1841, Anch nu se indreptase it- tort deprinl, pentru ca viinda aprpe de vremea
uld. AcelaT D. profesore adresza la acsta data otarita d'a se slobodi la satd, i mat lipsindd, asub No. 52 altd raportd in care spune categoricti jungd unit de urmza numat o septamana i altiV
a In cele ma multe sate nu sunt auche scoh i nu wind nici mind... a
(dosaru Nr. 198).

ca pe unde s'ail inceputti a se face, s'ati facutfi aa

de

rele ca nu potd servi cu nect und chipd de,

scl. (Anesa No. 35).

Definitivemintre in 1842 build 20, revizorele profesord de Ilfovt raportza ca In llfov sunt no-

0 mare piedeca la progresuld invetaturel satenilort era aceld perpetud Va-et-vient" ald candidaplorti i dsa lord schimbare.
Acsta este nevoitt in 1842, Mal, unti and dupe
raportuld mal susd adusil, s'o recunsca i revizorulii prefesorti D. V. Jorjti.
Dsa schimbare a candidatilord de invetatort a-

duce cea mai mare piedica in imbunatatirea

minate 126 scolt cu 2164 elevi, drd In realitate

100 candidati mat ;inn in case private, rele, ale
catt-va biett.
*

Neel la Septembre 1842, nu erat luate rdsurt

pentru locale, 'WA de care esistinta suilelor era
o inchipuire numal. La acsta data earA1 ca i

fiindd ca din cel int6ifi trami1 in 1839, 1840, 1841, revizorele profesore de Il
abia a patra parte se mal afla anch candidati i lovil raportza Eforiet sub Nr. 69 (Septembre
din cet schimbatt neincetatti se totft schimba i cu 1842) cA, :
Intre piedecele ce optescti Inv6tatura copiilorti
acestti chip nect odatii nu vomfi av nadejde a
sclelord satesci

stent, lipsa de locale este una pr insemnata, fiindti-a dupa ce anch pona acum nu s'a

ITODY6 put av invtatort deprinT."

*

Mcutd In cea mai mare parte apol i cele

in Maiil 29, 1842, sub Nr. 50 raportza re- ispravite tlindfi red fcute i laanclu-se neispravite s'ati derpenatti" (anesa Nr. 36).
vizorele catre Dori& ca :
Cea mat mare parte din invtlitorI i candidap ad Implinita cu rvna indatoririle ... drd
multi din el din nenorocire ail Intmpinat multe

Anuld 1843 n'a adusd indreptare. In Septembre

stanjinirt eu ne facerea anche a Incaperi- 22 aceld and cu raportuld Nr. 52, revizorele cere
lorfi,

din
trebuinta; cu
i

cele acute ne-fiindd potrivite

lipsa de band i semi-cercurl ;

en zidirea sclelorti, i arta ea cele ce sunt, snnt prea

cti

mid i fiepotrivite ancit Incape abea tret band i

nedarea copiilord i cu neintimpinarea lemnelor in cercurile nu se pota lam In jost, cad cadd preste

vreme de frigo. Asemenea unit din el avenda diii band. Vedeti anesa Nr.. 37.
inlesnirt n'ad invetata copiI numai din incicireitni Aceea1 constatare i in 1843 di : desele schimcia lord." Cate scolT, dr, maI erad bune ?...
bad ale candidatilort ce neincetatd urmza aduce

t
S'a filcutd in anit dupe urma mire laude de sis-

1) Vedemil finch6 pe multi denancia0 ci nu Wad ma1 arRatd pe

la scedele normale, dupa nnmirea lor la sate...

www.digibuc.ro

12

mare stinjinire invtaturel." Acsta cunstata revizorele in 1843 Octombre 9 cu rapoytul Nr. 69, amg multi iail aice (in scla ju(lasagna : iar
detului ) mal nti condeiult ') si fiindti i top de
cuand si neavendt vreme a se deprinde In cal

In 1843 -- 2203 scoli

1846
1847

2324
2309

si 43,079 scolarl

47,688
48,545

cevatt la cetire i scriere, cumt vord put (es-

Ca sii, se v4 cum aceste cifre sunt eronate, art

trebui
sti aducemt ci semele dt plata lefilort, stateclama demnult profesore) invta el pre bietil 'copil ?
le de presint a invtItorilort, candidatilort din {IA-care judett. Noi cercetarmt aceste state de presintg,
In 1843 Septembre 30 dupe ordinuld Eforiei se singurele care furl mai conforme cu realitatea
renduesct sub-revizorl de plsi. (Raportu No. 92 i Anch !... EI bine declartint far& cea mai mica
Omit de contralicere temeinicti, c neci pentru 1/2
din Oct. 29, 1843).
din cifrele aruncate pe tabelele anuali iwprimate pentru distributiuna premielort nu furti scoli si sco-

Anulti 1844 este re mal bunt pentru scolele lari in realitate...... Unt esemplu-done volt arta
acsta.

satesci ?

In tabela pe 1846 se (pee c judetulfi Prahova

Tott star:m sclelord stesci din Ilfovt , va resav 169 scoll sltesci. Cum av 169 scoli candn
punde pentra tte judetele.
In (anesa No. 38) raportulti No 128 din Maid revizorii iu statele de presinta facute de ei pe
31 alti revizorului profesord de Ilfovt se vestesce E- luna Apriliti , state In care trecn si sumele cuforier Ticalsai stare' materiale a sclelort mai venite la scolile uncle nu erat invtAtorl , in acele
tte casele fiindfl nepotrivite ad trebuinta atitt state , Oicemt , arti !impede si verde ca nu esistar6. in 1846 trilunia Aprilit Iunit, nu 169,
pentru mtrime, forma, catu i pentru
cad 'Hide ali inceputt de acum a se drima." ea 100, ci numai 75 scoll i anume : 27 in plasa
In multe sate in loct de a se clfidi sc6le din Filipescilort, 17 In plasa Campulul, 16 plaiulti Pranod, s'a cumpAratt dirtmAturi de case de la sti- hovel si 15 in plaiult l'Arsorului! = 75. Se se

teni si proprietarl.

scad acum din aceste 75 scolile cele vacante dupe

Ori ee meremetd se va chipzni a se face inssi lista aceluiasl revizore-profesore (7), i volt
acestora va fi de prisost dar de veo cAteva ca- reminea 68 moll. Cum era deci posibilfi ca 68
aibii 2355 scolari ?... Punendd de fil-care
se si aceste nu ate mrimea potrivit
qui dr scoli

ca se pta aeestd judefd av seoli

se dee casele ce suntt facut de case de sfatil

si se se eladsea seoli din not

si o mizlocit. de 15 scolari putt fi in judetult Prahova 68X15=1020 .scolari celt multt , cu cifra

crag si suntt si ail scoll

ce mutt numal uNite cu pari btuti in pmntt satesci care at numal cAte 7-10 scolari.
i lug neingrIdite, st, se &Arne si Eat se prefaca Tott ast.menea este, de esemplu, ID judetuld Mehedinti , unde tabela pune 263 scoli si 5026 scopotrivite cu trebuinta."
lari. Lista lefilort probA din contra cI n'a esistatt
citti 165 scoll si nch cu scadere de 19 vaDc este inse se credeMi cifrele date de Efo- cante, adecli 156 scoll. Judecese de No. scolarilort !
ria la ocasiunea, impartirel premiilorti si pre mai D'art fi posibile s punemt cite 20 de scli Anche
multi anni, apol invttura atenilor at Blatt ast- nu ne-amil urca decitO la cifra de 3120 , r 'nu
felt
In 1841

18422)

celelalte mizlocid esageratt.,

de 5026 scolar1 !

1986 scoli
2213

47,516 scolari
48,711

1) i dupe o 1nn, ane orl o sibtliman, era trimie la sate so fnvete el pre copil il
1) fa an discursil ce D. Poenara thin la 1842 la frnpArtirea premillord, pre care D-l0 bine vol a ni-ld /comanica, aflamd hue cifrele 2107 scoll 0.41,639 copil... Care este cifra esacti?

www.digibuc.ro

13

CAPITOLULO VI.

De /a 1847 pind /a 1855.

Insuficiinta legiuirel celel none din 1847 pro-

mulgata de Domnitoruld George Dimitrie Bibescu,

o reeunoscu acesta chiar fn acelAsT anal ; ad in

Annu lt 1847 velu nascerea uneT noue lee pen- Septembrit 9 promulgt cu officiult set No. 32, tint
tru instructiunea publict. ') Nu potemt aprecia felt de Regulanientii , complectAtort si esplicAtort
cu Inlesnire motivele acesteT .noue legi. Celle ce legiuirei. Relativmintre la scolile siitesci (17efii ase scrit si se lict despre sclele sttesci p'atuncl art nesa Nr. 40.) art. 2, lice cA se vort Infiinta

pot proba ct: aceste scoll nu eraii de loct cores- scoli In ate satele care v.prt area unt numrti
poi-14;160re cu sacrificiele pentru dnsele ; e destult de familil de la 50 in sust. Se pott plea
st amintimt et unt bArbatt ca D. Eliade RAdu- de acesie scoli si In satele alit Wort numrt de
lescu scri In Curierult romanesct din 1840 : cum familil va fi maI mict de 50, cAndil vre tint aseca InvtAtura In sclele romAnescI era forte scd- menea Batt, nefiindt depArtatu de altult decAtt
dutd, aa. cll., Oice D-luT, cu greil arii fi gasita ci- celt multt cu vre 1000 stAnjinT, se vott putea
neva net scolarti, care sa scie scrie cu o orto- uni ca st tit done st treT sate o singurt. sclt...
graft re care, hotarita qi chipsuitcl."
Art. 3 ald officiuluI stabilzt programult InvNe tememt eu tte astea cA nu nivela cea jos- tAturilort In scolile stesce (17edl Anesa Ar. 41.)
Art. 5 ottrsce timpult de Inv4Aturt In sclA
nicA q instruc iuneT din scoli, ci motive de natura
23 Aprilit.
mall putint patriotict, at preselutd la confectiona- la sate de la 1 Octombrit
rei acestel lee. Inteadevrfi legiuirea din 1847 Art. 6, 7, 8, 9 regulzt, revisiunea scolart. Pro promulgata cu officiult din 21 Februarit No. l 69 gramele anecsate la acestt officit si anume celt
nu putea avea pretensiunea In 10 articole ale see cu litera A imparte scla siitsca In treI despArtirI
sti coprindt. maI mult decAtt legiuirea din 1833, (Vedl anesele Nr. 42.)
In 250 ! AtAta numal potemt constata In favrea
*
acestel none lee scolastice, et prevede , cumt nu
prevluse legea din 1833, cAte-va articole In fa- Revolutiunea din 1818 trebuia naturalminte st
se preocupe de reorganisarea Invttnintulul In Orvrea sclelort Wesel si anume art. 3 si 8.
Pant la data legiuirel din 1847, cum s'a vt- rt. Pe cAndt In Moldova ea ocasiona Inchiderea
lutti din actele maT susd aduse, Intemeierea sc(5le- AcademieI si a maI Wort sclelort orAsenescI, in
lort sAtescI relema pre unt alineatt, furesiatt de partea de dincce a Romaniel, locoteninta domnu scimt ce suflett generost, la art. 362 sectiunea nscA institua o comisiune insarcinatt, ea intocmiIII-a din Regulamentt, articolt care s'a modificatil rea organisArei instructiunel puhlice". Deja en deprin legiuirea din 1833 asupra protopopilort si cretult Locotenintil No. 505 din 1848 Septembre
preotilord. In acestt articolt se hottria in fay& 2 s'a adaost la sccilele din Radu-VodA si cea din
rea cAntAretiloril de pe la bAsericile din sate drep- Crajova cAte unt aid treilea institutort pentru Cl.
tuld de a Primi pe totil annulii : Din magazia de Iv. (Velf anesa la dosar No. 484 din 1848).
reserva a satului cAte duoe chile bucate bentru Desideratult guvernamentuld provisorit alt repuhrana long si cAte duoI le! pe annt de fie care bliceI romAne nu se realist, cAcT, cum se sciA, duenoriasit slitnt
And cu Indatorire d'a 'llvta rata acellul guvernamentd nu i dede timpt a 's1
copii satului carte si cAntArl."
Implini misiunea ce 'sI Impusese. Si era multti de
Noua lege din 1847, mArgini InvetAtura prin flcutt, cad in realitate mal nimict nu esista In
scolile sittesci la cetire, scriere, catihisulii 0 cele inv6tAmntuld sAtesct : Nu esista locale de sad'anteiii opera(iunl aritmetice. (Vell art 3 din le, dovdA circulara Eforiel din acelt annt Iuliii 7,
lege). In dispositiunea Eforiel din 1848 Martie cu No. 748-761, prin care recunsce trebuinta
21 era prevlutA si Inv6tAtura lucrtiril campului de a se clAdi din not Incliperl de scal prin tte
i Economia easel, va sit licA, In 1847, o scAdere satele judetelort (Vell anesa No. 43); nu esistati
legala intemeiati constatartma in nivela instruc- mal multt invtAtori, sd celt pucint, indivis1idemn1
thine si educatiunel sAtenilort.
de acesta nume.
1) Vecit Anesele Kr. 89.

www.digibuc.ro

14

numele Iola pentru onrea familielorti ce ara pot

av aceia.

In Noembria 1, 1848., dupg, aderea guverna-

*
mentuluT revolutiuneI, o reactiune Wit de tnarginf
In
acelasi
anna
1848
Noembria 25 sub No.
lovi InOttimentula In genere, ra pe cella stesca
in particulara. Dupg ce cu circulara No,
(a- 1104, Eforia sclelora incheig una jurnalt (VedI
nesa No. 44) Eforia scrise ctrg Prefectii de ju- anesa No. 46) priu care dA, a Intelege Intre altele
dete a : Luanda departamentula. acumil sciintg di urmzA a se ocupg cu organikirea din not
Este organisare i orcg, eandidati1 inv6tAtori de sail .... atAtap pe vre- a InvOtatureI publice
mea trecutelora eveneminte ail fosta de celle me ganisare !
Intro acestea, ca slt aibg aera cg face
sisternatice cdpetenii a felurtelora r.sbungtdre i ceva pentru scle, Eforia cu raportuld sea N. 1199
turburgtrc mi,cgri spre a revolta pe totT cei in- cittre cgimdcgmig, cern aprobarea de a insrcing pe
" apoi dice ea aflata cumil cg unif din profesorl ca, In lipsa de clase, scolile fiindd
clinati cu d'enii
acel invAtatori nu incetzg indemugrile scandalOse inchise , s compung fig care In specialitatea sea
de a intreprinde veri e mizlce netrebnice ca sg (Ate o carte destinatg pentru invatAtura publicg, cu
.

propoveduiscg, i sg, aducg, in rAtticire pe locuitorT, conditiune sit li s urmeze lefile ce ad avutt in
urmare cu totula improtiva duhuhri i cugetuluI trecuta Ong la deschiderea sclelort. (VedT q.nesele
pgrintesca aid obladuirei," conchide apoi ac au- No. 47 i 48). Ghipzuirea Eforier [supuinduse
toritate scolarg cg prefectil A cerceteze i pe can- sfatulu! administrativa estraordinara , acesta nu

didatil carii iar afla cg ad luata cea mal mica parte o aprobg , ci cera (Vedl anesele 49 i 50) cg EWI ca foria A 1' supung mai Antia lista profesorilorit
In acele lucreiri 0 urnzarir nepravelnice
mal intreprinda prin tainice mizlce asemenea cu- c u aretarea cArtilora ce se iusgrcinzg a face (agetarl... pre aceia numitI decAta sg Ilndeparteze.' nesa No. 51). Acsti cerere Eforia a indeplinit-o
Asemenea persecutiunT sunta numal inceputula in Ianuaria 28, 1849 cu raportula No. 58 cgtre
ministerula Oultelort.
noueT sisteme Introduse in trra.
Nu se incheig luna Noembria 1848 i Eforia NumaT In 10 Maia, 1849, Eforia primi de la locu circulara Nr. 1053 1067 ordona tuturora cgr- gofetia bsericsci (anesa 52.) adresa No. 2644,
muirilorii judetene (Ved1 anesa No. 45) s in- prin care vestesce aprobarea prin decretula cgimitchidg immediata tte scolile. i de oraa i de sata : cginiel No. 1916, a chipzuiril Eforiel relativg la o7) atta pentru lipsa localitatiloril de scle, cgta i cupatiunea profesorilora earl n'aa clase, ca scrierea
pentru aceea a profesorilorti carI se deprtzg, din de carp didactice.
In Main 20 , annula 1849 , Eforia temndu-se ,
posturile lora."
Eforia otgrsce In fine ca s
nu se mai adune cei 2 lei de famili pentru plata pare, nu cum-va se vor fi 01161)&1 Ina scol1 pe
InvAtAturei, Ora reservele din acst dare sg se tilt- la sate , (anesa No. 53 scrie prin circulara No.
380 396 cAtre prefect1 ca sg, inchidg tte casele
mit la casa el'.
AcstA mesurg Eforia o supune tota in aceea1 de scla i se pecetlusc in ele tte mobilele de
di cu raportula sea No. 1072 Noembre 1,1a aproba- sag.
rea cgimgcamiei.

CAPITOLULU VII.

De hi Noembrit 1848 Ong la 1855 a fosta

In deerta ant aduce aci mal multe documinte

relative la lnytmntult stesca intre anniT 1848
i 1855 In tra Romnscg ; ele tte smng 1
din tte conchidema la urnigtrele : prigonire in
contra Invtatorilort in genere, Incetare complectit
a literature! didactice , lncetarea tuturora scolilora

tot,. t utpulit ca s se pird i putinula capitala

ce se adnnase de instructiune i educatiune in anniT
din urmg. Este admirabile purtarea corpuld Invttorescil In acesti tempi. Dosarele abia pstrzg In genere i pe Ma va tempa in speciala a se&
probe regretabile de umiliatiune i abjurare, de la lelora inceptre siitene.
unula oa doI individi di1 profesorl ! TAcema

www.digibuc.ro

15
de

CAPITOLULU VIII.

In Moldova, insA, Domnulg Gregorie Ghica, numise in acestg tempii o comisiune speciale pentru
redactarea until regulamentfi alii instructiune puNice. Acestil regulamenta deveni la 1850 lege si o
lege care va onor d'apururea domnia lui Grigore
Ghica, cAci ea stabilea gratuitatea instructiunei publiee pentru ori ce RomAng , (. I), prevedea stabilirea de scoff de Agricultzurd , (. III), Industrid
Mesera, (. IV), fAcea din invtAturli o conditiune
de. admisibilitate la functiunile publice (. IX) , se
)cupa de cArtile didactice ca elementg primordialg
in sc61A (. X), si in specialg pentru invtAtura satelorg pentru Antia datA se legiuea peste Milcovg
cA : In satele fia-cAreia plAi si in apropierea cen-

scoli pe Mrtie , in Noembrin 1855

se ins-

titui conformil 81 din lege, o sc611 speciale pentrn

pregAtirea de InvtAtori satesci, unde se primirl
scolari absoluti de 4 classe primare si In curgere

de unulg -sea duol ani li se predarA sciintele naturale, repetitiuni din religiune, gramatica etc. pedagogia i didactica, esereitAndu-se totg de o-datA

scolarii la predare in sc6la Inceptre

a lipitA

instant ula normalg.

Se comparAmil inteung tablog sinopticg capacitatea InvtAtorilorg din ambele provincii romAne:

In Moldova

In Muntenia

Cunoscintele cerute de
la candidata de invdtatorl.
trului celui mai Impoporatt (. XVI) se va stabili
1) Cetirea
o sc615, elemental* a In fine programulg sclei sA- 2) Scrierea
tesci va coprinde : Retigiunea , Lectura , Scrierea, 3) Patru regua de acele 4 regule, cunoscintele practici de faceri de con- ritmeticd
tract , petitiuni , etc., in fine cunoscintele relative 4) Eleminte d geola iudustria agricola i domesticA, la arpentagia, la grafid generate
AcstA lege a lui 5) Doue lug de aile
Tasur; etc. etc. (. XVII).
practicei pentru metda
Grigore Ghica , stabilea inteung modti indirectii si lancastricd
obligativitatea instructiunei publice otArAndt la .
20 el : locuitorii vorfi put trAmite copii lorg
la sc6lele ce le vorg veni mai la indeminA , si nu
vorri fi nee de cumg obligati sA-I facA a se duce
la acele ale oraselorg, dca se afiA alta mal aprpe de locg si dca le. vine 'mai bine va sl OicA,

cu alte cuvinte, locuitorii avg numai voia ag alege sc6la drg nu si de a nu da copii la Inv-

Cunoscintele cerute de

la candidata de 'My&
ttori.

Patru classe pri-

I)

mare in care trebuia se

se invete:
1) Lectura.
2) Scrierea.
3) Catihismul i isto ria Santei, vechiula
noula testament.

4) Gramatica romand
dictando.

5) Geografia, specialminte a Romeinilorii.

6) Aritmelica 'ntrgti,
esercita de calcula.
7) Cunoscinta msurilord, greutdtitor i monetelord.

8) Lectura si scrierea
in limba
9) Estracte istorice de

tAturA.

isloria terra pe scurta.

10) Esercitil de mebiografii

De la 1850 pAnA la 1855 guvernAmntulg moldavg s'a occupatg cu reorganisatiunea dupA noua
lege, a invtiAmAntului secundar si primarg de ()rase. Numal in 1855 se aiizA in Iasi la organisarea scleloril sates&
In 1838 ung zelosg mi-

morid.
10)

Un an de stu-

di teoreticd si practica
in institutula normal.

nistru din lAuntru, cum s'a vNutg, scri cArmuitorilord

Diferinta dintre capacitatea cerutA de la invtAmunteni sA facA scoli sAtesci prin tOte satele, pu- torii sAtesci din Muntenia si aceea a invetatorilorg
tint preocupAndu-se de sunt pregAtiti InvtAtori, sAtesci din Moldova este astA-OI esplicatiunea cea
localuri i cArti (!)
mai lAmuritit a rid,icatei nivele a sc6lelorti din sa-

In 1855 in Iasi se procese d'altmintrelea. Cana tele de peste Milcovg. Pucine, dr mal bane !
fu vorba de organisarea sclelorg sAtesci mal
Antig se preocuparl de invetAtorl i de publicarea de cirti ; in locii de a decreta 2000 1) Vedl 25 din lege.

www.digibuc.ro

16

CAPITOLlall X.

GLASA II.

De /a 1855 ptintt 1867.

La Incept' lt annului 1855 Oared in trra romansel inaintite unele lucrart doviditre a unel
salutare reactiuni In favrea sc6lelord satesci desfiintate In 1848.
Inca din 7 Februariu 1855 Departamentuld ere-

1) Cetirea.
2) Scriere dupa modeld de Oa1igrafi i didaudo.
3) Prescurtare din Istoria Ana.
4) Eleminte de Aritmetica : Celle 4 lucrarT cu
numere intregT.
5) Catihismuld.
Eforia vestesee prin circularea sea din 1855

dintei comunica Eforiei scdlelor scinita ca Domnuld

Stapanitord, asupra referatului acelul Departamentt Maid 6 No. 637-641 catre comitetele scolare din
cu No. 148, insocitil de ald EforieT saelort en Gorjft, Dolju, Mehedinti, Vilcea, i Romano Pt Invoirea

No. 1409 din 13 Decembre 1854 otingatord de data unora preoti de a deschide sae prin sate.
remasitew ce p.retindea din contribatiunile a cate 2
Da Episcopia nu urmaria simplu deschiderea
lei de familia ai candidatilord de sate, (anesele No. 54) saelord ci remunerarT pentru preoti.
Ea cere
.

prin adresa No- 606 din Maid 16, 1855 lefe pentru
Departamentulu credintei r6ga (Mr Eforia sa gra- preotii ce at sit deschida scot! satesci.
La ab6sc a. a organisa In scurtd tempt sc6le .satesci." csta cerere Eforia respunde In lunid 3 cu adresa
a bine voitd a aprob re'nfiintarea de scoli ste-cl.

No. 849 a : Nu are mizice spre a face remu'wrap preotilord

a socotitd cSl sfintia lord

Eforia procede dupti, vechiuld obiceid ; ea nu se preetiT, luandi1 sarcina instructiunii copiilorti din
i

ca,

preocupa dealt In modd frte secundar de Io- sate, at voitil a Indeplini o datoritt crestinsca.'
calli si de InvdtatorT, ci asupra adresel provocat6re
Nu avemti sciinta di In urnia unni astfeld de
a Ministrului credintei decide : sa se ail Visteriei respunst sa se fi Infiintatd scolT stites0 de preoti.
sciinta de numdruld satelord i targurilord din fi- Thad singurd raportd de la administratoruld de Me.

care judetd care ail familiT in No. de 100 si mal hediuti cu No. 7386 din

11, 1855, ar6ta

i Bnju *tare Intr6-

Tunid

multd (anesa No. 55).

cli deputatit satului Brosc'zr
Vistieria triimite in 28 Februariti 1855 en a- ba : cine s platsca preotilord dascali lefilt ? PA-

dresa No. 1288 listele cerute, lard Eforia Incheia rintil copilor ce ad copil la scla, sll top la o
asupra adresel acestia resolutiunea : Mudd se volt lalta, si cate citt ? si de trebue sa, se repare casa
deschide scaele se va lua In bagare de grill al- de sela si de tine ?"
La acesta raportil Efoturata lista."
ria respunde: ca acelord sc6le nu li se da nici
o subventiune din partea Eforiel, nici In privirea
remuneratiunel preotilord, nid In privirea reparaEpiscopuld de Rninicd, intre acestea, audinda ratiunei caselord de Tftla. (Ve0i respunsuld EforieT
de lucrrile pentru organisarea de scoli satesci, cu No. 1185 din Angustd 1, 1855).
cere de la Domnitort Invoke ca sa deschida scoli
satesci preotii pe la sate.
Eforia vestesce in
23 Aprilid 1855 acestul Episcopt ca se invoiesce
Mai duoi anni trecuse de canda se ordonase Inpreotilord de la unele sate, ce dup cercdare va fiintarea de scoli Wesel i nimica in renlitate nu
socoti capabil, Sit deschida scle de sate, In care se dobandise. Acsta Indemna, se pare, pe Domsa faca studiele Insemnate In acestd programt
nitoru ca In Septembriu 1855 sit mal restrkgi
numeruld sclelord, pe harti projectate, hotarandti
ea In toed de a se Infiinta scoli prim t6te satele,
CLASA I-as
0, se deschida : scoti centrale stesci prim fiti care
1) Silabire, Cetire, i Scriere.
judepii, pe uncle dorinta se va area qz trebuinl
2) Invdtatura pe din earl a rugliciunelord.
va doved."
3) Deprindere la scrierea numerilord aritmetice.
Eforia, care la Inceputult annulul ceruse de la
4) Principil de numdratd si calculd din &du. Vistierie lista de satele din trra, Intrebit acumtI
www.digibuc.ro

17

cu circuliirile No. 1316-1330 pe comitetele seo- inceputg ca candidatii de inv6tAtorT sl trci ung
lastice : Cate sate fruntae se aflt in coprinsulg esameng prin care sA se verifice dca sunt capaaceluT judetli, i ce populatiA are fiA.-care i la care bill de insArcinarea lorii."
Premisele adresei D-luT Cturpinnu
din eile dupa pArerea comitetulul, arti fi mal de

neapAratA trebuintA a se infiinta de o 9mg data

sclA comunalA ?" - - In fine urmArind de la comitete adunarea listelorg satelort, Eforia deschide
in Septembriu 24, 1855, publicatiunT in Vestito-

ministrulg

credinteT, arg A indreptAtitg pe nesciue s. ascepte

alte conclusiunT6 RN a fAcutd Eforia, Oicea domnia-

sa, de a deschide concursg dada bine scie Eforia

cA nu se Oses0 dedtg cu anevoiA mare profe-

rulg RomAnescg pentru concursu de ocuparea sc- sorT de judete, necum sa se gAsscA invtAtor1 penlelorg sAtescl,
tti, in extenso .publicatiunea Eforiel :

tru sate cu mica WA ce li se acorda ; p-luT arg fi

Conformt inaltel Mariel sle resolutiunT, datA la

raportult onaratuldi departamentg alti credinteT cu
No. 148 din annulg urmAtorg i alg acester Eforil
cu No. 149, din 13 Decembriu annulg trecutil, utmAndg a se deschide scoli sAtescI centrale -prin fiacare judetb, se publica ch la 1 Decembriu viitorg
se va deschide la Eforig, concursti pentru institu-

celg pupal doue clase primare. Canclusiunea logi-

pututg adtiogi : cu lipsa de sAtenT care 0, fi trecutg

toriT ce sunt a se ,numi la aceste scolT. Cunoscintele ce se vorg cere de la concurint1 &ant :
1) Cetire,
2) Scriere,
3),Religiune, Istoria santa i Catihismulti,
4) Eleminte de Gramatica romAnA,
5) Din GeografiA: divisiunele principale ale globu-

lui i ma in specialg geografia trrel cu cunoscinte

istorice.
6) Aritmetica : cele 4 lucrAri , uumere complesT,

sistema greutAtilord i msurilorg din trrA.

7) Cunoscintt de phigAriA i din geometriA, aplitatinne la msurAtrea pognelorti.

c& era : sit se pregAtscA invqtorT inteung tempi"'

dat pentru scideTe ce erag a se deschide Zeluld
patrioticil impinge pc ministru tine sA licA EforieT: luatT

pe cine s'o intmpla , dati-T titlu de inv6tAtorti 1,

Eforia se speriA ea
fiat-tu x , 0, se fad scedA.
insli de realitatea negativA a concursulul i se grAbi a respunde ministrulut Credintel la adresa ma!
susti adusA d : Eforia are ttA vointa de a infiinta
scle de sate; cA concursulg candidatilorg n'are de
objectg decitg a se esamina concurintii dcA ag
calitAtile neapAratg trebuincise spre a fi institutorl la sate, cl prin urmare pArerea acesteT EforiT
i fl onoratuluT departamentfi nu sunt neunite ,
precum se esprimA azelg onorat departamentu , i
cil in fine onoratulg departamentti, fia incredintatd
d acst, EforiA posede vointA... spre a face totii
ce este cu puting din parte'i spre infiintarea scleloril de sate." (Vell adresa Eforid No. 1799, Noembre 23, 1855).
Trd lle dupit acestd respuns4 , Eforia institta

o vomisiune de profesorI, compusa de D-nii Massim,

In Octombrig 22 , acelaT ant 155 , departa- George Popu i Alesandru Popu, ca s esamineze
mentulg credintiT scrie Eforiel cu adresa No. 6075, candidatiT pentru reinfiintarea sclelort comunale,
(anesa No. 56) : cAtg insA pentru msur luatA care candidatl 170111 incepe a se infAcia la Eforie
ca prin concursg sA se algl inv6tAtor acelorfi scoll de la 1 Decembria viitorg i resultatulti esamenu(sAtesci), departamentulg nu este de pArere, pentru lui slRi comunice EforieT, etc.'
onorata EforiA cunsce insAT en cAtA dificultate
se gAsescii concurint1 pentru posturi de profesorT
Resultatulg concursuluT fu celg prevNutg de minude folsele suntt mal marl , in -vreme ce pentru
nisterulg
CredinteT. Comisiunea esaminAtre raprinvtAtori de sate nu o se se gassea ned

din 7
ca, lama in consideratiune aceste ImprejurArT, a- Decembre 1855, cit s'a presintatil numdi dout canesaminatg dupg programuld
nume neapArata trebuinta ce este de a se infiinta didaty pe carT
cAtg maT curndd acele scolT, sft bine-vosd a deDepartamentul Credintel, No. 7378, Decembre 20, 1855, alpArta orT-ce piedicl aril mizkci cAta mat in grabl tug1)Eforie1
petitia a 4 jun1 Romn1 care ceril ea fii candidati:
punerea lorg in lucra re si a se multAmi acum la Resoltgia: se va respunde cli pentru organisarea soilelord de ci-

o-data;; prin urmare este rugatl onorata Eforib. tzA cu adresa inregistratA la No. 1876

www.digibuc.ro

18

publicata L concursa. Eforia veIenda asemenea re- tarea de scoli prin preop pe la sate, cu resolutiusultata, amn pe alt data pe eel doui concurenti nea Domnitorului : In deaprpe bagare de gm& i
se otri se iea o mesur mai radicalA. Ea su- chipzuire a Eforiei sclelora."

puse Domnitoralui cu raportult No. 1910, din 9 Episcopula cerea de la M. S. Domnitorulti

Decembre 1855 , o chipzuire noud urmatrea pentru cele ale gece scoli ce ati (Voda) chipzu(anesa No. 57).
itd a se Infiinta in fig-care judete sa fig. aqate
se
va
deschide
1) In capitala fia-carui judetti
In satele ce se coprindti in allturata lista opoi ineke o scola normala pentru Invetatura candidati- dica i preotii care se gasira destoinici de acele
lord Invetatori de sate,
scoli, i cere s poruncesca Domnitoruld
2) Directiunea 1 facerea lectiunilort in fia-care rea inceiperitorg , otitrindu-se totd de catre M. Sa
scola se va incredinta unui singura profesord cu i lefile" ; mal cere ca totti-d'auna QJseie scoli
on orara de lei 500 pe
aiba Invetatori clerici i sa prte numirl de scoli
3) Numai din satele cu 100 fanii1i cclii patina beisericesci. Mai adauga dupti aceea, s se dea orse va lua cte una candidatti
dina octirmuitorilort st esecuteze pe cntaretii i
4) Alegerea candidatului se va face de ensu1 paracliseril, ce nu a ra Intelege s mrga de bung,
profesorulti
normale de judep. Acesta pro - void la seal&
fesord se va prembla spre acestfi sferita in fiti.Eforia cu raportula No. 75 , din 27 Ianuarifi,
care satd i va indemna e junil ce i se va Ord
cu bune dispositiuni naturale a hnbrAcia cariera
de Invetatori.
5) Candidatil nu se vorti lua decAtti cu buna-

voia lord i numai In verst de la 16 pin la 20

de anni.

6) Candidatii unui judeta voril urma In scla

norrnal de la 1 Aprilia pina la 1 Octombria, rd
de la 1 Octombriti pina la I Aprili fi care candidata va da lectii in scdla satuliff sea.
7) Profesorula sclei normale va fi datorfi in cur-

said celorti 6 luni de iern a se prembla prinjude In revisia, scdlelora de sate, observnda i Indreptindii pe candidati n predarea lectiilorti.
8) Fi- care candidatil va fi datorti a urma In
seta normal cinci anni.
Eforia cere in fine ordine catre departamentula
din Mantra pentru cldirea de sae dupa anesatula plana...
In 22 Decembre, acelaqi annt, 1855, secretaruld

de state cu adresa No. 5058 , scrie- Eforiei alAturndil copia dupa o adres a Episcopului de Rimnicti cu No. 1648, din 8 Decembre, pentru inifintre Vora a Mudd la Domnd raportuld loa No.
11 dupe Midrea medal raportd, Eforia va Mee eele:cle enviiu(3. Jar dintre candidati nu ea infalifalti la Eforiii deofifd dol la ciioa ce era otdriti
peutru esamend, care read esaminatil indatd, si li-s'afi data volA sit se re-

,ntrci la loCnirl. !Ora, Ci se voril 1usciina despre otrlrea Eforiel In

a lord privinti.
(NB. Doi din 4 reciamanti aunt toemal cel deja esaniingi. B.A. U.)

1856, respunde Domnitorului tu privinta cereril Episcopului de Rimnica, car indata ce se va aproba

raportula ei cu No. 1210, din annula trecuta , atingAtorti de Infiintarea sclelora de sate, va chipzui ca , la alegerea institutorilora aceloril "sae,
s se prefere preotii earl vord are o capacitate egala cu eel laici , ins preotii institutori s fi in
privinta instructiunei de a dreptuld sub ordinile acestei Eforii , carea II va nami numai dupa una
esamena ce vorii da Inaintea comisiunei ce se va
rendui de dusa i Eforia va av dreptti a'T disti-

tui totd-d-una dada null Nora implini datoriele

de institutori."

Ne e de prisosa a mai 4nira aci vanele corespondinti urmate Intre Ministerd i diverse a utoritati In curgere de mai dol anni de Oile. Destulti
este pentru istoria nostra sul aretama cul trecu
i annul a 1855 i 1856 i 1857 mai tota MIA s
se fi realisata mcard u sal satsca ; numai in
acesta. de pe urma annd reincepu lucrArT pentru
re'nfiTntarea scoliloril satesci.
.
Prima lucrare ce anima in dosarele eforiei relativa la acsta afacere este din 19 Ianuariu 1857.
Acsta este o adresti, a Ministerului Cultului i inatructiunei publice din Muntenia ea No. 237, care
vestesce Eforiei saelora i' I alatura copia dup oficiul
caimacamului Alexandra Dimitre Ghica cu No. 12 din

11 Ianuatia 1857 pentru redeschiderea saelord

stesci. Ministerult adaoge Eforiei invitare s

www.digibuc.ro

iea

19

dispositinni pentru aflarea i alegerea institutorilort

trebuitorT, anuntndui cg eld a luatil intelegere cu
Ministerulg din nguntrn pentru reparatiunea scole-

In censecint cu oficinlil de mai susn in estractg

lorg ee vor mM fi esistnd i reclitdirea ce- adusti, Eforia inaintzit publicatiunea (anesa No.
loril din nog dupg trebuint (anesa No.

58),

prin care intre altele spune, spre a putea pe loct pane

Oficiula citimgcamiel othria infiintarea sclelorn in lucrare patriotica dorintg a principelui caimacant,
57).

stesci, incepnd de la satele cele mai multil po- de o cam datg nu va cere la numirea de invttipulate, i pentru acestg scopt ordona Eforiei sg, des- tori decAtti a sci sg citscg i sg scrie, catihismulti
chidg contursu pentru esaminarea candidatiloril cari,
cele 4 lucrgri din aritmeticg. Nivela viit6re a
ggsinduse destoinici, It se numscg institutorl, fo- candidatilorg o stabilesce publicatiunea asfeln :
losinduse Eforia de preotil bsericilor sgtesci, acei
Cetirea, Scrierea, Catihisinula, Istoria santd.
care la India intocmire a acestorg scle a fost Din geografie : Divisiunele principale ale globulA

preggtiti (?) a fi invgtatori.

Geografia Europa 0 mal in speciatii aceea a trrel

Institutorii steni vor fi indatorati si nu lucre romecinescI.

Din aritmetica: Numerite complese,
vra pgrnintuln, sg mrga la scla cutralg a jade- sistema greuttititorii i m'suriloru din Ora CTtului, unde volt urma subt de aprpe directiunea noscinte de pluggrig i din geometrig aplicatiune la
profesornlui a se imputernici i a se desaviri mesurg,t6rea stiajinilort i a pognelorn.
la cele ce ar ma! fi de lipsg pe timpuln ce se va
ggsi de Eforig ct este de ajuns. Se va publica in
OM terra cg, toti acei care pe viitoi vorn voi a In urmarea acestei publicatiuni Eforia scaelorii
se inrola intre candidatil de ingtitutori
fig datori incheia ju 18 Februarin 1857 Jurnaluld cu No. 9
sn,

a urma invgtturile c6lei centrale de judet iggsindu-se destoinici, se vor mimi institutorI In locurl vacante. Ping, In primgvara viitre se volt
repara incaperile'de sc611 ce s'ag fost infiinlatd
care astg4i sunt in derpanare ; asemenea unde nu
vorg mai fi esistand asemenea cldiri s se ingrij6scft a se gsi mncilperile putinci6se. Cgrtile elementPri , ce se volt. (Agri pentru invgtatura copiilorg de sgteni, se volt vinde lor cu eel(' Mai mien
pretg 1 se volt da gratisg ta cel sgracl. Fig care
proprietard va fi de aprpe privighietorfi pentru
buna stare a selelorii i silinta institutorilorti, intelegendu-se pentru acest sfritn cu profesorele
districtale.
CitrmuitoriT judetelord sunt chigmati
de aci In'ainte a avea cea me mare silinta la inaintarea invntigture i moralei in judetele born, ea
merite cu denadinsulii titlulg de preedinti al
comitetelorr" de instructiune

(anesa No. 59) prin care otrsce In' vedere en fon-

&rile 654814, par. 26 anuala contributiune a satelorn pentru instructiune, infiintarea a 2,000 scoli
pentru satele eele mai populate.
Intre acestea in 26 Februarin 1857 Eforia priimi adresa episcopului Filoteiu de Buzen en gr.
357 (anesa No. 60) prin care observa ekti tie anevoig

este ca candidatii de invtigtori s.

via

spre esa-

minare la Bucuresci i vestesce cg Pr. St. sa a Indemnatil pre preotil eparchiel sle sg se fad" ei invgtg,-

tori, dectall cere de la Eforig s ineuviinpze essaminarea born in capitala fig- cgrul judetd de cltre -profesorii respectivi d'acolo.

La acst cerere Eforia respunde In Martie 15

ca adresa Nr. 405 cum cg va profita Ja tempg de
bine-voitrea propositiune a episcopului.

Sumele ce se

volt aduna pe annuln curentti i in viitorn din cei De ce eforia nu profitt in data ? Ni se pare cit
cite doi lei de familig, se vorti *versa regulatn In din causit cg dupg publicatiunile argtate, iriti nu
casa Eforiel scleloril rgmngnd de acum inainte in gsi candidatl ori-cian de injositg, cumn s'a yeprimitiva i speciala lor destinatiune. Departa- Out(' , lgss nivela esamenulul. Acsta o docmmentuin Credintel i Instructiunel publice in intele- mentzg insui jarnaluld Eforief din 9, Martie 1857
gere cu can alit trebilorti din nitu,ntru, ald finan- prin care, revenindn asupra jurnalului din Februarin,
vqlndii di in urtna publicatiilora ce ami
telort i cu Eforia selelort va aduce la indeplini- (pee

re ect.

facutti GiU s'ag artitatii mal nimenr) i attribu1) Veq1 anesa No. 61.

www.digibuc.ro

_ 20 _
inda acsta la putindlatea lefi5 mai eu

mobilierultl necesaril IncAtil de la el

nu se pte

reda lefa la 600 de lei pe annil plus pogne- nimict astpta (volt anesa Nr. 64.)
le etc. si scade nun:16m1 de scoll pe hArtie de
la 2,000 la 1,000, otgrind Ott de o7datA cd essaminarea candidatilort sd. se fact, de institutorit
Situatiunea sc6lelort din judetuld Ilfovit, celti mat
sclelort centrale din judete. (Anesa No. 62]. Acstd apropiat de centrult de unde se dedea impulsiudispositiune Eforia o suppune la aprobarca domn- nea, este tristg oglincld si acelet acelort alte judete. A-

se& in 12 Martiu 1857 cu raportult Nr. 378.

cstA situatiune ceru de la Eforid formarea de instruc-

In 25, Maiii 1857 'Inca niel dupd atAtea conce- thin! pentru revizorit i inqtigtorit saelor Wesel (asiunt Acute in favrea ignorantel doritorilorti de a nesa Nr. 65). Acestt regulamntt este Intocmitt
se face 111010tort sItesct, nu se gdsiser& dealt in Cictombria 1857. Eia impune revizorilor indatoprea putint Invttgtort, dupg unit std dovkld de- rirea de a invtia impreund cu invetigtorif sgtescl
claratinnea ce face Eforia cdtre ministerult de in- cursulti invtiliturelort din scla central& a judeterne cu Nr. 737. Atuncl cere Eforia de la acelti
anume invtigturile din clasa I, a II, i a
ministert ca sd repeteze poruncile cAtre carmuitort III-a precumt i aplicatia geometriel la msartrea
pentru ggsirea de invtatort i numat la sAtele un- pamntulut i m6surilort obicinuite in trrd ; eleminde nu se vort put gitsi sit se indemne a trgmite te din istoria trret si 6re care cunoscinte plugdresci.
candidatt Ja scla districtuald, care indemnare spe- Prin acelasl regulamentti se otdrsce v'ersta de adra Eforia cA satele o volt incuviinta
ttg a loll misibilitate a scolarilor la sate Intre 7 si 15 anmultgmire.
nt, eel' care trecu peste 15 annt se potn primi drg
Incdttiva acst msurd a reesitti a da pe ic se punt pe o banci deosebitl ; ril la art. 25 din
colea ate unit ignorant candidata de invtigtorti, acestt regulamentt se otgrsce cg la nict o sc61
Ur& ca sd se vr;ld cumti de putinii se realizase cumunalg de bdeti sd nu se primscd In scrfolg fete.
infiinprea de scolt, dupd atdta tempt i preschimIn fine regulamentult impune metoda lancastriang
Uri de hartiT, vomit aduce aci in resumatu rapor- in scolile comunale.
tult revizorelut sclelorti sgtesci din districtulti celt
Potinti se potea definitivrninte asceptg de la remat aprpe de centru, din districtult re cumil mo- visort, Matt tota din invAtAtoril de sate, cart erat
delt. Acestti raportt artd starea in care s'aii gd- de o egalg ignorantg cu cel pe cart urma sd i resita fid-cai e sad, la J857 Septembro 18. Dice a- visuiescA. Wed ne amt multdmi numal cu citre
cesta raportii, care de bung sm mime pesimistii am constat& la Noembrit 16, 1857, dup& adresa
nu era, c in plasa Snagovu se afld 25 de scoll cu No. 2345 cite Ministerult financelort pe Mhug dinteacstea abea vre o 11 In stare bung, bine O care Eforia hneszd lista tutort inv6tAtorilorti
intelegndase cg stare bung era numat cg nu plo- de sate spre scutire de birt, cd in MA Romania
ua Intr'nsele. Cele alte, sti cA nu esistd, de loit de dinc6ce de Milcovti (Muntenia) esistat la acea
st cg, revizorele le adnotzg, cg sunt in prstA datg unii numrii de 471 sae sti celt putint de
stare.
invadlori
Plasa MostiVea i Ddrnbovita 42 scoli, dud din
acestea 17 nu sunt , s sunt in pr6stg stare, aCAPITOLULO X.

decd irdst mat prste de alma sunt pr'6ste cele

alte, dovdI pte sta la acsta respunsult ce dg Pe cAnda in partea de dincce a Romitniel se
rovizorult In acelast tablot la IntrebArile despre perdea tmpult din. causa rind gresite procedert,
invtiAtoril la aceste scoli; elt consta- care IntgrOia infiintarea sclelort sgtesci sd fAcea
tg cd, din 67 soon 44 n'at Wei, 46 n'at semi- ilusorid instructiunea In celle infiintate, preste Milcercurt, 54 n'at table de litere, 55 n'at tabla covd Ministrult instructiunil publice supunea cu rade socotld, 48 n'at Beaune i msg pentru in- portult No,
din Mait, 1855 (anesa Nr. 66.) la inv6tAtort si 47 n'at invtigtort si pe unde sunt tArirea Domnitorulut unti regulamentt pentru In&

invtidtort acestia st el n'at sc61 sti

cg

intarea sad preparandale de inv6tAtort Wesel in

Incg din 1854 Ministerult pregAtise unti

www.digibuc.ro

21

proiectd de lege pentru infiintarea unord asemenea

Asupra acestuT decretti Ministrulti Cultelord oscoli ; (led acesta remasese In nelucrare supusli tAresce a se scrie tutulord administratorilord ca In
. fiindd
IneuviintAril sfatului administrativ. A- celd mat scurtd timpti sA dea sciintA dcit , pe la
cesti Intocmire pentru saa preparandalrt otArA moiile Imposesiete (Inarendate) de acestd deparadmisibilitatea in ea in conditiunile. iirmAtere : Mi- tamentd , s'ad Ott"' de Djnil posesort casele de
nimum de Virst, 18 annt , maximum 30, Re- sclA precum sunt obligal prin contractele ce psligiunea ortodosA, i cunoscinple claselorti pri- trz, diva care s se pta decreta numirea promare complecte. Beneficiile ce se promitead inve- fesorilor. Totd d'o-datA Ministrold, cu ocasinnea
tAtorilord satesct erail 1,000 let pe annti, casa de acestul decretd, propune tnfiintarea unel ferme-moedere, lemne, servitort, locti de hranA, scutire de del pe o moi4 a clerulut lengit capitallt la care
bird i dreptuld la pensiune.
sg, urmese i scolaril din preparanda.
Pe calla scla se organisa asfeld, ministeruld .Nu putemd a nu sublinia o curiositate din n nu WM cestiun ea localelorti de sclA i incependd csta resolutiune , aceea care propun cA scolaAll
mat Inteit pe la moiile monastiresci, stAruia, o- preparandalt sa fiti obligati a Inveta limba ger man
bligAndd pe arendaI prin contractil, sA zidesd case ca s pet& tntelege esplicatiunile la ferma modeld,
de sc61 it dupA planuld .anesatti (anesa 67).
unde avea dorintA Ministruld sl punA profesort
In 15 Decembre 1855 se avizezA la deschiderea numai nemy, sub cuventd clt dintre Romani nu
sclet normale. In publicatiunea ce se face la des- e niel unuld ea acestA sciintA (Agricultura), care
chiderea scold prin foile officiale se ridicA nivela sli primescti de a fi profesort."
de admisibilitate a seolarilord mal multd decAtd insAcestA straniti, dorintti, eVenimintele politice schimtructiunile mat susd citate B Se vord priimi... cu bAtre na permised sa se realizese. Totu1 trebue
preferintA acet tined cart vor fi sAviritd ctirnuld sl observant' cti pe. cnd scla preparandala se
inferiord la gimnasit sed la seminaruld din Socola, ocupa cu formarea de tuvetAtort, ministeruld pe d'altA
apot aceia care ad stistritti cursuld invetAtureloril parte nu neingrijise, cuing deja amti mat spus-o,
primare, iard pentru acet tinert cart dad dove;11 a se ocupa i de localele viltrelord scolt, obligAndd
de capacitate i n'ad apucata a deseviri Ind pAnti de o camti datA pre arendail statulut ca sA le cIAacumil cursuld complectt al Invelaturelord primare dsc

se vord ha mesuri ca pe 16110 'cele alte obiecte

sA p6tA Beviri aceld cursd tn clasele- primare de
la Tret-Ierarcht. a
In 21 August-J. 1857 grad mat multl candidatt
Prin instructiunele 'speciale intocmite pentru di- de profesort gata din sCla preparandalA. Cu t6te
rectorulti sclet preparandale, hi art. 6 se otArt in- acestea in 1858 Maid, Ind nu erat deschise scfine ca eld sA fiA obligati'. a prelucra cursuld lele stitene din causa, de bunk srna, mat multri a
invettiturilorli scolei dupl o carte alesk de consi- evenemintelord politico prin care trecea terra, pe
Hula scolart, care prelucrare, aprobatA fiindd de
accea c niel localele de scell nu erad 'Ate
consilitt, se va da mat pre urmA la tiparti cu chiel- inpstrate cu tte necesarele.
tuila departamentulut, ird pAnA atuncia se vorti
In 1857 Noembrid, revisoruld sclelorti cu rap.
servi scolarit cu manuscripte.
No.. 127 propune ctt: scolaril din scla preparandalg.
fiA Indatorati a urma pe langl cursuld acestord scle
i pe ale sclet reale sub cuvintti ea objectele ce
In 1856 Octombriu 12 caimacanuld Teodord ce se predati in acestA c61A, nu de multi" InfiinBalid dA decretuld cu No. 33 catre departamen- tata, sunt de neapAratA nevoift celord care se destuld Cultelord i ald instructiunel publice de peste tina a fi Invetatort sAtescl
Milcovd prin care, dupA o preambulA lungtt, constatA cA nu s'a fAcutd In Moldova scolt sittesci i
decl pune tnainte departamentulut de a lua me.
In 1858 Maid 9 Ministeruld instructiunet publisurile cele mat cuvenite pentru a deschide sclele ce face raportd No.. 4670 cAtre caimacamd, pdn
indestulAtord numerti de
comunale prin cele mat Insemnate sate ale clerulul. care tt anuncia ck

www.digibuc.ro

22

case de c61e trebuescd a se gAti -pe la moiile a- 72) aprobd i cartea scolasticd necesarid ; Ministeruld
rendate In vra curentd" f cere caimacamului Incu- asupra acestuT raportd otdrsce cumpArarea a cate
viintarea cd, IAA clndil la o noua imposesuire (aren- 100 esemplare de fid-care sea&
dare) a moiilord cleruluT, cheltuelile scolastice i
In 1858 Septembre 9 consiliuld scolasticd cu ra-

lfa invtAtorilord se volt putea trece In contra c- portuld Nr. 148, Am o noud editiune de abetele de arendare In sarcina arendatorilord, sa ptti, cedard pentru sate mid eftind i maT bund.
rdspunde din cifsa centrald a cleruluT asemenea cheltueli, ca clele sAtesc1 sA ptd fi cu chipuld. acesta
deschise la 1 Septembrie viitord,(1858) (anesa No. 68)

Singuruld red In contra cAruia avead a se am-

In 30 Maid 1858 Ministeruld cultelord incheid gui invtatoriT .de la sate care aveati locale bune,
und jurnald (anesa No. 69) prin care, dupd ce mobilieruld necesard i cartea necesard, era indienumerd dispositiunele legeT i lucrdrile Inaintate la ferinta stitenilord de a '1 da copii la Inv6taturit
art. 4 litera A, otdrsce ca numaT decAtd la 1 (anesa No. 73).
Septembre 1858 O. Incpd a functiona 8 colT sdPentru remediarea aestuT red consiliulti scolastesci pe moille clerulul, pentru care sunt casele gata. tied cu raportuld Nr 61 din Maid 26 annuld 1859
Ministeruld otArce onorariele acestord Invtit- opind ca prin organuld comitetelor de inspectiune

661 la suma de 2,400 le pe ann rd la litera sd facd Ministeruld desteptare pdrintilord sd estipulzh : Cursuld Invtdturilord clelord acestora (sAtescI) fiindd statornicitil pe tempti de treT
annT prin 18 ald aednatintuluT scolard, iar prin
19 cernduse compunerea unuT manuald de In-.
vtatura elementard din saele acestea i dupd

22 o programl speciald care sd Impartd Invthtura pe annT i ceasurT; sectia I-ea (din Ministerti)
va cere de Indatd consilinluT scolard sA se ocupe
seriosd cu gItirea acestord pAnd la 'nceperea lord
la 1 Septembrid viitord, iar manualuld de la . 19
plind la 15 lulid urmAndti a se irnpArti pe la sclele stescI"
In 10, Tula 1858 cu oficiuld No. 4788 Ministeruld scrie directiuneT sclei preparandale sit 'T recomande tineril ce sunt pregAtitT spre a se face invtAtorT. Directiunea recomandh prin rap. WI No,
33 din 25 Iunit, 8 tineri ceruti earl, cum dice, raportuld, i cu virsta i cu sciinta meritd a fi invetdtor1 stescr (anesa No. 70).

In 18 Iuniti 1858 CaTmacamuld Incuviintd cererea MinistruluT Instructiund publice cu raportuld

Nr. 4670, de a se plAti InvttAtoriT sAtesc1 ping, la
arendarea moiilord satesc1 din casa derubai. (a-

nesa No 71).
Localele tclelorti erad dr pregdtite ; Inv-dtdtorii pentru dansele asemenea. In 1858 August 22
consiliuld sclelord cii raportuld Nr. 117 (anesa No.

pitropilord copiilord care absentzd, cdmd c. ad An-

ta datorid de a r1 trmite cop regulatil la scld

(anesa No. 74).
Opiniunea consiliulub o comunicd ministeruld comi-

tetelord i prefecturelorti ca circulara Nr. 4534 i

4535 (anesa No. 75). Alipimu aci ca anesd lista
ce afldmd la dosarti priu care se socotg ce anume
obiecte la data acdsta se clAdd trebuitre uneT
sale sAtescT. Acstd, listit va proba cumil cd se incepuse a se intelege c. scdla nu va sIt died numal
murif i Invtttoruld, 'ci o sumd Ind de alte eleminte.

Cu tt aceste conditiunT laudabile, dorinta de a se

face i mid bine aduse pe inspectoruld generald aid
scdlelor ca cu raportuld Nr. 3 din 1859 Junin 23,
sd propund chigmarea In timpuld de vacantd a InvttAtorilord deja numit1 spre a ''1 perfectiona InvttiAtura scientificd i pedagogica sub magistri espert1 din gimnasid, i a da apoI i esamenii (anesele
No. 76)
Acstd msurd propusd de inspectoruld sclelord
se realisd i de sigurd c. contribui In cdtd va la
ImbunitAtirea intelectuald a InvtiAtorilord, caril avead a preda in scoff dap programulti urmAtord :
Clasa i Cetirea, scrierea, numerarea , rugAciunT
din abecedarulti D-lui Codrescu i Gusti.
JI. Adunarea, sub-tragerea, imultirea i Im-

www.digibuc.ro

pArtirea, tabla luT pitagora, scrierea, Istoria

Sintd, testamentult vechid i nod pe scurtd,

23

cunoscinti generale de Geografie, culegent de animale, plante :i minerale ; desemnulti en mina libera.
Catihismuld micti morald sociald i Istoria Santa, testamentuld noti ; formele gramaticale ; Geografia Romanilort ; biogra-

ard propune mal tr1iul imbraciarea carierei dericale.

Ministeruld, In unire cu socotinta emisa:cle consiliului scolard prin raportuld No. 225, incuviintza
cetirea* acelord carp in sclele satesci , acolo unde
introducerea lord ca carp. de cetire pte mat multi'
a indemna pe copiil satenilorti de a frecuenta sclele cu mai mare zeld.
Facndu-se acsta cunoscutil D-tle, rmne singura sa chipzuiti dupe imprejurarile locale."

fia Domnilord Romani; cele patru spetil,

numere complese i frante , indsuri de
greutate i de lungime cu aplicatiuni prin
esemple practice, la mdsurarea suprafetelord i a trupurilord; scurta descriere a
aniotalelord, 3 plantelord i a mineralelord folositre i necesare la economie i In 1859 Iuniu 11, adeca cam o lung, inainte
mai cu sma a acelorti care se potil cres- circulara mai sust adusa , ministerulti instructiunel
ce, produce sd afil In patrie ;
Pro- publice de peste Milcovti , pentru antia1 data in
bleme practice din agricultura i din tec- Romania se gandi la invetatura fetelord satenilord
nologia chimica, i

compuneri practice, (anesa Nr. 78). Elil incheiti jurnaluld prin care: consi-

precum: Contracte, jalbe, etc.

nuld cu mama libera.

Desem- derandti ca ecuilibrarea de inteligentalintre ambele

sexe este. o garantia a bunet armonil i a morali-

tAtel familiet ; considerndil cA educatiunea sexulul

femeescti este cea d'antiti necesitate in regeneratiuAdaogimti aci, inainte de a merge mat departe, nea poporulul, fiindit-ca ele sunt menite aiface din
tabeluld generalti ald sclelord satesci de peste Nil- fia-care familia cate o scla, unde pe lunga educacovti aa cum Ild alma in dosaruld alcatuit totil tiunea sufletqc5, sA pta da copiilorti ford i pridupa cererea nOstra candd ne aflaind directore la mele notiuni desvoltatre inteligintei ; considerindd
Ministeruld instructiund publice in Moldova.
A.- necesitatea de a se uniformisa citd mat' multd Incosta tabeld care 'Arta data din 25 Iulid 1859, vtatura elementara pentru ambele sexe, in interearta ca, la acsta data erad infiintate, 24 scoli sA- sulti armoniei i fericirel familiel ; considerandd

tesci, din care 20 avd localele lord proprii i na- cA scolarii Went', de partea barbatsca atatd dupe
me 4 In case oferite de proprietari; aceste scoli regulamentti catt i dupg esperiinta anilord din uravd invetatori pregatiti in scla speciall din Trel- .ma se vdd el nu potd frecuenta scolile decatd
Erarhi , ba chiar la 7 din ele emit numiti invta- in tempd de irna aa ca cea mai mare parte a
tori cu cunoscinte de 4, 5 i 7 clase seminaricesci annulul scola rmane disponibile ; considerndti cA
(anesa No 77).
fetele satenilorti sunt mai putinti ocupate cu agricultura , .in vrsta de 6 anni pin& la 12 ; considerandd ca e datoria guvernultd a conlucra la staviIn 16 Jul11, 1859, ministerulti instructiunei pu- larea sexului femeescd de la munci nepotrivite cu
blice, spm impoporarea sclelord Wesel tramite cA- puterile lui fisiee i prin urmare dannatre sat-MAtre profesoril sclelord elementare de prin satele O publice ;
ministeruld otarsce ca celti putind in
districtelord, urmatrea circulara cu No. 11,628 : timpultl candd scla satsca rdmane inchisa pentru
Fiindd in privire ca , la mat' multe scle s'ad
sa fiti deschisa pentru copilele satenilord de
simtita cA predarea Ceaslovultd i Psaltirei, aril fi la 6-12 anni , pe lunga care i Trna
put
und indemnd mai multil pentru locuitorit sateni, asemenea cte-va re 0116 elm& In doue Ode pe fiA
spre a-1 tramite copiii la invdtatura.
ce sdptamana "
Fiindti in privire cA , dupre mdsurile acum lu- Ministrult1 ordOna, ca sa se comunice acestd jurate de contopirea invtaturilord basericesci cu acele nald consiliuliu sclelord i sa se cra programulti
primare ordinare se necesitzi chiar cunscerea a - i regulamentuld necesard pentru sclel% de fete.
cestord cAr1 pentru acei din elevil laici, earl 'I Consiliuld cu rap. No. 79 din 17 lunid 1859

www.digibuc.ro

24
arth Ministerulul ch elii cu via multAmire si in una- la secpunea sOlelort si presentatg pretoriulul In
nimitate aprobh mesura, (anesa Nr. 79) othrAndg ca 13 A ugust 1859 (veyri anesele Nr. 81).

pentru sclele acestea sh se aplice programa si statutele saelord filiale din Ias1 (de 2 clase).
Acsth dispositiune s'a supust de ministerg cu

MA a me urmAri detaliele annilorg 1860 i

referatulg No. 4937 Iunig 24 acelasl anil la ott- 1861 va fi d'ajunsg, ca sh probhmit eh scolile shrirea sit aprobarea consiliuluT de ministri (anesa Nr. tesci de peste Milcovg n'ag statg In nemiscare, sh
80) , cerndu-i-se a incuviinta sporirea salariulul spunemg eh In Ianuarig 1862 se infiintaserh peste
invgthtorilorg care ard deschide sae de fete pe la Milcovg 64 scolT shtescI pe mosiile clerulul paninsate de la 2600 la 3000 leT, care sh se trch In tng cu ung numrii totalg de 2000 elevY , cum
sarcina arendatorilorg mosiilord la o nouh arendare,
irg pan g. atunc sh se plAtsch totti din casa cleruluI cu incepere de la 1 Sptembrin annulg cmrentg, chndg urmzh a se deschide sclele pentru
fete.
InthrOiere urmA de cAte-va lunT la aplicapunea m-

surilord maT su.sii aretate. In 18 Ian. 1860 consiliul

revenindg asupra cestiuneT, cu rap. No 10 propnne

ch cAtI privesee ternpult cAtg se cuvine sh Invete

fetele hi sclh sh se lase In buna chibshinta a profesoruluT ca adech sh Invete MOT inainte de msit, ira
duph, msh sl Inv* fetele ; irg de cumva profeso.rulii

probzh statistica intocmitti

dup6 direcpunea ce
amti fostg datg noT, de sectiunea sclblorti si care
apoI s'a i publicatg in memoriulg presintatfi ministruluT d'atuncl de D-nu capg MO sectiunel. La acsth dath scla preparandalh av In internatulg
eT 40 de preparanA dupe ce scosese dejA, 4 rndurl de tinerT preghtip i caril eel maT mulp fuseserii, denumitT In Bassarabia de curndil revenith
MoldoveT , rg unii si pe la sclele primare de prin
orase ca suplininp si adjuncp.
,

Cu tte progresele scleT preparandale , ea nu

fetele sh inve0 impreunh ea MOT in aceleasT (ire, dedea indestui candidap de profesorl si acsta vpunndu-se insh Inaintea D-lorg profesorT ch nu- dnd'o ministeruld , decise prin ordonanta No: 39
ma eel insurap sh nrmeze a inveta fete de la din 1860, Augusta 12, (anesa No. 82) infiintarea
virsta de 10 anni in ainte, irg eel nelnsurap nu- de. 4 scoll normale la Botosan`i , Baceiu , Tecucia
si Ismailii , menite a primi In elle ori-ce perma pAnh la acea de 10 .annT."
snh de o v.ersth Inaintath carele arg dori a se
*
preghti pentru cariera de profesorg elementart,_
Pentru ca sh pth urma la aceste scolT cAnthIn fine, disrosipunele tte fiindg luate, In 1850
Ianuarig 29, Ministerulti adresh chtre top Invth- repT de pe la bAsericT , consiliulg de ministril (atoriT din -sate circularh indemnAtre de deschiderea nesa No. 83) prin jurnalulfi L 64 din 26 Augustg
scohlord iu condipunele mai soil enumerate, anun- 1860 othrsce sA li se dea din cutiile satelorg cAte
ciindule ch de la liva chat' In catalgele scleT se lei 30 pe lunh. Acsth dispositiune a consiliuluT se
va vedea figurandg celt pupng cifra de 10-15 supune InthrireT domnesc cu raportult No. 11326
eleve, li se va spori salariulti la suma de 3000 leT din 19 Septembriu acelasT anng (anesa No. 84) si
dobAndindu-se aprobarea Domnitorulu, se othrsce
pe anng.
In Martig acelasl ann era(' degia Infiintate 8 in Septembriu 25 deschiderea in luna luI Octopiscoli Wesel' pentru fete, mal tte cu aprpe num- briu a celorti 4 scoll uermali (anesa No. 85) si ca
tuld cerut de Ministerg ca condipune la sporirea lectiunile la aceste scolI sh se VA In localele scoliloril publice primare.
salariulul invqmorulul.
In Noembriu 5 , 1860 Domnitorulg incuviinOzh,
raportulg MinistruluT Instructiunel publice No. 13697
*
(anesa No. 86) prin care , pe cuvntt ch In Is-

art socoti ch arg fi mai potrivitg, atuncT pte ca

La esamenile annuale pe 1858-1859 esistag mail(' nu se pte Infiinta KM normall din causa
peste Milc.ovg 15 solT de bAer pe la sate duph lipsel de scolari, si de profesorT, cere asedarea sccum se arth In anesa lit. A de la referatulg cerut de le1 acesteia In locg de Ismailg la Ptra.

www.digibuc.ro

25

rat ; WI phrinth luafi pe fiT lord la lucrarea eimpului i 1 Impedecad de a merge la sclA (vedi aAcsth incercare de a imita In Moldova proce- nesa No 88) Mind, nu pentru a indestula o sim*

derea guverniimntuluT muntn, nu dedn resultate, plA curiositate, ci In interesuld adevtrulni, in anesti,
cum nu deduse reale resultate neci in Muntenia. unuld din raporturile delegatilord la esamenile scSu') la din Tecuel nu se putu Infiinta '), c din Ba- lelord sAtesci, acela ald economuluT Constantinu BucAd pAnA In finea Noembriu n'avea decAtt ung sco- turnu, inregistratil la No. 4645, din 26 Augustfi

laril, Scla din Ptra. la 30 Noembriu, avea trei 1859, (anesa No 89) Aid se va ved ci, dca inch
scolati carii invttad dupe programulti anesa No. unele case de scle lasafi multd de doritii, chianti
87, programti care , de ard fi avutd cine s in- si in Moldova , starea lord morale lush era, cumu
vete dupe eld, aril fi asiguratd totuT o nivelA maT dice raportoruld, ituxinttre. La acestd resultatfi
ridicatA pentru scolile sAtesci de peste Milcovd de de bunA-smA a contribuitt pregAtirea pe base
cum era in Muntenia. Cu mare anevointh se urct, solide a invtAtorilorti cAtd i povtuirile ce ultepeste cAte-va lunT numruld seolarilord de la Ptra ri6re li s'a datt pentru intretinerea scolilord si
la flece 0 la Bactid la un-sprellece (vedi rapor- predarea materieloru dupa programe. A nesiimd
tuld comitetului de inspectiune din Bachd No. 13 din aci, in interesuld istorieT, unele din instructiunile
26 Ianuarid 1861 i raportuld profesorului primard date in acestd respectd (anesa No 90).
din .Ptra inregistratd la No. 12666 din 26 Ia*

nuarid).

In 1860, sailile sAtesci de peste Milcovt erad

la nume'rd de 42 dupre cumd se constatd, din budIn luna luT Martin acetI candidatl de la scoli getulti MinisteriuluT, care pe aceld annd propunea
ad cerutd a se imprAtia pe la sate i intrebAndd infiintarea incA a 10 scoll noue de la 1 Mid. Acele
atuncl ministeruld care din candidatil acestia merit scoli se infiintarA i Wei ma. multd decAtti 10 cAcT in
a fi numitl invtAtorT sAtesci, s'ad aflatd resultatele 1862 se constatA, cum aretarAmd, esistenta a 64 scoli
frte minime, ca sit nu dicemd pe alocurea -War shtesci en totd atAtia profesorr i cu 2000 de sco*

nule. Cati-va insit din acetI candidati, -earl maT din

ainte urmaserA cAte o clasa- done pe la seminare
dobAndirh numirl pe la scoli sAtesci pentru ate o
clas1 doue i cati-va pint, la a treia inclusiva.

larl. Vdti-se Ins cumii, In modu oficiale, insu1 Minis-

teruld Instructiunei publice de peste Mileovd constatA Intr'und memoriald pentru starea invttAturei
publice ce posedAmt In manuscriptd (anesa No. 91)

In definitivil sailele normale dup. sistema muntnA cumd era In 1859 administratiunea scolilord sAclidurA de adoua di dupA creatiune, lipsite de profeso- tesci i care erad neajunsurile lorl Ministeruld, consII, lipsite de scolari, lipsite de locale speciale etc. Sala tatAndd lipsa de populatiune prig. scoll. conchide,la
normale din Trei IerarchT remase din nod singura necesitatea confectionAriT unel legi pentro obligati-

pepinier de invtatori Wesel, pe lunga care, adAo- vitatea instrnetiunei publice primare.
gAndu-se pedagogia i In clasa IV a seminarielort,
se mal immulti nun-161111d candidatilord de invtlitorT

astfeld i prin elevil eiti din seminaril.

OrT ate scAderi intAmpinarh sclile atom le

peste Milcovii, ele, Indstrate fiindti c!) invpAtorT
*
bine pregAtiti, merserA sporindd, de i In numru
Unit annti dupA infiintarea primelord scle sAtescl multd mai putind Insemnatti, de cumti erali sincro in Moldova, pentru esamenile anuali Ministeriuld nistice scolile de dincce de Milcovd (Muntenia).
trAmitea comisinni esaminAtre, de la care se priOrganisAndu-se In 1864 65 revised pe ( ate
mirA raporturT, multtimitre dad pentru moduli"' doue judete, calif primirii inshreinarea de a grAbi lufide predare In acele scoli , dr mai tte arttAndd intarea de scoli Wesel*, in curndd spori numruld lord,
dorinta de a se ved mal Impopulate de cumd e- mal alesd in judetele la care se nemerise revisori ac,tivl i inteliginti. Totu1 nu eete de negatd cA, dci
invttAtorii acestord scoli none at fostd ale1 d'in1) Vo41 Relaliunea atatistieil de G. R. Melidon, 1862.
4

www.digibuc.ro

26

tre preoti cu eke 4 i 7 clase sentinaricec1 u- modeld la care sa studieze acsta metoda revizorii
nia celd pupa cu cate 4 close primare, nouele sco- 'apoi sa se silsca a o intinde pretutindinea. Se
li in pripa orgauizate lasti de doritd lam dal mai lua otitrarea, in 1865, dupe initiativa luata de
privesce materialuld adec loutlulil, mobilieridd etc. unii din revizori i cu incuviintarea Lonsiliulal sc6,
Noua lege a seleIord, aplicata in 1865, stabi- lelorii, de a se supune invOtatoril la und nod esalindd obligathitatea instructiunei primare drd la- mend pentru a se Indeparta acei cari arfi fi cu tosandd asupra comunelord obligatiunea de a da lo- told r61.
calu 1 mohilieru, a facutd, sarace mint sunt cele
Elaboratele esaminatilord alipite la dosarele resmat multe din comune , din marele principiu aft pective ale ministerului stad de fata spre a proba
obligativitatit o litera in mare parte mrta.
incapacitatea marei majoritati a acestord candidatl.
Niel sciinta de caligratia, nici de ortografia cea mal
CAPITOLULO Xl.
elementara, necum sciinta de istoria trrei, de geogratia etc., nu posedad eel mai multi dintre canRevenindti acumii la saile din Romania de din- didatt (vell d. e. dosaruld No. 274 din 1865 pentru
coke de Milcovd (Muntenia), gland, In 1863, lu- judetulti Vlaca).
crari (sub Ministruld Odobescu), prin care, condemnindu-se vechia procedere in organibarea sclelord
Wesel, i Ill vedere avndu-se procederea guvenam6n-

Noua lege a sclelort ridica i pentru sc6lele de

tolui Moldavt inainte de unire iii ace,tii respectd, dinc6ce de Milcovil nivela Intelectual, eau nu se
se propunea in budgetuld anualii nimic mai put'ind mai multamesce leginitorulii din 1865 ea objectele

ce se predara In scolile satesci de la 1838-1848

de Milcovii i creatiunea in loci' le a 450 scoh nu- i de la 1858-1865, ci (art. 32) cere, pe langa
decatu supresiunea

scolilorii

sittesci

de dinc6ce

mat, pentru t6ta Romania ') D. Minissi u Odobescu cetire i scriere, Catehismu, notium de hygienii, de
dicea in sprijinul acestei propositunn , in notele
de istoria terrel, de dreptu administrativii
preliminare cap 11 pag. 5, din budgetulu Minis- aift tOrreI , de Aritmetica, de sistemuld legald ald
terului, Ct : ,,Esperiinta de mai nay: anni a dove- rasurilord i greutatiloru etc.

ditti ca invtatura, or citt de primaria aril fi, predata de 6meni care nu scid nci ceti nic scrie,
nu like aduce nici nut resultatil. Se propune drd

Realisatu-s'ad cerintele legii din 1865 ? Martadesfiintarea acestui moclu vitiosd de administrare a rimil ca nu, pentru ea , spre a aplica programele
scfilord satescl."
nuol In tta puterea In scolile satesci de dinc6ce
de Milcovii. se cern invetatorl mai calificati decitti
cei actuali.

Dorindri binele, ministeruld din 1863 nu nemeri

ealea la elit. In locil de a suprima scolile trebuia si se
imbunatatsca i organizeze prin treptata inlocuire a
Inv6tAtorilord r'61 cu a1i1 mai bunt MOsura propusa nu se realist). sub Ministerulii care succedi
Ast-felii, in annulii urmatord 1864 se Iasi a

subsiste sclele de dineke de Milcovil In stares lord

de mai nainte,. multamindu-se a se da o organisatinne
mai cotnplecta institutului Basiliu Lupu din Ias1 i a
se erca in Bucuresci i Ias1, dupe metoda mista, scolf
I) Anuarulti pe 1863-64 constatd 1867 molt cornunale de si In
budgetuld proiectatd de D. Ministru Tell pe 1863 erad trecute 2200
AM In I odgetuld pe 1864 se vd treeute 2096 de scoll dinece
ili1e4st si 71 dineolo de Mileovil. Tot 71 scolI aunt trecute ea
.esistrtnde peste Mama i in budgetulk pe 1863.

Vedndii acsta scadere D-lu fobtd Ministru I.

Stratu a cerutri i dobanditt de la camera in bugetuld et 'I a presentatii pe 1867, Insemnata alma de
1,080,000 lei pentru ctearea a 300 scoli sktescl Oise
de modela, In care, numindu-se invOtatori calificati
sa se pal realisa cerintele nouei legi scolare. Aia s'a fostd procedatt i In 1838 i In 1858 din .
cce de Milcovd. 8i de asta-dat , ca i atunci,
se publicara concursuri pentru aflarea de WOO:
tori capabill i, tott ca i In 1858, concursuld nu
dedu bune resultate , de i se promitea 300 lei
pe luna lfa unit! InvOtatord stitescd. Atunci se
lu otarirea de a se pregati In tempd de cate-va
sOptamlni In Bucurescl , Ias1 , Craiova i Berladd

www.digibuc.ro

27

pre putiniT eandidaV ce se presentaserd, si care se de mosiI si la comune, trmitnduli-se de curndti

si o seria de planurl de scla de diverse mrimI
vuser a ii prea slab.
alegere , sti zidsel localuld
Aceste provisori sele normale functionarA unele, ka, dupd, mizice
cu necesarid scolei.
Ministeruld a venitti chiarti,
grati buneI vointe a mat rnultorti D-ni profesori
s'a
ceruttl,
in ajutorti spre acsta en
WI carte puturi dobAndi candidati din Bueurese, de ete ori i
Berladti, si Craiova (ccY in Iassl nu se potu organisa rnaterialil de lemne. TotusT 1111 este de sperat
sela) se supuser d. la o noud, incercare de esamen, realisarea acestor zidirl pia candil statulti nu va
in urma cAreia cu tertd," buna-vointA tat nu se da ajutoruri de bani pe la -comune.
Asa, s'a urmatd si se urmz,' in Belgia, Prussia
gsir candidatI dertmi de a primi eel 300 leI pe
etc., pe unde instructiunea poporulti a primitti in
lun,, ci intre 100, 150, 200 si pr putini 250.
FurA deel a cestI Cap"- va rnduitI pe la selele. adeverii o frte mare desvoltare.
Oise modelu, in localuff mal multd sd maI putinil
CAP1TOLUL Xl.
bine conditionate, de bund, smit nicI unnld demnti
de a purta numele de localti modelu
Inainte de a termina acst espositiune simAcesti invttorl OisT de modeld sunt oblegati
a maI urma in lunele de versa la sela. Pte eh timti de lips .a face unti resumatfi aid observaasfel n mal en timpulti vord ajunge in adevrd tiunilorti astre, intemeiate pururea, cum s'a vOutt,
De o-camdatA eei mai' multi pe documinte. Se constatArati decI ad pe seurn
situatiunea scedelorti stesc In annii 1838, 1847
au de modelu numai lfa (anesele No. 92 ).
Inv6tAtori capabili.

1848, 1858 j 1864 5 sri si 1866-7.

In ma multe modurl se. pte face acstl cons
tatare,
spre a se afla starea de progresti sti de scaCrearea In Bueurescl a 'Wlei normale pentru pregAtirea de inv6tAtorI stesd, datorit initiative M. dere a invelImentului , i a flume :
a) Prin comparatiunea numrului
S. Domnitorulu, va face in fine posibile treptata

b) Prin cornparatinnea numrulul scolariloril.

imburattitire a personaluluf invtAtorescil pe la sate.
e) Prin comparatianea conditiuneloril de admiCa sd avernd Inteund virtord api opiatii scoll bune pe la sate , ne ma?'" trebue insA localur apro- sibilitate a invtiltorilorti
priate cu scopuld. lord. In mrginirea legiI instruc.:
d) Prin comparatiunea programeloril de in 76,tiunel' publice. Ministerul In acesta cestiune n'a pu- mntti.
tutu face alta decitti a adresa, In aniT acest a din 0) Prin comparatiunea numralui art 'd u cliche ice
prind, necontenite cAldurse apeluri la proprietariT
f) Prin comparatiunea peselorti la care revine
invettura unuY scolarti
1) Vedi r aportulft revis G. Melidon prin care arkrt ea invtAtor
scolilor modelii sunt mai josii 'ea eel veclii din Moldov t Veih rezolutiunele D. Ministru pe mal multe suplid alle inv6 Atorilorii din
Bucuresm care in supltm
datu probe de nesciinta lord Oda si de
sitabire.

SA eutmd deci a stabili aceste diverse

paratiun intre annii rn21 susii indicati

TABELt I.
Comparafiunea mumrului Scadorie

1838-39
1975 Scoll.
.Notel Ve1 pag. f.

1846 7
2309

1848 --9

858

1864

1011 &oil in Muntenia

1988
Nola Vedi Brost-ma Starea Instr tefunel put-dice in Romfinia de sus, discurs
1635 dincee de
Desdintate dupe r e - de 1. Zalomit. lineureset 1862.
Mileovu si 353
volntiune.
In Moldova 15 $coli".
peste Mticot u.
Vedi
sa Nr. 81.

AIISIMMINSIINLIMIMISI.IX111711:111MINCX.91=1611Paeaals

www.digibuc.ro

2
Asia drti num&ulfi sclelorri a mersh sporindu art mersti relativfi catre annulii 1858-59 sporindti

OA la 1347 inclusivti; rti dupe desfiintarea sc6- la numerii pin la 1867; acesth spurt este Ind In
lelorii, dupe cderea guve'rnului provizoriii din 1848, minus in comparatiune cu annula 1847.

reinfiintindu-se abi in 1858-59 scoll satesci, ele

T iBELA IL
Comparatiunea in numrula Seolarilorit.

1838-39

1846-47

1848-9

33000 Sco lari in Muntenia. Vel'i 48545 Scolari. Vqi tabloulrt despre starea sepag. 10.
Nola. In tabloulf" de starea sc- lelor imprimatil pe acest
lelorti din tot principatulii, la do- annti.
sarufil din 1834, No. 217, pentru
esamene, stint numai 32521 sco-

I858

1864-65 ')

61,977.
22940 In Muntenia.
In Moldova circa 300. Peste Mimi'',

10,693.
Dine.de Weevil
51,284.

tali.
i

Aa dr numhruld scolarilorti a mersh sporincla

douilea intr'unti raport multi"' mai mnii ambele peride ale sclelorfi sittesci. Dril cu gaetoril , mal alesh tinhndu-se stra de nesporirea
.deosebire a sporit numrula scolarilorti in perio- toth de o-datii i a irtmruluI sclelorg.

TABELA IIL
Comparatiunea condifiunilorii de admisibilitate a inOteitorilorg.

1838,39

1846-47

Inar.tarea Cetirei ci
mai multi. canScriere i deprinderea didati iei in scla jucu metodulti lancastric detmlui mai rintiiti con-

1666-67
S'a mai adaosii
agricultura,desem-

a) Cetirc.
b) Scriere

Dula, igiena,

v.) Catehismil

ria, mtizica vocale,

dreptil administra-

d) Istoria Shnt

tele naturali, isto-

e) Geografia Europe si a ter- tive'', gimnasdca, a-

se arat ch, candid*" nic cevae la cetire

erail ne destoinici si ne- scriere, cum voril invg-

NB. In Moldova nu esistad scoli sates&

ln Muntenia:

dot e luni de Oile.

deinIi si fiindrt I toti
Vsryi pag. 7.
de eurfind si ne-avand
pag. 9 la care vreme a se deprinde

primitori de invtittur ta ei pre bietii copii?

etc.
(pag. 12)

1858-59

1848-49.

rei Romnesci
gricultura.
f) Aritmetica, nurnrile eomplese
greutAti

i mkuri

g) Cunoscint4 plugAriel
h) Din geornetrii ap1ici4iune
m6suri. Peg. 19.
In Moldova

4 Classe de gimnasiil i doi anI de pedagogid i didacticd sri

celri putinii 4 clase primari si anil de pedagogiii.

011MMIIIIIN

Tabelulii acesta vorbesce mai elocuinte dechtil cu inlesnire cit nivela intelectuale a sclelorii ea in-

amil pat vorbi nol: in privinta progresivei Main- sh,1 s'a urcatil mult in await dupe urml.
tri a nivelei iutelectuale a invelltorilorti. i dcA
1) Damn eifrele din annuaruld pe 1804-5 ; in 1867 , eifrele aaxioma : cum este inatlitorul( aqa e sela" nu in- mate
ad trebuitti se spores* ddrii finelid nu avenul in eancelari atOmpina contraslicere , atuncl fi-cine va conchide dunate eifrele esaete.
www.digibuc.ro

29

TABELA IV.
Comparatiunea programelorg de invqaturei
1838

39

Cetirea pe Idem ca 'n

table.

1838-39

Scrierea caligrafica.
Aritmetica
4 speeil.

CL I)

nekt.
Lucrarea
dimpului qi

economia.

SCOLEILORt SITESCI DIN ROMNIA

3. Deprinderea la scricrea numerilor

DespdrOrea 1.

4. Principil de numarat ,rea calculu- 1 Cunscerea

lui din gnd.
birea, cetirea dupe table.
Cl. II) 1. Cetirea.
2 Formarea literilora dupe
2 Scriere dupa modele de caligrafi. modele.
3. Preseurtare din istoria sfinta.
3 Scrierea numerilora si cal4. Eleminte de aritmetica.
cularea din memoria asupra ceCele 4 lucrari cu numere intregi. lord 4 lucrAri aritmetice cu numere intregi.
4 Invetarea sfinteloril rugA-

6. Cateltismii.

Vedl pag. 6.

In Moldova

PROGRAMA

1. Cetire, silabire, scriere.

2. Inv6tAtura pe din afar a rugaciuaritmetice.

Catihidmulfi
legil cresci-

nu esistil scoli

1866-67

1858-59

1846-4711848-49

ln Moldova.

Idem

ciuni pe de rost6.

Despdrfirea
Clasa I. Cetirea, scrierea. numerarea, rugaciuni din abecedarula D. Codreseu si Gusti.
1 Citirea i scrierea caligraClasa II. Adunarea, subtragerea , imulprea fica dupa modela, i dictando.
i impartirea, tabla lul pitagora, 2 Eleminte de catehism parscrierea, istoria Banta, testamentula tea ntia.
nc pe scurta, cunoscinti generale 3 Din aritmeticii. cele patru
de geografia, culegeri de animate lucrAn eu numere intregl.
plaute si minerale, desemnula cu 4 Divisiunea pamntului in
mtna libera.
contiments si oeeane, din geoClasa IlL Catehismulti mica morala social grafie, pe ehartA fArA teestii.
istoria snt, testamentula nuoa, 5 Culegere de animale. planformele gramaticale, geografi a ro- te i minerale.
manilorti, biografia Domnilor RoDespdrtirea
mani, cele patru spei, numerele
complecse si frnte , m6surl de
Citirea pe carp basericesei
greutate si de lungime cu aplicaPLIA prin esemple practice, la 2 Eleminte do catehisma

m6surarea suprafetelorti si a tru- partea II i III-a.

purilora, scurta descriere a ani- 3 Istoria sacri pe scurtii.
malelora, a planteloril si a mine- 4 Cele 4 luerrl aritmetice
rarelorti folositre i necesare la cu nuinere complese.
economie i mai ea sm a ace- 5 Geografia Principatelord
lora care se pota Greece, produ- RomAne, impArtirea bru, orace sa afla in patrie.
Proble- sele , riurile, lacurile , muntii,
me practice din agricultura si din numirea terrilorii vecine. Tte
tecnologia chimicg, i compuneri aceste mai multi' in waft modil
practice, precum: contracte, jalbl, practicti si en ar6tare pe charta.
etc.

Desemnula cu maw li-

6 Scrierea caligrafica si dup.'

dictando.

Desparfirea IV.
I Memorisapune de parabolele din Evangelia eu esplicarea lorii morala si datoriile
crest.nismului.

2 Cetirea cu intelegere din

cartea cuprinytre a cunoscintelor relatiVe la economia de
campil

www.digibuc.ro

casnica.

30

Urmare din Tabela IV.

1838

1858-59

3911846-47 1848-49

1866-67

3 Memorisatiuni ,din biografiile Domniloril romani celor

mat renumiti.
Prtile cuvntulul si formele gramaticale ntr1th modii
practicti precumil i aplicarea
eelorfi mai usiore regul1 orto-

grafice in seriere.
5 Impartirea politic& a Europei numal pre charta. Msurile de greutatl si lungime, msurarea pogneloril i falceloril;
cotitulii vaselord.
6 Seurta desariere a animalelorii folositre si necesarie
la ecomania casnic , care 136

resce, produce si afla in

pp oatta
ri ee.

ditaclo
e7Cnali.grafia

dupa modelfi si

07,

'n fa0. cu acesta tabelil nu credemti sii. mai fin, de lips& tndu-se i ea In 1867 ea este superira asupra MOOstrnintI din partea nstra spre adenionstra ceea ce turel annilor din nrm. Pte ca. Anch nu top' Invet. sunt
facia.
positiune dr pal' marl" In genere
apare evidentil, ci invtatura stnului a mersil desvol-

TABELA V.
Comparaliunea cartilorg didactice

1838

39

1846

47

1848

Tabelele laneastnce se antuitau in Mar. . Pe liinga cartile din 1838 Din cele din ur

dupa ce se va 39, din care cele mai mul- ma si pe I fing ele:

asela tipografia Statuluy, ce se ase .pta te epuisate sti reeditionate Tractatei de meBA yin& de la Paris p sto 2, 3 lunY. mai aflmil; Manualii de e- sure fi greuteiti.
conomia 'casnica pentru in- 4 G-ramitici roModelde de scriere se anuntail ca
vlaturg fetelorti.
mdne.
a se tipri.

iii 21 ca se vord t

2 Mlnudnatare
To nsi esista o carte de silabire; o a- Pri temil fnerimei.
itmeticd de D. I. Popp, grantatica de Principii de agrieuItur. pentru invtatori.
I. Popp geografid de A. Florian, pres- Culegere de tail felulii de Unti jurnalu in-

aticitoriula pricurtare de Catechimii de idem, ealigra- scris(re.

d de A. Popp. Aceste.t pentru scolile Cursfi de stila ep's olarfi. marl.
Snta seriptura pe scurtri.
rbane.
1849
Mai esista te.stamentuld vechi i nod Istoria principatului trre
ipritii de societatea angl BA.
rom&nesci.
In tempuld re-

Apoi :

actiunel ab flamil impriman du- e pentru

la mid abecedard
stl bud r d i unii
nianualii de silabisma.

Abecedarulii moralu de G. Michaescu,

Istoria vechinlui testamenta cu moral
de printele It n; datoriile omului cres-,
lin de S. Marcovicl, etc. care in resu-i

'nett' pe 1838-39 dedfi in

1 Istoria no Ayr testamenta.

2 Ist. princ. trrel romnesci.
Manualil d
Idem de illy 6t. trase din script.
1 Manualfi de rugaciune.
4 Chetehisme
1 Eleminte de matematica.
1 Elerninte de geometriti cu figuri.
1 Geografia mica.

1866

67

Actualminte nut ial tipo

grafia Statului pose 'e pes-

te 30 epee si,olastice.
Instructinnea primara a
re la disposit unea ei asta-op in.nimurn :
10 Gramat ci romane de

diversi autoii.
20 MA Lull

divere de

geogiaba.

15 M nua e de aritmeticA.

7 M nuale relative

sciintele naturale.

8 Manuale relat've la
Istor.a.

5 Manuale pentru desemeulii limara.

etc.

etc.

Ertl candil e vorba de

abecedare si carp de lecnurnrulii lorti covirsesee mime

ma)* sus .

aduse pentru alte cArt1 si

aci nu amintimii despre

eartile care se adresza
numt.i la invi5ttori si institutori.
.1111110 EMMA SIP MIN

Lasmti ca conclusiunele acestei tabele so le traga invii antagonistii, dca maI sunt, al" invtbmntuhil nostru primarti.
www.digibuc.ro

31

TABELA
Costull in termeni medi all inagiturei satene pentru una

In 1838-9
pentru und scolart.

1848

1866

13 lei veehl i fraqiune.

budgeta tunt treeug 850,800 lei
pentru salele Weser. Acsta, suma imprtita pe No. 61,977 scolari, avema
cifra de 13 lei mai sus5 artatA.
Si aci insA nu se socotesce easa,

45 lei vechl aprosimativa, socotindu-se termenele midloeia de 20 scolari de scull', ;

rA spesele reducandu-se la
aceste :

a) 500 lfd din cate 2 lei de

leinnele ,
lunarii.

familia.

b) 200 seutire de bird , beilicurl, clad,

e) 200 in bucate din patuiele
de reserva.

mobilierulii sclei , spesele

Deci :

900 lei vechT afra de localti,

lemne, s5 beilicun, spese
de clasA.

Asa derd, pe candti in 1838-39 costa inv6iiitura until satnii citte 45 leI pe annt i Invtatura aceea erea asa de slabd, hi 1866-67 ea costa,
drii Imbunatalita considerabil, numal 13 lei; adeed ca 1, 3 6(13, deci mal atreia parte.
Se nu se crOd insa c acesta este costuld celd
dupe urmii, aid Invtaturei satnulul ; amesuratii
en catil sclile se volt imbuuuti i popora, se va
modifica acestfi prep, derd. pnd candti nu volt fi
zidite localele si provedute cu mobilieruld si aparatele necesariI, Doi totti nu voind av normaluld cost
ordinard alti educatiunei satnuluI.
Ned. ut-intrebamd (YAW cost*, iinv6tItura publictt
primard si urbane rurale, mprite flinch" spesele
eI pe No. familiilord ce compun dupe statistich poporatiunea erre, aflamt ca pentru 897, 333 sri

circa 500,000 lei vechi sporurI pentru creatiuni

'One, Asernenea cifra nu este mare. In comparare cu
ceea ce costA in alte trri instrucOunea poporuluI.
Asia in SfiOra ajunge spesele de sclA la 1

fraud si 79 centime de locuitori.

In Francia revine la 55 centime de locuitoritl,
In Anglia 1 fr. i 19 centime
In Italia 41 centime.
In Spania 40
In Rusia 29
Acste cifre probz cd, n.- In serrile care cheltuescd mal pucind pentru sco.e este lumina ca mal
mare. Scdderea In spese o dobindesce scla prin sporuld scolarilord saderea in spesele pe capil de
locuitord nu este semn de progresd aid Inv6tdturei, ci de maI pucina intindere a el", prin Impucinarea No. sclelor, ne ingrijirea de locale, mo

ImmulOte cu 5 membri, pentru 4,486,655 locuitorI

aril urma se se cheltuisca de fia- care. pentru in- Melt, aparate i de invptorI burg.
strucOunea primard publica de sate si orase numaI
'cite 49 banI i fractiune, si anch socotinduse dupe 1) Ve4! pentrn aseste cifre : !Instruction populaire en Europe par.
budgetuld projectat pe 1868, uncle sunt trecute
rL Manier" 1867,

www.digibuc.ro

CONCLUSIUNE
Din espositinnea de mal de susd a lucrArilort
2 CA InvdtAmAntuld sAtzscti nu va put fi orInaintate de la 1830 relativeminte la sclele primari ganisatfi pe base solide i pe callea ce duce la
i in specil cele sltesd, fie-cine, sperAmd, cd va resultate mail de cAtd cu conditiune :
conchide :
a) SA se aviseze In datd la creatiunea de locale
1 Ca de la treentd nu avemtt de hive"- de scoli aproprite scopulul i la procurarea mobiOM vre o proeedare mai ferieit pentru lierulul i a aparatelord didactice reclamate de proorganisarea selelord sittesel qi gralmica gresele morderne ale sciirlteI lul Pestalozzi.
desvoltare a Invlitmntului In popord. b) Se se creeze sd acumt cd gratiA M. S. DomTrecutuld de la 1838-1847 ne 'Joke Insi areta nitorulul s'a creatd, se se desvolte mered i se
cumil amoruld de irrii i Inteliginta a-doui trel se imulOscA sclele normale primaril spre a forma
Wimp, In fruntea cdrora istoriculd fideld va afla bunl Inv6tAtorl satescl.

pe D. P. Poenaru, ad reeitd sd invingd o mare

c) Se se linultisci i ImbunAtAtscit biblioteca

parte din dificultAtile marl, re se intmpino la or- didacticA A sclelord primari prin tte m4116cele poganisarea inv6tAmntuluI in sate: Fiat amor patriae. sibile.
V. A. Urechi4.

www.digibuc.ro

ANESELE

www.digibuc.ro

tant sur ce qui existe, que sur ce qui reste faire

ANESA No. 1.
Adresa Presedintelul plenipotentiarii al Divanulul, adjutantil genera15, Kiselefti, catre Eforia selelorti Principatulul Romniel, din 1831 Augusta 12 No. 80.

Je desirerais avoir un rapport detaill sur la situation des tcoles publiques et j'invite l'Ephorie
A, me donner A ce sujet des renseignements exacts,

d'aprs le rglement.
Je l'invite en mme tmps A prendre toutes les
mesures qui peuvent dpendre d'elle A, l'effet d'avisr aux moyens les plus propes rparer le temps
perdu par suite de la suspension des tudes. Cet
objet, tant de la plus grande importance dans l'intrt de l'Instruction publique , l'Ephorie doit y
mettre toute l'attention et touta la clrit possible. ')

1) Acsta EpistolA pare cA a stimulat zeluld nouei fericiri temeiil este inv4Atura, rA pe de altA parte luEforif a salelorti , compus din DD At. Filipescu, E. Andii mai cu deosebire in bAgare de stimA cererile de
BAlAcianu i Stirbel. Eforia respunde D-lui Kiselef (vell sale si rivna invApAiatA a tinerimel, cu cinste poftesce pre
anesa No. 2) td pe d'altA parte provOcA lucrArile urmA- cinstita mare Vornicie sA bina-voiscA a trAmite cAt

tire pentru redeschiderea de scoli pe la judete.

SA mai ingrabA porunci pe la top ocArmuitoril de judele

publicAmil aci cate-va din ele, impacientl cum suntemil cu cuprindere ca acestia sA adune flesce care in pard'a nu perde occasiunea d'a-le pAstra mal la indemAnA te'i pe locuitoril, cei mal insemnati, al oraselortl de clpentru venitrea istoriA a salelorti primare urbane.
peteniA si facndu-se chipzutre obscscA dupA pArerea
celd mai mad sA se otArscA pentru Bala o casA in
Eforia sedlelor. Bucureeci 1831 Septembre 5 No. 23, citr Cinetita flesce care orasiil sat din cele monastiresci ori obscesci,
Mare Vornicie din Mantra.
rA nefiind aseminea case sA se inchirieze de cAtrA
Fiind-cA dupA organicescul Regulamentti urma a se orai cu incApere in destuhl, adecA trel odM pentru
asePt sale obscesci incA de la 146 Witt ta tOte ora- locuintA a dol dascali si alte done salt mAricele pentru

sele de cApeteniA a Principatulul cu a Statului ohiel- invAtAturA. DupA ce punerea la cale a CinstiteI Vortuil si flindii-cA acsta intocmire a sc lelorii s'a in- nicii va lua sevrtsire, Eforia plecat o rg sA binetAtliatit pAnA acumil din pricina neprasnicei ble a voiscA a o insciinta ca sA trimtA dascalii cuviinciosl
cholerd ; acumil Eforia, vlndil cA acel bici dum- si si incpA invtAturile.
netleesc s'a rAdicatti si c o liniste deseversitA imperAAcestA adres1 a Eforiei scleloril proba cA anche la
tiesce intru Vote, fArA cea mai micA intAtliere se grA- Septembre 5, 1831, nu se organizaserA scoll conformil
besce a implini a sea datoriA i spre Rasta a si luatti regulamontulu i recomandArei D-lui Kiselef.
cuviincisele msuri , ce se atinge de a. sea ingrij ire.
Eforia se adresA apoi directil la ocArmuitori pentru
[MI o mare Impedecare la inceperea inv4Aturilorn in a le ordona sA pregAtscA case de sail.
tota t1rra este lipsa de case obscesci destoinice a sluji EcA circulara :
de sale in orasele de cApeteniA a judeteloril. Pentru
Circalara de la Eforia acedeloril Met Octirmuitorf.
aceea flind-c4 mal in tte oraselo de cApetenie urnaezA a se afla monastiri
rnetce ori case monastiresci
Fiind-cA in Regulamentulit intocmitti in acest Prinset obscesci ; Eforia de o parte privindil, cA celti d'An. cipatil pe lAngA altele este asedatti a se orndu i si la
teiti folosil obscescil este invtAtura si alii adeveratel acel judetti , la
o sallA cu doui profesori cu

www.digibuc.ro

36

ANESA No. 2.
Raportula Eforiei Wit D.
A

Kiselef, despre scolt

SON EXCELLENCE MONSIEUR LE PRESIDENT.

bliques, lcurs cours ordinaires, que des circonstances graves et extraordinaires avaient fait suspendre.
Votre Excellence, ayant bieu voulu mettre a sa
disposition

le Han de Serban-Voda, l'Ephorie fit

L'Ephorie des Pe() les

de suite faire les rparations necessaires, une cole

centrale fut aussitt ouverte, et bientt les lves
La nouvelle Ephorie des Pcoles, ds l'instant y afflurent de toute part. L'ardeur avec la quelle
de sa nomination, mit le plus grand empressement la jeunesse reprit des tudes trop-longtemps infaire reprendre aux etudes, dans les Ea) les pu- trrompues , son assiduit, le zle des professeurs,
Rapport

pieta de la easa scleloril pentru invlAtura copiiloril

acelui judet . dupe care Eforia a si pregAtitil profeDerr,
sori ea- sa 'I tim*: ca sA incdp inv5tAturile.

Eforia seleloril nationali

=mid 1831, Noembrie 12 No. 2

BneureseI

Cinstitef Mare Vurnicif.

prin acsta otnosenie Eforia are cinste a ruga pe

fAcnda socotlA ca acestora le face trebuintA clouts case
de locuintA si deosebitil alte done case de nvtaturA cinstita Vornicie ca sA bine-voiscA a face cunoscutfi
cu Beaune, mese si celelalte pentru metodulil lances- ate ca3e s'aii gsit prin orasele judetelorti, dupe pucAci se cuvine ca orAsenil de aci sA le facA, fi- blicatiile, ce s'aii fAcutti in trebuinta sclelorti,
ind c fill D-loril a sA se folosscA cuinvt Aurae. De turei public; ca s ptA i Eforia a se indeletnici mai
aceea se scrie Dumn.-tale s se adune la isprAvnicie top bine anal va trAmite pre orenduitii profesori, aci duorsenil i dAnduli-se in cunoscint acelea folositre in- pe otnosenia cinstitei Vornicii de Is 26 Septembre sub
tocmirl s chipzuiscA mai Antaiii Iocul langA vr'o ba- No. 1100, vede Eforia cA numat la done judete
unde are si fiA scla spre a fi cu apropiere, a- gsitii case, adecA CArnpu-lungil si Cerneti. Deosebitil
poi sl se sfAtuisci cu top a face o sinaforA attail pen- Eforia rgil pe cinstit Vornicie ca sA bine-voiscA a
tru facerea odi1or de Inapturti, Cata fi pentru in- mai inap'rospta de isnlivA porunci cAtre ocArmuitorii
cAperile de locuitulti profesoriloril , cAel indestulti este judetelorti totil inteacsta pricinA, sA nu se intAqieze
cA plata profesorilorti sft da din ma salelorti si pAnA de a se face Eforiei in grabil cunoscute ori ate case
candil se potti gad acestea. trA de vorii fi gata, BA se voril gAsi mai Anti, cA si Eforia s nu sufere inaibA Eforia reapunsti spre a tramite profesoli, pre- pedecare and(' va urma cele ce se atingil inteacesta
cum si de urmarea e s'a fAcut."
de folosii punere la cale, de care cu cinste ascptit
Reeultatuld primil la amistA eircularl fu urmtorulti Eforia respunsulti cinstitei ornicii."
Dreptil respuns la acsta cerere Vornicia-Mare, cu
respun4
adresa No. 1518 din Noembriti 1831 mai anunciA EfoVornieia

mare din

Mantra a tfirref romtioeseI No. 1100 Septembriii

1831, Seetiunea 3-ea Buenresei.

riel acestea :

Cinstitel Eforif a selelorti1

Vornicia mare a trebiloril din liuntru a tiirreI RomAnescl

anulii

17

Potrivitti cu glsuirca otnosenil cinstitel Eforii de la

5 ale urmiTtrei sub No. 23, atingAtre de a pub) icarisi

Noembre,

1831

Seetia

3 ,

masa 2,

No. 1518,

Bueuresel.

Respunde vornicia cinstitei Eforil cA potrivita

Vornicia prin poruncile sele in judete a se stringe din suirea otnoenieT de la 12 ale acesteia cu No. 2 de isimprosptatti poruncl cAtre ocArmuitorii jupruentenli insemnag ai fiesce and orasiii de capete- n vA
nie ca BA chipzuiscA si BA otArasa ate o casA pentru deteloril, a grAbi tte fArA zAbav gAsirea caseloril ininvtAtura publie a neamului romAnesefi, fAcndu-se cAptre pentru trebuiuta sclelorti nationale, ce urmurinare, sii venitil respunail acumil de la judetele, ce zi a se integmi pe Iajudete pi pe datA, - ce va veni amai josti se inseemzA, de .gAsiren cerute:orti case in semenea cunoscintA sa va da in cunascinta cinstitei
trebuinta scolelor.
Eforiel.
Dreptti aceea se poftesce Cinstita EforiA ca s. facA
Se insemnzA catre actlista mai josii pi oraselc unde
punere la cale ca trAmiterea profesorilcril spre punerea s'ati &ail case incApAtre pentru scle intocmal dupe
in lucrare a cursului invtturel..
cererea cistitei Eforil.
Marele Vornicti din lAuntru, Filipeseu
Pentru Man le Dvornicit din lAuntru Filipescu.
Orasulti
Cernetii.

CAmpu-lungti.
Cerneti.

aci s'aflarft caes

De la data acestei adrese pAnri in Noembriti 12, numaT se naintzit vreo lucri.re seinnificativA. La acstA
datA Eforia trAmite Vornicici a cdsta adresA :

Ploesci.

www.digibuc.ro

37 --tout promettait des progrs rapides, qui auraient pu

rparer en quelque sorte le temps perdu. Malheureusement ces esprances s'vanouirent bientt. L'apparition du cholra vint de nouveau nous forcer
de suspendre des cours, qui avaient commenc sous
de si heureux auspices ; dans cet intervalle, Votre
Excellence voulut bieu ordonner de mettre l'ancien
local de S-t Savva, destin aux cours publiques,
la disposition de l'Ephorie ; celle-ci s'occupe d'y
faire des rparations importantes l'effet de remplir le but auquel il est destin, en y tablissant
les trois classes ci-dsigne: savoir : L'Ecole premire, l'ecole centrale, qui en attendant ont ouverts

leurs cours . Serban-Voda et l'cole complmen-

taire qui sera ouverte dans les premiers jours de

Novembre.

L'Ephorie s'est en mme temps occup des coles

de districts; le local destine' cet effet a Kraiova,

ayant recu diffrentes destinations dans le cours
de la guerre, vient seulement d'tre mis a la dispositions de l'Ephorie, qui va s'occuper de le faire
rparer immediatement ; elle ose se flatter , clue
sous peu il sera mme de recevoir des lves.
L'Ephorie s'occupe en mme tems de se procurer des batiments dans les autres villes des districts ; plusieurs ont dej t trouvs, les autres le

Asupra acestel adrese Eforia otOrdsce :

3 grindi de stejarii , lunguld de 2 stnjen1 gi latuld
Dupe ce se va face cunoscutil magistraturilorti ca de unil latil de mOnA gi mai bine , care ad sA se bage
cheltula pentru intocinirea sz6lelorti o-datA pentru totti- in zidii in dreptuld scaunelord , in care aa sA se bath
d6una urrnezA se We* pe sma 'fiA-cAruia oragd gi dupe semi-cercurile, ea sA tie mai bine.
ce se vord priimi respunsuri, atunci li se voril scri a 8 semi-cercurl de ferd, dupe forma ce se trAmite.
ingriji sA aibi gate, attd suma de schndurl trebuincise
21 table de tin:el-16 micA dupe modelii , in care ad
dupe felurimea gi grosimea lemnelorii co li se voril a- sA se puie modelurile de scrim"' adecA grapsimele inviirta de aici cu deslugire, cAtti i semi-cercurile de ti- tAtorilord i tablele de aritmeticA.
nichia in numruld trebuinciosti socotitord pe optii bAncl
10 table it:T de tinicU, in care se pund tablele de
in fiA-eare din doue paradosuri, se vorti trmite de aci
chte un modeld de semi-cercuri de cercev.
Aaeste matedalud stint de lipsA pentru o sclA triceCu acestil chip indat ce se va trAmite de aicl pro- petre numai cu optd clasuri, pentru care s'aii gi inchifesori, acestia, gsind totti materialuld gata, pe locii puitil 'Lasts..
voril ingriji ca in putine lile sA se lucreze bAncile ,
George Pop , profesorti de imprumutata invOtAturA.
cum vorti povetui gi sA re agede bite cele trebuincise
fAra a se pricinui perdere de vreme la deschiderea sc&motels unuI scauna.cle fav6talura metodaluf lei Lancasterd.
lelord."
EcA devisulti dupe care Eforia credea cA se p6te face Lef, par.
4 20 0 scindurA de bradd de cele grse, care este
pregAti cu mobilierti o sclA primarA.
deasupra , pe care tind copiii cArtile gi acrid,
Insemoare de materialuri la audia fncepteme cu optrt clasuri.
cu privazu josti, lungulii de 2 stAnjeni.
8 scAnduri de bradil grse de 2 degete si
gi late
4 20 Alta scAndurA de o palmA grsA, pe care gedd
de e palmA domnscA. pe care tind copiiI cArtile gi acrid,
copiii lengA scaund.
r lungulil scAndurei va fi dupe lAtimea odAiei.
2 20 0 scAndurA de cele mai subtid, pe care pund
8 idem scAnduri grse totil de 2 gi
degete gi late
copiii picirele.
de o palmA domnscA, pe care gedil copiii.
7 20 Trei grind!, lunguld 2 stAnjeni, Wulf' until lat
8 scAndurl niai subtid tpt de brawl , pe care tinil
de mg.* groduld o palmA, in muche de 4 decopiii picirele.
gete, din care se feed pici6rele.
8 sail:3(1mi subtiri totti de braclil , din care ail sA se
2 20 0 scndurA de o palmA, mal aubtire, din care
facA 16 telegrafuri (adicA stguri).
sA se facA 2 steguri, unuld la o margine gi alpentru scaunele 1nvOltitotulti la cea-Palt margine.
3 senduri de bradd gr6- I rilord, avndil aceld Ree20
Patru
halcale de ferd din care intro stguri
3
se de 2 degete.
unti unit aulapil midi desblitute 2 la o parte gi 2 la alth parte.
4 idem mal subtid.
pArtitil in patra despar12 Tinte marl pentru bAtutulti scAndurilord de
dnue in fatA i dolt!.
I in dos
lemur!.
24 grindi de stejard, lunguld de 2 stAnjenl, latuld do 25
Plata megterulul pentru luzrulti until scaunti.
mid latii de mAnA, grosimea idem, drA in muche de. 4 50 12
degete, din care grindli a sA se facA picirele scauneEca acumii gi planuld unel clase primare recomanor.
dati1 de EforiA;
1

www.digibuc.ro

BS

seront sous peu, mais le besoin de professeurs, se normale d'enseignement mutuel , qui ouvrira dans
faisant sentir pour ces differents tablissements peu ses cours.
L'Ephorie se trouve heureuse de pouvoir annoncer
d'ducation premire, l'Ephorie s'occupe en ce moa
Votre
Excellence que, jusque ce jour elle ne s'est
cole
l'tablissement

Bukarest
d'une
ment de
Pisa ald unel suede inceptdre de judet6 pentru 60 :molar!.

mitce monastiresci. Din primele linri ale acestei adrese

resultA c Eforia nu a fostil regulatd Anch6 nimicd pentru

deschiderea sclelord in celle 4 orase unde este velutii cA tea aflatil localud.

In Noembre 20 , 1831 cu adresa No. 12 aerie Eforia Vorniciel.

Cinstitel mare Yornicii a trebilorel din kluntru.

Eforia cunosedndil cd, sfaturile orAsenescl aunt subt

indatorire, ca sA priveghieze asupra tte ate privescd

la buna orndutilA a unlit ora0i i cA.. privegherea sc6le -

lora publice este asemenea o neapilratA datoriA a sfatului fleece-arid Orap , ca ceea ce priivesce mai
multd spre folosuld lord in parte, ea cinste r6gA

pe cinstita VorniciA ca sA bine-voiscA a face cunoscutil prin poruncile , ce va da dare tte sfaturile orAjudegnesci, ca Eforia de scum in ainte la ori ce
ca de trebuintA cA se atinge de inaintarea lucrurilord
selelord publice, o sA se 'nte16gli cu sfaturile ora,elorti.

Acele sfaturi firesce din doue pricini vord indemna cu

osebire la acea ingrijire: antaiii de datoriA sAvar0rei
poruncilord Cinstitei Vornicii i aid douilea de cugetarea folosuluI lord. Acestea bine judeandu-le Cinstita
VorniciA va bine-voi a trimete si Eforiei sciintA de
urmarea, ce se face intr'acsta.s
cc aci prima adreek ce Eforia trAmite directd, in afacere de scoll, cAtre Municipatele sate.

etc. etc.

Etoria sclelora.
Pretuhl mobileloril unel mil.

Cinatitulul Sfatti orlfenesell din oraplil

Lel. Par.

Scaunii invtAtorului.

80
210
40
63

Pentru 7 trupurl de lemnAriA.

10 table mari de tinichi.
miel idem.
21
7 semi- cercuri de feril, trel oca 225 dr.

I 12

sIncredintatii este Eforia, cA din partea Cinatitei marl

scrisil in multe rendurID-lui ocArmuitord all
Vornicil
acelui judidetd sea prin sfAtuirea oraveniloril de a colo
ingiijirea lord sA se gAsseA o casA sn vre und metohil
monastirescil eu doue sItli mAricele pentru invetAtura copiilord si cu doue, trei odAl mar miel pentru locuirea das-

calilord ai o odai pentru scla publicA din acestil o(Ve0i pag. 25 de la dosaruld de la arhiva ra0d; dar fiind cA Eforia nu are nice o sciinti de
Statului No. 2230 , No, 1675, No. 1 de la s'ad gsit o asemenea casA sd nusi vede cu sufieEforiA, din 1831, Septembre 8).
tsca neastdmpgrare ca tinerimea 'si perde vremea i
Eth cum, celd putind In 1831, intelegea Eforia cA sc6- dascaIii aunt co si sositl inteaceld orasiti, Eforia nu lip
Al de ce sesce prin teacesta a face sciutd aceluI sfatd , cA in
la nu va se OicA numal muni unei case I
articoluld 85 ala organicesculul Regulamentt ce s'a ina uitatii maT apoi acst procedere 1...
522

20

In Noembru 24, 1831 eu adresa No. 36, Eforia vestesce tocmitd pentru salele publice din tot(' Principatuld

Vorniciei ca se eerie ocArmuitorilord ca conformii art. V.alachiei,s se coprinde cA pentrwsclele de prin crap
85 din regulamentuld organicd (?) se se algA locale art se tie ease publice, ce se vord gAsi prin facele erade sae mai alesil la bAserica cea mai mare din orasili se, ci fiindti cA Eforia cunsce pe sfaturile -orAsenesa

www.digibuc.ro

39

pas vue dans Je cas de disposer des fonds, qui sont i

ANESA Nr. 3.
assign& aux coles par le rglement organique, sur '
Eforia selelor Nationale.
les caisses de la Vestiairie; elle a pu suffire a tout
Doranilor protesori sad centrale din Bucurescf.
par les fonds disponibles, qui se trouvaient dans
Raportulk D-v. ce atT trimisk Eforie de la 15
ses propres caisses.
Cependant elle ne pent dissimnler tt Votre Ex- ale urmatorulul subt Nr. 3, in unt jurnalk coprincellence , qu'elle prouve en ce moment quelque Otork de tte ciintele la care se indatorzit a da
embarras par suite des arriers qui lui sont dus esamenfi candidatil profesor, vepnduse, s'ail WOpar la mtropole : ces -arrirs prsentent un Ca- lesii de bunk chipzuirea ce ak facutk, de aceea i.
pital de 6,300 piastres pour l'anne 1829, de Eforia scrie D-v. ca 0, ve indeletnicit1 a alcktui fieY26,198 pour l'anne 1830 et la totalit des sommes care in parte unit cursk pe scurtil de tte acele
pour l'anne 1831. Quelsqu' aient 60 les efforts de ciinte, pe care este ne-apkratli, trebuinti a le WOl'Ephorie jusqu' A, ce jour pour se procurer la ren- a candidatil profesor! ce vork merge pe la judete
tre de ces fonds , tout a et inutile, La Mtro- i aceste alcktuirT le vcti inflitia D-v. Eforiel gata
pole nglige mme de rpondre depuis quelque plink la 15 ale viitornlul Decemvrie.
tems aux invitations, pi lui sont faites. L'Ephorie Iar candidatil profesorT, fiind-cii, trebue indepliA cet effet ose solliciter les ordres de Votre Excel- niti intru tiinta invlitAturilorii ce s'at otkrit prin
lence, seul moyen de donner de l'efficatit A ses jurnalulti din Decemvrie 8, anulk urmatorti , in
rclamations.
(signs) .Alexandre Philippesco
vremea I;e se va indeletnici la invlitAtura metoduE. Balatchano
luT IuT Lancaster, dupe temeiurile aeqate prin jurNo. 24.
Bukarest, 24 Septembre.

Stirbey

nalulii Eforie subt Nr. 2, Octomvrie 30, vorli fi

1821.

iusArcinzte cu Vote Interesurile orasiului si CA ingrijirea a se aselia mobilele sclel cu insemnare de la Fforia
si chipzuirea pentru Bala publica i sti cuvine dreptil de suma si feliurimea anume a acestel mobile.
o. datoria santA si netAgAduitA, privindil maT multil spre
Annuli"' 1831 Noembriii 23, No.... Bucuresci.
folosuld in parte alii orAsenilorti, cici 'si vgdil copii inAnnulA 1831 Noembre 34 No. 26
v6tat1 si destepti prin invgturA, ceea ce este cea din- Eforia seAlelor nationaleBucuresei.
tiii podbi a omului simtitord , de aceea poftesce pe
Cinstitel Mari Vornicil a trebilortZ din licuntrul
acestil sfatil orAsenesc, ca indatA dupA priimirea acesteia sA chipzuiscA cu din adinsulil pentru gsirea Prin otnosenia cistitei Vornicii, pe care cu cinste a
pomenitei case spre a nu se mai prelungi vremes in priimit'o Eforia, scrisit de la 17 ale urmAtoriului sub
zadarii, fiindil ()mil s'a lisil doue sali marl si trei No. 1518, s'ail vlutil insemnarea , ce se face pen tru
odAl mal mid , insA acele odAT intru care este a se gAsirea altoril doue case in trebuinta sclelord publice

aselia inv6tAtura alilodidacticA s. aibA lunguld de trel

stAnjini si jumtate, &A latulii de treT, inpotrivA de nu
se voril gAsi atfitea de mari fie si de 2 strtnjinI lun,
gulf" si de dour latuld. Deosebitil va ingriji cinstituld
Sfatii si pentru mobilele ace! scle adecA : scaune, lavile si celelalte , care acestea fAcndu-se o datA prin
chieltuida orAseniloril vord fi pentru totil-d'auna; cAci

la orasele Rimnicu-VAlcil si Ploesci, dril fiindd cAEfo-

ria nu are sciint a le cul aunt aceste case si de sunt

destoinice a sluji inteacsta trebuintA, si mai virtost,
ca prin unele din orase .se gAaescii si metoace- monastiresci, care potil fi mal maxi si mal incAptdre. De

aceea are cinste Eforia a insemna cinstitel VorniciT articolulii 85 ald organicescului regulamentil, ce se atinEtoria jertfesce pentru plata dascalilord si pentru alte ge de intocmirea scleloril care si se cuprinde printr'adaugirl , ce se vorii face spre inflorirea acestui folos acesto cuvinte : .se va aselia ate o selA incepaere
obscescil, asa drfi urmAndil cinstituld data si silinda- in fiesce-care orasil de capeteniA din judete, carea se
se prin ttA a sa virtute a se psi si casa trebuincisA compune inteo parte de odAl ale acelei mai mare bserici
pentru sc6lA si mobilele cele trebuinci6se a se pregati; ce se va afla a colo.. Dinteace3tea doue, intelegndii
va insciinta Eforia, cfitti mai fArA zAbavA si a cui anu- cinstita Vornicie trebuintA cA acestil articulti eate de
me se MIA acea casA ca sA scie mai din vreme , ce folos a se da si in cunoscinta earmuitoriloril, va bine punere la cale sA facA inteacsta trebuinfi cu trimite- voi a le porltnei, ca asupra glairei unor aseminea case
rea dascaliloril, rd pAna se va priimi respunsil de la sA aibA cea mai mare ingrijire si osirdia spre n nu treacestil sfata, Eforia va ingriji a trAmite pe datA acolo ce vremes. gpre acestil temeiil si Eforia eu chiste face
omil cli sciinta spre a povAtui in ce ail a se lucra si cunoseutil acsta cinstitei Vornicil."

www.digibuc.ro

--10

lndatorati tottinteacea vreme, a se desevri i la cele- lodiclacticit. Se va da coprinderea acestui jurnald in

lalte Invetaturi ce le vorg lipsi dupit cursurile ele- ctmocinta profesorilorit sclei spre respunsg la ramentare ce se vorg alcdtui. Spre acestil sfiritd portuld ce ag datit Eforiel de la 14 Octomvrie
dard i in locd de 2 luni ce prin jurnalulg Eforiei se 1831, Nr. 2, i spre a fi intocula unnittori. erti
otArise numitilort candidatilord spre invntAtura aces- pe de altit parte se va da de cittre Eforie in cutor cursuri, vord av trei hie, i vord primi fiei- nocinta ocArmuitorilorg de judete ca sA publicuscd
care cite lei o sutA pe lunit. De primirea acetiea de obce acstd, punere la cale, dAndu-se i prin
i punerea in luci are va avea Eforia respunsuld D-v. gazetit.
1831 Nembrie 23.
Nr. 32.

Bummed.

ANESA No. 4.

ANESA No. 3 bis.

La 11 Far. s'ag infliPiatil intru cercetarea 0,

AstA-01 la 30 Octomvrie anuld 1831, adunAndu- bicinuitei obstesci adunArT projectu de regulamense mAduldrile Eforiel c6lelord ad chipzuitg ca sa tulg sclelord publice i cu prilejul acesta D. Vorse adune inteo li pe Oa sAptdmAna i a pofti niculg tirbei ca mAdulard alit Eforiei sclelorg a
dascAli c6leT din Bucuresci, ca top din preund in- rostitd nrmAtrea cuvntare :
Mai 'nainte de a da in cunoscinta cinstitel achipuindg unit cousilig, sl faca esamenuld celor
ce se volt arnta ea dorire de a fi profesor! la dundri regulamentuld, ce s'a facutg pentru o noun
sclele de prin judete, sg din Craiova, i find-a intocmire a sclelord publice, socotesed de datorid
invntdturile la aceste sc6le trebue s, urmeze dupe a supune cinstitei adundri cursuld lucriirilorfi Efometoduld lui Lancastru, i sA, se asetnene intru VS- riel, adecA starea !atilt care s'ag primith sctilele Inte en duhuld osebitulul regulamentil ce este Intoc- tilt a sa ingrijire, mizlcele ce a inirebuintatd pentru inaintarea lord, resultatuld ce ad dobAnditd, i
mitt, de aceea : '
1-id Profesorii Bucurescilord se vor indeletnici a in sfdritti intinderea ce se nAdAjduesce dupe noua
inchipui proectuld de InvetAturile ce se vord cere intocmire.
La sfritulii annulut 1830 , cndii Etoria cea
de la fieY care candidatg spre a fi dascAlti la judetd, i asupra acestord invAtAturi li se va face a- de acum s'a insArcinatti cu ingrijirea de invntAtura
id esamenulit Care dintr'Anii se va cun6te des- publii a , doue sc6le erag intocmite numal: una in
toinitt, 'i se va da inscrisg iscAlitd de profesori ce Bucuresci, alta in Craiova, cate i acestea se aflad
volt alcAtui consiliul, i in urmd va fi p-imitil de Inrhise din Imprejurarile vremel. Atunci cea d'Ana asculta cursuld normalg spre a inveta metoduld OM ingrijire a Eforiei a fostii a se deschide inlui Lancastru, dupe care mergndfi la judet, sA, datd scla din Bucuresci , care a i inceputd de
loci"' lu hanuld lui erband-Vodii, primindg mai la
urmeze InvntAturile.
2-a Cursuld normald nq va tinea mai multd de urrnA pe smd-1 scla din St.. Sava, s'a indeletnide done luni.
Candidatuld de daschld va primi citii. cu OM silinta a face meremeturile i a gliti
eke lei o sutd pe lunA inteacstA vreme de la incAperi nod, potrivite cu intinderea invntAturilorg
casa sclelord insI candidatuld, pentru cursuld nor- ce trebuinta cerea , i cAndg Eforia chipzuia a a maid, va fi datort a merge in tte lilele ca sd fie ela invntAtura publicit pe temeiurf mai statornice,
de fatA la paradosuld de alilodidacticd atAtd la in- i a inlesni mizhicele cele pentru intinderea acestei
tlea clasA, cAtd i la a doua, i a practisi fcn- invetAturi, a data peste noi b6la holerei, i Eforia
du-se i monitord intre ucinict
a fostft silitd sA Inchild scla. IndatA Ind dupli.
3-a Cursuld normal va incepe de la 1 Noem- incetarea acestei b6le s'a deschisil so:51a in St. Sava
vrie i va urma in t6te Oilele. DascAlfi alg aces- in luna lui Noembre urmAndu-se pinit la Marte 1,
tui cursd va fi D. Gheorglue Pop, en lfa pe lunit 1832 cursurile ce at fostg mal de trebuintA a se
talere cloud sate, insd nu la aceste csuri cAndd deschide atunci Indatd pe potriva puterel scolarieste paradosuld la intAiea i la a doua clasit de ali- lord ce se adunaserit.

www.digibuc.ro

41

Ertl de la Nellie 1. s'a data inqtaturei publi- silina ce are ocarmuitoruld de acum aI acelul ju, pentru cite privescd la obstesculd folost, a
ingrijitt pentru a inlesni tinerimel din partea locului mizlcele de invtatura , i din a s'a rvn
s'ad indemnatd oraenil, precum i a1T iubitori de
luminarea tinerimel , i ail ajutatii de s'a fcritd o
zidire inteadinsd pentru sc6le cu doue sll marl ce

deschisd
ce o noire desvoltare, intr'acea vreme
in St. Sava cursuri noui, dndu-se fia-careia ramuri
de invtaturet o intocmire mal regulatI.
Inteacea vreme s'a intocmitii scla centrall in
Craiova ; OW inteacea vreme s'ail aglatil scle incep6trd mai pe la tte judetele , i ast-01 mime
patru judge sunt la care nu s'ad amlatti nch6
scle , adia Slam-Rimnia , Darnbovita, Ialomita i

detii

Teleormand.

invetaturei publice &air datd obstei dovda de urmarea invetaturilord prin esamenul generald ce s'a
facutii la 9 ale lui Septembre in sala din St. Sava ,
Atund cercetandu-se ate doui scolari In fil-c, tre
clas6 , s'a doveditti sporirea rapede ce Muse ucenicii inteacsta vreme de dud hint La acestd essamen dupe chipzuirea ce se feicuse pentru indemnarea ce trebue set se de i scolarilord la invtatur, s'a factad alegere prin concursd de optd
tineri din eel' mai silitori i mai sporitI la Invgatun' i s'ad aglatil pensioned ai Statului cu indatorire ca desavrindu-se ta invgAturi sa predea
jfl salele publice acea ramura la are se vortl ga si

Atund s'a intocmitti in St. Sava rind pansion

unde se dl . copiiloril o in-grijire mai de aprpe la
4. lord purtare i invgatura. Inteacestil pensiond
se pazesce acum o buna orndula , i pte sluji
dreptd modeld i pentru alte asernenea amlemnturi.
Atuncl raT s'a facutd punere la cale de a se
amla in Bucuresci sale inceptre in fia-care plasa
a oraplui, pentru multimea scolarilord ce nu potii
incap6 in St. Sava , i pentru ca sa le fi mal cu
apropiere aT unna invtaturile inteacele sae.

Dinteacestea una s'a a4atti in St. Gheorghe

potd coprinde fil-care ate 200 de scolari.

Peste cinci hull dupe acsta noue intocmire a

doue destoinici.
celd vechiii, alta la betserica Amzii,
La aceeaI epoca fetandu-se esamend i la sc nu s'ad deschisd Anch6 pentru a nu se gsescii inscle ce
clper ; Eforia Ana ingrijesce a se implini acsta lele din Craiova , precum i
se
afil
aglate
prin
judge,
pe.la
tte
s'ati
datd
dotrebuint, cAt mai feira zabava.
"Pe lnga alta neinlesnire ce Eforia a intmpi- ve4 c i invgatorii ad mplinit cu rvna i vrednatii in cursuld lucrarilor sle , cea mai mare a nici slujba lord i scolarii ad facutu multd spord
fostd lipsa profesorilord la intocroirea sclelord in- la invgatura.
Pentru inaintarea invtaturilorti, Eforia a avutd
cepdtre, i nici s'ar fi pututti birui acsta n einles-

fire, dca nu s'ar fi intocmita aid unti cursii normeld spre deprinderea acelora ce se arta cu donut& a se pregati pentru a fi profesori, otrnduse pentru acestia, spre incuragiare, i ate lei una
suta pe luna pe o vreme marginal de trei i patra luni.
Deosebitd de mai susti artata neinlesnire, ce a

necontenit luare aminte a se povtui, prin .esperienta, de mizlcele cele mai inlesnitre , i c1iu dd
dupe cea din urm, vacantl s'aii deschisd irlo sc6lele, s'a data invteiturilord o mai mare intindere,
aglndu- se in sfgitd pe temeiuri statornice potrivitil ca trebuinta ce s'a cunoscutii , i dovedite

prin cercare , temeiuri dupe care s'a alatuad reincercatil Eforia la intocmirea scleloril este .1 lip- galamentuld ce acurn se infaci6za cinstitel adunari

sa de incaperile trebuincise pe la oraele din judge; s'a facutii ins indemnare dregatorilord pr ecumd i oraenilord din partea locului a chipzui
mizhicele de inlesnire, i pentru punerea In lucra re
ce s'a facutd pe la unele locuri , Eforia se simte
datre a multarni dregatorilord i or1enilor dupe
la acele locuri, c1ci prin a lord rvna s'a datii sc6lelord bune inaperi , unele prin inchiriere i meremeturi, altele prin cladiri inteadinsa : preeum s'a
unnatd mai cu sma la orauld Giurgiti, unde prin

Pe aceste no-ue temeiuri se urinal acum invtturile in trite salele cu buna orndula.i dap e
starea lord de acum bite dad bung nadejde de sporirea lord spre desavrire.

In 12 sale incept6re, ce s'ad ae0ata pinii aacum pe la judgele dupe afara, dolAndesce tinerimea cele d'antAid cunoscinte printeund metodd frte inlesnitort, i se impartaescii preste o mia scolad de acsta invetatura.
sala din Craiova , precam i in Bucuresci
6

www.digibuc.ro

- 42 ---s'a datu claseloril incepetre o lutindere mal po - care lung, ci i alte cheltuell estraordinari cad
trivitg, cu trebuintele, i starea locuitorilord aces- s'ag suitg piing la o sumg, de lei 60,000, ce s'ag
torn crap, in Craiova se Invtg. incite Gramatica, intrebuintatii pentru meremetulg sclei din St. Sava,
Aritmetica, Geografia, limbile Grecescg. i. Franto- mobilarea shilorti de predare, ingrAdirea curtii, cu
zscg, 250 scOlari urra, astg-di aceste invetti- zidg, zidirea din nog a doue odgi pentru portarti,
turi in scla din Craiova ; cu intristare inse Efo- i pardosirea cu ptrg a Mite! din antia acestei
ria artd, el de nu s'a datg ping acumg acestel licle ; pentru clkdirea i mobilarea sglilorg In scsale tt,1 desvoltarea dupg dolintg, i de nu s'a lele incepetre din St. Gheorge i de la bAserica
dobindita OM rodirea ce se nadgjduia, acsta im- Amzil, i pentru meremetulg i mobilarea incgpepedecare a fostg lipsa de inaperi potrivite cu In- rilorti unde Se an acumg ao;latli scla din Craiora.
tinderea trebuintei unel scle centrale.
Despre alt parte cu multamire arta Eforia
Socotelile sclelorg pgna la 1 Martie 1832, s'ag
cinstiter Adundri: , ca Magistratulg acelui orag a cercetatfi i.s'an Incheiatg de catr obscesculg comidata dovdi de o deosebitg Avila luandri pe sma tatg, ce dupg deosebitg Regulamentg era atunci
sclii In niizloculp ora*ului ung locg f6..te intinst, Insgrcinat cu revizia caselorg de folosti obscescti,
pe care Eforia ngdgjduesce a se Indeletnici iu vra iear socotelile pe Oece lull! ale annului 1832, sunt
viitre sg clgdesca o zidire dupg, und plang regu- gata a se supune obscescului Controlg.
latg.
Acestea sunt mizlcele ce ag avutg Eforia la
Invettitgrile ce se urn-16A in scla din Bucu- mina i ce a Intrebuintatfi pang acumg de cindg
resci , dupe Intocmirea de acumg stint : Gramatica, s'a insgrcinatg tut ingrijirea sclelorg publice, ear
Caligrafia, Geografia, Aritmetica, Desemne, lstoria, dig pentru sporirea invtAturilorg , spre destiv6rlimbele Latinscg, Grecescl, Frantozscg, Russci ; ire acumti candg, dupg. temeiurile ce s'ati aelata
Algebra, Geometria i pravilile pgmentului, precumg priu regulamentulg organicti tfite ramurile administraiieT, s'ag imbuntitglitti Inteun chipg simtitorg ;
In alAturata tabla se arete.
Optd-sut4 de scolari urmzi acumg deosebitele oblAduirea petrunsg fiindd de veciniculti adeverg,
invetIturr In scla din St. Sava, i 400 in cele- ci numaT deprinderea in obiceiurY Mine pte vecilalte done scle incepetre de prin plgi.
nici Ieginirile nmurilor i cg temeiuld cellI mai nePe lngg Cele-l-alte Eforia a socotitti de cea clintitt alfi orinduelilorg unel societati este brie-

mai sintA a sea datorig a Intmpina tte trebuin- tatura tinprimell nu put perde diu vedere ung obtele prin cea mal mare economig. La sferituld iectg pricinuitord de ac-stg folosg obscescl De
annului 1830 dada s'a orenduitti acstit Eforia, s'a a- aceea oblgduirea, dorindg a ae4 pentru viitorg Inflatit nahtg in casa sclelorg .lei 73,798. Dupg ac.eea vetItura pe temeiuri statornice printr'o legiuire din
s'ag strinsg pe anulti 1831, lei 95,808 din yen- cele mai de cepetenig, a Ingrijitg a alcgtui Regularea moielorg, i din contributia preotilorg ; s'ag lamentulg sclelorg ,. care se pune astii0i Inaintea
adunatg i pe annulti 1832 lei 53,220 din yen- obscescei adungrf i care este o lucrare de multi
Rril an suma hotg- vreme potrivitg cu trebuintele ce s'ag cunoscutg i
rviarea moielorti Glavaciocti.
rit prin regulamentul organicti i prin budgetulg cu cercgrile Le s'ag flicutg
Prineacestti regulamentti sclele se aft Incheltuelilorg Statului pentru Vinerea sclelort publice, nu s'a primitti de la Visterig, mai multd de tocmite astg-felti in cita tinerimea va pute sit
cgtg lei 94,660, din suma de 525,000 ce se cu- urmeze cu inleanire din trpti in trptA InvetAtura
venea sclelorti pe 18 luni, adicg lei 175,00.0 pc potrivite cu a sea virstg i cu a sea stare Inv&
semestru din urmg 1831, .1 lei 35,000 pe annulg pturile irg-1 se aflit ae0ate pe astg-felg de temeiuri, Indtg sg se OM Intinde fig-i care ram1832.
Cu acstg, sumg de lei 317,486, s'ag Intimpi- it a invetaturilort din ce In ce mai multt , dupA
natil tte trebuintele saelorti In curgere de duol trebuintele Statului i dupg sporirea ce va face tianni, de la inceputulg annului 1831, Ong, la ltulti nerimea la invetituri.
1833 ; dinteacesti ban! Eforia a avutil a Intempina
Srta tinerimel pentru vremea venitre se clit
nu numai cheltuele regulate, ce s'ati urmatti pe fig- acumil in chibzuirea obscesce adunie, la (Musa sti

www.digibuc.ro

43

a i se da printeo bung intomire a scleloril miz- a fosal Masilon , Bosuet, Fenelon, Atlasuri geolcele de a dobitndi bunele havntlturi i bane o- ' grafice, Marmontel , Gramatica, Poesil, Aritmetica,

pi

liii Francher, Ingltarea i cgderea Romlnilorg de

biceiuri prin care nmulg romAnesed se ptit
l Montesquig, Mitologia, Deprinderi asupra citimal repede spre fericire.
(Iscglittl) Mgdularulg Eforiel sclelorg B. Stirbei. tulul, i autori clasici greet
Nu pte cine - va povesti bucuria, lacrimile cele
Ditmd set dares de admit despre esamenele de min sun apni dud fericite ale acestel pline de rAvng aduniiri. Vorbe
Curierul:
nu adjungt ea sg d a intelege acstg, ceng simBUCURESCI, 10 SEPTEMBR1t.
titre. Cine este pgrinte i doresce lurninarea fiiJol la 7. Septembrig ad unAndu-se in sala colegiului lora sei i o vede In faptg, cine este patriotil i
din St. Sava Clirosulii, boerimea i o muhimede no- arde de foculti acela cerescg spre a ved in pa-

rodg, s'a sArbgtoritg printr'o solenanitate publicg esamenulg generalg al saelorg, dupg chipulg urmgtorg :
S'a cAntatg mal Intnig de scolar1 ruguciunea
sg CAntarea Diminetei.
Pe urrng D. Dvornict Stirbeig Logofetulg in-

tria lui amiaza filosofici i

adevrului i dintr'ung intunerecg de vcuri de o-data i-se artg

a

o dimint. veselg i strelucitre In Wit slava ei,

aCela pte a'i inchipui stremutgrile de bucurig
aleacestei adungri care cu vederea, cu au(lulg instructiel Publice a deschisil serbgtrea essamenului sgtoatii, nesAtiosg sta atintatg la rgspunsurile cele
printenn cuvntil plin de simtire i dorg patrioticii potrivite ale tinerilorg. Copil de eke optg anni
care in Animele tutuloril a facutti iat mare micare. i lece anti pntrunl de fiinta intrebgrilorg i
intr'o cercetare
care le at invntatil in limba lout, in mizDupit acestg cuvntil
cite doui scolari din fig-i care clas ale sale- loculg rind adunitri frg sfilg, intocmai ca nisce
lorg bleep etre de la bAserica Amzii, Sf. George profesori pe catedri, lorg se desvoltd i 'i ark/
esa pe tabla sg prin graig cunoscintele lorg cele sta-.
i Sf. Sava. Clasulg I-ig i :1g II-lea
minatg la citire, patrn lucrgri ale Aritmeticet, de- tornice i Incredintate, adevnrurile istoriel, pricinile
clinatil i conjuggri. Clasulii alt III-lea la ince- ingltgrei i cgderil natielorg, virtutile i grealele
puturi de Catihismg, de Gramaticg, de Aritmeticg lorii, le auOiamg din gura pruncilorti noi earl ne
i de Geografig. C1asulg alit IV-1ea inceputuri de amt perdutg OM a nstr tinerete a Invnta numai
Aritmeticg i Geometrig. Cunoscinte usuale, De- vorbe. Adevbrulg matem aticii, scuturatt de OM
semng liniar i ecsercitii gramaticali.
banuila i nedomirirea., strelucea plin de gratil inDupg acsta s'ail adusti Intro cercetare ale doui gurile cele nevinovate. Trei sute de scolari la de scolari din fig care clasg de invntAturile Urna- semng acoperiserg pgretii sglei de capo-d'operile luniore, i s'ai ecsaminatit dupg cum urmztt :
crgrilorg lorg de peste ann, desemnuri topografice
Clasulii I. i II. Gramaticg rominscg rezonatg, i de architecturA, peisagiuri, i icne istorice in
inceputurl de limba frantozsd; Geografia i Hro- sumg nenumnratA, dovdg, cg, nu sunt fapta nici a
nologia. Clasulu III. i IV. analisg gramaticale a unuia nici a deciurT de meni, ci a sute de mAni,
limbel frantosesci, Aritmetica rezonatg, inceputuri ce mai mainte de doue-Oeci de luni eraii cu totulg nede limba lating, sintassa limbel frantozesci. lim14 deprinse In frninsa acesta artg,
grecscg, i Istoria generate.
Pr sfintituld Mitropolitg, blagoslovindii rodurile
Pe urmit s'an cercetat cursurile cele slobode profesorilorg silintele scolarilorg, a chigmatti daadecit cei de la limba russcki limba grecscg noun. rulit duhului snt, adevrulg, blindetea i draIncepndg cercetarea invntitturilorg complemen- go stea, ca, invntAturile formAndu-le mintea, aceste
tare s'ati adusg asernenea In ante eke doui sco- daruri ceresci
formeze animile spre a put fi
lari din fig-care clasit, i s'ag esaminatg la Alge- rzemulg i ngdejdea patriei, patrioti i cretini
brg, i Geometrig. la pravila eivilg i Criminale, ai Evangeliei lul Hristosti, .i pe uring spre adjui insfAritti Oaligrafia i Desemnulg.
toruld celorg snrmani a daruitg 1000 de 1A.
Sfrindu-se esamenulg,
chigmatg pe nume
tn sfiritg adunindu- se boeril efori in sala de
toti scolaril cei silitori i li-s'ag implirtitg &Yuri sfatg aft alesg d'intre colarii cel silitorl pe cei ce
in cArt1 spre incuragiare Crile ce s'ag impArtitg se vorg VIA In pensionii cu cheltuila sclelorg.

www.digibuc.ro

- 44
Cu nutOrnla vlitora se volt tace cunoscute atata meia , are a se lupta cu multe neinlesnirl i c a
numele acestora citta i alu totorti eminentiloru.
trebuittl sit se facA cea mar mare economig ca SA
.

Acuma, spre multamirea cititorilora notri ne grk se Intmpine cele mal d'intAitt trebuinte.
bima a publica cuvntula D. Stirbeiti, carele cii
Cu tte acestea prin osirdiea Eforiel saelorg
numerula viitora se va da i in limba frantozid. ale c. reia luerArT Kmne a se pretui de cinstitula
publica i mar alest prin esperienta i stgruirea acuvntula :
wl a D. Dvorniculd A. Filipescil, care cu nepreAcura a doua rA se serbzA prin acst Adu- getare de anni Indelungatr se aflg, mgdularti alil anare incheiarea anuluI scolastica i se rain cunoscintA cestef Eforii

cAta

i a D. Logofkuld Ste. Ma-

obtscl urmarea invtaturilora de peste antra.

chu, care a primitil acstA sarcinA ca o mostenire
Din sporirea ce s'a arkata la Invktiturit, in de bune sentimente ale reposatuluI Intru fericire
putina vreme la esamenula annuluI trecuta s'a cu- pArintele sfi, InvkAturile ail sporitd din ce in ce
noscutit fulosula ce isvordsce din aelmnturile mar multii i Intrecerea cu care acumd tinerimea
ce s'aa intocmita pentru educatia publica. Oblit- se silesce a se Impgrtgi, dg cele mar bune nedgjdi.
duirea petrunlnda : ca InvtAturile i otrivite pe Numerulft scolarilord cresce din Oi In li ; preste
principiurl de religiA i de morala stint cele mal 2000 de tined at urmatg in acestg annti cele mar
puternice mizlce pentru Intemeiarea foriciret unul d'Antiir invpitiiri in salele publice Ce s'ag aenma, a aelatti sclele pe temeiurI maI stator- datfi In diferite pArtl ale piincipattilu.
nice, andu-li-se o organisatitt potriviti cu trebuinta
De aceea se nitajduesce c, precum tOte cele
ce se simte i eu mizicele acestel" Ora
l-alte aedemnturi de folosa obstesca Inaintzit neDuptt acsta mud intocmire, aedndu-se tke incetata, invtturile 'publice nu vora rmAn mar
cursurile Invtriturilora, s'aa deschisa sclele la inapor i in acstg epoca , In care s'a
tota
Octombre In 8 printeo solemnitate (sArbAtorie) uncle materialulti pentril idirea .monumentulul de fericifaiA fiindt1 tuait. Ec. S. D. deplina Imputernicitulti rea nmulul romAnesca se va lega mar cu ttiri
Presidenta a insufiata In animele tinerimeT o ne temelia acester zidirL, clndu-se mizlce de a se demrginita rAvnA, la invkAturA.
sevdri i intemeia edupatia publicg, prin care sinAcum la cercetarea ce s'aa fAcutd In parte gurg se pte obiclnui omulg a iubi buna orndula sfaritula cursurilorti, Eforia saelora a avuta la in societate , a pretui aer,lematurile de folostl
prilegiult a se bucura de Intrecerea tinerimeI la obstescu , a se supune legilorg i
cu
InvkAturit i a multAmi profesorilora de 'lima cu multmire t6te datoriele de unti adevratil cresting
care s'a strAduita a'I impArtAi invkAturile, ra i bung mgdularg alti societitter.
mal alesa D. Directorula Poenarulti, cAruia sunFitl ddrti bine incredintalr, iubitl tinert cg tte
tema datorl cea mal mare parte a InaintAril In- anume v preggtesct o viitorime iericitg. Vedetl cu
vtturilora publice. Ndejduiml c cinstita A- ctit rvng top patrioVI dorescti luminarea ;Amudunare va incredinta piirerea EforieT prin cercetare lur ; inteacesti patriotl sclele afi dobanditti acum
ung protectoril din cer mar r&nitorr pentru Inapublica ce este chiAmatl a face.
AstA tli se pune Inainte acesta cinstite adunitri int'area Invgtilturer i intemeierea bunelorti obicerodulil ce s'a dobAnditti In acesta annt cercetan-, iurr. Pr Santia sa Mitropolitulli Gregorie, imbungdu-se cte dour scolari de flA care clas : dupe a- tgtitulti nostru pstorti este celg mal ferbinte doceea se vora. arka scolaril ce pentru a lora si- ritorg de folosulg obscuct.
Siliti-v drA tinerl, fitt totd-d-una supul inlinta meria Incuragiare i dinteacestia unir se vora
alege pelisionarI pentru a se 0116 la InvkAturi cu Mgtoriloril vostri, strduii-v s le aducetr mul
cheltula din casa sclelor, ra ali vora dobitndi tamire prin a vstrA silin. i sli fitI recunosctorr
premiele, ce s'at otgaltji pentru fig-care pentru alti pentru a lorg strdanig. Vedetr cll top v voiescft
binele ca din inima pgrintscti.
lorg meritg.
Cer ce a1 isbutitg i vi s'a incununattl stradaCinst. adunare va bine-voi a se arta cu indulgentg, landg In btigare de smli, cg ung nog a- nia prin laude i premir s. privitl acsta numal ca
e4mntil de invlgturg publicil , ping a se 'bite- o lndemnare pentru a ve fatrgdui sit sporiV mar de-

www.digibuc.ro

45

parte la Invetatura. Gel ce ati remast mal jude- naiejd1 ale parintilord, cu multamirea 1nvetatorilorti
retft sa mi ye desnadejduiti, ci s v silii mai cu i cu lauda ce yeti dobandi chiar de la tovaraii
dinadinsuld ca sit vr.1 Impartaiti de acum Inainte cu care v'ati Intrecutd.
i voi de acelea1 cununi de landa , ea i
Grabiti-ve se ve folositi de vremea ce aveti Anche
tovarA

a petrece in scoli; ea trece iute, paziti-ve si n'o

1 vostrii.

adu- perdeti In Indeletniciri netremnice. Cu invetatura

nata astavil ca sa se Impartasca de bucuria cea temeinica i ca bune obiceitirl yeti fi
ntimai simtitre.
dejdea i sprijinla ndmului; vedeti cate clad de
Mumele pe acasa ascpta cu nerabdare s afle mizlce de Inaintare vi s'a deschisd acumd; la maisbandele vstre la acsta lupt a Invetature , sa na vstra sta sa v folositi de dnsele. Streduitiv Imbracieze i sti ye blagoslovsca. Alta din cel ve a le cunsce, a le pretui i a ve face vrednicl
mai de aprpe ai vostril prieteni simtd Maid, de de a le Intrebuinta.
anima, nadejdea , Indola , veselia, en und cuvntt
In sfaritil ttpariti in nimele vstre acele entte sentimenturile cte framnta In csurile aces- vinte care resuna anche inteacsta sala.
tea animele nstre cele fragede.
Toti, doritori de fericirea patriel, vi s'a
Ucenicii Insumi, nu sunt mu1i anni, 'mi aducti iubiti intru t6te buna orIndula, lucrati limba naastaip atninte de candii eramd pe band scolard ca tional i straduiti-ve fttra pregetare la Invtatura,
tti cu o nemarginita placere me impartaescd cad &O.-care va dobandi resplatirea ostenelilord
de simtirile cele mai petrunyletre, veftndu-ve stra- sle."
daniele de peste ann Incununate cu laude.
Insotitd cu aceste cuvinte vi e va aduce in veci
Acestea , iubii tined, din anima de adeveratil aminte sprijinirea ce a dobanditd nmuld omenescd
prietend vi le pund Inainte, cad totd-d-una
de la factoruld sea de bine Paveld Chiselefii.
poftitd o viitorime fericita , rd acum cindii una
Acestd nume va trece din generatia in generadin indatoririle puse asupra dregatoriel ce mi s'a tia, Insogitd cu tte a4amntele cate s'ad Intocincredintatii este Ingrijirea pentru invetatura publi- mad pentru fericirea acestel terrl i va fi intre

Vedeti ca parinti, frati, prieteni top

di, me cunoscil norocitil ca mi se di piileja a alte dove0I de numerate faced de bine ale impepreved6 din sporuld ce ati facutii la havetatura, ratescei curtI a Rusiei icna c mai adeverata de
fericita viitorime ce vi se gatesce i a Insoti a mea parintescele cugetarl ale pr puterniculuT riostru
bucuria i multamire a sufletului cu cele mal dulci ocrotitord.
') DAmil aci Anchg trel acte ce Val de scoli esame- de l'instruction publique s'est reuni dans l'ecole de
ne, din care se potil dobandi multe date asupra scedelorti St. Sava , et la devant une Assemble compose des
din 1832 i 1833.
membres du haut clerge, des diffrens fonctionna ires et
son Excellence MOnsienr le Lieutenent General de Kisseleff, d'un respectable public , deux lves, pris de cheque
Aide-de-Camp de S. M. L'em$ereur de tontes les Hussies, President classe ont 6t examines et tous cettx qui se sont le mieux
Plnipotentiaire des Divans de Valachle et de Moldavie , Chevalier distingus par leurs progrs dans les etudes leUr asGrand Croix de plimieurs Ordres
siduit au travail , et leur bonne conduite ont obtenu

L'Ephorie des Boles.

des prix; ceux-ci se sent hotly& u nombre de 165

dont 35 ont obtenu les grands prix , 48 les seconds
L'Ephorie des coles a l'honneur de porter A la con- prix et 82 des accessits.
naissance de Votre Excellence la marche et le rsultat Le nombre des leves qui ont frequent les coles
duconcours qui a eu lieu perm i les lves les plus a- de Bucarest depuis cinq mois, s'elve a mille trois cents,
vane& dans les etudes pour le choix de cinq boar- sur Ce nombre, dont huit cents appartiennent aux coles
Rapport.

siers , conformment aux ordres de Votre Excellence primaires , et cinq cents l'cole central e et compl

et aux dispositions du reglement des coles.

cet effet, apres les examens prealables qui ont t
fait en detail par les professeurs, parmi tons les leves
en general, la fin de l'anne scolnire, l'Ephorie assist& de M. le Colonel Fanton de Verragon , et preside
par le grand Logothete des affaires cclsiastiques et

mentaire, 350 ont et trouves capables de passer A des

classes plus leves.
Apres l'examen et la distribution des prix, les membrea de l'Ephorie,34-r le Colonel Fenton, et le Grand

Logothete se sent retires pOur dlibrer sur le choix

des cinq boursiers qui ont t pris parmi les eaves qui

www.digibuc.ro

46

ANESA No. 5.
Cirenlara citre profesorii de la 10 orase.

EFORIA. SCOLELOR.

Doinnului profesorn aln scle .din orqua

Sciutd este obscesce cti pe la tte orasele de cape-

rinduesce numat cite und profesord, rd la alte le lipsescti aminduol (precumd se vedil In insemnarea de
ma! josd) pentru care Eforia In multe rndurl a
publicatd prin gazetd, conditiile prin care se priimescd candidatI de profesorl , ci fiind-cd acumti
numrulil de candidati ce se did la Invtiturd, nu este

In destuld a Implini tote aceste locuri va-

tenie de prin judete trebue s se asede scle cu cante, se dd, D-le In scire conditiile de primirea
cite dduI profesorI. Dintre acestia la unite se o- candidatilord
orI-cine va voi sit fie profesoi ti
ont le mieux rempli les conditions voulues par le r- l'examen des lves qui a eu lieu a Pcole de St.
gletnent , leurs noms se trouvent inscrits la suite de Sava. L'heureux rsultat de cet xamen m'tait dj
ce rapport ;
ne reste plus qu'A obtenir le consente- connu : c'est le plus bel loge gee l'on puisse faire du
ment de leurs perens par un crit revtu de leur sig- zle clair et du dvouement des membres de l'Ephonature dclarant clue, contormment aux dispositions du rie dans la tAche pnible qui fear a &is confie.
rglement des coles , leurs fils exerceront les fonctions
Les Ames gnreuses , trouvant leur plus douce r de professeurs pendant dix ans , .aprs avoir termini) compense dans la reconnaissance publique, je me fais
leurs tudes aux frais et sur les fonds de la caisse des un devoir de lui signaler les titres que s'y sent acquis,
coles.
M. M. Alexandre Philippesco , Etienne Ballatzano , et
Dans le cas ou les parens de quelques uns de ces Barbo Stirbey ediargs de Porganisatipn et de la Diboursiers refuseraient d'accepter cette condition pour rection des coles dens toute l'tendue de la Princileurs enfants, ceux-ci seront remplacs, par d'autres - paut, en ordonnant que le prsent tmoignago de ma
lves qui se sont montrs galement dignes de ce choix. Satisfaction soit public!) dans la gazette.
L'Ephorie a galement l'honneur de porter A la con-- Je me tais un gal plaisir de reconnaitre le dvouenaissance de Votre Exellence qu'on a remarqu pen- ment du Sieur Ponari, proviseur dee coles , pour la
dant tout le cours de l'examen, dens l'Assemble qui surveillance active qu'il dploie , pour le maintien du
Fa honor de sa prsence, une satisfaction gnrale re- bon ordre et de la subordination parmi les lves, ainsi
lativement aux progrs des lves , vu le court espace que pour le rgularit qu'il a su introduire et conserde temps qui s'est coul depuis l'ouverture des cours , ver dans les cours.
rsultat, dont toute la reconnaissance est due A la solJe saisis, en mme temps, cette occasion pour rendre
licitude paternelle et aux soins persjvrants de Panto-- justice au zle , l'activit et A Passidint des profesrit suprieure.
seurs Simen Maredvici, Jean Popp , Ioseph Genilie et
L'Ephorie, prenant en Considration (Pun ct les ho- Georges Popp, dont lee lves de classes qui leur sont
norables services rendus aux coles depuis longues confies ont fait preuve.
annes par un des protesseur- , le pre E. Potca , et Le Prsiden plnipotentiaire des Divans aide-de-camp
de l'autre son Age avanc qui ne lui permet pltis de Gn ral Siselef.
vaguer ces pnibles fonctions a Phonneur de le re. No. 663
commender A, la bienveillante sollicitude de Votre Excel- Bnoarest, le 20 Septembre
1832.
lence, et de la supplier de ddigner, dans le cas nil Elle
le jugerait convenable , lui accorder l'Egoumnat d'un
Monastre parmi ceux qui se trouvent vacants. Ce Moson Excellence le gkeirs1PaulliisseletT aide-de Camp de S. M
nastere, vu tes quAlits qui distinguent le rvrend Ore, L'Empereur
de toutes les Busies, Frsident pleniputentiaire des Dipourrait devenir un exemple des amliorations dont est vans de la Valachie et de la Moldavie, Chevalier grand-Croix de
plusieurs ordres.
susceptible la gestion des domaines Ecclsiastiques.
Alxandre Philippesco.
L'Ephorie des Ecoles a l'honneur dc porter a la
Etienne Ballaziano,

connaissance de Votre Excellence le rsultat des examens pour les tudes suivies dans les coles publiques
de Bucarest pendant Pennies scolaire de 1832-4833.
Le 17 Aofit les cours ayant t termins les professeura
se sont occups pendant plusieurs jours exaA l'Ephorie des Ecoles.
miner avec soin tons les lves sans exception, et ils
J'ai reu le rapport que l'Ephorie des ecoles m'a a- ont assign chacun la place gull a merite par sea
dress, en date du 5 Septembre, No. 357, relativement progrs et par sa conduite.
No. 357
ce 5 Septembre, 1832,
Bucarest.

Le Vornik B. Stirbey.

www.digibuc.ro

47

de judetd, se va arAta la centrala din Bucuresci, sd vre-o alt persni cu aceste calit1t1, gsinduse
i de va fi pregittitti la invtturile elementare, de i socotindu-se destoinici a fi candidati IT vei adregramatick catihismti, aritmetica, i geografie, dindd sarisi la Eforie , i de primire i urmare vel triesamend IT va trebui numai si invete in putine mite raportd".
clile metodnld lui Lancastre, apol se va orindui pro-

Ecit lefile ce ottiriseri :

fesord la loculd ce'lil va alege, lar de nu se vorti Prof. pentru cl.I cu lfa pe lunde 150 la Giurgiu.
pregati la invtitturile de mal susd, va put si ldem
n Slatina
2
Idem
n Cim p-lung.
a
a
rimie in scli, in calitate de candidatil ca sit ur79

meze cursuld acestord invtitturi precumd 1 metoduld, in trei sd patru luni, i pe acstit vreme i

se va da spre ajutord cite lei o sut pe 1un, apoi and(' esamenti se va i orindui, de aceea dr
vei ingriji a inainta ca sti dintre scolaril cel mal
sporiti la virstd, la invtiturii, i mal bund morald,
C'est aprs cet examen Impartial, fait en public dans
les classes, qu'oiit t choisis ceux qui devaient obtenir des prix.
Le co lcurs pour le ehoix des boursiers eut lieu le 7

de ce mois dans le collge de St. Sava en prsence

de tous ls membres de L'Ephorie, du haut clerg, des

Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem

r Cerneti.

r
r

32

19

2
71

r Ploeci.

Buzed.
R.-Valcil.
r Careen]

T.-Jita O.

I,

7/

VAL de M.

Floresco Jean
Strimbeano Thonias
Papadonat Nicolas
Stanesco Demtre
Gouliano Thodore.
11 ne reste plus qu' obtenir le consentement de leurs

parens par un crit revtu de leur signature dclarant

premiers Boyards et d'un public hombrenrx.
Le grand Logthte des affaires ecclsiastiques et de que, conformment au x dispositions ciu rglement des
Pinstruction publique a ouvert la sance par un dis- Ecoles, leurs fils exerceront les fonctions de profesemirs pi a proluit sur Pauditoire une vive impression; seurs pendant dix ans, aprs avoir termin leurs tudes
aux frais et sur les fonds de la *WM des coles.
la traduction nn est annexe au prsent rapport.
Dans le cas ou les parens de quelques uns de ces
Ensuite les lves les plus distingus de chaque classe ont t de nonveau examins , ils ont justifi la pr- boursiers refuseraient d'accepter cette condition pour
frence qui leur avait t accorde et ont rep des leurs entans, ceux-ci seront remplacs par d'autres &prix analogues A. 1 eur mrite. Ces prix, au mombre yes qu5 se sont montrs, galement dignes de ce choix.
de 56, taient rpartis de la manire suivante ; 14 preL'Ephorie s'estime heurense d'annoner Votre Exmiers prix, dix-huit seconds prix et 24 accessits.
cd11 ence que les professeurs ont rempli tous leurs dePexamen de Panne passe il y eut 165 prix, dont, voirs avec un zle et uue assiduit . exemplaires, les
35 premiers prix, 48 seconds Fix, et 82 accessits. lves ont dignement rpondu aux efforts de leux matC'tait alors la premire distribution rgulirement faite ; tres par l'application et la docilit gulls oat constamles professeurs avaient cru deveir montrer plus Win- ment deployes.
dulgence , afin d'encourager les lves et d'intresser
Aussi, la vue du rsultat de cet heureux concours,
davantage le public au succs d'une institution, dont le Notre digne Mtropolitain a tmoign une vive satispays est en droit d'attendre les plus grande bienfaits, mais faction qui a t partag re par tous les assistans.
pour cette anne Pinstitution &ant en pl sine vigueur, L'EPhorie croit ne pouvoir mieux rcompenser le
on a procd ave.; la justice la plus rigoureuse.
zle des professeurs qu'en les recommandant la bien-

Le nembre des lves qui ont trquent les coles veillance de votre Excellence, dont Papprobation claire
de Bucarest, pendant cette anne s'lve mille-soi- est, elle seule, un puissant encouragement.
xante-deux, sur ce nombre 798 ont suivi les tudes M-r. Poynari mrite une mention particulire; comme
primaires, 264 les humanits et les tudes compl men- professeur, i1 a droit aux mmes logea que sea coltaires,"398 ont 61.6 jugs capables de passer des clas- lgues, comme Directeur du collge de St. Savva et
ses- plus leves.
&ant de l'Ephorie, son activit infatigable et sa ea.Aprs la distribution des prix , les membres de PE- geese sont audessus de tout loge.
phorie et le grand Logothte se sont rtirs pour dAlexandre Philippesco
librer sur le choix des cinq boursiers, ceux-ci ont t
E. Ballatzano, Stirbey.
pris parmi les lves qui ont le mieux rempli les conNo. 283.
ditions voulues par le rglement.
1833, 18 Septembre
Bucarest
leurs noms sont :

www.digibuc.ro

48

Pentru a 2-a cl. cu

J Pentru 1-a .
2
Idan 2-a
1
J Pentru 1-a
2
Idem 2-a
1
Pentrn 1-a
Idem 2-a
Pentra 1-a
2
Idem 2-a
J Pentrn 1-a
2
Idem 2-a
1
J Pentru 1-a
2
Idem 2-a
1

1832, Iulie 4.

pe lund 250 la Craiova.

.4

22

pe 16110, preotft i und cintdretd carele va fi da-

tord se invete copiiI satulul carte si cntarl, a cit120"0) Pitesc.

ruia articold coprindere negAsindu-se Anch pusd In

lucrare, s'at si datd indatd tircularnice porunci cu

trd tOte ocarmuitile judetelorti ca potrivitd cu gl1501
suirea pornenitulur articold, prin iutelegere cu pro2001 Focanl.
prietaril mosiilord se i pue in lucrare testuld reI 50 1
Tirgoviste. gulamentulul infiintandu-se prin Vote satele scoli
200
pentru copiiI satenilorti, urmdndu-se a lorti invtitturd
10501 Brdila.
2

numaI pe vreme de lrnd, adecd dela 1 Noembre

ping la sfirsituld lui Mania, ca in lunile cele-l'alte
15001 Rusi de vede. se se Indeletnicscit spre ajutoruld pdrintilord lora
2
la lucrarea pdmntulu. Dreptd aceea dupd trebuinta
ce urmzd a av i ac cinstita Eforid , de O asemenea sciintd , nu lipsesce departamentuld cu cin ste a-I da in cunoscintit cele urtnate intru acsta,
ANESA No. 6.
alAturndu-se i o copid dupe ac porund.
P. sefulil departamentuhd, L Manu.
1254} ITrziceni.

Asta-ll la 8 Noembriu 1831 top profesoriT scdin Bucurescl, adunandu-se i cetindil

leT
cu cea mal adncd. luare aminte jurnalulti incheatti

de catre cinstita Eforie la 30 Octombriu 1831, atingltord de luvttaurile ce se cerd de la eel ce

se vorti arUa cu dorintd a fi profesori de judete,
indatd, ad intocmftd consilin cerutd pentru esamenuld unord asemenea candidati, si a otdritti i sciintele la alti cdrora esament se indatorzd numiti.
Aceste sciine sunt : gramatica , geografia politi-

Copia dupli Porunea olrerilare ctr oermuirile judetelorfi, de la

department:flit din latintru.

,In proectulti alui 2-lea pentru seminaril, "proto-

popi si preoti, la art. 8-lea sl eoprinde, cit in filcare sattl se va tin pe lngu preoti i tint cdntaretd, care va primi osebitd de doue chile bucate pe fia-care amid si eke lei tiouI pe annd de
&L.-care enoriasii sAtnt plAtindu-i- se unuld la Sf.
Gheorghe i celti-l'altd la Sf. Dumitru, volt fi insd

datorI acM cantareti sit invete copiiI satultd carte

cscit pe scurtil, adicd, impartirea pitmntuluI In sta- si cantdrI, si fiindti-cd coprinderea acestul articold
turT, orasele de-cdpetenie. religiea stpanirea fia- din regularaenta nu sd gasesce pusd in lucrare in
creia trd . muntI , mdrife j riurile cele mat fn- nicI inteund seta,
De acsta se scrie acel ocrsemnate ; teoria numerilord Intregl si a fringerilorti ; muinl ca s se intelgd cu top^ propridaril judetuluT,
si in strsitti catehismulti.
si sii puid In lucrare testuld regulamentulul inflin-

Insd pentru inlesnirea candidatilord , se va face Ondu-se prin tte satele scle pentru copiti
in scla nationald din Bucuresd un cursd normalti
i Wit pentru ceea ce privesce la incdpe,
ald acestorti sciinte de catre profesoriI sclel, care rea sclei, proprietariI volt chipzui cele maI Inlessunt insdrcinatT cu dnsele , care cursd na va tin nitre Itdemnatice mizlce ca sd se OM tin scmaI mult de treI kW.
la inteo incapere potrivit ca numruld scolarilord,
Subserfig : Ef. Poteca, Simeon Marcovici, loan Popp,
incdtil i invtltura lord sd se OM face cu ttu
L Ioanid, R. Moroiu, hod Genilie, George Popp, Alecu
ceruta oranduiald , i s'endtatea lord sit nu se vaPopp.
tame; invptura copiilord de prin sate se va urma
I pima! pe vreme de Trn, adicit de la 1 Noembre,
si pind la sfirsituld ltd Marte, ca in lunile cele-FalANESA. I i 8.
te sd se indeletnicscd la lucrarea pdmntuluT , aCopia dupe Oren Departamentulal din launtra ald Prineip. Inrref
romanesci, No. 118, din t838, Ianuaritt 24, Citre Eforia aelelord : ducndd ajutortt parinOlora lora ; departamentuld
Acestd departamentt vlndil In projectulti alti este bine incredintatti, cu totT proprietaril volt im2-16 pentru seminard, protopopd preot1 c la art. brtisa cu bucurid acstd lucrare care privesce la
ald 84 se coprinde cit In fid-care sail se se tini luminarea nmultd, singura fericire a until norodd

www.digibuc.ro

49

6rd ocArnauirea de urmarea ce va face 1ntru acsta

sit raportused frd zabavd.

ANESA No. 10.

cATRA PROFESORIT scOLELoroa DE PRIN JUDETE

1838 Ianuarie 14.

ANESA No. 9.

1838, Februarie 4.

In proiectuld al douilea din regulamentulti organicu art. 8-lea se coprinde ca In a-care sold se
va tine pe lingd preotd si un cintdrett carele cu

plata de doue chile de bucate pe a-care anal si

cte lei 'Joni' pe ann de fld-care enoriatI stnri,

sd. fle dator1 ace!' cintt1ret1 a 11100 copiil satulul
NO. 109, Februariu 4, 1838.
carte numal In sse lull!' de irnii, rmnndd cele
Eforia cu cinste primind0 adresa CinstiteI M. de vrd pentru munca plimntulul.
Vornicil No. 118 a vNutd cu deosebit multamire Cinst. M. Vornicia din Luntru chipzuindd a
poruncile ce s'a datil de cad aceld Cinstitil De- pune in lucrare si acst dispositiune a regulamenpartamentd pentru punerea in lucrare a legiuire, ce tulul a datri porund atilt tte odrmuirile ca s
privesce la intocmirea saelord pe la tte satele se ia msurile cuviinci6se pentru acsth uoud indinteacestd principatt.
tocmire, Indatorndu-se proprietaril mosielort ca s
Etoria de demult doritre de o asemenea intoc- gsscit cud pentru mild, sii a se cldi IncAperl
mire a ImbrAciati1 cu bucurid acsta Indeletnicire Inteadinsil pentru acestea.
i conformndu-se cu chipzuirea Cinstitel M. Vor- Eforia a poftitii si din parteI pentru acsta pe
nicil pentru punerea In lucrare a legiuirei, sd adre- D-lorii ocarmuitoril; i scrie Dumitale ca si ingris6z1, si din parte-1 &are D-nil ocrmuitori al jude- jescl d'acuma a dta tinei tranl feciorl de pop sd
telord poftindu-1 sd se Indeletnicsci cu 0tli rvna alti care sa prina6scd a urma Inteacea sad cad
la acst sant Indatoiire ce pe lnga altele este va vreme ca s deprinp la InOtaturile Incepatre,
pus asupra slujbel cu care Dumnlord s afl In- si apol O. fi dalorl acela a tinea sc6l6. In vre Lint
e
srcinatl In administratia judetelor.
satt.
Deosebitd Efona dd i profesorilord dupe lajuAsemenea tinerI Eforia socotesce cd s'arti putea
dete instructil ca intelegndu-se cu D-nim ocirmui gsi dintre cantaretil seil grmdticil ce suntd pe
tort sil. Ingrijsci a gsi finer!' trratit dintre can- la bsericele satelort. Dumnta te vel Intelege ftaretil sa gramdtici1 dupe la baserici , si acestia rd zabav pentrn acsta ea Cinst. ocarmuire, i.
primindii a urma dt-va vrem . pe vrd In sc6la pentru punerea la cale ce se va face veI Incnnosdin orasuld judetului spre a se deprinde la Inv- ciinta Eforiel cele de cuviint.
Viturile Inceptre, s se indatoreze a 0116 set% In Cu No. 117 Cernetl.
vre nut satii cu folosurile ce s'ati legiuitt pentru No. 118 rergu-Jiulul.
asemenea Invetatorl.
No. 119 Caracald.
Dinteacsta intia miscare ce Cinstituld DeparNo. 120 Bitmnicu-Valcel,
tamentu din luntru a bine-voitd a da uneI ase- No. 121 Slatina.
menea de obsce folosit6re Intocmirl , Eforia cunosNo. 122 Pitescl.
cndt dorinta ce are aceld Cinstitti Departamentii No. 123 Campu-Lung.
pentru Intinderea .bunelort InvtaturI lntre clasele
No. 124 Giurgiu.
muncitorilord OrranI, r'mne bine Incredintatft cd
No. 125 Ploescl.
sub asemenea sprijinlii acstd indeletnicire va doNo. 126 Cldrasl.
bndi totil adjutorul si Inlesnirile cuviincise spre No.. 127 Braila.
cea mal bun sporire.
No. 128 Urgu-Vestea.
CINSTITEI M. VORNICII DIN LAUNTRU,

No. 129 Dan

No. 130 Rusil-de Vede.
No. 131 Focsanit

www.digibuc.ro

50

ANESA No. 11.

ca
depri n(15, cAtil mai legrabi la invitturile
trebuincIse.

Circular catre ocarmuitoril judetelorti mai gios insemnate. 1838 Februarid 14.

Prin regulamentula organica proectulti al 2-16 art.

8 sit otirasce ca cintiretil de la biserica satuluT si

ANESA No. 12 i 13.

CATRA M. LOGOFETIA A BASERICILOR,

No. 151, Februarin 14, 1838.

fig datori a tine i sag avnda pentru platg cite
doue chile de bucate din magasia de rezervi i
Prin adresa ce Eforia a primiia de la Cinsticite doul leT de fie-care casi pe anna. Prin a- tula Departamenta din Mantra s'a insciintata de
dresa ce Eforia a primit de la Cinst. Departa- puuerea la cale ce s'a ficuta prin poruncile ce
menta din Liuntru a luata sciinti de cele ce s'at s'a data, pentru intocmirea sc6lelora prin tte sascrisii Dumitale pentru punerea ia lucrare a acesteit tele dinteacesta principatt, potrivita cu legiuirea

din regulamentula organica proectula alti 2-lea

Etoria este bine incredintati c Dumnta cunosci art. ala 8-lea unde si coprinde ca ciatiretri de
folosula ce va. izvori dintru acst sfinti intocmi- la biserica satulul si fi datori a tinea i c6li
re si c, veI implinl ca scumpitate rusurile ce s'att avnda pentru pieta cite doue chile de bucate din
beta pentru saele duprin sate. De aceea dupi magazia de reservi i cite doul lei de fig-care casi
a ei datoritt, Eforia ca cinste poftesce pe Damn& pe ant.
ta ca si bine voescl a te stredui cu tta dyne Eforia de demulta dont6re pentru asemenea inpentru acsti punere la cale ; i acum de ocamda- tocmire s'a conformatil acum cu chipzuirea Cinti te vel intelege Dumnta cu proprietariT moie- stituluT Departamenta din liuntru i s'a adresata
lora ca si otitrsci case in care are a se tine sc6- i din parte-T citre D. D. OcirmuitorT judetelora
la sataluT, sa si chipzuiascg mizlcele pentru
indemnandu-T spre a-se indeletnici cu tti rivna
direa uneT inciperT inteadinsti pentru acsta ; i la la east/ sintli indatorire, i pe de-tat parte avreme si insciintezT V-ta EforieT pentru &free a- cuma Matti sit se intelgi cu totT proprietaril moceloril case de scle, i numele satelort in care ielora ca stti otirsci casa in care are a-se tine
s'a gisita. Deosebitti D-ta vel bine voi ca priu c6la sul s chibzuiasci, mizlce pentru clidirea
ce veT trimite prin tOte satele, si se uneT inciperT inteadinsa pentru acsta, pe de alti
dea din cuvnta in cuvhitti folosurile ce ati 0, do- parte tot acum de un-dati sA dea D. D. Octirmuitori
bindsci acel inv6titorl, ca dupg ce top de obce cuviinci6sele publicatil i pentru a se gsi tinerT
se volt incredinta de adjutrele ce li se dA, sii. pri- terranT feciorT de popti s4 grAmAtici cad sA primsci cu tragere de inimi, a urmi in sc6la publi- mssi a urma in c61a publica din ormula jadedi din oraulii de cipeteni alil acelul Judetti un- tuluT cite-va vreme pe vrg pentra a-se deprinde
de dupi, ce se vora deprinde in ct va vreme la ca invetaturile incepitre, i apol si fig, datorT,
mnvllturile inpepitre si fig datorT epoT a iuea pentru folosurile ce li-se asigurzi, si tiA c6la
scli in vre un sata invtinclit copiil pe vremea de In vre-unti sat invetAndri copiI numaI pe vreme
Trni.
de Una. Eforia a data deosebit i &Uri totT
Eforia a scrisa i profesoruluT sae! publice de profesoril instructiile cuviincise ca intelegendu-se
acolo ca s ingrij6sci de acuma a cguta tined ;er- cu D. D. ocirmuitiri s ingri,j6sci a gisi finer!, 1
rant, feciorl de pop sll alii ca si se ae0e a sA-1 aele in clA ca sA le predea invataturile
legi air!.

urma inteacea sag invttiturile precumii 'a lisa incepet6re.

mal sastt, i c pentru acatl si se intelgg cu D-ta.
Eforia dart dupg a sea datorii cu cinste supune
Asemenea tinerl Eforia socotesce cA s'arA putea les- in cunoscinta Cinst. M. Logofetil m6surile ce s'aa luatti
ne gig dintre cintireta sg gramiticil ce sunt spre intocmirea i intemeierea sclelr prin sate. Fiprin sate, dinduse (Mr de catri D ta i pentru acs- ind-cl msA intgrOierea, de a-se pune cit mal in grabi
ta cuviincisele porunci prin satele acelul judeta, in lucrare acsti, legiuire, p6te sh se priciunsci
se vora face apoT C11110SCUP acel tinerI profesoruluT numal *din mizl6cele de a-se gisi prin sate sa

www.digibuc.ro

51

a-se cladi case inteadinst pentru c6le, i aceste 1 plengt ce nu pott ec16 la invateture sate done
mizlce s'art putea lesne infiinta ciindd proprietarii lune, precumt cere trebuinta, din pricine a n'at
moielort voril imbriiia cu buni-voin0. acste punere la cale, fecndu-se incepere si dendu-se pildi
la acsta, de cetre acele proprietep ce ad mal bune
inizlike pentru ori-ce infrumusetare s'art putea face

de cheltuile ca s-i intmpine brava din tte ylilele, Eforia plecatu rgit pe Cinst. Vornicie se bine - voiasci a chipzuf cele de cuviint spre a se le-

giui, ca pe lange, acel clod lei ce s'a oteratt a se

in satele lort, i cad sunt aternate de la ae4- da invtetorilort de satt de la fie-care familia, se
mnturi obstesci, precum sf. Episcopil, mnestiri i se d i cheltuila mandril din cutia satului pe
vreme 6 done luni in care va fi datord a urme
ci altele asemenea.
Eforia plecatu r6ge pe Chist. Logofetie ca se bi- invCteturile la sc6la normale din orault de cepene-voiasca a face i din partea acelui Cinstitt De- nenia aid judetului in fie-care vrit.
partamentt, cuviincisele poftiri atett sf. Mitropolil)
sfintelort Episcopii, catil i Met cuvioii egumenil
a monestirilort romenescl i grecescl, ea dupe inelegerea ce vord avea cu ocermuirile, se hotersce
case pentru c6le prin satele moielort sa se ehibzuiscit fre intailiere inlesnirile cuviincise pentru cledirea unort asemeni inceperi de sc6le ; i
pentrn a-se incredinta .ma bine ricer centreti st
feliori de preop de folosurile, ce at se dojAndsce

ca nisce iv6tlitori prin sate, se se scrie de la sf.

Aqamnturi, de se va gesi cu cale de la Cinstita
Logofep, i atilt protopopii plsilort ca se ingrij6sce i acesti-a a indemna pe acel tinerl, i
a se inOlege i cu profesoril pentru. acsta.

ANESA 15.
DEPARTAMENTUL LOGOFETIET BASERICESC

Cinst. Efori a Sclelor.

Martid 1838.

Lutinduse. In cunoscint coprinderea

adresului

Cinst. Eforii cu No. 151 pentru intocmirea sclelug publice prin satele Principatulul, Departamentult dupe trebuinte are cinste a pofti pe Cinstita
Eforie a bine- voihscit a trmite o programe, de
invq&turile i de oranduelile ce are a se urma hiteaceste scoli, dupe care luenduse sciinte, se-i OM

sluji la punerea la cale ce va face i din parte-i

intru acsta.

ANESA 14.
CATRA M. VORNICIA DIN LAUNTRU

ANESA 16.

No. DOI Mai 25, 1838

Una M. LOGOFETIA BASERICESCA

Dupe. pornncile ce s'ati 'data pe la ocermuiri de

atilt Cinst: Mare Vorniciit spre a se pine in lucrare disposiVile regulamentului organicu din pro-

No. 263, Martie 21. 1838

La adresa Cinst. Logofetii No. 719 prin care

iectult ale 2-lea art. alt 8-lea. prin care se, ota-- se cere de la Eforie o program& de invteturile i
resce intocmirea sc6lelord- prin tte satele prin- regulile ce at a se nrma in sclele de prin sate,
cipatului, Eforia nu lipsesce plecatt a tice sciutt Eforia cu Cinste r.spunde ce invteturile pe la a-

Cinstitei M. Vornicii a a primitt raporturi de cele scoli volt fi acestea, adcee :

la comiteturile sc6lelort normale prin ca ri rapoi
tini se face cunoscutt4 Eforiet ce la unele din acele scoli at inceputt a se aduna candidati de in-

Cetirea dupe table, call voril cuprinde macsime

morale i religise i cari stint a se ti-

OH intradinsti indata ce se va aei;la

tipografia colegiulul care se ascpte a

v4titori dintre iircovnicil dupe la sate spre a se

deprinde acolo acuma in vre cu invtaturile insosi de la Paris peste done st trel luni.
si
in
Irna
viitre
se
ini
pe
a
aduna
Serierea
dupe modelnri de caligrafirt ce at a
cep6tre,
se tiperi ire-i intradinsii mal inlesnicopiii la invtature in sclele Wesel ce at a se
Ore i mai potrivite en trebuin0 terraaei;la pe la sate.
Drt, flindd di acesti candidati de invOitori se
nilorti.

www.digibuc.ro

. 52
Catihisuld legil Cre-1
ANESA 18.
I
;>ceste invtaturi art a se titine.
iri si... in table ca sa, nu
Aritmetica elementara, p.iiri
ilietzraa% grte cu cum CUVINTUL CE S'A DISU DE DOMNU COMISULe
in sfirsitd lucrarea plimnP. POINARU, DIRECTORULtj SC6LLOR 1837-38.
tului i economia easel. j
Prea Indltate Dmne!

Pentru scriere, ca ea nu pricinuiasca multa cheltuiall, se va face Inlesuire copiilord terrani ddndulisetable de ptra de care se gasescd In muntii
nostril si anume In muntil D-lui LogofetuluT Alexandru Filipescu care a si fagaduitil a clarui pentru asemenea trebuintg o sumg insemnatre de aceste table.

Cdtu despre intocmirea caselord pentru saele

de prin sate, si regulile ce ad a se Oa pntru aceste sele, acestea s'ad fdcutd cunoscutti Gist. Logofetii prin adresa Eforiei No. 151 Februarit 14.

Tinerele animi care astaii se batd de .dorire a

dobindi semnele de triumfil , pentru luptele ce a
avut spre a-sT Impodobi mintea cu bunele Invetaturi, aprinse fiindd de intusiasmuld ce le insufla
cinstea cu care Maria ta, la asemenea solemne prilejurT, bine voesci a incuragia invetaturile, ImpgrtAsescd in OM acstg cinstitg adunare cu a lord
tutrecere, ca cu o schinteig electricg , aceld sfAntfi
focii all" curiozitatiei, ald dragostel i ald interesului ce 'i Inftitiza aceste fragete fiinte. PArintif
care ad fostii maI ingrijti, de a ved pe fil lord

sporindd In eariera InvtAturilord , privescd astali

cu ochil plini de bucurie cununile prin care se
and PROFESORli SC6LELOR MA1 JOS iNSEMNATE resplatescti stredgniile scolarilord celord silitori.
ProfesoriT, prin sporirea ce ad facutd la invetaturA
1Primindu-se raportuld D-tle cu No.
et] bu- scolariI care s'ad gasitd vrednici de a se Incununa

ANESA 17.

curia si multamire a veOutti Eforia rdvna cu care

te straduesci D-ta ca sg pregatesd invetatori pentru sclele dupd. la sate.
Lectille der ce voril trebui sa se dea acestort

ast4i, &tad destoinice dove01 de rivna cu care

s'at streduita la Impartasirea Invetaturilord de obsce pentru toti scolariT, sunt cea mal dulce man
ggiere a ostenelilord sle, In pacea ce ad cu a lord
consciintg, cg 'i Implinescd din OM putinta slujba
ce le este Incredintata. T6te cele-l-alte cinstite
perske, care cinstescii cu a D-lord allare de fata
acstg serbat6re, dad cea mai vie dovdd ca, pen-

Invetritori vord fi : citirea pe tablele lancastrice dupg

regula acestul metod, sqierea caligraficg, din aritmetia cele patru lucrgri cu numere fringer6se,
catihismuld i bite rugacitmile religise, ate sunt
mai de cdpetenig la Inchinaciune si la slujba ba- tru pretuirea Invtaturilord obscescT, se aflA inimi

sg Invete si cate-va antgri bdsericesd simtitre in tte stArile societatei. Toti drd aid
pe cdtd se va put.
simtimti bucuria ce aduce obscesculd Interesd ald
Pentru aceste inchinAciuni s'a tipgritd acstd car- invetaturilord ; top ne Impartasimd de stralucirea
ticica i se trimite pentru acea scla cinci Oeci esem- ce se dA arbit6rel de ast411. Ca mgdulari aI
plare. Pretulti acestel carp este de doue (ilea para- aceleiasi familiI , ai nape, Old, romanesci, fiesce
le bune.
cat e din noT, ne vomit cerceta cu luare aminte sa
Pentru ace candidati de InvetatorT ce s'ail adu- aflamt mizIkele prin care se pte Intemeia srta
sez icsa ;

natii acolo. ea Insciintezil D-ta cu ce mizlece afi ve- natiel Intrgi pe srta Ed-cAruia individd, din care
nitd la invetatua, adea unde si-ati locaiuld i hra. ea se alcatuesce, ne vomd incredinta a prin nimicti

na ? De I-a adusti merinde fig-care cu sine de la

satil sd li s'a datd in mdng lord ce a fostti sg
pliitsca acumd la st. Gheorghe fig- care sateant.
In sf1ritd numele i pronumele acelord candidatT, vrsta lord si satulti peutru care este tArdtt
fig care de InvetAtord.

No. 466 Buzed

No 467 Tergu-Jiulul

Maul 13.

altd nu se p6te pregati o fericire obscscg, cleat"'

prin scle publice, priu care se Insufla In fragetele
animi ale tinerimei respectuld catra cele sAnte, iubirea de cinste si de omenire, supunerea la privili
i nepregetarea in lucruri de folosd obscescd.
Spre acestd scopil, Prea InAltate Dmne, Eforia
streduinduse a linplini dorinta Maria Tle, face
totd mizloculd a Intinde cdtd mai multd invetata-

www.digibuc.ro

- 53
rile in tott principatulii , i acumg se fericesce ci rei tare locuitorii de prin orage se va Dune In re
prin ajutorul celd piing de OM rivna ce a dobin- care armonie, oraanulfi i tgranuld se N ord cunsditii In acstA lucrare de la Cinstita Vornicia a ce..unuld pe altult fil a! acelial familii, numele de
trebilorg din launtru, Eforia a pututil pune in lu- R omAng nu va mai fi ung termeng de ocarg, ci'lg
crare chipzuirea ce a fosta facuta de a se orga- vord purta i unult. i altulii cu acea fala stremonisi scle pe la tte satele Principatulul. Pe la 6sca la care rivnea tte nmurile.
Acsta dorita fratie, cinstip ascultatorl, natura a
judetele, unde ocArmuirile s'ag patrunsii de importanta acestei lucrari , i n'ag avutil a se lupta cu sadit-o In inima fie-caruia ornii, i nu mar relele naimpiedecari din partea proprielarilorg de ni4if ravuri o incotropescil. D-vstra top cunscep preporuncele date de catra Cinstita Vornicia, din pre- tulti acestui dart cerescg ; cu top darg suntemii dauna cu mgsurile luate din partea Eforil, s'at pus ton' alft desvolta prin bunele invgtaturi, a pregati
in data In lucrare i ag dobinditg cele mat' bune prin tte mizlcele o asemenea fericire, a o aduce
resultaturi. In judetulii Bugg s'ag adunatil dupe citti na aprpe de no); facndfi macarg pe tnra
la sate 45 candidati de invgtatorf, in judetulii Me- generatie, ce acumg se ridica, 0, se indulcsca de
hedintula 55, in judetulti Doljuld 72, in judetulii acea stinta armonie, caie Intemeika fericirea n muCaracalii 80, in judetuld Gorjelg 172. Acesti can- rilor, sa pretusca bunel3 invgtaturi, sa se patrundidati alei dintre paracliseril basericiloril dupe la la de duhulg intelegerei, al iubiril de aprpele sfi,
sate, Viindii la saele nationale de prin judete, aii care este duhulii pace! i alui dragostei ce ne inurma acolo cAte-va luni invgtaturile incepgtre vta sAnta scriptura.
Luati aminte, iubiti tined, ca fericirea la care
spre a se mai desgviri la citire i la scriere i
a se deprindd cu metodulg lancastericti, singurulg suntep chemati spre a ye impartai de a ei dulcmizlocfi prin care se pot infatiga scoll prin sate td, atarna cu totuld dela maim vstra ; ea se lutefara de a fi siliti parintif copiiloru sa intre in chel- mza" numal pe stredaniile ce yeti pune a vk" incu cumparatrea cartilorn, care aril fi neapa- podobi mintea cu sciinte i a vg amplea Anima de
ratii trebuincise la altg fag de metoduri de in- virtuti. Tte imprejurgrile ve sunt acumg inlesnitre, ca s sporip pe acstii, cale ; parintil votri
vtaturi.
Dupe ce se vorii deprinde ast-fel invglatoril facg tte jertfile pentru a vg vedea inaintndg in
la sclele dela judete, acumg in mile de vra, se baneie inv4aturi; scoll v sunt deschise pentru
voril orAndui pe la satele long a tin6 scla in lu- top fr deosebire. Aci subt protectia Prea mnalnile de irna viitre; se nadajduece ca, in mai susg tului nostru Domng, prin fierbintea dorire ce Mria
numitele cinci judete, se vorii afla deschise peste Sa, a cell"' mai bung Parinte, are de a vstra fericire, invgtaturile vord lua din anng in anng o may
patru mite scoff.
Cinste i lauda acelord ocArmuitori i acelorg mare desvoitare ; Intre altele iata cg, pentru annulu
proprietari de moiY, care pgtrundii ast-felft scopult viitorg este sa se dea cursului de leg o deosebita
Inaltulul Guverng, i imbrAi6za cu Vita rivna ase- intindere, cu adlogirea a trei catedre none, i aa
menea.lucrari de obte folositre ! Cu asemenea in- acum acsta ramura de Invtatura, una din cele mai
grijire din partea ocirmuitorilorg i cu ajutorulg ce nparat trebuincise pentru odihna obtsca, ye desse cuvine a da proprietarii, ca cei .mai de aprpe chide o cariera intinsa, in care ye yeti put face
iuteresati de imbunatatirea teranilorg, Eforiea este frte folositori statului prin cunoscintele ce yeti
bine Incredintata c In putini anni s'ard pregati o dobindi.
generatie mai potrivita cu nole institutiun. Prin
Straduitivg dril sa profitap de inlesnirile ce vise
invetaturile de religia i de casnicia ce li-se vorg dau, nu lasap sa trca nici o li a vietii vstre fr
da inteaceste scoli, locuitorif deprin sate se volt de a putea sa'i dap de gala, spre care folosil ap
deprinde de mid a fi mai buni crestini, A avea iu- intrebuintat-6, (cuibono), rin vg grabip a ei din sclg
birea de cinste, a se apara de felurf de iresuri i mai nainte de a trece Vote invgtaturile ce neaparatd
a fi mai muncitori. intinlndusb ast-feld Invgtatu- v6 trebuesce pentru ori care cariera rip Imbratia
rile la sate, sc6lele dupe la orme se vorg desvol- in vita saciala, i dca eviti din scla nu parasitl
ta din ce in ce mal multd, i aa duhult Intelege- de tag cartea, socotincla dal cif nu vg mai tre-

www.digibuc.ro

buesce nimica a mal invYta, pentru ci titT a ni- semnatele inaintid ce &di acetia la cursuld invimenT n'a eitil din scle des6viritt1 la nid o 111176- titurilord din tte clasurile in trecutuld annd scopturit, i a trebuitd si 'I indosci stredaniile i lasticd, i de moraluld cc se &ere in conduita adupe eirea din scoli, acela care a doritil si se de- celord scolari, ad dobinditd o deseviniti muiAoseb6sci prin a sa ciint ; i cu ct invtti cineva mire pentru viitrea fericire ce 'I preglitece timal multd cu atitti simte citi '1 mal lipsesce a sci, nerimea Rominsci pid aa de dreptd cu folosi6+ OL& fre 686 otaa, a fps, und fiilosofti greet din toruld scopd pe care s'ad intemeittl sclele acestul
ceT mal invitatT, Nu putetI dice ci pentru lipsa principatd.
celoril trebuincise ale vieteT, eincld din sclii vise
Acsti pretisi multimire de care ra'amd bacuva hripi tt vremea la alte Indeletniciri, cad in ratd la tte prilejurile de esamene si desivrorl ce trbi ye yeti afla, totfi volt putea si v rti- 6ce acumd, cu adhogirile ce ad luatd in acsti
mini csurl slobode i pentre invtituri. Luati pil- invitituri publcit ptin sate dupe inchipuirile i sidi dela concolaruld vostru Iorgu Costaforu ; atT ve- linta departamentuluT trebilord din niuntru.
dual ci acesta de und annti de cindd a OW din efuld acestuia a infiintatti prin satele acestuT
scli nu a lisatd si trcti in zadard csurile. ce '1 principatd scle unde in vremea de irni copil siprisosea in cancelariea uncle se aft& acumti practi- tenilord se vorti inveta de catre trcovnici la carcantd, ci repetindt, inteacesti vreme de unti anal, te i cintirT, iard in vreme de vary. acetT trcovtte lectiile ce se predat in clasele de Umanire in nicT, se aduni la sc6lele ardate prin capitalele jucurgere de se annT, a datil acumd esamenuld ce detelori spre a se deprinde i el la metoduld acesse ottirsce in regulamentuld sclelord pentru gra- tel invtiturl incepitre i cu acsta pini acumti
duld de Laureatd. i s'a gisitd vednicd de a lua i numaT din judetele Mehedinti , Dolju, RomanalT,
diploma pentru acestti grad& Asemenea isbutire Gorju i Bun, se veil aduna i 424 de. trcovvetl put face toti. dca vi. yeti* intrarma cu o nicT.
et/4.1re ne stremutati de a pune la invitituri tti De aceea mirturisimil cea mal vie multamire a
ceruta silinti, de a nu v6 margini numaT in ascul- nstri
atitd D-lord midulad al Eforiel scletarea lectiflord la scdi, ci ale Otrunde cu
lord i obtesculuT directord pentru intelpta ingrisul ajutinduvi spre acestti sfiritd cu citirea i al- jire i adevrata sporire ce aduce fericirea In insemtord cArtl de asemenea subjecte. Acumil ve este nitrea parte ce li s'ad incredintatd, cumd i tutudeschisi i bibliotica colegiulul, unde, inteunti nu- lord profesorilord pomenituluT colegiti pentru neosnArti de vre'o dece mil volumud, puteti gisT indes- tenita lord silin , pentra buna lord sporire a intule cirtl in limbele cele mal Invtate, ca si intre- vititurilorti 'a moralulul, celd d'intiti scopti alti
buintatT cu folosd csioile ce v rmn slobode inv6titurilord, i pentru care pini acumd ni s'ali
pentru adlogarea ciintel vstre.
datii necontenituld prilejil a'l insemna cu laudi.
Nu *ma inteacestd chipd, iubiT tinerl intrebuinDoomuld efd ald departamentulul trebilord bisiricesd
va aduce la indeplinire acestti ofisd al
tinduvi vremea v vetT face vrednid de cinstea obtsci, i vetl area in tta vremea cugetuld linititd nostru.
qi dile plicate.
(Semnat) : Alecsandru Ghica.

ANESA Nr. 19.

ANESA No. 20.

Not Alecsandrn Dimitrie (Mica Voirodil, en mila lui Dumne4e5,

Domna a MI trra Rominsci.

OTNEENI CATRE M. VORNICIA DIN LAUNTRU

No. 669, 3838.

Catre departamentul' Bilserices.V.

Dupi, poruncile ce cinstita. M. Vornicii a bineCu prilejuld imprtirel premielord, ce amti ficutd voit a di citre ocirmuirile judetelorti pentru ,puDomnia Mea scolarilorti din colegiuld stintulul Sa- nerea in lucrare a legiuiril ce priveste la intocmiva la 3 ale curgitrel
incredintindu-ne de in- rea sc6lelord de prin sate, intelegndu-se i Efo-

www.digibuc.ro

55

ria cu cinstitele ocirmuiri pentru tinerii ce ad a fig apgrati de ori-ce altg indatorire, Eforia r6gli
fi candidap de invetigtorI pe la sate, din raportu - pe Cinstitulit Departamentn ca sit bine-voiascit,
rile ce a primitt mai la urmg de la profesori s'a despre un parte a face cuviincisa punere la eale
Insciintatd cg la unele judete, precumit : Gorjult, ca acei tined ce se vord ae0a invetittori pe la
Mehedintii, Roman*, Doljuld i Buzeulit, Domnii sate si fig apgrati de plata capitatiei i de ori-ce
ocirmuitori indeletnicindu-se cu ttit rgvna la acst alte indatoriri ce atirng de administratig, despre
obt6scl indatorire an adunatil la scla normalg de altg parte O. se poftescg de catra Cinstiutld Dela 50 Ong la 180 scolari; dill la alte judete nu se Mg partamentn D-lord proprietaril de moil ca sit scudin ce pricing s'a lgsatn eu totuln in nelucrare a- tescg pe invatgtoril de prin sate mdcar numai de
dca nu i de dijing, fiind-cg D-lorn all a
cstit folositre intocmire. Aceste judete sunt cele
urnittre : Muscelul, Dimbovila, Argeulit, Oltulti lila cea mai mare parte la folosuln ce va isvor
Slam - Rmniculit, Sicuenil, Teleormanfi, Ialomita, din aceste amliminte. obtesci.
Pe lengl acsta Eforia adaogg rugciune 1 CMVlaca, i mat cu semg Ilfovuln de la care nici
stitulul Departamentit Ca sg, bine-voiascit a da porespunsit mlicarti nu s'a dart Fforiei.
Dandit acesta cu cinste in cunoscinta cinstitel, runci de a-se supune la plata leului hotirtn penM. Vornicii, Eforia este bine ndejduit c, dupg tru invtittorulti Isatului tog e0torii inteacelni
acela cinstitit dapartamentu are de a ve- satit fern osebire, precumn preotii, Diaconil, vAd infiintate .catn mat' fr zgbav saele dupg la
dorobantii, mazIlii, boerii, de nemfi, cgcl de va
sate, va bine voi a mal repeta pOruncile ce a datt rAmn6 plata aumaI pe familiele de birnici adjucgtre ocgrmuirl ca s 16 in mai de aprpe ingrijire torult ce se cere pentru invetittori va fi pte puatita pentrn adunarea aceloril candid* pe la sc6- tint, i prin urmare nu se vorit pate tine la
lele normale din fig-care judett, cgtn i pentru in- acele sae 6meni mat' aleI dintre steni, i va
tocmirea caselord pentru incgperea sailelor de rningnea Zadarnici i tragerea de animi ce arti
prin sate ; cad la 15 August profesorii sunt po- acnnin aceti candidati de invttori i tag osterunciti ; fi gata de a primi pe aceT candid* i nela de a-se infiinta aceste dorite ae4minte.
a incepe cu denii deprinderea la invetiturile ce
(Semnatu.) C. N. Iliescu.
le vor trebui i apoi la intein Octombre sg se in thrcg la casele born ca sg incpg indatg a tine sc6la pentru copil slteniloril.
ANESA No. 22.
(Semnatn.) C. N. IlieScu.
CIRCULAR-a CATRA. PROFESORII SCOLELORD DE
PRIN JUDETE
Septembre 9, 1838.

ANESA No. 21.

Candidatii de invetgtori pe la sate avendit trebninti de a Inveta i cintgri de o-datg ea invtitNo. 713. August 4. 1838.
turila ce an a asculta in scla normalg , Eforia a
Prin raporturile ce Eforia a primita de la pro- chipznitil ca pentru a se inlesni acestorit candidatl

CATRE CINST. DEPARTAMEMT DIN LAUNTRU.

fesorii scedelor

de prin kid*, s'a insciintata cg invitgtura cintgrilorn, sA dea fig-care dintr'acei can-

multi din tircovnici dupg la bsericile satelor, ne did* cite clod lei o-datg pentru Mtg. vremea ce
primindti a-se numera intre candidati de invtgtori, se Torn afla acolo la scla normalit. De aceea D-ta

sgtenii an fost siliti a data al tineri dip satble vei Ingriji a gisi unit cintgretn cu bung sciinti
lord, i a'i trmite la sclA. Multi insg dintea- care sit se tocmesci cu plata ce s'a aretatn, i sit
ceti tined sea cfi, sunt birnici sup* la Vote in- invete pe top candidatil de prin sate sciinta
sgrcingrile acestel trepte, seu clfica1 pe moii stre- trilorn bsericesci pe ctA vreme va aye fig-care
ine indatorati la t6te drile proprietgrescl.
trebuintg.
De acea fiind-c1 aceti invetatori ca
ptg
Vei da apoi in cunoscinta Eforiel mimele acelorti
implini, precumn se cuvine, slujba sclei trebne sit cintAreV.

www.digibuc.ro

.-- .56
No. 844 Cernett
No. 845 Inspectoriet sae centrale din Craiova
de la Caracala
No. 846
Rmnicul-VAlcit
No. 847
No. 848 Trgu-Jiulut
No. 849 Pitesct
No. 850 Campu-Lungd
No. 851 Giurgiu
No. 852 Ploesci
No. 833 Trgovitea
Nu. 854 VAlenii-de-Munte

buintA ca pe la aceste sale communale sii se faca

adesea in vremea Inv6tAtori1ord revisiA, Eforia a
cbipzuitil ca cu acst. slujbA sl se insArcineze
unit din invtAtorit salelorti communale, cart vord
fi mat deprin1 la InvpturA; se scriA drd D-tle
ca din candidatt ce se afl, acumd adunap la sala
normall s alegi pentru fi- care plas ate unuld
din eel mat deprin1 i mat destepti in slnjba lord
i pe acesti-a sal aelt Invttort la cate aA
satfl, care va fi mat mare in fil-care plasl, cu indatorire ca acet inpttort sit implinscrt si slujba

de revizort de Plasl, r ca sit nu se oprsca InvtAturile la ac sall communalA in vremea re-

No. 855 Buza

No. 856 &Ada
No. 857 Ca1iira0
No. 858 Focani.

viziet, s se dea fiit-carul revizort cAte lint adjutord

irl-1 dintre candidap, orAnduindu-se astd-feld la
aceld satd (lout invttori in toed de unuld. Atuncea summa de bant, ce se va stinv dinteacelti
ANESA No. 23.
satd, se va impArti !litre amendef invttorit, astdDEPARTAMENTUL TREBILORO DIN LAUNTRU feld in ctd 'celti insrcinatd i cu revizia sit iea
doue pArtl, rd acela, care va fi sg, se ocapeze nuGotombre 4, 1838 No. 1605.

Cznstitesi Eforii a salelorti nationari.

mat cu inv6tAtura in salii, se iea ul a treia parte

dreptd lfA a sea din summa banilortt ce se volt

aduna.
Spre Indepliniiea celord coprinse in otnaeni; cu
Revisoruld de plasit va

fi datoril a ambla in
No. 901, cu cinste 'i se rspunde el departamen- OM vremea de trnA pa la tte salele .comunale,
tulii, dupe Itemeiurile ce s'ail fostil luatil mal din ca s cerceteze Inv6tAturile, s indrepteze neornainte asupra intocmiret satlelord prin sate, dAndt duelile, i sA raporteze pe fiA-care lunA la profes-

i poruncile rcuvenite cAtrii ocitrmuirt pentru aid,- soruld sale normale pentru ort-ce observati . va
tuirea incperilord de trebuint, acum tome asu- face in revizia sea pe la salele communale.
pra acer epoct a aproprieril ternei , i a alcAtuiret
Acsta msur sit se punit acum indatit in lucrare
celorti ce se ceruse mat dinainte a se intocmi, de ca, de-n-dat cu mergerea candidaiilort pe la sa-

a se da i osebite otritre porunci spre a se s- tele lord spre a incepe inv6tfitura copiilord st fi
vri clAdirile dupe planulti insemnatd , se vede in pregAtip i rexizorit, catihisindu-se asupra Mato] irineputintA a indeplini o asemenea cerere, rdminndti lord ce ad a implini i s. incpA i densit ocoluld
ca. la intmplare de a se mal face in viitorime a- lord, vizitAnti fia- care tte scolile plit sle i cocestti felil de nemestit prin sate pentr e. trebuinte respondendu-se adesea cu D-ta in ort-ce trebuinta

de sale, sit se iea ingrijirea din partea ocArmuiri- vet av cu salele sommunale.
lord ca s se apropie pre ctd va ierta putinta cu
Cu acestd prilejd sA face cunoscutd D-tle a
modelurile trmise cart s'ati i Inaintatd ocrmui- de amnia inainte sal& obsc ect se vord densebi
Mort cu povquire spre a se asemna temeiurilorti plin numirile unnAtre :
Salele de prin sate se vort, numi Communale;
de mat susii.
cele de prin plAI, uncle se volt asela revizorii se
vorti numi Preparande. fiindd-cA acolo, afludu-se
ANESA No. 24.
dot inv6tAtort se pot pregAti i inteacele sale
CIRCULARD CATRA .PROFESORIT SCOLELORtY DE candidatil d3 Inv6tAtort; sallele din capitalele juPR1N JUDETE.
deOlord se numescti Normale; cele de la Craiova
183e. Septembre 16.
Centrale i in sfArOtd cele de la Bucuresci ComCu intocmirea salelord prin sate, fibula tre- ptementare.

www.digibuc.ro

57

De primirea acestel circulare D-ta eti poftita sciintA atata de vremea in care aa venitfi acel cansa respunp fara alt zabava, tramitnp i lista didati la scla normala din capitala judetulta, chili
de numele revisorilora, ce se volt alege pentru fia- i de numerula enoriailoril steni, ce se vora afla
care plasd, cu artare de numele pla01 i alii sa- In satul de unde este candidatulfi 0 in care sata
told In care se va apIa fia-care revisor.
este oranduita it-11,60,0ra, s'a scrisil profesorolul ca
Invttoril 0, nu se slobNit pe la satele lora mai
tramiti Eforiei cata ma! in grata o listh cu ainainte d'a se scrie D-tle pentru acstaitorin deo- cele insemnri. Cinst. Ocarmuire va bine-voi a Insebita circulara, pentru ca este sa se tramita intea- lesni D-lui profesora sciinta ce va cere pentru acea0 vreme i tablele lancastrice, call se ascpta, csta de la Cancelaria ace Cinst. Ocarmuirl.
sa s din tiparil i inda c aceste table s de- No. 1030 Mehedinti
No 1031 Gorju
osibesd re-cuma de cele vechi va fi trebuinta 81
No. 1032 Romana
se arte Invtatorilorti In doue sa tie Pe meNo. 1033 Argeiula
todula dupa. care a-se intrebuinta.
No. 134 Dolju
No. 978 Slatina.
No. 1035 Oltu
Octombrie 7
No. 974 Piteci.
No. 1036 Boat
No. 1037 Dambovita
No. 975 Campu-Lungil.
No. 1038 Prahovo
No. 976 Giurgia.
No. 1039 Braila
No. 977 Ploese.
No. 1040 Ialomita
No. 979 Valena-de-Munte.
No. 1048 Ilfovul Octombria 13
No. 980 Ca larai.
No- 105D Valcea
No. 983 Tirgovetea.
No. 1051 Sacuena
Octombria 14
No. 978 Buzea.
No. 1052 Rmnicula
No. 981 Braila.
No. 1053 Muscela
No. 982 Focanii.
No. 1107 Vlaca Octombria 24.

ANESA 25.

ANESA No. 26.

CIRCULARII CA-TRA OCIRMUIRI

CIRCULARO CATRA PROFESORII DE HUN JUDETE

Octombre 28, 1838.

Fiinda vremea acuma de a se slobwili pe la satele bolt acel candid* de invtatori, ce sunt mai Dupe bagarea de sma, ce a facutd Eforia in IndeprinI la invetaturile ce li s'a aretatt i ale'cl- vtatura candidatilora de prin sate a vluta ca urora sate. aa incaperi de pile sfi case de sfatil, nit dinteaceti candidati aa multa aplicare 0 deEforia a mist profesorului sclei normale el pe prindere la Invtaturrt , ra altii sunt atatt de neacei candidali sal slob*, de acumii ca BA mrga destoinici i neprimitori de invtatura, in catii orisit deschi4 sae In sotere In care s'at otaratil a cata vreme se vora On In scl nu vora put lua
fi inMatori, de aceia s'aa tramisti profesorulul 50 cea mai put:ina intelegere de invtaturile ce li se
trupuri de table lancastrice efi
impart& fia-ca- predat.
rui invtatora ate una trupil.
De aceea se scrie D-tle ca eandidata, ce volt
Cinstita Ocarmuire dra este poftita, ea cu o- fi re-cum pregatiti sa-1 sloboa, potrivita cu circarinduirea acelora candidati pe la satele lorit sa slo- larea ce s'a tramisil cit No.:....., ca sa incp a
b* porunci catra sub-ocarmuirile pla0lora, ca du- da invtatura, la copia satelora lora, ra eel ce se
pa sosirea acelora candidati la satele loril, sa-1 a- volt fi artata nedestoinie i neprimitori do invele sfi In incaperile de scle ce vora fi facute sa tatura. pentru ea sunt pr Mani ski pentru
In casele dt-3 sfata, sa tu ori care alta incapere, aa mintea de tat( tmpita, sa-I departee cu totult1
vremelnicesce pn ce la viitrea Prima-vra se din numrula candidatilort, 0 de numele acdora s
trarniti la Eforia, lista , ca dupa aceea sa se provora face inteadinsti incaperi pentru scle.
Pe linga acsta ca sa se de Eforiei o deplia pue Cinst. Departamenta din Mantra ca s dea po-

www.digibuc.ro

58

runcl spre a se lua in bira acel menT si. a se tramite in lunile vrer la scla normall, dintre sAtenil
carT vora 6 mal tinerT, cu mintea maT santsg .,4
mal primitre de invtatura.
No. 1111 Inspecto.rulul din Craiova.
No. 1112 CernetT.
No. 1113 Targu-JioluT.
No. 1114 Caracala.
No. 1116 Rmniculti-Valcel.
No. 1116 Slatina.

aa sa tig scepla, ye! da deosebit In maim fia-carula

si cgte un inscristi dui% modelulti algturatti.
Pe candidatil ceI maI slabI la inv6tAturit si mal

alesti pe aceia In ale cgrora sate nu se volt afla

Biel case de sfat, laid vre'o alta incapere de sclA Sal mai opresci in scla normala, spre deprindere
cgta vrent vei socoti de trebuilita.
cu slobobrea candidatilort celora mal deprinsT
d-ta sa 1nchipuiesci o lista generalA pentru totT candidatil, ce acumti stint la 1nvetatura inteacea sclA
aretandu-se Antit Nr
, liva cAnda a-venitt in
scla fig-care candidata, numele si pronumele, vr-

No. 1117 Pitescr

No. 1118 CAmpula-Lungil.
No. 1119 Giurgiu.
No. 1120 Ploesci.

sta lui, cola si cele-alte insemnarT ce sa arte gradula invtAturilorti cu care s'aii deprinst mal bine fiacare candidata.

No. 1121 Maras!.

Acea lista, iscalita de d-ta, sa o tramitT aid la

No. 1122 Targovestea.

No. 1123 Buza.
No. 1124 Braila.
No. 1125 Valenil-de-Munte.
No. 1126 Focsant

Eforig

ANESA No, 27.

CIRCULARt CATRE-PROFEgORII*DE PRIN JUDETE
Octombrie 7. 1838.

Fiindil vremea acumii de a se sloboli candidatil

de invtatorT pe la sate, unde trebuia sa tia sclele
pentru copiI satului, Eforia tramite D-tle cinci fled
trupuri alcgtuite WI- care de cgte 13 fol din tablele
lancastrice, ce s'att tiparita Our). actunti ; de celealte- foI ce stint a se maT tipari din preung cu to-

ile Nr. 8 si 14 se vol.(' tramite.

Si scrie dri1 cA, dupg ce d-ta vei arta candidatilora si aceste table ca sA se deprinla In cate
va Pe a incunoscinta regula dupg care ag a se

No. 1013
No. 1014
No. 1015
No. 1016
No. 1017
No. 1018
No. 1019
No. 1020
No 1021
No. 1022
No. 1025
No. 1055
No. 1056
No. 1057
No. 1059
No. 1105
.

Cerneti
TArgu-Jiolul
Caracalu
Pitesci

Insp. din Craiova

Slatina

Octombre 7.

Buzeii

nrgoveste
Ploesci

Braila
Calarasil
R6mnicu rglcil

Val. de Monte
FocsanT

Octombre 14.

Campu-Lung.

Giorgio Octombre 14

ANESA No. 28.

Oireularu ctre profesoriT selelorti normale.

1838 Oct. 31.

Pentru primirea acelorti douT lel de ctra inv-

preda, sa sloboll pe catI candidatl ye! consce tatoril s, lelort loinunale de fie-care enoriasT satna

mal deprinsT la InvtaturA, ca 0, mrga O. incpa

a invtia copil pe la satele unde se volt fi gAsit
pentru acsta IncAperi sti uncle voril fi casa de
sfatii si sl daT pentru fig-care scla cite un trupti
de aceste table.
Pentru cliff dinteacestI candidati, sloboliti acum,
se voril afla inteua plasg, d-ta vel da cAtre subocgrmuirea plAsiT nuil deosebitil adresa, care va fi
insotita cu porunca cinstiteT ocArmuiri si cu listA
de numele aceloril candidati, si de satulti in care

pentru plata lorti, dupg ehipzuirea ce s'a Mutt,

s'a data porinicT de catra Cinst. Departamentti din
Lguntru ca acel douT lel sA se respunla d'a dreptula de ctitra sAtnti in man invttitoruluT comunale, Insg, unula acum la St. Dimitrie si altula la
St. Gheorghe si sub-ocArmuitorulti sa, nu aibg. alta
amesteca
. la acsta de cata sa fig ca un esecutora
spre a'sI urma fia-care stna- la vreme acesta, datoriA. De aceea Eforia scrie D-tle ca, Mat& dupA primirea acestel-a sA Indatorezi D-ta pe fiA- care

www.digibuc.ro

59

candidatt sa fact catagrafit, dupa modeluld altturat!, de toti enoria;i1 stteni ce se volt fi ailandt
in satulil in care este ottratt de inv4iitord, insemnandt inteacst catagrafit in deosebite rigle : 1-id
irult numerilort ; alt 2-lea numele enoriaului sttent, alti 3-lea de ce trptt este, adect ; birnicti,
mazilti,

preotti , diacont. vain% cl.

No. 117! Slatina.

No. 1172 Piteci.

No. 1180 VAL-de-Mt.
No. 1173 Campu-Lungfi. No. 1181 Focani.
PLASA

Satula

Mt 4-lea

despre copil i dinteacetia cap suntti btieti

cate fete insemnandu-se pentru fie-care de cati anni

este, al 5-lea at a plAtit dinteacei doul lei i in fine
in rigla cea maT de pe urmit se vorti insemna de- 6
osebite impregiurtri ce se vorti ivi pentru vre unulti Z

dinteaceti enoriaT, ori ct nu vi fi in stare de a

plti acer doul lei WI et a lipsitt din satti. Acele
catagrafii vort fi indoite din care una se va trimite aici la Eforit rt alta se va popri la D-ta. Dupa
acea candidatult va Oa unti deosebitil catastift in
care va trece in potriva numelui fit-ctruia stn
banii ce va primi j dada va urm6, vre o impotrivire de la vre-unult din steni la plata dreptului

No. 1178 Buzt.

No. 1179 Braila.

No. 1170 Rmn.-VAlcei.

Catagrafia de enoriafi sifteni ce sunt cu locuinfa inteacelei sat.

De are copii.

NUMELE

'g

0)

Ka

PRONUMELE,

.0

-.a
-..c...

xl

Si

Bagar1 de
smti.

as

st se va alresa ditra sub-ocarmuitorti ca st se

ANESA No. 28 (bis.)

fact. implinire ; asemenea catagrafit, precum s'a a-

COTRE DEPARTAMENTULO DIN LAUNTRU

rtatt mai susti se va face de done ori pe annti,

una la St. Dimitrie i alta la St. Gheorghe ca st

1838, No. 904, Sept. 16.

se adarige in liste pristsale enoriailorti ce, mtrinDupe poruncile date pentru -infiintarea saelorit
du-se in vrstit st insuranduse, se volt deosebi publice pe la sate se afl acum adunati pe la tte
err casele lorti i se volt scAd ace!' ce se vor sclele normale nut mare numrti de carldidap, call
..
min set volt cAd in nedestoinici, de a put pit- se pregtescti a fi invtiitori pe la sclele cormti banil ottrap.
nale. Penti u lfa acestorii candidati sunt date poCandidatii vorti av a'I strange banii numai pe runcile Onrb. Departamentii pe la ocarmuirT ca, potint semestru trecutt, rii ni0 o data inainte, .ct trivia"' cu coprinderea regulamentulni, s se stringt
de .va fi trebuint O. se deprteze vre-unulti dintr'- ate duoi lel de fit-care familit de prin sate, inst
na pentru nedestoinicii s nu se mal fact invt- pint acum nu s'a intocmitti nici o orndulit in ce
luilt puinduse indatorire ca st intrct inapol ba- chipti a se respunde lfa acestoril invtttori. Eforia
riff la salt. Cu Vote acestea , fiundri ea multi din clrt , chipzuindti a .inlesni i a regula acsti rescandidap at apucatti de ati luatti de la WO banii pundere , propune Cinst. Departamentti urnittrea
in ainte, aceti bani vorti reman pe sma acelort intocmire : Dupe ce se vord strange acei duei leT
candidtp pant la St. Gheerghe viitorti i atunci dupe la .tte familiele de prin sate, se vort pstra
'viindt .irtI la sc011 toti candidgii, se va face a- la ocirmuiri ,. fill a se respunde nemnui vre o
legere de aceia earl volt fi Cestoinici i de acl in- para dintr'nil, decitti dupe deslegtrile ce se vorii
nainte se va regula ca invtAtorii de sate st nu da de la Eforit. Pentru acstt respundere de bani
'i primsct leuld decatti la siritult fit-ctruia profesoruld sad normale din tapitala judetului,
semestru, dupt inscrisulii de destoinicie ce li-se va trmitndii maf antiti listt de invtitorii, ce se
vorti afla in lucrare, va insemna i vremea pe citt
da de catrt D-ta, (Ana se vorti sloboli din sclt.
se cuvine a lua lf fit-care invttorti dupit a sea
No 1174 Giurgiu.
No. 1166 Craiova.
No. 1176 Ploesci.
intrare in slujbit ; dupe aceea Eforia, intocmindil
No. 1167 Cernett
statt de lefile ce vort fi BA se Aspunlti , va da
No. 1168 Targu-Jiului. No. 1176 CAltra1.
No.
1177
Targovetea.
slobolire profesorului de la judett sit primsct de
No. 1169 Caracalt.

www.digibuc.ro

60

la ocirmuire, suma copring inteaceld statd , si sii

o rdspuntla pe la invetAtoril de prin sate in duod

teed cum in 1840 se mal regula cestiunea lefilord.

ANESA No. 29 (bis.)

cAtiurl, adecti prima-vra, ca,ndt intrA candidatil in

sc6la normala spre maI multA a lord deprindere
la invdtturd, si tmna , cAndfi esd de acolo ca sa

EFORIA SOLELORC NATIONALE.

se IntrcA la saele de pre la sate, atund invdtl-

1840, August.

toril primincld din mama profesorulul , ord iscAli

Cinstitd Visteril
in condica, ce se va trAmite acestuia de la Eforil
inteadinsd pentru inscrierea lefel invdtAtoriloril de
Prin firojectuld din regulamentuld organicd se oprin sate.
trasce ca, pentru plata invdttorilord de pre la
sate sA se respund de dare fiA-care enoriasd cAte
ANESA No. 29.
leI duoI , dAndu-se deosebitd inMiltoruluI si eke
DEPARTAMENTUW TREBILORO DIN LAUNTRU done chile de bucate.
Fiindii el acum dupe mdsurile, ce s'ad Man, s'a
22 Octom. 1838.
intocmitd scoli comunale msI pre la tte satele din
Cinstitd Eforil a se/detail.
principat, i invdtAtoril de pe la aceste scoll drSpre a se put pune iu lucrare cu mai bung at o mare neinlesnire cu primirea dreptulul lord
o.rndula mesura luatl prin poruncile ce s'At fostd din maw, sittenilort, Eforia socotesce de cuviintd, a
datd maI dinainte pe temeiuld adresuld onrb Eforil da in cunoscinta cinstitel Visterit urmAt6rea chip, asupra implinirel banilord, cuvenitI a zuir e :
cu No.
se respunde candidatilord alesi de invtatorI pe la
I. FiI-care enoriail sit fie datord a da la cutia
sclele de prin sate, WA de a mizloci neorndui6- satuluI aceI doI lei, insa und led la Sf. Gheorghe
lit sd invd1m5.61A la rostirea acestei imprejurArr, , i altuld la Sf. Dimitrie.
precum si impovdrarea locuitorilord cu implinirea
II. CAndti imvtAtoril de pre la sate volt fi sA
de o-datA a sfertuluI Sf. Gheorghe si Sf. Dimitrie. primscit plata lord , adicA la sfdrituld fil-clrula
In urina chipzuireI de mar sus, puindu-se inaintea din semestrele Sf. Gheorghe si Sf. Dhnitrie, sA se
tutulor kcArmuitorilort judetelord prin circularea inkiseze la cutia satulul , din care, fao cu ficiele
poruncel a face urmarea ce se artd, aci :
ornduite prin regulamenta pentru. deschiderea cuI. CA pe la eel mal multi din invdtAtorY, urmAndd tier, sA i se de banl pe numdruld enorimilord din
sit se fi rdspunsii de cAtre insisI locuitoril satelord acestil WO si sA de invdtAtorului ehitanta de pribanil cuveniti al simbriel pomenitilord candidatI in mire.
socotla semestrului trecutt , ocArmuirea sI stAruIII. FAcndu-se acstA platA, sub-ocArmuirea sA
scA ca implinirea acelord cite dour lei sii-1 iea in- se indatoreze .a incunosciinta indatl .ocarmuirel loceperea de aid inainte ; adica de la 26 ale urmi- cale , care va insciinta EforieI pentru a el regula ,
toruluI Octombre.
si pentru mdsurile ce trebue sA se de in cunosII. Banff, ce urrn60.1 a se strAnge, adicA leuld o- cinta profesornluT fiA-clreia scle din orast , ca sl
rnduitil, s se iea ingrijirea de chtre ocArmuire ca se scie cA invtAtoril 'I ad primitil la mAna lord si
s se respun4 de cAtre fil-care locuitoril sAtnt sA nu rmAie la ned unuld dintr'nsiI cu;ntd de
in primirea d'a dreptuld a pomenituluI invdtatord, pricinuire din sc6la normalti.
WA de a se amesteca cAtu-s1 de pnind maIllmltd
Cinstita VisteriA drd cu cinste este rugatii O.
.sub-ocArmuitoruld, de cAt numai ca nut esecutora bine-voiscl a pune in lucrare cele de mil* spre
intrn all urma fil-care dintednsil datoria prescrisk intocmirea mdsurilord artate, ca invdtAtoril de pre
rdmAindii in nelucrare cele ce li s'ad maI fostil la sate sA-I primscA regulatii acel doi lel d'a
poruncitt Antditi pentru chipult respunderel, si cele- dreptuld din cutia satulul i a imprtasi apol pe
alte prin profesoruld sad din capital&
Eforil cu cinstitd respunsd.
Departamentuld are cinste a da in cunoscinta O.
Eforil lucrarea de mai susd spre sciintit.
.0

www.digibuc.ro

61

ANESA No. 30.

DeparMmentu1d Trebilord din Lduntru aid Priocipatuint trrei
Romnesel 12 Noembre 1888. NQ. 1950.

Cinstild Eforii a sclelorit.

In urma otnoseniel acer Cinst. Eforil en

1190 arlitare ca, din raporturile ce aa primitd de

la unil din profeseril sclelorfi natibnall de prin
jullete, s'ad hisciintatti ca mulp din candidaSI de
invliSatorl pe la sate se alma' de ctra arendail
moielorti prin silnice mill6ce, eu dorobanti ea sit

No. platsca tte drepturile proprietaricescl cu cuvntii

1222, dAndu-se poruncile cuviincise ctra tte ocarmuirile judeSeloril ca prin inSelegere cu DD. proprietarlI satelorli, pe unde se vora aeda scle de
invqatura , sa faca punere la cale a li se inlesni
darea Jemnelora trebuincise pentru incahlituIti lord

ca acel candidaSI le sunta dajde de clacaI prin

contracturile orenduirel , Oncla ereaa Wile Mereva fi middinSaSI ca duptt porund cu No.
locita D. ocarmuitora prin ale sle bune *Ike
Clitra D. proprietarI i arendasT spre a nu se me

i a se indatora 0641 copiilora, ce se vora afla supra nisce asemene candidap de invlitaturI de
la invlaturl, ca sit le transportu6sca cu rnduld
de la locula ce li-se va areta de ctre D-lorti
proprietaril. Departamentulfi are Cinste spre rlispunsil a 1. face cunoscuta.
ef. Departamentulul Mix. Ghica.
ef. Secs. D. Taciu.
Besot.
SA se ilk in cunoscinta profesorilora de la se&
lele normale disposiSiile ce a luatti Cinst. Departamenta din Launtru pentru Incallirea sc6lelor co.

munale.

drepturile proprietaricescl, nefiindti nicl vre una lucru insemnata, ci i printeacsta i-se pune in ainte ocarrnuirei a Insufla prin pohtirl mal cu dinadinsub In gindulti D-lora proprietarI i arendasl cu-

viinSa ce este a se apara acestl candidap de reciprocele datoriI, adangndu-se ca o asemenea tn.mare, ce de sine1 s'ar fi asceptata sa o fad, va
aduce iiu puOnit lauda i Domneflorti i folosa In-

semnatorti spre sin* ce se va intrebuinta de ctra pomenitii la invliSatura tinerimeI. Era de urmarea ce se va face spre sfgituld de maT susil
sa raportuscit Departarnentulul
ca deslusire.
.
.

ANESA No. 31.

1838, Noemb.

Departamentuld Trebilord din LAuntru ald Principatuld terrei

RomInesed. 1834. Noemb. 18, tu No. 1988.

ANESA No. 32.

Cinstitei Eforil a sctelora Nationale.

Dupa adresa Chist. Eforil cu No. 1190, dAndtise cuvenitele poruncl clitra ocarmuirile judelelora
pentru aplirarea, ce se cuvine a face proprietaril
inveSatorilorti de prin sate de rlispunderile datoHelord reciprocitgel, acesta Departamentd are einste spre rlispunsa a 'I Inainta pe MO acsta chiara
cop% dupa pomenitele poruncl spre sciinta Cinstitel Eforil.
Sefula Departamentulul Mix. Ghica.
efula Secliel D. Taciu.

ANESA. Nr. 31 (bis.)

EFORIA SCLELOR DIN PRINCIPATUL ROMINIEL

No. 1189, Noembre 2. 1838.

Cinstitel Mari Vornicii clan Launtru

Pentru slobolirea acum a candidaSilord de in-

vlitatori ca sa mrgi pe la satele lord, Eforia s'a

adresata ctra ocArmuirile judeSelora , poftindu-le
ca acei canditlap, ce se vor face cunoscuSI de cd-

tra profesorula mad normale ca Banta 6estoinicI

a preda 1 el invliStitmile pe la copiil satelora, sa
se asele WI in incaperile ce se volt gasi prin
sate spre a put sluji de scla , sd vremelnicesce
in casele de sfatti One ce se volt cladi incitperI
inteadinsti pentru scle.

Eforia cu cinste da ac6sta in cunoscinta Cinst.

DEPARTAMENTULt TREBILuRtr DIN LAUNTRIL Marl VornIciI i o rgl ca 0, bine-voisca a se
da si din partea acelul Cinst. Departamentil enOcelrmuirii Judetului.

viincisele poruncI atilt P. onor. ocarmuirl, ca pe la

nil nadejde ail mal priimita Departainentula satele nude nu se gasescil de o-cam-data alte inacum otnoenia Cinst. Eforil a Sclelora eu No. caper!, 0, se slobla vremelnicesce casele de sfatil

www.digibuc.ro

62

spre a-se tin intr'nsele sclele comunale de cg- mare neornduilt, sc6la trebue lrgitg, cu prispa
trg, mal sus4 argtatil candidap Ong ce la Vira i lungit cu tinda.
viitre se vor zidi inteadinst case pentru scle.
81oboia

ANESA No. 33.

CINSTITET EFORIT A SCUELORO NATIONALE.

Trei-leci i noue de copil at invgtatti; 35 erati;

numai 4 cunoscg slovele i niel nu scriatt din multa neorenduil a candidatului, scla trebue lungita
cu tinda.

Prot. scold normale din Judetula

Domnescii de josa

Plecndg din Bucuresci la 3 Aprilie pentru a

revisui sclele comunale din acestg judetti, am urmatt pre catt m'a iertatti vremea si de starea
lort cu cinste face cunoscutd cinstitei Eforil cele
urmatre:

Optfi-sprellece copii aU inv4att, 14 ereat, invetltura eu bagare de smt, invetag hitru o cast
data de proprietariti pre care vrea se o drgg
pentru sc61g, drt nu pte implini trebuiqa; fiinda
de zida si numai de dot stngeni lungg, si do doT

PLASA SABARULUI.

&tub% Glam.

Dovinescii de susa.

epte-spre-pce copiI att invgtatd, 9 ereat, invgDone-filed i sse de copiii ; douelled ereat a- ttura cu bagare de smg; WOOD inteo cast prea
tund in scli, silabist si scriati cu bdgare de salt, micul inchiriatt de satti; pentru sag nicT o rostire.
trel dintre densil citeag binisiorg, scriag dictando
Catichea.
invgtaserg, i rugacinni ;
scla e pr mid , trebue lArgitt, trggndri pgretii in marginea prispeI
Candidatulg lipsea , at invgtatt coph pr pucisi lungit Ong in odaia candidatulul stricandt tin- ng, vreme din indarittnicia candidatulul, fiindt
da din lituntru care esti de prisost,
pr
scla trebue largitg cu prispa
gitA cu tinda.
Ciorogarla.
Candidatul lipsea intealtt satil, cincI- spre- Oece
copil sedeati in scla; scla trebue lArgitt, cu prisCandidatul, care a urmatg in sc6la normale, l'a
pa si adtugndus e. tinda la lungime.
gonitt proprietariti la 6 Martie, puindg in locu'i

sul invete copiI pre unt altu, care singurt nu cu-

.Flocesta.

nsce tablele

cetire.

Done-4cl si patru copil ail invgtatt, optil-spreColintina din deala.

Oece ereat atuncl in sclg, scla trebue largitt, cu
prispa; citirea i scrierea cu bggare de smt, sse
Trel-spre-Oece copii at invgtat, 9 unit, cetiat
copil invgtat ruglciuni ;
Pentru sat cumpa- pre table bine, nu sedan, ne avndt cele trebuinratt, o cast bunt, drit trebue lrgitit cu prispa cise, mnv inteo cas veche meremetisit; pentru
adgugath tinda la lungime.
sc16, nic1 o rstire.
Simidreni`i

Poenari

1u

Enictid.

Septe-spre-lece copii ait invgtattt ; 13 ereat, in-

Patru-spre-Oece copil ail invgtatt, 12 eratl, invgIgtura cu pucina btgare de gait, pentru scla vetAtura cu bagare de Ong, 5 invgiat rogliciuni
cumpgrasert o cast (mare) care t;u nid net me- si ceva cintarl, scla e fcutit, dupg, modelg si mgremett nu Vote fi bung.
rimea caselort de satti.
Colintina din vale

Invgtittura frg, blgare de smt, candidatulti in se-sprellece copil a invgiatt, 13 ereati, WOO-

www.digibuc.ro

63

tura cu pucina bggare de smg, invtail Intr.() cast Inqhiriatg de satg, scla e neisprgvitg, trebue
lgrgita cu prispa.

Copdcenii.

Patru-spre-dece cop at Invtatg, candidatulfi erea

de 2 septImni reg bolnavil, scla trebue lungitit

cu prispa i lugitg cu tinda.
Doui-spre-dece copil ag Invlatg; candidatultt lipsea atunci, scla trebue irgitg cu prispa i lungitg cu tinda,

Doue-decI i unu copil ag Inv64atit,

17 ereail,
Invtgtura Cu bggare de smg, scla fiindtt MeeGeindava.
putg pr mica , am oprit'o din lucru, i s'ag
sittenil cu arendaulg ca sg o prefacg, caruia
Unu-spre-dece copil all invt,atri,. 9 creel, Invtail
CU pucina bagare de smg , scla trebue facutg am hotargtg o mgritne potrivitg cu numerulg Enoamendoue odgile una, lrgindu-se cu prispa i a- riailorg.
daugndu-se alt odaig pentru candidatg.
Dobrenit
Gura crucerulut
Doue-deci i epte de copil, 20 ereag, cetirea i

Doue-deci copii a. Invetaturg cu bggare de s- scrierea pre tablg. cu bitgare de gull, 6 cetg lipre orT ce carte i InMaserg i rugamg., 10 cantag biniiorg, sc611 nu erea, InMait In ceri
casa candidatulul pn se va aeda satula la linig ciuni, unulit lucra adunarea i scliderea din aritea a fad scl.
mega i scia dictando biniorg acla pr mica i
ca sg se undrepteze nu se pte.
Cornelu din vale.
Bercenit
Copiii nu invlaii, WI la sloboOirea candidatupece copit alt Invetatg ; nu-I mai MOO, de 3
lid din scli, ne fiind table tipitrite, nu 'i s'a data.
Scla fiindg numal urzitg , trebue lungit5, cu septgmiinT act nu vrea se i ded a Invta in casa
Scla, fiind numa urzitg trebue
cgte ung stnjinti, ridicata temelia i mat' ingltatg candidatuld.
lungitg i largitg cu ate unit stkjing, Inaltatg, tetavauu.
melia de doue palme i mal redicatg tavanulit.
Darasct
Stiubeti.

Patru-deci de copil ag Invlatfi, 27 erail, Inv&

tItura cu puciuui bggare de smg, Invtat inteo
16 copil ail Invtatg, 9 ereag, invtltura cu pucasa pr mica Inchiriatg de satii, scla .urzitg pr cing blgare de smg, Invtag Inteo casui micit Inmici, trebue facutui o scla maI mare, fiindg No. chiriatg de sag, nu e nict o rostire.
(scoriastilort) Enoriailor trecutg de. 200.
Oresci`i Crucerulut

8 CopiT art invatit ; nu-1 mai Inveta de 3 sepereag, WO- titrni pentru ca nu vreat sg-1 de. Pentru scla
ttura cu bggare de smg, 5 invtag i rogaciuni. [Iva gatitg din materialg, dr nu Incepuse la lucru.
Pentru scla cumpgraserg, o casa, cafe trebue tarDoue-decI de copiT aft invtatii,

1.7

gita cu prispa i facute amendoue (Agile una

CiocovenY.

adaugndil odaia pentru candidatg.

12 copiT ag Invetatii, cetirea cu bagarede smit,

Dll scriat, ne avendit cele trebuincisa, pentru sc-

Copticenii de miOlocu.

la nici o rostire.

Copiii nu aft Invetatti, candidatulit a lipsitt teal

vra din scla., scla trebue largitg, cu prispg, i
adaugat tinda la lungime.

Valea Dragulut

10 copil aft invtatg, 8 ereag, luvetittura cu buigare de sma, Invtail In tinda easel candidatulul,
ne avnda altui casa ggsita.

www.digibuc.ro

64

cina Ware de smA, sc6IA nu e, nefiinda ineg, satulti aselatt la linitt.

PLASA OLTENITIT.

Satula Frurnupii.

Aproplit

12 copii ad invtatt, candidatuld lipsia de

Nu tinutg sc614, 'pentru el nu-i a datd cask,

pentru sag nici o rostire.

One; pentru sc61A nieT o rostire.

Ber

Candidatulti lipsia, pentru sag, dreseserti o cash

data de proprietarit pentru acsta, care 'Ate fi de
ajunsti.

Anica.

2g de copii ad invtatd, 23 erat, tilabismu cu

pucinA Ware de gull, 6 citeat i scriad binisorti,
invtad si rogAciuni, invtad in casa candidatulul,

Hotaru.

pentru sag, niel o rostire.

Candidatuld lipsia de doue septamni, pentru

UlmeniL

sag, nieT o rostire.

12 cop ad invtatd 9 erad, invtAtura cu 1)1gare de smA, invetad in casa until stitnt, in care
16 copil ad invtatti. 10 era, indtAtura cu bA- era si und resboig , pentru salt nici o rostire,
gare de smg; in;ttati intru o cash' inchiriatg, de spund ch o s o fad, Esc. s. D. Spatar : C. Ghica.
satd; pentru scli nieT o rostire.
Crivetiu

PLASA CIOCANESCILORD.
Roclovanu.

Curatescii.

16 copil ad invtatti, 15 erad ; la silabismti cu

pucina Ware de smA, nu scriad, ne avndd cele

13 Copil at invgatd, 8 erad, invtAtura cn putrebuinci6se, 6 citead binisorti; inv6taserA rugAciunT cilia Ware de sing, , scla pr mica i ca sit se
scla in- indrepteze traue prefAcutg.
cAntAri, invtat intr'o casa pr
ceputh pr micA, trebue fAcutA una mid mare, fiGaricenit.
indd numruld enoriasilord trecutd de 320.
16 copii ad invtatg, invet Aura cu Ware de
Ctiscirele.
smA , scola asa de mid, inchtd, fiindd inteksa 3
10 copii ad invlatil, 8 erati, invtAtura cu pu- band, cercurile nu se potg lAsa.

cina Ware de smA, invtag Intr.% cash' inchiriath

de NW; pentru sc61g. nici o rostire.

Frasinetfi.

11 copil aJl invtatti, 8 erag, invtAtura 'cu bAgare de grail, scla trebue lungitg, cii tinda i largag,
cu prispa de la spate , fiind Mcuti cu doue
35 de copil all invtatd, 16 erad, invtAtura cu
bAgare de Ala , 6 citead binisord i invetat ro- prispe
gAciuni, invetad intr.% casa data de proprietariti,
Chirnotii.

Obitesci noui.

8c4516. na e; trebue lAcutg, mai mare, fiindg num-

20 copii ad inMatti, 16 era', inMAtura cu

gare de sml, 6 inMaserA rogAciuni, sc6la trebue

ruld Enoriasilorti trecutti de 360.

Gellbenapt

lungitg, cu tinda.

14 copil ag inMatd, nu4 mai invta fiindti lu41' la munch eel mai mul1, sala e pr mica si
ca sA se indrepteze nu stA mizlocu de chtti sA se
prefacA.

Suhatulil

Copiil nu-I invta de o lung. , nevrndti sAtenii

dee , scla pr mica si pardosla mal josti de
citti facia pamntulul.

17 copil ati inv60,til, 13 era, itnvNitura ea pu

www.digibuc.ro

- 65
datului. pentru care i platea chiria , nu-i mai inv6ta de doue septamani din neornduila candida15 copiT ail inv6tatt, 11 erean, inv4atura cu ba- tulul; pentru sc61A nici o rostire.
gare de sank acestti satil aril trebui unitt cu UlBelciugatu.
mu, fiiudti mai unil trupfi. cad are numai 45 de
enoria1.
11 copil at invetatt, 4 ereat, invetatura cu pucina bagare de sma, inv5tat inteo casa inchiriata
Nenciulzi.

Utmu.

de sett; pentru sag, nicl o rostire.

Copiii nu inv61(ati de doue luni, tindil candidatult reti bolnavil, scla urzita pr mica, trebue
facuta alta mai mare, fiindil numrulti vtioriailorti
trecutti de 200.

Bomga.

20 de copil at inv6tatti, 8 ereau invetatura cu

bagare de sema , 4 inv6tati i rogaciuni ; pentru
scla nici o rostire.
Tarascii.

12 cop! ail invetatt , at inv6tatt intr'o scla

data de unti satnti nu-1 mai inv6ta de o lurid,
ne mai vrndti sitnult sa de casa ; pentru salt
nici o rostire.

PL ASA DAM BO V IT.ET.

Afuniailii.

13 copiT at inv6tatd, 9 ereati, invtatura cu IAgare de sma, invtati inteo casa inchiriata de satti,
pentru scla nici o rostire ;
Fiindfi ca mal t6te
saele , uncle stint factite, sunt aetpte in facia
pam6ntu1ui cu tavanu lost i ad prea pucinit deosebire de easele satenilort, plecatti rogil pre cinstita EfOrie a face cele de cuviinta ca in satele care nu suntt (acute) Inca incepute, se le facA redicate de 2 palme din facia ptimntului , tavanu
mai Man i ferestile mai marl'.
Profesor B. Jorju.
No. 16.
16 Maid 1840.

Ciocanetif Serbl.

19 copil ail inv6tatti, 13 eread. invetatura cu bitgare de guilt , invetati intr'o casa inchiriata de

sta.

ANESA No. 34.

CINSTITEI EFORII A SCOALELORtr NATIONALE

Ciocdnet,ii romeini.

Prof, scli nafionale din judetulii Ilford.

2 copil ad inv6tatt, din neornduila candi.datuluT inv6tAtura Ma bagare de smii, scla Nee- Dupd scirile aduse de revisorti plasilord, cu
puta pr stramta , NB. aceste 4oue sate trebue cinste faciti cunoscutd Cinstitei Eforif, cd invetdtuunite fiindti unt trupti i de o proprietate, numal ra copiilord din acest judera merge pr slabii
MAW din lipsa inaperilorti ctii si din ne dacu numire de Ciocan : rom i srbi.
rea celorti trebuincise, dupa care socotiamil de
Obiletii read.
trebuinta spie a rn6 duce a revil;lui pe catti m6
18 copil at invAtatti, 11 ereat, inv6tatura cu ba- va ierta vremea.
Drti, ca sti, pta acst revisie aduce o mal butt
gare de gm/I, sc6la trebue lungita, cu tinda i
inbunatatire,
rogfi pe cinstita Eforia 0, bine voigita cu pritpa.
&di a face cele de cuviinta, ca se mrga Inpreuna
Sdruletii.

cu mine i sub orarmuitorulti plaei, ca, ottit nduse

14 copiI at inv6tatt, 11 eread, in.v6tatura cu bi- o data facerea tncaperilorfi, alaturarea sat( lorti i.

gare de sera, sc6la pr mica, trebue tungita

eu

altora trebuintise, sa se i puna tn lucrare.

tinda i largita cu prispa.

Profesor: B. Jorju.

Plasm

Nr. 10
24 copil at invetatt, '1-a inv6tatti In casa candi- 14, Martie 1841.

www.digibuc.ro

66

ANSA No. 35.

I satuluT

CINSTITEI EFORII A SCOLELOR NATIONALE

Prof'. sad normate din judetulli Moil

No.

Id, ne-flindd Inca facute scede, rog pre cinstita Eforie sit bine-voiscl a face cele de cuviint
ca sa selaci calla se va put maT curndii, cdci se

No.
No.
No.

apropie vremea invtAture1 copiilord stenT i din

No.

prieina ne incapOritorti se face mare fanpedecare in invlatura lair& Derti, pewtru

No.
No.
No.
No.
No.
No.
No.
No.
No
No.
No.
No.
No.

mai inalte, ferestile mai marT, marimea sdlel de invOatd copil se tid celii putind de duel stanjeni

lung& si patru la* la satele cu No. mai midi de

o add cinclOeci de familiT si forma dup pland ;
cad, dupd cumii .se fad, cu nece und chipd nu se
potd WOO copil intr'nsele dupd modul Lancasteriand.

Profesor : B Jorju.
No. 52.
Septem. 22, 1841.
Bucurescl...

pe c611 din invtAtori vel cunsce cd

s'ad abAtutd slin datoriele lord sd -I dai in cunoscinta Eforidi ca sa chipzuiasc apol impreund cu
D-v., div pdrerea ce vei da, pentru indreptarea ce
trebue s& se fad,.

In cele mai multe sate dintr'acestd jude-

cd prin sate pre unde s'a ispravitil sunt cu totulti

ne potrivite cu trebuiuta, o rog a face cele de
cuviint ca sd, le fad. ase0ate pre stalpil easel cad
le facd de slugesce fata piimntului de pardoslii,

89 Craiova
90 Targu-Jiu.
91 Caracdla.
92 Rmnicul-VMcii
93 Slatina.
94 Pitesci.
95 Campu-lungtl.
96 Tirgovistea.
97 Ploesci.
98 VAlenil de Munte.
99 CAldrasi.
100 Buzii.
101 Rosil de Vede.
102 BrAila.
103 Focani.
104 Cerneti.
105 Giurgiu.
106 Ilfovd

Invdttorii eread necapabill, drd si necapabili cum

erad se Wad si ei de scld. Atunci Eforia cre0

a irnpedica ruld prin urmAtrea circularii.

ANESA lio. 35 (bis).

Circular cAtre profesorT. 1846, Decembro 23.

S'a facutd adesea ori bAgArl de ,,sm el unii

Nu numaT localele lipsiad ; vedeti ce lice aci de
din
invtato-..ii sateloru, gsindd pricing de a se IAinvOtori.
CIRCULAR CA'PRE PROFESORD DE PRIN JUDETE
1842 Februariu 6.

Eforia a luat sciintii de la cei maT avuti pro-

judetfi ea invtatorii sclelorti de prin sate nu pazescfi sela, cand

pielari dinteacelii

stint indatorati a da invtAturl la copiii satului, ci

o pustiescii frte desfi si cd in baserica satuluT nu
hied slujbd de cAntdretil sd de trcovnicd unit
dinteacei cand dati, ce prirnescd acele dou chile de
bncate si e in sfarsitii acei invtAtorT ied acei
doui lei i porumbuld fiird a face vre-o ispravd.
Eforia scrid D-v. ca fail intdrOiare s, te intelegi atatt cu revisorii, lusarcinati cu cercetarea sc
lelord comunale, catil si cu ling din candidati pentru starea acelerd scle, cerndd pentru dovd de
urmarea copidorti in sc.616 incredintarea aleilorii

pAda din slujba acsta pe la inceputuld trimestrulut Octombre, dup. ce adecd 'i ail primitd lfa in
tot cursulu Verel, fail a da lectid scolarilord satulut i cu acst tragere a candidatulul rmane
scla comunald inchish pe ttA Irna ; de aceia se
said D-tle ca de acum inainte nici und invttor
nu va av void a se trage din acstd slujb& in
ori-ce vreme a anului, fid mdcard a sea cerere ori
Antru a se preoti sad pentru vre o altd impregiu rare, ci aceia se vord s1oboo;li numai in curgereatrimestrului de Aprilie ta sA remand indestuld Weme

spre a se OA si a se gregAti altu candidaff, prbli

la inceperea trimestrului .de Octombre, ca sii nu
rmand scla rnchisd din lipsa invtAtorului.
Midi' ns vre unulu din invtAtori va cAlca
acstd ornduld, va fi supusii a intrce top banii,
ce va fi luatd pe trimestrele ce vord fi trecute de

www.digibuc.ro

67

la 1-id Iu lid 1366 In trimestrele In care acela va

voi sl 'I (We dimisia sd se va fi fAcutt nevlnt
de la scla satultd.
Acst regulA o fad D-ta cunescut totor4 InvlAtorilort ca s aibg din vreme sciintl.
No. 1457 Cerneli.
No. 1458 TOrgu-Jiulte.
No. 1459 Carachla. No. 1460 VOlcea.
No. 1461 Pitesci.
No. 1462 COmpu-Lungil.
No. 1463 Ploesci.
No, 1464 Tirgovitea.

ANESA No. 36.

CINSTITEI EFORII A. SCLELORO OBSCESCI.

ANESA 36 bis.
CINSTITULUI DEPARTAMENTO DIN LAUNTRU.

Profesorult sclelorti incepCtre dintra acestit

judetil, fitcadil revisia sedlelora de prin sate, min

raportuld set de subt No. 69 dit In cunoscintii acestei Eforii, c in cea mai mare parte Incit pinit
acumt nu s'an fAcutd pun ere la cale de a se clitdi scle i din potriv i cele ineepute , litsn du-se ne isprvite, se derCpan, din dare pricinit
urmgI c nici candidatiT sit nu aibit unde inveta
pre copii stenilort.
Ci fiindd el din cAderile i datoriile acestei E-

foril este de a preveghia atOtti pentrii clAdirea, imbunttirea, Inaintarea sclelorri normale de prin
Intre pedecile, ce oprescti invetatura copiilorti ()rage, clta i a acelord romunale de prin sate, pensteni, lipsa sclelord este una pr insemnat, fi- tra care se Intmpinit maY multe impedeciirl ;
ind-cl duPO ce Onch6 IAA acuur nu s'a ihentd De aceea are cinste irAI a maT roga pre aceld
in eea mai mare parte, apoi si eele is- cinstitd departamentt ca sA bine voisi A de a lua
msurile Cuviincise, atOtO de a se cldi sclele din
pravite, flu,i red faeute si lashmhile ne not,
catO si ale sevri pe cele Incepute i neseispravite, s'ad derpanatil. Acste en cinste vrite, cad, lsandule aceste din urm in starea
arOtOndu- o cinstitei Eforii o roe' se bine-voisc de acum, ne aparatd urmzit a se derepana cu to a face cele de cuviint, el attar' i pre cele fiticute tulfi i in urm a se face cu cheltueli, cu care se
se le grijscit de acifmil ca sit .se Oat gti One impoverzk aatele mai virtosd cOndii einstitulti
la N.remea inceperet invOtturei copiilord sittenT departatnentii pretuesce cA de unft mare folosd i
trebuinta este pentru inaintarea civilisayei i a
inteac6,stit irn..
bunel cresceit, din care se ascptit fericirea obscei,
Profesor : B. Jorju.
sit se desevmscA sclele.
Acsta ndjduitit
Na 66.

Profesoril sclei din Ilfota

fericire nu lipsesce Eforia a o recomendui la pi-

2 Septembre, 1842.

rintscA ingrijire a cinstitului departament5.

Bucuresel.

') Din lipsa de locale invltorif erea adesea siliti s Indatork a se muta cu voia proprietarilora din am n
nu lozu6sca, in satula uncle tineati sela, Judecese ce per- done satele.
derea de tempii, eke absente de la Bala, pe vremi rele,
No. 1142 Cerneti.
anda iny4Atorula spre a veni diminta in satul uncle
No. 1143 TOrgu-Jiultd.
avea sc616., trebuia sit puna doue Ore de eale 1 tece aci
No. 1144 Caracala.
unti acta constatnda ae6sta :
No.. 1145 Valcea.
No. 1146 Slatina.
Circulati, 1846, Septembre 7.
No. 1147 PitescI.
No. 1148 TOrgovistea.
S'a mal seeisa D-v. dt fia-care candidata de invOt

Wei trebue sa-sI aiba locuinta in satula in care se aflO.

gala , ra nu aiurea. De aceea veI ingriji D-ta eagle

acum inainte BA nu recomandezI pe vre unula care sd

n altil Bata si sa firt. scla intr'altula. tra anda

tui va sta putinta a sT gas i candida.a, care sa in
acelasa Bata in care se aft scbla, atunci cela ce se va
gsi de aiurea sit se indatoreze prin insecisa ca fara
titl

alt zabavit, indata ce se va aproba de &titre Etoria, BA

se mute in satula in Care este sela. Acsta insemnare
se va areta de catre D-ta totil-d'auna in ra.porturile
prin care vei recomanda 'pe candidatI, din noa insemnfindaca cutare recomandata este din cutare seta si se

No. 1149 Valenii de Munte.

No. 1150 Ploesci.
No. 1151 Cdropu-Lunga.
No. 1152 Rosii-de-Vede.
No. 1153 CfilrasI.
No. 1154 Braila.

No. 1155 Boar!.

No. 1156 FocsanY.

No. 1157 Giorgio..

No. 1158 Craiova.
No. 1159 Ilfo'vula.

www.digibuc.ro

68

ANESA No. 36 (bis).

Starea scblelorn din toto Pr;ficipatulti pAnd la 1-ifi WM 1842.

SCLELE DE PRIN JUDE TE

TOTALD
Nr,
se6ie_

cli3colajt.e

lOrti

send lele

NT.

SCOLA CENTRALX DIN CRAIOVA

OOP

Sc 61e

mun]e.
Nu m ef

judetelor

T OmA

Sclele Normale

&edit central
din Craiova

7,

Felul ino

vttureI

o
4 r.;

o
o

Numele
ormiu1uI

Z o
o

Nr.
Nr.
profeso scolalord rilord rilor
Nr.

sedIe-

Craiova sum ... 2358 16

53,794

338

INg=1111.

MehedintI

260 6630

Cerneg

Gorgiulfi

160 3806

T.-JiuluI

114 260 6714

CLASSELE
Classulil Antal5 11 al

vacant

160 3806 doilea de IncepAtorl

212
60

Classula III-l idem.

Doljiul

Romanap

150 5125 13
1.11 3096

Gre4

Wlcea

179 4726

OM hi

113 2404

-^

142 3109

rgeiul
111usc

354 Craiova
20 Caracteu

120 179 4846

Slatina.

154 113 2558

127 PitescI

113 147 3349

3 Romnesci
2 GreeeseI

Trances A
Romnh

20 Trgoviste

8 Rom. 4 el.
Fr. 1 Bulg. 341 PloescI
Evreescl

95

85 1542

94 149 2306
158

67 1220

SAcueniI

138 2190

Greclch

10 Buzet

87 139 2289

Buzeulu

101 1521

Grecseh

10 Buzet1

87 102

Rmnicul
Sratfi

96 2024

2 RomnescI
1 Frances
1 Grecdsch

Brila

30 7101

Grecse

25 BrAila

Ialonaita

50 9151

4 Romnesci

70 Clra0

\Tiara

143 3721

Grecescie

2 RomfineseI

4 1 Grecsca

FocanI

97 Giurgiu

118

50 100 2112

168
45

31

903

56 1030

203 147 4021

1 Pension

Teleorman 132 2237

Ilfovul

12'6

2213

2164 88
48 711

145

Scle sueenrsale
Biserica Amza

Sf. George vechi id.

1 Gre6

51 7211 16

dIeT-luea

99 112 3188 ScOlele din Bucurescl

Rmnicu

C.- Lung
3

163 5479 21 serl v1-le:

manidre.

85 1447

Dmbovita 146 2192

Prahova

4 Grecesci
6 RomneseI
3 Nemtesel

Greeesel
54 Rom. 12 gr.
2 Nem. 13 Ev.

1 Arm. 3 pen.
de copif qi fete

3 seolf de fete

55 R. de vede

2263 BucurescI
3439

64 134 2356
**

214 4427

1654 2358

www.digibuc.ro

53,794

95
1

9
2

228
139
192

69

ANESA No. 37.

ANESA No. 38.

CINSTITET EFORIT A SCOLELORC.

CINST1TEI EFORIT A SCOLELORV.

Profesorula seleloril normale de IlfovtI.

Profesoruta eclef normale de

Vremea siobothreT candidatilord la sate, ca s. inCu cinste alitturti pe !kg acsta plecatg lista,
i
cpg invttura copiilorg sgteuI , s'a apropiatg
cerut de cinstita Eforiti., de starea materiale a tupentru cA maI prin tte satele sc6lele nu sunt is- tulorg scleim g normale ale acestuI judetti, din care
prkvite sti cele isprgvite trebuescg unele lipite i va put cun6sce cinstita Eforik ticalsit stare a

la altele mobile facute, rogg plecata pe cinstita Efiindg ma tte nepotrivite cu trebuinta, atatg
forig s bine-voiscg a porunci ca sii gribsci se- pentra marime, formg, ctttg i pentru materialg, cad
vrirea bolt, potrivitit cu aretarea fitcutit in lista unele ag Inceput de acum a se derima in multe
allturat pe lagg raportulil cu No....
sate in locg de a se cladi scle din not, s'a cumAsemenea o rogg ca la satele, ce inchg nu s'a pgratfi dgrimaturi de case de la stiten! i propriinceputfi sg la cele numaT urzite , sa porundsca etarT.
Or ce meremetti se va chipzui a se face acesa le face , mgrimea potrivitg, cu numgrulti enoriailorg i mal bine ingrijite, cgcT fiinda pr strimte, tora va fi de prisosg, afarg de vre o cite-va care
ingltimea la unele ma josg dechtg de ung stnjeng, i acestea nu an marimea potrivitg cu numrulti
ferestrile pr mid 1 pariT ligtutY in pitmntii, nu enoriailoit1 i ca sk pth acestg judetti av scle,
numa c nu potg sluji de scoli, neincapndg lute- rog -plecatt pe cinstita Eforig se bine-voisci a
nsele decatfi doue , treI bnd i pentru semi-cer- face cele de cuviintg intru acesta , ca aceste ce
curl nu mid rmane locg, apor curndti volt i ea- sunt fgcute, sg se de de case de sfath, cgc1 Intru
cad pang ce sunt bittutT in pgmntg pu- acest judetg nu sunt anche fcute i sit se clad ,
treftscil curndti, did unele de acum ag inceputt dscg scoli din noti potrivite de mail en numerult ea se pleca.
norimilorti i forma dupe plang; cele-lalte, ce sunt
B. Jorju.
numaI urzite cu paril bgtutl in pgmntg, ci Ina nu
Bucureed,
sunt higritdite , si se &rime i sg se prefacA po21 Octombre
1868.
trivitg cu trebuinta.
Prof. B. Jorju
I

No. 128
1844, Maid 31.

www.digibuc.ro

7Cr

LISTA

de starea material a sedlelorri din judetulti

Plasa Sabaru
Mrimea SO lei

-'z'

De este scla sevemit 865

numal Incepnti sat Mel

5)

S A T U.

C.)

de mud Inceputa

Dirt ce material
este facutil,

s.:

=
.,,
cz

bl)

De ce are tre- Mete de

sml

buir4A

s:1

___

staujetii
I

Stremni Dobreni Seversita

2 Oresci
3

Simidreni

Idem
Meremetuita o erica in care a

fostii aupt cam.

4 Valea DraguluT Crop. ocasA de sA

Idem

Idem

1 1/2

1,

Idem

6 Bragadiru

Idem

Idem

Ni midi inceputu

8 BArcenif

Severita

Poenr.IuIEnutiu

10 Pope01
.

Idem

Nimic inceputti

Idem

Idem

Mobile

Idem

12 DarasciI

Severita

De gar. par.in pArn.

Idem

De gard pe talpi

2'

Idem

Giamuri
Mobile

Idem in pAmint

2 '/2

15 Gilava

3untmgpeintLoreea8g. in care a fast

Idem Rre talpi

Giam. i lipite

16 Colibaii

Saverita

Idem In pAmint

3 1/2

Mobile

17 Olinceni

Idem

Idem

2 1/2

GiamurI

18 Coplc. de jos

Idem

Idem

Mtwara

19 Bicu

Cump, ocasA de s.ten1

Idem

17

20 Alosti

Severita

Idem

2 1/2

21 Sloboqia

Diem

Idem

2 '4 SA se lipscA

22 MAgurelele

Idem

Idem

i 'A,

SA di inv. i mob

1 1/2

SA se invAlscA

23 FlocesciT

Cump. osasA de sAten1

Id(' n,

24 Chiajna

Seversita

Idem

3 v,

25 Domnescl

Nimict
luceputti
.

26 Gindava

Cump. ocasA de sAteni De gard -pre talpi

28 Ciorogirla
29 Poenr.Florcscul.

30 CreVescil

Nimicti In ceputA

Forma dupA pla

Pr atrima

Mobile
,

2 ' 'I

'

.Idem
De gar. par. in Om.

2 1/2

Mobile

2 'A

SA se Invlseli

2 1/.2

%bile

1 1/2

SA se Invelsd.

2 'A

Mobile

Idem

Idem

Se versita

Idem

www.digibuc.ro

sfai

SA seingrAdscA

De gard pe tAlpi
De gar, pari in plim.

27 Cope. Monastiri Seversita

tinn lin

ateni

Sever4a

14 Ciocoveni

dupe cas

sti se facA nouA Feei e

II Buda
13 Bol. din vale

pr(

trebuinla setutul

Idem

Seversita

7 Stirbeiu

SA se facA mobil. Pr strimtil

De gard parI MO

Dobreni

suluicni

ldem

Mrimea 6010

SATIT

De este sela sevr,itA add

numM Ineeputi, sdA niei
de cum A ineeputi

De ce materialil
este facuta

31 Sintescil

Savhith
De gar.par in parn.
32 Catini
Ne sav'erita
Idem
33 Copacenil de sus eump, casa de satenI Idem
34 Bo lint din dlii NB. 1.0 are candidat
35 Cornetu
Savri ta
De gar. par. in Om.
36 Cat,una

3=

bn

De ce are tre- BagarI de

3
2

2 72

1 1/2

Mobile
Mobile
Idem

2 1/2

Mobile

1 1/2

sma

buintA

Annul a infiintatil
eandidatil Sinda

fouth alituratil la
Slobodia.

Plasa Oltenitel
37 Cascirele

Num. bleep. de 2 ani i

s'a dramat i ce era

38 Luica
39 Chirnotil
40 Orivellu
41 Hereti
42 Hotaru

43 Spanliocu
44 Oltenita
45 Podovenu

Sevrita
Ne savritaSevrita

De gar.par. in Om.
Idem
Idem

Data ocasA de propiet. In paente de zidii

Sevrita
De gard in pam.
Idem
Idem
Idem
Idem
Numa inceputa de 3 Idem

an i sa derimatii
96 Basilap
47 Suhatu
48 Galbenali
49 Frumoeil
50 Aprolil
51 Gruiu
52 Mitreni
53 BudeVI

NB.

SevdrOta
Idem
ldem
NuMal inceputa
Idem
Idem
Idem
Data o casa de propit.

578

2 7, Se se faca n-,obil. Forma dupe plan

Idem
4

5
31/3

3
3

2 i/2
2 I/2
21/2

3
3

S' se faa mobile

1 sg

se lipseg.

Tabla de nisip
Sa se lipscA

Forma dupe plan

Idem

SA se fad, odae

Idem

sa se lipsca

Idem

In acestil satil Ode

aub geirmuirea

Idem

Hem
Idem

2
2

Idem

ldem
Prea strimt A

De la aceste a
se trAmiti i can
didatI
Tux ebeltmila opr
proprietaruld.

Plasa Ciocanesciloril
54 Ulmulli

Saverita
NimieD inceputa

De gar. par.in

2 16

SA se faca mobil.

55 Pokesci
56,Ciocanesci1

Ne savnita

De gar.par. in Om.

SA se fad', mobil.

57 Frasinetu
581upsianu

Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Savrita
Idem
Idem
ldem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem

Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
De gar.par. In Om
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem

1 '/2

11/2

SI se Iipc

1 72

1 V2

Idem

Idere

I/2

Idem

Strina

56 Obilescivescif

60 Faurel
61 NenciuleviT
62 Giriceni
63 Coconi
64 Sarulesci
65 Priasna veche
66 Fundu
67 Obi 101 noT
68 Cotiofanca
69 Gurbanesci
70 Ileana
71

Priasna nod,

72 Prlita

Nimicil inceput
Savrita

Idem

i mobilele

StrimtA

Idem

2
2
2
2

I dem

Idem

1 1/2
1/4

.3

11/2

1/2

3
2

Idem
Idem

Gramurl
Mobile

3 1/2

www.digibuc.ro

Mobile
Idem

2 1/2

4
2
3

1 1/2

Mobile
UmplutA. ca grAD

de arendepitt

72
Mrimea Sci
De este scla seversitl sad
numai Inceputi, sail nici
de cunal inceputi

S A T'TJ

Idem

73 Bogata
74 Monastirea

De ce materialti

De ca are tre- BAgArl de

>,=

.4

este fAcutA

Idem

Cd

buintA

smA

Plasa Gherghitei
75 Crtia

InceputA

76 Agieci
77 Greci1
78 Balamucil
79 Gago

SAvlitA
Numal urzitA

De gard pe talpi

2 1/2.

!Mobile

Mobile

Inceputa de 3
ant i s'a der6panatti

NumaT urzitA
Idem
Idem
Urzitti
ldem
Idem
1Crzitii

80 Maia
81 Micsiuneti1
82 Netezesci1
83 HerbinV1
84 Rasimnicea
85 CatruneVI
86 Surlaril
87 TamAdAn
88 Marintia
89 Sarindaru
90 Gradistea
91 Raduletil
92 Bitina
93 Gergita

Nume urzit
Nimict inceputti
SAvritA

Nimicti fActitA

SAvritA

UrzitA
.Idem

Nimic inceput

SudiiI
95 Fundulea
9 6 Draguescl
97 Belciugatu
9 8 Gatilele
99 Cringu

De gar. par.in pAm.

Idem

SAvrit

In paentti

Urzita

De gar. par. in Om.

N'are mobile

Idem .
[dem

Suntil in lipsA de
candidatfi

Plasa Snagovului
100 MOra saracA
101 Pojaetil
102 Dragornirescil
103 Balotetil"

104 TargAsescil
105 BAlteniT

106 Cosoba
107 Turbatii
108 Corbenca
109 Ciofliceni
110 Lipianu
111 CiumagiT
112 FlAmnzeni
113 CigInescil
114 Brutiman

115 Balta dmni

SAvritA

De gard pe talpi

Idem
In pAmnt
Nimicu inceput
Numal" inceputfi
Idem
Nimicul inceput
Cump. o casA de sAt.
Idem
Mime inceputA
Idem
Cump. o casA de sAt.
Idem
Nimicfi inceputA
Idem
Numal inceputA
De gard pe talpl

Inceputa nimicti
Idem
Cutup. o casA de sit. De gard in pAm.
Niiict inceputA
Numal inceputA
Idem

254
2 72

2 3/8

2 y2

2 1/2

2 1/2

2 1/4

2 1/2
1 I/2

3 1/2

3 Ye

2 I/2

2 ih

11/2

Ineeputd de 8
Sul II e'a derpAnatd.

www.digibuc.ro

73

nstrA cunoscinti cit, cercetAndfi Projectulfi pentru

Organisatia saelort si infiintarea Pensionatulul
de fete, s'a priimitfi intocmal dupe copriuderea lui;
noi, potrivitii art. 49 din Regulamentulfi Organici,

ANESA No. 39. a.

Pr lnaltate Dmne !

Projectulii, ce atl bine-voitii InAlOmea VstrA ala intitrimii acestfi Project!) asa precum s'a incuvii4
trArnite ObscesceI AdunArl cu oficiulii sub No. .
tat de Qinsita Adunare.

pentru neapArata organisatie a salelord i infiin- Domnia lui efuld Departamentulul Credintel
tarea Pensionatului de fete , desbAtnduse cu cea este insArcinatfi cu cetirea acesrul Oficii.
mai mare luare a minte, earl priimitii Intru Wit intinderea sistema coprinsA intr-ensul i impArtitit In
trefetrepte : In invAtAturI prin scle comunale de

prin sate, fn invfitAturI elementaril prin scle normale si In inqtAtur1 Academice precum se deslursce in projectfi, asemenea i intocmirea Pensionatului de fete cu suma de banI, ce se hotArasce

(Urmza semnAtura MArieI Sele).

1847 Febrnarifi 21
No. 169.

ANESA No. 39 c.

prin art. IX, a se lua pe totu atmulii din venitu-

PROJECTC.
rile Monastirel St. Spiridonti nor), precum si pentru suma de ban! arfitatit prin art. X din projectil,
Art. I. InvetAturile publice se impArtg in done
adea pe lAngA legiuita sum A de Id 350 miI sit se pe alit prevAdd la partea bArbittscA sfi la rar -

mal de peAe anna Uin cassa Centralg suma tre- tea femeiscA.
Art. II Pentru ceea 0 privesce la invfitittura
buincisA la acstA organisatie a sclelorti de lei
500,000 pe temeiulfi incredintiirel ce al datt adu- copiilorfi de part a bArbAtscl, acestea se volt imlt/it-el Domnuld effi Departamentulta credintei cA pArti in ire despArtirl adecit: in scle de sate sfi
pe totulfi annulfi, peste acoperirea tutulorfi cheltu- comunale, in scle de oraso sti. elementaril i in
elilorfi Cassel Centrale anuale, prisosesce snma trebuincisA spre a se acoperi acesti lei 500,000,
Oil a se attinge suma aflatl acumii In cassa reservA, pre cumfi asemenea s'at hotArltd a se rspunde din cea pin/ acumil reservA, acumt reserva
a Cassel Centrale si suma de lel 500,000 ce se
cere dc o cam-datA pentru pregAtirea incAperilorti
trebuincise pre cAtfi acsta va put fi de aj unsii.
Secretaria drfi , supuindit la cunoscinta Mariel
Vstre prelisulfi project!), se rgit a se da inalta inWire.
.
1847 Februari6
No. 443.

scle desAvrOtre st) Academice.

Art. III. In sclele de prin sate invfit,Aturile sit

vorii margini Intro acea a citirel, a scriereT, a Catechismulta si a celoard d'Antifi operatiunT aritmaid.
Art. IV. In orasele de cApeteniA ale jedelor4 pe
lAngA Clasele de citire, scriere, de aritmeticA, marginitA in cele patru lucrArI si de Catechist)* se
von) adauge alte doue clase pentru Invettltura Gramaticel, a elementelorti Istoriel, a Geografiel i a
aritmetieel cu fractiI.

In Capitala Bucuresci se vorii ase0a trel de aceste scle, ril in orasulii Craiova una, cu adAn-

gere de invfititturl cunoscinteloril usuale i a desemnului finiarfi, aplicate la arte i metesiugurT,

ANESA No. 39 b.
Art. V. Invtaturile deslivrsitre se volt urma inteo
AcademiA, ce se va asela in Capitala BucuNoi Georgid Demetrie Bibescu V.V.
resci in care se vorn WOO limbile: latinA, etenicit;
Cu mila lul Dumnqlet1 Domes Stapemitortl a MO Trra
francesa, germanica i slavonA cu o mid desAvrRomeinscd.
itA tat de o- datit deprindero si limba nationall.
CINSTITE/ OBICINUITET OBSCESCI ADUNAR
Pe MAO acestea sit va invfita Iotoria UniverV606ndfi Raportulfi cu No. 443, ce ni s'a Ina,- salA, Retorica, Elementele Filosofiel i ale stiinteciopta sub iscAlitura PreedinteluT 0 a Secretariel lorft Fisico-Matematice; tte aceste Invttituri se vorti
acelei cinstite Adunlirl prin care se supune la a Impitrti In 12 Clase.

www.digibuc.ro

74

Asemenea celord de jost patru clase din aceeas1

Academia se volt intocmi i hi orasuld Craiova. Se
va alatura pe lnga acsta Academie si o facultate
pentru Invttura legilord aceste tern cu Indepkire de cunoscinta legilord romane i n comparatia cu legislatia altortl neamurI, impitrtindu-se aceste Invtatur1 Inteund cursd de duol anni.

laturea, dcit acsta se va gag priinciosti spre

Si din venituld
cestil sfrsitd sd In alta parte.
Monastiref St. Spiridon sit se de pe totd annuld
In trebuinta acestul Pensionatt cite lei patru-ded
de mir, sutra% ce din socotelele Infaciosate se ga-

sesce astadI a fi prisost peste cheltuelile urmate

dupe duhuld i dispositiunile testamentare ale fouArt. VI. Ca o sucursala a acestel Academif se datoruluI, rmaindd si o reserva Monastirel peutru
va ma1 aseda pe lngl, Departamentuld OstAsescil cheltuelf estra-ordinarif , rd sporindd veniturile
o scla de apligatie pentru indoitd sfrsitt de a se dupe vreme se va adttoga si darea catre Pensiow.td.
In acestd Institutti se vord tin cu cheltulit
pregati acold MAUI aspiranti la graduri militaresci,
din
acel banT i 12 fete, fiice de pariati cad vord
catii si eel c volt fi a se intrebuinta la lucrarea
sioselelord, a podurilord, minelorti si alte asemenea fi facutd Insemnittre slujbe statulul si se volui afla a fi scApatatT.
slujbe Ingineresa
Art. VII. In Academia scolarif se vord 1114)10 In
Pe litngit ace bani sa va adauge o sunlit de
Interni i Esterni adeca : unii sedatorl* In Pensionatil cind-ded mi le spre a se Indeplini trebuintele
i altif vord urma fa invtatura la Academia Io- acestuf Pensionatd si a veal dupe trebuinta spre
cuindd la pitrintif lord ; d'intre scolari eel din Intru ajutoruld 1 altor partieulare Institute de fete ce
24 se vord tin cu cheltula statulul.
s'ara intocmi in Principatd.
Art. X. Spre punerea In lucrare a aceste! noul
Acestia se vord priimi dintre fiii acelor
call volt fi sivrsitif Insemnatre slujbe trreI organisatif se va da pe fie-cere annd din prisosi se vord afla a fi scapatati, dandu-se precadere suld veniturilord case! Centrele, pe lnga legiuita
acelord scolarI earl volt fi datd dovda de o maI suma de trel sute cind-ded mil lei, und adaosti de
cind sute le o-data pentru totfi-d'a-Una din remare capacitate la Invtatura.
Art. VIII. Invqaturile In sclele comunale de serva act stel case, suma de all! cind sute tel penprin sate precum si cele elementare de prin war tru pregatirea Incaperilort trebuincise , pe citt
se vord urma tra niel o plati ; rd pentru in- acsti sumit va put fi de ajunsd.
vtaturile in Academia precunT i ale celor de limb!'

strine, ce se wrd aseda In orasele Craiova sd si

alte orase, scolaril vord plati i banif ce se vord aANESA No. 39 d.
duna sa vord face venitd old sclelord.
Plata in Acadeniia va fi pentru scolari EsternI
Not Georgid Demetrid Meson V. V.
ate 3 galbeni i pentru cel Intervi atte 20 galb. C114 mila luiDunineflet Domnfi Steipemi1ort1 a MN Trra
pe trimestru, in orasuld Craiovei pentru clasele de
Rometnscei
limb! straine fie-care scolard va plati cate 2 galb.,
COTRE DEPARTAMENTULt CREDINTET.
rd In cele' alte orase, unde vort fi asemenea clase, sa va p1ti 6'10 unit galb. pe trimestru.
Pentru complectarea Eforiel sclelorn, Noi orkArt. IX. Pentru ceea ce privesce la invttura duimd mlidulari a acestel Eforif si Impreuna lufetelord, se va aseda In capitala Bucuresci mid Pen crittorl cu Domnia lui Banuld Alecsandrn Filipescu,
fondatoruld St. Spiridon nod pe Domnia lord Vorniculd Manolache Balnu si
sionatd
prin Testamentd hotarasce ca din prisosuld veni- Logof'tuld Costache Filipescit.
tulul acestel Monastirei O. se Indstreze und nuDomnialuf efuld departamentuluf Credinte1 va
m6r11 de fete pe tad annuld , rt o bun crescere da acestd aid nostru Ofisd in cunoscinta numiifiindti o dstre morall, cu multd mal folositre de dtil lorti Bolen!.
(Urmza semntura MarieI Sele)
putina dare in banI ce se slobde astadf, spre acestd
sfrsitd se leginesce ca ea se intocmsca und
Secretarul StatuluI (semnat) C. G. Filipescu.
Pensionatd de fete ale carttia incaperI se vord

cladi sti pe loculd aceste Monastiri, ce 'la are a-

No. 453.
1847 Septembre 4 Bueureact,

www.digibuc.ro

75

ANESA No. 40.

Noi George Demetrie Dibesett V. V.

i de la s inele pentriraditugerea lefel invetittoruluT,

ca sA se OM as* deosebitl sclit pe sepia aclui satt.

Cu mila 1,0 DumneOefi Domn2I a MN frra Ronu lased
Art. 3. Graduld la care se cere sit ajungli hiveCOME DEPARTAMENTULt CREDINTEI

tturile In scelele comunale este

citirea slobodit

i cu intelesfi pe ori ce carte de tipard si pe totd

Potrivitt cu dispositiunile legiuireT- din annuld feluld de scrisre de innit; scrisnld dupe o formit
curgetord asupra uneT none intocmirl a saelord regulati i citetit ; inchinAtiunile ce se cuvind a sci
publice , NoT aducendt OM a nstrA ingrijire ca ori-ce crestind ; elementele catihisel legel crestinesci
punerea In lucrare a acelord dispositiunT s res- ortodocse ; cele patru lucritri ale aritmetice7 i
pundA la dorinta, ce and avutti si la asceptarea re-care cunoscinte practice prin care s'ard pote
publiculuT pentru Inaintarea invetnurilort, amd in- inlesni si imbunittgti ineseriile la care se indelettocmitd si poruhcimd a se pazi urmatrele orendue11. nicescd terraniT, precum povtuirl astipra lucrArei
Art. 1. Invettiturile pnblice In principatd, impar- pamentoluT , crescerea vitelord i altele asemenea.
tindu -se in primare elementare , colegiale i spe- Deosebitd de acesta se vord MOO si cantltrile bitciale, se intocmescd dupe chipuld urmAtord:
sericesci, pe cittd trebue a se sci pentru a se ajuta
preotuld de satft la severirea sitntel slujbe.
Invtaturile prirnare set comunale.
Art. 4. Aceste irivetlturi coprinse In alitturata
2. Sclele primare sea comunale volt ur- tablit sub litera A, se vord urma, dupe tablele Ian-

ma a se tine in bite satele, cari vord aye unit nu- castrice i ape manualele ce se an pinit acum
mend de familil de la cincT-4ecT in susd.
primite sed cate se vord mal primi de acum inaSe potd tine de aceste scle si in satele ab inte pentru asemenea sale.
Word numerd de familil va fi maT mict de cinci- Art. 5. Copiil satenilort vord urma la aceste
OecT, cindt1 veri unit asemenea satd, nefiindd depttr- scle de o cam data numaT in semestru de iernit
tatd de altuld de catil celd multd cu vre una mie de la 1 Octombre Oil la 23 Aprilid, ca sit fia slostinjeni, se voril pute uni ca sit tie done sed trei bo4I vera a da ajutord pitrintilord la munca pitcite o singura scelS sed alma proprieraruld ori mntuluT2).
locuitord aceluI satd mic vort primi a contribui
Art. 6. Cu ingrijirea acestord sale in firi- care
1) Ecce Anche in 1839, Sept. 15, cum regula aseme-

2) In 1840 lanuariA 17, Eforia sclelorii prin tircu-

nea Vornicia Mare cu adresa &Litre EforiA sub No. lara sea No. 420-437 cAtre profesorii salelorfi din
1804 :
oraqele judetene otArA sA se fa. Bala la sate vra,
Cinatitel Eforil a selelord,No. 1804, Septem. 15, 1849.

Velendu-se coprinderea otnopniel Cinstitei Eforil eu

No. 981, spre tespunsil cu ciaste se face cunoscutil cA
departamentulii, priviodui spre inlesnirea qi utairarea locuitoriloril, ca s nu ceree impovrArI, ail slobopri poruncele sle cAtre ocArmuirile judetene ca satele ee volt
fi mai midi la numeril de cinci-OecI de familii, BA se unscA cu alte asemenea, ee vor cAd mai cu apropiere i sA cliidscA o se61A, socotindu-se mai de -euviinta a rmAn candidati pe din afarA death."' a se fm-

tti skmbitta. Ecc ac circularA :

Cirenlard dtre profesorif aelelord normale, 1840 Iannarin 17.

La cercetarea ce scum se vatace acolo eandidatilorra

de invetAtori, cunosandil domnia-tea eA, unii din candidati

ce vor fi urmatA regulat Inveitturile i pe ac

vort lua numire de in vtAtori; vei trimite &4i eancelariel
lista de numele acelora cu gradulii fit-cAria inv&tAturi,

ea sA li se cle dupe acea la mAnA unii grada de atestatil.

povra sa te mid la facere de salA, apol i einstita E- Deosebitil si serie domniel-tle ca eandidatil cu intrceforie va bine-voi a se asemna acestei punerl la eale rea bora acum pe la sate sil nu fiA indatorati a tin
luna de vacantiii, ci numal Smbiltit 'Ara, Duqi a da poruncile sale eAtre D-nil profesorI ca aft se salt
ornduseA invetAtori pe la scle din cei mat cu bunA mineca qi in serbAtori sA strAngA pe cc:opt &si sii-i dud
seiintA qi

ce. voril mal prisOsi, voril remand la bAseriel. Ertl la 15 Augustil sit se intrci toil can.

a mal Inv,* in sale ski a se intrebuinta in osebite didatil irlp la seal, unde vorif rmAn precum
indeletnicirl sAtesel.

annil trecuti One la sfrqitulil lui Septembre.

www.digibuc.ro

i in

'76

judetd va fi Insarcinatd profesoruld de classe 1 din

orasuld de cApetenie alti judetului.
Art. 7. Spre acestti sfrsitd profesoruld va av
intfajutord cite und sub-revisord pe fiA-care dou
plaT, care va visita celti puind de doue ori in semestru fia care said, si va raporta profesorului pentru ori-ce trebuinta , ca si acesta sA raporteze Eforiel, dupe instructiunile ce i se volt da.
Art, 8. Sub-revisori se vord alege d'intre Inv&
tatorii de sate ceT mai deprin1 la invtAturd, , eel
mai cinstiti In ale lor purtari si earl vord fi datd
mal multil sport' la invtatura copiilord ; rd ornduirea lord preen] i a invtAtorilord de sate se
va fad- dupe recomandatia profesorului i aprobatia data de Eforia.
Art. 9. Plata sub-revisorulul va fi a decea parte
din acel duol lei de fiA-care familia , ce dupe legiuire WI Inv6tAtorii de sate de la enoriati sdteni.

cunoscinte usuale cu aplicatia la plugAria i la alte

trebuinte de economid, casnicd; desemnulii liniard
aplicatd la feluri de metesuguri de intia trebuintl.
Art 12, InvtAturile Inteaceste scle vord VIA

chid csuri pe Auk nsa trel csuri Inainte de amiadl si dou dupe amiadi, dfindu-se lectil in tte
dilele afarit de Joia si Dumineca
Art. 13. Fia-care class cu cite dou despitrtiri
va av cate und profesord ;

ns ti.

cursuld fia-cAruia

despArtiri va fi de und aunt , rmaindd astd-felid

scolaril dol anni Inteo classe sub acelai profesort.
Art. 14. Cu priveghiarea asupra sclelord elementare vord fi insitrcinati trel revisori , din care
unuld pentru sclele celorn chid judete de peste
010 , rt cei-l-alti dol speutru sclele celord 12

judete de dinc6ce de qua.

Art. 15. De aceste scle se Intocmesca cite una

In fid-care orasd de capeteniA ale judetelord , rti

In Bucuresci trei In deosebite (.1 ,spartiri ale capiInaldturX elementare sea da crap.
talei. Deosebitd se artit in Bucuresci si o catedrn
Art. 10. Scle elementare se vord aseda cite estraordinarA de caligrafiA cu tinerea registrelord.

una in ft.-care orad de cdpetenil ale judetelord

Art. 11. Aceste scle se vord alclitui de patru

Inateituri academice sti colegiale 0 speciale.

despartirT, formindti dou clase fiii-care cu cite dou

Art. 16. In Bucuresci se intocmesce o academia

despartir, din care cele dou d'intiii vorti coprin- cu 12 clase, din care 8 colegiale si 4 de scinte
de invtaturile, ce s'aii artatd pentru sclele co- speciale , precum se ark& In tabla sub litera B ;
munale , ril In cele-l-alte dou se voril urma cele nsA fiindd-cA accste clase urmza a se Infiinta graartate In tabla litera B, aded: citire mai luting, duald, potrivitd cu deprinderea ce se va da scolape felurite cart!, deprindere la scriere caligrafica , rilord in invtAturf pregatitre, se vord deschide In
invtAtura catehierie si a istoriei siinte ; elemen- annul(' acesta numal trei dintr'aceste clase , adecA a
tele gramaticei ca aplicare la feluri de compuneri , 8, 7, si 6, rmaindil ca din cele-la-Ite nou clase
aritmetica cu tte partile el , .elementele geografiei sa se infiinteze din. annd In amid cite una mai multii.
Art. 17. T,1 Craiova se Intocmesce mid colegid
No. 420 Craiova.
cu ssse ( lase, din cate patru gimnasiale si dou de
No. 421 Cerneti.
sciinte fisico-matematice , precum se artit in tabla
No. 422 TArgul5 Jiului.
No. 423 Caracal5.
ex litera L ; psn si acolo urmAndn a se pregAti
No. 424 13,8mniculil,VAleei.
scolarI gradualn, se infiintd inteacestfi aunn nuNo. 425 Slatina.
mai dou close 8 si 7, si dou catedre estradrinaril
No. 426 Pitesei.
de limba grecgcn si de desemnn, rn cele-l-alte paNo. 427 Giurgiu.
1
tru clase gimnasiale se vord adhoga cate una in
No. 428 Ploiesei.
fin-care anal.
No. 429 VAlenil de Munte.
Art. 18. Din clasele cele vechi ale colegiuluI din
No. 430 CA1Ara0.
No. 431 CAmpulii-Lungil.
No. 432 BrAila.

No. 433 Buza

No. 434 Foqani.
No. 435 RoOT de V ede.
No. 436 TArgovegea.
No. 437 Ilfovii.

Bucuresci volt rmin in annuld acesta in fiintit

cinci clase , precum se artA in tabla cu litera E,

pentru scolari cari ad inceputil acestd curso si an
alit svri ; rt In viitord aceste clase ad a se
preschimba in cele noui ale academieT cate una pe
fie care annd.
www.digibuc.ro

77
Domnla WI efuld departamentulul credinte va s'a adresatt cAtre O. Departamentd din luntru, ca

da in cunoscinta Eforiei sclelort acestil Mil nos- sA chipzuscii a se pune in lucrare acstA msurA.
tru ofist.
O. Departamentd acum grin adresa No. 1222
(Urmza ischlitura MAriei S le.)
respunde Eforiel, ca mal nainte de a face punerea
No. 32.
la cale pentru clAdirea din nod cu meremetuld scAnna 14 1847.
lelorA, trebuinta este de a cunsce satele acelea in
Sept. 9.
care ski lipsescd sclele sti sunt incAperile in pr80, stare.
De aceea se scrie D-tle, ta indatd dupe primiANESA Nr. 41 i 42.
rea acesteia s pu .a se face prin sub-rcvisori
Litera a.

p14iloril obscscA catagrafiA pentru tte sc6lele, artanda atattl pentru acelea ce lipsesa cu totuld

SCOLELE COMUNALE at SATESC.

slin uncle sate, att.' i pentru acelea, ce at trebu-

Despdrtirea I.

Silabisirea i citirea dupe tablele lancastrice

dupe manualele corespunPtori.

intA de meremetft sed acelea, ce sunt bine i cAtd

se va put mal frA zAbavA sA trAmiti aci acea
catagrafiA.

Invettiturg pe din afarA a roggiunilord in 16

Intr'acea catagrafiti , dupe care sa inaintati aci

modelu, sA se vorbscA i pentru mobilele, ce sunt
Deprindere la scriere i Insemnerea numerilord de trebuintA in fil-care scolA.
aritmetici.
No. 748 Cernet
No. 749 TArgu-JiuluI
Desprtirea II.
table.

No. 750 Caracall

Citire pe estractd din sAuta scripturi in 22 table i pe prescurtare de vechiulil i nould testamentd coprinsii in 34 table

No. 751 Rmnicul ValceI

No. 752 Inspectorula dill Craiova

Scriere dupe modeld de caligrafi dupe spunere.

Din aritmeticA adunarea i sciiderea coprinsA in
13 table.

No. 754 Pitesc

No. 755 Cmpu-tungti
No. 756 Giurgiu
No. 757 Calral
No. 758 Brila
No. 759 Focant
No. 760 buz65

Despartirea III.

Citire cu intelegere pe nould testament i alte

dill religise i morale.
Scriere dupe modeld de caligrafiA mai intinse i
dupe spunere.
-

No 753 Slatina

No. 76 1 Targovetea

Din aritmeticl : cele patru lucrArT simple coprin-

se in 14 table.
Inv6tAtui.a pe din gal a catihierei, ce se coprinde in 12 table

ANESA. 44.
Copid dupi porfineile trimise pe la cdrmuirile judeteloril (nu de
cattl Eforik eum din erre deseriemil tu testd pag.-14, ai de edtrd
Departamentuld din liuntru 1)

Oil care cunoscinte usuale aplicate lelplugAriA.

LuAnda Departamentula scum sciinta cl candidati1 invtAtori de satil re cum i logofeti, ce se

atl orAnduitI pe la dnsele atAtil pe vremea treANESA No. 43.
cutelord evenimente ad fostd cele mg sistematice
cApetenii a feluritelord resbunAtre i turburAtre
CIRCULARD, ANNUlt 1848 IUNIt 7.
Eforia, cunoscndu trebuinta de a se ellidi din micAri spre a revolta pe toti eel Inclinati cu Un-

nod Ineapetile de sele prin tte satele

judete(ord Ili a se repara eiitd mai ford
zfilbavil aeele sele, ee stint in prirsta stare,

il, potrivitil specialitAtii insArcinArilorti puse asuprfi-le, cad i chiar acum nu incetzA, pe citii
1) Doearuld Cultelora din 1898, No. 484

www.digibuc.ro

78

cari se departza din posturile lorfi, Eforia a otarita ca in deobsce ca tte sclele normali de prin
orasele de dipetenia ale judetelorti sa inceteze de
o cam-data din invtatura, De aceea fiindd-ca si
urmza a fi inteascla din orasuld
csta categoria, Eforia da acsta cu cunoscinta si
ocArmuirel si o poftesce ca indattt dupa primirea
acesteia se faca cele de cuviintti pentru inchiderea

putina le-ar ierta, indemnarile scandal6se de a intreprinde ver-ce miscare netrebnica ca sa propoveduisca si sa aduca in ratacire pe locuitori, urmare ca totuld impotriva duhului si cugetuluT parintescfi fa obladuirei ; departamentulu grabesce
acum cea mai d'apr6pe luare aminte a Dompultil
CArmuitord ca sa cerceteze cu strasnica bagare de
sma imprejurarea aci espusit si pe citi din pomenitil candidati oil logofeti de sate 'I va dovedi
ca at iluatfi ori atunci la ineeputil ori mai la ur-

acestel scoli OA la a doua deslegare si tat d'odata sa indatoreze pe D- nu Magistratfi ca sit primsca de la profesori att4 mobilele ctfi si Vito
obiectele sclei precum : biblioteca cu 'catalogulfi
cartilorfi, registre de la instructiile Eforil, charte,
&bull, table de perete, table lancastrice si altele
si pentru tte acestea sa se fad doue fol indoite
subt iscalitura madularilort Magistratulul si a pro
fesorului, din earl liste una se va opri in pastrare la magistratti, rfi alta se va trmite de catra
ouor. Ocarmuire la Cancelaria Eforil

ma cea mal mica fapta in asemeni lncrari si urmail nepravilnice WI ca mai intreprindfi prin
tainice millce asemeni cugetari sti Japte privitre
la turburarea odihnei si liniscei obscesci, pe unii ca
aceia a-I departa numai decAtd, atatd pe candi-

datfi, catd si acel logofetl de indatorirea slujbei ce

indeplinescti, tritmitndfi si Departamentului lista cu
de amruntulti cu numele si catigoria felului invinovatirei lorti O. tat inteo vreme ornduindfi
Deosebitfi Eforia poftesce pe onor. OcArmuire
indata in loculti logofetilorfi pe alp 6meni tihniti
i linisciti si cu purtari cuviincise ca, dupa aceea ca O. de fora cea mat pticinti zabaya porunci grabsa se chipzuisca si 0, se otarasca ceea ce trebu- nice ca si sclele de prin sate sa inceteze cu tointa ar cere si pentru orAnduirea eandidatilorti in tult, remaindfi atatt sub revisorii cata si invta-

loculti Mora ce se volt areta din partea Oar- torii acelor sale in oranduila in care se vorfi
muirei chOuti in invinovatirea mai susti descrisa. fi aflndil mal dinainte si fiindd-ca acestia reImprejurarea, fiindti frte serisa si cerndit tta m hnit sloborili din acstd Indeletnicire, urmza ca
luarea aminte a D-lui Ocarmuitoriti, i se pune in si acei dol lei Ce plittea fia care enoriasti sateand
ainte a intrebuinta cele mai iscusite mill6ce spre pc aunt, sa nu se mai respun0a acelord invtaindeplinirea celorfi poruncite printr' acsta, cu a tori, ci de la 1-iu Ianuarifi ala anului curentti, de
dugere ca pentru aceia din. candidati si logofetl &in adeca nu s'a platitti lefile acestord tuvtace se vorb dovedi ca an luath parte in asemen tori, sa intre in cutia satulul. Eforia poftesce pe

neprvilnich WI ca cord fi blnuiti, a se afle o- onor. Ocarmuire ca si pentru adsta msura sa

carmuirea cu o d'apr6pe politiensca priveghiere aibit cea mal strasinicti ingrijire.
asupr-le si la intmplare de a simti din parte-le
vr'o urmare care arA da pricina de cea mai mica
revolutionare si miscare WI propoveduila pe miff
ANESA No. 45 bis.
arestusca
indata
si
si
raportuisca
ca aceia sa
Departamentului cu desluire ca sa se de desle- CINSTITE/ CA1MA CA MIT A TERRE/ R OMANES CI
garea pentru pedpsa ce s'ar cuveni O. li se fad;
Eforia sclelorii.
de priiiiire Ansa si urmare se adasta raportfi fara
Raportil
,

zabava.

ANESA No. 45.

EFORIA SOLELORt.

Eforia, vl;lndti pe de o parte cA in unele orase

de dpetenia de prin judete lipsescil localittile pentra sdlele normalI, ce ereati intocmite pe acolo, pe

de alta a cei mal multi din profesorl s'ad depar-

Cinstitei Occlrmuirti a Judetului....

tatti, atitti dupe deslegarea Cinstitei Ocarmuiri, in.
Atatfi pentru lipsa localitatitorfi de sae in u - cunosciintata prin adresa Cinst. Departamentil alti
uele orase, citA sl. pentru aceia a profesorilortl, credintel cu No. 3412, ctti si dupit !ncredintarea

www.digibuc.ro

ce a mal luatd Eforia pentru unii , a chipzuitil

trebuinta cere de o-cam data ca t6te acele scoff
se inceteze de a maT da inv6taturd, pe la copil,
p6n6 ce se vord gsi 6menT ptimateni, cari dAndfi
doveliT destoinice despre aid lord moralti, 0, se
pt orndui pe la acele setae. Asemenea Eforia
prin sate sd se inchidii
totuld, remaindil pe vi
itord sub revisoril si inv6tatoriT acelorti sate la orndula in care vord fi foad mai din nainte si

inchiarea de nol statute pe anuld 1849 in cari a a se

areta i inv6tturile, ce se vor cunsce de trebuin d. a se aseda prin sch6lele ellementarii si gymnasiall, cum si lefile ce ad sd, se de Profesorilort,
in personalult ce are a figura acolo , vord av
precdere maT anti acei din Profesori, cari ad fost
p6n6 acum in schlele publice dupe specialitatea. si
capacitatea fil-citruia si cari ati meritatti si consideratienea Eforiei si multtnirea obscsca.
Eforia drd chiamd a DD. profesori pucinii a-

fiindd c, preeum este sciutti Cinstitei CitimcdmiI,

fid-care enoriasd stnd platea invdtittorulul de
satti pe annii ate dull lei, urmzd c, acestl banT
intre de acum inainte in cutia satulul WA a
se mal da invetatorilorti.
Cu tte cd, Eforia s'a adresatti pentru aceste

dstare p6n6 ce se Va lucre si se va primi de guvernI budgetulti pe annuli" viitord 1849 i atund
in dat Eforia nu va lipsi a restabili pe domnlor
in catedrele ce ad occupatd p6n6 acum.
Acestti jurnald se va trimite in copii formale
la fig-care din DD. profesori.

a socotitd de neaparat trebuinp, ca si saele de

mesurl d'a dreptuld aka Ciustitele Ocarmuiri ale

judetelord, Eforia Ana cunosandu se datre a da
acsta a d chipzuire i in cunoscinta Cinstitei CdimdcdmieT, o r6g1 ca s bine-voisc a porunci ca
sit se dde si din parte Cinst. Departamentti din
lituntru cdtt mal fgr zbavii cuviincisele circularl
porunci pentru acesta.
No. 1072
Noembre 1, 1898.

Directore : C. N. Brihloiu.

Secretar : N. Biescu.

ANESELE No. 47 0 48.

CINSTITEI EFORII A SC6LELORtr

ANESA No. 46.

JURNALO

Eforia sailelord, in urma m6surei luate de a se

%chide sc6lele publice vremelnicere pentra lipsa

de localitati, cari acum se afid ocupate de

tirl impitrtesci,

Alessandru Filipescu.

os-

lundu in *are de gall pe de

o parte atatti starea de neajunsuri a cash' salelord, citd si trebuinta de a reorganisa din 11011 inv60tura publicd, si ea acestea nu se potti face in
grabd, a chipzuitt cele urmdtre :
1, S. se slobdit lefile D.D. profesori, pe 7-bre
si 8-bre, 6ns numal la aceia, carT nu vord fi luat
parte activit in miscdrile revolutionari ale acestui
amid sti vor fi in categoria de care s'a vorbitti
In rapportulti Eforid, catre Cinstita CahriicAmid,
No. 1073.
2 D. D. Profesori aretati la statuld lefilorii pre
Septembre si Octombre, remAindil slobodi de la 1

Noembre de asti indatorire a domnlorti. nu vorti

mai put face nicl. o cerere de lfg, de aci inainte.

Dupl porunca Cinstitei Cimctmil cu Nr. 1577.

datii. asupra raportului Cinstite EforiT cu Nr. 1199,
n privin0a chipzuird de a insdrcina pe unii din
profesoriT, ce at ar6tatd capacitate, a compune
fid-care in specialitateP sea Cate o carte destinail pentru inv6tittura publica, subt conditiunea
priimit de D-lorti s li se urmele lefile ce ati
avutti in colegid IAA la deschiderea salelorti
supuindu-se la chipzuirea Cinstit. Sfatti administrativd estra-ordinarid, s'a hotritil ca mal Ant6iii s
se infiirgeOe lista de acel domni profesorl cu lefile
ce ad avutti si apoi s6 intre in cercetarea si chipzuirea acestel pricini.
Acst propunere a cinst. Sfatil cn cinste se d
jn cunosci* cinstitei EforiT ca sit bine voiscii, a
tritanite cerilta liste..
eful departamentulul : Stefana Bellu.
Cetre Ciuslitn1 departamentil anti Trebilor niesericeed, 28 lamarie 1849.

Eforia, luandd scirT de cele coprinse In adresa

3. DWI, fiindA-cit Eforia se inadtorNA acumn in einst, departamenta cu No. 368, a alcatuitti alittu-

www.digibuc.ro

- 80
rata aid lista de numele aceloru profesori ce me- ti atitti prin invtiatura orala la clasele colegiului
ritza a lua ne incetatti lfa pk la reorganisarea St. Sabba, dal i kin adunare de culegeri foloclasilora gymnasiali de stua tratam entelorg ce a- sitre sa se departeze, rumpndu- se legaturile forvead fia-care pe lung, 0 de uvragieb .ce s'ag inda- mate de atari ant' intre dni cu Eforia sclelorti ;
toratit a lucra fia- care in sciinta sea.
de alla parte Eforia a chipzutt a da In folosul obscescg
i
pentru tinerhne i pentru literatura romina, inPe Mpg& uvragiele ce aceti profesori s'at invredeicitg a face, Eforia, cunoscndg ca este de nea- trebuintindg sciinta acestorti profesori in a cestfi
parata trebuinta a se face O o geografia ma complecta timpt de estra-ordinara vacanta in lucrari serise
pentru chisile gymnasiali precum i o istoria naturale. de care este lipsita invitatura public&
cad aceste carti elasice ati fost de lipsa Oa aStefan Bella.
cumd in saele romanesci, a ottiritti sa se lucreze
geografii, indatorandg pe Domnu I. Genilie, ce' .(ste
ornduitg acumil bibliotecarg alt colegiului ; drg

ANESA No. 49 i 50.

pentru istoria naturale pe Domnu S. Valstein , ce

CINSTITEI EFOR1I A SCULLORt1
este conservatorig alti Museului O a socotitu ca
este cu totul dreptg ca, pe lnga lefile ce priimesc Raportulg Onor. Eforii din 20 Decembre annuli"
acetia in postarile lorg de 500 lei, 0, li se fad. incetatg at No. 1199, in privinta sloboOirei lefilorg
din no i o mica adaugere de cite lei 250 fia- profesorilorti Insemnati de Onor. Eforia prin deocaruia pe Inn& pentru ostala in intreprinderea sebita lista, indreptata cu adresa sub No 58, sitarrtat
puindulti Cinst. Caimacamii i dindu-se insciintare
Eforia (NM are cinste a da in cunoscinta cinstitului Cinst. Sfatfi administrativg estraordinar

Depar-

departamentft c. aretaiii in deosebita lista profesori tamentulti ea cinste tramite Onor. Eforiei pe langa
aIl meritat in OM viemea multamirea Eforiei, impli- acsta in copia, jurnalulg Cinst. Sfatg ce ag Inchianinda-1" ea scumpatafe datoriile ce le ag fostd lucre- iatg la 16 Aprilig trecutg , cu osebita lista de u
dintate, mal cu smit pre vremea turburarilorti tre- vragiele ce fil-care profesore are a bum i decute, nu numat multamirea obscca., drd i con- 'cretulg Cinst. Caimicamil cu No. 1917 prin care
siderarea Stapanirei i acesti 6menT, uninindt ca- se aprobi chipzuirea Cinst. Statri, prtcum
racterulg profesorului ca acela alu oralanului cins- bitul raportd alg profesoi ilorti ce ag adresatg catitt i integru, nu earl abatutii nici de cum de la tre Departamentii la 18 Febr. trecutg i care s'ag
drumulti bane! orndueh : ale aceea i Eforia, pri- supus Cinst. Sfat ca, luandg On. Eforilt in bagamind unit raportii Wit Onor. Caimacamia, ca sa re de sma cele otarate , sa bine voidsca a face
ocupe pe acesti Trofesori cu compunerea de opere cuvenita urmare.
didactice, a avutii unti indoitg scopg , pe de o parte
Reso lufiune. Pentru eful .Departamentului C.
a pastra pe-langa sag corpuri profesorali ca s nu in- Costiescu. SI se faca urmare potrivita cu chipzutmpine neajunsuri la urn* candil se vorg reorganisa mea
aprobata de Ciimacamii; le volt vesti
inv6taturile prin departarea acelord profeson sg D. D. profesori a vent la Cancelaria mane la 11
prin imbratiarea din parte-le de vre-o alta cariera ceasuri diminta.
i

ar fi cu dreptg ca asemenia meni cari a

datu dove01 i de un moralg curatg O de sciin-

www.digibuc.ro

81

ANESA 51.

I I S rir

de lefile ce an priimitn protesoril colegff tnd jos insentnati fi de lucrdrile litterarif ce s au

indntoratti it face.

Pe lun
lel

Uvragiele clasice ce s'at insarchiat a culege

in limba romnsc

1NVITITUR1LE CE AU PREDATU
1

1000

500

D. Dimitrie Paveld, profesore de algebra i de tri Trigonometria i algebra.

gonometria, (p. 2 clase complimentaril).
Slugeru T. Pop. profesore de aritmetien, i geome- Aritmetica i Geometria.
trig (p. 2 clase gymnasiall i complimentaril).
D. Alecu Orescu, profesore de geometria descrip- Geometria i Architectura.
tivii, (in clasele complimentariI)
Cluceru S. MarcoicI, profesore de istoria (in cla- Istoria vechia dupe
(tradusa) i retorica

900

sele gymnasiali).
Medelniceru T. Inide, profesore

500

400

700
600
250
900

250

250

ingiugata cu cartea de literat. a lul Blaire.

de limba Ong Dict,ionaru Greco-Roman dupe S. Bisantie

(in 3 clase)
i estractdrI de maxime i istorif moral!.
Pitaru T. Hill profesore de limba latina ; (in 3 Gramatica latinti a
Bournouf i dictioclase).
naruld latino-romint.
Medelnicerulti I. Pop, profesore de gramatica (in 2 [storia SintA a lui Duruy (traduct.) i
clase).
tractata de punctuatiune.
Pitaru A. Popp, profesore de caligrafil i de tine- Caligrafia pentru clasele gymnasiall i tirea registrelor (in 2 clase).
nerea registrelord.
Pitaru Poienarn profesare de clasa a IV, incep6- Geometria practica pentru clasele primarl!.
tre.
Serdaru L Gianili (fostii) profesore de geografia, i Uil geografia pentru clasele gymnasiah
de chronologia , (acesta i are acumti deosebita prescurtandd pre Balby i literatura
indeletnicire c bibliotecar alti colegiuld i pri- romana.
imesce pentru acestti posta lei 500 pe lunA.
S. Valenstein, (fostti) profesore de desemn, (acesta Elemente de istoria naturall.
i are acum deosebita indeletnicire, fiind ornduittr ca observatord la muzeuld nationale i priimesce pentru acesta postd lei 500).

50

din urma doui profesorI cunoscndu-se

destoinicl de a se- instircina cu lucrarea aretatelor
uvrage clasice, ce sunt de mare lips in sclele
romanesci, s'a socotitd ca este cu tot dreptulti a li
se face acsta pucini adaogire la lefile ce priimescd.
Deosebitti s'a chipzuitfi ca gramatica romnsca

ANESA No. 52.

A.cetI

Departainentulii Logotetiei trebilor bliseriteed fi inetrueliel publiee

din principatuld teri romnesel. 1849, Martifi 9, N. 2644 Bneuresel.

Cinst. Eforei a Sclelor.

Raportil cinstitel eforil ail' 20 Decembrid anulfi

Incetatfi cu N. 1199, in privinta sloboOirel lesystematica pentru clasele gymnasiale i manuale
pentru clasele primarie sit se lucreze de D. D. I filorfi profesorilord, insemnatI de cinstita Eforia,
prin deosebit lista, indreptata cu adresa subt N.
Pop, G. Ioanid, G. Hill, S. I. Gianilli.
58, supuindu-se cinstiteI caimacama i Undue
Stefan Be lu.
jn insciintarea cinstitulul sfatd administrativa estraordinard, departamentuld cu cinste tramite cinstiteI Viol! pe lng acestil in copie jurnalu

cinstitulul sfatti, ce

a inchiliata la 16 Apriliu
11

www.digibuc.ro

82

trecutu cu osebitA Usti de uvragele ce flit-care

Profesord are a lucra, i decretulb ciristitei cAi-

Departamentuld trebilord din lluntru al principatulul Orrel Romineseb

Cinstitel Eforii a sclelorii.

Vpndu-se coprinderea otnoepiei onor. Eforii
cu No. 981 spre rbspunsa cu onre se face canes(mar el departamentult, privindb spre Inlesnirea
uurarea locuitorilorb , ca s im cerce inpovrAri,
ail sloboditu p'oruncile sle catre ocArmuirile jadeteloril ca satele, ce voril fi niai mid la numbrii de
cinci-deci
familli , sit se unsci cu alte aserneJUIINALt.
nea ce vorii cAd mai cti apropiere i sit clAdsAstadi SimbatA Aprilin 16 annulti 1849 citin- cb, o sclit , socotindu-se mai de cuviintit a rmidu-se In adunarea sfatului administrativil estraor- n candidatiI pe din afrA, dectil a se Impovra
dinarii raportulb onor. Eforii a sclelort cu No. sate mid la facerea de scl, apoi i onor. Efori
1199 i celb din partea .departamentulur credintei va bine- voi a se asemna acestei puneri la cale
cu No. 4320, care s'a Indroptatb cu decretalti onor. i a da poruncile sle catre D-nii profesori ca sA
citimActimil sub No. 1572 din annulb incetatil In se ornduscA Invttori pe la sae din cei rr a
privirea sfatului i vbdndii arbtarea, ce face onor. cu bun sciint i cei alti , ce volt mal prisosi ,
EforiA a scleforil cA D-lord profesora Intre- vor r6mitn a mai invta; in salti ski a se incuta rsvrtire ail datfl dovedi de bunA purtare i trebuinta in osebite Indeletniciri stesci.
P. efult departamentului
de o chipzuit Intelegere, 6ni1ort sl li se slobdit
P. eful sectiunel, Serdaru Tudor.
Ida ping la noua reorganisare a sclelorri , fiindii
Resolutiune. Neireitii cA, satele cirri multi"' mai
acsta a lord profesie singurult midlocti de vietuimid
de 50 familil trebue sA se unscii, cu alt
re; InsA ca sg, inlesnscA sclarilori midlcele i isvrele de invtAturA la noua reorgauisare, cu con- sat pentru aedarea scOlei i astii-felb sunt date
ditii ca acst lf s. li se respunslit .dupe -ce fia- i instructiele Eforiel cAtre profesori.
care va aduce pre tipArire ate anti uvragi, ce
volt' compune de specialitatea sea i destinatu penANESA No. 53.
tru Invtatura publicA.
Sfatulii dupl trebuinta, avndil a cunsce uvra- CIRCULARA CATRA OCARMUIRILE JUDELORO
giele ce fi care are a lucra de i departamentulii
Maid 20, 1849.
credintei a Inftiatti adresa onor. Eforii cu No. 58
cu osebitl listA de numele profesorilorti i de lu- Cu circularea de la 10 Ianuarib annulb curgecrarea ce are a face fia-care ; dr, luandri Insr- torri Eforia a scrisb i ace! Onor. Ocarmuiri desPostelnicir IOn Alexandra Filipescu, se- pre trehuinta ce es te ca tte casele, ce afi slujitb
cin rre
cretarulii statului, despre intocmirea unel asemenea de scle pentru invtittura copiilorii de prin sate,
liste i infltiF,4indu-se statului., chipzuesce cl , nr- sr). se Inchidl frit a le intrebuinta spre vre-o alt.
mAndu trebuinta ca onor. Efori sit tie In a sea locuintit, r mobilele ce dre fiti- care clAsse sit se
dispositi pe top profesorii, ce prin osebita list4 aede prin acele case i ape! sA se pecetluiscA
s'afi %%cute cunoscutii sfatului pentru inv6tAtura ti- acele case i sA se cle sub ingrijirca
mitcAmil cu N. 1917, prin care se aprobzA chipa
zuirea cinstitulul statti. precumb i osebitulb raportu alti profesorilord , ce ad adresatu cAtre departamentil la 18 Februarib trecutt i care s'a0
supasii onor. sfatt ca, luAndb onor. Eforil In bAgare de smA cele otArite , s bine voiscA a face
cuvenita urmare.

nerimei, sa li Se 81191)&0 lefile dupe gsirea cu cale

asemnatii re.spunsvlu'i Cc prin
a onor. Eforii
inscrisi ai dattl numiti la departamentulil credintei, ulind pentru .acsta indatorati asupra fiA-cAruia
uvragele otArIte prin mai susii pomenita listb .
D-lui eful departamentului credintei va supune
acestil jurnal la cunoscitqa i deslegarea onor.

Pentru acst urmare Eforia a poftittl pe

astA

OcArmuire ca sA fad, fora zAbavit punere

la cale i sA insciinteze Eforiei ; dr Onor OcArOnor.

mire Did un respunsti One acum n'a

trmisb.

SA supue drl i sg, arete acei Cinst. OcArmniri

ca de lucrarea, ce va fi fAcutt sA insciinteze, Zit
zAbavii. Eforia dupe regulA.
No. 380 Ociirmuirea Mehedinti

www.digibuc.ro

83

No. 381 Ocarmuirea Gorju

No. 382
No. 388
No. 384
No. 385
No. 386
No. 387
No. 388
No. 389
No. 390
No. 391
No. 392
No. 393
No. 394
No. 395
No. 396

ANESA No. 54.

1..)

Departameutul Credintel
aid Instractiune1 rublice din Prineipatuld Romnia Bueuresel 0855 Febrnarid 7, No. 578 Masa 11-a

Valcea
Dolju
Oltu
Argeiu
Mucella
Vlaca.

Cinstitei Eforil a Scleleil.

Cinstitula Secretariata aI Statulul incunosciin
tza ca, .supuinda Mariel Sle Domnulvi Stapanitoru alaturatulii in copie raportd ala acestui De
partamentd No. 148, insocita de acela al4 Onor.
Eforii cu No. 1409, din 13 Decembria annula trecuta, atingdtora de ramditele ce pretinde din contributia a cate dol lei de familie aT Candidatilora
de Sate, Inaltimea sea aa bine-voit a pune urma.
trea resolutle

Braila
Prahova

RmnicuSarata
Dmbovita
Teleormant
Buzed
Ialomi
Ilfovt

Stabilimentele ce s'aa creatti sunt cu totula in

"privinta i folosula satenilora, carl urtnza a '0
lua treptat desvoltarea, in cata dintr' acestn cen-

I) Cu aceste anese incepa lucrarile in 1855 pentru re- mai nemeritil millocil de comunicatia pentru intinderea
inffintarea sulelord rtesci, mime pentru sclele primare relatiilora comerciale si preferarea mestesuguriloril
urbane iincha in 1850 sub Domnitorula Barbu Stirbel, artelora.
cca ce literati mal aflmil,;
Cea ce a preocupatti mal cu sma pre sub-iscilitii
este ca, o societate in sistema invataturilorii, ce voiesce
Comisia intuemiti pentru progranid 1850

neatimel &le Domnului Steipemitorig a

ttei

Romnsal

a primi, este mal cn osebire datOre si silitit a ingriji

indestuleze trebuintele elementare fail care nu pte
Trra
fi si acelea sunt de a forma mai nti dregatorI i slujbas1 publiei inlstrati cu Pciinte potrivite misiunel lot%

Barba Dimitrie Stirbeiti

si ifa deubsce a tnoralisa pre top tluerii prin invalaturi

religise , dandn-le si gustulii ocupatiilora serise care

Comisia fritoemit pentru aleituirea programa

statornice'scii mintea

Raportd.

insarcinall de catre inaltimea vostra a

pregati o program de invatatura pentru salele principatului, pleeat alaturama Elie! resultatula indeletnicirilora nOstre i cuvintele ce ne-aii servitil dreptil basil

si aunt cela mai temeinica ele-

menta de odilinti si de Unisce a duhurilorti.

Marginiti in acesta ()cola si privinda pre de o parte
la sirula trebuinciselora invataturi , rti pre de alti,
parte la treptelnica desvoltare a puterilora intelectuale
dupe virsta tinerilora in programa ce Luna intocmita
am adoptata cea de capetenie imparlire a invapiturilora in primare, coleyiale (sil de ala treilea grada) si
inalte ski sciintifice speciale.

la a nstra lucrare.
Organisatia Invtaturiloril publice a occupata in tte
terrile, precum si la noi i va ocnpa necontenita mintea, tintirea guvernulul , ca unii obiectil ce este frte
Scle primare.
stransa Iegat cu conditia sociala fi-caruia neama
In aceste scle invalatura s'a graduat dupe puterea
in parte, eu starea lul intelectual, cu obiceiurile si navirstel elevilorti chiamati a se folosi de dansa la deravurile publice si cu gradula chiard aid culturel
prindere in cetire, scriere, aclapare de principii religibei parintesci.
Aceste considerapi tte sunt pricini de necoutenite se, elemente de calculi:1, de geometria usuallt, de geoincercari si schimbri in organisatia instructiel publice, grafit si gr znatic , fiinda ca tte aceste elemente urcad unii privinda esclusivii numal la desvoltarea facul- mz, a sluji ca o prescurta introduetia pentru o mai
tatilorti intelectuale, recomanda o sistema de invtatura desvoltata invatatura, in colegiuri si aunt ca neaparate
clasica, in care studiula limbelor mrte iea locula cela
d'antaiti ca modeluri de perfectie , r alii preocupati
numa de interesele materiale ale vietuirei, recomanda
cu osebire o sistema de invllituri profesionali si studiul esclusivil aid limbelor vorbitre moderne ca cel

inceputuri pentru antia educatia.

Impartirea materiilorti s'a regulata dupe programa

din annula 1847 eu o mic preschimbare si cu acsta

osebire , ca in loca de done clase impalte in 4 despartiri , alma adoptafa impartirea in 4 clase.

www.digibuc.ro

Teme-

84

tru

se, se iutinde cerculd One la cele din turtle, trale prin fiecare judetd, pe nude dorinta se va
onarginl. Se vord deschide si scede stesci cen- .,areta i trebuinta va dovedi "
iulti nostril in (taste a fost , cit me intiii.cu acstA
impArtlA se osebesdi maT yid si mai caracterisatil nu
numal materieIe inv5tAturei, dril si elevil dupe vtrsta
si puterea conceptului lor. , ald doilea cA dupe organisatia annului 1847, unil invgtAtord erea insr6inatd cu
ate doue clase inteo .singurA sal& si acstit impreu-

programA de invldturi imprtite in trel trepte , adecA :

incepkre, colegiale si speciale.
Inv6tAtura din scedele incepttire se va face numai
in limba romilnscA , si se va educe osebitA priveghiare
asupra cArtiloril ce se vord intrebuinta intra aceste
'mil , spre a da totil roduld ce se cere fArA de a innare a elevilord a done clase de deosvbitA putere f i povera mintea tinerilor cu idel ski de prisosti add
inaintaye eread pricini de confusie la predarea invdtAtu- neiotelese- pentru dnsii.
rilord, mai cu smit in a III si a IV dud, unde ose- in sclele de alti doilea gradii, adedi in colegiuri, inbirea puterilord eleviloril este ma simtitre si invtA- v'tAtura se va face in limbile romAnA si latinA ; litnba
toruld datord a fi mal cu multi ingrijire si bAgare de latinA s'a adoptatii ca o basA in studiile clasice si ca
smit la lucrarea sea si a eleviloril.
mumA a Umbel romane.
Osebirea drd a invtAturilorif din sclele primare
L;mba germanA si trances s'ail pus dupe alegerea
s'a Scutt' cu scopd ai cu nAdejde cA : clasele a III si tinerilord de la a patra clad, in susii.
a IV se vord inoredinta la osebiti 1nv4tAtor1.
Unit altii folosii, ce isvordsce din clasificatia inv6tAtu(Restuld privesce alte grade de soon.)
rilord colegiale, este cA scolaril, earl nu vord av trniolWee de a urma t6te clasele, se potti trap de la a treia
Sub-scrisl : P. Poenaru.
clasit cu indestulA cunoscintA ca sA intrebuinteze o maS. Marcovici.
estrie sd industrie.
C. N. Brdiloiu.
In sfarsitd, invetaturile colegiale se combinA cu chipil
1850, Sept. 23.
Vecil programul0.
ca : scolaruld sA dobandscit ante canoscinta literark

Noi Barba Dimitrie Stirbel

pe atii trebuesce spre desvoltarea intelegereT sle si

aducerea in stare de a urma cu sporii unii cursil spe-

cialii, care stel desehilit o carierA asernenatA cu a sea

aplicare si positie si WI asigureze und mi4locd de vietuire; de aceea se va asela o l'acultate de legi pentru eel ce vor voi sA imbrAciseze cariera judeclitorsci
CTRE DEPARTAMENTULC CREDINTEI
sed profesii inclinate cu dtaisa , o facultate de sciinte
Sunt doui anni trecuti de candii din pricina nenoro- esacte, impArtiti in trel sectiT, pentru topografT, pentru
citelorii evenimente din annuld 1848 , salele start in- ingineri de podurl si sosele si pentru architecti; o tic&
chise cu mare pagubit a tinerimel si a Orrei ; 6A-care IA de agriculturd si economia cAmpensek ; si o selA
Remand simte acstA necesitate si noi maT pre susd de de mestesugurT.
totT , clici generatia ce se ridicA, nee.? andil mioillce de
Desch4lndu-se cu ncestil chips mi4l6ce de invNAa dobandi cunoscintA, se peirde rtlicindu-se fArA ocu- - turi specia!e, drt 1 tatea si interesulii obscescii cer ca
patil seri6se. Inv6tAtura este o trebuintit neapAratA, drd eel ce dupA trecerea unul soroctl ce se va otAri , vord
ase0area si scopulii ei ceril chipzuirea cea maT maturA, dori a intra in slujbe add a esersa profesil privitre
ca HA nu ajungA de a fi pricina de rAtAcire in locti de la mal susil 4isele specialitAti sA nu fiA, primill de nu
a se face organd de fericire.
vord fi urmatii invtAturile trebuinci6se pentru fiA-care
0 adfindi cegetare si experientA a trecutulul ne-a ramurA si nu vorti fi trecutti cerutele esamene dupA
datil convinctia cA instructia nu trebue sA se privscA basele amlate in aldturata programA , care se va puea singura tintA a indeletnicieT tinerilord , ci ca un blics.
millocti de a ajunge la und sfarsitil si acestti miOlocit
Sclele se v'orii deschide pne la 1 Genarid 1851.
nu va fi bunk fArA numaT pe Mil va face pre omit des- Trebuinta drd fiindii a se complecta Eforia, orndutoinicii a indeplini vre o slujbd speciald i folositre imii eforT pc lngA p. M. Band Alexandru Filipescu,
societAtei acea alit cAruia este mAdularii si 'n care este care remane presidentii Mil el, pe D-nii doctor! Asake,
chiAmatd a triti.
colonelul IOn Florescu si Cluceru P. Poenaru , a cAUnii altd principiii asemenea netAgAduitil este di in- rora sciintA si esperientA chiAzAsuescu resultatele cele

N mila NI Dumne(lea DommI sta-pcinitor4 a tea

pera Romansed.

structia publicd urmzA, a fi potrivitA cu trehuintele obs- mai plAcute.

cescl, prin urmare ea trebue sit fi nationald, sit inde- CAtre aceste privindd cA D. Clucerii C. BrAiloiii, celii
plinscA trebuintele feluriteleril clase de 6menT si sA de acumd directord ahl sclelorti este insdrcidatil ma
alte indeletniciri judecittorescl si cA acestil postil arrnizA
aibit unit earapterei nationaiii
Pe temeiuld acestord principiurl s'a intocmittl o nouA a se ocupa de und bArliratil, nelipsitd din dtoriele, stile,
.

www.digibuc.ro

g5
Departamentulil cu onre comunica aceste Ina lte s considere atitq trebuinta, ce le feclamli despre
ordine acef Onor. EforiT, .rngnd'o f6rte multd ca instructia de care sunt lipsi1 asttlf stttenil, cAtd i
ouvenita inv011turA qi experientA , orttnduimil director

3 Elemente de geografia civilA a tutulutg plittilorn

alit sc6lelor pre Clucerii S. Marcovici, care are tOte globului cu o mai amOnuntit descriere a statelor EucalitAtile cerute.
ropel.
DepartamentuIfi credintel va impArtilsi aceste orn4 Elemente de gramaticA.

celorn dupe Were spre a intra in lucrarea earclad la care 1 chiam folosuln obscesct i increderea

NB. In ceasurile de oitire protesorulti se va aplica

nOstrA. Totil de odatA va face cunoscutti Eforiei ca ur- cu deosebire a da eleviloril tntr'acst clas sciintit de
(whit a lua maurile cele mai bine cumpinite i cu istoria (mai cu s6mii de istoria terrel RomAnesci) i cumaturitate chipzuite pentru deacbiderea salelor , ale- noscinte fisice si matematice si de economia casnicA,
gevea profesorilarti, esaminarea si clasificarea scolari- alegndfi crti propril pentru acestii sfArsitn.
lent. Dri ca sA se petA dobAndi dorittil resultatil,
foria se va adult:Et negresitil la canceleria sea de doue
Coneursh pentru institutori
ori pre eOptmAni ate doue ceasuri celti pucinn la hle
ceasuri etOrtae.
EFORIA SCOLELORt1

Urmzii. iscAlitura M. Sle,

Manta 1850
Oetombrie 17, No. 1389.

Fiindit cA multi prin jalbe cAtre Eforia scleior an

artatii dorinta de a fi primil ea profesori publici pen-

Programa de invOtMuri

tru salele primare (si ca s le Oa) incredinta o ase-

SOULE PRIMARE DE PRIN ORA$E

Clasa 1.

menea delicatA sarcinit la persne inlstrate ou cerutA

capacite te , Eforia face cunoscut cA nisce asemenea
doritori urmg neapAratil a trece toil fArA nici o esceptie unu esamenti asupra invtAturiloril otArtae pen-

1 Silabire, citire i scriere, r

tru asemenea sale.
2 InvetturA pe din afrA a rogOtiunilor,
3 Deprindere la scrierea f.r insemnarea numeriloril atre acestea cti din domnia-lorti vorti fi inutu sale
private srt vorti fi esersatil meseria profesoralA pe la
aritmetice.
particulari, sunt poftitl , eel d'Ontiii a educe un ates4 Prineipiuri de numeratie si calculti din gAndu.
tatti alti orAseniloril si cei de aln doilea unil inscrisfi
Clasa IL
din partea pArintilorti, coprin05torti de rvna , capacitatea si purtarea inv'titorului si adeverite, i unele i alI Citire pe estracte din Banta scripturA,
2 Scriere dupe modelult) de caligrafi si dictando, tele, de ocArmuirea local si de magistrat.
Esamenele unorti asemenea doritori se von"( tin la
3 Catehismu,
20
ale curetrei luni In cancelaria Eforiei E.f esamina4 Aritmetica (cele 4 lucrri cu numere intregi).
toff vorti fi D-nii profesorl :
Clasa
1 Serdarulti I. Genilie , pentru geografi , catehisrnil
1 Citire cu intelegere i esplicatie pe deosebite carp' si istoria sAntA.
2 Medelnicerul I. Popp, pentru gramatica limbel roreligiose si morale.
mAne.
2 Caligrafia.
3 Slujerulti G. Popp , pentru aritmetica si elemente
3 Istoria ((MAO in prescurtare.
de
geometrie imbinate cu principii generale de desemn
4 Aritmetica (cele 4 lucrAri cu frangeri si esplicatia
sistemului mOsuriloril si greutAtilorti obicinuite in trrA).
5 Elemente de geografla fisica (cele de, ctipetenie lin-

4 Valenstein pentru principiurilegenarale de desemn

*pH ale globului cu o scurtA descriere a statelorn liniarii artitatil la No. 3 de mai Eton.
5 Pitarulti AIecu Popp pentru caligrafii ; capacitatca
Europei si mid amtiruntA a Princip. Romania si Moldova.
moralitatea vorii ti singurele conditii de admisibili6 Inceputuri de gramaticA.
tate 'din cari Eforia nu se pte abate , fArA a se comClasa IV.
promite inaintea tinerimei i prin urmare a nearnulul.
1 Citire ca esplicati pe cartea intaulatA Prietenulu." (IscAlitl). AI. Filipescu, Poenaru, Marcovici, Florescu.
tinerimei i altele as( menea.
1850, Noembre 4.
2 Elemente de geografift imbinatA cu principiuri de
desemn

www.digibuc.ro

86

scopula, pentra care el s'ail indemnatfl a face sa- lie. In sfitrsita, comsimtindti Onor. Eforie la teea
crificiulg prin contributia de ctite doi lei de fami- ce se cere spre imbunAtititire prin reformarea cres-

Redesehiderea Seiolei In Judete

Comisia I, peutru clasele I, Il-a qi a III 14 D. loan

EFORIA SCLELORti

Pop, de D, loan Genilie, D. loan Poenard, D. Al. Pop

i D. Valenstein.

D-le Ocarmuitorii aki jude(ului!

Comisia a II pentru clasele IV, V fi VI de D. Hild

D. Ioan Zalomit, D. George Pop, D. Valenstein , D.

Prin luminatulii oficiii alit MArii Sle pr Inaltatului Teot, D. Limburg, D. Pavelri, D. Simeon MarcovicT, D.

nostril Domn de la 17 ale curetrei lunT No. 138, A. Marind.

se poruncesce Eforil a deschide sclele Oa la kint8ia Aceste comisil voril stArui in lisele ceasuri Intl% in
Ianuarie anulA viitoi 5, precum v yeti indestula din a- deplinirea datorilloril lor. 'rota de o datA voril in!Murata publicat e.
aerie Intr'o lista pe fiA-care scolard cu aretare a claTrebuintil dr neapAratA avndii Eforia a cumisce sului peutru care se va gAsi destoinicA si voril da la
starea in care se aflA localulu sale publice din rese- mAna lui unti biletil cu asemenea cuprindere.
dinta acelui judetil si privind el : dupd articluld 13
4, Fiind cli Eforia se aft in lucrare pentru reparaalit legittirer din annul(' 1832 asupra sclelorri sunteti rea localelor si ornduirea profesorilor ca s6 se in-chiAmatil a presida comitetuld de inspectie , de puteti, mze invtAtura treptatil si MA mai ne amilnatil, tinerii
sft bine-voiti a'i impArtAsi ciltil mai fArA zAbAviile Bain- vor grAbi a veni la cercetare, spre a fi gata stt inctii ttA lAmurirea spre a se chipzui cuvenitele msurl pA clasele cu acelii biletil, in datA ee se voril Oti si se
voril deschide scole.
pentru indeplinirea poruncil MArii Sle.
(iscAliti) S. Illareovici, I Poenaru A. Marin etc.
5, Pentru cursurile speciale, se cere neaparatil ca
doritoril de ale imbrAciosa si chiaril de vorii av a.
No. 859-87, 1850 Octomvrie 20.
testatil de Invetaturile colegiale, sA trcl und esamend generald asupra acestord inv6tAturI i sA ie osebitil a-

Pubiicatla !Eforiel pentru redeschiderea scleloril in 1850 Cctom.

testatd cu care sti fi primit1 a urma specialitAtile.

Spre acestil sfersitil voru da jalbA la Eforia ca acsta
se facA din pitrtel chiArnare D.D. profesori pentru acelA

Eforia selelora.

MAria Sea p; InAltatulii nostru Domnii, intorcAndti esamenti.

pArintesca privire si asupra instructil publice si doS'a socotitA de neapAratA trebuintA a se lua msura

rindil a-i da o organisatie mai sistematicA si o direc- acsta chiar pentru interesulti tinerilorA, ca di se pretie. mai folositre tenerilor si terrii , a 'aim-veal-1 a gAtscA cu temei spre a urma cu folosil cursurile la
porunci sA se intocmscA pre unii asemenea beet o nouA care vorti av aplicare si a cArora singurA bunft invtAturA 'i va aduce in stare de a 6 vrednicT chiAmArei
programA de 1nv6tAturi.
Porunca inAltimeT sle s'a indeplinitA, programa s'a ce le va face inalta StApAntre.
6, Pentru sclele de rain resedintele judetelor, EintAritil si prin luminatulti oficifi de la 17 ale curgAtrei lunl No. 1389 se poruncese Eforiel a deschide foria s'a intelesii cu autoritAtile respective, ca sA se getsclele pn la 4-a Ianuarie viitoriii si a iagriji de a- tscA si sA se deschida si acelea, cAtil se va put mai
legerea peofesorilorii, de cercetarea si clasificarea sco- fArA intArliare.
Spre mar pre larga cunoscintA dispositil luate de inlarilorti.
UrmAtore nobilelora cugete ale ing1lime1 Sle i pre- nAltirneaSea, asppra instructil publice, MA si a programei
tuindii inportanta misiel ce se pune asuprA4 , Ef .ria inveTAiurilorra sA publicA amndoue preeumil urmzA :
grAbesce a da in cunoscinta pArintilord i a tinerilord (iscAhti) AlPhilipeseu, D. Poenaru, D. Marcoviel. etc.
i 00, Octomvrie 28.

cele de fintkid dipositil, ce a socotitii de trebnintA a

lua de o cam-data.
1, Pentru sclele inceptre cercetarea si clasificatia
se voril face de ctrA chiarA profesorii ce se vorii orndui, dupA cum se va face cunoscuti prin osebitA insciintare.

Barbu Dimitrie Stirbel, pentru incetarea lefllorn ce se dedail de giaba.

Noi Barbu Dimitrie Stirbei

,

Dornna Stdpdnitorii a tad T2, Pentru clasele colegiale tineril se voril infAciosa Cu mila lui Dumneftei
ra Romdnseei
in tOte lilele la cancelaria Eforiei de la 8 011.6 la 10
ore de d6mAntA, spre a fi carcetati si asellati fiA-care
COTRA. DEPARTAMENTULe CREDINTE
la olasa:respectivA.
3, Pentru acsta cercetare si clasificare s'ail intocmitd
Aflfinduse acum datA .otArirea nstrA pentru reorgadoue comisil dintre D. D. Profesori cel infiintA, adecl: nisatia sclelor publice , poruncim0 ca dela 1-iu ale

www.digibuc.ro

87

cerel Mott bru, dupa principe de invdtltura, po- cumil se manifesta si dorina
Sdie Domnutrivit cu starea lor sociu1, st faca cu acea bung lui StOpanitora, prin preOisa luminatO resolntie.
vointa, care posedd.. a dispar ori-ce obstacolli la
organisarea in scurtt timpt de scle stesc, preurmatrei luni Decemvrie fa& inceteze ori ce slobodiri
de lea profesorilorti cari nu ail catedre si s nu mai
tigureze in socotelile easel scedeloril lefi slobodite altoril profesorl, de cata acelora ce noi vomil tntitri in
ce Eforia treptatti ne va
posturi, dupit recomen
Urmza
iscAlitura M. Sle,
supune.
No. 1481
Au. 1850 Noembre 5.

JTJEN ALt

Eforia, inniintndu-se, in urma intrebarei ce de obsee a ficuta cgtre tte ocarmuirile judetelorii, ca la orasele Cernetula, Targtt-Jiulai, Slatina i Braila incaperile de Bade pe la unele din aceste resedinte aunt
inchiriatd intr' adinsui
slobode, r pe la altele cit
de Magistrate alte case ;
Mind(' datOre ca, potrivita cu oficiul Inlime Sle
cu programa invglaturilorti, sA se deschida pe langg
invgfaturile Gimnasiale si scedele primare de prin re
sedintele judetelorii ;
Cunoecndil c si unii atatii din profesoril ceT vechi

remasi curati din evenimintele trecute, catii .si din

acei candidaff ce ail data esam end pentru clasele pHmarie, s'ar put indeplini de o cam data la aratatele
scoli clasele I, II iIlI, remainda pentru estimpii vacant class IV, pb'ng ce Eforia se va indeetnla mai bine
dca In& acele incAperi este salA si pentru clasa IV-a
si (lea aunt scolarl inaintati pentru acstA clas ;
Chipzuesce g deschide de o cam data aceste scoli,
asedncla pe eel mai josil insemnatI profesori, adecA

DepartamentuluT (semnatd) Ciimpinnu

ate lei trel sute, aftirA de acela de la Braila ce va 0'76

lei 350, r eel de clasa III-a voril ayes cdte lei 350
pe lunA afarA de acela de la BrAila ce va av lei 400.
Profesoril din noii acum ornduiti se numescil vremelniccsce, potrivitil cu art. 150 din regulamentula scO-

artat(' prin obscsea publicatiune de la 4 Noetnbrie 1850

ea la orenduirea lord sA infatiseze dovedi despre a bra
leloril si aunt supusi la tote conditiunele ce

bung conduit.
Inceperea lefii acestorti profesori se va socoti de la

diva deslegarii Domnesci ce se va ascepta.

Profesoril otri pentru sclele prifnare si afiati aid
in capitala se vora inlesni din casa Fforiei pen tru mer-

gerea lord pe la judge cu progonulii lu bani de cate

patru cai de postA in ductre de aid.
Pentrg deschidarea invtAturilorti in aratatele sele
si numirea profesorilorii de va face roforta catrA Maria Sea Domnula.
(Iscaliti) Marcovief, Al. Filipeseu, Floreseu, Poenaru.
Secretar, Ilieseu.
JURNALU.

Chipzuincla Eforia asupra midlcelorti de a se blue-

dinta in tt vremea invfitura sceiblora normale la

profesori cu capacitate

si tetd-d'odatA sA indemne
pe acesti din urma a se perfectiona prin studiulii serios, ca GA pttssc mat hainte in cariera profesoralA,
a socotitd de cuviintg a lua mgsurile urmAtre

1 La vacanta de profesora in yeti o sat' normalA.

Profesorul scie profesora de clasele cele de mai josit

din acei scla , voril av precAdere a se orndui in
La Cerneti.
Prof. pentru clam I id n pe D-nu Dimitrie ierlagnescu vacantul posta , dand esamenil pentru tte invdtaturile cerute pentru clasele normale de mid sus (si de
III-a pe Pitarul D. Frumusnu
/2
se va inOmpla ird vaeanth inteo cla's1 normal(' mai
La Trgu- Jiului.
inaltA, va trece indata fara esamen profesorul -lasei
urmatre, ce va fi data esamen.)
Prof. pentru class I si II pe D-nu Iogn Hiescu
2 Dca profesoruld scie profesoril claselor mal de
III-a pe Pitarul C. Stanciovici
josa a unei bcble normale , multamindu-se pe clasele
La Trgoveste
knit, nu voril voi sa de esamena casA ie catedra vacantA din scla lor, atunci Eforia va face publicatiune
Prof. pentru clasa I si II pe D-nu Ioan Fussea
III-a pe D-nu A. Poenaru.
I
cgtre toti profesorii claseloril normale de mai josa ca
GA de esamen , precum mal sus s'a diet pentru oLa Slatina.
cuparea catedrel vacante mai inaltg.
Prof. pentru clasa I si H pe D-nu IN. SerbAnescu
3 Mutarea unul profesore normala de la o sclA la
III-a .pe D-nu B. Urzescu.
alta pentru aceasif clas, nu'l supune la esamenil.
Coprinderea acestui jurnalil se va publica spre sciLa Braila.
ina D -lord profesori de seede normale.
Prof. pentru clasa I si II pe D-nu Dimitrie Pizo
(Iscaliti.) Al. Filipeseu, Mareoviel, Poenaru, Floreseu,
III-a pe D-nu N. Calehuneanu
a
No. 513,
1851, Aprilia.
vora ayes hfa pe lunft
i profesoril de el. I si
21

www.digibuc.ro

88

bine-voi a porunci sit se de ilr deliberatia i chipzuirea Cinstitulul Obscescii Divant.

ANESA No. 54 bis.

RAPORTV CTRA DOMNO

No. 148,
Ianuarie 17, 1855.

Cu occasia supunerei la cnnoscinta MAriel Vstre

a Raportului Onor. Eforii a sclelord sub No. 1409,

prin care solicit inaltil ordind spre a 'i se sloboOi

de OW, Cinst. Departamentd Financiald atatli re-

ANESA No. 55.

Lucrarea dupi reaolutiunea Eforiei pe Anesel: de ausfi (54) Mat
Moist. de finance :

Se va scrie mal &IOW Onor. Departamentd ald

mita de lei 136,216, par. 30, ce ar av s primscl One la sfrituld annulul 1852 din contri- financelord, cerendd Eforiel pentru fi- care judetd
butia a ate duo lei de familil ai Candidatilord lista de numele satelord si trgurilorti care ail fade sate , citil i mule de venitti pe duoi anni milit in No. de 100 sal mal multd."

din urmli, Departamentuld cu grije fiindd a se mrgini in cerculd datoriilord impuse de legiuiri, '0 a
ANESA No. 56.
fAcutti meditatia sea asupra chipului stringereT .a celui venitti i a intrebuintrei hit' , judecandd di DEPARTAMENTULr CREDINTEI I ALtr INSTRUCTIUNEI DIN PRINCIPATULV ROMANIEI
cea de acumd destinatie a lui, de a se da spre
sustinerea sclelorii de agricultur i de apte, pte
1855 Octobre 22, No. 6075.
s, se privsci.mai pucina in armonie cu principiuld
Onorabilei Eforie a sclelortl.
pe alti aruia temeiti s'ail indatoratd fainiliele satene a face susd arkata contributie, pentru a con- Pentru contributia ce se obligA Jonitoril targusecuentele acelui principiti in timpulti de atunci se lui Rosesti a. da pe fil-care annd pentru sustinemind in vedere cum el aceld sacrificid le va aduce rea sclei, potrivitd adresei en No. 1498, s'a cicrisd
folosulti ce va isvori din invttur prin sclele administratiei respective ca sit de sciintit ca prin
comunale, coprinse in art. 2 i 3 din legiuirea a- concursil s se algA invtAtorii acelorti Bade, denului 1847; pentru reorganisatia Instructiel Publice partamentuld nu este de Were; pentru di Onor.
inchiAie prin combinatiile s6le ca este mai cuvenitd Eforie cunsce insasi cu cati dificultate se gsescd
pentru &multi a corrspunde cu misia ce are, concurenti pentru posturi de profesorl unde fold-

and nu va lsa s il scape din vedere a supune sele sunt mai marl, in vreme ce peirtru invetitori
cunoscintei Inaltimei VOstre asemenea lucrare, ce de sate nu o. s4 se gssci incA o-dat, prin tiri se pare neconsecuente cu sterituld pentru care mare este rugat Onor.. Eforie cA, lutindti in cons'a o t ritd.

sideratie aceste imgrejurArl cum i neapitrata tre-

Eld cunsce cl, puindu-se in compar4ie reali- buint ce este de a se insciints. citd mal neintrtatea sclelort de sate cu aceea a susd Oiselord Oiatti acele scle, sA bine-voisca a deprta ori ce
doue ae0minte, me en sniti acela de agricultua, pedici ard miOloci punerea lord mai ingrabit in lupentru a cdruia fondare se prescrie midhice la crare 1 a se muOmi acum la inceputti cii can115 i 116 din Regulamentulti sclelorti, nu este didati de invttitorr sit trc und esamend prin cade titgAduit trebuinta ce de o potrivA se simte re s, se verifice dca suntil capabili de in3lircipentru amndoue felurile de intacmiri spre avan- narea lord.
tagiul Natiei ; hid totti-de-o-datti are convinctie
RESOLUTIUNEA
Departamentuld cA fia-care din tr'acestea urmzA
$ecsia... ..
dupa dreptuld cuvntd a se intemeia sti a se

modifica dup imprejurAri pe bad de orndueli Se va respunde ca Eforia are OM vointa a incar! se volt aed.a de cotre adunarea competent fiin0 sc6lele de sate ; ca concursuld candidatilorti
i prin autorisatia Mriei VOstre, vorti lua titluld nu. are de obiectti decitil a se esamina concurenVi
de legiaire. Dcl Inaltimea VstrA yeti gisi de d6cg, ad calittile neapratu trebuincise spre a fi
buue aceste r4ionamente ale Departamentulull vep. institutork de sate, c prin urmare prerea aces-

www.digibuc.ro

- 89
tel Eforil 9i a Onor. Departamentti nu sunt neu- ranulut principiele religiel i sl faca dinte6nsulti
nite precumil se esprima 4ce1il Onor. DepartamentO, unit oiu moralfi i muncitor.
a in sf6ritu Onor. Departamentu 65, incredintatti Dca In. V6str& vest bine voi a aproba acsti
acst& Eforie posede i vointa i mi416cele de chipzuire a Eforiei, e t ve. aduce pr plecat& ruchipzuire spre a face tot& ce este cu putint& din g&ciune sa bine-voiti a da inaltfi odrdinti eta&

parte'I spre infiintarea scedelora de sate.

Onor. Departamentli din Mantra pentru clitdirea

sclelorit de prin sate dupit unfi plant did& de adata Eforiit, ctfi i cfitre Onor. DepartamentA ahi

finantelorti ca st slob* in primirea Efora contributia de duoI leI. de familil pentru candidati dia
care contributia are a se plIti eat& lefile profeRaportd
sorilor& din sclele normale cat& 1 ale candidatiIn unna reso1utie1 ce In. Vstr& a1 bine-voitti lor de sate.
a da pentru infiintarea sclelorti de sate, asupra
No. 1910,
Decembrid 9, 1855.
raportulul acestel EforiI cu No. 1409 din annul&
trecutti, insotitti de alti Onor. Departamentti alt
credintel cu No. 148 din annul urmtora, Eforia
ANESA No. 57 b. *)
a chipzuitti asupra chipulta infiint&ril acestorti sc6le cle urm&tre.
Copid dupi originaluld Ministsriulul Cultelord i ald Instructinnel
I. In capitala
judet se va deschide o publice din Principatuld Romaniel din annuld 1857 Ianuarie 19 sub
NO. 237.
soil& normal& pentru inv6taturft candidatilort de
Prin mnaltul ofici& cu No. 12 de la 11 ale cuinvtatorI de sate.
II. Directia i facerea lectiilorfi in fiit-care sc6- renteI Maria Sea Prineipele Caimacam, bine-voindtt
a da *Malt& ordine pentru redeschider ea sclelorti
16, se va incredinta until singurd profesort,
stescI, Ministeriul& comunicit cu on6re copi& du-.
i se va da o remuneratie de lei 500 pe
Numal din satele de 100 familii, eel& pu- p& (Mitsui& ace Onor. Eforil i o Invitft ca s iea
cuvenitele dispositiunei pentru aflarea i alegerea .
cint, se va lua cte unt candidatti.
IV. Alegerea candidatiloril se va face de insuT institutorilor& trebuincioi. Tot d'odatA se face cuprofesorulfi sclei normale din judet. Acest pro- noscutti ci Ministerial& a luat& osebit& intelegere
fesorii se va preambla spre acesta sf6ritt in fig cu acela ald trebilora din infra pentru repararea
care satd i va indemna pe junil ce i se volt sc6lelort ce vorti mal fi esistndfi i reciadirea
par6 cu bune disposita naturale. a imbritcioa ca- celortt din no& dup& trebuintA. Asemenea a luatti
intelegere i in parte cu administratiunale respecriera de invtittord.
V..Candidati1 nu se vord lua de ct& eu buna, tive, pe lngti celelalte, invfitndule ca sit trimitit
\roil a lor 1 numaI in virsta de la 16-20 anni. in grab& liste esacte de numerul& sclelorti cite
VI. Candidata until judet& vol.& urma in sc6la dap& inalta msur urmza a fi intocmite in fiAnormal& de la 1 Apriliti i p6n6 le 1 ctombre, care district& i cu observatiuni de cele in stare
r de la 1 Octombre On& la 1 Aprilie fig-care bunii., de cele primitre de reparatiuni i de cele
cAte sunt de lips& , ale ciiror copa se vorti Incandidatt va da lectie in scla satuluI se.
VII. Profesorult scleI normale va fi datord in nainta acel Onor. Eforil dupe rnduld priimirel
cursulfi celor 6 lunI de Am.& a se preambla prin lorti, spre a se put regula 1 dnsa cu numeral&
judet& in revisia sc6lelorfi de sat, observndti i institutorilort trebuinci4 la timpfi pentru flit-care
districtti.
intreblind pe candidati in predarea lectiilor.
Sefulti Ministeriulul Crefulescu
VIII. Fig.-care candidatti va fi dator& a urma in
*efula Secsid Turnavitu
scla normal& in curs& de 5 cull.
Cu aceste disposita Eforia socotesce c sclele
de sate 41 pot& da adevratuld folosti ce se asap- *) Se cuvine la No. 57 din pag. 19, del din .er6re mal este
tit de la dnsele, adecit sit fortifice In anima ser- altd No. 57 mal In urmi.

ANESA No. 57. a)

12

www.digibuc.ro

90

ANESA Nr. 57 c).

mg, attith dispositiile primitivel organisatinnl acestora scle , cAtil si diversele proiecte , care dupe

.Resolufiunea Eforiei

vreme s'ati propusd pentru reinfiintarea lord.

SA se trcA in budgetuld sclelorti sAtescl sum

NoT pOruncimil cele urmAtre :

Se vord Infiinta indatA sc6le sAtescf, Incepndd

de lel 600.. ... care este resultatulil contributiunel celord 2 le1 de familiA si care sumA se va a- de la satele cele mat multd populate i treptatd

fla cu esactitate de la VistieriA. SA se trcti la One la satele cele cu populatiune mai mica, avncheltuelr lei 4080 leafa a 17 revisoil cari vort fi du-se In vedere a se impreuna printeo singurA sc6insArcinati a priveghia pe institorl i aI pregAti in la i pe catd departarea loculul o va ierta, satevreme de vrA 1 vacantiune , care leafti se va de- le cele mid cu cele marl. Spre acest sfritd Intermina de lei 200 pe lung. Lei 19200 , deosebite datA se va publica de cdtrA Eforia sc6lelord Ole
cheltuell ale selelorti ; leafa profesorilorti cAte le! otArAte spre esaminarea acelord candidati, earl gA300 pe ann cu care, impArtindu-se restuld sumeI sindu-se destoinier, se vord numi institntori, folode le 540,000, se gAsece putintd de a se nurni sinda-se Eforia de preotil bAsericilord sAtesci, aceI
numal 1800 instituirl care.
. nurnaI la satele earl la Antia intocmire a acestord "scle ad fostd
cele mar multd populate i mar centrale, remAindd pregAtitl a fi invtAtorI si se va otAri o lfA aea satele cele mal mid O. se lege err celelalte, nualA i se vord trAmite pe rndil fig,- care la sast sti se iea la vreme dispositiunele ce Impreju- tulti set', spre a incepe de loct invdttura tinerilord sateni. Institutoril sAteni, deosebitd de lfa
rArile volt ierta.
IndatA se va publica pentru gAsirea profesori- ce vord primi i despre care Eforia isc6lelort1 chiplord a veni la doue Ole hotArite pe septAmAnA a zuindd Va asterne i ne va supune spre intArire
se esamina eel' din Valachia mare la EforiA , ceI statd, vorti fi scutitl de orl-ce altti dajdid. cdtrA
din Valachia mica la Craiova i indatA ce se statfi, cu chipuld acesta srta lord fiindd sub de
vord priimi relatil de la VorniciA pentru casa de aprpe priveghiare a revisoruluI generale ala se&
sc6IA, se vord trAmite institutort indatit ce tiA-care lelorti, a profesoruluI districtale i a revisorelul
se va simti destoinicii.
Se vol(i trAmite table speciale, ce se va numi de cdtre EforiA dintre
lancastrice din
trebuincise ; in publica- candidati de institutori eel mal capabill si esperiOnne se va areta leafa ce ail s'o primscil profe- mentali.
soril si sA se adauge clausa din oficid pentru preInstitutoril sAteni vort fi indatoratl in lunile de
otil cari la cea din urmit organisatiune a sc6lelor vrA ale lucruld pamntuluI sit mrgA la scla
Wesel nude ad fostti institutori.
centralA a judeciului , unde vord urma sub de aSA se crA in grabA baniI de la VistieriA, ase- prpe direetiune a profesorelur a se imputernici si
menea sA se crA banl pe annil trecuti pentru ti.-. a se desevri la cele ce art"' mai fi de. lips& , pe
nerea sclelord de artA i de agricultura.
timpuld ce se va gAsi de Eforie cA este de ajansil.
Se va publica in Vita trra cd, tot) acel catl pe

viitord vord voi a se inrola intre candidatl de institutorl, sA flA datori a urrna invetAturile sclel

ANESA No. 57 d).

centrale de judep i gAsindu-se destoinici, se volt

Copi dupa oficiurti MAriel Selo Principele Caimaram Alexandru nurni institutorl in toeing vacante. Pne In primADimitrie Chien cu No. 12 annul5 )857 Ianuari5 11 Ohl Departavra viitre se vord repara incAperile de scle ce
mentulfi Credinta
s'at fostd infiintatii i cari astrup sunt In derpADesvoltarea instruqiunei publice, intinderea lu- nare ; asemenea unde nu vor mal fi esistAndd aminelorti In tte clasele societAtil trebue Or fid, cea
din 1-a da4.,oriti, a until guvern adeverat _Orintescd. Vdftridd insd. di sclle sAtesci, intocmite
Inca de Domnia-V6strA , s'ati desfiintatti , de i sumele cuvenite acestut aeltimntd s'ati respuusti-ne-

fncetatfi de cdtre tte

avndu

semenea elAdirl sA se ingrijascA a se gAsi incAperile putincise. ,CArtile elementari, ce se vorti

ottirl pentru invtAtura copiilorti de sAteni, se vorti

vinde lord cu celd mal midi precid si se vord da

gratis la cet sAract.

in *are de s- f FIA-care proprietarti va fi de aprpe priveghi4-

www.digibuc.ro

91

toiti pentru btma stare a sclelord i silinta institutori1ord, intelegendu- se pentru acestd sferitt cu

ANESA No. 58.

PUBLICATIUNE.

profesorele districtale.

Ocmuitorii judetolord sunt chiamap de aci ma

In temeiuld inaltulul oficid aid Mariel-Sle prin-

inte a ai, cea Thai mare silinta la inaintarea in- cipelui caimacamil de la 11 curentd cu No. 12, Evetaturei 1 morale In judetele lord, ea sa merite
cu dinadinsuld titluld de preedinti ai comitetelorti
de Instructiune publica.
Sumele ce se vorti aduna pe annuli"' curentti
in viitord din eel' eke duo!' lei de Limi Ha, se vorti
versa regulatti in casa Eforil sclelord, rem6,indd
de acunid inainte in primitiva i speciala lora destinatiune. Depattamentuld CredirOT i aid instructiunei publice in Intelegere cu acela al trebilord din intru i aid financelotti va aduce ctil mai
fra zabavit la indeplinire acestil aid nostru

foria sclelord publica cele urmatre :

1. Sclele Wesel se vorti reinfiinta indata ineel:1611dd de la satele cu populatiune mal mare i

treptatd pea la satele mal pucinti populate.

2. Top gceia cap , profitndti de acesta thalti
chiamare , vord voi a se numi invetatori pe la acele scoli, se vestesce a se areta cei din Valachia
mare la Eforia sclelort, rd cei din Valachia mica la inspectoruld colegiultil din Craiova spre a fi
esaminap cu mn epere de la 1 ale viitorulul Februariti, necurmatd In tte Joile i Simbatele de la
Urmza iscalitura MariT &le Princiulta Cainuwam. pee ore dimin6ta One la trei ore' dupe amitiql.
3. Spre a put Eforia de Wit pune in lucra.re
patriotica dorinta a M. Sle principelul caimacamti

de o camil data nu va cere la numirea de hivetatori dectd a sci s citsca i a scrie, catechis-

AN ESA No. 57 e).

Ctr: Ministrula Financielorti

In virtutea inaltului oficid cu No. 12 de la 11

ale curentel prin care M. S. Prinriuld Caimacain
a bine-voitd a ordona sa se reinfiinteze sclele comunali, Eforia lucrndd, intro ceea ce o privesce,
spro esecutarea acestel inalte porunci, are neapirata trebuinta maT Anteid de ttite a cunsce totala
suma de banil ce urmza a se aduna din eontributia colord dol lei de familia pe anoul curentt
pentru a put apoi alcatui budgetuld acestorti acle i determina lefile invettitorilord. De aceea cu
onre rga pe acelti Onor. Ministeriti sa bine-voisca a-T da acsta sciinta chtd Mai fra amanare,
1 totd d'odata a dispune cele de euviinta spre a
se slobos;li In priimirea Domnului Pacharnicd Const.
Cernovadenu, casieriuld 1sclelord, Sumele ce vor

fi implinitd One acum i celle ce se vor implini

multi i cele patru lucrari din aritmetica.

4. Veri-cine se va areta spre esaminare va fi tn.'
BOW de unit certificatti inscrisd din partea autoritatei loculta seti sea a profesorulul publicd din
judetul respectivd, Incredintatord despre a sea moralitate qi bunt, conduita in societate.

5. Pe viitord insa se va cere de la fia-care institutord

immulti cunoscintele, tirmndd la sc-

lele centrale din judete pe lunile de vra , pregatindu-se a sci Mara de cele mal susd numite invetaturi i pe cele urmatre : a) istoria gnat ; b)
, divisiunile principali ale globulul,
geografia Eurorei i mal speciald pe aceea a terreT
romnesci ; c) re car! cunoscinte istorice ; d) din
aritmetica, nurnerele complecse, sistema greuttitilord
i mesurilorti din terra ; e) cunoscinte de plugaria
i f) din geometria, aplicatiunea la mesuratrea
stinjinilord i a pognelord
6. Conformd dispositiunel inaltuluT oficit , Eforia

din geografiA

fi viitord din lissa contributiune spi e a nu* se aduce din lipsa banilord cea mai mica impedicare se va folosi de acei preop al asericelord satesci
la infiintarea scleloru, care se cere a se indeplini cari la Anteia intocmire a acestort scle ati fostd
pregatip a fi invetatori i car! se vord areta spre
dad mai curendd, potrivitd cu inalta poruncii.
esaminare la;dilele ma! susd aretate.
No. 108,
7. Aceia cari se vord alege vrednicT de 1110;125 Iantial 1857.
tor!' se vora numi 'numai indata i se word tramite pc- r6ndd fia-care la satuld set.
8. Invelittoril de :sate vord fi scutip de ori-ce

www.digibuc.ro

92

dare cAtre stet i vorti priimi de la Efciid lat ScApndu-se asemenea lfa de 300 de lei pe
cite lei trel sute pe annt.
annt en care putemt plati de o cam dat cm mi9. Conformt luminatului oficit volt fi datori a llcele ce aveint 2000' de InvtAtorT pentru satele
se ocupa cu dinadinsult numai de scat . tntrebu- cele mai populate 600,000.
intAndu tott zelulti loll spre Invtatura 1 buna
Suma totalit ne (II 640,800 care, scitlndu- se
purtare a tinerimei trrane.
din 651,814 par 29, remane unt resit de 11,014
par. 26 , adica ung-spre-Oece mil' patru-spre-Oece
Catre Minjeteruld din lduntru, No. 120 lamina 28, 1857.
-parole 26 care va servi de o cam data pe cAtt se
In virtutea Inaltului oficit cu No. 12 de la 11 va put la cheltuelile sUilastice precum Impartiri
ale curentei, prin care M. S. Printult Caimacamt de premil pe la esamene, carti didactice pe la co:
a bine-voitt a ordona sli se reInfiinteze sclele co- piii Arad i altele la selele sittesci.
munali , Eforia lucranifi intru cea co o .privesce,
Secretart : St. _nape.
spre esecutarea acestei inalte porunci , are neapaSub-scri1. Poenaru.
rata trebuinta a sci cAte din casele sclelort coFlorescu.
munall de mal nainte se afil Infiintate i reparan0-. Costa-Foru.
'No. 9, Febr. 18.
du-se se pott Intrebuinta pentru reinfiintarea sclelort cari, conformfi citatului Inaltit oficia, are a se
urma treptelnicesce Incepnda de la satele cele mal
de frunte.
Eforia ea onOre rg, onor. Ministert sit binevoiseA a face cele lde cuviinta ca sA se incpit
cAtt mai neIntAiliatii reparatiunea Oiselorti case ale

ANESA No. 60.

ONORABILEt EFORII A SCOLELORt,
No. 357, Febr. 26, 1867.

Prin buletinult statului amt vOuta publicAnduselelort comunali i iadati, ce se vort pregati aceste case va bine-voi onor. Ministert sit. Incunos- se luminatulfi oficia rat MAriei Me Printului Caiciinteze acestel Eforii spre a put face apol cele macamil pentrn deschiderea sclelort prin tte sade cavil* ca sa se inepa pe data predarea In- tele. Maria Sea .nn putea mai bine a sci ar6ta patriotica buna-vointa i a Insemna mai bine ob1Avetaturilort la acele scle.
duirea Marie See printeunt altil-feld de faptit maT

i mai ravnitre pentru binele patriel ca

printeacsta, pentru cit numai prin Inqtaturit se
burnt

ANESA No. 59.

capata luminarea i numal pov6tuitt de luminare

se face ori-cine crestint bunt , bunt cetittianfi i
bunt
pati iotit.
Eforia sclelort , In urinarea Inaltului oficie cu
No. 12 de la 11 Ianuariii In privinta reorganisit- Ault vNutt irAT tat prin buletint prin ma!
re! selelorti comuna.le, a chipzuitt a se publiea In- multe numere publicAndu-se mesurile ce a Matti
data pentru gAsirea InvtatoFilorit de sate i trice- onor Eforia In privinta acsta. Dnsa, ea unit or
perea catt mai curndt a acestort mile , spre de-. gut alfi Indeplinirei scopului Marie! Sle i tilt
terminarea lefilort Invtatorilorti i a celor-l'alte aseeptitrel obscesci In privinta acsta , pte a se
JURNALO.

cheltue I scolastice

a luatt In consideratiune ell, felicita nu putint a i s'a prilejitit ocasiunea a

Indeplini acsta, lipsa

simtitit In generalit de OM
natiunea, i pentru aceea privirea obscseit este atintata asuprA-T, ea de la bunele m6sur1 ce va lua,
sa se IAA pe deplint ajunge scopulit i sit se Indeplinsca lipsa i trebuin ta sirntitA.
Dca cu
ate lei 200 pe lima , cari revisori volt fi insar- acsta venirot a esprima onor. Efoiii pitrerea nscinati A priveghia pe institutori i a-i pregati pe tra. In privinta acsta, scopult nostru este Intend
lunile de vra , lefile acestora flat pe anuit lei chipil ea totula bine-voitortt.
40,800.
Tntre cele-l-alte msuri luate de onor. EforiA pen.

dupA adresuld ea No. 784 Ianuariti 26, ce s'a primitt de la onor. Visteria , suma totala ce este a
se Implini In annult curentil de la slteni pe s6ma
scleloril comunale este de lei : 651,814 par. 26,
din care, sclendu-se Ida a pte revisori socotiti

www.digibuc.ro

r 93
tru deschiderea acestoru sc6le , amil v6dutil si a- mei, de care acumti atatti de multd are trebuinta
ceea, adic c totl, cei ce voril voi a se inrola ca i pentru care , ca pentru und lucru at6rnatti de
InvetAtori la sc6lele de sate, eel din Valachia mare dnsa, va trage ttA lauda i multAmirea obscscA.
stt vil in Bucuresci a da esamend la onor. EforiA.
Episcopuld de Buz60.
Acstd, m6surd,, dupa parerea nstrA, pricinuesce mare

Resolutiune.

anevointA acelora mal cu smi de pe la satele din

SA se respundA cA Eforia , pretuindd sirntim6n
judetele cele mat cu departare de Bucuresci prin. tele de patriotismti ale Pr-autiel-Sle, va profita
Intreprinderea unel asemenea lungi cal6tori1, negre- de propositiunea ce-1 face,
itd Insotiti cu nu pucinA chAtulit , dupl scump6tatea tutulorti din tempuld le fattt, din care pri- Caere Pr-Seintia Sea peirintele E ilotheiu, Episco-

pula Eparchid Buzeutui.

cinit credemd cA partea cea mai mare se va !Asa
Eforia, apretuindti venerabilele sentimente de pade o asemenea Intreprindere i satele, cu ttA buna
vointit a gtivernului i a onor. Eforil, vord rel.-116,116 triotismd ce esprimati In adresa Pr-Santiel-v6stre
lipsite 1 pe viitorti de unti asemenea folositord
cu No. 35 vine printeacsta a v6 Incredinta en
neapAratti trebuinciost a46m6ntd. Pc de altA parte respectu6s1 reverintA a va profita de bine-voitrea
totd dupit m6surile onor. Eforii de a se priirni de propositinne, ce-r ap fAcutti prin citata adresA.
inv6tAtori la aceste serge i din preop , noi profitncld de acstl ocasiune ,
lipsittl prin chiANESA No. 6 1.
puld colt mai luting' a chiAma cu ori-ce aminte
a tutulord preotilorti din Eparchia nstrA mai cu
JURNALII
sml a seminaristilorti ca sA iea asupr-le o aseCu tte ct, in urma luminatului oficid de la 11
menea Indatorire folositre pentru (161)0, altd-feld
pad fi mangttiati cu ceea ce li se mai dl dupd, a- Ianuariti cu No. 12 In privinta reinfiintlrei se6lecstA InsArcinare, catd cd .1 misia i una din da- lord sAtesci, Eforia, dorindd a Infiinta potrivitd mitoriile lord cele mai marl este a Inv6ta. Acumd pcelord sle cdte se va"put mai multe scoli , a
pentru sf6rituld d'a se esamina , urmAndti a veni Intocmitti prin jurnaluld s6ti de la 12 Februarid
In capitalA nu numal cit vord Inc-erca aceleai anel trecutd ca sA se Infiinteze 2000 scoll sAtesci, devointe ar6tate mai susd, drd Insit i aceea cd, pe terminindd ate lei 300 pe anal pentru Inv6titund aa tempd Indelungil nu petd a-si llsa eno- tori ; drd, v6lndil cA, in firma publicatiilorfit
riile ce ad, trebuincio1 fiindd in ori-ce vreme a se ee a facatd, nu s'a artatd mal nimeni 5i
afia In m4loculd boar pentru IntrnplAt,'e trebu- atribuinda ac6sta mai cu srnti la puciatatea suintA , 1 prin urmare tttt vointa *t dorinta n6stri mei de lei 300 pe annul In proportil en trebuini a preoplord , onor. Eforig , prin acstA m6surA tele anuale ale unui Invetatord, care no are tempti
potfi r6mAn6 lipsite de concursulti pomenitilorti, de de a se occupa de interesele see plug'Aresci nici de
la cad ard av und ajutorti Insemnatil , mai cu alte speculatiuni, fiindti silith totd annuld a se ocuguilt de la seminaristil ce '1 aft dobanditd cunos- pa pe tempuld de frnti cu Inv'tAtura finer ilord t6rcintA In seminard cu multd mal IntinsA de cAld a- rani, rd pe rli a merge ei insii la sc6la cencelea ce se cert. In vreme ce, dupe ori-care chip, trald din judetd spre a lord perfectionare, pentru
acstA esaminare s'ar put face In capitala fiA cArtri aceea a chipzuitd Eforia a se aduce la jurnaluld sed
judett de cAtre profesoril ce 'Y are ornduiti tap. de mai nainte modificatiunile urmAt6re :
1. Ufa Inv6tAtorilord se va determina a fi de
fiindil, de se va socoti de trebuintl din -ori-ce motivt, a se afia i alte pers6ne pe cari onor. Efo- lei 600 pe annd. Prin urmare cu suma de lei
600,000 afectatA prin budgetti pentru acestd sf6rrill. va gAsi de cuviintA.
itd
se Ira Infiinta de o cam (lath numai 1600 scoli
Onor. EforiA, bine voindtI a lua In de apr6pe bAgare de srnA Oxen. a nstrd. , nu suntemd la In- stitesci.
daltt, ca In convingerea sea va face totd ceea ce 2. Se va publica prin gazete cA de acum Inainte
va socoti de cuviinta ca sA se OM ajunge scopuld candidatii de Inv6tAtori volt avid a se Inficiaa spre
acella adecA , alit Inlesnirel spre luminarea tineri- esaminare la institutoril sc6lelort centrali din judete

www.digibuc.ro

94
cari, prin raportt cdtre Eforie, recomandindil pe Martie annulg 1857, de clad
a t.cutd desaproCandidatulti ce se va gsi destoinica,. Impreunn cu barea mesurei propuse de Eforie de a se micsiora
denumirea satului uncle este a se eseVa, li se va numeruld scleloril sntesci spre a se put innri letramite cartea de orenduire.
file invetatorilord.
3. Se va prefera In fin-care plasn satulg celd Dinteacsta, inci edintindu-se ca Inltimea VOsmai populata si celti mai centralii, astfelg nctfl tri, nn priimiti impucinarea numerului sclelorg, ci
numai dupe ce se vorg infiinta edit pucinti cite -din contra dorip infiintarea lord In tte. satele ,
o salt in fin-care plasn In tta terra, apoi sit se Eforia, conformg dorintei sle, vine plecatg a Ire
mArescit. numerulg sclelorg in fin-care plas, pne supune si acumil pe de o parte necontenitele ce-

la numeruld de 1000 pe

ne ajunge midle- refi, ce intmpinn dirt partea satelorg celort frn

scoli, ca sit se infiinteze si la 1iele nol ast-felig
Prin raportg, se va supune la cunoscinta Mrii cumil Interesuld conning o cere i dreptatea reSle Princiului Caimacam chipzuirea Eforil de a clamit, de vreme ce din numeruld de 3379 de sa:
se modifica Statuld lefiloril dupe chipulti aretatg .te, care pltescg cei doui lei de familie, numai la
mai
; rit pe
956 s'ail pututg infiinta One acuma
Secretar St. Neagoe
de aka nu lipsesce, Pre Inaltate Dame, a Ire faSubscrisi Floreseu, G. Costa-Foru.
ce cunoscutti impesibilitatea material& de a pate sit
ctu

cele ce avem aVT.

se spere realisarea acestei marl cugetari a Inltimei Vstre, cu m4llcele ce avemt 41, care abia

PUBLICATIUNE

In urma publicatiunel pentru reinfiintarea sc- ne pen-11Ra a fisa invetatorilorti *o

lelort s&tesci, ce &a flcutt de acest Eforin prin neinsemnata de lei 300 pe anng. Indritsnimii a
glasulg Buletinului i anuncintorului romn, vo- mai adauga, Pre Inaltate Dernne, cit chiarg hive-

indg Eforia s, inlesnsca citd se pte mai multd ttitorii, ce s'ail infiintatt One acumg, Wail priimitti
pe Domnii Caudidati de invetntori, a gnsitti de cu- pcistulg de cit.(' cu speranta i desil repetate
viintit sn modifice art. 2-lea din sus& Visa publi- promisiuni din partea Eforiei, ea peste pucinil
catiune in chipulii urmAtorid :
li se va Imbuntnti sertea. Ast1-0.1 Insn cel mai
Pia-care candidatti din veri-ce districtg se va multi ail perdutii rbdarea, dimisiunile vind la can-

te inainte de cdtre D-lii Institn. esamina de acu'

torg superiorii alg scedel publice din resedinta Districtului respectivii.
Candidatulg va fi indatoratii a infaciasa la D-nu
Institutoii si ung Certificatil de inoralitate dupe
care apoi Eforia, priimindg relatia Institutorului
Districtulu, va numi pe invetatord i acesta indati va intra in functiune.

celarie pe fin-care Vi i astg-felig , cu intristare

o Vicereg, 'Ate fi de temutg ca proiectarea
acestei marl institutiunl se amenintit de o gradltit
Eforia i cuscdere, cu tte silintele ce
. cllt
plini de arzeluld
ce
al-6M
atitil
locuitoril
totti
&ire de a se lumina, ctu i cei mai multi din
invetatori.
Pre Inaltate Deanne I Indouirea fondului sc6lelord sittesci este indispensabile i s'aril puth spera

cu cea mai mare inlesnire, dcn s'arg pute lua de

ANESA No. 61 (bis.)

fin-care lamilin

cite 5 lei in led. de 2 , ce se

plittesai acumg.. Ceea ce s'arg face cu cea mai

terrel Romaneeef.
mare multiimire a locuitoriloril si Itirit alt formalitate, de citg simpla vointit a lord de a mnri aEforia Inst;.ucti,unei publice.
cst, dare, ca una ce privesce numal interesulg
Raportd
se dee garantit,
sittescil in destuld numai sn
Eforia' sclelord, pretuindd dorinta , ee-ati are- chiar in faptn prin Infiintarea scaelord , ea fontatg In fnptn de a intinde binefacerile lnstructiu - dulg lord nu se va intrebuinta de citg la scopulg
nil la tte clasele societatii , n'a pututg intelege pentru care este afectatil. Doveda cea mai signet
altd-felit nepriimirea One acum a inaltel deslegari despre balm vointa terranilorii este ca ei, In dorinSdle Principelui Alm; ndru Dhnitrie Ghiea, Caimacamt.lu

ce se ascpti la raportulg el cu No 378 din 12 ta ce ati de A se impArtnii fii lord de invetnturit,

www.digibuc.ro

95

indat. ce s'ail pubhcatd luminatuld oficiti penti u redeschiderea sclelorti , vedndd c, Eforia nu 0sesce le.spe invfAtori cu plata potrivit de lei 300,
el Insi1 ati voitil a adauge plafa i chiarti peste
indouitt ; drti Eforia, nevoindd s de ocasie de
ver-o neorndul ce s'ard fi intAmplatti prin cisluire intre dnit, cu prere de rti ati opritil cu
totuld ori ce invold. Web, Inltimea Vstr yeti
socoti cA nu s'arii pi t ' acumg intrebuinta acgt

ANESA No. 62.

Eforia scleloril conformil cu dispositiunile inaltulul oficiu de la 11 Ianuariu No. 12, atingkord

de reinfiintarea sclelord stesci, dorindti a pune la

cale infiintarea a cAtd se va put mai multort

soh prin budgetuld pe annuld curentti, ce cu alti

WI plecatd raportd din 16 Febtuariu sub No. 196
a supust Inaltei publicAri.. a i facutti s se intocmsurA, Eforia sclelord nu vede altti !Didion' de mscA. 2000 de scle i in msura sumei de lei
cAtd de a ye ruga plecat s bine-voitf a ordona ca sa 600,000 a fisatd lfa hivttorilort numal 101300
se ie din casasentrale pe fi-care annti suma nea- pe mud.
pAratti, care , impreunAndu-se cu suma ce se i
Vdndu Usk cA, in urma publicatiunilort ce s'ad
aeumd de la Vistierie din cet 2 lei de familie , s litcutti, nu se artA mai nimeni doritord a se InsArOM acoperi budgetulti generald aid sclelorti, ce cina cu asemenea funcOune i observnd di lfa
se vord infiinta in t6te satele.
de lei 300 pe annd otArt prin bugetd este fisrte
Cu chipuld acesta se volt plati lefile Invtto- neinsemnAtre 1 In disproporti cu trebuintele uHord, ImpArtindu-se acestea in trei categorif. WI ntil' invetatorti, care este indatoratd all da totd
clase. InvtAtorif de clasa I-a vord av lei 600 tempulti annului In serviciuld invtturei tinerimei
pe annt i se vord orndui la satele cele marl' trrane pe tempuld de irn, i chiarti in a sea
cu populatiunea mal susti de una sut familie. Se perfectionare pe lunile de vra, candd este datord
va cere de la acesti invttori invetaturi cevd mal a merge la scla central din judetti cu a sea
Intinse de eta de la cei-lalti. Invttoyii de cla. chiAltull; a chipzuitti prin jurnalulti ce a incheiatil
sea n-a cad vord av (ei 500 pe ann i se volt la 9 Mal tie s urce lefile, determinandu se fill-crtruia
numi pe la satele cu mai pucind de una sut fa- invttorti lei 60') pe annd , care i acsta de i
milie i invettori de clasea III-a ku lf de 400 mid, pentru tempurile de mi-,II , drti totti se pte
lei pentru satele mai midi de 50 familie. De- spera a se gsi invttori cu mai mult, inlesnire
osebitfi de acesta , cu econotniele , ce se vord pentru 1000 sate cele mai poptilate i cele mai
put face pe fi-care anal din fonduld acestortl centrale, atit pe cAtti irtil adi m4116cele, 0116 ce
scle i cu darurile ce se volt priimi de la D. se va legiut o mai luting contributiune sd unti
D. particulari i proprietarI , diva indemnurile ce altil isvorti de adugire pentru bugetulti sclelorti
Spre acsta a sea chipzuire, Eforia pleneincetatd le face Eforia , se spea, , pr InAl- stesci.
tate Demme , el se va put fissa o suma des- catti o supune la cunoscinta InA1timei-V6stre si o
tinatrt pentru premie la elevii terranl, cet mai rga plecatti s binevoisce a da luminata desleglib:0, pentru cumplirAtorie de dill pe la eel mai gare dupe care se va lua mesurile cuviincise spre
Wad i pentru respltirea gradat a Invlltori- infiintarea dad mai fall zAbavA a sust Oiseloril
lord, celorti ce inteunti timpd ma! indelungatu volt
proba zeld i capacitate.
Bine-voiti, Pr Inaltate Dmne, a sustin pre
Eforia In zeluld seti cell" mate de a ved prin silintele sle i prin Inalta protectiune a InAltimei
V6stre puinduse in lucrare cAtti niai curndd monumentulti de glori, ce cu totti direptuld cuvntii
.
se cuvine numal Inltimei Vstre.
(Semnat) G. Costaforu.

scle potrivitti dorintei InAltimei-V6stre tsprimat

prin luminatulti oficid.
No 378,
Martid 12, 1857.

Copia dupe raportulu adminietratiunel de &Oita ea No. 1738, an.

mild 1757 Martiu 7, eAtre DepartamentuId did Iduntru.

..Pe cererea i pregtirea inciperilord sclelorti

de prin satele acestui district, in urma msurilord

No. 1178,

lnate de administratiune incAtti sA fiA priimitre de

Iuniu 9, 1858.

a incepe inteksele invtliturile, se apropiA la sfrsitti , rd veund dotitorti de candidatti de imetcl-

www.digibuc.ro

96

turd de tte nu s'a artatit One acum ca sdli

ANESA No. 63.

priimscci cuvenituld documentii cu care urmzd a

(la pag. 20, rndulri 14.)

se infacia la onor. Eforid a scaelrd pentru esaminare, potrivit pub1icatiune1 fAcutit Inteacestd
sfritd, i cA, de nu se art, nisce asemed dori..
torI, administratiunea crede cA causa este conditiunea de a merge In Bucurescl fiindti acsta o greutate pentru dni, urtnAndd a-1 costa eheltulA i
perdere de tempti fiindd cu deprtare ;
.
Administratiunea se crede datOre a supune acsta

la cunoscinta onor. linistru, prin adAugire de rogAtiune O. bine voiscA a face punerea la cale de
a se esamiva aceI doritorI de canklidatT de cAtre
comitetuld de inspectiune alti scleT normale din acestu districtd, ca sI nu maT mrgA in Bucuresci.

De punerea la cale ce va bine voi a face va onora pe administratiune cu respunsti.

(IscAliti1) administratorti : Const. Rosetti.

CATRE MINISTRULt INTERIORD.

Eforia sclelord r6gA pe aceld onor. Ministerti

0, bine-voiscA ca prin sub-ocrmuirile locall sA
Indemneze pe satele cele de la una sutA familiT In
susfi, unde pnA acum nu s'a ornduitfi invttorT,
ce de la 15 ale viitoruld Augustd sit trAmitit cite
und candidata la scla publicd, a districtulul respectivii, spre a se pregati la InvetAturile Inceptre
In curgerea semestrulul viitord de TrnA , ca dune
aceea indatA sa se oanduscA mv4tAtori1 la satele
S'a vlutti silitA Eforia a lua acstA ralord.
surA din causa -greutAtel, ce intmpind In glisirea
inOtAtorilord de sate. Cu acsta tug nu s'aduce
nic1 o modificatiune la msura luat maT din nainte,
pentru care 1 este rugatil onor. Ministru sA binevoisca a mal repeta poruncile sle pentru gAsirea
de inv6tAtor1 i uume acele st.tte unde nu se vorti
put gsi , sA, se indemneze cel putint a trAmite
candidatd la scla districtualA. Care Indemnare spell
Eforia di satele o vord espcuta cu WA a lord multmire, fiindd maT cu osebire In folosulA i hiiinarea War a locuitorilorti sAtesd.
No. 737:

www.digibuc.ro

ANESA No. 64.

Lista de revisuirea feleutit scaelorti conzmunal i starea In care s'ati gsitti fid-eare canal si de table lancastrice dsite pe la unele scoli
din, cele date mal nainte pe edndti ereatt soli in pltiqile: Znagovu, Motiftea i Ddmbovita, Annulti 1867 Septembre 18.

7.).
;&-

DE ed INIMATATEt OBIECTELE NECEE

T
'
Numirea
plgsilor si sa-

telort cari at scoli.

De at sag sn
nu

ce stare ,,
' siseinan.

Will PE1TRU 8C61 I, BO NU

t,

st nu

--c

TAI3ELELE LANCASTRICE GIsrrE

De at inv6Otor
si

cine 4,, ...

=

,% 92

::-;
.`.!-)

invttitort
a>

:7_,

E_..,

,,J

-4.) 'E

411

.6

-0

:3:-.. ;11 f 4. -F. Z (f )

.2

'A' =

..t; ,ce

f-'.

Z06"6.4,-i
'''

'4

5
r.--

-0 CO

."2.

1 2 4_..

OBSERVATIUNE

Plassa Znagovului

Satele:
1

Rosin, Dudu, Haimana- Saa este .in buna n'are n'are n'are n'are n'are D. Th. Ncsu
lele, Giulesci, Tignia stare

si Boja.
2 Rudenir. Giulesci si Chi-

Idem

are

are

are

are

are

Na aii

20

16

table s'ad Idaatd in

45 Acente
pastrarea sfat. sitesc, lipaind

24

12

ajna.
1

1
1

de la silabismd de la No

Dragomirescii din d6lil Sag are, insg in n'are n'are na're n'are n'are Nu at
prst stare
.

1 Oa la 11.
.-

idem idem idem idem idem Nu at

Dragomirescii din vale si Sag nu at
Zurbaua
Popes. Mngs. i Manueu Scla este, 113SA in idem idem idem idem idem D. Geroghe Vlg- 30
prstg, stare
dulescu
idem idem idem idem idem N u at
30
Cosoba GolesculuI Cos. Idem

12

34

23

45

10

12

34

24

Idem lipsiod de la mil45 clime

No. 1, 2, 3, 4, 5, 6

30

16

12

34

24

Aceste table Wad lasatti In

45 Astrare
sfatulaI sitescii

u'are n'are n'are n'are (fare I Nache OrOaru 30

idem idem idem Aden] idem Th. Poprtescu
24

16
16

12
12

34

24
24

45
44

20

16

26

scii de sust
Scla e bung
Sc6la este bung,
0 Cretu si Urzichca
1 Butimanu; Lucicianca
Idem

Ilem lipsindd de la ma-

16

Cretules. si Trestienil
idem idem idem idem idem Nu aa
Breaea CamrasuluT si Nu e sail
a Bibescului
Tartgsescii, TrtAsesci, Sag este, insg in idem idem idem idem idem Nu ail
BojoreniT si Trtse- prstil stare

9 Cioctinesci

idem idem idem idem idem

Sterianu si PitscAn6sca
1 Bocesci, Grevedia si Co- Sc61g, este, insii in idem are
psti stale
calla

idem idem idem

Nu at

Nu at

www.digibuc.ro

16

12

nualii No. 5, 6.

Aceste table s'ad lint D-lul

lavatatord
Idem lipaincld de la ailabiam

No 15, 16, 27, 28, 29, 30 s

de la aritmetici No. 45.
Aceste table s'ad lisatd In
pistrarea preotalal Nicolae
lipsind table de la silabism
No. 1, 2, 3, 4, 7, 8, 1 t, 12

Tot ANESA 64.

DE Lit 1NFON1AT6 OBIEOTELB NECE8BAHR PSNTRU 8COLI 8k6 NO

De at sc611% sft

Numirea pltilor i sa-

i In ce stare
se afli

telort cari at scoli

3,4

C.)
)CCS

PA

MI

Ce at invttor

Ad nu i eine
a nume ese

)cs

invVitort

C.)

TABELELE LANCASTRICE GASITE

cp

.16
Zi 15

CD

0.)

CL)

,C;
-a)

4c3 .6

3c73

OBSERVATIUNE

c4

6g6
=
zZ.ZcZZ
-

6 1;33
1-1

15, 16, 27, 28 , 29, si 30

De la RugIciunl No 3, 4.

5, 6. De la Chatichlsmn 1,
2, 5, 6. Dd la Istoria-Sinta
No.

1, 2, 3, 4, 5, 6, 11,

12, 15, 16, 17, 18. 25, 26,

De la mannald No. 5, 6.
15, 16, 21, 22, 23, gi 24
De la aritmetica No. 7, 8,
111

17,

12, 13, 14, 15, 16

18, 21, 22, 27, 28- 39,

40, 41, 42.

Cretu1escii Cantacuzino Sc61A nu are

idem n'are idem idem "dem

30

16

10

32

24

idem de giost, idem

Fiilcoieni i Drzile
14 Bucuveni i Buciumeni Scla este bunt
Idem
1 Corbnca, Tomasci, Tomasci de susii, Tomasci MontstiriT , Vtra
potii

Pociovaliscea

table s'ad Matti In

45 //Tate
priimirea Sfatulul sateen
ipsind table de la Catihisna
No. 1 gi 2 de laistoria Banta

idem idem idem idem idem G. Staiculescu

idem idem idem idem idem Nu at

No. 19 gi 20

30

16

12

34

24

45

29

16

12

34

24

43 Table Mate In pistrarea

Aceste table s'an lliaata In

pAstrarea sfatalul Wend.

Petresci i Ostralt
Cociocu
1.

Blteni

idem idem *dem idem idem D. G. Dragpmir

Idem
Scla egte in pl.& idem idem idem idem idem D. P. Vrzoiu

tl stare

1 Ciolcanil Schitu i Ti- Sc6la este bunt

gnesci
1 TAnciibesci
1 Germiinescii,

are

are

n'are n'are are

&are n'are n'are n'are n'are

ScOli n'at
Scla este bunt *de'm idem idem idem idem

N'at
Idem
Idem

Isvoranii
Idem
Idem
1 Graiu
1 Lipicea, BozdaniI i Bol- Scla este in prst
stare
ta-ngrA
1 Mira Strad i Cantela Idem
1 TurbatiT

1 Piicanit

Sc611 este bunt

are are are are are D. Stefan

idem idem *dem idem idem N'are

n'are n'are n'are n'are n'are Nu are

idem idem idem idem idem N. Gheorghescu
are are are n'are are C, Manolpscu

www.digibuc.ro

sfatnlnI satesc6, lipsind de

la silabism9 No. 1 i 2 gi
de la aritmeticA No. 7 118.

Tot ANESA 64.

V...

i-7,-

De all scli sd
-0 Numirea pldilall i sa- nu i In ce stare
g telord cari ad scol1
--Ei

se al

46

DB AU tNFLINTATO OBIEOTELB NE0E88A.RIN PENTRI7 8C6LIT st Na

'

C.)

gz

XI

,64)
till

c.,
....
I

.C;

.7.:1

cu

rn

O.

-.-,2
,es 'ci)

s-.

TABELELE LANASTRICE GISITE

De ad tnvtitor
sli nu i cine 41=
- ts... a nume este .6 tn
74.1.4
es ..E
tnvetitord
+2 es
c.,0'

Ka

;;1.,

C1)

06 .0-

as c.)

ra), 1^1

43 ,ps

4$)

..a

.6os ...c1
rn _d
ci 4 73 Xi "'
as <cis es

OBSERAATIUNE

+a ca
cl
6,g6
re 6 r',-,
ZwZ1-.Zc.,Z''ZZt;
r,:::

E.,

41
4-a

-4-'

-1-

Massa Mostistea

Satele:
Seal Wad

Grddiscea i Greci

Serindaru i Dridurile Scla in prst. stare idem idem idem idem idem Nu at

n'are n'are n'are n'are n'are D. Gg. Andrees.

- - - - -

--

26

table s'a dat In pi

35 Aceste
trarea sfataltil sitescri li

10

30

22

sind de la silabism No.

2, 29, 30. De la ragicin
No. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.
De la eatibisma No. 5 a 6
De la istoria sfintli No. 7
ai 18, 25, 26, De la mau
alil No. 15, 16 de la Ar tmetica No. 3, 4, 13, 14, 1
22, 25, 26, 41, 42.

hiroiu,Bitina,Ungureni, Scla este blind

Plimntenil i StAinil .

idem idem idem idem idem D. N. Srlicnu 22

12

In seals ce area mal nain te

aedea D. prop. si nu Yoe
ee a o libera.

26

39 Aceste table s'atl data

14

In

priimirea D-ltd Invatito ra

Iipsind table de la ail a-

bisma No. 7, 8, 11, 1 2,

13, 14, 17, 18, de la B uglcinne No. 3, 4, 5, 6, e

a Catihisma No, 8, 4, 1
12. De la Istoria Sii ta

No. 5, 6, 26, 27, 28, 1 9,

30 , 31, ai 82. - De

la
8.

marmala No. 1, 2, 7,

'

11, 12, 13, 14, 21, al

'

De la Aritmetica No. 1 3 ,
14, 19, 20, 43, 44.

DrAgoescii de sus i de Scla este nerep. are

jest

are

n'are n'are n'are Nu aft

www.digibuc.ro

30

16

12

34

24

45

LABate fu priimirea Still a-

MI Mena.

Tot ANESA 64.

e

)0

I.

.2.)

,c,

to)

Numirea pltivilor i sa-

telora cari ail scolI

De an scli sfi
i in ce stare

nu

se afifi

DE All fNIPTINTAT OBIECI SLR NECIS8

13.01B PENTHII 13C6LI siAt NO

c..,

ci

,e3
P:1

ti

w 'G,

=z1 ,

4,
-=, :51

,c1)

....

L.

'd z.)
'74 Q .3 1;

48

co

-1'

Ct)

E-I

-TM'

as o

E--1 w

w,

z"

._

... ,=

..?.

'12.

'?-

'5
,e1

'2 ' = e"

TABELELE LANCASTRICE

De ad invttitor

sti nu i cine
a nume este
invtatorfi

.-' ,.=

,t; o

..c;

..6 .= ..6

.,1), /0 -,ii
a) .6
el :a el

GI

4 ,=

..g ,cia
.,:j ..73

--g-t. ..psc7,

el ""

cl

..e3

Nv3

zi 4 cz
cn

'47;37.;s-Zc-,Z1-1Z

r--

S1TE

OBSERVATIIINE

.5

Zet

i Mariuta Piscurile
1

Scla este nerepar. n'are n'are n'are n'are n'are Nu afi

Idem
Gostilele, Ghima i Gos- Scla este bunk are are idem idem are

Ileana

Belciug. de sus "i de jos.

Qfindsca i Mosteci

tilelle mWstiriI
Idem
Idem

idem idem idem idem idem

n'are n'are n'are "dem n'are D. Gg. Mitu

14

12

26

18

table s'a lisata fn

39 Aceste
priimirea D-1u1 Inv'tatura
lipsind de la silabism No

1, 2, 3, 4, 5,6, 7, 8, 9 10, 11
12, 13. 14, 15, 16 De la manual No. 3,4,7, 8,15,16, de
la is. [Anti No. 1,2, 3.4,5,6,
7,8,9, 10, 11, 12, De la arit
metici No.7, 8,10, 17 ai 18

9 Agiescii ,

Mataraua

vi

are

idem idem idem Nu an

Idem

are

Idem
Idem
Idem

n'are n'are idem idem idem

BosceniI

atrunesci i Liliecil

Idem idem idem idem idem

Idem
Idem
Idem
Idem

lea de susfi i de jost

Surlari Stoen6ea i Urtia
Idem
are are n'are n'are are
1 Levi i Gagu
1 Grecii de jost i grecii Sc6la, Iva nerepar n'are n'aie idem idem n'are

Idem
Idem

1 Minsca
1
1

i Sinesci
Rill/Waffle i Drvaril
Crngu Ghichi, Fundu- Sala all Bunit

nlem idem idem idem idem

are

are

are

are

are

de mijlocti , Balamuci
i fundu DanAuluI
1

Micunesci

Scla e bunI

idem *dem idem idem idem

Idem

30

16

12

32

24

table s'a 15entii In

44 Aceste
pastrarca Sfalulul Wesel)
lipsiod de la Istoria-Sfinta

'

No. 1, 2, de la Aritmetica
No. 45.

1
1

Idem
NeteOieseii Sergiesculifi Sc6la este nerep. idem idem idem idem idem
i Nuci
.
Mena Petchi
Sc6la este bun/ are are are are are Nu an

www.digibuc.ro

26

16

16

34

24

table s'n5 Matt( In

45 Aceste
plistrarea afatulul Mend

Tot ANESA. 64.

=Fs

zg

DE AU 1NFIIRTATO OBIRCTIME NECE8

BA RIB PISNT110 EIC6Li ate NU

De ad scold sd
Numirea pl diior i sateloril cari ad scoh nu i In ce stare ,._,c-)=
se afli

4
Q.,
,--)

-0 ',I . LI t.

,cs ;-.

)c3 -4-'

.-F-'

c,.,

E-4

C/2

2 0 Rdulesci i. RAsimnicil Scla etse build

21 Maia CatargiuluT
Idem
22 Fer binVI
Idem

"c3

co EI

,Lcs

i-i

c!, =

c.,

Q.,

'-'
s-

72- 1.' Z.-.

,=,5

De ad Invatlitor
sd nu i. cine
1nvttor a

''

idem idem idem idem idem

',-,11 =

`,6) 2 41 ,g

a nume este 4 E 4co .=

e./

' Z3 41 '0

30

OBSERVATIIINE

*z-'

4:g = 1 (i)p

Z4 ;)

Z4

16

12

34

24

45

LAsate In priimirea atatulul

aitescii.

14

12

34

24

39

Lbate In prilmirea sfatolui

"Ps

-4D

Nu ad
Idem
Idem

"C74 40

'Pc: c/1

6 :.. 6 =bn 6 es 6 -a 8 Eg

Z D3

"A

Ware n'are Ware n'are n'are

idem idem idem idem idem

TABELELE LANCASTRICE GIASITE

X 3

Plasa Dmbovitza

Satele:
1

Cernica
Brdnesci

Idem

Scld n'at

[fare n'are n'are n'are n'are Nu ad

Idem

idem idem idem idem idem

a

Fundeni1 lul Gherasim, Scla este blind

Frunzunesci i Tan-

are

are

are

Wend, lipsinda de la Itogaciune No. 1, 2. dela Aaitmetici 7, 8, 14, 15 al

16.

are

are

Idem

30

Idem lipsind5 de la Arlt45 metia

No. 23, 24, 29 oi

30

16

30.

ganu.
1

Platitresci, podu pitarului i Cucuetil

Idem

are

n'are n'are n'are

are

Idem

10

30

24

lipaind de la Catihiam
43 Idem
No. 9, ai 10 de la latoria-'

9, 10, 19, 20.

De la AiitmetialL No. 19,

&Anti No.

i 20.
1

Stadein Sf. George Not Sc(511 nu ad

Oresci luI Lmotescu
i Postovard.

are n'are idem idem

ideM

Idem

BalAcnca , rotocenca ; Scla este bung.

idem idem idem n'are idem

Idem

Ghinile, mra bunulul

i Caldrarul
1

Leurdeni1, Cgeln Po
pesci, Condurati i Bo-

Idem

are

are are

are

are

Idem

besci.

www.digibuc.ro

Tot ANESA 64.

=I.,

DE A INFIIN1AT6 OBIECTELE NEESE-

o
7.1
7, Numirea piAsflor i sa'63

De pa sc611 sa
u u 1 in ce stare
telord cari ad scoll
se aflA

,..,

C.)

Sal n'ad

Dndesci vitanu

Dobroesci F un deni Mar-

cuta
Colintina , Plumbuita
Flor6sca, TAtAraniT
I Pantelimon
1

..... ./Z
78
o 41)
_.,

'03

C.?

w-)

OBSERVATIIINE

;---6:

are

n'are n'are Nu ad
idem idem D. T. Constant.

c- '

idem are

Idem

idem idem idem idem idem

Ideal
Sc611 este
Mika DomnscA, GA- Sc611 n'ad
nsca i Alesceu, de

.4

E.;

Idem

Pflsca i. Sindrilita

CD

.1.- T.

E-i

n'are

TAIILLELE LANCASTRICE GASITE

s ,t L.

-2)

gl
":
a)

De at invtAto

nu i cine .,% xt1 .,fg .111 43 .1%) ?eS r &1j) yZ ,6Lj .8

4S.
'-. .6 s)
a nume este .6 ..E .s:: ..T.,s' .6 cnE .6 ,g .6 ca
o )z D. invptorti 5 ..,B; 413 'Y., --.1 4 1? -.1
6 r"
'a'-' 6, 7,3
6 4-;
al '1) 0
4 E;" '4 5-. '4
:4 41
4 cz

0.)
-z
c, my _

co

w,

pA'Ca

&ma PENTIW 8C6II so NU

Nu ad

Preotu Barbu
are are are are Nu ad
dare n'are n'are n'are n'are Idem
idem "dem idem idem idem

are

pasArI
1

Afumati, Botasiu, Ste-

Idem

idea

idem idem

Idem

idem idem idem idem idem

idem idem idem idem idem

Idem
Idem

idem Klem

flnesci de susti i de

josa
Lipovetil
Idem
Daschlu,
VAresci
de
sus
1
Sc61A n'ail
1

si de josh
1

Crta

Sc6la e band

are

are

are

are

are

TunariI i Dumunil
1 Otopenil de sus(' si de

Idem
Idem

ibem idem Care n'are idem

n'are n'are idem idem n'are

josh
BAnsa i HerAstrAu

Idem

are

are

Idem
Idecu

Idem

idem idem idem D. Stoia Preda

1

www.digibuc.ro

Mesta Domnil faligtitor

an s'a died a mi.

103

ANESA No. 65.

rile lorti. Cel d'AntAid ca sit-1 reincpg. revisiile i

eel din urmA ca
contiuue predarea invtAtu-

INSTRMIT PENTRU REVISORI I iNVtTATORII rilord la scolart

SCOALELORD &ITEM
Art. XI. Dca revisoruld va inrempina in revisuIe sle greutitt,T sd va dovedi neajunsuri, in ceia
TITLULO i. .
ce privesce interesuld sclelorti sittesci, este indatA

Pentru datoriele revisorilorg, de sele settesci.

(Word s

raporteze despre tte d'adreptuld la pro-

fesorele superiord al scleT centrale de districtd

Art. I. Revisorult se6lelort de sate este obli- ca acesta sit faca cele de cuviintii:
gatd a revisui t6te saele sAtesci din districtuld a) Pentru ori-ce cause mid institutoruld superespectivd.

riord al 6610 districtuale, in intelegere cu comiArt. U. Revisoruld este datorfi a face revisia tetuld de inspectiune, va lua cuvenitele m6sur1 spre
acestord scle cu tt cheltuila de la sine.
a se mililoci ceruta indreptare fr iutttrliare.
Art. III. Revisiile sc6lelord sAtesd se volt face
b) Pentru cause mal importante insit institutotn t6te lunile de iral, incepndti de la 1 Noem- mitt superior va inainta raportuld revisorulul cAtii
bre si urmindd i IAA la ultima 1i a lui Aprilit. mal in grabti la Eforill
Art. IV. In lunile de 'Or% insl cu inceperea de Art. XII. Revisoruld de districtd va observa nela 1 Maid si On6 la ultima li a lui Iunid, va fi incetatti cUca se urmla metoda lancasterianit si,
datorti a urma a-care revisord impreun cu in- dovedindd nescal-va nedomerirT intru acsta, nu va
OtAtoruld sAtescd cursuld invtAturilord ce se volt lipsi a face invlittorului cuvenitele desluiri spre a
.preda in scle centrale de ctrA institutoril acestia se corige.
dupe programu prescrist pentru clasele I, II si III
Art. XIII. Revisoruld de districtil va observa incit
elementari, precumt i aplicatiunea Geometril la dca invtAtoruld sAtescd urmz intocmai dupe inmsurAtrea obiclnuitit in trrA, elemente de Istoria structiile ce-T sunt impuse prin articolele de sub
Terre si re-carT cunoscinte plugarescl.
titluld II si VII inclusivd , va aduna catal6gele si
Art. V. Revisoruld fitt-cArui judetd va continua va raporta despre tte Eforiel prin institutoruld
in timpuld vacantiuneT, aded de la 1 Iuli One superiord alti scleT districtuale cu sfrsituld
la 15 Augusta, predarea invtAturilord la invtA- citruia trimestru.
toril Wesel, spre a-T maT fortifica treptelnicesce la
Art. XIV. In casuld dad s'ard dovedi cit unti
cunoscintele prescrise in articoluld precedinte.
revisorti a facutil vre und abusti in functiunea sea

Art. VI. In liva de 16 Augustd se va face e- sat cti prin a sea sciinta s'a toleratd vre unit asamend, insit deosebitd revisorilord i irA,1 deose- busA in privinta saelord Wesel, nu numal se va
bitti inv6tAtorilorti de sate, de dare Institutori sc6- depArta indatA din postd, drti hid se va da si in
centrale din Districtd in presinta comitetuluT judecatA criminalicscA.
de inspectiunea scolarit,
Art. XV. Acel revisorl ins, car% '1 vorit indeArt. VII. Resultatulti esamenulul atAtd alti revi- plini dtoriile lord cu consciintA si zelti , se vorti
sorilord cAtd si aid invtltorilord se va face cu- resplAti din cAndd in cAnd de cuttre EforiA.
aoscutd Eforiei.
Art. XVI. Aceste din urmA doue articole XIV
1e1

Art. VIII. Se vorti da premiurl de Dora acelord din revisoril earl 'I vord imphni datoriele cu
zeld si activitate, precum si acelora dintre inv6tAtoril cad se volt dovedi mal silitorT la invtitturg
i cit at si bime purtArT.
Art. IX. Vacantia pentru revisoril si invetatoril
sclelorti sittescl va incepe de la 20 Augustd i va

OA Oa la 1 Noembre.

si X se vord aplica i la conduita invtittorilorti

sAtesci.

Art. XVII. Fil-care revisortieste datort a insciinta insui pe tosi invtatoril sAtesci din districtulti sd, ca la 1 Maid sit se afle top la scla centralit a districtuluT, unde cercetA,ndu-se de cittre institutoriT acestia , se volt asela apoT la clasa respectivit dupe graduld InltAturel flit-cilraia.

Art. X. Toti revisoril precum si inv6tAtoriT stint

indatorap el la i Noembre s se afle pe la locu-

www.digibuc.ro

194
TITLULO I I.

Pentru datoriile Inafatorilora sdtesei.

copild s nu OA vre-o bla vatamatre

santatel celort-l'altI copiiL

Art. XVIII. Datoria principala a until invetatord

TITLULO IV.
satescd este a fortifica in scotert simtimntuld reDesprelocala.
1igiost i a le intipari in anima clatoriile omuluI
catre semenii se!, catre printI si guvernt, in fine
Art. XXVII. Invtatorulii va ingriji ca localuld
a Ie insufla idea ordind , care este o conditiune scleT sA fia in cea mal bun& stare de curateniti
necesaria pentru esistenta luma
odaile sa fia udate i scuturate in tte 1i1ele. AeArt. XIX. kvtatoruld nu va perde din vedere ruld sa se inoisca, de aceia in intervaluld de temp
ca esempluld sd este cea ma bend, invlatura ce ce desparte und cursd de altuld se volt deschide
pte da scolarilord pentru indeplinirea datoriilord. terestrele chiar in tempuld de lrna:
lord.
TITLULO V.
Art. XX. Invtatoruld, avndd misiunea de a cultiva nq numaI intelegerea, drd si Anima tinerimel,
Despre inaldturr.
va profita de tOte ocasiunile favorabile ca si le inArt. XXVIII Invtatoruld va av neincetatt in
sufle simfimnte de onre si umanitate.
Art. XXI. Invtatoruld va da celd ma! mare res- vedere ca metoda Iancasteriana , pe lenga inlesnipectd autoritAilord publice i ma! virtosd autori- rea ca end singurii invetatord sa pt invta und
numrd mare de scolari, are ma! virtosd de scopd
ttilord, ce dirigd instructiunea publica.
Art. XXII. Eld va av ingrijire neadormitedes- a insufla copiilord idea ordind i discipline!, De apre ton ceea ce privesce obiceiurile si sandtatea ceea invtatoruld va esecuta acsta metoda intoccopiilord ;
nu va avea nid o-data familiaritate ma! dupa cum i s'a artatd din dispositiile date de
cu ei ; - se va feri de
tutui sd a le da nu- Eforia, fall a face cea mal mica abater% Despre

mid injurise sg altele decatd numele lord pro- cele-l'alte invetaturl se va observa cu rigurositate
nu se va lasa nid o-data manie! i a programa fisata de Eforia.
insoti tota-d'auna liniscea i blndetel cu stator- Art. XXIX. Invtatoruld va ingriji ca lectura sr%
AA curata, va deprinde pe scolari
nieil i severitate.
da soC0011
de
ceea-ce
citescii
Art. XXIII. /n fine invetatoruld s. nu pnila din
i le va esplica seniti
vedere ca esersa o funqiune sacra, di este insar- licerilor i alii fraselord.
Art. XXX. InMatura calcululul trebue sit fia
cinatti a da cea d'antiti cuIturit 1n0Iegerel i Anidescurcata
de orI-ce teoria pr abstracta. Invdme! omulta, culturil, de la care adesea atrna %Sitta instructiund superire i ca este responsabild tatoruld va da sclelord numaI teoria necesarid. la
inaintea lei Demnged i a menilord de starea practica operatiunelord i se va sili BA deslege dad
va put ma! multe probleme.
intelectuala si morala a junimd.
Art. XXXI. Invtatoruld va esersa pe scolari
pri ;

sA imite modelele de scripturit ce

TITL.I.IL6

Condifiunile de admisibilitate intr'o scld.

'I se dad, va

ingriji ca tcolara sa se conforme cu esactitate ea

principiele ce le va da asupra positid trupuluT, tinereI condeiuluI si asupra formarel proportie! li-

Art. XXIV. Nu se vord priimi inteo scla co- terilord.

munala copii ma! mid de pte anni ; cati treed
Art, XXXII. Icoana lei Isusti-Christosd va fi
de anni 15 se potd priimi, drt se vord pane pe pug in scla in facia copiilord.
o banca deosebita,
Art. XXXIII. In scla se va face o rogatiune.
Art. XXV. NicI inteo sal comunald, de baep Diminta Tataid nostru" si cu Simboluld crenu se vord prilmi capii de sexuld femininii.
din0I," rd sra Roglitiunea de sra diu MaArt. XXVI. Invdtatoruld va ingriji ca sit se a- nualnld de rugiiciuni partea IL
sigure, pe catd va sta prin putinla, ca nid unit
Art. XXXIV. Se va citi Xii tte 01Iele ate o

www.digibuc.ro

105

parte din Evangelia DumineceI viitre, SOmbta se

va recita tt Evangelia.

Art. XLIV. Catalgele se volt da revisoreluI

respectivd la finituln fiti-caruI trimestru.

.. Art. XXXV. Invettoruln va av ingrijire ca copiil in timpult rogAtiunel s stea cu cea malt mare

TITLULO VII:

el/avid, (Mudd elt nsu1 esemplu.

.Deosebite dispositiuni.
Art. XXXVI. Invttoruld este datorti a merge
in tte Duminecele i Serbdtorilorn cu toti scolarif
Art. XLV. Sclele vorn fi inchise Duminicele
sei la btiserid, stnruindd ca acestia s- fad. Vote precumti i Serbatorile urmAtre :
rogatiunele i datoriile chrcstinescl.
1. Cele 12 SerbatorI impnrittescI.
2.. St. Ioan Bteztitoruln, St Gheorge-, St ConsTI:rLuLO vi.

tantin i Elena, St. Ierarchi Basiliti, Grigorid

loan, St. Dimitrie, St. Archangeli Michail i Ga-

vril, St. Nicolae.

3. La nascerea Domnulul (Craciunuln) trei iIe
Art. %XXVII. In fil-care Ii la inceputuln cla- adecd, ajunulti, liva nascerel i a doua-qi.
seI, monitril vord face apelt nominalfi ; lipsirele ne4. La inviere (Pascele) Septdmina patimilorn
justificate de printi se vord peclepsi.
i Septdmana luminat.
Art. XXXVIII. Dupe' apelt, nsu0 invtntoruld
5. De la llua annuluT non One la St. Joan
i prin monitoril, inspect pe scolarI despre curd- BtezAtoruld inclusivn.
teni, acst inspecti se intinde i asupra citriArt. .XLVI. Dispositiunele relative la datoriile
lort i caetelorti.
religise nu sunt aplicabile de ctttn la copiii cresArt. XXXIX. Scolaril volt sta in clas cu ca- tinl de legea greco-ortodosti , rn nu i pentru copulti goln, drn invntlitorult pte autorisa pe unul pii de altz culturI.
sd mal multl scolari sit ste cu capuln acoperitti,
Direct. G. Costa-Form.

Despre

fad numal in casfi de Md.

Art. XL. Invntatornld este dator a priveghia
asupra scolarilorfi atatd in timpuln claselorti, calti
ANES1 .No. 66.
i In timpul de i'ecreatiune, nu va permito ca s
Pr kayak Dnane!
sn mal multI scolarl din clasn.
Art. XLI. Se va sili a da scolarilort s6I infti- Sciute sunt lnlime1 Vstre mnsurile luate penare cuviindsn i ontst i acsto chiar prin e- infiintarea senlelorn stescl, potrivitn cu tendinta
semplulti sed.
prevlut in 16 alfi invntdmntuluT scolarn ; Se va recomanda s salute persnele respecta- Dup acele msurI resulta ca preste unti annt,
bile in societate prin etate i rangult lorn ; va multa dol pre la tint insemnItorid No.
de sate
popri de orI- ce cuvntd uriciosti.
monastirescY, volt fi mai multe case gata pentru
Art. XLII. ScolariI sunt supu0 la pedepse pen- acest scop, drti spre deschiderea loft urtnzA
trebuinta i pregittirea de invnttorI.
tru nesilinti la invetAturti, pentru r conduita
Acest departrment in acst ingrijire la 1854
pentru lipsire.
Art. XLIII, Pedepsele vor fi cele nrmdt6re
Martie an fost datd incuviintrel sfatulul unti projectn
a) Notarea r.
pentru infiintarea tine scoll pregatirre (cole norb) Mustrarea in clasd.
male) spre formarea unord asemenea profesori, drfi
c) ederea in pici6re in clasn inteunn loct de- projetuln an remasti ne-pust in lucrare.
osebitd 0 in facia colorn-laltl scolari, acsta peIn privire drn eh' s'ati efectuatn spre infiintarea
dpsti nu va fi ma lungli de cittn de la una rd. acestel scle normale de 48,000 leI, inainte de a
One la doue 0 nu se va intrebuinta de dtd atuncI aplica projectuln incuviintatt an observatd cit elti
citndil maT multe notArl rele i mustrrI nu vord are trebuintd de re-care modificatil ne aptirate; de
acea elaboraadd din nod mid as;rnenea projectt,
fi produsil nicI und efectti.
d) Arestatd de la una orb, On/ la treT.
cutzti.
supune IndltimeI V6stre, rugAndu-vn s
14

www.digibuc.ro

-- 106
consideratI ca principiele ce ,ld inclmna a prupune mid ajutorid de cate dol galbenl pe luna pentru
modificatiile arittate nu ad de basa de catt sta-. inchipuirea nutrird born.
VII, Candidatii trebue se aibit vrsta celd putornica realisare a sclelord ce se projectzit, prin

urmare deosebirea dintre celii de mal nainte i acestd de fata, nu este de CAM in asigurarea carierel unord asia menl,. fara de care n'ar fi nadejde a se gasi si a se forma Invtatorii ce se
cerd dupit lipsa de menI. simtita in care se gasesce trra.
Ala Inaltimel Vstre
prd plecatil servil

efult sectiel, G. Sion.185, Maid. . .

Seetia I, din deortamentuld Cultulu i Inet.mcpunel peblice.

LEGIUIRE

Pentru Sala preparandolei 0 invtlitorii sliteset

I, Urmandil ca dupa, din aselamntulti scolilord

sa se formeze Invetatoril sclelord primarle, departamentulul averilord basericescl si alti invtaturilord publice va lua grabnige msurI a infiinta und
atemenea institutd in incaperile scolilord din tre
Ierarhit
II, 0 programa conformit cu prnicipiele ase4mntulul icolarii va deterjnina cursuld invtature-

Ong de 18 anl sti old multti de 30 ant, sit fil

de religia ortodosa

i Inpstrati cu cunoscintele

cerute in scolile primarie tinutale.

VIII, Candidatii in acestd institutii se vorii supune disciplind si regulilord scolastice, buna i
cuviincisa purtare se va cere inainte de tOte de
la eI, fart de acata nu vord put capta niel
dreptuld de candidatl niel dreptuld de invtittorl.

IX, La candidatia invtittorilord Wesel se priimescd fara deosebire menl de orI-ce trpta, adeca s1 mirenl i slujitorl basericesci, precumd
preoti, diaconi, i dascali.
Xt Candidatil in urma esamenulul ce vord depuna inaintea consiliulul scolard, vord priimi decretii de numire din partea Clepartamentulul de unde
au a atrna ea toil profesoril i invetittoril publicl.
XJ, Invtatoril satescl vord av lfa de una mie
lei pe annd ;
NO aria corounele satesci volt
fi in indemnare de a plati asemenea left, departamentula le va da din casa scolilora, ra la viitorele
imposesuirI ale moiilora se va preved a se arunca asemenea Indatorire asupra posesorilora.
XII, Invotatoril vord av casa de edere, lemne
de incitklit i und argatd pentru trebuinta sclel.

XIII, Dca el nu volt fi localnid din satuld in

lord ce este sa se prede in scdla citata.
III, Unii profesord ski dol volt fi nutnig cu mid care se vord rndui, vord av Judi de hrana catd
onorarid potrivitii, cari pre lnga prelectiile ce vor ard av und pueotd.
tin dupa programa, volt -aplica pre candidati la Dca el void fi dintre timid, vord fi scutitl
esercitiuld didacticii in scOla primarie ce este in trel de capitatie dare sattl.
IerarhI.

IV, In institutuld acesta se vord pregati como .

ditatI de ospitalitate acumd de o-data pentru 30
persne. Departamentulii va face disponibile de locuitd bdaile trebuitre indstrandu-le cu crevaturl,
i incallindu le pentru tempuld de irnit.
V, Se voril priimi in acestii institutt numal acel ce se volt propune cu plecare a se statornici
pentru cariera de invtatorl sates& Asemenea candidatl volt da mal antiii inscrisd la departamentd
ca, dupa ce vorii savrsi cursulti, volt merge ca
irrvtatorl orI si unde li se va recomanda, la din
contra vord Intrce easel sclelord banif ce s'ar
cheltui cu internarea lord.
VI, Pe 16nga bine-facerea ospitalitatel candidatil vorii aye' pre tempuld dad volt fi in institutd

XV, Pe lnga folsele acestea invtatoril, cari se

voril purta cu vrednicie i vord aduce multamire
ocarmuirel se vord bucura de dreptuld pensiel ca
top profesoril publici, adecit dca volt WM in
patimirl ce 'i aril aduce in neputinta a mid servi

sa in adfincl betranete, atnncI pentru 12 annl de

slujba volt av a treia parte din lfa, pentru .18
anni, jumtate din MS, pentrn 24 annI lfa Intrgit.

ANESA No. 67.

CAIMAUMIA PRINCIPATULUI MOLDOVEL

Departamentulit cultutui 0 alit Instructiung publice.

Starea cea vrednica, de tanguire in care se aft!'

www.digibuc.ro

107

redusa nioralitatea locuitorilorg sgtesci, earl in mil- pgratele cheltuell trebuitre la tinere unorg aseloculg lucrgrilord cAmpene, lipsiti de .totg feliulg memea scoli, se va face anafore Ec. sele D-lui Cai-

de indeletniciri mintale i de pilde mintuit6re, petrecii In prejudete i dese. or! se abatt de la a

bru chigmare, ati tintita mai cu smA aa de apr6pe luarea aminte. Convinsit c omulg nu este
urzitg pentru statg , ci statulg pentru 6meni, de
datorie este ca Guvernulii sa se ingrijasca nu numal de ImbunAtAtirea materialg, ci i de moralitatea locuitorilort, cici principIele cele bune i cunoscintele positive nu se potil intemeia In o terra
de catg candt prindit its:lacing In msa poporului.
Spre acestil scopg se projectza i In Moldova

macam sbre a otgri chipuld i de unde sit se

ie asemenea mi0l6ce ; adaugnduse cit competinta
departamentulul este pentru aeoperlrea unort asemenea cheltuell In viitorig, cl la noua inposesiere
a moiilorii sA se ail:A In privire a se trece prin
conditiile contractelord Indatoririle posesorului. ErU

apoi spre a se da Intru acesta ung Old ahotnicicilorg posesori i tott de o data ca i ei
p6M -trage cavintele avantagie dreptu despAgubire

Departamentulg, avndg In privire ca infiintarea unel ferme modele este singurult obiectil la Lae cu

scoh Weld, drii neaplicatia lorg nu ag potutg de osebire trebue a se aduna i a se adopta tte
produce Inca resultatulg doritt. Recunoscndil a
csta institOg ca cea mai nemeritg spre a intipgri In fil satenilorti bune principii i cunoscinte
potrivite ca starea lorg i prin urmare ca unit

mi016cele spre a ei In fiintare, aa precumg o cere

1 regulamentia organicg prin Anesa lit

Art
Subscrisulit socote ca mi016cele cele mal

nemerite i mai economice In realisarea acestui scopg

miOlocg potenciosii de a restatornici virtutile pa- arti fi ca tinerli ce se ling in Interjaatula prepatriarchlh prin cari se deosebesce stramoi1 long, randalti sit fia obligati a invta In limba germang
pune Inaintea Departamentului de a lua mesurile pentru care D-lui Directorg i Profesoril acestul
cele mai cuvenite spre a deschide saele comunale institutil Dr. Velini ati fitgaduitg c frL o preRes- tentie de sporia la onoririg se IndatorSza a MOprin cele ma! insemnate sate ale clerului ;
paadindg in ogorulg pregatitg sementa binelui, so- O pre unii elevi i nemtesce., pentru cA acestia Incietatea !Asti% va pots culege ung secerig man- lstrati cu cunoscinta tine! asemenea limb!, se IAA
tuitorig i manosii pentru lauda
Dumne4ii i urma la sclA ferma model(' -spre a practiza
i ei dupg acsta trecndii ca Invelltori
obscsca fericire
P. Secretariulg statului D. D. A. Fyino.
ca una ce este Mai apropiata de capitalit, dintre tte
ruoiile clerului i infato6zA ne luandg miOlcele i tte

No. 33.

Sectia a 11-a din Secret. de Statii

Insuirile trebuitre, remaindii numai ca de InvAtittorig

s se aduca ung bArbatii din straingtate cu cunoscinte

1856 Octombre 12.

teoretice i practice, sfe'ritg pentru care s'a i creOutii de trebuinta ca elevil numitei sae se fig

Resolutia posA pe Anesa la pag. 21.

M.

Octombre 12

0 asemenea mesurit de patyiotica Ingriire a Ec.

see D. Caimacam se va scrie redactiei a o publica in foile oficiale spre obscsca sciintg, drg pentru grabnica ptinere In lucrare a celoril ordonate
se va scrie tuturoril Administratorilorg ca in celg
ma! scurtg timpti, se de sciintit Mai pre la moggiile In posesiele acestui departamentg
titg de domnialorg posesorii casele de sofolit , precumil sunt obligati prin contracturile ce pastrzi
dupg care sit se OM decreta numerarea profesorilorg.
Erg in cea ce privesce pentru onorarulg unorg
isemenea precumg cu maT pncing i pentrU nea-

pregAtiti cn limba germana spre a pot6 Intelege

esplicatiile Profesorilorg, aa precumg dintre Ro-

mani nici unulg nu este care se primsca de a fi

profesorg.

Dreptg acea, dcPaceste mesuri s'arti Incuviinta

atuncea s'arit pot6 regula din vreme tte m6surile
trebuitre spre infiintarea acei ferme modele i cu
atata ma! multg cu ctti, dca nu s'ar crede de avantagiosa ar6man moia clistigg Intregg pentru
acea fermg modelA, in cAtg de la espirarea con-

tractului de posesie ce are a fi peste do! an! nici

sa se ma! de, apoi celg pucing s'arg put deosebi
chatimea falcilorg chiar de acumg din acea moie
pentru trebuinta disA, unde de indata s'ar0 put
muta i sc6la preparandalit prin care chips' se fa-

www.digibuc.ro

108

gaduesce, neluandt doritele resultate, i o insemnit- ' pe mosiile mtnastiresci , ca unele ce infaci6za mai
multe inlepirl.
Ore economie acelorii tinerl.
2. Ca, prin acela art. ocarmuirea se angajza
(Subscrisil) G. Asaki.
a nu incuviinta infiinrarea de targUri pe nicl o moia, nicl sii, slob 06. christve in acsta One a nu se
incredinta ma ant6iti ca proprietarult care cere
ANESA No. 68.
asemenea drept, a infiintatil o sc615, ( lementara in
RAPORmULO MINISTRULUI CULTELRO Lk CAIMACAMtr
NI). 4670, 1858 Maid 9.

locult ce voiesce a se declara de WO.

3. Fiindt in vedere, ca Matt se atinge de ca-

suld 1, departamentulti ii coprins in contractele

Pentrn intretinerea sclelort satesd, a carora de poses.% a moiilort clerulul indatorire palm
infiintare pe moiile clerulul este preveluta prin posesori , ca cu a lort chialtuila sa, Ina case de

. 16 din legea scolara cu profesoril i cheltuelele

trebuitre, sfatult estra-ordinart asupra referatulul acestul Ministerit No. 6072 din contenitult ant
1857 a.4" intrebuintat4 respunderea until' condeit de
2700 lel pe annt de ctrit posesoriI moiilort avncla a se preved6 o aseminea conditie la nouele
imposesuiri. In privirea fuse, ca pe de o parte
un indestulatorit numrfi de case de sc6le trebuesca a se gasi gata in vra curenta maI inainte mal
Bust, Ord pe de alta trebuinta respunde a se presenta
ocasia nouelort imposesiunI la care sa, se pt g. pune
in lucrare conditia de mal sust,rt pe de aka trebuinta
respunderii invttatorilort in clasele locuitorilort plugall, fiind in destului de simtita pentru a nu se maI
put amana deschiderea sclelort satesci, subscrisult

scle dupe unt plant inadinst dintre care One acum se i gasesct gata unt numtrt. Ertl incilta
se atinge de casulii alil 2-lea nu este .ncht sciWO, dca proprietaril , ce at cerutd infiintarea de
targurI at urmatt indatorireil loll" prin statornicirea
scleloril satene.
4. Ca nevoia de asemenea scle fiindti neaparata , infiintarea bolt nu se mal p6te amitna i ca

de la 1 Septembre annult curentt 1858 trebue

numal decatil sa se incpu a functiona. Spre dobandirea until asemenea resultatt se otarasct urmtrele :

a) Pentrir infiintarea acum de o-data a numtrulul de optt scle pe moiile cleruluI pentru care
sunt casele gata osebitri de acele ce aft a se gati
neaparatt IAA la 1 Septembre ,. fiindt ca numerult de preparanli atIatorI astali in institatulti din
treI Ierarhi nu este in de ajunsil ca sa acopere trebuinta de invelatorI apoI pe 16,ngu acestia 1 osebitt de unil din preotl i diaconi , ce s'ail artatfi
cu cerere a fi priimitl la invetatorI la aseminea

cu callutula respeCtt supune Es..V6stra O. binevoitl a incuviinta, ca p6n6 la imposesuirea a moiilort, cheltuelile sclelort 'i 16fa profesorilort
trebuitori sa se respunda din casa centrale a deruluI pentru ca sclele satescl sa pta fi cu chipult
acesta deschise la 1 Septeinbre viitorit annult curentt. Era deosebita otarire rtmne la inalta in- sae , a unil ce pastrza atestatele seminariel.
telepciune a Esc. Vstre.
Pentru .numt'rulti ce arti maI trebui se va publica
prin fol pre sciinta unort asemenea de a se Inacisa la departamenta cu atestatele , ce aril fi pitsv
.
trAndt Oa la antit Augustil annuld curentit
ANESA No. 69.
b) Onorariult unord asemenea profesorl fiindil
statornicitt dupe incuviintarea sfatolub asupra referatulul depart. No. 6072 din Octombre innult trecutd 1857 , in suma de 2400 Id pe anal i ose-

JURNAit.
.
Flint% in vedere :

1. C. in privirea saelort satme O. pane in- bat 300 leI pentru chialtuelile intretinerel sad
datorire prin . 16, sectia I, cap, II, tlin app.- cu cernla, chartia, treta i altele, prin anafora se
mntulii scolart , ca departamentulti averiloril deruluI i alt Instructiunel publice BA aiba ingrijire
dupli vreme i dupa inchipuirea mill6celort sle a
immulti asemenea scoll, incepndti infiintarea lort

va cere incuviintarea efuluT sfatulul 1 ca pat la

viitrea imposesiune a acelort moiI, candt are A
se coprinde conformil citatel incuviintarI, indatorire
prin contracte ca posesoril sa respun0a asemenea

www.digibuc.ro

109

Sciintele ce acestia posed6a. sunt : a) invettusorilorti si chilltuila intretinerel sglelord din casa rile de plind a pdtru clase primare si b) partea
cea maT insemnati din metodd si pedagogiii.
cleruluL
c) Cursubl inv6taturi1ord in saele acestea fiindti Ard fi fostd p6te de nevoid de a maI remn astatornicitt pe timpti de 3 annT prin 18 alti ase- cestia in sclii Inca j,inil semestru spre indeplinirea
01m6ntu1ii scolart, rti prin 19 cerndu-se com- lipsurilord din irna trecutd ; insd dupd lipsa, ce
punerea until manuald pentru invetatura elemental% urm60 de profesorI bentru infiintarea de scoll
din sclele acestea si dupd 22 o prograTi spe- tesci si care se vede si din aceea cd Or. Ministerti
ciald, care sd impart/ Inv6tatura pe amid i csurl, este pusd in necesitate de a priimi cerere de osectia I va cere de indatd consiliulul scolaril s rnduire a unord asemenea final fait cunoscinte
se ocupe seriosd cu gdtirea acestora pad la 1 Sept. de pedagogia si metodicti, lucrarT atdtt de imporrd a manualuluT cerutt de 19 p6n6 la 15 tnnte pentru inv6t6turd si educatiunea copiilor, cu
Witt, urrnandii a se tipdri unti asemenea spre a lui catti mai virtosti s'ard put acestd incuviinta acesimpartire pe la scle:e sltene.
torfi recomandati maT susd si inprejma loculuT in
d) Sectia II va pregati si va infacisa indatd. ca- care sunt nscuti.
merel lista mosiiloril, la care posesoriT sunt datorI
Sub-scrisuld osebitd supune cu totd respectuld
dupti, contractti ca s fad case de sc61 6. cu are- Or. Ministerd acea socotintd ca scla preparandale
tare i a timpuluT in care trebue s de gata nisce numal intru atAta se va put tin6 si complectd
aseminea; rd sectia I va da in sciintd de sclele intru catti, pe lngd cele-lalte tOsurT luate, de nu
ce ad trebuitd sd se fad,. One acum de proprie- se va incuviinta pe viitorime nici until t6n6rd dritaril mosiilord , ce ail cerutd infiintare de tdrgurI tuld de a fi profesort p6n6 nu va face. pe 16ngit
spre a se lua in urmi m6surI pentru intocmaT in- cursuld invetatorilort primarie sI acela de metodeplinire din parte-le a indatorirel ce insisT 's1 ad dica si Pedagogid, fid, acsta in sc6la preparanimpusti prin declaratiile lord catre acestd departa- dialti, in institutulii in care ail invtan cele-lalte
sciint1, la din contra va trebui a apune scla prementti.
parandald.
(Semnatd): Dimitrie A. Cantacuzino.

sum , p6n6 atund, 0 se slob61 onorarile profe.

(Semnatd) : Dr.

Anntild 1858, Malt1 30.

Velini

Nr. 33. 25

Resolutjunea,

ANESA *No. 70.

ONO& MINIS TERU ALt CULTELORt SI INSTRUCTIUNEI PUBLICE.

Directoruttl sclei Preparandale. Dr. Anton Velini

Raportti.

Dui% oficia.

Or. Ministerd eu No. 4788, sub-

scrisuld recomandd optd dintre tinerii preparanOT,

a cdrord nume si Orsta sunt ardtate in dosulti
acestuia i care dupui cumti se va ved6 si cu vrsta i cu stiinta meritk a fi inv6tittori stesq.

AcestI tinerT volt ti preferitT pentru cele d' Ant&

id optd scle satesci care se volt deschide in acesta annti, rd pentru restuld sc6lelort, ce ard mal
fi se va publica concursd pentru ocuparea lord cu
aiI aspirantl, ce art av atestate de sevArsirea
inv6tAturi1ord secundare si acsta numaI pentru asa-datd, rem6indd, ea pentru fiitorid orT-cine at%
vo-I a fi profesord satnd sa sav6rsscl mal
ti cursuld preparandald.

www.digibuc.ro

- 110
Lista preparanOilord recomandati de profesori, lanuarie 23, 1858.
,

LOCULt NASCERII

Numele qi Pronumelo

Note din Me

Tibsta

tologiI ti Pedagogia

Trguld-Ocnei
1

Antoniu I6n

Borcea In

Saba lierstieseu
.

3 Bondescu Lupu .

4 BrAdescu Pandele ..
5

19 annl. .

Tinuiuld BacAti

DAscliescu Demetru

6 Mardare George .

7 Simionescu George .

8 Scarlat Constandin

Tinutuld Nmtulul
Satutil qioldeinescu
Tinutuld Sucva . . . .

19 annI

TArguld-BrladnluI

18 annt

20 annl

20 mini'

Satulfi Onketiii
Tinutuld SuceviI . . .

Teirgulfi-Mihdilenii
Tinutulfi Dorohoiu
Satuld Badomiresci
Tinutuld Bactid . . .

20 mini

Targuld RomanuluI

18 anal

18 annI
.
.

(Semnat) : Dr. A. Velini.

ANESA No. 71.

scrisulti cu

cAiutuld

respecta supune Escelenta

VstrA O. bine-voitl a Incuviinta, ca One la noua

18. Italia, 1858.

Inposesuirea Moiiloril., cheltuelele sc6lelord i 16fa

Escetental
profesorilord trebuitorl A se respunp, din cassa
Pentru Intretinerea saelord sAtescl, a carom In- centrale a Clerulul, peptru di sc6lele sAtescl sl
fiintare pe moiile cleruluT este prevklutfi prin pth fi cu chipuld aceste deschise la 1 SepOmbre
. 16 din aml.Amentuld scolard cu profesoril i anuld Curentt &A desAv'eritA -hotArAre remAne la
cheltuelele trebuit6re Sfatuld estra-prdinnrd asupra Inalt6. Inteleptiune a EccelenteI Vstre.
.referatultif acestui Ministerit No. 6,072 din conAla Eseelentie1 Ware
tinentulfi

and 1857 ad In-cuviintatt respunderea

elipue Bervd

Pr. Dimitrib A Cantacusino.

unuI oondeiu de 2,700 lel pe and de cAtrA posesoril
No, 4670
moiiloril, avndd a se preved6 o oasemenea con1858. Meld O.
Sect.
I. din Miniet. de Cane ei Instructinne.
ditie la nouele imposesuirl, In privire hise, ca pe de
u, parte and lndestulatord numer de case de
Besolutiune. Se IncuviintzA, 18 Iunie, 185g.
scle trebuescd a se gLi gata In vra corentA
.N. C. Vogoride.
'alai Inainte de a se presenta ocasia nouelorfi In- Sect. I. SA va ordona cassieriel Cherulul spre
posesuirl la care sA se ptA pune in lucrare con- intocmai urmare.
ditia de mal sust, &A pe de altA trebuintA resPr. Dimitrie A. Cantacuzino.
pAnderI InvAtAturilord In clasele locuitorgord pluSpre a se av In vedere k timpul cuvenitt.
gar!, fiindd In destuld de simtitA pentru a nu se
Metidond.
mal put amAna deschiderea sc6leloril .sAtesci sub-

www.digibuc.ro

- 111
ANESA No. 72.

mare.

Luanda-Ile base in privirea ca pentru a:

ceste scoli satesci trebue a se tinti pe catd Nina tatea pe atilt' i la eftinatate cartiloru intrebuinsate in dinsele, Consiliuld a chipzuitil compunerea
No 3466. intrata 22. Augustil, .1858.
uneI editini destinate spre acestd fritti din eSect. L Se va scrie Tipografiel Buciumulul roman ditiunea astall lucrtre cu lasarea a f6ra a paca sa pregatsca clod, mil* de essemplare de ab6- ginilord 31-40; 51-59 i 62=74, puteuduse pascedarie pentru sclele Incepat6re spre a se tramite tra editiuuea de facia pentru saele de prin tarpe la bite saele Wesel din nou infiintate cate gull. Acestea du onoruld cuvenitd se aducd la
100 essemplare, care vord fi impartite de profesoril cunoscinta acstli, propunere i a regula cu D.
ia copil, avisandd lu urma a primi plata de la Editord cele de cuviinta in acsta.
DEPARTAMENTULtf CULTULU , SI ALtr INSTRUCTIUNET PUBLICE.

parint1. Ell One atund costuld acestort essemplare din cassa sclelorii, care va incasui suma

ce- o va sloboli de pe la professori.

Sm. Pr. Dimitrie A. Cantacuzino.

Inspectoruld Generalii ald saelord.

Semnatd : I. Veisa, Dr. Apostoteanu, Beirnutiu ,
Suciu, I. Columeanu.
No. 148.
1858 Sept. 9.

ONORABILULUI MINISTRU DE CULTE SI INTSUCTIUNE PUBLICA.

ANESA 'No. 73.

Consiliulii BCOlarti.
Raportfi

ONORABILULUI MINISTERO ALtr CULTULUT

Cosiliuld sclelorti, avndd in vedere la facerea Prof. sclei elementare din satulii Heirmnescii, tinutuki
Sueevel.
programulul sc6lelord satesci, abecedariulii publi.
Raport.
cata 1857. de ctra D-lord T. Codreanu i D.
Gusti i gasindu-'1il nemeritd pentru sc6lele incePotrivitd oficieI onor. Ministeril cu No. 6177 de

ptre, rag i inscrisd in acestil programd ;

Deci se tramite und aa essemplaril On. Ministerii, ca sit bine-voisca i cumpara numeruld
trebuitord de asemenea essemplare de la D-lorii
Codreanulfi i Gusti, care urin6a, a sluji ca manuald pentru sclele satesci pe annulil acsta.

datoria, mea Ina este a arta -cu tota respectula

onor. Ministerd ca scla s'a deschisd la 9 Sept.

din causa ca, locuitoril nu voiail de o cam data a'1

tramite copiiI la scl ; Ind acuma prin sfaturile
preotilord la tinguirile mele ati inceputd a tramite
ate unuld, rii num6ruld elevilord p6n6 acum sunt
Inspectoruld generald ald sclelord,
In num'ril de 9 studentl.
De asemenea rogd pe onor. Ministerd O. bineSemnatl: T. Veisa, Z. Columeanu, Suciu, Dr.
voisca a porunci D-sea la posesoruld citatel moi1
Apostoteanu, Barnutiti, G. 1. lonescu.
ca di, fad o comodidate care este necesaria penNo. 117.
1858 Aug. ?2.
tru o asemenea sclA.
(Semnatd) :. D. Dasallescu.
No. 5,
1858, Octombre 8.

ANESA No. 72 (bis.)

ONORAB. MINISTRU ALU INSTRUCTIUNE/ PUBLICE SI ALU CULTELORU.

ANESA No. 74.

Consiliulu sateloru.
Raportri.

ONOR. MINISTERC DE CULTE SI INSTRUCTIUNE

PUBLICA.

Prin raportuld No. 117. Consiliuln scolarn suRaport.

pusese On. Ministerid socotinta sa, de a se adopta pentru sclele satesa abecedaruld D-lord Luandd in serisii delibcratiune oficiurile onor.
Codreanu i Gusti, asta41 lucratoril in sclele pri- .Mibisteril No. 3333 , 3837 , 3999 ,i 4092 moti-

www.digibuc.ro

112

vate din raporturile unora dintre profesoril seleLista de tte objectele trebuitre scaelorti seitesci.
lord satesel pentra netrAmiterea copiilord la ha&
1. Facerea in tot annuld a reparatiilort tretAtura de catre pArinti1 lord, consiliult n'a pututt
gasi aliti midloct maI nemeritil intru acsta decitt buitre la incaperile selelort.
2. Numirea unuT argatt , carele sit EA indatoca prin organulti comitetelort de inspectiune onor.
st
epiparintilortt
ratt
a priveghia sa nu se strice acaretele, va maMinistert sa fad desceptare
tropilor copiilorti, earl absentza cum cit ail da- tura de done orT pe di clasult , va face focurl in
timpurT de rn
i va cara apa trebuitre pentru
toil de a-s1 tramite copiiT regulatt la ,sc6lit.
indestularea
sclelord,
unt asemenea argatt va sta
Pr. Presedinte, Sim. Barnufill,
sub ascultarea profesorilort.
.B. Alesandrescu.
3 Aprovisionarea seleT eu lemnele trebuitre
N. lonescu.
pentru
incaldirea claselort a incaperil profesoruluT
&NU.
si a cuhnil, unde urrnzza a sed6 i argatulti.
Dv. Apostotescu.
4. Stergerea ogeagurilor In timpult de TrnA
Lin l'angrati.
pentru a nu se intmpla aprinderl nenorocite.
G. L Icanomu
5. Facerea recuisitelort trebuitre sc61e1 preNo. 61,
1859, Maid 26.
cum : o putina cu capact pentru depositult apeI de
Numerile de mal suti stint alkttirate la aetele respective a seleb6utt pentru elevi , doue cofe de carat spa ; o
lord sitene.
Wattle de apa pentru paza foculuT , o scara de
suitil pe casa In casurl de trebuinta i fringhiile trebuitre la boldurile caselorti.
ANESA No. 75.
6. Facerea mobilelort din launtru, precum band,
table scaune , masa inteo Mime indestulatre
Circular(' la tte Comitetele de inspectie ale sedielord din tte juin stare buna.
detele (Moldova), No. 4534, Maia 9, 1859.
7. Aprovisionarea scleT cu creta i buretele treIn vederea raporturilorti ce s'a4 primitti de pe buitor.
mal multI prigesorT i maT cu shalt de pe la a8. Cumpararea unuT ceasornict si a unuT clopotel.
ceia al scaelort satesci , pentru netramiterea co- 9. Cumpararea calimarilorti trebuitre i a until
piilort la inv6tatura de catre parintil lorti, Mims- dulapt pentru tinerea archive seleT.
terult in conformitate cu socotinta comisiunel scolare, tramise prin raportult No. 61 si 65 pentru a
pune cap6tti unel asemenea staff de luerurT vitaANESA No. 76.
mtre progresuluT invtaturel , socotd de euviinta
a chittma in acestd cast atatti de importanttl con- ON. MINISTERIV DE CULTE SL DE INSTRUCTIUNE
PUBLICA.
cursulti acelul comitett, scriind ca sa contribusca cu tota a sea staruinta i sfatuire pe lnga paInspectia Generale a salei.
rintil st epitropil unorti usemenea elevI spre
Raportd
tramite copiil la NINA , staindemna pentru
ObservAndu-se ca sub reghnele guvernementeruindil tat d'o-data i pe Volga administratia
lort
provisoril din anna din urma s'at calcatt maI
esecutafea
ordinuluT
ce
i
s'a
datt
nutuluT -pentru
ca, prin sub-prefectil respectivl sa se tacti cuvenita multt de cAtt o data dispositiile statulul scolarti,
desceptare i locuitorilort satenT intru a se tramite relative la numirea institutorilort si a profesorilort
regulatfi copiil la invtatura. Tota d'o "data se tat- in t6te gradurile de invNitura i ca din acsta
mite aceluT comitetd Monitorult Oficiald No. 61 si mud multe din numirile !Acute maT en smit la
62 ; tota acuma se tramite Monitorult Oficialt N. ss6lele din not infiintate nu s'at nemeritt bune
63 si 64.
luAndti apoT aminte ca cu infrAngerea disposiiunilor formale la Are. 141, 143 si 145 din statutnl scolart, Aumirile de invtatorl tinerl i ne-

www.digibuc.ro

113

destul de preparati pentru Inalta lore chigmare

opresce Intr'unt mode simptorie naturala desvoltare i. hit indere a Invetaturel de gradulii &Will
in genere i In sped& a Invetaturel elementare ;
subscrisula are onre de a propune On. Ministerie
el o mesurg repgrgtore a steril de luerurl mai
susa aretat urmgtrele :
In cursule vacantieT, ce kg Wail apropiat, s1 se
chieme institutoril primarT cel maT tinerT, mai repreparati, mal fail esperienta mint i din supleantil i adjuntii din sclele primare acei care are av mal multe dispositii de a'I face In Ole cu putintg, i de a'I perfectioin educatia lore pedagogic& rscientificl i sg se pue sub magistril espertl
aleT din Gimnasie si sub de aprpe priveghiare si
pentru relneeperea annului viitorid scolarii se se
Oa Intrce la posturile lord inavutiti cu noue
cunoscinte cu shnitse idei de pedagogia. A seminea mesurg n'aru costa pre On. Ministerie de ate
sumele ce s'ara asemana pentru indemnitate-a drumului institutorilor chiamati la institutula normale din Capitale cum i remunerarea ee s'ar da
profesoriloril insgrcinati In curgere de 2 lunl de a
dirige i numal indeletnicirile studise ale junilort
institutorl carii sub trite privirile meritg, solicitudinea guvernulul.
Subscrisula se mgulesce a crede, cg On. Ministerlii va apretui binele intelectuard .1 morale ce
are resulta din acest mesurg
. Termininda adauge uumal a face observarea Ca

nativa a magistrilor comunali Instituiti In annula

contenite, facia, cu catal6gele respective pastrate
la consiliulfi scolaril, se emite parerea sa card dintre acesti itvetgtorr se se chiame la "IaT spre
perfectionare. ; ' subscrisula are onre de a respunde 1-in ce In anhiva consiliului scolarie n'ae
gsita colectiunea complecta a catalgelor e sclelore
stesci si Inca mai pucin acta numirilore invettitorilore sgtesci in fiintg ; i ale 2-lea ca cancelaria scelelore neorganisate, ce at foste pea acume n'ae priimita
mgcaril In conia rap6rtele comitetelora de inspectie din districte asupra esameneloru din urmg de
finitul anului i derg din acesee cause substtri-

sule au venite la socotinta ca. pentru di On. Ministerie sg ajungg In scurtula timpa , ce arz re-

mast One la inceperea anulul

scolare, la sce-

pule chigmarei spre pertectionue a magistrilora comunali, este urgentg de a se face de Indatg, acestg. chigmai.e prin telegrafa tuturoru acestora functionarr ale cgrora numeru este de doue-OecT si patru, ce e dreptu, chigmAndu aste-felie pe toti acestl magistri comunali, dude s'are ti potuta chigma i dintre invetatoril elementari pe unii ce astAli cu titlule de supleanti si adjunctl de profesorT

primari nu sunte pte mai cualificati de cAte invetatoriT sgtesci mesura se aplicg esclusive la se&
-lele comunale ; lush acesta dupg pgrerea subscrisului nu este de loci"' o deviare, ci- mai virtail

o mantinere prudenta consiliatg i de strimtorirea

timpulul, In marginile stricte ale dispositiunilort

numerult de 20 pene la 30 are incape In loca- luate.
lula Internatulul pedagogicti din Trel Ierarchi i ca DecT subscrisulu aduce la cunoscinta On. Minis-

plata intretinerii acestor6 tineri rnagistri n'are cos- twit cg dintre cei doue-Oecl i patru magistrii cota mai nimicil in curse de 2 lunT pe lenge, foie- urinal septe se i afla adunati In Capitale i asele nepretuite ce s'are reversa dupg aceea asupra steptande dupg indemnule ce sub-scrisule le-a flcut
In intelegei e cu Domnule Directore ale MinisteIntregului corpe ale invetatorilora primarT.
riului, ca se v416 punerea in lucrare a dispositiiInspector Generale N. loneseu.
No. 3.
lore aretate de guvern. cl pe anume acesti
1859 Ernie 23.

ANESA No. 7 6 (bis).

ON. MINISTERIU DE CULTE SI INSTRUCTIUNE
PUBLICA.

Inspectorul Generale.
Raport5

epte magistrir comunalT, D.D. Simionescu din Geraiesti, Antonti din Rchiteni, Dascalescu din Hermaresci ; Hincu din Tiresti ; Bobescu din Pltinisiii,
Mardari din Condareni ; Ne Ielcu din Bogdgnesci.

Tote o data subscrisiflu da la s ire On. Ministerie

ca patru din preparaNlii de magistrii comunali, ce
In gstil aline at severita cursulfi
, i anume D.D.
Balusescu, Mironescu, Ripant 1. Cusenu ail mani-

Prin ofieia sa sub No. 5897 On. Ministerit ce- festate verbald dorinta de a fi numeratl intre cel
re de la subscrisula cg, consultanda lista nomi- chiamati spre perfectionare. Asemenea una asp.rante
15

www.digibuc.ro

114

magistru dej t numit provisorit .la CotnarT D-lg 1858 dupg comunicatiunea fg,cutg de sect. II. sub No.

Atanasig, ail declaratg subscrisului cl WA a cere

veo indlimiinare voiesce a fi inscrist intre cei chiamap. lu sfe'ritg D-lg Dobrea adjunctg in scla
din Odobescl , aseminea a manifestat dorinta
de a se ocupa in vacantiele curente in perfectionarea pedagogicli. Intru tte aceste casurT subscrisulg, dlindti motivg On. Ministeriu la lucrarea
definitivelord m6surT pentru inceperea cursuluT de
perfectionare iea libertatea de a recomanda ca :insircinatl cu materia acestuT curs pe D. Cobolcescu pentru ramura sciintelorg i pe D-la Hajdlig
pentru aceea a literilorg Dcli, s'ard put insiir-

4424 Iuni 3 ; Profesorg sau numitil la 12 Iulig

1858 cu decretult No. 6171 George Botescu, unulg din preparanOil absolut1 al selftlel pregittitrc.

3. Borka. Casa de sclli, ad fostil gata in anulil

1858 dupg comunicatia flicutli de sect. II. sub. No.

4424 Iuniii 3. Pi of. s'ail numitg la 12 Julia 1858

cu decretulfi No. 6173 Lupu Bondescu, unulg din
prepraraglil absolutl aT sdlel preggtitre.
4. Ruii. Casa de sc616, ag fostd gata in annuli'
1848 dupg comunicatia facutli de sect. II. sub No.
4424 Iuniu 3 Prof. s'a numitg la 12 Jung 1858
cu decretulu No 6172 Scarlatg Constantin, until*

cina cineva mnc1. cu ung micg cursfi de desemnii, s'arg din preparantlil

bsolutT al acle preglititre.

completa ctii cu putintli acestg cursg de repeti5. Stglinesd Casa de scdit ag fostg gata in antiunI pettagogice, conformg en totalulfi programulta nuli"' 1858 dupit comunicatia Wag de sect. II. No.
in vigre pentru sclele comunale
4424 Iunig 3 Prof. s'a numitii la 12 Nth, 1858
cu decretul No. 6174 Pandele 13rdescu, unulg
Inspectorulg Generalg N. Ionescu.
din preparanOil absoluti al scleT preggtitr
Rasolutiunea.
6. Cordarenil. Casa de sclli aft fostii gatn in
Grabnicg se vort inainta urmItrele lucrgrl:
annuli" 1858 dupit comunkatia fIcutti de sect. II.
a) Prin depea clitrit PrefectI se volt chiama in No. 4424 Iunig 3 Prof. s'a numitg la 12 Iuliu
Capitalg invlitgtoriT slitesel, arRatl prin acestg ra- 1858 cu decretulii No 6175 George Mard'irie
portg cu artare cli de cheltuelele drumulul vorg null." din preparanOil absolutT a scleT preglititre
fi desdaunatl i cli aicea volt remnti pe o lung
7. Hrmlinescil. Casa' de scl li. at fostg gata in
de Oile.
annulg 1858 dupg comunicatiunea fcutit de sect
b) Se volt face decretele cuvenite pentru D.D. II, No. 4424 Iunig 3. Prof. s'a numitg la 12 lul a
Coboclescu i Petricelcu Hajdliu aa in citii cu 1858 cu decretulg No. 6177 Dumitrie D scalescu
inceputulg lunii cursurile sli se incpg.
unulti din preparanOT absolutT al scetleT pregatitre.
c) Prin Directorele internatulul Basilianu i, In
8. Gergiescl. Casa de sad ag fostg gata in aulipsli, unul dintre invtgtorT, alest1 de cellalti, se va nulii 1858 dupg comunicatiunea sect. II. No. 4424.
da de fih.-care invtatorig cate 2 lei pe li chel- Junior" 3. Prof s'a numit la 12 Iulig 1858 cu detuila menagiuluT din intretineril internatuluT.
cretulg No. 7178 Georgie Simionescu, unulg din
preparantpl absolup aT sclel preglititre.
V. Aless. Urechia.
.

9. RachitaniT. Casa de sc451g ail fostg gata in an-

nulg 1858 dupg comunicatiunea sect. II. No. 5649

Junin 30. Prof, s'a numitg la 12 Iulig 1858 cu
ANESA No. 77.
decretulg No. 6176 Joan Antoniu, unnlu din preparanOil absolutl ai softleT preggtitre.
Linta Ilmurit6re asupra deschideref si rendnitre, profesoriloru la
10 Ivlinesci Casa de sc(516, ag fostd gata in anser5lele site ei.
nulg 1858 dupg comunicatla sect, II. No. 6329
1. La moia Costulenil casa de scl ati fostii Iulig 14 ; Prof s'a numitg la 13 Septembre 1858
gata in anulii 1858 dupg 'comunicatia flicutli de cu decretulg No. 9520 loan Mega, unnlil d 'n presect. II. sub No. 4424 Iuni 3 ; Prefesoru s'ag nu- paranOil absolutl al sclel pregAtitre
mitt' la 12 Iuli 1858 cu decretulu No. 6170
11 SinototiI. rasa de sag nu este inca gata ;
dupa
comunicatiunea sect. II. No. 7573 din 5 AuIong Borcea, uuulg din preparanOiT absolutl at sct5gustg ; scla se tine in castle de posesoriii. Prof. s'a
leT pregatitre.
2 Paltini. Casa dc sclii ali fostil gata in anull numitu la 8 Augusta 1859 cu decretulg No 7594

www.digibuc.ro

115

Alesandru Hncu,

unulti din preparam;lil

absoluti nu voiesce a o mai da. Prof. s'a numitg la 6 No -

aT sael pregtititre.
embre 1857 cu decretul No. 11961 loan Gorescu
12. Mdcgresci. Casa de sag irai nu este gata care all sgvgritg , cursulu de 4 anni a seminadupg, comunicatiunea posesoruluT D-lui Vor. N. Do- riul din Hui.

canu cu data din 1 Ianuarig 1858; scla se tine in

casele de posesig ; Prof. s'a numitg la 8 Augustu
1858 prin decretulti cu No. 7601 lerodiaconulti
Than Patron care ag absolvitg cursulti .de 4 annT
in serninariulil Socola
13. RgdglenT. Casa de sag, ag fostg gata in
annulti 1858, drip& incredintarea luatg de la cbiar
profes. sf. sa iereulti George Latig prin inscrisul
din 16 Augustfi 1858. A cesta s'a nutnittCcu decretulg No. 8296 din 23 Aug. 1858 pe temeiulti

20 Cretescl. Casa de scolg, au fobtg gata in annulu 1859, dupg, comunicatia flicuta de sect. II.
No. 2536 din 20 Marte 1E58. Prof. s'a numitg la
23 Marte 1859 cu decretulg No. 2822 pe temeiulg atestatului ce a inflciatt despre sitvgrirea
cursulu de 4 annT la seminariulg din Hu1 i pe
temeiulg raportulul Coiisiliulul scol. No, 40.
21. Luncanil Saa se tine intr'o casit de obscea
acestuT Baal potrivitt declaratief din 5 Sept. 1858.
Prof. s'a numittt la 21 Oct. 1858 sub No. 11394

certificatuluT comitetului de Inspectiune al sclei dine Joan Dgscglescu, unulfi din preparagliT absolutT.
FlticenT, doveditorig cg a seOritil 3 clase primarie
22. Vrancea. Scola s'a tinutt 'Aug la 15 Noem.

14. Tipesd Casa de sag ati fost gata in an- 1858 in alte incIperi particulare, insg de &tuna In
nula 1858 dupg comunicatia fgcutg, de sect. II. No; cce s'a mutatg In propriele eI case zidite cu chel7831 Aug. 11, 1858 Prof. s'a nurnitg la 23 Aug tuila obscel VrancenT. Prof. sunt D lti Vasile
1858 cu decretulfr No 8306 Nicol'au Petcu unulti drea, care a sgvgritg cursulg de gradulti la seminariulti din Socola i care s'a numitt la 13 Sept.
din preparanOil absoluti al sael' preggtitre.
15. BogdgnescT. Casa de sag ag fostg gata in 1858 cu decretulg No. 9518 i D-lii Aurelig Cota
care ati fost recomandatg prin raportulti
annulg 1858 diva comnnicatia fdcutg de sect.
scolarti No. 140 din 1858 i care este cuNo. 8023. 1858 Abgustti 11. Prof. s'a- numitti la
13 Sept. cu decretulu No. 9519 George .Nedelcu, noscutg ca aid doilea profesorg.

care ag studiata in seminariulti din So ola intregt 23. EzereniT, proprietate a epitropieT seminacursulg de josti de *4 anni i I aunt in clasele rjului SocoleT. Casa de sag s'a gtitg in annulg
Curentti dupg incredilitarea cuprinsg In raportulg
16. Bogdana. Casa de sag ag fostil gata in Comitetulul seminariuluT Socolei din 2 Aprile 1859.
annulg 1858 dupg comunicatia fAcutg, de sect. II. Prof. s'a numitt la 16 Junin 1859 cu decretulli
inalte.

No. 8545 Aug. 28, 1858. Prof. s'a numitti la_13 No 4760 preotulg Nicolag Negrescu, care at' seSept. 1858 cu decre' ulti No. 9517 Anton Antoniu,
care ag stiveritg la seminariulg din Socola cursuld de gradulg I de 4 annT
17. Bicasulg. Casa de sag ag fostti gata in annulg 1858 dupg comunicatia fcutg, de sect Il. No,
9208 din 6 Sept. 1858. Prof. s'a numitti la 13
Sept. 1858 cu decretulii No. 9513 loan Flore.scu.
unulg din preparanOiT abs. aT saeT preggtitre.
18. Preutescy. Casa de sad afi fostii gata lu annulg 1858 dupg comunicatia Muth' de sect. II No.

veritg cursulg de . gradulg I in seminariult Socolei i care s'a aprobatti i de Consiliulti scolarg
prin raportulg No. 58.
24. Bercu i GusmaniT. Casa de scl g. s'a gittitg
in annulg icurentg dupg cotnunicatia fgcut de sect.
II No. 2864, Marte 30 din 1859, &a prof., care este
preotulti G. Ionescu, s'a numitti la 21 Oct. 1858
cu tlecretulti No. 11293 ; numitulti a stivgritt cursulg graduluT I i parte din alg II-lea la seminariulil din Socola.

9381 Sept. 11, 1858 Prof. s'a numitti la 13 Sept

1858 cu decretulti No. 9515 Constantin Istrate,
unulg din preparanOil abso1ut1 aT sad preggtitre19. VleniT. Casg, de sag nu este, ne fiincla
prevelutg in contractg, insg, saa se tine chip declaratia D-sle posesorubil din 17 Mart. 1857 in
o cas. locuitorse din satu, di pe care a cumil

Semnafg Melidonu.
Dosaru 1279 din 185g
pag. 323

www.digibuc.ro

116

decretindu-se ca celd patina totd timpuld, in care

scla sAsca ard trebui se st hichisa pentru baetI
JURNALO
din causa lucrAreI parnntului, ea se fia, deschisa
Considerindt ca 26, lit. O din regulamentuld pentru copilele satenilord de la v'ersta de 6-12
scolard vede in sclele de fete mezloculd de a se anni, pe lngA care i irna s'ard put asemenea
forma din tinerile Patriei sotii i wume bune in cite-va ore in done vile pe sptarntina in care be-

ANES A No. 78.

care raOima fericirea casnica a &laid i basea nefidulu scolel se fia. r acordatd numai fetelor.
pentru crescerea cetatenilord.
Sectia va comunica jurnalulti de facia Consiliului
Considerndti ca vitalitatea nationale reede totd scolard, cerndui socotinta in asemenea casd i fiduna in masa poporului i ca singuiuld mezloca
conforma cu aceea a Ministerulul,
de regenerare nationale este regenerarea poporului.
odatI cu comunicarea observarilnra sle se
Considerindti ca scoli pentru sesuld barbAtescd chipzuscA grabnicd statutele i programulti, ce ar

ad inceputii a se face prin sate.

crede mai nemerite pentru instructinnea elementaConsiderndil c ecuilibrarea de intelegintA iu- ril a copilelort satenilord romni.
tre ambele sexe este o garantia a bunei armonii
D. M.
B. Alesandrescu Ui Gchia.
1 a moralitatii familiei.
Considerindd c educatiunea sesului femeesca
este cea dintkid necesitate in regenerarea poporuANESA No. 79.
luI, fiindd c ele sunt menite a face din fib. ce faCONSILIULO SCOLiftt
milia cite o scla., nude pe lnga educatiunea sufietsca se pOUt da copiilord lor i priimile notiuni
Nr. 79, 17 luniu 1459
Raportil
desvoltatre intelegintei
La officiulA Or Ministerui No 4658. pe lngit
Ministeriuld simte viil trebuinta de a se incepe
infiintarea grabnica de asemenea m oli i pe la care comunicA copia de pe jurnaluld incheiatti subdata 12 Iunid curentd, in objectuld participarel cosate.
ConsiderAndii nsa strimtorirea de mezlce in pilelord sAtene la inv6tAtura publich, cu onre se
respunde , el consiliuld cu via multamire i in una
care se MI6 budgetuld Instructiunei publice.
Considerndd i necesitatea de a se uniformiza nimitate aprobA m6Sur Alinisteriale i otlirsce
cAtil mai mult invetatura elementare pentrq am- ca pent a asemenea scla se se aplice programa i
bele sese, spre a nu rumpe ecuilibruld lord de in- statutele in vig6re
pe la sclele filiale din
teligintl, care se prov6ce desarmonia i nefericirea Ia1 Mil in cita pentru lucruld de mina, consiin familiA.
la dispositia On. Ministerd spre a chiphulA
Considerndil ca scolarii satem de partea bAr- zui dupA mesurele pecuniare, de care 'Ate dispune.
bAtscA atitti &pa regulamentil ct i in esp Inspector general ald saelor N. lonescu
rienta Anilort, din urma se vedil a nu put freDr. Apostolescu.
cuenta scolile sAtE,sci decitd in timpu de irna
Z. Columbu.
G. I. Iconomu.
cndil nu sunt chiamati 1a lucruld
Considernd ,

cl cea mal mare parte a anului

scla remine disponibile.

Considerindil ca fetele satemlerd mai putint
sunt o6upate cu agricultura, mai vrtosti in vArsta

de la se anni Ong la 10-12.

Suciu
1859 Iunie 18.

Sectia I

Besolutiune.

Considerndii ca. chiard este de datoria guvernalui a conlucra la stavilarea sexuld femeescd de
la maul ne potrivite cu slabele see puteri fisice
i prin urmare datmtere sanatAtei publice.
Ministeriul crede, crr lipsa de scoli de fett pe la

Se va face referatu la consiliuld Ministrilord

prin care se se arte considerantele de pe jurna-

lulti incheiatd de sub-scrisuld, citd i modulu cum

aceste scoli de fete se potd intretin, cernduji se
invoire de a se preved in contractele viitre de
sate se 'Ate cu putinti cheltulA i mal lesne alatura imposesiere de nioii micul sporiu pne la 3(4)0
www.digibuc.ro

117

lei pe anal pentru profesor spre desdaunare pentru nua sarcing, ce li se va da de a av clase
i pentru fetele sg,tenilort. rg. One ce asernenea
sporit se va regula In asa modft prin contractele
pentru mosiile deja imposesiate, s se Invoisd Ministeriului

tscg ataAt dupit regulamentil, citt i din esperienta anilorg din urrng se vedt a nu put frecuenta sc6lele shtesci de cgtil in timpu de irng,
candil nu sunt chigmati la lucrulti pamntulul, In
dal cea ma! mare parte a anului ramne

slobotli din economiile easel clerultii.

urgintl pentru
larga parte de luminare intellectualg pentru msa natieI WI a Ingreuna statul cu cheltueli impovgratre, apoi mal
este frte favorabile uniformisarea catti maI multt
Acstg inesura de cea
Ord, pe lngg, ca asigurzg o

V. A. Urechid

ANESA No. 80.

pentru ambele sexe.

PRINCIPATELE-UNITE.
REFERATV LA CONSILIUUT MINISTRIL01111

Subscrisulu are onre a o comunica apretiatiei

On. Consiliu, poftindu-'1fi tot odatg ca In privirea

sporiului de muncg, ce va necesita pentru profe4937. 1869. Iuniu 24.
soriI satesci o aseminea indouita sareing i In priConsidergndt cg . 26 lit. C. din regulamentult virea slabulul salarin de 2,600 lei pe ant, ce
scolard vede In sc6lele de fete mezloculti de a se este asignuite acumt, s bine voiseg a incuviinta
forma din tinerile Patriel soth si mame bune, in sporirea a cestui salariu Ong la suma de 3000
care rzimg fericirea casnicg a familiet i basea lei pe ant, care sporiu pentru mosiele ce ag a se
pentru crescera cetatienilort.
inposesa in viitord s se prevd prin contracte
Considerndu, eg vitalitatea nationale resede In sarcina posesorileri1 dupg pilda urmat
i Ong
tau (Muria In msa poporulul i ca singurulti mez- acum, r pentru acele ce se gsesct acum Impoloct de regenerarea nationale este regenerarea po- sesuite sg se plgtseg, i :acest sporiu tot(' din
porului.
clasa Clerulut cu incepere de la 1. Sept. an. cor.
ConsiderAmdtit cg, numai prin estinderea MOO,- .candt urmzit a e deschide invgthtura pentru fete
turel i a moralitAtii 'prin scoli se pte ajunge la preening se urrnzg, si One acuin cu lefile profeacest scopu.
sor ilort. de pe la mosiile, unde nu at urmatd niel o
Considerandil c scoli pentru sexult barbatesct noug imposesuire spre a se preved in contracta.
Miniaterinla Cultului i ald Inetructiunii publice.

eeth I. No.

a inceputt a se face prin sate

Considedndfi cg ecuilibrarea de intelligintg intre ambele sexe este o garanO, a blind armonii
si moralitgtii familiel ;
Considerndu cg, educatiunea

ANESA No. 80.

sexulut ferneescd

este cea d'autelu necesitate in regenerarea poporului, fiindt c ele suntt manite a face din fig, ce

Consilinl ecolarti care onor. Minister(' de Cultq i Inetructiunc

publied, 1860, Ianuarid 18, No. 10.

familig ate ug sag, wide pe lngg educatiunea

In urma oficiului onor. Ministerg No. 7116 din

anult contenitii 1859, atinatort de reorganisarea
selelort 'sgtesci In chipt de a put fi frecuentate
si de fete, insgreinndt pu D-lti doctor Velini spre
a studia i presenta ung projectt de cele mai sust
adtate, de la D-lul s'a priimitg referatulii cu data
din 13 Decenibre anult contenitt prin care opinzd cg bgetii sg Invete numai in lunile de
consiat In lunile de vrg, sil invete fetele ;
Hutt 6nsg este de pgrere ca sg se lase in chip-

sufictscg s pt da copiilorti si primele notiunI

desvoltgtre

Ministeriult siinte viu trebuinta de a se incepe

infiintarea grabnieg de asemenea scoli si pe la sate
FAConsiderdndil inse strimtrea de mezlce, in care

se aft budgetulif instructiunei publice ;

Ministerulti in unire cu Consibulti scolart ag
chipzuitg cg invgtgtura fetelorg pentru sate s se
fug in aceleasi scoli infiintate si pentru bgeti, regulandu-se pentru acsta re i lile osebite In pri- zuinta profesorulut , ca aded, r,g !mete WO Inavire mai alest cli scolaril sliten1 de partea brbg- inte de mg rii dupe msg s invete fetele ; rti
www.digibuc.ro

118

Considerndfi a scoli pentru sexulg berbtesce

de curn-vi D-lu profesorfi are socoti ce arti fi maI
potrivite, atnnci pte ca fetele se Inv* impreun ail inceputil a se face prin sate ;
Considernde c equilibrarea de inteliginte intre
cu beetii in acelI re , punndu-se WA, inaiutea
D lure prefesori ca, numai acel insuraV sil urmeze ambele sexe este o garantie a buneI armonil i a
inveta i pe fete de la vArsta de 10 anni ina - moralittel familiel;
inte , erg aceI neinsurati numai One la cea de
Considerende ctt educatiunea sexuliff femeesce
4ece annL
este cea entig necesitate in regenerarea poporultd,
Preedintele Cousiliulul: B. Alesandrescu Urechiei. fiindg-ce ele sunt menite a face din fie-ce familitt
Z. Columbu.
ale o scle, unde pe 161)0, educatiunea sufiletsce
Mildea.
G.

se pte da copiilorg .1 primele no0unT desvolttre

de inteliginte ;

Icononau .

Resolufium.

Ministerule simte vine trebuinle de a se incepe

Se aprobe dispositiunile prevsitite de cousilig,

pentru care se va face cunoscutg profesorilorti
tenI a incepe cursurile pentru fete dupe dispositiunile, ce Insi1 are chipzui de mal potrivite cu imprejurerile locale ; ril sporirea de salarie preve(lute pentru asemenea niesure na li se va sloboOi
dechtti de la data, dada in catalgele ce yore pre-

infiintarea grabnice de asemenea scoll i pe la sate ;

Considerende lase strimtorarea de mi01.6ce in
care se aft" budgetulg instructiune1 publice ;
Ministerule, in unire en consiliulil scolarii, al chip-

zuite ca invetetura fetelore pentru sate, se se face

in acelI scoli inflinOte i pentru bAeV regulandu se pentru acsta ore i One otitrite.
senta, se va gesi coprinse numgrulti cele pucinti de
Esecutarea acestel m6suri de cea mal Antie urge** pentru trre, sub-scrisuld o incredintze de10-15 eleve.
B. Alesandrescu Urechid.
osebitei D-tle chipzuinp domnule profesorg, pen tru a o pune de indat in lucrare, tiindii la scla
pusg, sub a D tle conducere i tine clue pentru
ANESA No. 80 (bis.)
fete, in care se li se prede invtturile prevNute
Cirettlarti la top profesorit Meal, No. 76A, annulfi 1'160, faun- de programg in orele i Iilele ce veg gesi mal
al-Ka 29.
potrivite, aa spre esemplu, beiI potti inveta inajute i retele dupe amegli se vice-versa sg i
PRINCIPATELE-UNITE
ambii in acelI ore, dce pte fi potrivitti ; cu aMOLDOVA 1 TEnni ROMANESCA csta mnsa ca, profesoril neinsura1 nu volt priimi

in clast decetil fete One la vrsta de 10 anni.

rU peutru incuragiarea D tle i pentru sporule

de ingrijire, ce .pte necesita acdste none regulare,
DEPARTAMENTULt DE CULTE
INSTRUCT1UNE
nu mal pueing i pentru speraqele ce sub-scrisulg
PUBLICA.
are ce vei sci respunde cu deplintitate la misiunea
ce se incredintze , sub-scrisule ve face cunoscute
Ceitre profesorulti sclei publice elementar e
distrirtul
ce salariule D-tle va fi sporitti la suma de 3000
din satula
lei pe anne , cu incepere de la 1;liva ce,ndg in caConsiderAndii cil 26, lit C, din regulamentulfi
talgele scleT D-tle se va ved figurinde celg
scolarti vede in sclek de fete miOilcele de a se
pucinil cifra de 10 15 eleve , pne dada subforma din tinerile patrie soOff i mume bune , in
scrisulti spere ce yeti raporta i de punerea in lucare rzima fericirea casnicg a familiel i basa pen, crare a oficiuluI de faciA.
tit crescerea ceteteniTorti ;
Ministru Sceretaru de Stat6 la
Considernde ce vitalitatea nationale rede toteMinist. de Culte i Instruelinne Publlc
d'auna in msa poporuluI i ca singurul mezilocii de
ad-interim
B.
Alesandrescu
Urechid.
regenerare national este regenerarea poporulul ;
Seepunea I.
Considerende ce, numal prin respnderea inveteNo. .
turd i a mraliteleI se pte ajunge la aceste scope ; lassy, 1860, Ianuarin.
MINISTERULt MOLDOVEI

www.digibuc.ro

119'

ANESA No. 81.

I. Raporturile comisariloril estra ordinan.

Il Estractele pentru sclele primari i pensionate.

REFERATe.

Conforma prescriereT comunicate, subscrisula Life

on6re a presenta resuniatula resultatelora presen-

tate de esamele finale a anuluT scolasticti 1851/9

(WO raporturile delegatiunilort asistente, cate s'ali

primita Oa, num.

Alaturarea sub lit. A. coprinde sclele elementare
satescT publice la care aa fosta delegati protoiereiT

Ill. Acele privittire la sclele stescT.

c) Se observa ca Ministerula da in cunoscinta
publica pe cat(' laudabilele progrese ale scolilora
pe atatii i defectele bru. convinsn cit din o francit
mrturisire a lipselora i a reului va put mal
cu inlesnire a se gasi lcula vindecatort; lcu pre
care Oa se i ocupa alu apleca in puterea mezlcelora sle i 'n unire cu Consiliula scolarli, ale

de tinutil, dupa circularula No 4678.

caruia luminT sunt de deosebitfi prep in tom
Lit. B coprinde sclele primare publice din ca- ceea ce privesce cestiunea.
pitale i districte i acele secundare din districte.
Parlea il. va coprinde:
Lit. C sclele primare private, la care at asistata profesoril delegatT co Circulara No. 4676.
a) Compte-rendu a serbariT preinilorfl, c'upli proPentru sclele superiOre din capitala, subscrisult gramula serbarii i raportula Inspect general.
are onre a presenta copi de pe raporturile mem- b) lista premiatilor i a laureatilora din gimbi Hord comisiel esaminatre estraordinare dekgate nosh i sclele preparandale.
conformii . din aetlemintult sclelor.
c) lista de tte feele, care au data promie i
Melidonti.
a incuragiati1 invlitatura publica. Acestorti per10 Augusta 1859
sne Ministerula le multamesce Tota cu cdsta
ocasiune Ministerula multamesce intregului corpil
Resolutiune: 1859 August, 15.
profesorale pentru simtimentele , de care este InSect. I $e va publiea In done partI :
suflatti, activitatea i abnegarea, de care da doPartea I.
vtla In grelele timpurT ale reorganisarel sclelorri
a) Uua mica ComEte-rendu lamuritorii motivu- i a tlireT intregi.
luT organisariT comisiund estra-ordinare.
In aB. Alesandrescu Urechid.
csta se va areta grabirea i zelulti deosebitri cu

care DD. Dr Multi, Negura, Octaviu Theodora,

i I. Muhl ail respunst la apelula MinisteriuluT.
ANESA No. 81 (bis.)
cu delasarea proprielora domnielora sle interese
Litera A).
ocupandu-se maT multe re dearndula cu arida
sarcina de esaminatorT. Pentru sclele de.a sate
Besultatula esameneloril de capii de annti pentra
se va observa ca s'ad delegatt protoereT pentru
sclele elementare satesci publice.
a se angaja mal eficaceminte locuitoril de a1
La ValenT din 19 copiT trecutT In catalogti aa
tramite copiil la scla. Se va areta multamirea
fosta
numaT 11 facia la esamen ; asemenea la OreMinisteriuluT pentra grabuicia, cu care cu totiT s'aa
pusu In dispunerea Ministeriuldf sti mai bine a t,esei din 17 numa 14; la Stanilesci din 29 numal
17 i la Ivanesei din 22 numaT 8, caci parintiT luOice In Interesulfi luminareT poporului romna
asera
pe copiii abseql la lucrula ciimpuluT. ResIa privirea esamenelor facute de Comitetulti
scolastict se va areta parerea de ren a MinisteruluT punsula copiilorti aa data mult a spera pent u
pentru pucina Ingrijire, ce aa pusil unele din ele scoli. Raportulii delegat. protoierea IOn Racanu No.
la chestiunile privitre la scot. Se volt cita a- 163.
Pentru sclele din TipescI delegatula protoiereti
celea, care dupa raporturT s'ati descoperitii a fi indiferente pentru scolT. Se volt lauda acele ce 'I Z. Roducolatu prin rap. No. 275 esprima niultamirea ce ati avut vliend pentru anOia data citinda i
at' implinit datoria.
b) Dupa una asemenea Compte-rendu se volt scriind pe copiii sateniloril i numliranda dAstula de bine In modesta lor sag, , esprimandu T
publica :
www.digibuc.ro

dorinta

asemenea soile se fiA immultite

f 20

tinute tesci cAte trei-deci lei pe lung, pentru vietuire in

in bond stare.
rempult ocuptirei lui la sad, ;
Pentru sclele din GerAesci, Rush si Rachitenir,
IV. Tempulti invetArei va fi , in annul curentd,
districtulti Romand, resultatuld esamenelord ail fostti de trei lunT ;
multdrnitorti , scdla din ItAchitenT are numal 6 eV. Programuld invetarel va fi acelds aid annuluT
lev din causl c locuitorii flinc"' eatolici nu vorti Antein prirnard si practicil pedagogica.
trAmite copiii. Rap. delegat. protoiered No. 64.
VI. Fia-care dasclilti. ce va fi petrecuta cursuld
La selele din Thcazti , districtuld Neamtului pe de la scla preparandald, othrAtfi la art. IV, penlengti delegatuld protoiered G. Vasiliu ad asistat trn annuld cnrentd, va pate fi autorisatti a deschiHomiceanu prof. primarti din Petra ; pose- de ori -unde ard voi saki mns numaT pentru clasa

sorulti moiei D-lfi Comis. Vasiliu Zaharia at ha- I primari.

razitd premie carp scolare
4 stinjini lemne de
VIII. In annuld urmtitord sclele preparandale
foca pentru saa primara din Petra.
acum infiintate vorti preda materiile annului alti
Pentru scedele din Preutesci, Bogclinesci, Boria, 2-lea primard, i asa treptata , pe fig, ce annti (in
HArmAnesci si RadotescY, districtulti Suceava ad a- tmpulti ce prin speciale si annuale regulamentti se
sistatfi pe lengA protoieruld delegat si D-lord N. va determina de catre Ministerti), se vord complecta
Verdnu prof. priinarti si C. Cocea adjuntuld din scdlele cu tte clasele primare, i acea pedagogick
FAIticeni. Resultatutti InvetAtureI ad fostd multdmi- pentru ca dupe, und spaciu de patru anni se aibd
toril si respunde la scopulu inflintarei sclelorn terra und numgrfi chtd se pdte maT mare de Nyerap. comit. No. 40.
tAtori elementart , putendu-se guvernuld chiard
La scla din HarmAneso. , mai alesti delegatulti One atunci folosi de cunoscintele annuale dobenprotoiereu G. Florescu prin rap. No. 158. a: eta dite de inscrisi ascultant! la mal sue' numite si
ct mare parte din pArintiT copiilord ail asistatil en din not infiintate scoli normal!. Acestd procesd-vermult d. bucuril amid maT multe urtir1 guvernulut si bale se va aduce la cunoscinta consiliulu1 Ministriel la indemnarea ce li s'ad filcutd a trAniite copiil lord cu anume referatu.

la sal regulatd pentru folosulti ce ot av locuitorii all intempinatt cA de si ail indestull piacere, drti nu potd o asemenea s'AntA datoriti a implini , din causA cA sunt destuld de impoverati en
lucruld cAmpului si altele , In am de 'i vord da
copiii la invetaturA le lipsesce totd ajutorulti.

Minisitru, Cogeilnicnu .
No. 39,
1860, August6 12.

ANESA No. 83.

JURNALTI

Melidon.

Inchigiatu in t; dinta

8,4

din 26 Augusta ,

1860.

Consiliuli Ministrilo rel.

ANESA No. 82.

PRESCRIPT VERBALE
SECTIUNEA. SCOLELORt.

Pe temeiulti votulul adunArei din sedinta din

;

I. De la

1.

se decide :

Septembre se vorti deschide patru

scoli preparandale in politiile: BotoanY. Bacad, Tecucid i Ismaild

IL La aceste scoll vorti fi chignap top dascAlil

de pe la bAserici din districtele imprejurAtre
III. De fiA--care dascAlt, se va da din cutiile si-

LuAncld in privire referatulu Domnului Ministru

ad-interim la Culte din 22 Augusta"' No. 9327 in
alAturare cu copia de pe procesult-verbale ce ati
relativti la infiintarea incd a patru scoli
preparandall menite a pregAti unti numerti pe ctti
se pte inaT mare de InvetAtorI elementar1;
Veopndd 'deslegarea ce se cere in privirea art.
III din acelti procesd-verbale, grin care se coprinde, ca de fiA care dascAlii de pe la bAserici sa se
dde din cutiile sAtesci , ate treilleci lei pe lunk
pentru vietuirea in tempuld ocuparei lui la sad,:
Considernclii trebuinta infiintArei acestorti scoh ;
IncuviintzA :

www.digibuc.ro

121

A se da de fin-care dascAlti eke treilleci le! pe ra sufere din causa el nu se potd gad' la indelung din cutiile satesci pentru vietuirea in ternna persne inzstrate cu cunoscinti speciale in
puld ocuparel lui la scla ;
artea pedagogica, cc pentru und numdril indestuld
Domnuld Ministru ad intei iind la Culte, este in- de insemnatorid de scon elementare i primare, asa rcinatti cu esecutare a acestuT jurnalt In intele- bia se gasesce pnd acum creata o scla pregatigere cu Ministruld interirelord, dupa ce se va do- Ore pentrn profesori in institutalu Vasilian din
,

bandi Domnsca incuviintare.

Ial

In vederea acestul neajunst, snb-scrisuld all ce-

Cog &nix& u

etc

rutii i at capdtatd de la Camera cu ocasiunea

ANESA No. 83 bis.

votarei budgetului , imputernicire a infiinta din anuniti curentd, patru (4) non! scoli pregatitre de
profesori elementari In BotoanT, Barad, Tecucit

Ismail, dupa alaturatuld pro:ectti, la care sa fia

chiina i toti dascalii de pe la baserici din districtele imprejuratre, dandu - se de adjutrid la
vietuire iu cursulti petrecerei lord la sala cate 30
lei pe lung din cutiile sAtesci.
Asemenea disposip pen tru adjutoruld vietuirei
dascalilor la invetatura, subscrisuld at presentatt
i deliberarei Consiliului Ministrilord, care prin
jurnaluld din 26 Augustd contenitd, ad incuviinatti
acelord 30 de lei pe luna din cutiile
i

PR1NCIPATELE-UNITE
I TERRA ROMANESCA

MOLDOVA

REFERAT DE LA

Ministerula Cultelorg qi ale Instructinnel Publice

in Moldova.
SEC TIUNEA S CO LEL oRtr

Pe temeiuld votului Adunarei Elective, data cu

ocasiunea votarei budgetului Ministerialui pe annulil
curentd 1860. Subscrisuld inchiaindd prescriptuld
verbale, aicea alaturatd In copid, pentru infiintarea
inert a 4 soma preparandale menite a pregati unti
numrd pe dad se lake mai mare de invetatori
elementari are onOre a pofti pre onor. Consilid
ca intru dad 'Id privesce sa bine-voiesca a da cuvenita deslegare.

sates&
Sub-scrisul deci, cu calutul respectd, refera Mariei
Vie a ceste msuri projectate pentru deschiderea
sclelord pregatitre , rugand-o sa biue voiscii a
le da Domnsca incuviiqare.
Sectinnea sealelora din Minist. de
Culte i Instruetiune Publica.

Ala Inaltinael Vastre

plecatil servitoria.

Cogalniceanu
No. 11,326
1860 Septembre 19

Minister' Cultelora i ala Instructitmel Publice

ad-interim Cogdlniceanu

ANESA No. 84 (bis.)

No. 9327,

he, 1860, Augusta 22.

ANESA No. 84.

NOI ALECSANDRU JOAN I

Cu mila 10 Dunznele

i voi* Nationale

DOMNII

Pr 1ntiltate Dmne

PRINCIPATELOO-UNITE

Lipsa de profesori este una din cele mal simtite MOLDOVA I TERRA ROMANESCA
neajunsuri pentru grabnica respandire a invataturel
La top de fat& i viitorT slinkate
pe o cale mai intinsA In sinulti natiuneL
Asupra raportului presentatt de D. Ministruld
Imultirea ae0mintelorti publice de invdtAturli
1 mai et' sma a sclelord satesci, de care Orra nostru Secretard de Statd la departamentulfi Culare atatea trebuinte, este in mare parte impiedi- telord i Instructiunei Publice.
Pe temeiuld votului adonArel pentru infiintarea
cata prin lipse de profesori i adesea chiar in sclele pnd acum de mai nainte infiiqate, inv'elatu- de patru scoli normale menite a pregati un nu16

www.digibuc.ro

- 122
melt pre cdtd se pte mal mare de invldton e- larele destinate i earl va fi de trel miT lei pentru
annuli' Antiii

lementarT.

Auld decretatii si decretdmil :

Art. I. Scle le normale se volt infiinta in tocdupd, regulamentuld aldturatd pe lngd, mg

susil citatuld raportd aprobata de consiliulii Ministrilord prin jurnalulii din 26 Augusttl contenitil.
Art II. Se va da din cutiile Wesel* ale 30 leT
pe hind adjutord de fi, care dascld de pe la bdsericiie districtelord, de unde vord fi chidmati la
frecuentarea sclolord normal
Art. III. Si de pe urind D-Iri Ministru nostru
Secretariii de Statd la Departamentuld Gultelort
si alii Instructiunei Publice din Moldova, este au
torisatd a pune in lucrare ordonanta de fatd.
Datu-saii In Domnsca nstr resedint.
luna Septembrid In ,
lile, anuld mntuirel una miie optd sute sei-lec, rd alit DomnieT nstre
alti doilea in Principatele Unite.
rraT

Pentru Ismaild se va face invitare D. I Smcu.

Pentru Tecuciu Fe va publica concursu One la
10 Octombre.
Prefecturele respective vord fi invitate a publica
projectulu scleloai normall prin tte satele, in-

demnandil ca placard ate unuld din dascdli de pe

la bsericT, srt se inscri Rentru cursulu normale,
la care urmd, a se bucura de Inlesnirele prev
lute de projectd, si p in cari 'i vorti put asecura viitoruld lord avndu, a fi intrebuintatT ca profesorT satesci cu tte beneficiile prevNute pentru
acsta

Dir. Minist. Alesandrescu Urechi.

No. 102.
1860 Sempternbriu 25

Alecsandru _roan
Contra-Semnatil Minist. Cult. Instr. Publice

ad-interim Coganiceanu

ANESA Nr. 86.

Pr Inltate Dnine !

Prin Domnsca Vstr ordonautd No. 11,327 atl bine voitd a incuviinta Infiintarea de 4 scoli normale pentru pregatirea de invttori stesci dupd,
ANESA No. 85.
projectuld ce sub-scrisulu a avutil onre a ve presenta pe temeiuld voturilord ad-hoe a camerel elecPRESCRIPT() VERBALE
tive. Prin citatuld projectil una din ateste Roll
se statornice sce pentru Ismaild. In privire insil cd
SECTIUNEA SCOLELOR
de acolo s'a primitd sciinta cd intiint' .e't scLei
In vederea projectului pentru infiintarea sclelor normale va intempina una:i multe greutati si intrnormal], sanctionatii en Domnsca ordonantd No.... Oiere, atd.tu din lipsa de profesore Wu si diu aSe decide:
ceea, cti pucini dascitli satesci se ghsescu in acele
Sclele normall prevlute de citatuld projectu WO, earn s priimsca a se inscrie la asemenea
se vord deschide in cursuld lunei Octombre viitor s M.
Sub-scrisulu propune Mdrier-Tle , cu calutuld
in loculd sclelord primane de betl prin Ingriji
respectd
sd, bine-voiti a autorisa sti mutarea acesrea i sub privighierea comitetului de inspectia respectivd, cdrora se \ a comunica intocmai copid tei scoll normale de la Ismaild la Ptra , undo se
pott av inlesniri pentru grabnica ei infiintare.
dupd elii.
Pentru annuli" acesta clasele normali se volt tin Divisiunea sclelord din Mi- Ald In'iltimel Vstre plein rele libere a programului primariu si margi- nist rulu Cultelord i Inscatd servd.
roglnicau
nirea lectimrlorii se lasd cu totulii la dispositiunea
tructiunel Publice.
profesorilort respectivi, eu acsta numaT e proCapuld Sectiunel: lifelidon.
gamuld annulul I-iti primaril sd fill trecutil In terNo. 13, 697.
minuld prescristi de projectd.
18'60, Octombre 22.
Pentru lectiunile clue normale , se va face in-

vitare a se insrcina profesoril prhnari din naafi

i Botosani, urmAndii a li se plati jumtate din sawww.digibuc.ro

123

ANESA No. 86 (bis.)

14,844, prin care i s'a pusti insrcinarea a preda

objectele regulate pentru scla de adulti ce

NO1 ALECSANDIUU IOAN I.

Cu villa lui Dumnnedez7

vointa Nationale

infiintatri in acestd districtfi ; pregatindfi programa

de objecte i ImpdAirea relord pentru Cl. I. ce

urmll a se hicepe

de la 1 Decembre viltord,
o-dat cu acsta o presentezil in copitt, Domniei
PRINCIPATELORe-UN11E
Vstre , cu adaugire cit pn5 ast54T s'ati inscrisd
MOLDOVA 1 TER RA ROMANEASCA in liste deschise do Comitetd, conformti oficiulta
No. 14,844 , iudivilfl artati pe contra pagin ,
La top de facia i viitori sankate
cu cari si procedezd catre inceperea cursului.
Asupra raportuld cu No. 13,697, presentatti de
Doinnule Ministru, incredintieri despre
Donmulti Ministru Nostru, secretard de statil la devotamentuld i respectuld ce v conservti.
departamentuld Cultelorti i Instructinnei publice.
Protesorti Primarti N Vicol.
Anm decretatd i decretmil :
Numek i preoumele dasei1i1ord inserip.
Art, I. hcuviintmd Strernutirea So:510 normale
din Ismailu in politia Ptra.
1) George Grigorid inscristi la 28 Noembre, dasi
celd de pe urma Domnuld Mini dad din Submbia Precista t. Ptra.
Art. II.
strulti nobtru Secretarti de statti ad-interim la De2) Constantin Gosanu inscrist la 28 Noembre
partamentuld Cultelorti i alti Instructiund publice Dascld la bserica Catedral din Ptra.
din Moldova este autolisatti pentru aplicarea ordo3) Ioan Bonceacu diaconil, inscrisd la 29 Noemnantei de facia.
bre. Cantretd la biserica din Satuld Drnna.
Datu-s'ati in Domnsca Nstra resedint Iaii
MIMS

in anulu mantuireY una miie optti sute ese-OecT, luna

Noembriu in 5 vile ; rd al Domniel NOstre ald

doilea in Principatele-Unite.
Alecsandru Ioan.

No. 163

Ptra, 30 Noembre 1860.

ANESA No. 87 (bis.)

Contra semnatu Ministru

Secretarri de statti adinterim
la Departamentuln Culteloril
alti Instructiunel Publice.
No. 13608.

Coglniceanu.

Onorabile Ministerii de Culte i Instructia.

Sciin(ele:

Ce se propund la clasa L de adulti in trei ltmi

a annultil curentd, incepatre de la 1, Dccembre
1860 i cspirate la finitulti lunel Februariu 1861.

La scla normal de aicea, nu s'ati presentatt

a) Din linaba roman& cunscerea literelorti , immai multd de unuld, din satulti Diesel acestu ti- ptirtirea
silabirea , citirea, cunoscinti practice
nutd , numitd Costache fluid Dascalului Pavel de din gramatica romn, i mal cu smit din Ortoacolo.

grafia.

Primirea lu a fostil la 3 Noembrid. Se crede,

b) Din limba latinil cumiscerea literelorti, silabicA publicatia prin Monitorti n'a fostii destul.
rea i citirea.
c) Din aritmetica: Numrarea i cele patru speOnorabilulu Ministerti bine-vosc a o repeta,
cie a numerelorti intregi, cu diferite probleme apli(MCA va gsi de cuviintil.
C, Platon.
cate, la vita practicti.
No. 116. Baeau 15 Noembriu 1860.
d) Din istoria Natural : imprtirea functiilorti
naturali.
e) Din geografi : Cunosciute practice despre
ANESA No. 87.
terrile Daciel, i mai multd despre principateleDomnule Ministru!
unite ale Romnilord, i imprt,irea lord in districte.
f) Din religiune : Citirea Evangeliel.
Sub - semnatuld, profesore primariti aid sclel
publice din targulti Ptra , onfornifi oficinle No
www.digibuc.ro

124

Programa pentru impartirea orelora pe lilele SapIamanii

111
Orele de diminfa

Miercue
Jol

Vin eel .
SAmbItA

11-12
11 12
11-12
11-12
11-12

11

Dumnica

Luni

Mary .

.
.

12

11 12

Orele dupls. ameadi

4-5

Caligrafia
Citirea la Monitord etc.
Caligrafia

Citirea la Evangelia

4
4

Caligrafia

Citirea la diverse call scolare .

Limba romna cu Ist. Naturale.

ANESA No. 88.

,1111

4-5
45
4-5
4-5

Aritmetica
Limba RomAna
Aritmetica

Limba Romani
Limba Latina
Geografia

s'aA i tinut6 esamenele ; ins la Cordarenl

n'ad

fostd nimenea altuld a WA de subscrisulti i

Profesord ;
ra. la Paltinili at asistatti atitti
La classa de adult! pe langa individil insemnati D-lii Profesord catd i sAntia sa Protoiereuld desprin Raportd Ne. 163 din 30 Noembre trecutt partirei a doua, precum i cate-va persOne partiinscrisd tnc, pein astadi in lista pregatiti culate intemplAtorid venite acolo.
Ma dar stapentru esamen , i numitl pe contra pagina , care rea materiala i morale, in care se gAsescd aceste
frecuentase regulatd , class dandu-li-se i crile scoll este in urmatoriuld modii :
necesarie.
Pentru scla din CordarenT
Domnule Ministru, incredintarea despre
A. Starea material& Incaperile acestel scoll sunt
devotamentuld i respectuld ce conservti.
nisce case pr6ste acoperite cu paie, dintre a cariea
Profesora Primar, N. Vicol.
odM una se ocupit de sal i una de D-It pro No. 168.
fesord ; 6.1 celelaite, care suntil totl sub unft acoPtra, 1860 Decerabre 12.
peremntil i totd intr'o sala sunt ocupate de bucAtAria D-lul Profesord, slugi i pasen tu citil
ANESA No. 89.
chiard in timpuld tinerel esamenulul se audiad cele
mal marl vuete ca intre slugT i paserl. In MinON. DEPARTAMENTV DE CULTE I INSTRUCTIUNE
tru MO, mobilisatia sc6lel se ctprinde din done
PUBLICA.
band, care aril trebui sporite nicarll la se , o
konomula Constandin Butuirnu.
tabela cu picirele el fara lustru, in cAtd cu gred,
Raportil
se p6te ved6 ce se scrie pe densa i o simpla masa
Subscrisuld primindd oficia On. Ministerit No. fart catedra, care din preunit cu marl rlopolelfi (d
Domnule Ministrul

4678 prin care i s'ad pust insarcivarea de a a- cit nu i unb ornicd de pArete) se socotd de neaperat.
B. Starea moral& La acsta avendd in privire
sista ca delegatii din partei la esamenele publice
pentru semestrulti II-lea a sclelorti Wesel din a
cestd districtii Dorohol. In conformitate intruninduse cu Domnil membril al Inspectiei, dupli intelegerea avuta prin jurnaluld inchinatil s'ad ficsata
dilele de esamene in urmatoruld modd adeca diva
de 6 Iulie peutru scla din satuld Cordarenil i
diva din 8 Iu:ie pentru aceea din satulti Paltiniului
dupA care la numitele dile paOndd la fata loculul,

tempulti, pe dada s'ad infiintatd, grelele impregiuriirl in care se gAsesce i neregulata urmare a scolarilorti la clasa din causa nevoilord parintilord lord
subscrisuld e Oita de a dice din parte'l ea pentru
Profesord
sine este incantatre i a nunne
at doveditd cii posedza o metoda din cele mal
nimerite pentru a preda invetaturele pentru ince-

www.digibuc.ro

carl abia ell ad pArasitd pluguld ea tte

- 125
celelalte brutalitati. De asemenea ca i a cele nevinovate mldite sunt de pretuitti i de admiratt
ale ved arOendti en doruld spre lumina
a tinti
cu celd mai yid interesa la cele ce li se spune,
dovda la acsta se presentz in originalt CatPlogult i programulti semestralt avisata celd anteid de D-111 Profesorfi i de subscrisulfi, din care
On. Ministerid bine- voindd a observa notele a se dintre scolaril inscrii in elti i a nume : a lui

tinu Vasiliu ad desvelit adeveruld, ci cele mal

stralucite talente stati
lipsei de luminc,
respundendu la intrebri ca de gradulti normel 1-id
i pe care subscrisuld nu-ki pte da uitaril.

In scurtti, ca se, descrit mal acuratd i mai Minnritorid starea morale a acestorti scoll me void margini a ruga pe On. Ministeriu, ca sa bine-voise
a 1nriuri dupa cum va socoti mai nimeritd spre a
se inlatura tte lipsele i tte pedecile vedute i

Apostotuild Constantin

,
Pavelesculti Constantind, neprevedute , infiintandu se i sustinendu-se sclele
Srbuld Dimitrie, Serbula Theodor, Serbuld Nico- stesel, siguruld medlecti prin care natia i Onlae i Cristenul George, credd ca se va incredinta vernuld va put av tn viitorid barbatii progresului
de adeverd, pentru ca se selari buni inteo sc- in ori care sectia din intrga mesa a poporulul,
la numai dad o sperant magulitre penteu natie cad celti
neiertatd pecatt ard fi ea frumsa
i Guvernti i prin urmare va bine-voi a regula ti- tulpina a Rom niel sA remAia ca pea arum neaparirea i trameterea cartilord preset ise de regula- jutata in desvelirea, crescerea i rodirea mladitementtl. de care urmza neaparata trebuinta.
lord ei a eelord de jog' ea a celord din meOlocd i

Odd, cam& ea de o potriva i cu unuld i acelaiti sued le hranesce. Strgase drt odata, acele propunerl, prin care unit din meni (nu din

Pentru saga din Paltiniti.

A. Starea material& Aicea subscrisuld ad a- Romani) se silescil a sustin in intunereculd celfi
vutt prilegiuld a se incredinta ca, dupg, proverbul mai din a fela pe cea mai mare parte a Natiel,
nostru singele in apil nu se preface ;" pentru c. ca adeca tinerii cei ce inveta catt de pucina, carprofesord, fiincld romand, s'at pututti as- te aspirzi numai i numai 1a serviciurl Guvernacepta acsta. Aa drti casele ce stint de zidd pe mentak i nu s'ar intree la agricultura pamntutemelia de ptra facute din nod lnga baserica, a- lui prineipale a bogatiei Ord, cati dupa espericoperite cu indrile tencuite, varuite i podite pe enta fcuta. desvalindule, ca dignitatea ori cavil
josd cu scanduri, avenIti patru ockil cu salitia, se patriotd se chiama, la timpt i &pa brazda plupte socoti multamitre , de insa, lipsurile ce la gultff ca i din palatuld magnatulul pe vinovati
ea se gasescd se volt implini i anume : o ta- copii ai acestord doue scoll 'ad doveditti, el el inbell lustruith negru cu picirele ei , o cadedra, zestrza numai de lumina rd la aceld felid de I iunti clopoteld i vr'o done bance pe lenga acele surf nici gandescd pea acumt.
Totti srre deplinirea susti citatei oficii prin care
patru ce sunt pne in graditura ogradii i und borsuntu
obligatd a supune socotintele, ce au desveli
deid pentru bucaiaria (dka nu i mid ornic de
parete) din care pe unele tot D-111 Prof. ad are- de cuviinta in scopuld ltiiel i imbunatatirel medilcelorti de invetatura satsca, Onoratuld Ministatil dorinta de a le infiinta.
B. Starea morale. Ac6sta s'ad gasit t.
ca terid este rogatt a eonsidera i urmatrele : Aieca
la cea din Cordareni i totd cu impregiurarile des- libertatea timpului, ea i a persnei se soc6te prinerise acolo, dupa cum ira1 se va incredinta On. cipala conditia ; dupa, aceea religia , care este" suMinisteri bine-voindd a observa Cataloguld avi- fletulti natiilorfi i pe care poporuld de josti dinsato de Did Profesord i de subscrisuki, care o, tre tte credintele sle o are cea mal principale
data i cu programuld materiilord paradasite cu in aceste scoli satesci, unde este de combatutti cele
supunere se pi'esentzl i cu adaugire ea einci niai multe superstitil sa, se pred de MO und a.
dintre scolarii inscrii in elti i a nume : Popes. techetn, fata basericesca, carele fiinda i preotd de
ea Stefan, Costm Vasiliu, Copzanu Theodor, Cons- parochia, ce ou va put face ? Ctti de nimeritfi
tantinescu George qi Marcanu Visarion dovedescd i progresivd ar fi de aseminea. cOneld acsta meatatd meritulti D-lui Profesorti, (10 nezdarni- aura va fi aplicata i pe fa selele primari, do prin
cia intreprinderei acestia, era mai cu sem Cos- politiele, la care esista
www.digibuc.ro

126

Pe Ingii acestea frte fo1osito1 ard fi de a se

visita acestea scoli mai dest de cgtra re call delegap ai Onor. Miuisteri, cari ptrunsi de salttenia acestui principil atat de mantuitord (de scopuld sclelor sittesci), prin ale lord suaturi sa-i Inca

ragieze atatd spre invettura chat si spre

cisarea de ori ce condipa onesta a vietuirm in sinuld natiet si a patriet lord, ferindul de ambitiupile functiilorii la care trebue sit remai a fi
map nunmi de mrite st trebuinte In timpalt cuvenit, ra nu a dispera pentru ele. Totd neinMurata necesitate se socte i aceea c In v'itorid
premiele sa fia reversate i pe la acele scoli de
i nu In nisce mari costuri, dra totusi se se v0
de cetra scolari c Guvernuld pretuesce si respltesce meritele
in crephturile muntiloril de art
fi. De aseminea ca s. se petrugla el (scolariD

nilord se nu rmaie Wit cunoscinta topografica a

terril lo..ti subscrisuld socte de neaparatd a se

tramite pe la fill care scla satsca i ate o charta speciale a eniloi unite, pentru ca, candt D-lii
Profesord sti le arte cate unit targfi ski satd,
istorisindule despre vitejile stramosilord nostri seIn st'ersitd subscriverite pe la acele punturi.
suit' espunndd a sle cunoscinte In clfpuld mai
slat descrisd vine a raga pe Onoratuld Ministerid
de a-i ierta, dca o umbra de protectia a sa este
arangiata in acestd modt disformatd, cad princi
puld sett a fostii numai de a corespunde dupa putint& i dorinta la indatorirea ce i s'ail pusd, 1 pe
care cu cea rnai via multdmire s'ad priimitti, socotinduse fericld, cli. va fi priimit ca fileriuld veduve aruncatd in vistieria patriei sle.
No. 2 0
1859 Augustfi 9.

despre 4,1cveruliT dignittii muncitoruluT onestu, ca

i de a orT earth' cetatnil. Incaperile sc6lelord sh,
fi

Dorohoiu

Incungiurate de cate o grdina pe catd se va

put mai intinsh, in carea orele de recreatia se le intrebuinteze ca in distractia fisica, semenandd nisce
floricele din acele ma! de folosd shatitatii omalui,

nisce verdeturi de acele pentru mncare i din cereale dte ceva pentru ca odat cu cultura intelectuale s simta si gustuld agriculture si prin ur
mare se. le Pt disvli catd de pucint cunoscinta
culturet in cerculd viitorel lord indeletniciri, pentru
ca cu cat uurintit nu Invta and eopilii ascaltandti povestile ? de aseminea cu aceeasi volt put
deprinde atatd regulele semenitturelord citti si a
cultivirei lord La acsta subscrisuld si ad memoca and mfIlilocd
snitorit ard fi ca areadasuld, ce s'arn cart de cgtre On. Ministerit spre
tinerea a t urateniet st a altorii necesitap a scolel
se fia, alesil dintre cei mal cu sciinta de grildinarie
casnich, pentru ca D-lit Profesort e4flicndil, Late
ceva despre natura plantelord, in chipuld unord istorisiti aceld rendaii sa le arte : candti se smn cutare semntit, cndd se resadesce cutare
planta, candii se privesce, cum trebue sa se rarsc etc. i asa odata cu prophirea In invta
turn. nu numai nu se instreinza dcla agricultur
pentru ca in urm sh o socta de dejositre, drd
Inca mergndu acasa nu li se pare strina agricultura pArintilord lorg i prin urmare cu dorinta
de a militia se I aduc a lucra vrendd se arte eh
ei sciu mai bine. Pentru c tinerii fil ai Rom A-

ANESA No. 90.

INSTRUCTIUM RELATIVE
LA

PLIED/UREA DIFERITELOR OMECTE

despre

PROGRAMUL SOU LOR PRIMARE

I SITESCI.

I.
Instructia Inorald
Instructiunea morala resulta din totuld ideelonil
care preL11 la directiunea tine scoli, din sfatuirile i ese atplele mag tralul, mai multd de ch,t
din lectiuni spectile. Cum e magistruld asa e si
scla, thee and adagit francesd, Intelegandd ca spre
a face se se desvhlsca simtimntuld datoriel in seg
le, sh se purifice i sa se Inalte instinctele trebue

mal Auteld ca acestea t6te ce fie realisate in insa1 magistr

Instrucpunea morala este stransd legata de instructiunea religisa. Dca cea d'intiu formza pre
orn, cea de a doua fot ink& pre crestind, si de
la infiintarea crestinismului pre lume , nescine na
este omii dupreputerea cuvntului de clad ea conditjunea de a fi cresting. De acea i legea pentru instrucfmnea publica, la cap. II, sect. I, lit. A,

www.digibuc.ro

- 127 Oice In 14, cn, scopulg scleloril elementare este

de a forma pe lngn gospodarT bunl si menT cu
frica luT Dumnezeg" de aceea la 14. se pune
religia in fruntea tuturort invetaturilorg. Trebuesce
dern ca totI scolariI si de ori ce verstn, se asculte invetaturile religise, fiindu acsta unulg din obiectele ne-inlaturatg oblign,toriy ale programului,
NurnaT singurl scolaril din satele catolice nu vorg
fi obligatI de acsta la orele in care s'ar5 preda
religia ortodos ; totusT, de la acestia magistrulti

esercitig ald memoriel.

Observatiile morale si sodale ce ard put decurge din dognie; magistrulg

le va esplica cu esemple reale, ferinduse insn, pururea de a intrebuinta In esemple penti u moral
vre'o fapta suii vreo vorba de a le parintilorg
afra numai candil acesfea aril fi de
laud.

La nredaiea testamentului nog magistrulg va

intrebuinta iersT istorisirea, pre lnga citirea fapteT in insnT Evangeli. Acst inetodit va nave
va trebai se cat ade%erinti doveditre c 'I fac diferite intrebri si respunsurT intro magistru si
catehismulg la preotulg Insnrcinatg cu 'Astoria suf scolari cari voru ficsa invetatura mal adtincil in
fletsc a comuneT catolice.
mintea acelorg din urinn. MaT ea smh magistral
In predarea religieT, magistrulg nu va lutrebuin- va prega(i in cursulti septemneT pre scolarT ea sn,
ta alte carp de cht5 acele autorisate de guverng scie bine citi Evangelia DomineceT aceleT septemnT,
La invetarea rugacianelorg in clasa I, va av In cad' astg-felti invettura are o imediatn. aplicare,
privire de a nu Visa nici o vorba grea sag noua ce satisface pre printI si pre scolarT.
pentru scolarT fail de esplicare, de asemenea va
II.
opri recitarea loft cu tong cntittorig.
La predarea testamentulul vechig prescurtfi In
Citirea.
clasa II magistruld trebue se aibn, In vedere de a o
face pururea sub forma de istorisire. 0 istorisire
Silabirea nu este cea maT lesnicisn, lectiune a
bine flicut este mal potrivit de WA cetirea u- until bung invetatorg. De la metda ce Intrebuesce
nei chili; ea WO curiositatea i nace intrebarl in cele ntig lectiuni, spendurn, progresulg scolacari tinu copii deteptI. Magistruld va lua, una du- rilorg i desceptarea interesuluI lorg catre hivepre alta, de obiectu istorisirilord sle epocele cele ttur.
mail ale istorieT shnte, rusumate acestea In re-care
Stint obicinuite done metdde de silabire :
1) Metda prin care cuvntulg se imparte in
numern de personage principale : Adamil i Eva,
silabire
: in-ve-ta-tu-rn ;
Noe, Avramil, Isacu, Iacovil, Tosefil, etc. Ast-felin
2) Metoda silabirei literare. In sistema asta de
de nume permitg de a impl mintea copiiloril cu
faptele cele mai insemnate i maT Induioitre si de pe urmn, cuvntulti nu se desparte in silabe, ci se
a se trage din fin-care din acestea fapte invet- inirn fin-care consona cu sunete ne-articulate : I,
tun potrivite cu scolarit. Ca re marele evenimen- nn, vv,
tt,
tt, u, rr,
te ale poporaluT
Dumneqed se alipescil trsuMinisteriulg nu crede necesariii a cere pentru
rde insemnate a le acelora a poprelorg vecine ; acum aplicarea uneia sal a alteia metde, lsnd'o
magistrulii ins s se fersc de anienuntimi cu in chipzuirea invettoriloi
Se va evita de ori-ce Invetfitorg, ca de o datut
care s'arg inarca zadarnicu mintea scolarilorg
Istoria ce trebue se le presenteze. s nu fin, dedatn, ca invtatura cunscerei literelorn, sn, se alit de
de cuvinte i de nomenclaturT! ce istoria vi si la scolari i curniscerea consnelorti, a vocalelorg,
simtita pre care copilulg o vede, asa licndg, Am- a imprtiriloril de prisos i ne intelese de mintele
blndri din'aintea ochilorg minth sle. In clasa III, fragete ale copiiloril, ce se dag literilorg numinmagistrulg are de a preda catehismulg mica si tes- dale : labiale, dintale, guturale, etc.
Una din cele maI de capetenie ingrijirT a hivetamentulg nog.
ttoriului
va fi de a tine pururea escitat curiosiIn privirea catehismulul se observ ch" magistrul
trebue se se fersa de a intra In desvelirT dog- tatea scolarilorg, si dorinta de a merr mai deparat gsitfi de
matice ce n'arg put fi Intelese de seolarT, ba chiar te. Spre acestg scopil
cuviint
a
face
pentru
cercurl,
tablne
inchise, care
pOte adese aril aduce maT mare nedumerire si in
doiln, In juna long minte. Catehismulg este i un- sit cuprind alfabetulg si esercitiele de silabire,
www.digibuc.ro

- 128
numal dad proportiune cu micortatea degetelord lord, Acespre o lectiune &art necesita, ce nasce in rnintea trt manie are in convenientuld. pe lAnge alte multe,
insit ast-fele in cAtti desfdiurAnclu-se

scolarilord curiositatea de a sci ce cuprinde table- de a deprinde pe scolari s. apese asupra condemnulu mal in intru. AternA deci de la abilitatea i lui, i s, dee prin urmare scrisrel unit caracterd
in enagearea inveltoi ului rnantinerea curiositAiel e- de greutate de care cu red se pail desve;a. Se
levilord. Acest curiositate, bine condus, va fi sor va incepe ea modele de scrisere de mililoce, de
gintea unui repede progresd ; se va feri insd in. chid milimetre, apol de scrisre mare de mid cenvetAtoruld de a o pre satisface i ierA1 prin o timetru 1 se va cabal. treptate pea la scrialrea
pre man escitare a o schimba in impacientd A- cea find de dou nnlimetre. Pururea BA scolariT
cesta in curndd aril ucide profitabila curiusitate. vorti fi esercitatt alternativd la scrisrea cea mare
Dupd ce bc ol a r u Iti incepe a citi cu lesnire, in- din preund en cea find
vetatoruld

va axe in de aprepe privire done lu-

cruri:

Magistril trebue se Inv* pe scolari o scrisre

curentit , lesnicise, 1 lAmurit

Scopuld lord nu

a) De a deprinde pre scolari a citi in tonuld este de a face profesorT de caligrafie. ci bun! scriconversAciunel, corigindii acelii tout monotond i itorl curentj. De aceea nu trebue se perdd tern bazditord, care se aude din nenorocire acumn in
tte sclele,
b) De a deprinde pre scolari se-'i de lmurit.
socotell de bite cuvintele i de Vote cugeterile.
Pentru acesta, dupd ce se va fi citirti o paginl,
magistruld sit o recitescd i el cu pronunciarea,
tonulul i inflesiunilord de voce cuvenite ; apol va
adresa intreberi asupra intelesuluI cutdreia vorbe,
asupra cutdreia sed cutreia vorbe, asupra cutereia espi esiuni; va da desvelirile necesare la cutare
i cutare idei particularminte interesndA. EserciVuld citirei va pute da ocasiunile cele mal favo
rabile pentru desvelirea sentimentelord morali, religise i inteleptuale ale elevilorti.
Citirea romAnd va trebui s se face cu totti
soiuld de caractere cirile sed i latine, cAtd i pe
facsimile de manu-scrise veclii i noue.
Citirea !aline se va face pururea dupd pronunteciunea Italiand i pururea se va atrage pre cite
mai multd atentiunea scolarilort asupra asemendrilord celord mai lesuicise ale limbeT cu acea
rominA.

III.

Scriere a.
M'etoda recomandat pentru citire se va adopta
cu putin modificare i pentru scriere. Cele d'Anteie

leqiuni de scrisre obicinuioti se ie pe nisiptt ; acestA metod insd nu este frte de recomendate ;
no! preferdmil usuld placelort de par/
Trebue ca magistruld sA se ferescA de a da pentru model litere de o inAyme cu totulti in dis-

pule scolarilord punndui sd se I upte cu trAsAturi

bizare, cu dificultati caligrafice afarit numai deed
ard descoperi vre'unti deosebitit talentd i plecare
a until' scolard eltre acestA artA.

Se va mai observa incit el magistrii in modeIurile de caligrafie, ce dad scolarilort, trebue se

dee cuget rI utile. sententii din Sf Scripturd spre

a contribui i la acestA ocasiune la educatienea
morale. Dupe. ce scolarii said cu Iesnire, e bine
de al deprinde se copieze contracte, petitiuni, memoriale, facturi, spre al' deprinde cu densele. Nice asemene esercitil yore face se Melegtt pArintii
copiilort, utilitatea nemeOilocith O. practicA a Li ve0.turel,
In interesulti progresului in scrisere, atenfiunea
magistrilort nu trebue se lipsescA i asupra caetelord scolarilord. Caetele jcit tine role importantd
in economia seek!. Chipuld cu care suntd pAstrate

este, slice D. Ranh., o dovedd de starea morale a

mid clase. De vei vede fol mngite de negrellt
pagine ne terminate see rupte, fir sigurd cgs al a
face cu scolari rei i cu und magistru WA de privigiere i de zeld.
Merimea caeteloril contribue mild la a lore tinere. Cele pre grse e cu neputinti se le tinit
scolaruld cutare cite trei set patru lull! de Pe.
Cele pre lung! tot strica snetqii scolarilore, nevoindul se se plece multe asupra mesa, i sA ieie
prin urmare o puseciune impedecittre organelord
respirdciunei lord i ale mistuirel. Pe lenge acestea
scolaruld, obasitt inainte de a fi scristi jumetate
din fata caetului celui mare, pururea scrie mal cu
pucind ingrigire i folosd remA4a paginel, in rite

www.digibuc.ro

--- 129
pe catt catigase in cele d'antiti Dui! a le eT, pe
atata perde in cele de pe urn&
Uniformitatea caetelord este una din conditiile
bund lord tined. Ministeruld afi regulatt facerea
de caete liniate, ecsacte i taiate, care von face
pe scolarI i mugistrii sit catige in timpti i efti-

Dietarile graduate en
intelegenta, analisate in puntult de vedere aid icompune corectil o frasa.

deilort, altt intelesulul cuvintelord, MA vtografieI ,

dictelele avnda de obiectd o fapta de istorie nationalii, deschiderea und descoperirl industriale. o
scrisre de familie, unit contractd ea adeverint :
natate.
Acesta este fundamentula invetaturel und limbi in
Fia-care scolarti trebue sa-I aiba in caetuld sclele primare i satesd. Acsta invtatura merge
.

Oa hartie sugtre, fiinda cu totula oprita intre- alaturea en acea a citirel i a scrieril. 0 data cu
citirea, magistruld esercita mintea scolarilort sub
buintarea de nasipd, cenuse a.
0 data cu scrisrea cu litere, scolaril von fi tte formele i o deprinde, esplicindii cuvintele ea
tte resursele gramaticd. Invtandd pre scolarI scri-

deprin1 en slove.

stracte, cad acestea sa numal se vord invta pe

derostd i fart folosa sd 11 vord face de a uri

erea, magistrula are ocasiune de a'l arta tte deficultAtile ortografice In orI-ce sc6111 bine dirsit
citirea i studiula limbeI 'bleep simultaned , se
complecta i se ajuta reciprocd.
Copil trebue se N. deprinY a'l da socotla lamurita de regulele, care in usuld illnicii le volt
fi invtata, ca apd singurI sit scrie acele regule
inteund caeta speciald. Ast-fela, sub controluld
i Indreptrile magistruld, scolaril. 'I* vord forma
cu placere gramatica lord i nu vord lita In viitorme preceptele a carora formula e inil ad a-

asemenea* studid.

Ilat-os

IV.

Limba Ito m it n, cl.

Studiuld limbel este necontestabild din cele mat'
Dra nu trebue cAtre nice scolari inceptorT a se face parada de ciinta filologica i
a'i impovra en definitiunl metafisice i regule abinsemnate.

Tota copilulti aduce cii sine in scla educatiunea

practica a principielort limbeT. Magistruld nu are
deti alta obligaciune, de cata de a-ld face sail dee
sma rationala, de aceea ce acesta cie din deprindere i repetza machinalmentre.
Se va pune deci scolarulti inceptora sa citsca; o frasa lamuritA, simpl, esprimndii o 'Mee
st o fapta. Dupa ce ad citita frasa, magistrula
se va consulta de aa intelesti scolaralti sensula i
vah5rea cuvintelorti ce o compunti; apol i se va
esplica roluld ce fia-care din aceste cuvinte jca in
constructiune. Dupa aceea scolarula va copia fra-

Potrivirile cele maI elementare intre dechinaciuconjugleiunele, limbel romane en latina,

maT alesti in cata privesce temeiuld scrierd cu litere latine, pe catt mal practica se volt arta
scolarii in clasele mal de sust.
nile,

V.

Aritmetica
Numerares, antiulti principa ala socotelelora es-

te aceea care trebue maI cu deosebire sa atraga

srguinta magistruld. Nu-e de agiunsti, ca scolarul

sa: ast-feld va fi facuta de o data mitt esercitid sa scie scrie mecanica cift:e 6, 9 ..., trebue inca
de logica i)ractica i ulna de ortografie : magistrul sa AA, o idee %mural despre formarea numerelor.
ntl Vag invtatti ex oficio gramatica, dril an Acsta cu lesnire se va put face prin esplicarile
introdusti In mintea scolartlora unil ird de notiunI ce se pota da en unit boulier-compteur. Trebue
utile facnda anahsuta celd me deteptatora inte- a se insista asupra principuld fundamentalti ala
ligente, fat% de a o incarca cu formule abstracte. numerrel; a se insista asupra multiplicaciunel i
Invatarea gramaticd pe derosta, este cu totuld de- a divisiund prin schimbarea virgaleI, a se arta
feetns.
lamuritd moduld cum se formza fractiunile OeciEsplicatiunile magistruld trebue sa fie pentrn male ; a na lase ne intelegere asupra principold
scolari cea ma! buna gramaticii, pentru cunocinta logica ald fia-caria din acele patrt: regule, 1 penprincipalelora regule i a modestelord notiunl de tru acsta magistruld se va servi cu numere tOrte
sintasi , care vora pune pe elevd in stare de a mid, chiantandd de a pururea simtirile in ajutorul
17

www.digibuc.ro

130

inteligentel. t puntulit asupra cruia trebue s se tole pondurl si mAsuri , pentru ca magi'stril O. nu
concerteze tte anevointele perserverate a le magis- se mrginsed. 'numai in teoretica esplicare a (ledtrului.
malelord , ci mai alest se insiste la necontenita
Asa, basa fiindd pus , remAsita va fi frte les- lord aplicare catre aceste m6suri i greutAti.
nicisA de intelesil pentru scolari.
Ca o urmare a studiulul aritmeticel programele
In esercitiile de calculi" si mai alesii de calcule sclelord elementare i primare admitt predarea
orale, care trebue sh se repeteze adesea, de si nu desemnulul cu mn. liberA i liniar, esecutatii prin
In pr multil tempi magistruld va trebui sA nu se problemele geometriel aplicate.
arte nici o-dat supratd de greslele sd neduDesemnuld liniart este unit me(lilocd nemeritt de
meririle scolarului 0 miscare de IBM-lie, unit zim- desveire a faculttel priceperei si wit ajutord neabetii sd o observare ironicA , pott sA, discurageze pAratd aid mai multord ramuri de 1nv6tAturi. Se
pe unit copild ori cu ct de bun van*
va incepe cu simple linii geometrice , apoi treptata
Pururea In predarea aritmeticei magistruld va se va psi la obiectele usuale, la machinT, la unelte,
glisi unit ine(lilocii seriost de educatiune ; subiec- hArg, mapamunde etc. Ceea ce s'a visti deSpre stutele problemelort le va alege din tte imprejurArile diuld caligrafiel se va (lice si
magistru nu asTietel : fapte de economia domestick ruraltt i indus- pire a face artisti in sclele elementare si primatrialk cestiuni relative la igiena si morala practick re, ci si'i mArginscA inv6tAtura desemnului la aceUnii celebru Institutord, Girarda, dice: c prin ea ce este utild in esersiciuld profesinnelord manuale
rne(liloculd unul sird de probleme bine alese, Arit- precum si In perspectiva introducerel In sclele smetica pOte- devini pentru locuitori , o adevratA tesci a invelAturei arPAntagiului, WE' de necesarA
scl de logicA popukr i de bund sinatti practicil, fiA-cdrui locuitorii.

aplicat la tte trebuintele, la tte datori*le, la

tte relatiunile esistentel kril. Punndd in ivitA
raporturile cele mat* multit s mai pucin aparente, mai mult e mai pucind indepArtate, care

VI.

Geo y rafi a.

unele efecte ctr A. causele lord primitive , ea

In predarea Geografiel ca si in aceea a ori-ctipte servi de o parte la restatornicirea si yspn reia sciinT, trebue a merge de la cunoscutd. Edirea adevrurilord i a practicilord utile, clrli ne- levii &it voril incepe prin dispositia planului sc6gligiate sad necunoscute. One' acum ; de all/ parte lei, alit cutei ei, observndd dimensiunele proporpentru de a combate, prin evidenta faptelord si a tionale dicta* respectivA a obiectelord in asa
tifrelord care se rostesck rAtAcirile si prejudetele modd ei von) fi fAcutii o cbart.
populare cele mai dAunAtre si* mai respindite.
De la charta scla se volil conduce la acea a
Magistruld pururea In problemele Ce dA se va satulul, a plasel, a districtului, a tera intregi. Asui nu numal de a le alege potrivite et' conditiile tuna este momentuld de a presenta chArg genevietei
ci incA cifrele care enunt eltimi, rale i mapemunde, In care ei, in(lstrati de cunoscalitati, pretd de objecte, ce infAciszA ctti se pte cinti preliminare i purcedndt de la satuld sti
mat* multd valori reale. DcA d. e. chila de grMI politia lord lea de la unit centru comund, volt
-se vinde cu trei galbini magistruld in problemele face cAl6toril interesante i fruct6se.
tce d s. nu o punA cu altui prep.
Ministeriuld I propune, treptatd cu me(lilcele,
0 dupe urmA i Mite important, observare ce a acoperi pAretii sctelor de chrti, car! volt faministeralii are de fAcutt In privirea studiului a-- cilita multd predarea geografiel.
ritmetica, este relativA la sistemuld metricii. In aVote espliciciunele relatiire la meridiand, la lonjunulii promulgarei unei legi care s, introducA i gitudine si la latitudine, la forma pmktului si
In principate acestii istm rationald , ministeruld miscarea sa Inprejuruld srelui, gseszt In acestd
sci Indestulii recomanda D-nilor magistril tea sistemil locultt lord naturalli ; ele nu constituA o

ftiai mare serguint pentru desvlirea cAtit mai mult invtturA abstracta i numai speculativa, ci und
a prtei din aritmeticA relativA la aceatt sistem. sirti de notiuni a cArora aplecare constant vord
Se vord trAmite de fi-ce scl modele de diferi- da necontenite dove(11 de utilitate,
www.digibuc.ro

131

Magistrult nu va gresi (Ma va esercita pre sco- Inspitimenta memoria tinerilort scolarT cu teorii
laril din clasele uncle se predi desemnulfi la for- nesfdriite, relative la acst sciinta Scopult inmare'a pe de rostt de chartl.
troducerel .in scoli a acestei scatl este cu totult
practict, este spre a se face ca o arm In contra
. VII.
superstitiunelort, din nendocire asa de respandite
In clasele neculte , pre cAtt i spre a desvli, In
Istoria.
interesult bunel sari a fil-cirei familii, inteunt
.
Istoria trebue se mrga pururea In paralelp, cu modfi practict, ate folosintele ce se pott trage de
Geografia. In acest studit magistrult nu are de la nenumdratele si atitt de comune objecte natude a Invdta pre scolari o desrtA cronologia st rale, ce sunt sub mAna fia-ctruia sttnh.

o Insirare de fapte nelnsemnate, de amnuntimi

111 vederea until asa scopt, cea mal bunt meto-

Art de val6re. Nictirea maT cu prisosinta, nu se dit pentru predare va fi aceea de a se pune sub
infatoszt magistrului ocasiunea de a descepta in ochil scolarilort pre cAtt mai multt, animalele,
tendra generaciune ce 'T este incredintatt, senti- plantele i minerale ce se descrit si a nu face din
mentele cele mai nobile , patriotismult cel mai acstt descriere numal o desartit clasificare, ci mai
entusiastfi si mai desinteresatt
alest de a ardta in chipult celt mai evidentt si
Spre a adgiunge la acestil scopt, magistrult va mai Interesantil, cum acestea se pott cresce Inevita de a face digresiuni In istoiiile popreloril multi set stirpi, dupa, trebuinta, cum si in ce modil
vecine Romnilort , mrginindule numaT la cat(' sunt utile i pott deveni si mal utile etc.
se cere din ele pentru inteligenta Istoriel Romne,
Cu ocasiunea acestui studifi, itagistrii pott et
In contact cu acele popre Singurulti metliloct mare avantagit, invdta multe probleme practice de
de a captiva atentiunea scolarilort este de a aduna agricUlturt, si din tecnologia chimict. Ministeriult
faptele Impregiurult untd re-care numd-rfi de per- doresce multt s vdA pe magistrii stesci a se
sne celebre, faandii re cum epoca In istoria na- deda la acestil importantt runt de comertil alt
tionalt. De aceea In sclele stesci i in clasa terrel, nu inst In interest de comertil , ci spre a
a III primart programele cerfi predarea nu de Is- face in modt practict tte espermintele agricole pe
torie , ci de biogralii romtnesci si numai In clasa care le art recomenda scolardort lort.
a IV primart, spre o usrt coplectare a lacunelort
In clasa IV primart programulfi prevede predalsate de Biografii, se pune Istoria pre scurtt a rea de eleminte de fisict popular, probleme de
Romnilort.
tecnologit chimica i mecanict. xiii pentru clasa
In ori-care clast magistruln va face Istoria In acsta programult nu are pretentiunea de a cere
tout narativa, oprindt cu cea mal mare insistenta de la magistri s fact unt curst de fisica, in care
recitarea dupt. testult cArtei. Dupt be magistrulii teoria si demonstratiumle matematice aft fit 61.6
va fi presentatt tablonult unei epoce sri biogra- cum telult cursului. Programulti cere sub acestt
fia until principe, va da scolarilort de redest pun- titlu rationala derimare a prejuditiilort si a suturile cele mar importante ale lectiuneT.

Cu a- prstitiunelort, elementara esplicare a fenomenelor

cestil modt scolariult face unt duplu eserciti, de celorii ma! Insemnate, aplicarea practict a probleIstorie si de stilt.
melort celort ma elementare de mecanic si chimie
Cu ocashinea invdtrei GeografieT, magistrult la trebuintele casnice. Pururea in asemine inpentru fit-ce politie si locu-bemorabilt, fri do a vdtturt va cuprinde atentiunea scolarilor prin
intra In multe dettitri, p6te, cu avantagit, veni st esperiminte,
in cAtt rlifinitiunele i pucina
coroboreze lectiunele de Istorie.
teorie ce art simti magistru de ne7oe a se sci de
cltr scolari, s fi, re cum mai de'nainte In min-. VIII.
tea acestora i s fi ca o conchidere la care insir
vint, multamita esperimentelort.

Istoria naturald

P. Ministru CultAloril

Sub acest titlu programult scleIort ettesci

primare n'at intelest nici de ctt a indirca si
www.digibuc.ro

aid Inotructinnel Publioe

V. A. Urechid.

132

ANESA No. 91.

DIEMOARII
AINTRU

STA.REA INVETITURET PUBLICE IN MOLDOVA

Estractfi.

Scelele slitesci incepute nene acum sufera o lipsi

de scolari mai de OW absolutg. Raporturile profesorilord sunt unanime aretiudt ingreuigrea ce sittenif a de afi trgmite copiii la sclg, lucrult One
anus cu totult nod pentru ei i carel lipsesce de
ajutoruld copiilort in ale muncel i a gospodariel.
Ministerult pentru a'i stimula a cerutii ajutoruld
sfituirilort clerului i indemngrile autotorititilort
administrative , Ina acestea avur puting innurire.
Pentru a se da o grabnicit i Wins/ desvelire invetaturei siteniloril ., ar trebui ca .infiintarea sclelord stene se nu fig supuse conditiel zidirilorli
de casil, de scli si trimiterea copiilort la scli
si fig statornicit prin o anume lege , precum in
Prusia de esemplu, unde copiii nu ail voig a'si face
snta impirtisire frg a Inficisa inscrierea la sclg.
cel-le sitesci costa pe mint cite 2700 lei fig-care.
2) 30 scoll primare de bgeti din care cinci in

Administratia invetimentului 0 a scelelorfi se

p.ornesce in privinta morale dupe coprinsnlfi Inv&
timentului scolarri promulgatt in annulii 1851, ra
in plivirea materiale dupe voturile comunei pentru
budgetele respective.
AOigmintele de Invetturg publicg natinnalg ce
se gisescil astg-rtli funcponindt in Aug sunt in No .
elevi i 140 prolede 85 cu mill totalii de
son precum se pete vide din algturatult tablot
estrast dupe cele mai din urnag relatil statistice. capitali st cite una prin fig-care din cele-rante
Aceste asezeminte sunt urmterele:
politii, complectate mai tete ea cite patru clase, aferg de patru din capitalg, care at nun:1.0 cite &el,
I. Invetatur primara".
avnclfi tint alt patrulea clast generalt la scela
1) 25 scoli &Mesa deschise cu incepere de la 1 Vasilieng din Trei-Erarchi si aferi de acele din
Septernbre annult contcnitt 1858 , pe la osebite Besarabia, care pka acum ail numal cite done clase.
mosii ale clerulut pgmentnt. AsetAmintele de in- Scela primal-1i centralg Basiheng din Trei-Irachr
vetituri pentru sate sunt de cea mat neaprki are si unil curst suplementart de do! anni pentrebuintg pentru o dreptg i temeinicg respindire tru pregitirea de profesori sitenT, cu unt internatti
a invetiturei publice , infiintarea bolt este aaume de 40 elevi gratuiti cite duo! din fli-care sc611
ceruti de 16 din avmentulii scolart in con- primarg. Acesti elevi la primirea in internatt sunt
formitate cu care se si gisesc inaintite osebite datori a infacigsa garantig ci la finitult cursulul
nfebui I i dispositii beg de la 1853, in privire insa vort servi ca profesori sitesei on unde vort fi trici deschiderea lorti s'a statornicitt .a se face nu- mist Asemenea 14 scolt pritnare de fete din care
me dupg zidirea caselort de see% de catre pose- 2 in capitalg, care aceste impreung i cu acele din
sorh mosiilort, din acesta a urmattl cg, mosiile in- Birlad, Tecucit i Odobesci, fiindii mai vechi se g5,-

posesinda se succeivil dupe lungi intervale, nu a

potutu fi gata One acumtl decitri casele de scela
enumerate mai sust, b care s'aii i deschisd hivetatui a dupe programulti algturatil sub lit. a.
Intretinerea materialg a acestot 4 scoli, cu luminarea, ineglOirea , argatt i alte cheltuell mil-ante,
precumu si salariarea profesorilort este a se face
de citt posesorl in conta cistiului conformii inchiaigrei sfatului administrativa asupra referatului
No. 6072 din annulil 1857, pene c.indil insi o asemeuea conditie se va pute prevede la noua inposesuire a mosiilora , asemenea chialtueli se slobodt din casa clerulul, conform incuviintiref urmate asupra raportulul No. 4670 din annult 1858.

suet complectate cite cu tret (lase, era cele l'alte

sunt deschise mime cu incepere de la 1 Septembre annult contenitti 1858, invetitura in tte sciilele primare se urmezi dupe programele allturate
sub lit b i c. Profesorii sunt totl plititi de casa
scelelort. Scela Vasilieng din Iasi i acele primare
de bieti din Vaslui, Husi , Barlad , Tecua, Galati,
Focsani, Ocna, Backi, Tirgn-Frumost, Petra, Romant , Mihgileni , Panciu 0 Odobesci . isi at case
proprietate a lorii. TOte cele l'alte scoli primare
sunt astIlate in case cu chine, lucru ce adesea c4siunezi, cele mai supgricise neindeminin si intrerumperi in In' mplocult cursului. Inchirigrea caselord, lurninarea i lncialirea, argatult, reparatii si

www.digibuc.ro

133
alte cheltueh mdrunte se Ingrijesed, conformd legiu- largd trebuintele materiale ale sclei, c) ca pentra
irel cuprinse la capitolulti
Anesa lit N, asemenea indestulare comnniititile se stee sub 'neart. XVIII lit. Z din regulamentuld organict, de (l- medilocita ascultare a administratiel sclelord putre comunitdtile politiilord pe acolo wide ele stint Wee, d) 'ea trAmiterea tutulord copiilord la sclele
. representate prin o EforiA, i de cAtre..casa scle publice se fiti stipulate prin o InadinsA legiu;re. Inlord pe acolo unde nu sunt Eforii, precum lu Va- tretinerea tutulord acestoill scoll primare cost/ pe
slui i MiliAileni. Siiigurd comunitatea din capitald- anal
lei.
de i are o Eforil face esceptie, necontribuindd cu
nimicii la intretinerea celord se scoli suburbiale

de bieti i fete ce funeponzd In folosuld el, chelANESA No. 92.

tuelele sclei intri in budgetulti annuald ald fil-cdCatra profesorii selelorli ma ). jos insemnate.
ria Eforii. Privigherea morald i materialA asupra
scblelord tinutale o ail comitetele de inspectie coinCu raportuld D-le No
s'an ptimita cu dcspuse In 61-care politie din prefectuld, presidentuld lusirile ce dai D-ta asupra bigArilord de smii,
Eforiei i presidentuld tribunalului judecAtorescii, &cute pe lunele Septembre i Octombre precum
=forma co rostirea 105 din aedarnentulti seo- cataloguld pe ..Noembre i Decembre, crud pentru
lard, pe lAngd, cari ministeruld mai numesce cdte- artile ce neapdratd trebue sA aibd scolaril cad
va persne private ; cu tte aceste sclele tinutale vind frti cArtt in scld tiu numal c
pierdd vreaunt mal totti-d'auna lipsite de tte cele de trebu- inea in Ward, ci prindti i local altord scolarl
intd , rd mal eu sdail de reparatif precuin dove- sea vreinea de ingrijire a profesorilerd ce ard pudescii nenumeratele raporturi tAnguitre. Acsta pro- t adAoga la acei scolarl; ce vind cu tte ale
vine din aceea cA Eforiile, afiandu-ee sub directa trebuincise In sail. Copii nu se primescd In
aternare a Ministerulul din Iluntru, care singurd scoli numai ca se le fid Profesorul Doied ci ca sl
IntAresce budgetele Eforicesd, medilocirile Ministe- invete carte, apoi fArd carp ce Invetdturd le-ard
ruld de instructie ad asupra lord o frte putind put da? negreitd cd arti fi nuinai o ostenll
Inriurire , ce afard de alte imprejurAri proviue i zadarnird. De aceea D-ta vel Ingriji ca de actitu
numai din prelungita corespondintA cerutl de o a- innaiute, cAndti va veni vre-und copild sl se scrie
setnenea stlruintA prin o altA instanti. Afard de intre scolarI sI nu-14 piiinescl mal nainte de a veaceste seleie primare suferd i d, o sinititre d cd are ctirtile trebNincise la clasuld unde va
lipsd de elevi , did W.! 120-180, cari se vedd fi sA-I urmeze invelltura. Astmenea i pentru
frecuentAndd closa I 0 a IV, se vedii redui la 14 aceia ce se aft& acuin in sell sl se pue mid sosciantfi spre its-1 cumpera cartile ce le lipsesel
20. Causa e ctt cei mal mull, indatA ce al invetatti eltd de putinti a citi i scrie, plasesed i cine incl la acelt sorocti nu va urma astd-feld,
sela spre a imple cancelariele instantidor tinutale se" se depArtede din sceld. Pentru el de la sc(514
stitesei unde sunt primiti fr atestate 0 lege se cere spurt la invtAturl i candti va ved cinecoprinsd in 418 din regulainentuld organi3d i va scolari rmai eu totuld inderltd nu volt atrelord la neaverea celord trebuin9 din aedmentuld scolard prescrie posedarea de bui
eise, i maI mult va socoti acsta ea und efectti
atestate pentru primirea In ori ce servicid
AcstA lege Insl s'an gsitfi One acuin pururea al neingrifirel protesoi ilord i aa pe nedreptate
neobservatA, ca tte desceptdrile ce s'ail fAcutri prin i cinstea invetAtorului va ptttirni i inorderea in seepublicatii oficiale i altele. Invetatura primard este lele publice sit va perde. Caqile ce trebue sd aibti
de cea mai siintit/ trebuintA pentru starea de cul- fArd osebre top seolaril din cl. II. i III. snnt aturd a societAtei nstre i srta ei ard trebui a fi cestea ce mai jos se tnseinnz ca pretuld filcea ma Anteitl imbunAtAtitl. Pentru asemenea sfer- cdret- buclti adectl :
ita ard trebui real neaperatti : a) ca fil-care sclit
eea noud ce ale precid de lei 3
sd I aibl casa proprietate a sea, b) ca 6A-care co- pen. Cl. il. i Deprinderea de Popd . . . . 2 10
listoria sfnta Dkaronfi .
.
. 3
inunitate fArl esceptie se fid indatorit/ prin o lege
8 10
speciald espliciti a indestula In chipulti celd mai

www.digibuc.ro

134

Ssolaril Cl. U vorh inveta pe din afara din graInaba numal declinarile i conjugarile, dupA foite
ce le va scrie fitt-care scolard, acesti-a yore inveta pe din afara i Tab la luI Pitagora.'
Caligrafia.
pen. C1.III.

Geografia cea mica. .

Gramatica de D, Pope.
Ca techismult.
Evangelia.
Aritmetica

..

.
.

Inca numele satelord ce volt fi mal lipsind intrinsa

i scotindu copil dupe acesta harta indreptata, sa

la Eforie una cele mal tar(lin One la

sferitulti luI Octomvrie viitord, cande atuncl are
a se face cu aceste harte o lucrare trebtincisa
tramiAl i

2 10 i in privin0 sclelord Communale.

3
No. 658 Craiova.
No. 667 Ploecl.
2 10
9
2 10

21 30

Pe langA acestea D-ta vel ingriji ca scolara ce

treed in Cl. 1II-ea sa'1 sevar6sca interint ant
cursulti Invetaturelorn ce suntd hotarate pentrn aceste clast, ca eindt pe tote anuld scolari dinteacestt clase, s pea remane loct slobode pentru

aceia earl mutt sa se sue de la Cl. a doua ; far

No. 659 Cernetl.

No. 669 Thrgu-Jiulul.
No. 66] Caracale.

No. 668 Calarat.

No. 669 Vikde-Munte
No. 670 Rui de Vede

No. 662 Remn.-Velcel.

No. 663 Slatina.
No. 664 Pitecl.

No. 671 TArgovefea,

No. 665 Giurgit.

No. 666 Campu-Lungt

No. 674 FocanT.

No. 672 Buzeu.

No. 673 Braila,

1839. Italia 5.

catI din scolaril Cl. treia volt voi s remade mal

milli& vreme in 8016, ea al urmeze i alte Wye-

ANESA No. 94.

glut' acei-a se Tore Invoi cu D-ta ea se. le dal

lectil in alte cesurI, dare. de acelea carl sunte hotarAte pentru sc6la publica.
La Buzefi No. 618.

La Ploesei No. 61g.

La Targovete No. 611. cu deosebita.
La, Braila No. 612.
idem.
La Slatina No. 613.
idem.
La PitetI No. 614:
idem.
La Remniculd-VAlcil No. 43 1838 Ian. 14.
La Giurgiu No, 13. 1838 Ian. 24.
Li Caraeala No. 72. idem.
La Calaral No. 74.
idem.

ANESA No. 93.

Dama ad ea ultim5, aneal nrmItrea &calm% relativi la primirea

In eele a tiganilorcl.

CIRCULARlj CATRE PROFESORII SCCILELORtr DE

PRIN JUDETE.

Catt-va din Domnia-vstra profesorif aa Mutt

intrebare EforieI dca trebue sa se primesca la invetatura in saele publice i. tiganil i dci trebue sa se indatoreze i el la contribuirea intocmirei sclelort comunale. Eforia socotesce de cuviinp,
ea printeacsta circulara se face. cunoscute idomnieMle c nid o legiuire din regulamentule organict nu opresce pe tiganl de a se bucura i eI de
dreptulti ce aft toti locuitoril acestel Ord, sa Invee carte i se se himineze ea sa Implinsa, mat
bine clatoriile loru de crestiul i de ment In societate , de a lasa top copiiI de VganI ce se volt

trarnite la mile s fia primit1 de o potrivii cu cel

, i prin urmare tte familiile de tiganI , ce
cu locuinti pl la sate, at sa platesca acel
vort
fi
Dupe harta terra romanesci, facenduse aici cate
dol lei ce s'au ho-aratil a da pentru inveptoril sao hart& deosebita de fiece care judcte in marirn tulul, fia-care enoriati fan), -deosebire de trepta.
lmpatrita, se tramite D-tale harta acelul judetti
.
No. 47 Craiova.
ca, acume mal nainte de a se Interco candidatil No..48 Targn-Jiulul.
No. 56 Ruil- de-Vede.
No. 49 Caracalt.
No 57 Val.- d e- Mu nte.
pe la satele lorti, s dai sciinla dela deni de nuNo.
50
Minn.:Mel.
No.
58 Cal/1.ml.
mirea cea adevarata a satelorti, de positia ski deNo.
59 BuzeO.
No
51
Slatina.
partarea lor unniti de altulti, de direcOO rIurilort
No. 52 Pitescf.
No. 60 Braila.
i a drumurilorti celorti mari ; sa, Indreptezl pe aNo. 61 FocanI.
No. 53 Ploescl.
cstA harta greelele ce vel gasi. Asemenea inNo. 62 Giurgiu,
No. 54 Targovetea.
sciintandu-te i de ocoluld plailord i ale judetu55 CAmpu-Lungil
No. 63 CernetI.
iur ce acume le aI; pe urma sit ve0i hotarite, se No. 64 Colegiult Sf. Sava cl 1 011 Inceptre.
finsemnee pe acsta harts en ecsactitate. SA adangl
1840, lanuarie...
CIRCULAR CATRE PROFESORI/ DE PRIN JUDETE.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro