sc o triliSC L

iN

ISTORICULU LORC DELA 1830- 1867

CU ANESAREA
TUTORC DOCUMINTELORU RELATIVE LA CESTIUNE ,

Mrerhia,

Directore generale 4[4 ministeralui instractiunei publice eultelorn.

Et quum utnn 1liTe1PU inferior

tztwen probernuLu

BUCURESCI
TIPOGRAFIA NAT(ONALE. INTREPRINQETOR U N. RADULNSCU
1866

www.digibuc.ro
 SOULE SATESCI Pit

ma aiD ism A_ Iv-i- u isa.

ISTOR 1 CULV LORV DE LA 1830 1867

CU ANESAREA
'MOW) DOCUMINTELORC RELATIVE LA. CESTIUNE,

DE

N. 'gt. -Wallin,
Directore generale al ministerulut instructiund publice f i all; cultelor.

.Et quum stumna miremnr inferiora

tamen probemns..

BTJCURESCI
TIPOGRAFIA NATIONALE. INTREPRINVETOR C. N. RADULESCU
1868

www.digibuc.ro
 AUTOR..Y426awAi
.

Ne propunemd a face istoria sclelord mistre steci. de 1a 1830 pane" astd-01.

'king face acstil istorid sine studio et ira, pentru cd, inlaturandd tota feluld de preocupa-
tiuni politice sd personale, nol suntemil deci1 a deschide cu cea maT mare nepdrtinire,
anquetd asupra imprejurdrilord care ad activatil ori intdOiatil desvoltarea instructiunel i e-
ducatiund stnulul Romnd in acest periodd de timpd.
Sine studio et ira va fi, repetima, anqueta nstrd, pentru cil nu ne propunemd de a
afla ci de a inata de la Incubi , procederile bune, de le vondi afia , la organi-
sarea inveteimdntulut stenescii sd (Wed aunt in trecut sedderi in acstd privintd, sa le
descoperirn, spre vindecarea lord pe viitord.

V. A. Urechia.

www.digibuc.ro
 3

CA PITOLULO I.
Istoria sclelorn stecl In acett 37 de ant din
urm, o imprfimil In urintrele peride : Wed ar fi de lipsa dove0I in sprijinuln conclu-
I. Dela 1830 la 1833 siunelorn de sus, amn putea aduce o amid de acte
1833 1837 oficiale din acett ant.
1838 1847 Aa de esemplu, ca se cit .mil cateva : In 12 Au-
IV. 1847 1855 gust 1831 Preedintele Plenipotentiart al Diva-
V. 1855 1867 nulul Muntenia, Adjutantul General Chiselev,
adreszif Eforiet Sclelor epistola cu Nr. 80 (a-
DiviOitinea acsta ce stabilimti in istoria cclelor
stec1 nu este arbitrarid, ci, cum se va vedea mai nesa Nr, 1) prin care eere Eforiet raportd de si-
la vale, indicat de eveniminte, care a adusn tuaOunea invfemntului In trd.
influinfd sii prefacere mai insemnat In mersult La acst cerere Eforia respunde ea raportuld
invtmntulut popularti. sett Nr. 24 din acela1 and 1831-24 Septembre,
(anesa Nr. 2) din care se constatti ca la finea arm-
lut 1831 nu era nict in gandulii cuTva infiinfarea de
Dela 1830 1837. colt pentru glen!. Eforia pe atunci se preocupa :
Regulamintele organice ale Munteniet i Moldo- cu aOarea sclei primare din erban-Vocl, (lo ca
va nu an creatti InvterOntulti de la sate. lult dela St Sava fiindi1 in reparafiune (hip bla ho-
Regulamentuld Muntenia la secfiunea 4 cap. 8 lerel cand servise de spitalil); cu reparafiune a loca-
art. 306 se ocupit numai de scblele incepatre pen lulut sclel din CraioVa i cu lucritrI pentru pre-
tru ambe secsele de prin eapitatele judgelora gtirea de locale in cele-l-alte ()rap judefiane.
Regulamentiilti Moldova i elti, i Inca in ter- In istoria ce ne propunemti a publica, a sclelor pri-
ment mat puginn limpeA la auesa lit. F. Sectiu- mare judeOane, vomn proba cu acte oficiale cit pe-
nea I-a, art: 66, abea indicA decisiunsa de a se catulti de nacere a invfamntulut primarn judefiann
infiinta scoll incepetre prin capitalele judetelora a statti in lipsa de pregtire de Invttort inds -
(velt i art. 420), ba Inca nict nu cere pentru tte trap' ea cunocintl mat intinse ') cati1 i de localuri a-
judetele scoli ci numal pentru Romani' , FIRT, Ga- propriate cu trebuinfele una cle. Lipsa de
Focant, Berladd i Botok". carp didactice era o a trela caus a rulut. In
vedere cu acst lips , Eforia sclelor serise ea-
Pe candil Statuln nu avea nict uS. ingrijire de In- tre Profesoril clei Nafionale In 1831, Noernbre
v6tItura stenilor ingrifati re de ea scoll private ? 23 sub Nr. 32 (VOT anesa Nr. 3) ca el se
Nu era mat respanditd instructiunea privata in se indeletnicse a alcittui fiecare in parte unil
acst clasit a natiund decumil n'o r6spandise cursil prescurtti de tte acele ciinft ce este nea-
statuld In puterea regulamintelor organice. Instruc- prat trebuint se le Inv* candidafit profesort
tiunea privata i inca In cea mat injosit stare, ce vor merge pe la judefe i aceste alcatuirt sa le
abia esista prin unele (Tap i dr prin unele ca- inf atipze gata pang la 15 a iitre lun Decern -
se private. Ea era, In clele private, pusa nu nu- bre. Mirabile dicta ! se cern eilrft didactice de la
mat sub prlvegherea Eforiet sclelor, dra hid, in Noembre 23 pn la 15 Decembre !
Muntenia, Regulamentulii organic aliniatti III al
art. 364, otaria ca instructiunea privat, s, fie pri- 1) Ce-1 dreptuld In 1831 Octombre se indinti und cursil de pregitire
vight i In privinta metdelor de invVimntil. de Profesorff sael Nationale din Bacnrwl, (Ida pregdtirea se mar-
gini numal la Invtarea sistemel lancasteriane, multimindase a se
cere dela candid iii de Institutorf primari abi nrmitrele ennoticintI:
Aa dr istoricul sclelort din sate pentru anil .Gramatica, Geogratla politicdsci, teoria nnmerilor !dregl td a fan-
dela 1830 la 1833 este resumatil In aceste puncte : gerilor i catehismul. (veclianesa NI% alit. a. b). Trebninta de professorI
tti localerl o constatil i losaql Eforia in raportuld s cdtre D-Ifi Chise-
a) Regulamintele organice ale prjncipatelor nu an lev: Plusieurs ont deja dte trouvds, gie.e raportuld Eforiel, de localnri,
avutil In vedere de locn infiintarea sclelor stescl. les mitres le serunt sons pen, mais le besoin de professeurs se faisant
b) N'a esistatn in Romania (Moldova i Muntenia) sentir pour ces differents -dtab I issements d'ddit ction primaire, L 'ephori e
s'oecnpe en ce moment de l'tablissement h Bucharest d'une dcole
dela 1830-1833 Inv6t6mentt pentru stent. normale d'ensaignement Matuel, qui ouvrira dans pen ses conrs.

www.digibuc.ro
 Naturalminte cererea EforieT o satisfacu, 5n parte,1 prin circulara sa din Iulie 4 aceld and ca de i:
numai trecerea a lecT de ani ! D-1i1 Efor StirbeT in multe renduri ad publicatg prin gazete condi-
in discursuld ce inu la obtsca adunare in 31 tiunile prin care se priimCscd candidatT de profes-
fevruarie 1833 la ocasiunea desbaterilor tine noue ,,sor, totuY numruld de candidati ce se afla la invtd,-
legT scolare, recunce ca greutatile cele mat marl tura, nu este indestuld a implini locurile vacante a.
ce a intmpinatd Eforia la intocmirea clelor, ag (Anesa No. 5) SA se noteze bine ct nu se cerea de
fostti lipsa profesorilor i lipsa de incaperT trebu- catd eate unti invtetord sd celi multd cite del
incise. (VOT anesa No. 4) pentru fie-care judetd. Ce ar fi fost dr d'ar fi luatg
Scaderile ce in trcatil semnalarrand la organisa- guvernulti otarirea se infiinteze i scolt de fete prin
rea sclelor primare judetiane. d'ar fi fostd vorM acele judete i apoi scoff prin comunele rurale ?
se se organiseze scolele satesci in acela1 timptL, ar Se se vla in Anesa No. 6 ce putina instructiune
fi fost aelT de nu i mai mall, cad pe la sate era p'atuncT de lipsa until invettitorg de orail ! a-
un s'arti ti afltt Invetetori nici cu cunocintele aa bea i se cer materia de done sii treT clase prima-
de slabe cerute dela InstitutoriT din oraele jude- re i anche i aceste reduse la lecturA, Grama-
tiene, ra locale neci de inchiritd ticA, Geografia i din Aritmetica : intregil i frangerl !
(Anesa No. 6.)
CAPITOLULU II.
CAPITCLUL6 In.
Dela 1833 peincl la 1837. Intorcendu-ne acum privirea asupra invtigmn-
In cursuld mild 1832, Eforia sclelor vlndti tului primarg din scolile sAtesci de dincolo de Mil-
greutAtile ce intimpina la infiintarea sclelor, crelu cova (Moldova) de la 1830 incoce, afiAm ea in
a le Invinge prin facerea uneT nous legi a scleler 1832 Epitropia invtigturel publice nfiin. primele
i decT Preedintele DivanuluT, Chiselev, trimise sse scle incepetre din capitale de judete, rd in
obteceI Adunari in desbatere ung asemene projectil 8 Noembriu 1834 se aedia o c(51lii publicA pen-
de lege. Pregatitd de Eforie. In Martie, acestg pro_ tru crescerea fetelorg, lucru la care dincce de
jectg era deja votatd de Adunare, dar i acst Milcovg se gandira frte tarliu. In 1835 Iuliu
lege notia ca i ac vechiti din Regulamentul Orga_ 16 se promulga nA noua organisatiune a invtil -
nicti, nu preved nimicfl pentru clele satecl, ory mentului superiord, In urmarea careia senfiinta a-
care fie de altmintrele imbunatatirile dobandite prin cademia lisa MichailnA. In anulg 1838 era o
ea pentru sclele judetene. miia pte-lcci i optd de scolarl la tte sclele
Zstrea didaetica a sclelor und and dupre pu- Incepetre de peste Milcovg ; r de la infiintarea
blicarea nouel legi, era abia : acestord scle pana la 1838 urmase la 'nvtiatura
Carte de silabire i cetire. yncepatre sse mii cincT Bute pte OecT i optil
Catehismt. AritmeticA de L Pop, Gramatica de (6578) de scolari. CArtile scolastice, lucrate peste
I. Pop, Geografie de .Aron Floriand, Caligrafie de Milcov panA la 1838, se referea u maT cu sma
A. Pop. la programuld gimnasiuluT. Intre anniT 1829 i
Retorica. 1832 ad fostd publicate Gramatica i Sintasa lui
Eva ngeliil e. George Seulescu, Anteile cunoscinte, de acela1;
Cat pentru pugina redicare a nivelei instructiune1 Geografia mica de Basiliu Fablanu, Catihismul, n-
prin orae, ce le consideramti ca punctg de pur- teile cunoscinte romano-francese.
cedere a clelor comunale, -- de la 1833 la 1837, Pe la 1835 apArg mica Geografi a patriel de
pto sta de dovadainsaT dificultatea cu care se ga- pitaruld Popescu Scribanu i vre o 22 de carp
sti candidati carii pMtir cu 100 lei pe luna, se diverse, traductiuni ect. care lnavutirA litteratura
iumeze trei luni de Oile cursuld normald de la sc6- romana. In 1838 se publica prima chart& ro-
la nationale din Bacureci, ca apoi s deving. cu mitnsca a Europa de D. George Asaky, prima li-
aa de putinA ostenll, invtatorT de capitale de ju- cemd, dupl ace a lui Cantemir.
dete. 'Acsta lipsa de candidati o constata in 1832 In acesta'I tempt, pe c.nd barbati intelliginti
i apol in mai multe alte rnduri Eforia f:icndti se ocupati cu pregAtirea de cartT i de scoli, epi-

www.digibuc.ro
 _5_
tropia invetiAturei publice indstr, scolile cu loca- ,,lelord de prin sate. ') Pentru acsta s se scrie i
lurl cumparate pentru dnsele. Due le asemenea din partea Etoriei o circularti cAtre top ocarmu-
case erad cumpArate pang, in 1838. Drd, cu tte itorii, cari sA se straluscA cu ttA rivna in in-
imbunAtatirile realisate pentru 'nvtiAtura prima- deplinirea m6surilord ce s'ail luatit pentru sclele
rA din orage i cea superirA. nu este mai pu- de prin sate, i scum deocamdatA sA se 14041
tint] adev6ratd ca in anii de la Regulamentuld or- cu proprietarii mosiilord ca sl otArasa casa in-
ganica pnA la 1837, peste Milcovd nu aflamd Did tru care are a se tine scla, sd sa chibzuiscit
lucrare pentru 'nfiintarea de scoli sAtesci mizlce pentru cladirea unei incaperl intradinst
D. Colson in Etat prsent et de l'avenir des Prin- pentru acsta. Prin acsta slujbil Eforia deose-
eipauts Danubiennes," vorbesce despre sclele din acestii bit cA va cunsce merituld i vrednicia
periodil de timpii cu lauda pentru cele din Moldova. ria ocArmuiri, va avea i dovdI de rvna pen -
tni folosuld obtescd, itideplinindd cu esactitate
CAPITOLULO acstA santa indatorire ce este pus asuprA-le.
Deosebitil O. se scrie i profesorilord duph la judete
De la 1837 peinti la 1847.
ca s. Ingrijsci de acum a cluta tined terani feciori
Anuld 1838 este demnti de a fi insemnatd intre de pop% s altii, care se primscA a urma in sclA
cel bunt ai culture nationale, cAcl in acestd ann vreme pentru ca gi se deprin4 cu in-
se agitA ma)" mnti intrebAri despre organisatiunea vetAturile incepAtre i apoI se fie datori a OA
in vetamentului sAtescd. Inteadev6rti, prima lu- cl, in vre un sat. Pentru acsta intelegnduse cu
crare ce afiAmti in dosare, relativit la infiintarea DD. OcArmuitori volt put gAsi asemen1 tineri
acestul invetAmntd, este, prin o coineidintl admi- prin sate dintre cAntAreti s grAmatici ce sunt
rabile, datata dim 24 Ianuarie 1838. La ra pe la bisericl.
in care scriem aceste rAndurl (24 Ianuar 1868) (Vedl i naintarea lucrArilor dupe acstrt roolutiune
sung alit 30-le and deplind decAndii und ministru in anesele 9, 10, 11, 12 i 13.
din lluntru sui Vorniculti celd marea D-lui M. GM-
ca, provoci cu adresa sa No. 117 (anesa No. 7 i 8)
pre Eforia clelor ca sA infiinteze mil sItec1. Cu adresa No. 511 din Februarie 14, 1838, E-
1ntentiunea era patriotic i laudabile; vomd ve- foria a informatd i pre logofepa bAsericscA de re-
dea ins cumii csecutlunea a fostd eronatA , ne fi- gula ce a fAcutri in privinta sclelord de la sate
indd preglititd nici unuld din elemintelo constitu- i a rugaeo sA facI i din pai tea logofetiei cuviin-
tive unel scoli: Ned loculd, neclinv6ttori, nee! mo- cisele poftiri atAt st. metropolif , st-lord episcopi,
bilierd, ned cArti i mai putea dice neel elevi. ctd i cAtre cuvioii egumeni ai monastirilord Ro-
Departamentuld din lAuntru, fr s. cugete la a- n-Mesa i Grecesci, ca, dupe intelegerea ce vord
cestea tte, ordonkpurement et simplement : Sg. se avea cu ocArmuirile, sl otarscA case pentru scle
infiinteze prin tte satele scoli, urmAndd a lord prin satele moiilord s s chipzuscl fgrit intr-
ninv6tAturg numai in Vreme de irnA, adicA de la I;liere inlesnirile cuviincise pentru cladirea unord a-
1-ia Noembre i pAna la finitul lui Martie ca in lu- semenea inctiperi de cle ; i pentru a se incredin-
nele cele-l-alte sd, se indeletnicscl pentru adju- ta mai bine acel cantarep sd feciori de preop de
torarea pArintilord la lucrarea pAnAntului folsele ce ad O. dobandscA ca nisce inv6tAtorl prin
Singurulti mizloca de realisare a sclelord sA- sate, sit se scrie de la St ae4ilmnturi de se va
tecT, ce recomandl Vornicia mare din 1838, este gAsi cu cale de sunt logofep i cAtre profesorif
intelegerea ocArmuitorilord cu proprietaril moiilor. ca s ingrijscA a indeinna pre acei tineri,
Asupra acestei memorabile de altmintrele adre- i a se intelege i cu profesorii pentru acsta .
sA a onor. ministru din lAuntru, Eforia otAresce : In Mal 25 1838, Eforia se adresa cu N r. 501
Se se respundl Cins. Vornicii cl, Eforia cu deose- cAtre Marea Vornicil (anesa 14), spre al vestl el a
bitA multAmire a vNutil poruncile date pre la primit raporturi de la comitetele sclelord normale
judete de cAtrA C. Vornicie pentru punerea in 1) Nu era o legiuire ci o vorbel scipati tn regulament5, qicendu-se
lucrare a legiuirel ce privesce la intocmirea sc- c ttrcovnicif pentru lfa ce volt primi so My* si coplif sateniloril.

www.digibuc.ro
(din judete), prin care se face cunoscut5 ca la unele fesorilord din Buzed i Giurgiui (anesa Nr. 17) mul-
de acele scle cad ad Inceputti a se aduna candi tamindule c s'a pusd pe lucru, de a pregati can-
dat1 de invetatorT dintre tircovnicil dupe la sate didati Inv6tatori
spre a se deprinde acolo acum In vra ca invat6tu- Lectiile ce volt trebui A, se de acestor inveta-
rile incpetre, i In trna viitria s Incpa a a- torT, dice eforia, vord fi : cetirea pe tablele lancas-
duna cop11 la invatturi, In sclele cc se gasescd a trice dupti regula acestuT metodd, scrierea caligra-
se aeda pc la sate. Eforia apoT ark& ca i se adauga flea, din aritmetica cele 4 lucrArT In numere fran-
de comitete ca acestT candidati de InvatatorT se p:Angd gerse. catechismuld i tOte rugaciunile refigieT ate
Da nu potd ed la InvAt6tura chte daoe lani sunt maT de capetenie la Inchinatiune i la slujba
precurn cere trebuinta, din pricina ca n'ad de chef- basericsca; sit Invete i cAte-va cantarT bisericesd
tula ca sa1 Intretie hrana de tte dilelele. pe eat se v a put."
Eforia cere Mare Vornicil ca, pe lAnga aceT dol Eforia spre acest scopti tramite dece esemplare
ce s'a otarltii a se da invetlitorilord de sate din o carte de rugaciunT tiparite ad hoc.
de la fie-care familia, sa li se dea cheltula mancare1 Trel dile dupe acsta adresa, Eforia scrie (In
din cutia satuluT pe vreme de &me hint, in care 16 Mai 1838, Nr. 468-495) celord alalti profesori
vord fi datori a urma invataturile la sc- din judete, de a grAbi la adunarea i pregatirea de
la normale din oraviild de chpeteni ald candidatT. Eforia d. programuld de maI susd,
judefulal in fie-care vrd. latura cartea de rogatiunT (20 parale bane) cere In
fine lista candidatilor adunatT, din ce sate ? versta ?
In 1838, Martie 8. Logofetia Basericsca cu a- etc. ca diverse lamurirl relative la ei
dresa Nr. 713, cere Eforiel programa de Invtatu-
rile i de ornduelele ce are a se urma In selele sa-
tescI (Anesa Nr. 15.) Prin Circulara din Iunid 0, 1858 cu Nr. 556
La acsta, Eforia respunde cu adresa Nr. 263 571, se ordona facerea esamenelor de fine a anuluT
Martie 21 1838 (Anesa Nr. 16) ca invtaturile In tutor profes. sclelord de prin judete
sclele satesd ad a fi :
Cetirea, dupe tabele care volt coprinde nu-
maI maxime morale i religiOse i care sant a se ti- In Iunie 14, 838 Efor. scrie prof. din Cernet1
puiri inteadinsti in data ce va se attie4a ti- Nr. 628, Giurgid (626) Buzed (627) i Craiova (625)
pografia colegiultd, care se attpta a so- ca in vacanta de acum a sclelor incetandd inv6--
si de la Paris peste duoe sad trel Waffle Ora la 15 August, urmza ca i candi-
Scrierea dupe modelurT (le caligrafia ce ati datiT de Invatatori pe la sate sa se slobda acum dupe
a se tipari inteadinsd maT Indestulatre i mai esamen la casele lord. Se scrie D-le (dice Eforia
potrivite cu trebuinta terrangord. acestor profesorI) Inse ca slobodindu-1 pre a ces-
Catildsul legeI cres- tia candidatT se-1 indatorescl ca la 15 A.ugust, de-
tinesd. Aceste invetturI ad a se ti- odata cu deschiderea sclelor incepetekre se vie ia-
Aritmetica elemen- pad ir in table ea si nu ra1 in scl ca se urmeze Invetaturile pia la 1
tara, In sfititd aib teranil greutate en cum-
pdftur1 de crti.
Octombre, canal atund ad a se Intrce la sate ca se
Luerarea cAmpuluT i de i ET Invtatura copiilor ce se vord aduna a-
economia. colo."
Pentru scriere, adaoge eforia, care costa cheltu-
la, se vord Intrebuinta place de ptra de care se
gasescd In mantiI D-lui Log. Alex. Filipescu, care
In Iuliu avu !odd la Bucuresci esamenele scle-
a promisti a darui pentru asemenea usd o mina lor pe 1837-38. La acsta ocasiune se rostira
mare de table. discursurile aci anesate sub Nr. 18.
Din discursul D-1111 Poenariu Director al sclelor
In MaT 13 cu Nr. 466 i 467 Eforia scrie pro- apare ca in 1837-8 Inca nu se Infiintase scoll satescT
1) Avead i cate duoe chile inmate din magaia de rezervi. dr ca s'ail adunatfi candidati la sclele. urmatre:

www.digibuc.ro
 La Buzet 45 In 15 Iuliu 1838, cu adresa No. 669, Eforia
Mehedin(1 55 saelort areta Vorniciel marl el numaT la jude-
Dolju 72 tile Gorp , Mehedintl , Romanati , Doljti , Buzetl.,
Caracal 80 ocgrrnuitoriT at adunatti candidati la sag iard la
G orjti . 170 alte judete nu se scie din ce pricing s'a Watt
AcestI candidatT, lice D. P. Poenaru, aleT din- cu totult in nelucrare aceste folositre intocmirT."
tre paraclisieril bsericilord dupe la sate, viindti la Judetele aceste sunt Muscelul, Dmbovita, Argeul,
saele nationale de prin judete at a urma acolo Oltul, Rimnicul-Seratt, SecueniT, Teleorman, Ialomita,
cte-va lunT invtgturile inceOtre spre a se mai Vlaca i ond cu smd II/ ()mild' de la care necI
desev 6ri la citire vi la scriere i a se de- respunsii metearic s'a datd Eforici." Eforia cere re-
prinde cu metodulti lancastrict, singurul miz- petirea ordinelort de adunare a candidatilord i de
!ova prin care se pohl Inflinta scoll prin Intocmire a caselort. Cad la 15 August profe-
sate, fdrg d'a fi sili1 parintiI copiilor se Intre in soril sunt porunciti a fi gata a primi pre acel
cheltuell cu cumpgrgtrea artilor, care art fi ne- candidati i a incepe cu deni1 deprinderea la In-'
apgratti trebuit6re la alt-felti de metodurl de in- vtturile ce le volt trebui i apol la 1 Octom.
v6taturg. se Intrcl la casele lort ca sl incpg Indatg a tine
D. Poenaru adaog cft : dupg ce se vort de- sag pentru copiik satendord (Anesa No. 20.)
prinde ast-felti invqgtoriT la saele de la judete, a-
cum In lanile de vrg, se vort orndui pe la sa-
tele lort a tine saa In lunile de Trnd i aa In Cu adresa Nr. 713 din Aug. 4, 1858, Eforia a-
lama viltria se ngdejduesce cg, in maT sust nuncit departamentulul din lguntru c. ircovniciI
numitele chief judete, se vor afla deschise peste ceT maT multi nu vor se se fact Inv6tgtorT i
400 scoll.' decT satele furg silite a cauta alti tinerT din satele
lor 'al trimite la sag. Eforia cere apgrarea lort
de dgrl i se se scrie i proprietarilort de moi1
Aa dart in iarna dintre 1838 9 numal sg nd- ca sg scutscg pe InvtgtorI de prin sate mgcard
dajduia a se infiinta scolI sgtesci i numal in 5 ju- numal de clac dca nu i de dijmg ,
dete, ca la 400 scolT, num6ru la care nu respun- D-lort at a lua cea maT mare parte la folosult ce
dti citrele candidatilorg aretatT cg se adunaserg la va isvorl din aceste ae4minte obtescl.
normale din acele judete. Tot-odatt Eforia struesce se se implinscl le-
ult nu numal de la stenT ci i de la totl e06-
toril din satti frg osebtre, cad ceea ce se adung
La Iuliu 19, 1838, cu oficiulti No. 543, Dom- e pucing i nu se pott glisi InvAtAtorI mal aleT cu
nult A. D. Ghica multgmesce pentru esamene i aia mug micti. (Anesa Nr. 21. )
pentru lucrgrile relative la scolile satesci , naintate
de ministeru din launtru : (Anesa No. 19.)
4efu1t acestula a infiintatt*) prin satele a- In Sept. 9, 1838, Eforia scolelor scrie profesor.
cestuT principatii sae, unde jn vreme de i6rng co- saelor din capitalele judetelord (anesa Nr. 22) cu
pii satenilort se v6ra inv6ta de catre tircovnicT la Nr. 844 858, c5, spre a inv6ta candidatil cntirile
carte 1 cintgrl. Iart in vreme de vrit acetT Vir- basericescI se dea fie-care ate 2 leT o data pentru
covnicl se adung la saele aelate prin capitalele tot-duna pe tt vremea care se va afia acolo la
judetelort spre a se depriude i la metodicescele sckle normale. Cu acesti bard profesoril se anga-
invtliturl incepltre i cu adstg ping acumti numaT geze un cntgrett bunt cu platg.
in judetile Mehedint1, Dolj, RomanatI, Gorjt i
Buzet se vcld adunap 424 de fircovnici.")
In Sept. 1838, cu No. 904 Eforia vestesce departa-

1) Nn se 1nflintaee finchd , cum a'a vclatd, ci naintue lucrgrI We- 1) In 14, Aug. 1838 ae trimite peutru inveelarea eandidatilord la ju
riea gi aceld minietetd spre adunarea eandidatilord. ndete caligrat11 en p1ati1 20 parale.

www.digibuc.ro
 8

mentulul din liuntru ci sunt adunati ') un mare nu- nluire cite 100, spre zidire de KO pe la sate
mer de candidati 2) care se pregitesca a fi inv- dupe ela.
tatorl pe la scle comunale. Eforia mizlocesce s
Ii se respundi lefile ; propunnd ca bani strinsi de
la sata sti se pistreze la ocarmuire, si ea s res-
pundg lefile dupe deslegarile Eforiel.
D'abia in Sept. 16, 838, irna cugeti Eforia la
importanta localuluT de scla si atund cu adresa
No. 901, comunica Vorniciel din launtru planu mo-
delu 3) care se-la imparte pe la tte satele uncle este
sa se faca sad. Acesta plana fu tiparita in 2000
In sept. 16, 1838, en circulara No. 973-982,
(nesa No. 24,) se institue revizoratuld sclelora co-
munale , cite unula de plag, dintre invftitorii cei
mai deprimi i mai destepp in slujba lora
Pe cita tempa acela era in revizie , scla o
0116 unuI ajutora dintre candidatI , adici la sc-
la unde era inrtgtorula i revizor, se otAri, cite
2 invtitori ; plitindu-se din suma strinsi 2/3 ce-
celni de ajutor.
1E11 I i 1/3

esemplare si trmite Eforia Vornidei 1800 ca se Eforia dt instructiuni revisorilor de plasa; Efo-
.

le impart cite 100 pe la ocIrmuire spre a se ria apol aAla gradele de scolI i le numesce :
pane in lucrare cladirea de scli pe dal se va a) La sate, sco!I comunale.
put mat potrivita cu acesta modelti. b) Cele din plasi a inv6titorului revizor : pre-
parande.
c) Cele din Sudete, normali.
M6sura propasi de Eforie peutru left o primesce d) Din Craiova, centrale.
Vornicia cu adresa No. 1544, din Sept. 27 1833. e) Din Bucuresci, complementare.
Eforia vestesce atuncl otdrirea la profesorI si le Eforia ternaina recomandnda profesoriloril sa nu
cere catagrafil de candidati cu indicarea si a pliil, slobdti pc la sate candidata pima la alte ordine,
satula unde este orenduita invtlitor i No. caselor cacI n'aa esit Anche tabelele lancastrice din tipara, si
din sail. fiinda c aceste table se deosebesc re-cum de a-
cele vechi va fi trebuinti sa se arete invtitorilora
in 2 sa trel Ode , metodula dupe care a a se
Propunerea de plan de casa de sal nu are re- intrebuinta.
sultatt, cad cu adresa No. 1605 din Oct. 4, 1838
Ministru din luntru respuncle Eforiel ca, acumii
tocmaI asupra apropierei TerneI" se vede in ne- In fine la Oct. 14, cu circulara No. 1030-1653
put* a indeplini asemenea cerere. (Anesa (1107, ve0I ca la art. 24). Eforia scrie (vedi anesa
No. 23). No. 25), clitre ocirmuiri ca fiinda timpula de ;xi-
misfi candidata pe la sate, Ea a scrisa profesoruluI
scleI normale judetiane slobdl se mrgi a
Eforia fuse la 20 Sept. 1838 cu adresele citra deschide scli la satele hotarite bon. i cit d'aceea
profesora scolelora din judetele Craiova, Cerneta, s'aa trimisa profesorului .fie-cAruia cite 50 trupurl
Tergu-jiuluI, Caracal, Itmnicu-Valci, Slatina, Cm- table lancastrice ca si dea cite una trupa
Pitesci, Giurgiu, Ploesci, CalirasT, Ter- mia invtatora.
govistea, Buzeul, Brila, Vilenii de munte, Focsani Eforia scrie dar ocirmuirel ea se ae0e pre in-
le trimite planula de scla, vestindule ea prin de- vtitorf pe la sate , sa in inciperile de sad ce
partamentulil din launtru s'a tramist si la 9cir- vorti fi fticutii '), sti in casele de sfatti, sa in ori
care WM incapere 2 vrenlelnicesce pima ce la vi-
1) S'a vclut ca fn 15 Auguel abia fncepuscrA cursurile de pre
itrea prima-vrl se volt face inteadinst incEper1
&ire i ea in 15 Inliu 1838 , Eforia areta eh numai fn 5 judete pentru sal 3).
se adtmasetA candidatif... Ce carte mai putuseri invta el de la 15
August la 16 Sept.l?... 1) Neel o Sciiflt nu era sositA eA vre o col se clAdisi in vre
nn0 sat 10 se trAmise fovtatorl 1
2) Din 5 indetel... 2) ARA datA cord case dupe plani rnodelfi; ce desceptinnell.
3) Adresa alipite la Jora 170 din Tanuarie 838. 3) Ele nu Wad Malta I

www.digibuc.ro
 9

Eforia mal cere Anch catalogd generale de toti

candidatii dupe la scoli.
Pc1 pentru locale.
Despre capacitatea invetAtorilvii ce acumd ad
sd piece la sate, vorbesce Insasi Eforia scdelord In Oct. 31, 1838, prin circulara sub No. 1166
in circulara No. 1111-1126 din 28 Oct. 1838, 1180, ciitre profesoril din judete, Eforia regulzA
cdtre profesot de judete, in care k;lice cl Dupd, impIrtirea lefilorti la 1nv6tAtorii sAtesci de 2 oil
bAgarea de stnd. ce a fIcutii la invetatura can- pe and; care left s. li se dea d'a dreptuld de sd-
didatilord de prin sate a v6(;lutd c unia . teni. De aceea Eforia scrie profesorilord ca sd in-
sunt attd de nedestoinici ti neprimitori datoreze pre fie care candidatd sd fad, catagrafid,
de Inv6fhtura incAtd orT cAtA vreme se vord dupe modeluld datt, (Nutnele i pronumele de ce
tine in sclA nu vord putea Ina eea mai pu- ptec ? de are copii: bdeti, de ani; fete de ani.
cina infelegere de invtidturile ce li se pre- De a plAtitii ? Bagarl *de smd) de top enoriasii
dad. (Anesa No. 26.) sAteni ce se vord fi afindt in
Acsta vOladd Eforia, scrie profesorilord ca -Asemenea catagrafil se va face de 2 oil pe ant,
candidatii ce vord fi re cum ') pregatiti sd-1 una la St. Demetrie, i alta la St. George , ca
slobdd la sate, ca sIi incpd a da invtdturd. la se adaoge in listi prissele enoriasifort... i sA se
copiil satelor lor ; iar cei ce se vor fi aretat nedestoi- scadd acei ce volt muri sii vord cddea in nedes-
nick i neprihnitorr de Invetaturd, sd pentru cd toinicid de a put plAti baniT otAriti.
sunt bdtrni, sti pentru c al mintea thinpitit, se-T foria otdrsce Anchd co lfa sd . nu aibd a o
departeze cu totuld din numruld candidatilDr. primi invtiitoruld dectii dupe semestre incheiate ,
ca sA nu se aducd pagubi satenilord , cndd tre-
buinta ard fi a se indeparteze'vre und inv6tAtort."
In Oct. 7. (Anesa Nr. 27) s'a adresata sub Nr. (Anesa A. 28.)
1013--1023 i in. 14 Oct. la profesorii din Rim- Acstltirculard e motivatd de adresa No. 1737
nicu-VAlcei, VAleni de Munte, Focsant, Cmpulungu din 22 Oct. 1838 , a Vorniciel marl cAtre Eforiii.
iard la Giurgiu , la 24 Octombre , circulara sub Anesa No. 29.)
Nr. 1055-1058 prin care Eforia trAMite tabe-
le lancastrice spre a se da ld candidatil Ind de-
prin0 la invdtAturd , ca se mrgd, se incpd a in-
vOta copiii pe la satele unde se vord fi gdtitt Cu adresa din 12 Noemb. 1838, sub No. 1950,
pentru acsta incdperi, sd unde vord fi case de Vornicia mare, (auesa No. 30), vestesce Eforil
Katd. a data ordine ocArmuitorilord ca prin intelegere
Pentru cAti dinteacesti candidati, adaogd Eforia, en D-nil proprietari ai satelord pe unde se vord
slobOiti acum se vord ails inteo plasd, D-ta vel da asela sA fad, punere la cafe a li se da lem-
(scrie profesorulul) chtre sub ocArmuirea pldsi unti nele trebuitre si a se indatora pArinta copiilor
deosebitd adresii mole va fi insocitii cu porunca cinst. ca sd le transporteze cu rnduld de la loculd ce
Ocirmuirl, i cu lista de numele acelora si de sa- li se va arka."
tuld in care ati se tie scla VeT da deosebitd in Acstd dispositiune Eforia, cu circulara No. 1236
milna fiescdrue i cAte und inscristi dupe modelulii a- 1251 din Noemb. 14, 1838,. o comunicd, profe-
Murat. Pre candidatil cel maT slabi la invdtdturd sorilord din judete spre vestire la invdtatori.
mai alesrz pre aceia fu acdrora sate nu se v'ord
afla nicr case de sfatil, sti vre o altd incdpere de
sc61A, se-1 mal opresci in scla normali, spre de- C5.te-va ople apoi Eforia cu circulara cdtre pro-
prindere, citA vreme vei socoti de trebuintd." fesoril din judete, No. 1305-1320, cere cataloguld
candidatilorti cu insemnare, pe Ifingd altele de :
1. In ce cud se as4lA .scla ? De e casa sfatu-
1) Eca acelfi trecutti eubliml ald far:SW[14W! lui s Inadinsti? sd de e chiar casa in care lo-
2

www.digibuc.ro
 10

cuesce invffcitorulii i (Intl este mdrimea acel Inca- scoli in satele lord ocupAnduse eel fna mula cu
peri ? indestuld aplicare la invetatura copiiler snteni. Ast-
2. Numele proprietarilorif satului , ca sn scie feld s'ati aflatd in irna trecutn intocmite 1975 scoli
Eforia cu cine are a conrespunde la trebuint. comunali, .unde au urmatd la inv4Aturn peste 33000
De la 141a 18 Noemb. 1838, Eforia mal trnmite copii".
table i prima data abecedare dtipe tabela alcntuitn, Atria cantata se aflmil actele pe care venom-
ca sn se dea In ninnile copiilord, care vor fi se in- bilul Directore ald EforieT s'a intemeitd tnsemnndd
vete cetirea la table, spre a se deprinde i pe la aceste cifre de 1975 scoli , i de 33000 seolari,
casele kr la acstA invdpturn. cAndil In Noembrid 1838 nu erati Anch nici (pee
Aceste carp nu se dedead gratis. infiintate, i In Decembrid se cerea abia casele de-
sfatit pentru scla, dar afiati1 pitstrate ase-
menea acte la dosare. Noi credemd cn aceste cifre
In 18 Novembre 1838, cu adresa Nr. 1988 erail pte luate cu aprocsimatiune, ca posibile, dar
Vornicia mare COD311111Cg, Eforiei ordinuld ce a dat Anch realitatea nu erat ele...
ocArmuirilor de scutire a Invttorilor de clad, etc. Ca sn v60 fin-cine marea parte ce optitnismul(4
de la proprietari cari se vede erad depart s. d'a pro- reclama din cifrele aceste , noi punemti aci (anesa
tege top sclele nascende (anesele Nr. 31), No. 33,) unit actit din :840 , adien dupe trecerea
Anchd a unul anti, in care scolile necesariammtre
urmad s fiit mai in burin stare decA]td in 1839.
In Decembre 2, 1838 , cu 'adresa No. 1189 E- Este raportulti No. 16, din 16 Maid, 1840 , ald
foria mizlocesce la Vornicia Mare, repetindu-I co- D-lui .prof. Jorju, din Bucuresci, insArcinatti cu re-
prinsulti circulArei cntre profesorii din judete cu viziunea sclelort din judetuld Ilfovt, adecn a ju-
No. 1013_, ca Vornicia sn ordone i din parte-i detului-mode/ii.
ocarmuirilord ca phat ce la vra viitae se vord El bine ! din acestil rAportil se vede en in judet,uld
zidi inteadinst case pentru scle , snese slobs-AA acesta era 56 scoli. Din aceste, revizorele constata :
vremelnicesce casele de Wahl spre a se tin6 bite- a) In privirea localulul en numai doue sunt In
Ansele salele satelord , i a nu se intArlia d'a se stare mai bunn, ca cele-lalte sate sd nu at case,
Incepe Inifetnturile comunale de cAtre mal susti a- i inveltorii nu aft ineeput s Invt.A In tinda
rtatii candidati. (Anesa No. 32). casei invdtatorului, sa In case In cea mat' prst
stare... Abin o singurn casa de sc616, din cele doue
CAPITOLULO V. mai bune, e ziditn dupe modelu in 1840 !..
b) Neel o sc616, cu mobiliert (cu band numai
Dupe ce Inirarnund cu cea mai mare fidelitate t- una (16111!) d'aceea revizoruld adaoge tristuk re-
te lucrArile relative la Infiintarea In 1838 spre 1839 treat" la fin-care satd : Pentru sela nee o
a sclelor comunale ruralI in Muntenia, vomil a- rostire !" La multe lipsiatt i tablele lancastrice.
duce pentru unii din anil urmAtori numai resulta- c). Candidatii cei mat multi nu cautt de sc6111.,
tele anuale constatate ca date de sclele aceste. 1 d'abiA tumid l'a aflatd invdtnda pe scolari adu-
Aia in 1839, la solemnitatea distribuirei pre- narea ; cetire frte slabn i mai preste totd
miilorti pe 1838 9 cetimd in discursuld rostitfi de Initntura de scriere, neavndil scolarii cele tre-
de D. Poenaru : buitrel
,Pentru sc6lele comunale ce s'ad leginitu a se Ecit oficiale constatatn starea sclelor sAtesci
intocmi pe la sate , dupa ce s'ad luatd mdsurile in 1840. No. de 1974 scoli i de 33,000 scolari
aretate In anuld trecutd , adunAnduse cf-va can- trebui se mangle aululd nostru ;. resultatele reale
didati de Invetntori dintre tireovnici, ce s'ad. &Rd inse nildeintristarn !
pe la sate, li s'a ficutd pe vrn bre-eare deprin-
dere la InvtAturn in sclele normale de prin ju-
dete, i tu irna trecutn acesti candidati ad fncut Una ant dupe aceea nu mered mai bine sco-
1) Ve41 Corierul Romineeed Nr. 111 anul X Vineri 7 Win 1838 lele. Cu raportuld D-lui revizord-profesore Jorp,

www.digibuc.ro
No. 10 din Martid 14, 1841, D-lut constata Efo- tema din 1838, de a inveta pre candidatT prin sc-
riel. ci : lele din orae. Eca In ce modd limpede se arta
pupa scirile aduse de revisorif plailoril... in- 1842 Mal 26, sub Nr. 54, de D. V. Jorjil profesord
In
Matura copiilord din satele acestul judettl... mer- de Ilfovd clit de putind profltad de asemenea in-
ge prea slabhi, atatd din lipsa incaperilord Otaturit diit candidati :
cAtd ti din nedarea celorti trebuincise... Tardia venire a candidatilord in scla i desele
(Anesa No. 34.) lipsirI face ') C3 se trcei anulA fara alirma eel ma
multi o lima intrga In scle, i ea acest chip
* nu vomd put agiunge se await multI inveta-
In Sept. 25, 1841, Anch nu se indreptase it- tort deprinl, pentru ca viinda aprpe de vremea
uld. AcelaT D. profesore adresza la acsta data otarita d'a se slobodi la satd, i mat lipsindd, a-
sub No. 52 altd raportd in care spune categoricti jungd unit de urmza numat o septamana i altiV
a In cele ma multe sate nu sunt auche scoh i nu wind nici mind... a
ca pe unde s'ail inceputti a se face, s'ati facutfi aa (dosaru Nr. 198).
de rele ca nu potd servi cu nect und chipd de,
*
scl. (Anesa No. 35).
Definitivemintre in 1842 build 20, revizorele pro-
*
fesord de Ilfovt raportza ca In llfov sunt no-
0 mare piedeca la progresuld invetaturel sate- minate 126 scolt cu 2164 elevi, drd In realitate
nilort era aceld perpetud Va-et-vient" ald candida- 100 candidati mat ;inn in case private, rele, ale
plorti i dsa lord schimbare. catt-va biett.
Acsta este nevoitt in 1842, Mal, unti and dupe
*
raportuld mal susd adusil, s'o recunsca i revizo-
rulii prefesorti D. V. Jorjti. Neel la Septembre 1842, nu erat luate rdsurt
Dsa schimbare a candidatilord de invetatort a- pentru locale, 'WA de care esistinta suilelor era
duce cea mai mare piedica in imbunatatirea o inchipuire numal. La acsta data earA1 ca i
sclelord satesci fiindd ca din cel int6ifi trami1 in 1839, 1840, 1841, revizorele profesore de Il
,
abia a patra parte se mal afla anch candidati i lovil raportza Eforiet sub Nr. 69 (Septembre
din cet schimbatt neincetatti se totft schimba i cu 1842) cA, : .

acestti chip nect odatii nu vomfi av nadejde a Intre piedecele ce optescti Inv6tatura copiilorti
ITODY6 put av invtatort deprinT." stent, lipsa de locale este una pr insemna-
ta, fiindti-a dupa ce anch pona acum nu s'a
*
Mcutd In cea mai mare parte apol i cele
in Maiil 29, 1842, sub Nr. 50 raportza re- ispravite tlindfi red fcute i laanclu-se ne-
vizorele catre Dori& ca : ispravite s'ati derpenatti" (anesa Nr. 36).
Cea mat mare parte din invtlitorI i candi-
dap ad Implinita cu rvna indatoririle ... drd *
multi din el din nenorocire ail Intmpinat multe Anuld 1843 n'a adusd indreptare. In Septembre
stanjinirt eu ne facerea anche a Incaperi- 22 aceld and cu raportuld Nr. 52, revizorele cere
lorfi, idin cele acute ne-fiindd potrivite en zidirea sclelorti, i arta ea cele ce sunt, snnt prea
trebuinta; cu lipsa de band i semi-cercurl ; cti mid i fiepotrivite ancit Incape abea tret band i
nedarea copiilord i cu neintimpinarea lemnelor in cercurile nu se pota lam In jost, cad cadd preste
vreme de frigo. Asemenea unit din el avenda diii band. Vedeti anesa Nr.. 37.
inlesnirt n'ad invetata copiI numai din incicireitni Aceea1 constatare i in 1843 di : desele schim-
cia lord." Cate scolT, dr, maI erad bune ?... bad ale candidatilort ce neincetatd urmza aduce
t
1) Vedemil finch6 pe multi denancia0 ci nu Wad ma1 arRatd pe
S'a filcutd in anit dupe urma mire laude de sis- la scedele normale, dupa nnmirea lor la sate...

www.digibuc.ro
 12

mare stinjinire invtaturel." Acsta cunstata revizo- In 1843 -- 2203 scoli si 43,079 scolarl
rele in 1843 Octombre 9 cu rapoytul Nr. 69, a- 1846 2324 47,688
(lasagna : iar mg multi iail aice (in scla ju- 1847 2309 48,545
detului ) mal nti condeiult ') si fiindti i top de
cuand si neavendt vreme a se deprinde In cal
cevatt la cetire i scriere, cumt vord put (es- Ca sii, se v4 cum aceste cifre sunt eronate, art
clama demnult profesore) invta el pre bietil 'copil ? trebui sti aducemt ci semele dt plata lefilort, state-
le de presint a invtItorilort, candidatilort din {IA--
care judett. Noi cercetarmt aceste state de presintg,
In 1843 Septembre 30 dupe ordinuld Eforiei se singurele care furl mai conforme cu realitatea
renduesct sub-revizorl de plsi. (Raportu No. 92 i Anch !... EI bine declartint far& cea mai mica
din Oct. 29, 1843). Omit de contralicere temeinicti, c neci pentru 1/2
din cifrele aruncate pe tabelele anuali iwprimate pen-
tru distributiuna premielort nu furti scoli si sco-
Anulti 1844 este re mal bunt pentru scolele lari in realitate...... Unt esemplu-done volt arta
satesci ? acsta.
Tott star:m sclelord stesci din Ilfovt , va res- In tabela pe 1846 se (pee c judetulfi Prahova
punde pentra tte judetele. av 169 scoll sltesci. Cum av 169 scoli candn
In (anesa No. 38) raportulti No 128 din Maid revizorii iu statele de presinta facute de ei pe
31 alti revizorului profesord de Ilfovt se vestesce E- luna Apriliti , state In care trecn si sumele cu-
forier Ticalsai stare' materiale a sclelort mai venite la scolile uncle nu erat invtAtorl , in acele
tte casele fiindfl nepotrivite ad trebuinta atitt state , Oicemt , arti !impede si verde ca nu e-
pentru mtrime, forma, catu i pentru sistar6. in 1846 trilunia Aprilit Iunit, nu 169,
cad 'Hide ali inceputt de acum a se drima." ea 100, ci numai 75 scoll i anume : 27 in plasa
In multe sate in loct de a se clfidi sc6le din Filipescilort, 17 In plasa Campulul, 16 plaiulti Pra-
nod, s'a cumpAratt dirtmAturi de case de la sti- hovel si 15 in plaiult l'Arsorului! = 75. Se se
teni si proprietarl. scad acum din aceste 75 scolile cele vacante dupe
Ori ee meremetd se va chipzni a se face inssi lista aceluiasl revizore-profesore (7), i volt
acestora va fi de prisost dar de veo cAteva ca- reminea 68 moll. Cum era deci posibilfi ca 68
se si aceste nu ate mrimea potrivit qui dr scoli aibii 2355 scolari ?... Punendd de fil-care
ca se pta aeestd judefd av seoli si o mizlocit. de 15 scolari putt fi in judetult Pra-
se dee casele ce suntt facut de case de sfatil hova 68X15=1020 .scolari celt multt , cu cifra
si se se eladsea seoli din not crag si suntt si ail scoll
celelalte mizlocid esageratt.,
ce mutt numal uNite cu pari btuti in pmntt satesci care at numal cAte 7-10 scolari.
i lug neingrIdite, st, se &Arne si Eat se prefaca Tott ast.menea este, de esemplu, ID judetuld Me-
potrivite cu trebuinta." hedinti , unde tabela pune 263 scoli si 5026 sco-
lari. Lista lefilort probA din contra cI n'a esistatt
citti 165 scoll si nch cu scadere de 19 va-
Dc este inse se credeMi cifrele date de Efo- cante, adecli 156 scoll. Judecese de No. scolarilort !
ria la ocasiunea, impartirel premiilorti si pre mai D'art fi posibile s punemt cite 20 de scli Anche
multi anni, apol invttura atenilor at Blatt ast- nu ne-amil urca decitO la cifra de 3120 , r 'nu
felt de 5026 scolar1 !
In 1841 1986 scoli i 47,516 scolari
, 18422) 2213 48,711
1) i dupe o 1nn, ane orl o sibtliman, era trimie la sate so fn-
vete el pre copil il
1) fa an discursil ce D. Poenara thin la 1842 la frnpArtirea pre-
millord, pre care D-l0 bine vol a ni-ld /comanica, aflamd hue ci-
frele 2107 scoll 0.41,639 copil... Care este cifra esacti?

www.digibuc.ro
 13

CAPITOLULO VI. Insuficiinta legiuirel celel none din 1847 pro-

mulgata de Domnitoruld George Dimitrie Bibescu,
De /a 1847 pind /a 1855. o reeunoscu acesta chiar fn acelAsT anal ; ad in
Annu lt 1847 velu nascerea uneT noue lee pen- Septembrit 9 promulgt cu officiult set No. 32, tint
tru instructiunea publict. ') Nu potemt aprecia felt de Regulanientii , complectAtort si esplicAtort
cu Inlesnire motivele acesteT .noue legi. Celle ce legiuirei. Relativmintre la scolile siitesci (17efii a-
se scrit si se lict despre sclele sttesci p'atuncl art nesa Nr. 40.) art. 2, lice cA se vort Infiinta
pot proba ct: aceste scoll nu eraii de loct cores- scoli In ate satele care v.prt area unt numrti
poi-14;160re cu sacrificiele pentru dnsele ; e destult de familil de la 50 in sust. Se pott plea
st amintimt et unt bArbatt ca D. Eliade RAdu- de acesie scoli si In satele alit Wort numrt de
lescu scri In Curierult romanesct din 1840 : cum familil va fi maI mict de 50, cAndil vre tint ase-
ca InvtAtura In sclele romAnescI era forte scd- menea Batt, nefiindt depArtatu de altult decAtt
dutd, aa. cll., Oice D-luT, cu greil arii fi gasita ci- celt multt cu vre 1000 stAnjinT, se vott putea
neva net scolarti, care sa scie scrie cu o orto- uni ca st tit done st treT sate o singurt. sclt...
graft re care, hotarita qi chipsuitcl." Art. 3 ald officiuluI stabilzt programult Inv-
Ne tememt eu tte astea cA nu nivela cea jos- tAturilort In scolile stesce (17edl Anesa Ar. 41.)
nicA q instruc iuneT din scoli, ci motive de natura Art. 5 ottrsce timpult de Inv4Aturt In sclA
mall putint patriotict, at preselutd la confectiona- la sate de la 1 Octombrit 23 Aprilit.
rei acestel lee. Inteadevrfi legiuirea din 1847 Art. 6, 7, 8, 9 regulzt, revisiunea scolart. Pro -
promulgata cu officiult din 21 Februarit No. l 69 gramele anecsate la acestt officit si anume celt
nu putea avea pretensiunea In 10 articole ale see cu litera A imparte scla siitsca In treI despArtirI
sti coprindt. maI mult decAtt legiuirea din 1833, (Vedl anesele Nr. 42.)
In 250 ! AtAta numal potemt constata In favrea
*
acestel none lee scolastice, et prevede , cumt nu
prevluse legea din 1833, cAte-va articole In fa- Revolutiunea din 1818 trebuia naturalminte st
vrea sclelort Wesel si anume art. 3 si 8. se preocupe de reorganisarea Invttnintulul In Or-
Pant la data legiuirel din 1847, cum s'a vt- rt. Pe cAndt In Moldova ea ocasiona Inchiderea
lutti din actele maT susd aduse, Intemeierea sc(5le- AcademieI si a maI Wort sclelort orAsenescI, in
lort sAtescI relema pre unt alineatt, furesiatt de partea de dincce a Romaniel, locoteninta dom-
nu scimt ce suflett generost, la art. 362 sectiunea nscA institua o comisiune insarcinatt, ea intocmi-
III-a din Regulamentt, articolt care s'a modificatil rea organisArei instructiunel puhlice". Deja en de-
prin legiuirea din 1833 asupra protopopilort si cretult Locotenintil No. 505 din 1848 Septembre
preotilord. In acestt articolt se hottria in fay& 2 s'a adaost la sccilele din Radu-VodA si cea din
rea cAntAretiloril de pe la bAsericile din sate drep- Crajova cAte unt aid treilea institutort pentru Cl.
tuld de a Primi pe totil annulii : Din magazia de Iv. (Velf anesa la dosar No. 484 din 1848).
reserva a satului cAte duoe chile bucate bentru Desideratult guvernamentuld provisorit alt repu-
hrana long si cAte duoI le! pe annt de fie care bliceI romAne nu se realist, cAcT, cum se sciA, du-
enoriasit slitnt And cu Indatorire d'a 'llvta rata acellul guvernamentd nu i dede timpt a 's1
copii satului carte si cAntArl." Implini misiunea ce 'sI Impusese. Si era multti de
Noua lege din 1847, mArgini InvetAtura prin flcutt, cad in realitate mal nimict nu esista In
scolile sittesci la cetire, scriere, catihisulii 0 cele inv6tAmntuld sAtesct : Nu esista locale de sa-
d'anteiii opera(iunl aritmetice. (Vell art 3 din le, dovdA circulara Eforiel din acelt annt Iuliii 7,
lege). In dispositiunea Eforiel din 1848 Martie cu No. 748-761, prin care recunsce trebuinta
21 era prevlutA si Inv6tAtura lucrtiril campului de a se clAdi din not Incliperl de scal prin tte
i Economia easel, va sit licA, In 1847, o scAdere satele judetelort (Vell anesa No. 43); nu esistati
legala intemeiati constatartma in nivela instruc- mal multt invtAtori, sd celt pucint, indivis1idemn1
thine si educatiunel sAtenilort. de acesta nume.
1) Vecit Anesele Kr. 89.

www.digibuc.ro
 14

* numele Iola pentru onrea familielorti ce ara pot

av aceia.
In Noembria 1, 1848., dupg, aderea guverna- i

mentuluT revolutiuneI, o reactiune Wit de tnarginf *

lovi InOttimentula In genere, ra pe cella stesca In. acelasi anna 1848 Noembria 25 sub No.
in particulara. Dupg ce cu circulara No, (a- 1104, Eforia sclelora incheig una jurnalt (VedI
nesa No. 44) Eforia scrise ctrg Prefectii de ju- anesa No. 46) priu care dA, a Intelege Intre altele
dete a : Luanda departamentula. acumil sciintg di urmzA a se ocupg cu organikirea din not
cg, eandidati1 inv6tAtori de sail .... atAtap pe vre- a InvOtatureI publice Este organisare i or-
mea trecutelora eveneminte ail fosta de celle me ganisare ! Intro acestea, ca slt aibg aera cg face
sisternatice cdpetenii a felurtelora r.sbungtdre i ceva pentru scle, Eforia cu raportuld sea N. 1199
turburgtrc mi,cgri spre a revolta pe totT cei in- cittre cgimdcgmig, cern aprobarea de a insrcing pe
clinati cu d'enii " apoi dice ea aflata cumil cg unif din profesorl ca, In lipsa de clase, scolile fiindd
acel invAtatori nu incetzg indemugrile scandalOse inchise , s compung fig care In specialitatea sea
de a intreprinde veri e mizlce netrebnice ca sg (Ate o carte destinatg pentru invatAtura publicg, cu
propoveduiscg, i sg, aducg, in rAtticire pe locuitorT, conditiune sit li s urmeze lefile ce ad avutt in
urmare cu totula improtiva duhuhri i cugetuluI trecuta Ong la deschiderea sclelort. (VedT q.nesele
pgrintesca aid obladuirei," conchide apoi ac au- No. 47 i 48). Ghipzuirea Eforier [supuinduse
toritate scolarg cg prefectil A cerceteze i pe can- sfatulu! administrativa estraordinara , acesta nu
didatil carii iar afla cg ad luata cea mal mica parte o aprobg , ci cera (Vedl anesele 49 i 50) cg E-
In acele lucreiri 0 urnzarir nepravelnice WI ca foria A 1' supung mai Antia lista profesorilorit
mal intreprinda prin tainice mizlce asemenea cu- c u aretarea cArtilora ce se iusgrcinzg a face (a-
getarl... pre aceia numitI decAta sg Ilndeparteze.' nesa No. 51). Acsti cerere Eforia a indeplinit-o
Asemenea persecutiunT sunta numal inceputula in Ianuaria 28, 1849 cu raportula No. 58 cgtre
noueT sisteme Introduse in trra. ministerula Oultelort.
Nu se incheig luna Noembria 1848 i Eforia NumaT In 10 Maia, 1849, Eforia primi de la lo-
cu circulara Nr. 1053 1067 ordona tuturora cgr- gofetia bsericsci (anesa 52.) adresa No. 2644,
muirilorii judetene (Ved1 anesa No. 45) s in- prin care vestesce aprobarea prin decretula cgimit-
chidg immediata tte scolile. i de oraa i de sata : cginiel No. 1916, a chipzuiril Eforiel relativg la o-
7) atta pentru lipsa localitatiloril de scle, cgta i cupatiunea profesorilora earl n'aa clase, ca scrierea
pentru aceea a profesorilorti carI se deprtzg, din de carp didactice.
posturile lora." Eforia otgrsce In fine ca s In Main 20 , annula 1849 , Eforia temndu-se ,
nu se mai adune cei 2 lei de famili pentru plata pare, nu cum-va se vor fi 01161)&1 Ina scol1 pe
InvAtAturei, Ora reservele din acst dare sg se tilt- la sate , (anesa No. 53 scrie prin circulara No.
mit la casa el'. 380 396 cAtre prefect1 ca sg, inchidg tte casele
AcstA mesurg Eforia o supune tota in aceea1 de scla i se pecetlusc in ele tte mobilele de
di cu raportula sea No. 1072 Noembre 1,1a aproba- sag.
rea cgimgcamiei.
*

CAPITOLULU VII. In deerta ant aduce aci mal multe documinte

relative la lnytmntult stesca intre anniT 1848
De hi Noembrit 1848 Ong la 1855 a fosta i 1855 In tra Romnscg ; ele tte smng 1
tot,. t utpulit ca s se pird i putinula capitala din tte conchidema la urnigtrele : prigonire in
ce se adnnase de instructiune i educatiune in anniT contra Invtatorilort in genere, Incetare complectit
din urmg. Este admirabile purtarea corpuld In- a literature! didactice , lncetarea tuturora scolilora
vttorescil In acesti tempi. Dosarele abia pstrzg In genere i pe Ma va tempa in speciala a se&
probe regretabile de umiliatiune i abjurare, de la lelora inceptre siitene.
unula oa doI individi di1 profesorl ! TAcema

www.digibuc.ro
 15

CAPITOLULU VIII. de scoli pe Mrtie , in Noembrin 1855 se ins-

titui conformil 81 din lege, o sc611 speciale pentrn
In Moldova, insA, Domnulg Gregorie Ghica, nu- pregAtirea de InvtAtori satesci, unde se primirl
mise in acestg tempii o comisiune speciale pentru scolari absoluti de 4 classe primare si In curgere
redactarea until regulamentfi alii instructiune pu- de unulg -sea duol ani li se predarA sciintele natu-
Nice. Acestil regulamenta deveni la 1850 lege si o rale, repetitiuni din religiune, gramatica etc. peda-
lege care va onor d'apururea domnia lui Grigore gogia i didactica, esereitAndu-se totg de o-datA
Ghica, cAci ea stabilea gratuitatea instructiunei pu- scolarii la predare in sc6la Inceptre a lipitA
bliee pentru ori ce RomAng , (. I), prevedea stabi- instant ula normalg.
lirea de scoff de Agricultzurd , (. III), Industrid Se comparAmil inteung tablog sinopticg capacita-
Mesera, (. IV), fAcea din invtAturli o conditiune tea InvtAtorilorg din ambele provincii romAne:
de. admisibilitate la functiunile publice (. IX) , se
)cupa de cArtile didactice ca elementg primordialg In Muntenia In Moldova
in sc61A (. X), si in specialg pentru invtAtura sa-
telorg pentru Antia datA se legiuea peste Milcovg Cunoscintele cerute de Cunoscintele cerute de
cA : In satele fia-cAreia plAi si in apropierea cen- la candidata de invd- la candidata de 'My&
trului celui mai Impoporatt (. XVI) se va stabili tatorl. ttori.
1) Cetirea I) Patru classe pri-
o sc615, elemental* a In fine programulg sclei sA- 2) Scrierea mare in care trebuia se
tesci va coprinde : Retigiunea , Lectura , Scrierea, 3) Patru regua de a- se invete:
cele 4 regule, cunoscintele practici de faceri de con- ritmeticd 1) Lectura.
tract , petitiuni , etc., in fine cunoscintele relative 4) Eleminte d geo- 2) Scrierea.
la iudustria agricola i domesticA, la arpentagia, la grafid generate 3) Catihismul i isto -
Tasur; etc. etc. (. XVII). AcstA lege a lui 5) Doue lug de aile ria Santei, vechiula
practicei pentru metda noula testament.
Grigore Ghica , stabilea inteung modti indirectii si lancastricd 4) Gramatica romand
obligativitatea instructiunei publice otArAndt la . dictando.
20 el : locuitorii vorfi put trAmite copii lorg 5) Geografia, special-
la sc6lele ce le vorg veni mai la indeminA , si nu minte a Romeinilorii.
vorri fi nee de cumg obligati sA-I facA a se duce 6) Aritmelica 'ntrgti,
la acele ale oraselorg, dca se afiA alta mal apr- esercita de calcula.
7) Cunoscinta msuri-
pe de locg si dca le. vine 'mai bine va sl OicA, lord, greutdtitor i mo-
cu alte cuvinte, locuitorii avg numai voia ag a- netelord.
lege sc6la drg nu si de a nu da copii la Inv- 8) Lectura si scrierea
tAturA. in limba
9) Estracte istorice de
biografii isloria ter-
ra pe scurta.
De la 1850 pAnA la 1855 guvernAmntulg mol- 10) Esercitil de me-
davg s'a occupatg cu reorganisatiunea dupA noua morid.
lege, a invtiAmAntului secundar si primarg de ()- 10) Un an de stu-
rase. Numal in 1855 se aiizA in Iasi la organi- di teoreticd si practica
sarea scleloril sates& In 1838 ung zelosg mi- in institutula normal.
nistru din lAuntru, cum s'a vNutg, scri cArmuitorilord Diferinta dintre capacitatea cerutA de la invtA-
munteni sA facA scoli sAtesci prin tOte satele, pu- torii sAtesci din Muntenia si aceea a invetatorilorg
tint preocupAndu-se de sunt pregAtiti InvtAtori, sAtesci din Moldova este astA-OI esplicatiunea cea
localuri i cArti (!) mai lAmuritit a rid,icatei nivele a sc6lelorti din sa-
In 1855 in Iasi se procese d'altmintrelea. Cana tele de peste Milcovg. Pucine, dr mal bane !
fu vorba de organisarea sclelorg sAtesci mal
Antig se preocuparl de invetAtorl i de publi-
carea de cirti ; in locii de a decreta 2000 1) Vedl 25 din lege.

www.digibuc.ro
 16

CAPITOLlall X. GLASA II.

De /a 1855 ptintt 1867.
1) Cetirea.
La Incept' lt annului 1855 Oared in trra ro- 2) Scriere dupa modeld de Oa1igrafi i didaudo.
mansel inaintite unele lucrart doviditre a unel 3) Prescurtare din Istoria Ana.
salutare reactiuni In favrea sc6lelord satesci des- 4) Eleminte de Aritmetica : Celle 4 lucrarT cu
fiintate In 1848. numere intregT.
Inca din 7 Februariu 1855 Departamentuld ere- 5) Catihismuld.
dintei comunica Eforiei scdlelor scinita ca Domnuld Eforia vestesee prin circularea sea din 1855
Stapanitord, asupra referatului acelul Departamentt Maid 6 No. 637-641 catre comitetele scolare din
cu No. 148, insocitil de ald EforieT saelort en Gorjft, Dolju, Mehedinti, Vilcea, i Romano Pt Invoirea
No. 1409 din 13 Decembre 1854 otingatord de data unora preoti de a deschide sae prin sate. .

remasitew ce p.retindea din contribatiunile a cate 2 Da Episcopia nu urmaria simplu deschiderea

lei de familia ai candidatilord de sate, (anesele No. 54) saelord ci remunerarT pentru preoti. Ea cere
prin adresa No- 606 din Maid 16, 1855 lefe pentru
a bine voitd a aprob re'nfiintarea de scoli ste-cl.
Departamentulu credintei r6ga (Mr Eforia sa gra- preotii ce at sit deschida scot! satesci. La a-
b6sc a. a organisa In scurtd tempt sc6le .satesci." csta cerere Eforia respunde In lunid 3 cu adresa
No. 849 a : Nu are mizice spre a face remu-
'wrap preotilord i a socotitd cSl sfintia lord
ca,
Eforia procede dupti, vechiuld obiceid ; ea nu se preetiT, luandi1 sarcina instructiunii copiilorti din
preocupa dealt In modd frte secundar de Io- sate, at voitil a Indeplini o datoritt crestinsca.'
calli si de InvdtatorT, ci asupra adresel provocat6re Nu avemti sciinta di In urnia unni astfeld de
a Ministrului credintei decide : sa se ail Visteriei respunst sa se fi Infiintatd scolT stites0 de preoti.
sciinta de numdruld satelord i targurilord din fi- Thad singurd raportd de la administratoruld de Me.
care judetd care ail familiT in No. de 100 si mal hediuti cu No. 7386 din Tunid 11, 1855, ar6ta
multd (anesa No. 55). cli deputatit satului Brosc'zr i Bnju *tare Intr6-
Vistieria triimite in 28 Februariti 1855 en a- ba : cine s platsca preotilord dascali lefilt ? PA-
dresa No. 1288 listele cerute, lard Eforia Incheia rintil copilor ce ad copil la scla, sll top la o
asupra adresel acestia resolutiunea : Mudd se volt lalta, si cate citt ? si de trebue sa, se repare casa
deschide scaele se va lua In bagare de grill al- de sela si de tine ?" La acesta raportil Efo-
turata lista." ria respunde: ca acelord sc6le nu li se da nici
o subventiune din partea Eforiel, nici In privirea
remuneratiunel preotilord, nid In privirea repara-
Episcopuld de Rninicd, intre acestea, audinda ratiunei caselord de Tftla. (Ve0i respunsuld EforieT
de lucrrile pentru organisarea de scoli satesci, cu No. 1185 din Angustd 1, 1855).
cere de la Domnitort Invoke ca sa deschida scoli
satesci preotii pe la sate. Eforia vestesce in
23 Aprilid 1855 acestul Episcopt ca se invoiesce Mai duoi anni trecuse de canda se ordonase In-
preotilord de la unele sate, ce dup cercdare va fiintarea de scoli Wesel i nimica in renlitate nu
socoti capabil, Sit deschida scle de sate, In care se dobandise. Acsta Indemna, se pare, pe Dom-
sa faca studiele Insemnate In acestd programt nitoru ca In Septembriu 1855 sit mal restrkgi
numeruld sclelord, pe harti projectate, hotarandti
CLASA I-as ea In toed de a se Infiinta scoli prim t6te satele,
0, se deschida : scoti centrale stesci prim fiti care
1) Silabire, Cetire, i Scriere. judepii, pe uncle dorinta se va area qz trebuinl
2) Invdtatura pe din earl a rugliciunelord. va doved."
3) Deprindere la scrierea numerilord aritmetice. Eforia, care la Inceputult annulul ceruse de la
4) Principil de numdratd si calculd din &du. Vistierie lista de satele din trra, Intrebit acumtI

www.digibuc.ro
 17

cu circuliirile No. 1316-1330 pe comitetele seo- inceputg ca candidatii de inv6tAtorT sl trci ung
lastice : Cate sate fruntae se aflt in coprinsulg esameng prin care sA se verifice dca sunt capa-
aceluT judetli, i ce populatiA are fiA.-care i la care bill de insArcinarea lorii."
din eile dupa pArerea comitetulul, arti fi mal de Premisele adresei D-luT Cturpinnu ministrulg
neapAratA trebuintA a se infiinta de o 9mg data credinteT, arg A indreptAtitg pe nesciue s. ascepte
sclA comunalA ?" - - In fine urmArind de la co- alte conclusiunT6 RN a fAcutd Eforia, Oicea domnia-
mitete adunarea listelorg satelort, Eforia deschide sa, de a deschide concursg dada bine scie Eforia
in Septembriu 24, 1855, publicatiunT in Vestito- cA nu se Oses0 dedtg cu anevoiA mare profe-
rulg RomAnescg pentru concursu de ocuparea sc- sorT de judete, necum sa se gAsscA invtAtor1 pen-
lelorg sAtescl, tru sate cu mica WA ce li se acorda ; p-luT arg fi
tti, in extenso .publicatiunea Eforiel : pututg adtiogi : cu lipsa de sAtenT care 0, fi trecutg
Conformt inaltel Mariel sle resolutiunT, datA la celg pupal doue clase primare. Canclusiunea logi-
raportult onaratuldi departamentg alti credinteT cu c& era : sit se pregAtscA invqtorT inteung tempi"'
No. 148 din annulg urmAtorg i alg acester Eforil dat pentru scideTe ce erag a se deschide Zeluld
cu No. 149, din 13 Decembriu annulg trecutil, ut- patrioticil impinge pc ministru tine sA licA EforieT: luatT
mAndg a se deschide scoli sAtescI centrale -prin fia- pe cine s'o intmpla , dati-T titlu de inv6tAtorti 1,
care judetb, se publica ch la 1 Decembriu viitorg fiat-tu x , 0, se fad scedA. Eforia se speriA ea
se va deschide la Eforig, concursti pentru institu- insli de realitatea negativA a concursulul i se grA-
toriT ce sunt a se ,numi la aceste scolT. Cunos- bi a respunde ministrulut Credintel la adresa ma!
cintele ce se vorg cere de la concurint1 &ant : susti adusA d : Eforia are ttA vointa de a infiinta
1) Cetire, scle de sate; cA concursulg candidatilorg n'are de
2) Scriere, objectg decitg a se esamina concurintii dcA ag
3),Religiune, Istoria santa i Catihismulti, calitAtile neapAratg trebuincise spre a fi institu-
4) Eleminte de Gramatica romAnA, torl la sate, cl prin urmare pArerea acesteT EforiT
5) Din GeografiA: divisiunele principale ale globu- i fl onoratuluT departamentfi nu sunt neunite ,
lui i ma in specialg geografia trrel cu cunoscinte precum se esprimA azelg onorat departamentu , i
istorice. cil in fine onoratulg departamentti, fia incredintatd
6) Aritmetica : cele 4 lucrAri , uumere complesT, d acst, EforiA posede vointA... spre a face totii
sistema greutAtilord i msurilorg din trrA. ce este cu puting din parte'i spre infiintarea sc-
7) Cunoscintt de phigAriA i din geometriA, apli- leloril de sate." (Vell adresa Eforid No. 1799, No-
tatinne la msurAtrea pognelorti. embre 23, 1855).
Trd lle dupit acestd respuns4 , Eforia institta
o vomisiune de profesorI, compusa de D-nii Massim,
In Octombrig 22 , acelaT ant 155 , departa- George Popu i Alesandru Popu, ca s esamineze
mentulg credintiT scrie Eforiel cu adresa No. 6075, candidatiT pentru reinfiintarea sclelort comunale,
(anesa No. 56) : cAtg insA pentru msur luatA care candidatl 170111 incepe a se infAcia la Eforie
ca prin concursg sA se algl inv6tAtor acelorfi scoll de la 1 Decembria viitorg i resultatulti esamenu-
(sAtesci), departamentulg nu este de pArere, pentru lui slRi comunice EforieT, etc.'
onorata EforiA cunsce insAT en cAtA dificultate
se gAsescii concurint1 pentru posturi de profesorT
nude folsele suntt mal marl , in -vreme ce pentru Resultatulg concursuluT fu celg prevNutg de mi-
invtAtori de sate nu o se se gassea ned nisterulg CredinteT. Comisiunea esaminAtre rapr-
o-data;; prin urmare este rugatl onorata Eforib. tzA cu adresa inregistratA la No. 1876 din 7
ca, lama in consideratiune aceste ImprejurArT, a- Decembre 1855, cit s'a presintatil numdi dout can-
nume neapArata trebuinta ce este de a se infiinta didaty pe carT esaminatg dupg programuld
cAtg maT curndd acele scolT, sft bine-vosd a de-
pArta orT-ce piedicl aril mizkci cAta mat in grabl tug1)Eforie1
Departamentul Credintel, No. 7378, Decembre 20, 1855, al-
petitia a 4 jun1 Romn1 care ceril ea fii candidati:
punerea lorg in lucra re si a se multAmi acum la Resoltgia: se va respunde cli pentru organisarea soilelord de ci-
3

www.digibuc.ro
 18

publicata L concursa. Eforia veIenda asemenea re- tarea de scoli prin preop pe la sate, cu resolutiu-
sultata, amn pe alt data pe eel doui concurenti nea Domnitorului : In deaprpe bagare de gm& i
se otri se iea o mesur mai radicalA. Ea su- chipzuire a Eforiei sclelora."
puse Domnitoralui cu raportult No. 1910, din 9 Episcopula cerea de la M. S. Domnitorulti
Decembre 1855 , o chipzuire noud urmatrea pentru cele ale gece scoli ce ati (Voda) chipzu-
(anesa No. 57). itd a se Infiinta in fig-care judete sa fig. aqate
1) In capitala fia-carui judetti se va deschide In satele ce se coprindti in allturata lista opoi in-
eke o scola normala pentru Invetatura candidati- dica i preotii care se gasira destoinici de acele
lord Invetatori de sate, scoli, i cere s poruncesca Domnitoruld
2) Directiunea 1 facerea lectiunilort in fia-care rea inceiperitorg , otitrindu-se totd de catre M. Sa
scola se va incredinta unui singura profesord cu i lefile" ; mal cere ca totti-d'auna QJseie scoli
on orara de lei 500 pe aiba Invetatori clerici i sa prte numirl de scoli
3) Numai din satele cu 100 fanii1i cclii patina beisericesci. Mai adauga dupti aceea, s se dea or-
se va lua cte una candidatti dina octirmuitorilort st esecuteze pe cntaretii i
4) Alegerea candidatului se va face de ensu1 paracliseril, ce nu a ra Intelege s mrga de bung,
profesorulti normale de judep. Acesta pro - void la seal&
fesord se va prembla spre acestfi sferita in fiti.- Eforia cu raportula No. 75 , din 27 Ianuarifi,
care satd i va indemna e junil ce i se va Ord 1856, respunde Domnitorului tu privinta cereril E-
cu bune dispositiuni naturale a hnbrAcia cariera piscopului de Rimnica, car indata ce se va aproba
de Invetatori. raportula ei cu No. 1210, din annula trecuta , a-
5) Candidatil nu se vorti lua decAtti cu buna- tingAtorti de Infiintarea sclelora de sate, va chip-
voia lord i numai In verst de la 16 pin la 20 zui ca , la alegerea institutorilora aceloril "sae,
de anni. s se prefere preotii earl vord are o capacitate e-
6) Candidatii unui judeta voril urma In scla gala cu eel laici , ins preotii institutori s fi in
norrnal de la 1 Aprilia pina la 1 Octombria, rd privinta instructiunei de a dreptuld sub ordinile a-
de la 1 Octombriti pina la I Aprili fi care can- cestei Eforii , carea II va nami numai dupa una
didata va da lectii in scdla satuliff sea. esamena ce vorii da Inaintea comisiunei ce se va
7) Profesorula sclei normale va fi datorfi in cur- rendui de dusa i Eforia va av dreptti a'T disti-
said celorti 6 luni de iern a se prembla prinju- tui totd-d-una dada null Nora implini datoriele
de In revisia, scdlelora de sate, observnda i In- de institutori."
dreptindii pe candidati n predarea lectiilorti.
8) Fi- care candidatil va fi datorti a urma In
seta normal cinci anni. Ne e de prisosa a mai 4nira aci vanele cores-
Eforia cere in fine ordine catre departamentula pondinti urmate Intre Ministerd i diverse a utori-
din Mantra pentru cldirea de sae dupa anesa- tati In curgere de mai dol anni de Oile. Destulti
tula plana... este pentru istoria nostra sul aretama cul trecu
i annul a 1855 i 1856 i 1857 mai tota MIA s
se fi realisata mcard u sal satsca ; numai in
In 22 Decembre, acelaqi annt, 1855, secretaruld acesta. de pe urma annd reincepu lucrArT pentru
de state cu adresa No. 5058 , scrie- Eforiei alAtu- re'nfiTntarea scoliloril satesci. .
rndil copia dupa o adres a Episcopului de Rim- Prima lucrare ce anima in dosarele eforiei rela-
nicti cu No. 1648, din 8 Decembre, pentru inifin- tiva la acsta afacere este din 19 Ianuariu 1857.
Acsta este o adresti, a Ministerului Cultului i in-
tre Vora a Mudd la Domnd raportuld loa No. 11 dupe Mid- atructiunei publice din Muntenia ea No. 237, care
rea medal raportd, Eforia va Mee eele:cle enviiu(3. Jar dintre can-
didati nu ea infalifalti la Eforiii deofifd dol la ciioa ce era otdriti vestesce Eforiei saelora i' I alatura copia dup oficiul
peutru esamend, care read esaminatil indatd, si li-s'afi data volA sit se re- caimacamului Alexandra Dimitre Ghica cu No. 12 din
,ntrci la loCnirl. !Ora, Ci se voril 1usciina despre otrlrea Eforiel In
a lord privinti.
11 Ianuatia 1857 pentru redeschiderea saelord
(NB. Doi din 4 reciamanti aunt toemal cel deja esaniingi. B.A. U.) stesci. Ministerult adaoge Eforiei invitare s iea

www.digibuc.ro
 19 .

dispositinni pentru aflarea i alegerea institutorilort

trebuitorT, anuntndui cg eld a luatil intelegere cu
Ministerulg din nguntrn pentru reparatiunea scole- In censecint cu oficinlil de mai susn in estractg
lorg ee vor mM fi esistnd i reclitdirea ce- adusti, Eforia inaintzit publicatiunea (anesa No. 58),
loril din nog dupg trebuint (anesa No. 57). prin care intre altele spune, spre a putea pe loct pane
Oficiula citimgcamiel othria infiintarea sclelorn in lucrare patriotica dorintg a principelui caimacant,
stesci, incepnd de la satele cele mai multil po- de o cam datg nu va cere la numirea de invtti-
pulate, i pentru acestg scopt ordona Eforiei sg, des- tori decAtti a sci sg citscg i sg scrie, catihismulti
chidg contursu pentru esaminarea candidatiloril cari, cele 4 lucrgri din aritmeticg. Nivela viit6re a
ggsinduse destoinici, It se numscg institutorl, fo- candidatilorg o stabilesce publicatiunea asfeln :
losinduse Eforia de preotil bsericilor sgtesci, acei Cetirea, Scrierea, Catihisinula, Istoria santd.
care la India intocmire a acestorg scle a fost Din geografie : Divisiunele principale ale globulA
preggtiti (?) a fi invgtatori. Geografia Europa 0 mal in speciatii aceea a trrel
Institutorii steni vor fi indatorati si nu lucre romecinescI. Din aritmetica: Numerite complese,
vra pgrnintuln, sg mrga la scla cutralg a jade- sistema greuttititorii i m'suriloru din Ora CT-
tului, unde volt urma subt de aprpe directiunea noscinte de pluggrig i din geometrig aplicatiune la
profesornlui a se imputernici i a se desaviri mesurg,t6rea stiajinilort i a pognelorn.
la cele ce ar ma! fi de lipsg pe timpuln ce se va
ggsi de Eforig ct este de ajuns. Se va publica in
OM terra cg, toti acei care pe viitoi vorn voi a In urmarea acestei publicatiuni Eforia scaelorii
se inrola intre candidatil de ingtitutori fig datori incheia ju 18 Februarin 1857 Jurnaluld cu No. 9
sn,

a urma invgtturile c6lei centrale de judet igg- (anesa No. 59) prin care otrsce In' vedere en fon-
sindu-se destoinici, se vor mimi institutorI In lo- &rile 654814, par. 26 anuala contributiune a sa-
curl vacante. Ping, In primgvara viitre se volt telorn pentru instructiune, infiintarea a 2,000 scoli
repara incaperile'de sc611 ce s'ag fost infiinlatd pentru satele eele mai populate.
care astg4i sunt in derpanare ; asemenea unde nu Intre acestea in 26 Februarin 1857 Eforia pri-
vorg mai fi esistand asemenea cldiri s se ingri- imi adresa episcopului Filoteiu de Buzen en gr.
j6scft a se gsi mncilperile putinci6se. Cgrtile ele- 357 (anesa No. 60) prin care observa ekti tie anevoig
mentPri , ce se volt. (Agri pentru invgtatura copii- este ca candidatii de invtigtori s. via spre esa-
lorg de sgteni, se volt vinde lor cu eel(' Mai mien minare la Bucuresci i vestesce cg Pr. St. sa a Indem-
pretg 1 se volt da gratisg ta cel sgracl. Fig care natil pre preotil eparchiel sle sg se fad" ei invgtg,-
proprietard va fi de aprpe privighietorfi pentru tori, dectall cere de la Eforig s ineuviinpze es-
buna stare a selelorii i silinta institutorilorti, in- saminarea born in capitala fig- cgrul judetd de cl-
telegendu-se pentru acest sfritn cu profesorele tre -profesorii respectivi d'acolo.
districtale. CitrmuitoriT judetelord sunt chigmati La acst cerere Eforia respunde In Martie 15
de aci In'ainte a avea cea me mare silinta la in- ca adresa Nr. 405 cum cg va profita Ja tempg de
aintarea invntigture i moralei in judetele born, ea bine-voitrea propositiune a episcopului.
merite cu denadinsulii titlulg de preedinti al
comitetelorr" de instructiune Sumele ce se
volt aduna pe annuln curentti i in viitorn din cei De ce eforia nu profitt in data ? Ni se pare cit
cite doi lei de familig, se vorti *versa regulatn In din causit cg dupg publicatiunile argtate, iriti nu
casa Eforiel scleloril rgmngnd de acum inainte in gsi candidatl ori-cian de injositg, cumn s'a ye-
primitiva i speciala lor destinatiune. Departa- Out(' , lgss nivela esamenulul. Acsta o docm-
mentuin Credintel i Instructiunel publice in intele- mentzg insui jarnaluld Eforief din 9, Martie 1857
gere cu can alit trebilorti din nitu,ntru, ald finan- prin care, revenindn asupra jurnalului din Februarin,
telort i cu Eforia selelort va aduce la indeplini- (pee vqlndii di in urtna publicatiilora ce ami
re ect. facutti GiU s'ag artitatii mal nimenr) i attribu-
1) Veq1 anesa No. 61.

www.digibuc.ro
 _ 20 _
inda acsta la putindlatea lefi5 mai eu mobilierultl necesaril IncAtil de la el nu se pte
reda lefa la 600 de lei pe annil plus pogne- nimict astpta (volt anesa Nr. 64.)
le etc. si scade nun:16m1 de scoll pe hArtie de
la 2,000 la 1,000, otgrind Ott de o7datA cd es-
saminarea candidatilort sd. se fact, de institutorit Situatiunea sc6lelort din judetuld Ilfovit, celti mat
sclelort centrale din judete. (Anesa No. 62]. Acstd apropiat de centrult de unde se dedea impulsiu-
dispositiune Eforia o suppune la aprobarca domn- nea, este tristg oglincld si acelet acelort alte judete. A-
se& in 12 Martiu 1857 cu raportult Nr. 378. cstA situatiune ceru de la Eforid formarea de instruc-
In 25, Maiii 1857 'Inca niel dupd atAtea conce- thin! pentru revizorit i inqtigtorit saelor Wesel (a-
siunt Acute in favrea ignorantel doritorilorti de a nesa Nr. 65). Acestt regulamntt este Intocmitt
se face 111010tort sItesct, nu se gdsiser& dealt in Cictombria 1857. Eia impune revizorilor indato-
prea putint Invttgtort, dupg unit std dovkld de- rirea de a invtia impreund cu invetigtorif sgtescl
claratinnea ce face Eforia cdtre ministerult de in- cursulti invtiliturelort din scla central& a jude-
terne cu Nr. 737. Atuncl cere Eforia de la acelti anume invtigturile din clasa I, a II, i a
ministert ca sd repeteze poruncile cAtre carmuitort III-a precumt i aplicatia geometriel la msartrea
pentru ggsirea de invtatort i numat la sAtele un- pamntulut i m6surilort obicinuite in trrd ; elemin-
de nu se vort put gitsi sit se indemne a trgmite te din istoria trret si 6re care cunoscinte plugdresci.
candidatt Ja scla districtuald, care indemnare spe- Prin acelasl regulamentti se otdrsce v'ersta de ad-
ra Eforia cA satele o volt incuviinta ttg a loll misibilitate a scolarilor la sate Intre 7 si 15 an-
multgmire. nt, eel' care trecu peste 15 annt se potn primi drg
Incdttiva acst msurd a reesitti a da pe ic se punt pe o banci deosebitl ; ril la art. 25 din
colea ate unit ignorant candidata de invtigtorti, acestt regulamentt se otgrsce cg la nict o sc61
Ur& ca sd se vr;ld cumti de putinii se realizase cumunalg de bdeti sd nu se primscd In scrfolg fete.
infiinprea de scolt, dupd atdta tempt i preschim- In fine regulamentult impune metoda lancastriang
Uri de hartiT, vomit aduce aci in resumatu rapor- in scolile comunale.
tult revizorelut sclelorti sgtesci din districtulti celt Potinti se potea definitivrninte asceptg de la re-
mat aprpe de centru, din districtult re cumil mo- visort, Matt tota din invAtAtoril de sate, cart erat
delt. Acestti raportt artd starea in care s'aii gd- de o egalg ignorantg cu cel pe cart urma sd i re-
sita fid-cai e sad, la J857 Septembro 18. Dice a- visuiescA. Wed ne amt multdmi numal cu citre
cesta raportii, care de bung sm mime pesimistii am constat& la Noembrit 16, 1857, dup& adresa
nu era, c in plasa Snagovu se afld 25 de scoll cu No. 2345 cite Ministerult financelort pe M-
hug dinteacstea abea vre o 11 In stare bung, bine O care Eforia hneszd lista tutort inv6tAtorilorti
intelegndase cg stare bung era numat cg nu plo- de sate spre scutire de birt, cd in MA Romania
ua Intr'nsele. Cele alte, sti cA nu esistd, de loit de dinc6ce de Milcovti (Muntenia) esistat la acea
st cg, revizorele le adnotzg, cg sunt in prstA datg unii numrii de 471 sae sti celt putint de
stare. invadlori
Plasa MostiVea i Ddrnbovita 42 scoli, dud din
acestea 17 nu sunt , s sunt in pr6stg stare, a- CAPITOLULO X.
decd irdst mat prste de alma sunt pr'6ste cele
alte, dovdI pte sta la acsta respunsult ce dg Pe cAnda in partea de dincce a Romitniel se
rovizorult In acelast tablot la IntrebArile despre perdea tmpult din. causa rind gresite procedert,
invtiAtoril la aceste scoli; elt consta- care IntgrOia infiintarea sclelort sgtesci sd fAcea
tg cd, din 67 soon 44 n'at Wei, 46 n'at semi- ilusorid instructiunea In celle infiintate, preste Mil-
cercurt, 54 n'at table de litere, 55 n'at tabla covd Ministrult instructiunil publice supunea cu ra-
de socotld, 48 n'at Beaune i msg pentru in- portult No, din Mait, 1855 (anesa Nr. 66.) la in-
v6tAtort si 47 n'at invtigtort si pe unde sunt tArirea Domnitorulut unti regulamentt pentru In&
invtidtort acestia st el n'at sc61 sti cg intarea sad preparandale de inv6tAtort Wesel in
Incg din 1854 Ministerult pregAtise unti

www.digibuc.ro
 21

proiectd de lege pentru infiintarea unord asemenea Asupra acestuT decretti Ministrulti Cultelord o-
scoli ; (led acesta remasese In nelucrare supusli tAresce a se scrie tutulord administratorilord ca In
. fiindd IneuviintAril sfatului administrativ. A- celd mat scurtd timpti sA dea sciintA dcit , pe la
cesti Intocmire pentru saa preparandalrt otArA moiile Imposesiete (Inarendate) de acestd depar-
admisibilitatea in ea in conditiunile. iirmAtere : Mi- tamentd , s'ad Ott"' de Djnil posesort casele de
nimum de Virst, 18 annt , maximum 30, Re- sclA precum sunt obligal prin contractele ce ps-
ligiunea ortodosA, i cunoscinple claselorti pri- trz, diva care s se pta decreta numirea pro-
mare complecte. Beneficiile ce se promitead inve- fesorilor. Totd d'o-datA Ministrold, cu ocasinnea
tAtorilord satesct erail 1,000 let pe annti, casa de acestul decretd, propune tnfiintarea unel ferme-mo-
edere, lemne, servitort, locti de hranA, scutire de del pe o moi4 a clerulut lengit capitallt la care
bird i dreptuld la pensiune. sg, urmese i scolaril din preparanda.
Pe calla scla se organisa asfeld, ministeruld .Nu putemd a nu sublinia o curiositate din n -
nu WM cestiun ea localelorti de sclA i incependd csta resolutiune , aceea care propun cA scolaAll
mat Inteit pe la moiile monastiresci, stAruia, o- preparandalt sa fiti obligati a Inveta limba ger man
bligAndd pe arendaI prin contractil, sA zidesd case ca s pet& tntelege esplicatiunile la ferma modeld,
de sc61 it dupA planuld .anesatti (anesa 67). unde avea dorintA Ministruld sl punA profesort
In 15 Decembre 1855 se avizezA la deschiderea numai nemy, sub cuventd clt dintre Romani nu
sclet normale. In publicatiunea ce se face la des- e niel unuld ea acestA sciintA (Agricultura), care
chiderea scold prin foile officiale se ridicA nivela sli primescti de a fi profesort."
de admisibilitate a seolarilord mal multd decAtd ins- AcestA straniti, dorintti, eVenimintele politice schim-
tructiunile mat susd citate B Se vord priimi... cu bAtre na permised sa se realizese. Totu1 trebue
preferintA acet tined cart vor fi sAviritd ctirnuld sl observant' cti pe. cnd scla preparandala se
inferiord la gimnasit sed la seminaruld din Socola, ocupa cu formarea de tuvetAtort, ministeruld pe d'altA
apot aceia care ad stistritti cursuld invetAtureloril parte nu neingrijise, cuing deja amti mat spus-o,
primare, iard pentru acet tinert cart dad dove;11 a se ocupa i de localele viltrelord scolt, obligAndd
de capacitate i n'ad apucata a deseviri Ind pAnti de o camti datA pre arendail statulut ca sA le cIA-
acumil cursuld complectt al Invelaturelord primare dsc
se vord ha mesuri ca pe 16110 'cele alte obiecte
sA p6tA Beviri aceld cursd tn clasele- primare de
la Tret-Ierarcht. a In 21 August-J. 1857 grad mat multl candidatt
Prin instructiunele 'speciale intocmite pentru di- de profesort gata din sCla preparandalA. Cu t6te
rectorulti sclet preparandale, hi art. 6 se otArt in- acestea in 1858 Maid, Ind nu erat deschise sc-
fine ca eld sA fiA obligati'. a prelucra cursuld lele stitene din causa, de bunk srna, mat multri a
invettiturilorli scolei dupl o carte alesk de consi- evenemintelord politico prin care trecea terra, pe
Hula scolart, care prelucrare, aprobatA fiindd de accea c niel localele de scell nu erad 'Ate
consilitt, se va da mat pre urmA la tiparti cu chiel- inpstrate cu tte necesarele.
tuila departamentulut, ird pAnA atuncia se vorti In 1857 Noembrid, revisoruld sclelorti cu rap.
servi scolarit cu manuscripte. No.. 127 propune ctt: scolaril din scla preparandalg.
fiA Indatorati a urma pe langl cursuld acestord scle
i pe ale sclet reale sub cuvintti ea objectele ce
In 1856 Octombriu 12 caimacanuld Teodord ce se predati in acestA c61A, nu de multi" Infiin-
Balid dA decretuld cu No. 33 catre departamen- tata, sunt de neapAratA nevoift celord care se des-
tuld Cultelord i ald instructiunel publice de peste tina a fi Invetatort sAtescl
Milcovd prin care, dupA o preambulA lungtt, cons-
tatA cA nu s'a fAcutd In Moldova scolt sittesci i
decl pune tnainte departamentulut de a lua me. In 1858 Maid 9 Ministeruld instructiunet publi-
surile cele mat cuvenite pentru a deschide sclele ce face raportd No.. 4670 cAtre caimacamd, pdn
comunale prin cele mat Insemnate sate ale clerulul. care tt anuncia ck indestulAtord numerti de

www.digibuc.ro
 22

case de c61e trebuescd a se gAti -pe la moiile a- 72) aprobd i cartea scolasticd necesarid ; Ministeruld
rendate In vra curentd" f cere caimacamului Incu- asupra acestuT raportd otdrsce cumpArarea a cate
viintarea cd, IAA clndil la o noua imposesuire (aren- 100 esemplare de fid-care sea&
dare) a moiilord cleruluT, cheltuelile scolastice i In 1858 Septembre 9 consiliuld scolasticd cu ra-
lfa invtAtorilord se volt putea trece In contra c- portuld Nr. 148, Am o noud editiune de abe-
tele de arendare In sarcina arendatorilord, sa ptti, cedard pentru sate mid eftind i maT bund.
rdspunde din cifsa centrald a cleruluT asemenea chel-
tueli, ca clele sAtesc1 sA ptd fi cu chipuld. acesta
deschise la 1 Septembrie viitord,(1858) (anesa No. 68) Singuruld red In contra cAruia avead a se am-
In 30 Maid 1858 Ministeruld cultelord incheid gui invtatoriT .de la sate care aveati locale bune,
und jurnald (anesa No. 69) prin care, dupd ce mobilieruld necesard i cartea necesard, era indi-
enumerd dispositiunele legeT i lucrdrile Inaintate la ferinta stitenilord de a '1 da copii la Inv6taturit
art. 4 litera A, otdrsce ca numaT decAtd la 1 (anesa No. 73).
Septembre 1858 O. Incpd a functiona 8 colT sd- Pentru remediarea aestuT red consiliulti scolas-
tesci pe moille clerulul, pentru care sunt casele gata. tied cu raportuld Nr 61 din Maid 26 annuld 1859
Ministeruld otArce onorariele acestord Invtit- opind ca prin organuld comitetelor de inspectiune
661 la suma de 2,400 le pe ann rd la litera sd facd Ministeruld desteptare pdrintilord sd e-
stipulzh : Cursuld Invtdturilord clelord aces- pitropilord copiilord care absentzd, cdmd c. ad An-
tora (sAtescI) fiindd statornicitil pe tempti de treT ta datorid de a r1 trmite cop regulatil la scld
annT prin 18 ald aednatintuluT scolard, iar prin (anesa No. 74).
19 cernduse compunerea unuT manuald de In-. Opiniunea consiliulub o comunicd ministeruld comi-
vtatura elementard din saele acestea i dupd tetelord i prefecturelorti ca circulara Nr. 4534 i
22 o programl speciald care sd Impartd Invthtu- 4535 (anesa No. 75). Alipimu aci ca anesd lista
ra pe annT i ceasurT; sectia I-ea (din Ministerti) ce afldmd la dosarti priu care se socotg ce anume
va cere de Indatd consilinluT scolard sA se ocupe obiecte la data acdsta se clAdd trebuitre uneT
seriosd cu gItirea acestord pAnd la 'nceperea lord sale sAtescT. Acstd, listit va proba cumil cd se in-
la 1 Septembrid viitord, iar manualuld de la . 19 cepuse a se intelege c. scdla nu va sIt died numal
plind la 15 lulid urmAndti a se irnpArti pe la scle- murif i Invtttoruld, 'ci o sumd Ind de alte ele-
le stescI" minte.
In 10, Tula 1858 cu oficiuld No. 4788 Minis-
teruld scrie directiuneT sclei preparandale sit 'T re-
comande tineril ce sunt pregAtitT spre a se face in- Cu tt aceste conditiunT laudabile, dorinta de a se
vtAtorT. Directiunea recomandh prin rap. WI No, face i mid bine aduse pe inspectoruld generald aid
33 din 25 Iunit, 8 tineri ceruti earl, cum dice, rapor- scdlelor ca cu raportuld Nr. 3 din 1859 Junin 23,
tuld, i cu virsta i cu sciinta meritd a fi invetd- sd propund chigmarea In timpuld de vacantd a In-
tor1 stescr (anesa No. 70). vttAtorilord deja numit1 spre a ''1 perfectiona In-
vttiAtura scientificd i pedagogica sub magistri es-
pert1 din gimnasid, i a da apoI i esamenii (anesele
In 18 Iuniti 1858 CaTmacamuld Incuviintd ce- No. 76)
rerea MinistruluT Instructiund publice cu raportuld Acstd msurd propusd de inspectoruld sclelord
Nr. 4670, de a se plAti InvttAtoriT sAtesc1 ping, la se realisd i de sigurd c. contribui In cdtd va la
arendarea moiilord satesc1 din casa derubai. (a- ImbunitAtirea intelectuald a InvtiAtorilord, caril a-
nesa No 71). vead a preda in scoff dap programulti urmAtord :
Clasa i Cetirea, scrierea, numerarea , rugAciunT
din abecedarulti D-lui Codrescu i Gusti.
Localele tclelorti erad dr pregdtite ; Inv-dtd- JI. Adunarea, sub-tragerea, imultirea i Im-
torii pentru dansele asemenea. In 1858 August 22 pArtirea, tabla luT pitagora, scrierea, Istoria
consiliuld sclelord cii raportuld Nr. 117 (anesa No. Sintd, testamentult vechid i nod pe scurtd,

www.digibuc.ro
 23

cunoscinti generale de Geografie, cule- ard propune mal tr1iul imbraciarea carierei de-
gent de animale, plante :i minerale ; de- ricale.
semnulti en mina libera. Ministeruld, In unire cu socotinta emisa:cle con-
Catihismuld micti morald sociald i Isto- siliului scolard prin raportuld No. 225, incuviintza
ria Santa, testamentuld noti ; formele gra- cetirea* acelord carp in sclele satesci , acolo unde
maticale ; Geografia Romanilort ; biogra- introducerea lord ca carp. de cetire pte mat multi'
fia Domnilord Romani; cele patru spetil, a indemna pe copiil satenilorti de a frecuenta sc-
numere complese i frante , indsuri de lele cu mai mare zeld.
greutate i de lungime cu aplicatiuni prin Facndu-se acsta cunoscutil D-tle, rmne sin-
esemple practice, la mdsurarea suprafete- gura sa chipzuiti dupe imprejurarile locale."
lord i a trupurilord; scurta descriere a
aniotalelord, 3 plantelord i a minerale-
lord folositre i necesare la economie i In 1859 Iuniu 11, adeca cam o lung, inainte
mai cu sma a acelorti care se potil cres- circulara mai sust adusa , ministerulti instructiunel
ce, produce sd afil In patrie ; Pro- publice de peste Milcovti , pentru antia1 data in
bleme practice din agricultura i din tec- Romania se gandi la invetatura fetelord satenilord
nologia chimica, i compuneri practice, (anesa Nr. 78). Elil incheiti jurnaluld prin care: consi-
precum: Contracte, jalbe, etc. Desem- derandti ca ecuilibrarea de inteligentalintre ambele
nuld cu mama libera. sexe este. o garantia a bunet armonil i a morali-
tAtel familiet ; considerndil cA educatiunea sexulul
femeescti este cea d'antiti necesitate in regeneratiu-
Adaogimti aci, inainte de a merge mat departe, nea poporulul, fiindit-ca ele sunt menite aiface din
tabeluld generalti ald sclelord satesci de peste Nil- fia-care familia cate o scla, unde pe lunga educa-
covti aa cum Ild alma in dosaruld alcatuit totil tiunea sufletqc5, sA pta da copiilorti ford i pri-
dupa cererea nOstra candd ne aflaind directore la mele notiuni desvoltatre inteligintei ; considerindd
Ministeruld instructiund publice in Moldova. A.- necesitatea de a se uniformisa citd mat' multd In-
costa tabeld care 'Arta data din 25 Iulid 1859, vtatura elementara pentru ambele sexe, in intere-
arta ca, la acsta data erad infiintate, 24 scoli sA- sulti armoniei i fericirel familiel ; considerandd
tesci, din care 20 avd localele lord proprii i na- cA scolarii Went', de partea barbatsca atatd dupe
me 4 In case oferite de proprietari; aceste scoli regulamentti catt i dupg esperiinta anilord din ur-
avd invetatori pregatiti in scla speciall din Trel- .ma se vdd el nu potd frecuenta scolile decatd
Erarhi , ba chiar la 7 din ele emit numiti invta- in tempd de irna aa ca cea mai mare parte a
tori cu cunoscinte de 4, 5 i 7 clase seminaricesci annulul scola rmane disponibile ; considerndti cA
(anesa No 77). fetele satenilorti sunt mai putinti ocupate cu agri-
cultura , .in vrsta de 6 anni pin& la 12 ; conside-
randd ca e datoria guvernultd a conlucra la stavi-
In 16 Jul11, 1859, ministerulti instructiunei pu- larea sexului femeescd de la munci nepotrivite cu
blice, spm impoporarea sclelord Wesel tramite cA- puterile lui fisiee i prin urmare dannatre sat-MA-
tre profesoril sclelord elementare de prin satele O publice ; ministeruld otarsce ca celti putind in
districtelord, urmatrea circulara cu No. 11,628 : timpultl candd scla satsca rdmane inchisa pentru
Fiindd in privire ca , la mat' multe scle s'ad sa fiti deschisa pentru copilele satenilord de
simtita cA predarea Ceaslovultd i Psaltirei, aril fi la 6-12 anni , pe lunga care i Trna put
und indemnd mai multil pentru locuitorit sateni, asemenea cte-va re 0116 elm& In doue Ode pe fiA
spre a-1 tramite copiii la invdtatura. ce sdptamana "
Fiindti in privire cA , dupre mdsurile acum lu- Ministrult1 ordOna, ca sa se comunice acestd jur-
ate de contopirea invtaturilord basericesci cu acele nald consiliuliu sclelord i sa se cra programulti
primare ordinare se necesitzi chiar cunscerea a - i regulamentuld necesard pentru sclel% de fete.
cestord cAr1 pentru acei din elevil laici, earl 'I Consiliuld cu rap. No. 79 din 17 lunid 1859

www.digibuc.ro
 24

arth Ministerulul ch elii cu via multAmire si in una- la secpunea sOlelort si presentatg pretoriulul In
nimitate aprobh mesura, (anesa Nr. 79) othrAndg ca 13 A ugust 1859 (veyri anesele Nr. 81).
pentru sclele acestea sh se aplice programa si sta-
tutele saelord filiale din Ias1 (de 2 clase). *
Acsth dispositiune s'a supust de ministerg cu MA a me urmAri detaliele annilorg 1860 i
referatulg No. 4937 Iunig 24 acelasl anil la ott- 1861 va fi d'ajunsg, ca sh probhmit eh scolile sh-
rirea sit aprobarea consiliuluT de ministri (anesa Nr. tesci de peste Milcovg n'ag statg In nemiscare, sh
80) , cerndu-i-se a incuviinta sporirea salariulul spunemg eh In Ianuarig 1862 se infiintaserh peste
invgthtorilorg care ard deschide sae de fete pe la Milcovg 64 scolT shtescI pe mosiile clerulul panin-
sate de la 2600 la 3000 leT, care sh se trch In tng cu ung numrii totalg de 2000 elevY , cum
sarcina arendatorilorg mosiilord la o nouh arendare, probzh statistica intocmitti ,dup6 direcpunea ce
irg pan g. atunc sh se plAtsch totti din casa cle- amti fostg datg noT, de sectiunea sclblorti si care
ruluI cu incepere de la 1 Sptembrin annulg cm- apoI s'a i publicatg in memoriulg presintatfi minis-
rentg, chndg urmzh a se deschide sclele pentru truluT d'atuncl de D-nu capg MO sectiunel. La a-
fete. csth dath scla preparandalh av In internatulg
InthrOiere urmA de cAte-va lunT la aplicapunea m- eT 40 de preparanA dupe ce scosese dejA, 4 rn-
surilord maT su.sii aretate. In 18 Ian. 1860 consiliul durl de tinerT preghtip i caril eel maT mulp fu-
revenindg asupra cestiuneT, cu rap. No 10 propnne seserii, denumitT In Bassarabia de curndil revenith
ch cAtI privesee ternpult cAtg se cuvine sh Invete MoldoveT , rg unii si pe la sclele primare de prin
fetele hi sclh sh se lase In buna chibshinta a profeso- orase ca suplininp si adjuncp.
ruluT ca adech sh Invete MOT inainte de msit, ira
e
duph, msh sl Inv* fetele ; irg de cumva profeso.rulii
art socoti ch arg fi mai potrivitg, atuncT pte ca Cu tte progresele scleT preparandale , ea nu
fetele sh inve0 impreunh ea MOT in aceleasT (ire, dedea indestui candidap de profesorl si acsta v-
punndu-se insh Inaintea D-lorg profesorT ch nu- dnd'o ministeruld , decise prin ordonanta No: 39
ma eel insurap sh nrmeze a inveta fete de la din 1860, Augusta 12, (anesa No. 82) infiintarea
virsta de 10 anni in ainte, irg eel nelnsurap nu- de. 4 scoll normale la Botosan`i , Baceiu , Tecucia
ma pAnh la acea de 10 .annT." si Ismailii , menite a primi In elle ori-ce per-
snh de o v.ersth Inaintath carele arg dori a se
* preghti pentru cariera de profesorg elementart,_
In fine, disrosipunele tte fiindg luate, In 1850 Pentru ca sh pth urma la aceste scolT cAnth-
Ianuarig 29, Ministerulti adresh chtre top Invth- repT de pe la bAsericT , consiliulg de ministril (a-
toriT din -sate circularh indemnAtre de deschiderea nesa No. 83) prin jurnalulfi L 64 din 26 Augustg
scohlord iu condipunele mai soil enumerate, anun- 1860 othrsce sA li se dea din cutiile satelorg cAte
ciindule ch de la liva chat' In catalgele scleT se lei 30 pe lunh. Acsth dispositiune a consiliuluT se
va vedea figurandg celt pupng cifra de 10-15 supune InthrireT domnesc cu raportult No. 11326
eleve, li se va spori salariulti la suma de 3000 leT din 19 Septembriu acelasT anng (anesa No. 84) si
pe anng. dobAndindu-se aprobarea Domnitorulu, se othrsce
In Martig acelasl ann era(' degia Infiintate 8 in Septembriu 25 deschiderea in luna luI Octopi-
scoli Wesel' pentru fete, mal tte cu aprpe num- briu a celorti 4 scoll uermali (anesa No. 85) si ca
tuld cerut de Ministerg ca condipune la sporirea lectiunile la aceste scolI sh se VA In localele sco-
salariulul invqmorulul. liloril publice primare.
In Noembriu 5 , 1860 Domnitorulg incuviinOzh,
* raportulg MinistruluT Instructiunel publice No. 13697
(anesa No. 86) prin care , pe cuvntt ch In Is-
La esamenile annuale pe 1858-1859 esistag mail(' nu se pte Infiinta KM normall din causa
peste Milc.ovg 15 solT de bAer pe la sate duph lipsel de scolari, si de profesorT, cere asedarea sc-
cum se arth In anesa lit. A de la referatulg cerut de le1 acesteia In locg de Ismailg la Ptra.

www.digibuc.ro
 25

rat ; WI phrinth luafi pe fiT lord la lucrarea eim-

*
pului i 1 Impedecad de a merge la sclA (vedi a-
Acsth incercare de a imita In Moldova proce- nesa No 88) Mind, nu pentru a indestula o sim-
derea guverniimntuluT muntn, nu dedn resultate, plA curiositate, ci In interesuld adevtrulni, in anesti,
cum nu deduse reale resultate neci in Muntenia. unuld din raporturile delegatilord la esamenile sc-
Su') la din Tecuel nu se putu Infiinta '), c din Ba- lelord sAtesci, acela ald economuluT Constantinu Bu-
cAd pAnA In finea Noembriu n'avea decAtt ung sco- turnu, inregistratil la No. 4645, din 26 Augustfi
laril, Scla din Ptra. la 30 Noembriu, avea trei 1859, (anesa No 89) Aid se va ved ci, dca inch
scolati carii invttad dupe programulti anesa No. unele case de scle lasafi multd de doritii, chianti
87, programti care , de ard fi avutd cine s in- si in Moldova , starea lord morale lush era, cumu
vete dupe eld, aril fi asiguratd totuT o nivelA maT dice raportoruld, ituxinttre. La acestd resultatfi
ridicatA pentru scolile sAtesci de peste Milcovd de de bunA-smA a contribuitt pregAtirea pe base
cum era in Muntenia. Cu mare anevointh se urct, solide a invtAtorilorti cAtd i povtuirile ce ulte-
peste cAte-va lunT numruld seolarilord de la Ptra ri6re li s'a datt pentru intretinerea scolilord si
la flece 0 la Bactid la un-sprellece (vedi rapor- predarea materieloru dupa programe. A nesiimd
tuld comitetului de inspectiune din Bachd No. 13 din aci, in interesuld istorieT, unele din instructiunile
26 Ianuarid 1861 i raportuld profesorului primard date in acestd respectd (anesa No 90).
din .Ptra inregistratd la No. 12666 din 26 Ia-
*
nuarid).
In 1860, sailile sAtesci de peste Milcovt erad
*
la nume'rd de 42 dupre cumd se constatd, din bud-
In luna luT Martin acetI candidatl de la scoli getulti MinisteriuluT, care pe aceld annd propunea
ad cerutd a se imprAtia pe la sate i intrebAndd infiintarea incA a 10 scoll noue de la 1 Mid. Acele
atuncl ministeruld care din candidatil acestia merit scoli se infiintarA i Wei ma. multd decAtti 10 cAcT in
a fi numitl invtAtorT sAtesci, s'ad aflatd resultatele 1862 se constatA, cum aretarAmd, esistenta a 64 scoli
frte minime, ca sit nu dicemd pe alocurea -War shtesci en totd atAtia profesorr i cu 2000 de sco-
nule. Cati-va insit din acetI candidati, -earl maT din larl. Vdti-se Ins cumii, In modu oficiale, insu1 Minis-
ainte urmaserA cAte o clasa- done pe la seminare teruld Instructiunei publice de peste Mileovd cons-
dobAndirh numirl pe la scoli sAtesci pentru ate o tatA Intr'und memoriald pentru starea invttAturei
clas1 doue i cati-va pint, la a treia inclusiva. publice ce posedAmt In manuscriptd (anesa No. 91)
In definitivil sailele normale dup. sistema muntnA cumd era In 1859 administratiunea scolilord sA-
clidurA de adoua di dupA creatiune, lipsite de profeso- tesci i care erad neajunsurile lorl Ministeruld, cons-
II, lipsite de scolari, lipsite de locale speciale etc. Sala tatAndd lipsa de populatiune prig. scoll. conchide,la
normale din Trei IerarchT remase din nod singura necesitatea confectionAriT unel legi pentro obligati-
pepinier de invtatori Wesel, pe lunga care, adAo- vitatea instrnetiunei publice primare.
gAndu-se pedagogia i In clasa IV a seminarielort,
*
se mal immulti nun-161111d candidatilord de invtlitorT
astfeld i prin elevil eiti din seminaril. OrT ate scAderi intAmpinarh sclile atom le
peste Milcovii, ele, Indstrate fiindti c!) invpAtorT
*
bine pregAtiti, merserA sporindd, de i In numru
Unit annti dupA infiintarea primelord scle sAtescl multd mai putind Insemnatti, de cumti erali sincro -
in Moldova, pentru esamenile anuali Ministeriuld nistice scolile de dincce de Milcovd (Muntenia).
trAmitea comisinni esaminAtre, de la care se pri- OrganisAndu-se In 1864 65 revised pe ( ate
mirA raporturT, multtimitre dad pentru moduli"' doue judete, calif primirii inshreinarea de a grAbi lufi-
de predare In acele scoli , dr mai tte arttAndd intarea de scoli Wesel*, in curndd spori numruld lord,
dorinta de a se ved mal Impopulate de cumd e- mal alesd in judetele la care se nemerise revisori ac-
,tivl i inteliginti. Totu1 nu eete de negatd cA, dci
1) Vo41 Relaliunea atatistieil de G. R. Melidon, 1862. invttAtorii acestord scoli none at fostd ale1 d'in-
4

www.digibuc.ro
 26

tre preoti cu eke 4 i 7 clase sentinaricec1 u- modeld la care sa studieze acsta metoda revizorii
nia celd pupa cu cate 4 close primare, nouele sco- 'apoi sa se silsca a o intinde pretutindinea. Se
li in pripa orgauizate lasti de doritd lam dal mai lua otitrarea, in 1865, dupe initiativa luata de
privesce materialuld adec loutlulil, mobilieridd etc. unii din revizori i cu incuviintarea Lonsiliulal sc6,
Noua lege a seleIord, aplicata in 1865, stabi- lelorii, de a se supune invOtatoril la und nod esa-
lindd obligathitatea instructiunei primare drd la- mend pentru a se Indeparta acei cari arfi fi cu to-
sandd asupra comunelord obligatiunea de a da lo- told r61.
calu 1 mohilieru, a facutd, sarace mint sunt cele Elaboratele esaminatilord alipite la dosarele res-
mat multe din comune , din marele principiu aft pective ale ministerului stad de fata spre a proba
obligativitatit o litera in mare parte mrta. incapacitatea marei majoritati a acestord candidatl.
Niel sciinta de caligratia, nici de ortografia cea mal
CAPITOLULO Xl. elementara, necum sciinta de istoria trrei, de ge-
ogratia etc., nu posedad eel mai multi dintre can-
Revenindti acumii la saile din Romania de din- didatt (vell d. e. dosaruld No. 274 din 1865 pentru
coke de Milcovd (Muntenia), gland, In 1863, lu- judetulti Vlaca).
crari (sub Ministruld Odobescu), prin care, condem-
nindu-se vechia procedere in organibarea sclelord
Wesel, i Ill vedere avndu-se procederea guvenam6n- Noua lege a sclelort ridica i pentru sc6lele de
tolui Moldavt inainte de unire iii ace,tii respectd, dinc6ce de Milcovil nivela Intelectual, eau nu se
se propunea in budgetuld anualii nimic mai put'ind mai multamesce leginitorulii din 1865 ea objectele
decatu supresiunea scolilorii sittesci ce se predara In scolile satesci de la 1838-1848
de dinc6ce
de Milcovii i creatiunea in loci' le a 450 scoh nu- i de la 1858-1865, ci (art. 32) cere, pe langa
mat, pentru t6ta Romania ') D. Minissi u Odobescu cetire i scriere, Catehismu, notium de hygienii, de
dicea in sprijinul acestei propositunn , in notele de istoria terrel, de dreptu administrativii
preliminare cap 11 pag. 5, din budgetulu Minis- aift tOrreI , de Aritmetica, de sistemuld legald ald
terului, Ct : ,,Esperiinta de mai nay: anni a dove- rasurilord i greutatiloru etc.
ditti ca invtatura, or citt de primaria aril fi, pre-
data de 6meni care nu scid nci ceti nic scrie,
nu like aduce nici nut resultatil. Se propune drd Realisatu-s'ad cerintele legii din 1865 ? Marta-
desfiintarea acestui moclu vitiosd de administrare a rimil ca nu, pentru ea , spre a aplica programele
scfilord satescl." nuol In tta puterea In scolile satesci de dinc6ce
de Milcovii. se cern invetatorl mai calificati decitti
cei actuali.
Dorindri binele, ministeruld din 1863 nu nemeri Vedndii acsta scadere D-lu fobtd Ministru I.
ealea la elit. In locil de a suprima scolile trebuia si se Stratu a cerutri i dobanditt de la camera in buge-
imbunatatsca i organizeze prin treptata inlocuire a tuld et 'I a presentatii pe 1867, Insemnata alma de
Inv6tAtorilord r'61 cu a1i1 mai bunt MOsura pro- 1,080,000 lei pentru ctearea a 300 scoli sktescl Oise
pusa nu se realist). sub Ministerulii care succedi de modela, In care, numindu-se invOtatori calificati
Ast-felii, in annulii urmatord 1864 se Iasi a sa se pal realisa cerintele nouei legi scolare. A-
subsiste sclele de dineke de Milcovil In stares lord ia s'a fostd procedatt i In 1838 i In 1858 din .
de mai nainte,. multamindu-se a se da o organisatinne cce de Milcovd. 8i de asta-dat , ca i atunci,
mai cotnplecta institutului Basiliu Lupu din Ias1 i a se publicara concursuri pentru aflarea de WOO:
se erca in Bucuresci i Ias1, dupe metoda mista, scolf tori capabill i, tott ca i In 1858, concursuld nu
dedu bune resultate , de i se promitea 300 lei
I) Anuarulti pe 1863-64 constatd 1867 molt cornunale de si In pe luna lfa unit! InvOtatord stitescd. Atunci se
budgetuld proiectatd de D. Ministru Tell pe 1863 erad trecute 2200 lu otarirea de a se pregati In tempd de cate-va
AM In I odgetuld pe 1864 se vd treeute 2096 de scoll dinece
ili1e4st si 71 dineolo de Mileovil. Tot 71 scolI aunt trecute ea
sOptamlni In Bucurescl , Ias1 , Craiova i Berladd
.esistrtnde peste Mama i in budgetulk pe 1863.

www.digibuc.ro
 27

pre putiniT eandidaV ce se presentaserd, si care se de mosiI si la comune, trmitnduli-se de curndti

vuser a ii prea slab. si o seria de planurl de scla de diverse mrimI
Aceste provisori sele normale functionarA unele, ka, dupd, mizice alegere , sti zidsel localuld
grati buneI vointe a mat rnultorti D-ni profesori cu necesarid scolei. Ministeruld a venitti chiarti,
WI carte puturi dobAndi candidati din Bueurese, de ete ori i s'a ceruttl, in ajutorti spre acsta en
Berladti, si Craiova (ccY in Iassl nu se potu organisa rnaterialil de lemne. TotusT 1111 este de sperat
sela) se supuser d. la o noud, incercare de esamen, realisarea acestor zidirl pia candil statulti nu va
in urma cAreia cu tertd," buna-vointA tat nu se da ajutoruri de bani pe la -comune.
gsir candidatI dertmi de a primi eel 300 leI pe Asa, s'a urmatd si se urmz,' in Belgia, Prussia
lun,, ci intre 100, 150, 200 si pr putini 250. etc., pe unde instructiunea poporulti a primitti in
FurA deel a cestI Cap"- va rnduitI pe la selele. adeverii o frte mare desvoltare.
Oise modelu, in localuff mal multd sd maI putinil
bine conditionate, de bund, smit nicI unnld demnti CAP1TOLUL Xl.
de a purta numele de localti modelu
Acesti invttorl OisT de modeld sunt oblegati Inainte de a termina acst espositiune sim-
a maI urma in lunele de versa la sela. Pte eh timti de lips .a face unti resumatfi aid observa-
asfel n mal en timpulti vord ajunge in adevrd tiunilorti astre, intemeiate pururea, cum s'a vOutt,
De o-camdatA eei mai' multi pe documinte. Se constatArati decI ad pe seurn
Inv6tAtori capabili.
au de modelu numai lfa (anesele No. 92 ). situatiunea scedelorti stesc In annii 1838, 1847
1848, 1858 j 1864 5 sri si 1866-7.
In ma multe modurl se. pte face acstl cons
Crearea In Bueurescl a 'Wlei normale pentru pre- tatare, spre a se afla starea de progresti sti de sca-
gAtirea de inv6tAtorI stesd, datorit initiative M. dere a invelImentului , i a flume :
S. Domnitorulu, va face in fine posibile treptata a) Prin comparatiunea numrului
imburattitire a personaluluf invtAtorescil pe la sate. b) Prin cornparatinnea numrulul scolariloril.
Ca sd avernd Inteund virtord api opiatii scoll bu- e) Prin comparatianea conditiuneloril de admi-
ne pe la sate , ne ma?'" trebue insA localur apro- sibilitate a invtiltorilorti
priate cu scopuld. lord. In mrginirea legiI instruc.: d) Prin comparatiunea programeloril de in 76,-
tiunel' publice. Ministerul In acesta cestiune n'a pu- mntti.
tutu face alta decitti a adresa, In aniT acest a din 0) Prin comparatiunea numralui art 'd u cliche ice
prind, necontenite cAldurse apeluri la proprietariT f) Prin comparatiunea peselorti la care revine
invettura unuY scolarti
1) Vedi r aportulft revis G. Melidon prin care arkrt ea invtAtor
scolilor modelii sunt mai josii 'ea eel veclii din Moldov t Veih re-
zolutiunele D. Ministru pe mal multe suplid alle inv6 Atorilorii din SA eutmd deci a stabili aceste diverse
Bucuresm care in supltm datu probe de nesciinta lord Oda si de
sitabire. paratiun intre annii rn21 susii indicati

TABELt I.
Comparafiunea mumrului Scadorie

1838-39 1846 7 1848 --9 1 858 1864

1975 Scoll. 2309 0 1011 &oil in Muntenia 1988

Nola Vedi Brost-ma Starea Instr tefu-
.Notel Ve1 pag. f. nel put-dice in Romfinia de sus, discurs
Desdintate dupe r e - de 1. Zalomit. lineureset 1862. 1635 dincee de
volntiune. In Moldova 15 $coli". Mileovu si 353
Vedi sa Nr. 81. peste Mticot u.

AIISIMMINSIINLIMIMISI.IX111711:111MINCX.91=1611Paeaals

www.digibuc.ro
 2

Asia drti num&ulfi sclelorri a mersh sporindu art mersti relativfi catre annulii 1858-59 sporindti
OA la 1347 inclusivti; rti dupe desfiintarea sc6- la numerii pin la 1867; acesth spurt este Ind In
lelorii, dupe cderea guve'rnului provizoriii din 1848, minus in comparatiune cu annula 1847.
reinfiintindu-se abi in 1858-59 scoll satesci, ele
T iBELA IL
Comparatiunea in numrula Seolarilorit.

1838-39 1846-47 1848-9 1 I858 1864-65 ')

33000 Sco lari in Muntenia. Vel'i 48545 Scolari. Vqi ta- 0 22940 In Muntenia. 61,977. I

pag. 10. bloulrt despre starea se- In Moldova circa 300. Peste Mimi'',
Nola. In tabloulf" de starea sc- lelor imprimatil pe acest 10,693.
lelorti din tot principatulii, la do- annti. Dine.de Weevil
sarufil din 1834, No. 217, pentru 51,284.
esamene, stint numai 32521 sco-
tali.
i !

Aa dr numhruld scolarilorti a mersh sporincla douilea intr'unti raport multi"' mai mn-
ii ambele peride ale sclelorfi sittesci. Dril cu gaetoril , mal alesh tinhndu-se stra de nesporirea
.deosebire a sporit numrula scolarilorti in perio- toth de o-datii i a irtmruluI sclelorg.

TABELA IIL
Comparatiunea condifiunilorii de admisibilitate a inOteitorilorg.

1838,39 1846-47 1 1848-49. 1858-59 1666-67

Inar.tarea Cetirei ci mai multi. can- 0 ln Muntenia: S'a mai adaosii
Scriere i deprinderea didati iei in scla ju- agricultura,desem-
cu metodulti lancastric detmlui mai rintiiti con- a) Cetirc. Dula, igiena,
dot e luni de Oile. deinIi si fiindrt I toti b) Scriere tele naturali, isto-
Vsryi pag. 7. de eurfind si ne-avand v.) Catehismil ria, mtizica vocale,
pag. 9 la care vreme a se deprinde d) Istoria Shnt dreptil administra-
se arat ch, candid*" nic cevae la cetire e) Geografia Europe si a ter- tive'', gimnasdca, a-
erail ne destoinici si ne- scriere, cum voril invg- rei Romnesci gricultura.
primitori de invtittur ta ei pre bietii copii? f) Aritmetica, nurnrile eomplese
etc. (pag. 12) 0 greutAti i mkuri
g) Cunoscint4 plugAriel
NB. In Moldova nu e- h) Din geornetrii ap1ici4iune
sistad scoli sates& m6suri. Peg. 19.
In Moldova
4 Classe de gimnasiil i doi a-
nI de pedagogid i didacticd sri
celri putinii 4 clase primari si a-
nil de pedagogiii.

011MMIIIIIN
Tabelulii acesta vorbesce mai elocuinte dechtil cu inlesnire cit nivela intelectuale a sclelorii ea in-
amil pat vorbi nol: in privinta progresivei Main- sh,1 s'a urcatil mult in await dupe urml.
tri a nivelei iutelectuale a invelltorilorti. i dcA
1) Damn eifrele din annuaruld pe 1804-5 ; in 1867 , eifrele a-
axioma : cum este inatlitorul( aqa e sela" nu in- mate ad trebuitti se spores* ddrii finelid nu avenul in eancelari a-
tOmpina contraslicere , atuncl fi-cine va conchide dunate eifrele esaete.

www.digibuc.ro
 29 -
TABELA IV.
Comparatiunea programelorg de invqaturei

1838 39 1846-4711848-49 1858-59 1866-67

Cetirea pe Idem ca 'n 0 CL I) 1. Cetire, silabire, scriere. PROGRAMA

table. 1838-39 2. Inv6tAtura pe din afar a rugaciu- SCOLEILORt SITESCI DIN ROMNIA
Scrierea ca-
ligrafica. 3. Deprinderea la scricrea numerilor DespdrOrea 1.
Aritmetica aritmetice.
4 speeil. 4. Principil de numarat ,rea calculu- 1 Cunscerea
Catihidmulfi lui din gnd. birea, cetirea dupe table.
legil cresci- Cl. II) 1. Cetirea. 2 Formarea literilora dupe
nekt. 2 Scriere dupa modele de caligrafi. modele.
Lucrarea 3. Preseurtare din istoria sfinta. 3 Scrierea numerilora si cal-
dimpului qi 4. Eleminte de aritmetica. cularea din memoria asupra ce-
economia. 0 Cele 4 lucrari cu numere intregi. lord 4 lucrAri aritmetice cu nu-
6. Cateltismii. mere intregi.
Vedl pag. 6. 4 Invetarea sfinteloril rugA-
ln Moldova. ciuni pe de rost6.
Clasa I. Cetirea, scrierea. numerarea, ru- Despdrfirea
gaciuni din abecedarula D. Codres-
In Moldova Idem eu si Gusti. 1 Citirea i scrierea caligra-
nu esistil scoli Clasa II. Adunarea, subtragerea , imulprea fica dupa modela, i dictando.
i impartirea, tabla lul pitagora, 2 Eleminte de catehism par-
scrierea, istoria Banta, testamentula tea ntia.
nc pe scurta, cunoscinti generale 3 Din aritmeticii. cele patru
de geografia, culegeri de animate lucrAn eu numere intregl.
plaute si minerale, desemnula cu 4 Divisiunea pamntului in
mtna libera. contiments si oeeane, din geo-
Clasa IlL Catehismulti mica morala social grafie, pe ehartA fArA teestii.
istoria snt, testamentula nuoa, 5 Culegere de animale. plan-
formele gramaticale, geografi a ro- te i minerale.
manilorti, biografia Domnilor Ro-
mani, cele patru spei, numerele Despdrtirea
complecse si frnte , m6surl de
greutate si de lungime cu aplica- Citirea pe carp basericesei
PLIA prin esemple practice, la 2 Eleminte do catehisma
m6surarea suprafetelorti si a tru- partea II i III-a.
purilora, scurta descriere a ani- 3 Istoria sacri pe scurtii.
malelora, a planteloril si a mine- 4 Cele 4 luerrl aritmetice
rarelorti folositre i necesare la cu nuinere complese.
economie i mai ea sm a ace- 5 Geografia Principatelord
lora care se pota Greece, produ- RomAne, impArtirea bru, ora-
ce sa afla in patrie. Proble- sele , riurile, lacurile , muntii,
me practice din agricultura si din numirea terrilorii vecine. Tte
tecnologia chimicg, i compuneri aceste mai multi' in waft modil
practice, precum: contracte, jalbl, practicti si en ar6tare pe charta.
etc. Desemnula cu maw li- 6 Scrierea caligrafica si dup.'
dictando.
Desparfirea IV.
I Memorisapune de parabo-
lele din Evangelia eu esplica-
rea lorii morala si datoriile
crest.nismului.
2 Cetirea cu intelegere din
cartea cuprinytre a cunoscin-
telor relatiVe la economia de
campil i casnica.

www.digibuc.ro
 30

Urmare din Tabela IV.

1838 3911846-47 1848-49 1858-59 1
1866-67
3 Memorisatiuni ,din biogra-
fiile Domniloril romani celor
mat renumiti.
Prtile cuvntulul si for-
mele gramaticale ntr1th modii
practicti precumil i aplicarea
eelorfi mai usiore regul1 orto-
grafice in seriere.
5 Impartirea politic& a Eu-
ropei numal pre charta. Msu-
rile de greutatl si lungime, m-
surarea pogneloril i falceloril;
cotitulii vaselord.
6 Seurta desariere a anima-
lelorii folositre si necesarie
la ecomania casnic , care 136
resce, produce si afla in
ri ee.
pp oatta
dupa modelfi si
ditaclo
e7Cnali.grafia
07,
'n fa0. cu acesta tabelil nu credemti sii. mai fin, de lips& tndu-se i ea In 1867 ea este superira asupra MOO-
strnintI din partea nstra spre adenionstra ceea ce turel annilor din nrm. Pte ca. Anch nu top' Invet. sunt
apare evidentil, ci invtatura stnului a mersil desvol- positiune dr pal' marl" In genere facia.
TABELA V.
Comparaliunea cartilorg didactice
1838 39 I 1846 47 1848 I 1866 67

Tabelele laneastnce se antuitau in Mar. . Pe liinga cartile din 1838 Din cele din ur Actualminte nut ial tipo
iii 21 ca se vord t dupa ce se va 39, din care cele mai mul- ma si pe I fing ele: grafia Statului pose 'e pes-
asela tipografia Statuluy, ce se ase .pta te epuisate sti reeditionate Tractatei de me- te 30 epee si,olastice.
BA yin& de la Paris p sto 2, 3 lunY. mai aflmil; Manualii de e- sure fi greuteiti. Instructinnea primara a
Modelde de scriere se anuntail ca conomia 'casnica pentru in- 4 G-ramitici ro- re la disposit unea ei as-
a se tipri. vlaturg fetelorti. mdne. ta-op in.nimurn :
To nsi esista o carte de silabire; o a- Pri temil fnerimei. 2 Mlnudnatare 10 Gramat ci romane de
itmeticd de D. I. Popp, grantatica de Principii de agrieuItur. pentru invtatori. diversi autoii.
I. Popp geografid de A. Florian, pres- Culegere de tail felulii de Unti jurnalu in- 20 MA Lull divere de
curtare de Catechimii de idem, ealigra- scris(re. aticitoriula pri- geogiaba.
d de A. Popp. Aceste.t pentru scolile Cursfi de stila ep's olarfi. marl. 15 M nua e de aritme-
rbane. Snta seriptura pe scurtri. ticA.
Mai esista te.stamentuld vechi i nod Istoria principatului trre 1849 7 M nuale relative I
ipritii de societatea angl BA. rom&nesci. sciintele naturale.
Apoi : In tempuld re- 8 Manuale relat've la
Abecedarulii moralu de G. Michaescu, actiunel ab - Istor.a.
Istoria vechinlui testamenta cu moral flamil impriman - 5 Manuale pentru de-
de printele It n; datoriile omului cres-, du- e pentru - semeulii limara.
lin de S. Marcovicl, etc. care in resu-i la mid abecedard etc. etc.
'nett' pe 1838-39 dedfi in stl bud r d i unii Ertl candil e vorba de
1 Istoria no Ayr testamenta. nianualii de sila- abecedare si carp de lec-
2 Ist. princ. trrel romnesci. bisma. nurnrulii lorti co-
Manualil d virsesee mime ma)* sus .
Idem de illy 6t. trase din script. aduse pentru alte cArt1 si
1 Manualfi de rugaciune. aci nu amintimii despre
4 Chetehisme eartile care se adresza
1 Eleminte de matematica. numt.i la invi5ttori si in-
1 Elerninte de geometriti cu figuri. stitutori.
1 Geografia mica. .1111110 EMMA SIP MIN

Lasmti ca conclusiunele acestei tabele so le traga invii antagonistii, dca maI sunt, al" invtbmn-
tuhil nostru primarti.

www.digibuc.ro
 31

TABELA
Costull in termeni medi all inagiturei satene pentru una

In 1838-9 1848 9 1866 7

pentru und scolart.
45 lei vechl aprosimativa, so- 13 lei veehl i fraqiune.
cotindu-se termenele midlo- budgeta tunt treeug 850,800 lei
eia de 20 scolari de scull', ; pentru salele Weser. Acsta, suma im-
rA spesele reducandu-se la prtita pe No. 61,977 scolari, avema
aceste : cifra de 13 lei mai sus5 artatA.
a) 500 lfd din cate 2 lei de Si aci insA nu se socotesce easa,
familia. leinnele , mobilierulii sclei , spesele
b) 200 seutire de bird , beili- lunarii.
curl, clad,
e) 200 in bucate din patuiele
de reserva.
Deci :
900 lei vechT afra de localti,
lemne, s5 beilicun, spese
de clasA.

Asa derd, pe candti in 1838-39 costa inv6-
iiitura until satnii citte 45 leI pe annt i Invta-
tura aceea erea asa de slabd, hi 1866-67 ea costa,
drii Imbunatalita considerabil, numal 13 lei; a-
deed ca 1, 3 6(13, deci mal atreia parte.
Se nu se crOd insa c acesta este costuld celd
dupe urmii, aid Invtaturei satnulul ; amesuratii
en catil sclile se volt imbuuuti i popora, se va
modifica acestfi prep, derd. pnd candti nu volt fi
zidite localele si provedute cu mobilieruld si apara-
tele necesariI, Doi totti nu voind av normaluld cost
ordinard alti educatiunei satnuluI.
Ned. ut-intrebamd (YAW cost*, iinv6tItura publictt
primard si urbane rurale, mprite flinch" spesele
eI pe No. familiilord ce compun dupe statistich po-
poratiunea erre, aflamt ca pentru 897, 333 sri
ImmulOte cu 5 membri, pentru 4,486,655 locuitorI
aril urma se se cheltuisca de fia- care. pentru in- Melt, aparate i de invptorI burg.
strucOunea primard publica de sate si orase numaI
'cite 49 banI i fractiune, si anch socotinduse dupe 1) Ve4! pentrn aseste cifre : !Instruction populaire en Europe par.
budgetuld projectat pe 1868, uncle sunt trecute
circa 500,000 lei vechi sporurI pentru creatiuni
'One, Asernenea cifra nu este mare. In comparare cu
ceea ce costA in alte trri instrucOunea poporuluI.
Asia in SfiOra ajunge spesele de sclA la 1
fraud si 79 centime de locuitori.
In Francia revine la 55 centime de locuitoritl,
In Anglia 1 fr. i 19 centime
In Italia 41 centime.
In Spania 40
In Rusia 29
Acste cifre probz cd, n.- In serrile care cheltu-
escd mal pucind pentru sco.e este lumina ca mal
mare. Scdderea In spese o dobindesce scla prin spo-
ruld scolarilord saderea in spesele pe capil de
locuitord nu este semn de progresd aid Inv6td-
turei, ci de maI pucina intindere a el", prin Impu-
cinarea No. sclelor, ne ingrijirea de locale, mo
rL Manier" 1867,

www.digibuc.ro
 CONCLUSIUNE
Din espositinnea de mal de susd a lucrArilort 2 CA InvdtAmAntuld sAtzscti nu va put fi or-
Inaintate de la 1830 relativeminte la sclele primari ganisatfi pe base solide i pe callea ce duce la
i in specil cele sltesd, fie-cine, sperAmd, cd va resultate mail de cAtd cu conditiune :
conchide : a) SA se aviseze In datd la creatiunea de locale
1 Ca de la treentd nu avemtt de hive"- de scoli aproprite scopulul i la procurarea mobi-
OM vre o proeedare mai ferieit pentru lierulul i a aparatelord didactice reclamate de pro-
organisarea selelord sittesel qi gralmica gresele morderne ale sciirlteI lul Pestalozzi.
desvoltare a Invlitmntului In popord. b) Se se creeze sd acumt cd gratiA M. S. Dom-
Trecutuld de la 1838-1847 ne 'Joke Insi areta nitorulul s'a creatd, se se desvolte mered i se
cumil amoruld de irrii i Inteliginta a-doui trel se imulOscA sclele normale primaril spre a forma
Wimp, In fruntea cdrora istoriculd fideld va afla bunl Inv6tAtorl satescl.
pe D. P. Poenaru, ad reeitd sd invingd o mare c) Se se linultisci i ImbunAtAtscit biblioteca
parte din dificultAtile marl, re se intmpino la or- didacticA A sclelord primari prin tte m4116cele po-
ganisarea inv6tAmntuluI in sate: Fiat amor patriae. sibile.
V. A. Urechi4.

www.digibuc.ro
ANESELE

www.digibuc.ro
 ANESA No. 1.
Adresa Presedintelul plenipotentiarii al Divanulul, ad-
jutantil genera15, Kiselefti, catre Eforia selelorti Princi-
patulul Romniel, din 1831 Augusta 12 No. 80.
Je desirerais avoir un rapport detaill sur la si-
tuation des tcoles publiques et j'invite l'Ephorie
A, me donner A ce sujet des renseignements exacts,
tant sur ce qui existe, que sur ce qui reste faire
d'aprs le rglement.
Je l'invite en mme tmps A prendre toutes les
mesures qui peuvent dpendre d'elle A, l'effet d'a-
visr aux moyens les plus propes rparer le temps
perdu par suite de la suspension des tudes. Cet
objet, tant de la plus grande importance dans l'in-
trt de l'Instruction publique , l'Ephorie doit y
mettre toute l'attention et touta la clrit possible. ')

1) Acsta EpistolA pare cA a stimulat zeluld nouei fericiri temeiil este inv4Atura, rA pe de altA parte lu-
Eforif a salelorti , compus din DD At. Filipescu, E. Andii mai cu deosebire in bAgare de stimA cererile de
BAlAcianu i Stirbel. Eforia respunde D-lui Kiselef (vell sale si rivna invApAiatA a tinerimel, cu cinste poftesce pre
anesa No. 2) td pe d'altA parte provOcA lucrArile urmA- cinstita mare Vornicie sA bina-voiscA a trAmite cAt
tire pentru redeschiderea de scoli pe la judete. SA mai ingrabA porunci pe la top ocArmuitoril de judele
publicAmil aci cate-va din ele, impacientl cum suntemil cu cuprindere ca acestia sA adune flesce care in par-
d'a nu perde occasiunea d'a-le pAstra mal la indemAnA te'i pe locuitoril, cei mal insemnati, al oraselortl de cl-
pentru venitrea istoriA a salelorti primare urbane. peteniA si facndu-se chipzutre obscscA dupA pArerea
celd mai mad sA se otArscA pentru Bala o casA in
Eforia sedlelor. Bucureeci 1831 Septembre 5 No. 23, citr Cinetita flesce care orasiil sat din cele monastiresci ori obscesci,
Mare Vornicie din Mantra.
rA nefiind aseminea case sA se inchirieze de cAtrA
Fiind-cA dupA organicescul Regulamentti urma a se orai cu incApere in destuhl, adecA trel odM pentru
asePt sale obscesci incA de la 146 Witt ta tOte ora- locuintA a dol dascali si alte done salt mAricele pentru
sele de cApeteniA a Principatulul cu a Statului ohiel- invAtAturA. DupA ce punerea la cale a CinstiteI Vor-
tuil si flindii-cA acsta intocmire a sc lelorii s'a in- nicii va lua sevrtsire, Eforia plecat o rg sA bine-
tAtliatit pAnA acumil din pricina neprasnicei ble a voiscA a o insciinta ca sA trimtA dascalii cuviinciosl
cholerd ; acumil Eforia, vlndil cA acel bici dum- si si incpA invtAturile.
netleesc s'a rAdicatti si c o liniste deseversitA imperA- AcestA adres1 a Eforiei scleloril proba cA anche la
tiesce intru Vote, fArA cea mai micA intAtliere se grA- Septembre 5, 1831, nu se organizaserA scoll conformil
besce a implini a sea datoriA i spre Rasta a si luatti regulamontulu i recomandArei D-lui Kiselef.
cuviincisele msuri , ce se atinge de a. sea ingrij ire. Eforia se adresA apoi directil la ocArmuitori pentru
[MI o mare Impedecare la inceperea inv4Aturilorn in a le ordona sA pregAtscA case de sail.
tota t1rra este lipsa de case obscesci destoinice a sluji EcA circulara :
de sale in orasele de cApeteniA a judeteloril. Pentru
aceea flind-c4 mal in tte oraselo de cApetenie urnae- Circalara de la Eforia acedeloril Met Octirmuitorf.
zA a se afla monastiri rnetce ori case monastiresci Fiind-cA in Regulamentulit intocmitti in acest Prin-
set obscesci ; Eforia de o parte privindil, cA celti d'An. cipatil pe lAngA altele este asedatti a se orndu i si la
teiti folosil obscescil este invtAtura si alii adeveratel acel judetti , la o sallA cu doui profesori cu

www.digibuc.ro
 36

ANESA No. 2. bliques, lcurs cours ordinaires, que des circonstan-

Raportula Eforiei Wit D. Kiselef, despre scolt
ces graves et extraordinaires avaient fait suspendre.
Votre Excellence, ayant bieu voulu mettre a sa
A SON EXCELLENCE MONSIEUR LE PRESIDENT.
disposition le Han de Serban-Voda, l'Ephorie fit
L'Ephorie des Pe() les de suite faire les rparations necessaires, une cole
Rapport
centrale fut aussitt ouverte, et bientt les lves
. La nouvelle Ephorie des Pcoles, ds l'instant y afflurent de toute part. L'ardeur avec la quelle
de sa nomination, mit le plus grand empressement la jeunesse reprit des tudes trop-longtemps in-
faire reprendre aux etudes, dans les Ea) les pu- trrompues , son assiduit, le zle des professeurs,

pieta de la easa scleloril pentru invlAtura copiiloril Eforia seleloril nationali =mid 1831, Noembrie 12 No. 2 BneureseI
acelui judet . dupe care Eforia a si pregAtitil profe- Cinstitef Mare Vurnicif.
sori ea- sa 'I tim*: ca sA incdp inv5tAturile. Derr,
fAcnda socotlA ca acestora le face trebuintA clouts case prin acsta otnosenie Eforia are cinste a ruga pe
de locuintA si deosebitil alte done case de nvtaturA cinstita Vornicie ca sA bine-voiscA a face cunoscutfi
cu Beaune, mese si celelalte pentru metodulil lances- ate ca3e s'aii gsit prin orasele judetelorti, dupe pu-
cAci se cuvine ca orAsenil de aci sA le facA, fi- blicatiile, ce s'aii fAcutti in trebuinta sclelorti,
ind c fill D-loril a sA se folosscA cuinvt Aurae. De turei public; ca s ptA i Eforia a se indeletnici mai
aceea se scrie Dumn.-tale s se adune la isprAvnicie top bine anal va trAmite pre orenduitii profesori, aci du-
orsenil i dAnduli-se in cunoscint acelea folositre in- pe otnosenia cinstitei Vornicii de Is 26 Septembre sub
tocmirl s chipzuiscA mai Antaiii Iocul langA vr'o ba- No. 1100, vede Eforia cA numat la done judete
unde are si fiA scla spre a fi cu apropiere, a- gsitii case, adecA CArnpu-lungil si Cerneti. Deosebitil
poi sl se sfAtuisci cu top a face o sinaforA attail pen- Eforia rgil pe cinstit Vornicie ca sA bine-voiscA a
tru facerea odi1or de Inapturti, Cata fi pentru in- mai inap'rospta de isnlivA porunci cAtre ocArmuitorii
cAperile de locuitulti profesoriloril , cAel indestulti este judetelorti totil inteacsta pricinA, sA nu se intAqieze
cA plata profesorilorti sft da din ma salelorti si pAnA de a se face Eforiei in grabil cunoscute ori ate case
candil se potti gad acestea. trA de vorii fi gata, BA se voril gAsi mai Anti, cA si Eforia s nu sufere in-
aibA Eforia reapunsti spre a tramite profesoli, pre- pedecare and(' va urma cele ce se atingil inteacesta
cum si de urmarea e s'a fAcut." de folosii punere la cale, de care cu cinste ascptit
Reeultatuld primil la amistA eircularl fu urmtorulti Eforia respunsulti cinstitei ornicii."
respun4 Dreptil respuns la acsta cerere Vornicia-Mare, cu
adresa No. 1518 din Noembriti 1831 mai anunciA Efo-
Vornieia mare din Mantra a tfirref romtioeseI No. 1100 Septembriii riel acestea :
anulii 1831, Seetiunea 3-ea Buenresei.

Cinstitel Eforif a selelorti1 Vornicia mare a trebiloril din liuntru a tiirreI RomAnescl No. 1518,
17 Noembre, 1831 Seetia 3 , masa 2, Bueuresel.
Potrivitti cu glsuirca otnosenil cinstitel Eforii de la
5 ale urmiTtrei sub No. 23, atingAtre de a pub) icarisi Respunde vornicia cinstitei Eforil cA potrivita
Vornicia prin poruncile sele in judete a se stringe din suirea otnoenieT de la 12 ale acesteia cu No. 2 de is-
pruentenli insemnag ai fiesce and orasiii de capete- n vA improsptatti poruncl cAtre ocArmuitorii ju-
nie ca BA chipzuiscA si BA otArasa ate o casA pentru deteloril, a grAbi tte fArA zAbav gAsirea caseloril in-
invtAtura publie a neamului romAnesefi, fAcndu-se cAptre pentru trebuiuta sclelorti nationale, ce urm-
urinare, sii venitil respunail acumil de la judetele, ce zi a se integmi pe Iajudete pi pe datA, - ce va veni a-
mai josti se inseemzA, de .gAsiren cerute:orti case in semenea cunoscintA sa va da in cunascinta cinstitei
trebuinta scolelor. Eforiel.
Dreptti aceea se poftesce Cinstita EforiA ca s. facA Se insemnzA catre actlista mai josii pi oraselc unde
punere la cale ca trAmiterea profesorilcril spre punerea s'ati &ail case incApAtre pentru scle intocmal dupe
in lucrare a cursului invtturel.. cererea cistitei Eforil.
Pentru Man le Dvornicit din lAuntru Filipescu. Marele Vornicti din lAuntru, Filipeseu
Orasulti CAmpu-lungti.
aci s'aflarft caes
Cernetii. Cerneti.
De la data acestei adrese pAnri in Noembriti 12, nu-
maT se naintzit vreo lucri.re seinnificativA. La acstA Ploesci.
datA Eforia trAmite Vornicici a cdsta adresA :

www.digibuc.ro

tout promettait des progrs rapides, qui auraient pu
rparer en quelque sorte le temps perdu. Malheu-
reusement ces esprances s'vanouirent bientt. L'ap-
parition du cholra vint de nouveau nous forcer
de suspendre des cours, qui avaient commenc sous
de si heureux auspices ; dans cet intervalle, Votre
Excellence voulut bieu ordonner de mettre l'ancien
local de S-t Savva, destin aux cours publiques,
la disposition de l'Ephorie ; celle-ci s'occupe d'y
faire des rparations importantes l'effet de rem-
plir le but auquel il est destin, en y tablissant
les trois classes ci-dsigne: savoir : L'Ecole pre-
mire, l'ecole centrale, qui en attendant ont ouverts
37 ---
leurs cours . Serban-Voda et l'cole complmen-
taire qui sera ouverte dans les premiers jours de
Novembre.
L'Ephorie s'est en mme temps occup des coles
de districts; le local destine' cet effet a Kraiova,
ayant recu diffrentes destinations dans le cours
de la guerre, vient seulement d'tre mis a la dis-
positions de l'Ephorie, qui va s'occuper de le faire
rparer immediatement ; elle ose se flatter , clue
sous peu il sera mme de recevoir des lves.
L'Ephorie s'occupe en mme tems de se pro-
curer des batiments dans les autres villes des dis-
tricts ; plusieurs ont dej t trouvs, les autres le

Asupra acestel adrese Eforia otOrdsce : 3 grindi de stejarii , lunguld de 2 stnjen1 gi latuld
Dupe ce se va face cunoscutil magistraturilorti ca de unil latil de mOnA gi mai bine , care ad sA se bage
cheltula pentru intocinirea sz6lelorti o-datA pentru totti- in zidii in dreptuld scaunelord , in care aa sA se bath
d6una urrnezA se We* pe sma 'fiA-cAruia oragd gi dupe semi-cercurile, ea sA tie mai bine.
ce se vord priimi respunsuri, atunci li se voril scri a 8 semi-cercurl de ferd, dupe forma ce se trAmite.
ingriji sA aibi gate, attd suma de schndurl trebuincise 21 table de tin:el-16 micA dupe modelii , in care ad
dupe felurimea gi grosimea lemnelorii co li se voril a- sA se puie modelurile de scrim"' adecA grapsimele invii-
rta de aici cu deslugire, cAtti i semi-cercurile de ti- tAtorilord i tablele de aritmeticA.
nichia in numruld trebuinciosti socotitord pe optii bAncl 10 table it:T de tinicU, in care se pund tablele de
in fiA-eare din doue paradosuri, se vorti trmite de aci
chte un modeld de semi-cercuri de cercev. Aaeste matedalud stint de lipsA pentru o sclA trice-
Cu acestil chip indat ce se va trAmite de aicl pro- petre numai cu optd clasuri, pentru care s'aii gi inchi-
fesori, acestia, gsind totti materialuld gata, pe locii puitil 'Lasts..
voril ingriji ca in putine lile sA se lucreze bAncile , George Pop , profesorti de imprumutata invOtAturA.
cum vorti povetui gi sA re agede bite cele trebuincise
fAra a se pricinui perdere de vreme la deschiderea sc- &motels unuI scauna.cle fav6talura metodaluf lei Lancasterd.
lelord."
EcA devisulti dupe care Eforia credea cA se p6te face Lef, par.
pregAti cu mobilierti o sclA primarA. 4 20 0 scindurA de bradd de cele grse, care este
deasupra , pe care tind copiii cArtile gi acrid,
Insemoare de materialuri la audia fncepteme cu optrt clasuri.
cu privazu josti, lungulii de 2 stAnjeni.
8 scAnduri de bradil grse de 2 degete si gi late 4 20 Alta scAndurA de o palmA grsA, pe care gedd
de e palmA domnscA. pe care tind copiiI cArtile gi acrid, copiii lengA scaund.
r lungulil scAndurei va fi dupe lAtimea odAiei. 2 20 0 scAndurA de cele mai subtid, pe care pund
8 idem scAnduri grse totil de 2 gi degete gi late copiii picirele.
de o palmA domnscA, pe care gedil copiii. 7 20 Trei grind!, lunguld 2 stAnjeni, Wulf' until lat
8 scAndurl niai subtid tpt de brawl , pe care tinil de mg.* groduld o palmA, in muche de 4 de-
copiii picirele. gete, din care se feed pici6rele.
8 sail:3(1mi subtiri totti de braclil , din care ail sA se 2 20 0 scndurA de o palmA, mal aubtire, din care
facA 16 telegrafuri (adicA stguri). sA se facA 2 steguri, unuld la o margine gi al-
pentru scaunele 1nvOltito- tulti la cea-Palt margine.
3 senduri de bradd gr6- I rilord, avndil aceld Ree- 3 20 Patru halcale de ferd din care intro stguri
se de 2 degete. unti unit aulapil midi des-
4 idem mal subtid. pArtitil in patra despar- blitute 2 la o parte gi 2 la alth parte.
1 dnue in fatA i dolt!. 12 Tinte marl pentru bAtutulti scAndurilord de
I in dos lemur!.
24 grindi de stejard, lunguld de 2 stAnjenl, latuld do 25 Plata megterulul pentru luzrulti until scaunti.
mid latii de mAnA, grosimea idem, drA in muche de. 4 50 12
degete, din care grindli a sA se facA picirele scaune- Eca acumii gi planuld unel clase primare recoman-
or. dati1 de EforiA;

www.digibuc.ro
 BS

seront sous peu, mais le besoin de professeurs, se normale d'enseignement mutuel , qui ouvrira dans
faisant sentir pour ces differents tablissements peu ses cours.
d'ducation premire, l'Ephorie s'occupe en ce mo- L'Ephorie se trouve heureuse de pouvoir annoncer
ment de l'tablissement Bukarest d'une cole a Votre Excellence que, jusque ce jour elle ne s'est

Pisa ald unel suede inceptdre de judet6 pentru 60 :molar!.
mitce monastiresci. Din primele linri ale acestei adrese
resultA c Eforia nu a fostil regulatd Anch6 nimicd pentru
deschiderea sclelord in celle 4 orase unde este ve-
lutii cA tea aflatil localud.
In Noembre 20 , 1831 cu adresa No. 12 aerie Efo-
ria Vorniciel.

Cinstitel mare Yornicii a trebilorel din kluntru.

Eforia cunosedndil cd, sfaturile orAsenescl aunt subt

indatorire, ca sA priveghieze asupra tte ate privescd
la buna orndutilA a unlit ora0i i cA.. privegherea sc6le -
lora publice este asemenea o neapilratA datoriA a sfa-
tului fleece-arid Orap , ca ceea ce priivesce mai
multd spre folosuld lord in parte, ea cinste r6gA
pe cinstita VorniciA ca sA bine-voiscA a face cunos-
cutil prin poruncile , ce va da dare tte sfaturile orA-
gnesci, ca Eforia de scum in ainte la ori ce jude-
ca de trebuintA cA se atinge de inaintarea lucrurilord
selelord publice, o sA se 'nte16gli cu sfaturile ora,elorti.
Acele sfaturi firesce din doue pricini vord indemna cu
osebire la acea ingrijire: antaiii de datoriA sAvar0rei
etc. etc. poruncilord Cinstitei Vornicii i aid douilea de cugeta-
rea folosuluI lord. Acestea bine judeandu-le Cinstita
VorniciA va bine-voi a trimete si Eforiei sciintA de
urmarea, ce se face intr'acsta.s
cc aci prima adreek ce Eforia trAmite directd, in a-
facere de scoll, cAtre Municipatele sate.

Etoria sclelora.
Pretuhl mobileloril unel mil. Cinatitulul Sfatti orlfenesell din oraplil
Lel. Par. sIncredintatii este Eforia, cA din partea Cinatitei marl
80 Scaunii invtAtorului. Vornicil scrisil in multe rendurID-lui ocArmuitord all
210 Pentru 7 trupurl de lemnAriA. acelui judidetd sea prin sfAtuirea oraveniloril de a colo
40 10 table mari de tinichi. ingiijirea lord sA se gAsseA o casA sn vre und metohil
63 21 miel idem. monastirescil eu doue sItli mAricele pentru invetAtura co-
I 12 7 semi- cercuri de feril, trel oca 225 dr. piilord si cu doue, trei odAl mar miel pentru locuirea das-
522 20 calilord ai o odai pentru scla publicA din acestil o-
(Ve0i pag. 25 de la dosaruld de la arhiva ra0d; dar fiind cA Eforia nu are nice o sciinti de
Statului No. 2230 , No, 1675, No. 1 de la s'ad gsit o asemenea casA sd nusi vede cu sufie-
EforiA, din 1831, Septembre 8). tsca neastdmpgrare ca tinerimea 'si perde vremea i
Eth cum, celd putind In 1831, intelegea Eforia cA sc6- dascaIii aunt co si sositl inteaceld orasiti, Eforia nu lip
la nu va se OicA numal muni unei case I Al de ce sesce prin teacesta a face sciutd aceluI sfatd , cA in
a uitatii maT apoi acst procedere 1... articoluld 85 ala organicesculul Regulamentt ce s'a in-
In Noembru 24, 1831 eu adresa No. 36, Eforia vestesce tocmitd pentru salele publice din tot(' Principatuld
Vorniciei ca se eerie ocArmuitorilord ca conformii art. V.alachiei,s se coprinde cA pentrwsclele de prin crap
85 din regulamentuld organicd (?) se se algA locale art se tie ease publice, ce se vord gAsi prin facele era-
de sae mai alesil la bAserica cea mai mare din orasili se, ci fiindti cA Eforia cunsce pe sfaturile -orAsenesa

www.digibuc.ro
 39

pas vue dans Je cas de disposer des fonds, qui sont i ANESA Nr. 3.
assign& aux coles par le rglement organique, sur ' Eforia selelor Nationale.
les caisses de la Vestiairie; elle a pu suffire a tout
par les fonds disponibles, qui se trouvaient dans
Doranilor protesori sad centrale din Bucurescf.
ses propres caisses. Raportulk D-v. ce atT trimisk Eforie de la 15
Cependant elle ne pent dissimnler tt Votre Ex- ale urmatorulul subt Nr. 3, in unt jurnalk coprin-
cellence , qu'elle prouve en ce moment quelque Otork de tte ciintele la care se indatorzit a da
embarras par suite des arriers qui lui sont dus esamenfi candidatil profesor, vepnduse, s'ail WO-
par la mtropole : ces -arrirs prsentent un Ca- lesii de bunk chipzuirea ce ak facutk, de aceea i.
pital de 6,300 piastres pour l'anne 1829, de Eforia scrie D-v. ca 0, ve indeletnicit1 a alcktui fieY-
26,198 pour l'anne 1830 et la totalit des sommes care in parte unit cursk pe scurtil de tte acele
pour l'anne 1831. Quelsqu' aient 60 les efforts de ciinte, pe care este ne-apkratli, trebuinti a le WO-
l'Ephorie jusqu' A, ce jour pour se procurer la ren- a candidatil profesor! ce vork merge pe la judete
tre de ces fonds , tout a et inutile, La Mtro- i aceste alcktuirT le vcti inflitia D-v. Eforiel gata
pole nglige mme de rpondre depuis quelque plink la 15 ale viitornlul Decemvrie.
tems aux invitations, pi lui sont faites. L'Ephorie Iar candidatil profesorT, fiind-cii, trebue indepli-
A cet effet ose solliciter les ordres de Votre Excel- niti intru tiinta invlitAturilorii ce s'at otkrit prin
lence, seul moyen de donner de l'efficatit A ses jurnalulti din Decemvrie 8, anulk urmatorti , in
rclamations. (signs) .Alexandre Philippesco vremea I;e se va indeletnici la invlitAtura metodu-
E. Balatchano luT IuT Lancaster, dupe temeiurile aeqate prin jur-
No. 24. Stirbey
Bukarest, 24 Septembre. nalulii Eforie subt Nr. 2, Octomvrie 30, vorli fi
1821.

iusArcinzte cu Vote Interesurile orasiului si CA ingrijirea a se aselia mobilele sclel cu insemnare de la Fforia
si chipzuirea pentru Bala publica i sti cuvine dreptil de suma si feliurimea anume a acestel mobile.
o. datoria santA si netAgAduitA, privindil maT multil spre Annuli"' 1831 Noembriii 23, No.... Bucuresci.
folosuld in parte alii orAsenilorti, cici 'si vgdil copii in-
v6tat1 si destepti prin invgturA, ceea ce este cea din- Eforia seAlelor nationaleBucuresei.
AnnulA 1831 Noembre 34 No. 26
tiii podbi a omului simtitord , de aceea poftesce pe
acestil sfatil orAsenesc, ca indatA dupA priimirea a- Cinstitel Mari Vornicil a trebilortZ din licuntrul
cesteia sA chipzuiscA cu din adinsulil pentru gsirea Prin otnosenia cistitei Vornicii, pe care cu cinste a
pomenitei case spre a nu se mai prelungi vremes in priimit'o Eforia, scrisit de la 17 ale urmAtoriului sub
zadarii, fiindil ()mil s'a lisil doue sali marl si trei No. 1518, s'ail vlutil insemnarea , ce se face pen tru
odAl mal mid , insA acele odAT intru care este a se gAsirea altoril doue case in trebuinta sclelord publice
aselia inv6tAtura alilodidacticA s. aibA lunguld de trel la orasele Rimnicu-VAlcil si Ploesci, dril fiindd cAEfo-
stAnjini si jumtate, &A latulii de treT, inpotrivA de nu ria nu are sciint a le cul aunt aceste case si de sunt
se voril gAsi atfitea de mari fie si de 2 strtnjinI lun, destoinice a sluji inteacsta trebuintA, si mai virtost,
gulf" si de dour latuld. Deosebitil va ingriji cinstituld ca prin unele din orase .se gAaescii si metoace- monas-
Sfatii si pentru mobilele ace! scle adecA : scaune, la- tiresci, care potil fi mal maxi si mal incAptdre. De
vile si celelalte , care acestea fAcndu-se o datA prin aceea are cinste Eforia a insemna cinstitel VorniciT ar-
chieltuida orAseniloril vord fi pentru totil-d'auna; cAci ticolulii 85 ald organicescului regulamentil, ce se atin-
Etoria jertfesce pentru plata dascalilord si pentru alte ge de intocmirea scleloril care si se cuprinde printr'-
adaugirl , ce se vorii face spre inflorirea acestui folos acesto cuvinte : .se va aselia ate o selA incepaere
obscescil, asa drfi urmAndil cinstituld data si silinda- in fiesce-care orasil de capeteniA din judete, carea se
se prin ttA a sa virtute a se psi si casa trebuincisA compune inteo parte de odAl ale acelei mai mare bserici
pentru sc6lA si mobilele cele trebuinci6se a se pregati; ce se va afla a colo.. Dinteace3tea doue, intelegndii
va insciinta Eforia, cfitti mai fArA zAbavA si a cui anu- cinstita Vornicie trebuintA cA acestil articulti eate de
me se MIA acea casA ca sA scie mai din vreme , ce folos a se da si in cunoscinta earmuitoriloril, va bine -
punere la cale sA facA inteacsta trebuinfi cu trimite- voi a le porltnei, ca asupra glairei unor aseminea case
rea dascaliloril, rd pAna se va priimi respunsil de la sA aibA cea mai mare ingrijire si osirdia spre n nu tre-
acestil sfata, Eforia va ingriji a trAmite pe datA acolo ce vremes. gpre acestil temeiil si Eforia eu chiste face
omil cli sciinta spre a povAtui in ce ail a se lucra si cunoseutil acsta cinstitei Vornicil."

www.digibuc.ro
 - --10

lndatorati tottinteacea vreme, a se desevri i la cele- lodiclacticit. Se va da coprinderea acestui jurnald in

lalte Invetaturi ce le vorg lipsi dupit cursurile ele- ctmocinta profesorilorit sclei spre respunsg la ra-
mentare ce se vorg alcdtui. Spre acestil sfiritd portuld ce ag datit Eforiel de la 14 Octomvrie
dard i in locd de 2 luni ce prin jurnalulg Eforiei se 1831, Nr. 2, i spre a fi intocula unnittori. erti
otArise numitilort candidatilord spre invntAtura aces- pe de altit parte se va da de cittre Eforie in cu-
tor cursuri, vord av trei hie, i vord primi fiei- nocinta ocArmuitorilorg de judete ca sA publicuscd
care cite lei o sutA pe lunit. De primirea acetiea de obce acstd, punere la cale, dAndu-se i prin
i punerea in luci are va avea Eforia respunsuld D-v. gazetit.
1831 Nembrie 23.
Nr. 32.
Bummed.

ANESA No. 4.
ANESA No. 3 bis.
La 11 Far. s'ag infliPiatil intru cercetarea 0,
AstA-01 la 30 Octomvrie anuld 1831, adunAndu- bicinuitei obstesci adunArT projectu de regulamen-
se mAduldrile Eforiel c6lelord ad chipzuitg ca sa tulg sclelord publice i cu prilejul acesta D. Vor-
se adune inteo li pe Oa sAptdmAna i a pofti niculg tirbei ca mAdulard alit Eforiei sclelorg a
dascAli c6leT din Bucuresci, ca top din preund in- rostitd nrmAtrea cuvntare :
chipuindg unit cousilig, sl faca esamenuld celor Mai 'nainte de a da in cunoscinta cinstitel a-
ce se volt arnta ea dorire de a fi profesor! la dundri regulamentuld, ce s'a facutg pentru o noun
sclele de prin judete, sg din Craiova, i find-a intocmire a sclelord publice, socotesed de datorid
invntdturile la aceste sc6le trebue s, urmeze dupe a supune cinstitei adundri cursuld lucriirilorfi Efo-
metoduld lui Lancastru, i sA, se asetnene intru VS- riel, adecA starea !atilt care s'ag primith sctilele In-
te en duhuld osebitulul regulamentil ce este Intoc- tilt a sa ingrijire, mizlcele ce a inirebuintatd pen-
mitt, de aceea : ' tru inaintarea lord, resultatuld ce ad dobAnditd, i
1-id Profesorii Bucurescilord se vor indeletnici a in sfdritti intinderea ce se nAdAjduesce dupe noua
inchipui proectuld de InvetAturile ce se vord cere intocmire.
de la fieY care candidatg spre a fi dascAlti la ju- La sfritulii annulut 1830 , cndii Etoria cea
detd, i asupra acestord invAtAturi li se va face a- de acum s'a insArcinatti cu ingrijirea de invntAtura
id esamenulit Care dintr'Anii se va cun6te des- publii a , doue sc6le erag intocmite numal: una in
toinitt, 'i se va da inscrisg iscAlitd de profesori ce Bucuresci, alta in Craiova, cate i acestea se aflad
volt alcAtui consiliul, i in urmd va fi p-imitil de Inrhise din Imprejurarile vremel. Atunci cea d'An-
a asculta cursuld normalg spre a inveta metoduld OM ingrijire a Eforiei a fostii a se deschide in-
lui Lancastru, dupe care mergndfi la judet, sA, datd scla din Bucuresci , care a i inceputd de
urmeze InvntAturile. loci"' lu hanuld lui erband-Vodii, primindg mai la
2-a Cursuld normald nq va tinea mai multd de urrnA pe smd-1 scla din St.. Sava, s'a indeletni-
de done luni. Candidatuld de daschld va primi citii. cu OM silinta a face meremeturile i a gliti
eke lei o sutd pe lunA inteacstA vreme de la incAperi nod, potrivite cu intinderea invntAturilorg
casa sclelord insI candidatuld, pentru cursuld nor- ce trebuinta cerea , i cAndg Eforia chipzuia a a -
maid, va fi datort a merge in tte lilele ca sd fie ela invntAtura publicit pe temeiurf mai statornice,
de fatA la paradosuld de alilodidacticd atAtd la in- i a inlesni mizhicele cele pentru intinderea acestei
tlea clasA, cAtd i la a doua, i a practisi fcn- invetAturi, a data peste noi b6la holerei, i Eforia
du-se i monitord intre ucinict a fostft silitd sA Inchild scla. IndatA Ind dupli.
3-a Cursuld normal va incepe de la 1 Noem- incetarea acestei b6le s'a deschisil so:51a in St. Sava
vrie i va urma in t6te Oilele. DascAlfi alg aces- in luna lui Noembre urmAndu-se pinit la Marte 1,
tui cursd va fi D. Gheorglue Pop, en lfa pe lunit 1832 cursurile ce at fostg mal de trebuintA a se
talere cloud sate, insd nu la aceste csuri cAndd deschide atunci Indatd pe potriva puterel scolari-
este paradosuld la intAiea i la a doua clasit de ali- lord ce se adunaserit.

www.digibuc.ro
 41

Ertl de la Nellie 1. s'a data inqtaturei publi- silina ce are ocarmuitoruld de acum aI acelul ju-
ce o noire desvoltare, intr'acea vreme deschisd detii, pentru cite privescd la obstesculd folost, a
in St. Sava cursuri noui, dndu-se fia-careia ramuri ingrijitt pentru a inlesni tinerimel din partea lo-
de invtaturet o intocmire mal regulatI. cului mizlcele de invtatura , i din a s'a rvn
Inteacea vreme s'a intocmitii scla centrall in s'ad indemnatd oraenil, precum i a1T iubitori de
Craiova ; OW inteacea vreme s'ail aglatil scle in- luminarea tinerimel , i ail ajutatii de s'a fcritd o
cep6trd mai pe la tte judetele , i ast-01 mime zidire inteadinsd pentru sc6le cu doue sll marl ce
patru judge sunt la care nu s'ad amlatti nch6 potd coprinde fil-care ate 200 de scolari.
scle , adia Slam-Rimnia , Darnbovita, Ialomita i Peste cinci hull dupe acsta noue intocmire a
Teleormand. invetaturei publice &air datd obstei dovda de ur-
Atund s'a intocmitti in St. Sava rind pansion marea invetaturilord prin esamenul generald ce s'a
unde se dl . copiiloril o in-grijire mai de aprpe la facutii la 9 ale lui Septembre in sala din St. Sava ,
4. lord purtare i invgatura. Inteacestil pensiond Atund cercetandu-se ate doui scolari In fil-c, tre
se pazesce acum o buna orndula , i pte sluji clas6 , s'a doveditti sporirea rapede ce Muse uce-
dreptd modeld i pentru alte asernenea amlemn- nicii inteacsta vreme de dud hint La acestd es-
turi. samen dupe chipzuirea ce se feicuse pentru in-
Atuncl raT s'a facutd punere la cale de a se demnarea ce trebue set se de i scolarilord la in-
amla in Bucuresci sale inceptre in fia-care plasa vtatur, s'a factad alegere prin concursd de optd
a oraplui, pentru multimea scolarilord ce nu potii tineri din eel' mai silitori i mai sporitI la Invga-
incap6 in St. Sava , i pentru ca sa le fi mal cu tun' i s'ad aglatil pensioned ai Statului cu inda-
apropiere aT unna invtaturile inteacele sae. torire ca desavrindu-se ta invgAturi sa predea
Dinteacestea una s'a a4atti in St. Gheorghe jfl salele publice acea ramura la are se vortl ga si
celd vechiii, alta la betserica Amzii, doue destoinici.
nu s'ad deschisd Anch6 pentru a nu se gsescii in- La aceeaI epoca fetandu-se esamend i la sc -
clper ; Eforia Ana ingrijesce a se implini acsta lele din Craiova , precum i scle ce
trebuint, cAt mai feira zabava. se afil aglate prin judge, pe.la tte s'ati datd do-
"Pe lnga alta neinlesnire ce Eforia a intmpi- ve4 c i invgatorii ad mplinit cu rvna i vred-
natii in cursuld lucrarilor sle , cea mai mare a nici slujba lord i scolarii ad facutu multd spord
fostd lipsa profesorilord la intocroirea sclelord in- la invgatura.
cepdtre, i nici s'ar fi pututti birui acsta n einles- Pentru inaintarea invtaturilorti, Eforia a avutd
fire, dca nu s'ar fi intocmita aid unti cursii nor- necontenit luare aminte a se povtui, prin .espe-
meld spre deprinderea acelora ce se arta cu do- rienta, de mizlcele cele mai inlesnitre , i c1iu dd
nut& a se pregati pentru a fi profesori, otrndu- dupe cea din urm, vacantl s'aii deschisd irlo sc6-
se pentru acestia, spre incuragiare, i ate lei una lele, s'a data invteiturilord o mai mare intindere,
suta pe luna pe o vreme marginal de trei i pa- aglndu- se in sfgitd pe temeiuri statornice po-
tra luni. trivitil ca trebuinta ce s'a cunoscutii , i dovedite
Deosebitd de mai susti artata neinlesnire, ce a prin cercare , temeiuri dupe care s'a alatuad re-
incercatil Eforia la intocmirea scleloril este .1 lip- galamentuld ce acurn se infaci6za cinstitel adunari
sa de incaperile trebuincise pe la oraele din ju- Pe aceste no-ue temeiuri se urinal acum in-
dge; s'a facutii ins indemnare dregatorilord pr e- vtturile in trite salele cu buna orndula.i dap e
cumd i oraenilord din partea locului a chipzui starea lord de acum bite dad bung nadejde de spo-
mizhicele de inlesnire, i pentru punerea In lucra re rirea lord spre desavrire.
ce s'a facutd pe la unele locuri , Eforia se simte In 12 sale incept6re, ce s'ad ae0ata pinii a-
datre a multarni dregatorilord i or1enilor dupe acum pe la judgele dupe afara, dolAndesce tineri-
la acele locuri, c1ci prin a lord rvna s'a datii sc6- mea cele d'antAid cunoscinte printeund metodd fr-
lelord bune inaperi , unele prin inchiriere i me- te inlesnitort, i se impartaescii preste o mia sco-
remeturi, altele prin cladiri inteadinsa : preeum s'a lad de acsta invetatura.
unnatd mai cu sma la orauld Giurgiti, unde prin sala din Craiova , precam i in Bucuresci
6

www.digibuc.ro
 - 42 ----
s'a datu claseloril incepetre o lutindere mal po - care lung, ci i alte cheltuell estraordinari cad
trivitg, cu trebuintele, i starea locuitorilord aces- s'ag suitg piing la o sumg, de lei 60,000, ce s'ag
torn crap, in Craiova se Invtg. incite Gramatica, intrebuintatii pentru meremetulg sclei din St. Sava,
Aritmetica, Geografia, limbile Grecescg. i. Franto- mobilarea shilorti de predare, ingrAdirea curtii, cu
zscg, 250 scOlari urra, astg-di aceste invetti- zidg, zidirea din nog a doue odgi pentru portarti,
turi in scla din Craiova ; cu intristare inse Efo- i pardosirea cu ptrg a Mite! din antia acestei
ria artd, el de nu s'a datg ping acumg acestel licle ; pentru clkdirea i mobilarea sglilorg In sc-
sale tt,1 desvoltarea dupg dolintg, i de nu s'a lele incepetre din St. Gheorge i de la bAserica
dobindita OM rodirea ce se nadgjduia, acsta im- Amzil, i pentru meremetulg i mobilarea incgpe-
pedecare a fostg lipsa de inaperi potrivite cu In- rilorti unde Se an acumg ao;latli scla din Cra-
tinderea trebuintei unel scle centrale. iora.
Despre alt parte cu multamire arta Eforia Socotelile sclelorg pgna la 1 Martie 1832, s'ag
cinstiter Adundri: , ca Magistratulg acelui orag a cercetatfi i.s'an Incheiatg de catr obscesculg comi-
data dovdi de o deosebitg Avila luandri pe sma tatg, ce dupg deosebitg Regulamentg era atunci
sclii In niizloculp ora*ului ung locg f6..te intinst, Insgrcinat cu revizia caselorg de folosti obscescti,
pe care Eforia ngdgjduesce a se Indeletnici iu vra iear socotelile pe Oece lull! ale annului 1832, sunt
viitre sg clgdesca o zidire dupg, und plang regu- gata a se supune obscescului Controlg.
latg. Acestea sunt mizlcele ce ag avutg Eforia la
Invettitgrile ce se urn-16A in scla din Bucu- mina i ce a Intrebuintatfi pang acumg de cindg
resci , dupe Intocmirea de acumg stint : Gramatica, s'a insgrcinatg tut ingrijirea sclelorg publice, ear
Caligrafia, Geografia, Aritmetica, Desemne, lstoria, dig pentru sporirea invtAturilorg , spre destiv6r-
limbele Latinscg, Grecescl, Frantozscg, Russci ; ire acumti candg, dupg. temeiurile ce s'ati aelata
Algebra, Geometria i pravilile pgmentului, precumg priu regulamentulg organicti tfite ramurile admi-
In alAturata tabla se arete. nistraiieT, s'ag imbuntitglitti Inteun chipg simtitorg ;
Optd-sut4 de scolari urmzi acumg deosebitele oblAduirea petrunsg fiindd de veciniculti adeverg,
invetIturr In scla din St. Sava, i 400 in cele- ci numaT deprinderea in obiceiurY Mine pte veci-
lalte done scle incepetre de prin plgi. nici Ieginirile nmurilor i cg temeiuld cellI mai ne-
Pe lngg Cele-l-alte Eforia a socotitti de cea clintitt alfi orinduelilorg unel societati este brie-
mai sintA a sea datorig a Intmpina tte trebuin- tatura tinprimell nu put perde diu vedere ung ob-
tele prin cea mal mare economig. La sferituld iectg pricinuitord de ac-stg folosg obscescl De
annului 1830 dada s'a orenduitti acstit Eforia, s'a a- aceea oblgduirea, dorindg a ae4 pentru viitorg In-
flatit nahtg in casa sclelorg .lei 73,798. Dupg ac.eea vetItura pe temeiuri statornice printr'o legiuire din
s'ag strinsg pe anulti 1831, lei 95,808 din yen- cele mai de cepetenig, a Ingrijitg a alcgtui Regu-
larea moielorg, i din contributia preotilorg ; s'ag lamentulg sclelorg ,. care se pune astii0i Inaintea
adunatg i pe annulti 1832 lei 53,220 din yen- obscescei adungrf i care este o lucrare de multi
rviarea moielorti Glavaciocti. Rril an suma hotg- vreme potrivitg cu trebuintele ce s'ag cunoscutg i
rit prin regulamentul organicti i prin budgetulg cu cercgrile Le s'ag flicutg
cheltuelilorg Statului pentru Vinerea sclelort pu- Prineacestti regulamentti sclele se aft In-
blice, nu s'a primitti de la Visterig, mai multd de tocmite astg-felti in cita tinerimea va pute sit
cgtg lei 94,660, din suma de 525,000 ce se cu- urmeze cu inleanire din trpti in trptA InvetAtura
venea sclelorti pe 18 luni, adicg lei 175,00.0 pc potrivite cu a sea virstg i cu a sea stare Inv&
semestru din urmg 1831, .1 lei 35,000 pe annulg pturile irg-1 se aflit ae0ate pe astg-felg de te-
1832. meiuri, Indtg sg se OM Intinde fig-i care ram-
Cu acstg, sumg de lei 317,486, s'ag Intimpi- it a invetaturilort din ce In ce mai multt , dupA
natil tte trebuintele saelorti In curgere de duol trebuintele Statului i dupg sporirea ce va face ti-
anni, de la inceputulg annului 1831, Ong, la ltulti nerimea la invetituri.
1833 ; dinteacesti ban! Eforia a avutil a Intempina Srta tinerimel pentru vremea venitre se clit
nu numai cheltuele regulate, ce s'ati urmatti pe fig- acumil in chibzuirea obscesce adunie, la (Musa sti

www.digibuc.ro
 43

a i se da printeo bung intomire a scleloril miz- a fosal Masilon , Bosuet, Fenelon, Atlasuri geo-
lcele de a dobitndi bunele havntlturi i bane o- ' grafice, Marmontel , Gramatica, Poesil, Aritmetica,
biceiuri prin care nmulg romAnesed se ptit pi liii Francher, Ingltarea i cgderea Romlnilorg de
mal repede spre fericire. l Montesquig, Mitologia, Deprinderi asupra citi-
(Iscglittl) Mgdularulg Eforiel sclelorg B. Stirbei. tulul, i autori clasici greet
Nu pte cine - va povesti bucuria, lacrimile cele
Ditmd set dares de admit despre esamenele de min sun apni dud fericite ale acestel pline de rAvng aduniiri. Vorbe
Curierul:
nu adjungt ea sg d a intelege acstg, ceng sim-
BUCURESCI, 10 SEPTEMBR1t. titre. Cine este pgrinte i doresce lurninarea fii-
Jol la 7. Septembrig ad unAndu-se in sala colegiului lora sei i o vede In faptg, cine este patriotil i
din St. Sava Clirosulii, boerimea i o muhimede no- arde de foculti acela cerescg spre a ved in pa-
rodg, s'a sArbgtoritg printr'o solenanitate publicg esa- tria lui amiaza filosofici i adevrului i din-
a
menulg generalg al saelorg, dupg chipulg urmgtorg : tr'ung intunerecg de vcuri de o-data i-se artg
S'a cAntatg mal Intnig de scolar1 ruguciunea o dimint. veselg i strelucitre In Wit slava ei,
sg CAntarea Diminetei. aCela pte a'i inchipui stremutgrile de bucurig
Pe urrng D. Dvornict Stirbeig Logofetulg in- aleacestei adungri care cu vederea, cu au(lulg in-
structiel Publice a deschisil serbgtrea essamenului sgtoatii, nesAtiosg sta atintatg la rgspunsurile cele
printenn cuvntil plin de simtire i dorg patrioticii potrivite ale tinerilorg. Copil de eke optg anni
care in Animele tutuloril a facutti iat mare micare. i lece anti pntrunl de fiinta intrebgrilorg i
Dupit acestg cuvntil intr'o cercetare care le at invntatil in limba lout, in miz-
cite doui scolari din fig-i care clas ale sale- loculg rind adunitri frg sfilg, intocmai ca nisce
lorg bleep etre de la bAserica Amzii, Sf. George profesori pe catedri, lorg se desvoltd i 'i ark/
i Sf. Sava. Clasulg I-ig i :1g II-lea esa pe tabla sg prin graig cunoscintele lorg cele sta-.
minatg la citire, patrn lucrgri ale Aritmeticet, de- tornice i Incredintate, adevnrurile istoriel, pricinile
clinatil i conjuggri. Clasulii alt III-lea la ince- ingltgrei i cgderil natielorg, virtutile i grealele
puturi de Catihismg, de Gramaticg, de Aritmeticg lorii, le auOiamg din gura pruncilorti noi earl ne
i de Geografig. C1asulg alit IV-1ea inceputuri de amt perdutg OM a nstr tinerete a Invnta numai
Aritmeticg i Geometrig. Cunoscinte usuale, De- vorbe. Adevbrulg matem aticii, scuturatt de OM
semng liniar i ecsercitii gramaticali. banuila i nedomirirea., strelucea plin de gratil in-
Dupg acsta s'ail adusti Intro cercetare ale doui gurile cele nevinovate. Trei sute de scolari la de -
scolari din fig care clasg de invntAturile Urna- semng acoperiserg pgretii sglei de capo-d'operile lu-
niore, i s'ai ecsaminatit dupg cum urmztt : crgrilorg lorg de peste ann, desemnuri topografice
Clasulii I. i II. Gramaticg rominscg rezonatg, i de architecturA, peisagiuri, i icne istorice in
inceputurl de limba frantozsd; Geografia i Hro- sumg nenumnratA, dovdg, cg, nu sunt fapta nici a
nologia. Clasulu III. i IV. analisg gramaticale a unuia nici a deciurT de meni, ci a sute de mAni,
limbel frantosesci, Aritmetica rezonatg, inceputuri ce mai mainte de doue-Oeci de luni eraii cu totulg ne-
de limba lating, sintassa limbel frantozesci. lim14 deprinse In frninsa acesta artg,
grecscg, i Istoria generate. Pr sfintituld Mitropolitg, blagoslovindii rodurile
Pe urmit s'an cercetat cursurile cele slobode profesorilorg silintele scolarilorg, a chigmatti da-
adecit cei de la limba russcki limba grecscg noun. rulit duhului snt, adevrulg, blindetea i dra-
Incepndg cercetarea invntitturilorg complemen- go stea, ca, invntAturile formAndu-le mintea, aceste
tare s'ati adusg asernenea In ante eke doui sco- daruri ceresci formeze animile spre a put fi
lari din fig-care clasit, i s'ag esaminatg la Alge- rzemulg i ngdejdea patriei, patrioti i cretini
brg, i Geometrig. la pravila eivilg i Criminale, ai Evangeliei lul Hristosti, .i pe uring spre adju-
i insfAritti Oaligrafia i Desemnulg. toruld celorg snrmani a daruitg 1000 de 1A.
Sfrindu-se esamenulg, chigmatg pe nume tn sfiritg adunindu- se boeril efori in sala de
toti scolaril cei silitori i li-s'ag implirtitg &Yuri sfatg aft alesg d'intre colarii cel silitorl pe cei ce
in cArt1 spre incuragiare Crile ce s'ag impArtitg se vorg VIA In pensionii cu cheltuila sclelorg.

www.digibuc.ro
 - 44
Cu nutOrnla vlitora se volt tace cunoscute atata meia , are a se lupta cu multe neinlesnirl i c a
numele acestora citta i alu totorti eminentiloru. trebuittl sit se facA cea mar mare economig ca SA
.

Acuma, spre multamirea cititorilora notri ne grk se Intmpine cele mal d'intAitt trebuinte.
bima a publica cuvntula D. Stirbeiti, carele cii Cu tte acestea prin osirdiea Eforiel saelorg
numerula viitora se va da i in limba frantozid. ale c. reia luerArT Kmne a se pretui de cinstitula
cuvntula :
publica i mar alest prin esperienta i stgruirea a-
wl a D. Dvorniculd A. Filipescil, care cu nepre-
Acura a doua rA se serbzA prin acst Adu- getare de anni Indelungatr se aflg, mgdularti alil a-
nare incheiarea anuluI scolastica i se rain cunoscintA cestef Eforii , cAta i a D. Logofkuld Ste. Ma-
obtscl urmarea invtaturilora de peste antra. chu, care a primitil acstA sarcinA ca o mostenire
Din sporirea ce s'a arkata la Invktiturit, in de bune sentimente ale reposatuluI Intru fericire
putina vreme la esamenula annuluI trecuta s'a cu- pArintele sfi, InvkAturile ail sporitd din ce in ce
noscutit fulosula ce isvordsce din aelmnturile mar multii i Intrecerea cu care acumd tinerimea
ce s'aa intocmita pentru educatia publica. Oblit- se silesce a se Impgrtgi, dg cele mar bune nedgjdi.
duirea petrunlnda : ca InvtAturile i otrivite pe Numerulft scolarilord cresce din Oi In li ; preste
principiurl de religiA i de morala stint cele mal 2000 de tined at urmatg in acestg annti cele mar
puternice mizlce pentru Intemeiarea foriciret unul d'Antiir invpitiiri in salele publice Ce s'ag ae-
nma, a aelatti sclele pe temeiurI maI stator- datfi In diferite pArtl ale piincipattilu.
nice, andu-li-se o organisatitt potriviti cu trebuinta De aceea se nitajduesce c, precum tOte cele
ce se simte i eu mizicele acestel" Ora l-alte aedemnturi de folosa obstesca Inaintzit ne-
Duptt acsta mud intocmire, aedndu-se tke incetata, invtturile 'publice nu vora rmAn mar
cursurile Invtriturilora, s'aa deschisa sclele la inapor i in acstg epoca , In care s'a tota
Octombre In 8 printeo solemnitate (sArbAtorie) uncle materialulti pentril idirea .monumentulul de ferici-
faiA fiindt1 tuait. Ec. S. D. deplina Imputernicitulti rea nmulul romAnesca se va lega mar cu ttiri
Presidenta a insufiata In animele tinerimeT o ne temelia acester zidirL, clndu-se mizlce de a se de-
mrginita rAvnA, la invkAturA. sevdri i intemeia edupatia publicg, prin care sin-
Acum la cercetarea ce s'aa fAcutd In parte gurg se pte obiclnui omulg a iubi buna orndu-
la sfaritula cursurilorti, Eforia saelora a avuta la in societate , a pretui aer,lematurile de folostl
prilegiult a se bucura de Intrecerea tinerimeI la obstescu , a se supune legilorg i cu
InvkAturit i a multAmi profesorilora de 'lima cu multmire t6te datoriele de unti adevratil cresting
care s'a strAduita a'I impArtAi invkAturile, ra i bung mgdularg alti societitter.
mal alesa D. Directorula Poenarulti, cAruia sun- Fitl ddrti bine incredintalr, iubitl tinert cg tte
tema datorl cea mal mare parte a InaintAril In- anume v preggtesct o viitorime iericitg. Vedetl cu
vtturilora publice. Ndejduiml c cinstita A- ctit rvng top patrioVI dorescti luminarea ;Amu-
dunare va incredinta piirerea EforieT prin cercetare lur ; inteacesti patriotl sclele afi dobanditti acum
publica ce este chiAmatl a face. ung protectoril din cer mar r&nitorr pentru Ina-
AstA tli se pune Inainte acesta cinstite adunitri int'area Invgtilturer i intemeierea bunelorti obice-
rodulil ce s'a dobAnditti In acesta annt cercetan-, iurr. Pr Santia sa Mitropolitulli Gregorie, imbung-
du-se cte dour scolari de flA care clas : dupe a- tgtitulti nostru pstorti este celg mal ferbinte do-
ceea se vora. arka scolaril ce pentru a lora si- ritorg de folosulg obscuct.
linta meria Incuragiare i dinteacestia unir se vora Siliti-v drA tinerl, fitt totd-d-una supul in-
alege pelisionarI pentru a se 0116 la InvkAturi cu Mgtoriloril vostri, strduii-v s le aducetr mul
cheltula din casa sclelor, ra ali vora dobitndi tamire prin a vstrA silin. i sli fitI recunosctorr
premiele, ce s'at otgaltji pentru fig-care pentru alti pentru a lorg strdanig. Vedetr cll top v voiescft
lorg meritg. binele ca din inima pgrintscti.
Cinst. adunare va bine-voi a se arta cu in- Cer ce a1 isbutitg i vi s'a incununattl strada-
dulgentg, landg In btigare de smli, cg ung nog a- nia prin laude i premir s. privitl acsta numal ca
e4mntil de invlgturg publicil , ping a se 'bite- o lndemnare pentru a ve fatrgdui sit sporiV mar de-

www.digibuc.ro
 45

parte la Invetatura. Gel ce ati remast mal jude- naiejd1 ale parintilord, cu multamirea 1nvetatorilorti
retft sa mi ye desnadejduiti, ci s v silii mai cu i cu lauda ce yeti dobandi chiar de la tovaraii
dinadinsuld ca sit vr.1 Impartaiti de acum Inainte cu care v'ati Intrecutd.
i voi de acelea1 cununi de landa , ea i Grabiti-ve se ve folositi de vremea ce aveti Anche
tovarA 1 vostrii. a petrece in scoli; ea trece iute, paziti-ve si n'o
Vedeti ca parinti, frati, prieteni top adu- perdeti In Indeletniciri netremnice. Cu invetatura
nata astavil ca sa se Impartasca de bucuria cea temeinica i ca bune obiceitirl yeti fi nti-
mai simtitre. dejdea i sprijinla ndmului; vedeti cate clad de
Mumele pe acasa ascpta cu nerabdare s afle mizlce de Inaintare vi s'a deschisd acumd; la ma-
isbandele vstre la acsta lupt a Invetature , sa na vstra sta sa v folositi de dnsele. Streduiti-
v Imbracieze i sti ye blagoslovsca. Alta din cel ve a le cunsce, a le pretui i a ve face vrednicl
mai de aprpe ai vostril prieteni simtd Maid, de de a le Intrebuinta.
anima, nadejdea , Indola , veselia, en und cuvntt In sfaritil ttpariti in nimele vstre acele en-
tte sentimenturile cte framnta In csurile aces- vinte care resuna anche inteacsta sala.
tea animele nstre cele fragede. Toti, doritori de fericirea patriel, vi s'a
Ucenicii Insumi, nu sunt mu1i anni, 'mi aducti iubiti intru t6te buna orIndula, lucrati limba na-
astaip atninte de candii eramd pe band scolard ca tional i straduiti-ve fttra pregetare la Invtatura,
tti cu o nemarginita placere me impartaescd cad &O.-care va dobandi resplatirea ostenelilord
de simtirile cele mai petrunyletre, veftndu-ve stra- sle."
daniele de peste ann Incununate cu laude. Insotitd cu aceste cuvinte vi e va aduce in veci
Acestea , iubii tined, din anima de adeveratil aminte sprijinirea ce a dobanditd nmuld omenescd
prietend vi le pund Inainte, cad totd-d-una de la factoruld sea de bine Paveld Chiselefii.
poftitd o viitorime fericita , rd acum cindii una Acestd nume va trece din generatia in genera-
din indatoririle puse asupra dregatoriel ce mi s'a tia, Insogitd cu tte a4amntele cate s'ad Intoc-
incredintatii este Ingrijirea pentru invetatura publi- mad pentru fericirea acestel terrl i va fi intre
di, me cunoscil norocitil ca mi se di piileja a alte dove0I de numerate faced de bine ale impe-
preved6 din sporuld ce ati facutii la havetatura, ratescei curtI a Rusiei icna c mai adeverata de
fericita viitorime ce vi se gatesce i a Insoti a mea parintescele cugetarl ale pr puterniculuT riostru
bucuria i multamire a sufletului cu cele mal dulci ocrotitord.

') DAmil aci Anchg trel acte ce Val de scoli esame- de l'instruction publique s'est reuni dans l'ecole de
ne, din care se potil dobandi multe date asupra scedelorti St. Sava , et la devant une Assemble compose des
din 1832 i 1833. membres du haut clerge, des diffrens fonctionna ires et
son Excellence MOnsienr le Lieutenent General de Kisseleff, d'un respectable public , deux lves, pris de cheque
Aide-de-Camp de S. M. L'em$ereur de tontes les Hussies, President classe ont 6t examines et tous cettx qui se sont le mieux
Plnipotentiaire des Divans de Valachle et de Moldavie , Chevalier distingus par leurs progrs dans les etudes leUr as-
Grand Croix de plimieurs Ordres
siduit au travail , et leur bonne conduite ont obtenu
L'Ephorie des Boles. des prix; ceux-ci se sent hotly& u nombre de 165
Rapport.
dont 35 ont obtenu les grands prix , 48 les seconds
L'Ephorie des coles a l'honneur de porter A la con- prix et 82 des accessits.
naissance de Votre Excellence la marche et le rsultat Le nombre des leves qui ont frequent les coles
duconcours qui a eu lieu perm i les lves les plus a- de Bucarest depuis cinq mois, s'elve a mille trois cents,
vane& dans les etudes pour le choix de cinq boar- sur Ce nombre, dont huit cents appartiennent aux coles
siers , conformment aux ordres de Votre Excellence primaires , et cinq cents l'cole central e et compl
et aux dispositions du reglement des coles. mentaire, 350 ont et trouves capables de passer A des
cet effet, apres les examens prealables qui ont t classes plus leves.
fait en detail par les professeurs, parmi tons les leves Apres l'examen et la distribution des prix, les mem-
en general, la fin de l'anne scolnire, l'Ephorie assis- brea de l'Ephorie,34-r le Colonel Fenton, et le Grand
t& de M. le Colonel Fanton de Verragon , et preside Logothete se sent retires pOur dlibrer sur le choix
par le grand Logothete des affaires cclsiastiques et des cinq boursiers qui ont t pris parmi les eaves qui

www.digibuc.ro
 46

ANESA No. 5. rinduesce numat cite und profesord, rd la alte le lip-

Cirenlara citre profesorii de la 10 orase.
sescti aminduol (precumd se vedil In insemnarea de
ma! josd) pentru care Eforia In multe rndurl a
EFORIA. SCOLELOR. publicatd prin gazetd, conditiile prin care se prii-
mescd candidatI de profesorl , ci fiind-cd acumti
Doinnului profesorn aln scle .din orqua
numrulil de candidati ce se did la Invtiturd, nu este
Sciutd este obscesce cti pe la tte orasele de cape- In destuld a Implini tote aceste locuri va-
tenie de prin judete trebue s se asede scle cu cante, se dd, D-le In scire conditiile de primirea
cite dduI profesorI. Dintre acestia la unite se o- candidatilord orI-cine va voi sit fie profesoi ti

ont le mieux rempli les conditions voulues par le r- l'examen des lves qui a eu lieu a Pcole de St.
gletnent , leurs noms se trouvent inscrits la suite de Sava. L'heureux rsultat de cet xamen m'tait dj
ce rapport ; ne reste plus qu'A obtenir le consente- connu : c'est le plus bel loge gee l'on puisse faire du
ment de leurs perens par un crit revtu de leur sig- zle clair et du dvouement des membres de l'Epho-
nature dclarant clue, contormment aux dispositions du rie dans la tAche pnible qui fear a &is confie.
rglement des coles , leurs fils exerceront les fonctions Les Ames gnreuses , trouvant leur plus douce r -
de professeurs pendant dix ans , .aprs avoir termini) compense dans la reconnaissance publique, je me fais
leurs tudes aux frais et sur les fonds de la caisse des un devoir de lui signaler les titres que s'y sent acquis,
coles. M. M. Alexandre Philippesco , Etienne Ballatzano , et
Dans le cas ou les parens de quelques uns de ces Barbo Stirbey ediargs de Porganisatipn et de la Di-
boursiers refuseraient d'accepter cette condition pour rection des coles dens toute l'tendue de la Princi-
leurs enfants, ceux-ci seront remplacs, par d'autres - paut, en ordonnant que le prsent tmoignago de ma
lves qui se sont montrs galement dignes de ce choix. Satisfaction soit public!) dans la gazette.
L'Ephorie a galement l'honneur de porter A la con-- Je me tais un gal plaisir de reconnaitre le dvoue-
naissance de Votre Exellence qu'on a remarqu pen- ment du Sieur Ponari, proviseur dee coles , pour la
dant tout le cours de l'examen, dens l'Assemble qui surveillance active qu'il dploie , pour le maintien du
Fa honor de sa prsence, une satisfaction gnrale re- bon ordre et de la subordination parmi les lves, ainsi
lativement aux progrs des lves , vu le court espace que pour le rgularit qu'il a su introduire et conser-
de temps qui s'est coul depuis l'ouverture des cours , ver dans les cours.
rsultat, dont toute la reconnaissance est due A la sol- Je saisis, en mme temps, cette occasion pour rendre
licitude paternelle et aux soins persjvrants de Panto-- justice au zle , l'activit et A Passidint des profes-
rit suprieure. seurs Simen Maredvici, Jean Popp , Ioseph Genilie et
L'Ephorie, prenant en Considration (Pun ct les ho- Georges Popp, dont lee lves de classes qui leur sont
norables services rendus aux coles depuis longues confies ont fait preuve.
annes par un des protesseur- , le pre E. Potca , et Le Prsiden plnipotentiaire des Divans aide-de-camp
de l'autre son Age avanc qui ne lui permet pltis de Gn ral Siselef.
vaguer ces pnibles fonctions a Phonneur de le re- . No. 663
commender A, la bienveillante sollicitude de Votre Excel- Bnoarest, le 20 Septembre
lence, et de la supplier de ddigner, dans le cas nil Elle 1832.
le jugerait convenable , lui accorder l'Egoumnat d'un
Monastre parmi ceux qui se trouvent vacants. Ce Mo-
son Excellence le gkeirs1PaulliisseletT aide-de Camp de S. M
nastere, vu tes quAlits qui distinguent le rvrend Ore, L'Empereur de toutes les Busies, Frsident pleniputentiaire des Di-
pourrait devenir un exemple des amliorations dont est vans de la Valachie et de la Moldavie, Chevalier grand-Croix de
susceptible la gestion des domaines Ecclsiastiques. plusieurs ordres.
Alxandre Philippesco.
Etienne Ballaziano, L'Ephorie des Ecoles a l'honneur dc porter a la
Le Vornik B. Stirbey. connaissance de Votre Excellence le rsultat des exa-
No. 357 mens pour les tudes suivies dans les coles publiques
ce 5 Septembre, 1832,
Bucarest. de Bucarest pendant Pennies scolaire de 1832-4833.
Le 17 Aofit les cours ayant t termins les profes-
A l'Ephorie des Ecoles. seura se sont occups pendant plusieurs jours exa-
miner avec soin tons les lves sans exception, et ils
J'ai reu le rapport que l'Ephorie des ecoles m'a a- ont assign chacun la place gull a merite par sea
dress, en date du 5 Septembre, No. 357, relativement progrs et par sa conduite.

www.digibuc.ro
 47

de judetd, se va arAta la centrala din Bucuresci, sd vre-o alt persni cu aceste calit1t1, gsinduse
i de va fi pregittitti la invtturile elementare, de i socotindu-se destoinici a fi candidati IT vei adre-
gramatick catihismti, aritmetica, i geografie, dindd sarisi la Eforie , i de primire i urmare vel tri-
esamend IT va trebui numai si invete in putine mite raportd".
clile metodnld lui Lancastre, apol se va orindui pro- Ecit lefile ce ottiriseri :
fesord la loculd ce'lil va alege, lar de nu se vorti Prof. pentru cl.I cu lfa pe lunde 150 la Giurgiu.
pregati la invtitturile de mal susd, va put si ldem 2 n Slatina
79

rimie in scli, in calitate de candidatil ca sit ur- Idem a a n Cim p-lung.

meze cursuld acestord invtitturi precumd 1 meto- Idem r r Cerneti.

Idem r r Ploeci.
duld, in trei sd patru luni, i pe acstit vreme i Idem
32

Buzed.
2 2
se va da spre ajutord cite lei o sut pe 1un, a-
19

Idem 2 2 n R.-Valcil.
poi and(' esamenti se va i orindui, de aceea dr Idem 71 r Careen]
vei ingriji a inainta ca sti dintre scolaril cel mal Idem r r T.-Jita O.
sporiti la virstd, la invtiturii, i mal bund morald, Idem I, 7/ VAL de M.

C'est aprs cet examen Impartial, fait en public dans Floresco Jean
les classes, qu'oiit t choisis ceux qui devaient ob- Strimbeano Thonias
tenir des prix. Papadonat Nicolas
Le co lcurs pour le ehoix des boursiers eut lieu le 7 Stanesco Demtre
de ce mois dans le collge de St. Sava en prsence Gouliano Thodore.
de tous ls membres de L'Ephorie, du haut clerg, des 11 ne reste plus qu' obtenir le consentement de leurs
premiers Boyards et d'un public hombrenrx. parens par un crit revtu de leur signature dclarant
Le grand Logthte des affaires ecclsiastiques et de que, conformment au x dispositions ciu rglement des
Pinstruction publique a ouvert la sance par un dis- Ecoles, leurs fils exerceront les fonctions de profes-
emirs pi a proluit sur Pauditoire une vive impression; seurs pendant dix ans, aprs avoir termin leurs tudes
la traduction nn est annexe au prsent rapport. aux frais et sur les fonds de la *WM des coles.
Ensuite les lves les plus distingus de chaque clas- Dans le cas ou les parens de quelques uns de ces
se ont t de nonveau examins , ils ont justifi la pr- boursiers refuseraient d'accepter cette condition pour
frence qui leur avait t accorde et ont rep des leurs entans, ceux-ci seront remplacs par d'autres &-
prix analogues A. 1 eur mrite. Ces prix, au mombre yes qu5 se sont montrs, galement dignes de ce choix.
de 56, taient rpartis de la manire suivante ; 14 pre- L'Ephorie s'estime heurense d'annoner Votre Ex-
miers prix, dix-huit seconds prix et 24 accessits. cd11 ence que les professeurs ont rempli tous leurs de-
Pexamen de Panne passe il y eut 165 prix, dont, voirs avec un zle et uue assiduit . exemplaires, les
35 premiers prix, 48 seconds Fix, et 82 accessits. lves ont dignement rpondu aux efforts de leux mat-
C'tait alors la premire distribution rgulirement faite ; tres par l'application et la docilit gulls oat constam-
les professeurs avaient cru deveir montrer plus Win- ment deployes.
dulgence , afin d'encourager les lves et d'intresser Aussi, la vue du rsultat de cet heureux concours,
davantage le public au succs d'une institution, dont le Notre digne Mtropolitain a tmoign une vive satis-
pays est en droit d'attendre les plus grande bienfaits, mais faction qui a t partag re par tous les assistans.
pour cette anne Pinstitution &ant en pl sine vigueur, L'EPhorie croit ne pouvoir mieux rcompenser le
on a procd ave.; la justice la plus rigoureuse. zle des professeurs qu'en les recommandant la bien-
Le nembre des lves qui ont trquent les coles veillance de votre Excellence, dont Papprobation claire
de Bucarest, pendant cette anne s'lve mille-soi- est, elle seule, un puissant encouragement.
xante-deux, sur ce nombre 798 ont suivi les tudes M-r. Poynari mrite une mention particulire; comme
primaires, 264 les humanits et les tudes compl men- professeur, i1 a droit aux mmes logea que sea col-
taires,"398 ont 61.6 jugs capables de passer des clas- lgues, comme Directeur du collge de St. Savva et
ses- plus leves. &ant de l'Ephorie, son activit infatigable et sa ea-
.Aprs la distribution des prix , les membres de PE- geese sont audessus de tout loge.
phorie et le grand Logothte se sont rtirs pour d- Alexandre Philippesco
librer sur le choix des cinq boursiers, ceux-ci ont t E. Ballatzano, Stirbey.
pris parmi les lves qui ont le mieux rempli les con- No. 283.
ditions voulues par le rglement. 1833, 18 Septembre
leurs noms sont : Bucarest

www.digibuc.ro
 48

Pentru a 2-a cl. cu pe lund 250 la Craiova. pe 16110, preotft i und cintdretd carele va fi da-
J Pentru 1-a . .4 22
tord se invete copiiI satulul carte si cntarl, a cit-
2 Idan 2-a 120"0) Pitesc. ruia articold coprindere negAsindu-se Anch pusd In
1

J Pentru 1-a 10501 Brdila.

lucrare, s'at si datd indatd tircularnice porunci cu
2 2
1 Idem 2-a trd tOte ocarmuitile judetelorti ca potrivitd cu gl-
Pentrn 1-a 1501 suirea pornenitulur articold, prin iutelegere cu pro-
2 2001 Focanl.
Idem 2-a prietaril mosiilord se i pue in lucrare testuld re-
Pentra 1-a I 50 1
2 Tirgoviste. gulamentulul infiintandu-se prin Vote satele scoli
Idem 2-a 200 pentru copiiI satenilorti, urmdndu-se a lorti invtitturd
J Pentrn 1-a numaI pe vreme de lrnd, adecd dela 1 Noembre
1254} ITrziceni.
2
1 Idem 2-a
ping la sfirsituld lui Mania, ca in lunile cele-l'alte
2
J Pentru 1-a 15001 Rusi de vede. se se Indeletnicscit spre ajutoruld pdrintilord lora
2
1 Idem 2-a
la lucrarea pdmntulu. Dreptd aceea dupd trebuinta
1832, Iulie 4. ce urmzd a av i ac cinstita Eforid , de O ase-
menea sciintd , nu lipsesce departamentuld cu cin -
ste a-I da in cunoscintit cele urtnate intru acsta,
ANESA No. 6. alAturndu-se i o copid dupe ac porund.
P. sefulil departamentuhd, L Manu.
Asta-ll la 8 Noembriu 1831 top profesoriT sc-
Copia dupli Porunea olrerilare ctr oermuirile judetelorfi, de la
leT din Bucurescl, adunandu-se i cetindil department:flit din latintru.
cu cea mal adncd. luare aminte jurnalulti incheatti ,In proectulti alui 2-lea pentru seminaril, "proto-
de catre cinstita Eforie la 30 Octombriu 1831, a- popi si preoti, la art. 8-lea sl eoprinde, cit in fil-
tingltord de luvttaurile ce se cerd de la eel ce care sattl se va tin pe lngu preoti i tint cdn-
se vorti arUa cu dorintd a fi profesori de judete, taretd, care va primi osebitd de doue chile bu-
indatd, ad intocmftd consilin cerutd pentru esame- cate pe fia-care amid si eke lei tiouI pe annd de
nuld unord asemenea candidati, si a otdritti i sci- &L.-care enoriasii sAtnt plAtindu-i- se unuld la Sf.
intele la alti cdrora esament se indatorzd numiti. Gheorghe i celti-l'altd la Sf. Dumitru, volt fi insd
Aceste sciine sunt : gramatica , geografia politi- datorI acM cantareti sit invete copiiI satultd carte
cscit pe scurtil, adicd, impartirea pitmntuluI In sta- si cantdrI, si fiindti-cd coprinderea acestul articold
turT, orasele de-cdpetenie. religiea stpanirea fia- din regularaenta nu sd gasesce pusd in lucrare in
creia trd . muntI , mdrife j riurile cele mat fn- nicI inteund seta, De acsta se scrie acel ocr-
semnate ; teoria numerilord Intregl si a fringerilorti ; muinl ca s se intelgd cu top^ propridaril judetuluT,
si in strsitti catehismulti. si sii puid In lucrare testuld regulamentulul inflin-
Insd pentru inlesnirea candidatilord , se va face Ondu-se prin tte satele scle pentru copiti
in scla nationald din Bucuresd un cursd normalti , i Wit pentru ceea ce privesce la incdpe-
ald acestorti sciinte de catre profesoriI sclel, care rea sclei, proprietariI volt chipzui cele maI Inles-
sunt insdrcinatT cu dnsele , care cursd na va tin nitre Itdemnatice mizlce ca sd se OM tin sc-
maI mult de treI kW. la inteo incapere potrivit ca numruld scolarilord,
Subserfig : Ef. Poteca, Simeon Marcovici, loan Popp,
incdtil i invtltura lord sd se OM face cu ttu
L Ioanid, R. Moroiu, hod Genilie, George Popp, Alecu
Popp.
ceruta oranduiald , i s'endtatea lord sit nu se va-
tame; invptura copiilord de prin sate se va urma
I pima! pe vreme de Trn, adicit de la 1 Noembre,
ANESA. I i 8. si pind la sfirsituld ltd Marte, ca in lunile cele-Fal-
Copia dupe Oren Departamentulal din launtra ald Prineip. Inrref
te sd se indeletnicscd la lucrarea pdmntuluT , a-
romanesci, No. 118, din t838, Ianuaritt 24, Citre Eforia aelelord : ducndd ajutortt parinOlora lora ; departamentuld
Acestd departamentt vlndil In projectulti alti este bine incredintatti, cu totT proprietaril volt im-
2-16 pentru seminard, protopopd preot1 c la art. brtisa cu bucurid acstd lucrare care privesce la
ald 84 se coprinde cit In fid-care sail se se tini luminarea nmultd, singura fericire a until norodd

www.digibuc.ro
 49

6rd ocArnauirea de urmarea ce va face 1ntru acsta ANESA No. 10.

sit raportused frd zabavd.
cATRA PROFESORIT scOLELoroa DE PRIN JUDETE
1838 Ianuarie 14. 1838, Februarie 4.

In proiectuld al douilea din regulamentulti orga-

nicu art. 8-lea se coprinde ca In a-care sold se
ANESA No. 9. va tine pe lingd preotd si un cintdrett carele cu
plata de doue chile de bucate pe a-care anal si
CINSTITEI M. VORNICII DIN LAUNTRU, cte lei 'Joni' pe ann de fld-care enoriatI stnri,
sd. fle dator1 ace!' cintt1ret1 a 11100 copiil satulul
NO. 109, Februariu 4, 1838.
carte numal In sse lull!' de irnii, rmnndd cele
Eforia cu cinste primind0 adresa CinstiteI M. de vrd pentru munca plimntulul.
Vornicil No. 118 a vNutd cu deosebit multamire Cinst. M. Vornicia din Luntru chipzuindd a
poruncile ce s'a datil de cad aceld Cinstitil De- pune in lucrare si acst dispositiune a regulamen-
partamentd pentru punerea in lucrare a legiuire, ce tulul a datri porund atilt tte odrmuirile ca s
privesce la intocmirea saelord pe la tte satele se ia msurile cuviinci6se pentru acsth uoud in-
dinteacestd principatt. . tocmire, Indatorndu-se proprietaril mosielort ca s
Etoria de demult doritre de o asemenea intoc- gsscit cud pentru mild, sii a se cldi IncAperl
mire a ImbrAciati1 cu bucurid acsta Indeletnicire Inteadinsil pentru acestea.
i conformndu-se cu chipzuirea Cinstitel M. Vor- Eforia a poftitii si din parteI pentru acsta pe
nicil pentru punerea In lucrare a legiuirei, sd adre- D-lorii ocarmuitoril; i scrie Dumitale ca si ingri-
s6z1, si din parte-1 &are D-nil ocrmuitori al jude- jescl d'acuma a dta tinei tranl feciorl de pop sd
telord poftindu-1 sd se Indeletnicsci cu 0tli rvna alti care sa prina6scd a urma Inteacea sad cad
la acst sant Indatoiire ce pe lnga altele este va vreme ca s deprinp la InOtaturile Incepatre,
pus asupra slujbel cu care Dumnlord s afl In- si apol O. fi dalorl acela a tinea sc6l6. In vre Lint
srcinatl In administratia judetelor. satt. e
Deosebitd Efona dd i profesorilord dupe laju- Asemenea tinerI Eforia socotesce cd s'arti putea
dete instructil ca intelegndu-se cu D-nim ocirmui gsi dintre cantaretil seil grmdticil ce suntd pe
tort sil. Ingrijsci a gsi finer!' trratit dintre can- la bsericele satelort. Dumnta te vel Intelege f-
taretil sa gramdtici1 dupe la baserici , si acestia rd zabav pentrn acsta ea Cinst. ocarmuire, i.
primindii a urma dt-va vrem . pe vrd In sc6la pentru punerea la cale ce se va face veI Incnnos-
din orasuld judetului spre a se deprinde la Inv- ciinta Eforiel cele de cuviint.
Viturile Inceptre, s se indatoreze a 0116 set% In Cu No. 117 Cernetl.
vre nut satii cu folosurile ce s'ati legiuitt pentru No. 118 rergu-Jiulul.
asemenea Invetatorl. No. 119 Caracald.
Dinteacsta intia miscare ce Cinstituld Depar- No. 120 Bitmnicu-Valcel,
tamentu din luntru a bine-voitd a da uneI ase- No. 121 Slatina.
menea de obsce folosit6re Intocmirl , Eforia cunos- No. 122 Pitescl.
cndt dorinta ce are aceld Cinstitti Departamentii No. 123 Campu-Lung.
pentru Intinderea .bunelort InvtaturI lntre clasele No. 124 Giurgiu.
muncitorilord OrranI, r'mne bine Incredintatft cd No. 125 Ploescl.
sub asemenea sprijinlii acstd indeletnicire va do- No. 126 Cldrasl.
bndi totil adjutorul si Inlesnirile cuviincise spre No.. 127 Braila.
cea mal bun sporire. No. 128 Urgu-Vestea.
No. 129 Dan
No. 130 Rusil-de Vede.
No. 131 Focsanit

www.digibuc.ro
 50

ANESA No. 11. ca depri n(15, cAtil mai legrabi la invitturile

trebuincIse.
Circular catre ocarmuitoril judetelorti mai gios in-
semnate. 1838 Februarid 14.
ANESA No. 12 i 13.
Prin regulamentula organica proectulti al 2-16 art. CATRA M. LOGOFETIA A BASERICILOR,
8 sit otirasce ca cintiretil de la biserica satuluT si
No. 151, Februarin 14, 1838.
fig datori a tine i sag avnda pentru platg cite
doue chile de bucate din magasia de rezervi i Prin adresa ce Eforia a primiia de la Cinsti-
cite doul leT de fie-care casi pe anna. Prin a- tula Departamenta din Mantra s'a insciintata de
dresa ce Eforia a primit de la Cinst. Departa- puuerea la cale ce s'a ficuta prin poruncile ce
menta din Liuntru a luata sciinti de cele ce s'at s'a data, pentru intocmirea sc6lelora prin tte sa-
scrisii Dumitale pentru punerea ia lucrare a acesteit tele dinteacesta principatt, potrivita cu legiuirea
legi air!. din regulamentula organica proectula alti 2-lea
Etoria este bine incredintati c Dumnta cunosci art. ala 8-lea unde si coprinde ca ciatiretri de
folosula ce va. izvori dintru acst sfinti intocmi- la biserica satulul si fi datori a tinea i c6li
re si c, veI implinl ca scumpitate rusurile ce s'att avnda pentru pieta cite doue chile de bucate din
beta pentru saele duprin sate. De aceea dupi magazia de reservi i cite doul lei de fig-care casi
a ei datoritt, Eforia ca cinste poftesce pe Damn& pe ant.
ta ca si bine voescl a te stredui cu tta dyne Eforia de demulta dont6re pentru asemenea in-
pentru acsti punere la cale ; i acum de ocamda- tocmire s'a conformatil acum cu chipzuirea Cin-
ti te vel intelege Dumnta cu proprietariT moie- stituluT Departamenta din liuntru i s'a adresata
lora ca si otitrsci case in care are a se tine sc6- i din parte-T citre D. D. OcirmuitorT judetelora
la sataluT, sa si chipzuiascg mizlcele pentru indemnandu-T spre a-se indeletnici cu tti rivna
direa uneT inciperT inteadinsti pentru acsta ; i la la east/ sintli indatorire, i pe de-tat parte a-
vreme si insciintezT V-ta EforieT pentru &free a- cuma Matti sit se intelgi cu totT proprietaril mo-
celoril case de scle, i numele satelort in care ielora ca stti otirsci casa in care are a-se tine
s'a gisita. Deosebitti D-ta vel bine voi ca priu c6la sul s chibzuiasci, mizlce pentru clidirea
ce veT trimite prin tOte satele, si se uneT inciperT inteadinsa pentru acsta, pe de alti
dea din cuvnta in cuvhitti folosurile ce ati 0, do- parte tot acum de un-dati sA dea D. D. Octirmuitori
bindsci acel inv6titorl, ca dupg ce top de obce cuviinci6sele publicatil i pentru a se gsi tinerT
se volt incredinta de adjutrele ce li se dA, sii. pri- terranT feciorT de popti s4 grAmAtici cad sA pri-
msci cu tragere de inimi, a urmi in sc6la publi- mssi a urma in c61a publica din ormula jade-
di din oraulii de cipeteni alil acelul Judetti un- tuluT cite-va vreme pe vrg pentra a-se deprinde
de dupi, ce se vora deprinde in ct va vreme la ca invetaturile incepitre, i apol si fig, datorT,
mnvllturile inpepitre si fig datorT epoT a iuea pentru folosurile ce li-se asigurzi, si tiA c6la
scli in vre un sata invtinclit copiil pe vremea de In vre-unti sat invetAndri copiI numaI pe vreme
Trni. de Una. Eforia a data deosebit i &Uri totT
Eforia a scrisa i profesoruluT sae! publice de profesoril instructiile cuviincise ca intelegendu-se
acolo ca s ingrij6sci de acuma a cguta tined ;er- cu D. D. ocirmuitiri s ingri,j6sci a gisi finer!, 1
rant, feciorl de pop sll alii ca si se ae0e a sA-1 aele in clA ca sA le predea invataturile
urma inteacea sag invttiturile precumii 'a lisa incepet6re.
mal sastt, i c pentru acatl si se intelgg cu D-ta. Eforia dart dupg a sea datorii cu cinste supune
Asemenea tinerl Eforia socotesce cA s'arA putea les- in cunoscinta Cinst. M. Logofetil m6surile ce s'aa luatti
ne gig dintre cintireta sg gramiticil ce sunt spre intocmirea i intemeierea sclelr prin sate. Fi-
prin sate, dinduse (Mr de catri D ta i pentru acs- ind-cl msA intgrOierea, de a-se pune cit mal in grabi
ta cuviincisele porunci prin satele acelul judeta, in lucrare acsti, legiuire, p6te sh se priciunsci
se vora face apoT C11110SCUP acel tinerI profesoruluT numal *din mizl6cele de a-se gisi prin sate sa

www.digibuc.ro
 51

a-se cladi case inteadinst pentru c6le, i aceste 1 plengt ce nu pott ec16 la invateture sate done
mizlce s'art putea lesne infiinta ciindd proprietarii lune, precumt cere trebuinta, din pricine a n'at
moielort voril imbriiia cu buni-voin0. acste pu- de cheltuile ca s-i intmpine brava din tte yli-
nere la cale, fecndu-se incepere si dendu-se pildi lele, Eforia plecatu rgit pe Cinst. Vornicie se bi-
la acsta, de cetre acele proprietep ce ad mal bune ne - voiasci a chipzuf cele de cuviint spre a se le-
inizlike pentru ori-ce infrumusetare s'art putea facegiui, ca pe lange, acel clod lei ce s'a oteratt a se
in satele lort, i cad sunt aternate de la ae4- da invtetorilort de satt de la fie-care familia, se
mnturi obstesci, precum sf. Episcopil, mnestiri i se d i cheltuila mandril din cutia satului pe
ci altele asemenea. vreme 6 done luni in care va fi datord a urme
Eforia plecatu r6ge pe Chist. Logofetie ca se bi- invCteturile la sc6la normale din orault de cepe-
ne-voiasca a face i din partea acelui Cinstitt De- nenia aid judetului in fie-care vrit.
partamentt, cuviincisele poftiri atett sf. Mitropolil)
sfintelort Episcopii, catil i Met cuvioii egumenil
a monestirilort romenescl i grecescl, ea dupe in- ANESA 15.
elegerea ce vord avea cu ocermuirile, se hotersce
case pentru c6le prin satele moielort sa se ehib- DEPARTAMENTUL LOGOFETIET BASERICESC
zuiscit fre intailiere inlesnirile cuviincise pen- Cinst. Efori a Sclelor.
tru cledirea unort asemeni inceperi de sc6le ; i
Martid 1838.
pentrn a-se incredinta .ma bine ricer centreti st
feliori de preop de folosurile, ce at se dojAndsce Lutinduse. In cunoscint coprinderea adresului
ca nisce iv6tlitori prin sate, se se scrie de la sf. Cinst. Eforii cu No. 151 pentru intocmirea scle-
Aqamnturi, de se va gesi cu cale de la Cinstita lug publice prin satele Principatulul, Departamen-
Logofep, i atilt protopopii plsilort ca se in- tult dupe trebuinte are cinste a pofti pe Cinstita
grij6sce i acesti-a a indemna pe acel tinerl, i Eforie a bine- voihscit a trmite o programe, de
a se inOlege i cu profesoril pentru. acsta. invq&turile i de oranduelile ce are a se urma hi-
teaceste scoli, dupe care luenduse sciinte, se-i OM
sluji la punerea la cale ce va face i din parte-i
intru acsta.
ANESA 14.
CATRA M. VORNICIA DIN LAUNTRU
ANESA 16.
No. DOI Mai 25, 1838
Una M. LOGOFETIA BASERICESCA
Dupe. pornncile ce s'ati 'data pe la ocermuiri de No. 263, Martie 21. 1838
atilt Cinst: Mare Vorniciit spre a se pine in lu-
crare disposiVile regulamentului organicu din pro- La adresa Cinst. Logofetii No. 719 prin care
iectult ale 2-lea art. alt 8-lea. prin care se, ota-- se cere de la Eforie o program& de invteturile i
resce intocmirea sc6lelord- prin tte satele prin- regulile ce at a se nrma in sclele de prin sate,
cipatului, Eforia nu lipsesce plecatt a tice sciutt Eforia cu Cinste r.spunde ce invteturile pe la a-
Cinstitei M. Vornicii a a primitt raporturi de cele scoli volt fi acestea, adcee :
la comiteturile sc6lelort normale prin ca ri rapoi Cetirea dupe table, call voril cuprinde macsime
tini se face cunoscutt4 Eforiet ce la unele din a- morale i religise i cari stint a se ti-
cele scoli at inceputt a se aduna candidati de in- OH intradinsti indata ce se va aei;la
v4titori dintre iircovnicil dupe la sate spre a se tipografia colegiulul care se ascpte a
deprinde acolo acuma in vre cu invtaturile in- sosi de la Paris peste done st trel luni.
cep6tre, si in Irna viitre se ini pe a aduna Serierea dupe modelnri de caligrafirt ce at a
copiii la invtature in sclele Wesel ce at a se se tiperi ire-i intradinsii mal inlesni-
aei;la pe la sate. Ore i mai potrivite en trebuin0 terra-
Drt, flindd di acesti candidati de invOitori se nilorti.

www.digibuc.ro
 . 52
Catihisuld legil Cre-1 ANESA 18.
tine. I ;>ceste invtaturi art a se ti-
Aritmetica elementara, p.iiri iri si... in table ca sa, nu
ilietzraa% grte cu cum CUVINTUL CE S'A DISU DE DOMNU COMISULe
in sfirsitd lucrarea plimn- P. POINARU, DIRECTORULtj SC6LLOR 1837-38.
tului i economia easel. j
Prea Indltate Dmne!
Pentru scriere, ca ea nu pricinuiasca multa chel-
tuiall, se va face Inlesuire copiilord terrani ddndu- Tinerele animi care astaii se batd de .dorire a
lisetable de ptra de care se gasescd In muntii dobindi semnele de triumfil , pentru luptele ce a
nostril si anume In muntil D-lui LogofetuluT Ale- avut spre a-sT Impodobi mintea cu bunele Inveta-
xandru Filipescu care a si fagaduitil a clarui pen- turi, aprinse fiindd de intusiasmuld ce le insufla
tru asemenea trebuintg o sumg insemnatre de a- cinstea cu care Maria ta, la asemenea solemne pri-
ceste table. lejurT, bine voesci a incuragia invetaturile, Impgr-
Cdtu despre intocmirea caselord pentru saele tAsescd in OM acstg cinstitg adunare cu a lord
de prin sate, si regulile ce ad a se Oa pntru a- tutrecere, ca cu o schinteig electricg , aceld sfAntfi
ceste sele, acestea s'ad fdcutd cunoscutti Gist. Lo- focii all" curiozitatiei, ald dragostel i ald interesu-
gofetii prin adresa Eforiei No. 151 Februarit 14. lui ce 'i Inftitiza aceste fragete fiinte. PArintif
care ad fostii maI ingrijti, de a ved pe fil lord
sporindd In eariera InvtAturilord , privescd astali
ANESA 17. cu ochil plini de bucurie cununile prin care se
and PROFESORli SC6LELOR MA1 JOS iNSEMNATE resplatescti stredgniile scolarilord celord silitori.
ProfesoriT, prin sporirea ce ad facutd la invetaturA
1Primindu-se raportuld D-tle cu No. et] bu- scolariI care s'ad gasitd vrednici de a se Incununa
curia si multamire a veOutti Eforia rdvna cu care ast4i, &tad destoinice dove01 de rivna cu care
te straduesci D-ta ca sg pregatesd invetatori pen- s'at streduita la Impartasirea Invetaturilord de ob-
tru sclele dupd. la sate. sce pentru toti scolariT, sunt cea mal dulce man
Lectille der ce voril trebui sa se dea acestort ggiere a ostenelilord sle, In pacea ce ad cu a lord
Invetritori vord fi : citirea pe tablele lancastrice dupg
consciintg, cg 'i Implinescd din OM putinta slujba
regula acestul metod, sqierea caligraficg, din arit- ce le este Incredintata. T6te cele-l-alte cinstite
metia cele patru lucrgri cu numere fringer6se, perske, care cinstescii cu a D-lord allare de fata
catihismuld i bite rugacitmile religise, ate sunt acstg serbat6re, dad cea mai vie dovdd ca, pen-
mai de cdpetenig la Inchinaciune si la slujba ba- tru pretuirea Invtaturilord obscescT, se aflA inimi
sez icsa ; sg Invete si cate-va antgri bdsericesd simtitre in tte stArile societatei. Toti drd aid
pe cdtd se va put. simtimti bucuria ce aduce obscesculd Interesd ald
Pentru aceste inchinAciuni s'a tipgritd acstd car- invetaturilord ; top ne Impartasimd de stralucirea
ticica i se trimite pentru acea scla cinci Oeci esem- ce se dA arbit6rel de ast411. Ca mgdulari aI
plare. Pretulti acestel carp este de doue (ilea para- aceleiasi familiI , ai nape, Old, romanesci, fiesce
le bune. cat e din noT, ne vomit cerceta cu luare aminte sa
Pentru ace candidati de InvetatorT ce s'ail adu- aflamt mizIkele prin care se pte Intemeia srta
natii acolo. ea Insciintezil D-ta cu ce mizlece afi ve- natiel Intrgi pe srta Ed-cAruia individd, din care
nitd la invetatua, adea unde si-ati locaiuld i hra. ea se alcatuesce, ne vomd incredinta a prin nimicti
na ? De I-a adusti merinde fig-care cu sine de la altd nu se p6te pregati o fericire obscscg, cleat"'
satil sd li s'a datd in mdng lord ce a fostti sg prin scle publice, priu care se Insufla In fragetele
pliitsca acumd la st. Gheorghe fig- care sateant. animi ale tinerimei respectuld catra cele sAnte, iu-
In sf1ritd numele i pronumele acelord candi- birea de cinste si de omenire, supunerea la privili
datT, vrsta lord si satulti peutru care este tArdtt i nepregetarea in lucruri de folosd obscescd.
fig care de InvetAtord. Spre acestd scopil, Prea InAltate Dmne, Eforia
No. 466 Buzed streduinduse a linplini dorinta Maria Tle, face
No 467 Tergu-Jiulul Maul 13.
totd mizloculd a Intinde cdtd mai multd invetata-

www.digibuc.ro
 - 53
rile in tott principatulii , i acumg se fericesce ci rei tare locuitorii de prin orage se va Dune In re
prin ajutorul celd piing de OM rivna ce a dobin- care armonie, oraanulfi i tgranuld se N ord cuns-
ditii In acstA lucrare de la Cinstita Vornicia a ce..unuld pe altult fil a! acelial familii, numele de
trebilorg din launtru, Eforia a pututil pune in lu- R omAng nu va mai fi ung termeng de ocarg, ci'lg
crare chipzuirea ce a fosta facuta de a se orga- vord purta i unult. i altulii cu acea fala stremo-
nisi scle pe la tte satele Principatulul. Pe la 6sca la care rivnea tte nmurile.
judetele, unde ocArmuirile s'ag patrunsii de impor- Acsta dorita fratie, cinstip ascultatorl, natura a
tanta acestei lucrari , i n'ag avutil a se lupta cu sadit-o In inima fie-caruia ornii, i nu mar relele na-
impiedecari din partea proprielarilorg de ni4if ravuri o incotropescil. D-vstra top cunscep pre-
poruncele date de catra Cinstita Vornicia, din pre- tulti acestui dart cerescg ; cu top darg suntemii da-
una cu mgsurile luate din partea Eforil, s'at pus ton' alft desvolta prin bunele invgtaturi, a pregati
in data In lucrare i ag dobinditg cele mat' bune prin tte mizlcele o asemenea fericire, a o aduce
resultaturi. In judetulii Bugg s'ag adunatil dupe citti na aprpe de no); facndfi macarg pe tnra
la sate 45 candidati de invgtatorf, in judetulii Me- generatie, ce acumg se ridica, 0, se indulcsca de
hedintula 55, in judetulti Doljuld 72, in judetulii acea stinta armonie, caie Intemeika fericirea n mu-
Caracalii 80, in judetuld Gorjelg 172. Acesti can- rilor, sa pretusca bunel3 invgtaturi, sa se patrun-
didati alei dintre paracliseril basericiloril dupe la la de duhulg intelegerei, al iubiril de aprpele sfi,
sate, Viindii la saele nationale de prin judete, aii care este duhulii pace! i alui dragostei ce ne in-
urma acolo cAte-va luni invgtaturile incepgtre vta sAnta scriptura.
spre a se mai desgviri la citire i la scriere i Luati aminte, iubiti tined, ca fericirea la care
a se deprindd cu metodulg lancastericti, singurulg suntep chemati spre a ye impartai de a ei dulc-
mizlocfi prin care se pot infatiga scoll prin sate td, atarna cu totuld dela maim vstra ; ea se lute-
fara de a fi siliti parintif copiiloru sa intre in chel- mza" numal pe stredaniile ce yeti pune a vk" in-
cu cumparatrea cartilorn, care aril fi neapa- podobi mintea cu sciinte i a vg amplea Anima de
ratii trebuincise la altg fag de metoduri de in- virtuti. Tte imprejurgrile ve sunt acumg inlesni-
vtaturi. tre, ca s sporip pe acstii, cale ; parintil votri
Dupe ce se vorii deprinde ast-fel invglatoril facg tte jertfile pentru a vg vedea inaintndg in
la sclele dela judete, acumg in mile de vra, se baneie inv4aturi; scoll v sunt deschise pentru
voril orAndui pe la satele long a tin6 scla in lu- top fr deosebire. Aci subt protectia Prea mnal-
nile de irna viitre; se nadajduece ca, in mai susg tului nostru Domng, prin fierbintea dorire ce Mria
numitele cinci judete, se vorii afla deschise peste Sa, a cell"' mai bung Parinte, are de a vstra fe-
patru mite scoff. ricire, invgtaturile vord lua din anng in anng o may
Cinste i lauda acelord ocArmuitori i acelorg mare desvoitare ; Intre altele iata cg, pentru annulu
proprietari de moiY, care pgtrundii ast-felft scopult viitorg este sa se dea cursului de leg o deosebita
Inaltulul Guverng, i imbrAi6za cu Vita rivna ase- intindere, cu adlogirea a trei catedre none, i aa
menea.lucrari de obte folositre ! Cu asemenea in- acum acsta ramura de Invtatura, una din cele mai
grijire din partea ocirmuitorilorg i cu ajutorulg ce nparat trebuincise pentru odihna obtsca, ye des-
se cuvine a da proprietarii, ca cei .mai de aprpe chide o cariera intinsa, in care ye yeti put face
iuteresati de imbunatatirea teranilorg, Eforiea este frte folositori statului prin cunoscintele ce yeti
bine Incredintata c In putini anni s'ard pregati o dobindi.
generatie mai potrivita cu nole institutiun. Prin Straduitivg dril sa profitap de inlesnirile ce vise
invetaturile de religia i de casnicia ce li-se vorg dau, nu lasap sa trca nici o li a vietii vstre fr
da inteaceste scoli, locuitorif deprin sate se volt de a putea sa'i dap de gala, spre care folosil ap
deprinde de mid a fi mai buni crestini, A avea iu- intrebuintat-6, (cuibono), rin vg grabip a ei din sclg
birea de cinste, a se apara de felurf de iresuri i mai nainte de a trece Vote invgtaturile ce neaparatd
a fi mai muncitori. intinlndusb ast-feld Invgtatu- v6 trebuesce pentru ori care cariera rip Imbratia
rile la sate, sc6lele dupe la orme se vorg desvol- in vita saciala, i dca eviti din scla nu parasitl
ta din ce in ce mal multd, i aa duhult Intelege- de tag cartea, socotincla dal cif nu vg mai tre-

www.digibuc.ro
 buesce nimica a mal invYta, pentru ci titT a ni- semnatele inaintid ce &di acetia la cursuld invi-
menT n'a eitil din scle des6viritt1 la nid o 111176- titurilord din tte clasurile in trecutuld annd sco-
pturit, i a trebuitd si 'I indosci stredaniile i lasticd, i de moraluld cc se &ere in conduita a-
dupe eirea din scoli, acela care a doritil si se de- celord scolari, ad dobinditd o deseviniti muiA-
oseb6sci prin a sa ciint ; i cu ct invtti cineva mire pentru viitrea fericire ce 'I preglitece ti-
mal multd cu atitti simte citi '1 mal lipsesce a sci, nerimea Rominsci pid aa de dreptd cu folosi-
6+ OL& fre 686 otaa, a fps, und fiilosofti greet din toruld scopd pe care s'ad intemeittl sclele acestul
ceT mal invitatT, Nu putetI dice ci pentru lipsa principatd.
celoril trebuincise ale vieteT, eincld din sclii vise Acsti pretisi multimire de care ra'amd bacu-
va hripi tt vremea la alte Indeletniciri, cad in ratd la tte prilejurile de esamene si desivr-
orl ce trbi ye yeti afla, totfi volt putea si v rti- 6ce acumd, cu adhogirile ce ad luatd in acsti
mini csurl slobode i pentre invtituri. Luati pil- invitituri publcit ptin sate dupe inchipuirile i si-
di dela concolaruld vostru Iorgu Costaforu ; atT ve- linta departamentuluT trebilord din niuntru.
dual ci acesta de und annti de cindd a OW din efuld acestuia a infiintatti prin satele acestuT
scli nu a lisatd si trcti in zadard csurile. ce '1 principatd scle unde in vremea de irni copil si-
prisosea in cancelariea uncle se aft& acumti practi- tenilord se vorti inveta de catre trcovnici la car-
cantd, ci repetindt, inteacesti vreme de unti anal, te i cintirT, iard in vreme de vary. acetT trcov-
tte lectiile ce se predat in clasele de Umanire in nicT, se aduni la sc6lele ardate prin capitalele ju-
curgere de se annT, a datil acumd esamenuld ce detelori spre a se deprinde i el la metoduld aces-
se ottirsce in regulamentuld sclelord pentru gra- tel invtiturl incepitre i cu acsta pini acumti
duld de Laureatd. i s'a gisitd vednicd de a lua i numaT din judetele Mehedinti , Dolju, RomanalT,
diploma pentru acestti grad& Asemenea isbutire Gorju i Bun, se veil aduna i 424 de. trcov-
vetl put face toti. dca vi. yeti* intrarma cu o nicT.
et/4.1re ne stremutati de a pune la invitituri tti De aceea mirturisimil cea mal vie multamire a
ceruta silinti, de a nu v6 margini numaT in ascul- nstri atitd D-lord midulad al Eforiel scle-
tarea lectiflord la scdi, ci ale Otrunde cu lord i obtesculuT directord pentru intelpta ingri-
sul ajutinduvi spre acestti sfiritd cu citirea i al- jire i adevrata sporire ce aduce fericirea In insem-
tord cArtl de asemenea subjecte. Acumil ve este nitrea parte ce li s'ad incredintatd, cumd i tutu-
deschisi i bibliotica colegiulul, unde, inteunti nu- lord profesorilord pomenituluT colegiti pentru neos-
nArti de vre'o dece mil volumud, puteti gisT indes- tenita lord silin , pentra buna lord sporire a in-
tule cirtl in limbele cele mal Invtate, ca si intre- vititurilorti 'a moralulul, celd d'intiti scopti alti
buintatT cu folosd csioile ce v rmn slobode inv6titurilord, i pentru care pini acumd ni s'ali
pentru adlogarea ciintel vstre. datii necontenituld prilejil a'l insemna cu laudi.
Nu *ma inteacestd chipd, iubiT tinerl intrebuin- Doomuld efd ald departamentulul trebilord bi-
tinduvi vremea v vetT face vrednid de cinstea ob- siricesd va aduce la indeplinire acestti ofisd al
tsci, i vetl area in tta vremea cugetuld linititd nostru.
qi dile plicate. (Semnat) : Alecsandru Ghica.

ANESA Nr. 19. ANESA No. 20.

Not Alecsandrn Dimitrie (Mica Voirodil, en mila lui Dumne4e5, OTNEENI CATRE M. VORNICIA DIN LAUNTRU
Domna a MI trra Rominsci.
. No. 669, 3838.
Catre departamentul' Bilserices.V.
Dupi, poruncile ce cinstita. M. Vornicii a bine-
Cu prilejuld imprtirel premielord, ce amti ficutd voit a di citre ocirmuirile judetelorti pentru ,pu-
Domnia Mea scolarilorti din colegiuld stintulul Sa- nerea in lucrare a legiuiril ce priveste la intocmi-
va la 3 ale curgitrel incredintindu-ne de in- rea sc6lelord de prin sate, intelegndu-se i Efo-

www.digibuc.ro
 55

ria cu cinstitele ocirmuiri pentru tinerii ce ad a fig apgrati de ori-ce altg indatorire, Eforia r6gli
fi candidap de invetigtorI pe la sate, din raportu - pe Cinstitulit Departamentn ca sit bine-voiascit,
rile ce a primitt mai la urmg de la profesori s'a despre un parte a face cuviincisa punere la eale
Insciintatd cg la unele judete, precumit : Gorjult, ca acei tined ce se vord ae0a invetittori pe la
Mehedintii, Roman*, Doljuld i Buzeulit, Domnii sate si fig apgrati de plata capitatiei i de ori-ce
ocirmuitori indeletnicindu-se cu ttit rgvna la acst alte indatoriri ce atirng de administratig, despre
obt6scl indatorire an adunatil la scla normalg de altg parte O. se poftescg de catra Cinstiutld De-
la 50 Ong la 180 scolari; dill la alte judete nu se Mg partamentn D-lord proprietaril de moil ca sit scu-
din ce pricing s'a lgsatn eu totuln in nelucrare a- tescg pe invatgtoril de prin sate mdcar numai de
cstit folositre intocmire. Aceste judete sunt cele dca nu i de dijing, fiind-cg D-lorn all a
urnittre : Muscelul, Dimbovila, Argeulit, Oltulti lila cea mai mare parte la folosuln ce va isvor
Slam - Rmniculit, Sicuenil, Teleormanfi, Ialomita, din aceste amliminte. obtesci.
Vlaca, i mat cu semg Ilfovuln de la care nici Pe lengl acsta Eforia adaogg rugciune 1 CM-
respunsit mlicarti nu s'a dart Fforiei. stitulul Departamentit Ca sg, bine-voiascit a da po-
Dandit acesta cu cinste in cunoscinta cinstitel, runci de a-se supune la plata leului hotirtn pen-
M. Vornicii, Eforia este bine ndejduit c, dupg tru invtittorulti Isatului tog e0torii inteacelni
acela cinstitit dapartamentu are de a ve- satit fern osebire, precumn preotii, Diaconil, vA-
d infiintate .catn mat' fr zgbav saele dupg la dorobantii, mazIlii, boerii, de nemfi, cgcl de va
sate, va bine voi a mal repeta pOruncile ce a datt rAmn6 plata aumaI pe familiele de birnici adju-
cgtre ocgrmuirl ca s 16 in mai de aprpe ingrijire torult ce se cere pentru invetittori va fi pte pu-
atita pentrn adunarea aceloril candid* pe la sc6- tint, i prin urmare nu se vorit pate tine la
lele normale din fig-care judett, cgtn i pentru in- acele sae 6meni mat' aleI dintre steni, i va
tocmirea caselord pentru incgperea sailelor de rningnea Zadarnici i tragerea de animi ce arti
prin sate ; cad la 15 August profesorii sunt po- acnnin aceti candidati de invttori i tag oste-
runciti ; fi gata de a primi pe aceT candid* i nela de a-se infiinta aceste dorite ae4minte.
a incepe cu denii deprinderea la invetiturile ce (Semnatu.) C. N. Iliescu.
le vor trebui i apoi la intein Octombre sg se in -
thrcg la casele born ca sg incpg indatg a tine sc6-
la pentru copil slteniloril.
(Semnatn.) C. N. IlieScu. ANESA No. 22.
CIRCULAR-a CATRA. PROFESORII SCOLELORD DE
PRIN JUDETE
Septembre 9, 1838.
ANESA No. 21.
CATRE CINST. DEPARTAMEMT DIN LAUNTRU. Candidatii de invetgtori pe la sate avendit tre-
bninti de a Inveta i cintgri de o-datg ea invtit-
No. 713. August 4. 1838.
turila ce an a asculta in scla normalg , Eforia a
Prin raporturile ce Eforia a primita de la pro- chipznitil ca pentru a se inlesni acestorit candidatl
fesorii scedelor de prin kid*, s'a insciintata cg invitgtura cintgrilorn, sA dea fig-care dintr'acei can-
multi din tircovnici dupg la bsericile satelor, ne did* cite clod lei o-datg pentru Mtg. vremea ce
primindti a-se numera intre candidati de invtgtori, se Torn afla acolo la scla normalit. De aceea D-ta
sgtenii an fost siliti a data al tineri dip satble vei Ingriji a gisi unit cintgretn cu bung sciinti
lord, i a'i trmite la sclA. Multi insg dintea- care sit se tocmesci cu plata ce s'a aretatn, i sit
ceti tined sea cfi, sunt birnici sup* la Vote in- invete pe top candidatil de prin sate sciinta
sgrcingrile acestel trepte, seu clfica1 pe moii stre- trilorn bsericesci pe ctA vreme va aye fig-care
ine indatorati la t6te drile proprietgrescl. trebuintg.
De acea fiind-c1 aceti invetatori ca ptg Vei da apoi in cunoscinta Eforiel mimele acelorti
implini, precumn se cuvine, slujba sclei trebne sit cintAreV.

www.digibuc.ro
 .-- .56

No. 844 Cernett buintA ca pe la aceste sale communale sii se faca

No. 845 Inspectoriet sae centrale din Craiova adesea in vremea Inv6tAtori1ord revisiA, Eforia a
No. 846 de la Caracala cbipzuitil ca cu acst. slujbA sl se insArcineze
No. 847 Rmnicul-VAlcit unit din invtAtorit salelorti communale, cart vord
No. 848 Trgu-Jiulut fi mat deprin1 la InvpturA; se scriA drd D-tle
No. 849 Pitesct ca din candidatt ce se afl, acumd adunap la sala
No. 850 Campu-Lungd normall s alegi pentru fi- care plas ate unuld
No. 851 Giurgiu din eel mat deprin1 i mat destepti in slnjba lord
No. 852 Ploesci i pe acesti-a sal aelt Invttort la cate aA
No. 833 Trgovitea satfl, care va fi mat mare in fil-care plasl, cu in-
Nu. 854 VAlenii-de-Munte datorire ca acet inpttort sit implinscrt si slujba
No. 855 Buza de revizort de Plasl, r ca sit nu se oprsca In-
No. 856 &Ada vtAturile la ac sall communalA in vremea re-
No. 857 Ca1iira0 viziet, s se dea fiit-carul revizort cAte lint adjutord
No. 858 Focani. irl-1 dintre candidap, orAnduindu-se astd-feld la
aceld satd (lout invttori in toed de unuld. A-
tuncea summa de bant, ce se va stinv dinteacelti
ANESA No. 23. satd, se va impArti !litre amendef invttorit, astd-
DEPARTAMENTUL TREBILORO DIN LAUNTRU feld in ctd 'celti insrcinatd i cu revizia sit iea
doue pArtl, rd acela, care va fi sg, se ocapeze nu-
Gotombre 4, 1838 No. 1605.
mat cu inv6tAtura in salii, se iea ul a treia parte
Cznstitesi Eforii a salelorti nationari. dreptd lfA a sea din summa banilortt ce se volt
aduna.
Spre Indepliniiea celord coprinse in otnaeni; cu Revisoruld de plasit va fi datoril a ambla in
No. 901, cu cinste 'i se rspunde el departamen- OM vremea de trnA pa la tte salele .comunale,
tulii, dupe Itemeiurile ce s'ail fostil luatil mal din ca s cerceteze Inv6tAturile, s indrepteze neorn-
ainte asupra intocmiret satlelord prin sate, dAndt duelile, i sA raporteze pe fiA-care lunA la profes-
i poruncile rcuvenite cAtrii ocitrmuirt pentru aid,- soruld sale normale pentru ort-ce observati . va
tuirea incperilord de trebuint, acum tome asu- face in revizia sea pe la salele communale.
pra acer epoct a aproprieril ternei , i a alcAtuiret Acsta msur sit se punit acum indatit in lucrare
celorti ce se ceruse mat dinainte a se intocmi, de ca, de-n-dat cu mergerea candidaiilort pe la sa-
a se da i osebite otritre porunci spre a se s- tele lord spre a incepe inv6tfitura copiilord st fi
vri clAdirile dupe planulti insemnatd , se vede in pregAtip i rexizorit, catihisindu-se asupra Mato] iri-
neputintA a indeplini o asemenea cerere, rdminndti lord ce ad a implini i s. incpA i densit ocoluld
ca. la intmplare de a se mal face in viitorime a- lord, vizitAnti fia- care tte scolile plit sle i co-
cestti felil de nemestit prin sate pentr e. trebuinte respondendu-se adesea cu D-ta in ort-ce trebuinta
de sale, sit se iea ingrijirea din partea ocArmuiri- vet av cu salele sommunale.
lord ca s se apropie pre ctd va ierta putinta cu Cu acestd prilejd sA face cunoscutd D-tle a
modelurile trmise cart s'ati i Inaintatd ocrmui- de amnia inainte sal& obsc ect se vord densebi
Mort cu povquire spre a se asemna temeiurilorti plin numirile unnAtre :
de mat susii. Salele de prin sate se vort, numi Communale;
cele de prin plAI, uncle se volt asela revizorii se
vorti numi Preparande. fiindd-cA acolo, afludu-se
ANESA No. 24.
dot inv6tAtort se pot pregAti i inteacele sale
CIRCULARD CATRA .PROFESORIT SCOLELORtY DE candidatil d3 Inv6tAtort; sallele din capitalele ju-
PR1N JUDETE. deOlord se numescti Normale; cele de la Craiova
183e. Septembre 16. Centrale i in sfArOtd cele de la Bucuresci Com-
Cu intocmirea salelord prin sate, fibula tre- ptementare.

www.digibuc.ro
 57

De primirea acestel circulare D-ta eti poftita sciintA atata de vremea in care aa venitfi acel can-
sa respunp fara alt zabava, tramitnp i lista didati la scla normala din capitala judetulta, chili
de numele revisorilora, ce se volt alege pentru fia- i de numerula enoriailoril steni, ce se vora afla
care plasd, cu artare de numele pla01 i alii sa- In satul de unde este candidatulfi 0 in care sata
told In care se va apIa fia-care revisor. este oranduita it-11,60,0ra, s'a scrisil profesorolul ca
Invttoril 0, nu se slobNit pe la satele lora mai tramiti Eforiei cata ma! in grata o listh cu a-
inainte d'a se scrie D-tle pentru acstaitorin deo- cele insemnri. Cinst. Ocarmuire va bine-voi a In-
sebita circulara, pentru ca este sa se tramita intea- lesni D-lui profesora sciinta ce va cere pentru a-
cea0 vreme i tablele lancastrice, call se ascpta, csta de la Cancelaria ace Cinst. Ocarmuirl.
sa s din tiparil i inda c aceste table s de- No. 1030 Mehedinti
osibesd re-cuma de cele vechi va fi trebuinta 81 No 1031 Gorju
No. 1032 Romana
se arte Invtatorilorti In doue sa tie Pe me-
No. 1033 Argeiula
todula dupa. care a-se intrebuinta. No. 134 Dolju
No. 978 Slatina. No. 1035 Oltu Octombrie 7
No. 974 Piteci. No. 1036 Boat
No. 975 Campu-Lungil. No. 1037 Dambovita
No. 976 Giurgia. No. 1038 Prahovo
No. 977 Ploese. No. 1039 Braila
No. 1040 Ialomita
No. 979 Valena-de-Munte.
No. 1048 Ilfovul Octombria 13
No. 980 Ca larai.
No- 105D Valcea
No. 983 Tirgovetea.
No. 1051 Sacuena
No. 978 Buzea. No. 1052 Rmnicula
Octombria 14
No. 981 Braila. No. 1053 Muscela
No. 982 Focanii. No. 1107 Vlaca Octombria 24.

ANESA 25. ANESA No. 26.

CIRCULARII CA-TRA OCIRMUIRI CIRCULARO CATRA PROFESORII DE HUN JUDETE
Octombre 28, 1838.
Fiinda vremea acuma de a se slobwili pe la sa-
tele bolt acel candid* de invtatori, ce sunt mai Dupe bagarea de sma, ce a facutd Eforia in In-
deprinI la invetaturile ce li s'a aretatt i ale'cl- vtatura candidatilora de prin sate a vluta ca u-
rora sate. aa incaperi de pile sfi case de sfatil, nit dinteaceti candidati aa multa aplicare 0 de-
Eforia a mist profesorului sclei normale el pe prindere la Invtaturrt , ra altii sunt atatt de ne-
acei candidali sal slob*, de acumii ca BA mrga destoinici i neprimitori de invtatura, in catii ori-
sit deschi4 sae In sotere In care s'at otaratil a cata vreme se vora On In scl nu vora put lua
fi inMatori, de aceia s'aa tramisti profesorulul 50 cea mai put:ina intelegere de invtaturile ce li se
trupuri de table lancastrice efi impart& fia-ca- predat.
rui invtatora ate una trupil. De aceea se scrie D-tle ca eandidata, ce volt
Cinstita Ocarmuire dra este poftita, ea cu o- fi re-cum pregatiti sa-1 sloboa, potrivita cu circa-
rinduirea acelora candidati pe la satele lorit sa slo- larea ce s'a tramisil cit No.:....., ca sa incp a
b* porunci catra sub-ocarmuirile pla0lora, ca du- da invtatura, la copia satelora lora, ra eel ce se
pa sosirea acelora candidati la satele loril, sa-1 a- volt fi artata nedestoinie i neprimitori do inv-
ele sfi In incaperile de scle ce vora fi facute sa tatura. pentru ea sunt pr Mani ski pentru
In casele dt-3 sfata, sa tu ori care alta incapere, aa mintea de tat( tmpita, sa-I departee cu totult1
vremelnicesce pn ce la viitrea Prima-vra se din numrula candidatilort, 0 de numele acdora s
vora face inteadinsti incaperi pentru scle. trarniti la Eforia, lista , ca dupa aceea sa se pro-
Pe linga acsta ca sa se de Eforiei o deplia pue Cinst. Departamenta din Mantra ca s dea po-
8

www.digibuc.ro
 58

runcl spre a se lua in bira acel menT si. a se tra- aa sa tig scepla, ye! da deosebit In maim fia-carula
mite in lunile vrer la scla normall, dintre sAtenil si cgte un inscristi dui% modelulti algturatti.
carT vora 6 mal tinerT, cu mintea maT santsg .,4 Pe candidatil ceI maI slabI la inv6tAturit si mal
mal primitre de invtatura. alesti pe aceia In ale cgrora sate nu se volt afla
No. 1111 Inspecto.rulul din Craiova. Biel case de sfat, laid vre'o alta incapere de sc-
No. 1112 CernetT. lA Sal mai opresci in scla normala, spre deprindere
No. 1113 Targu-JioluT. cgta vrent vei socoti de trebuilita.
No. 1114 Caracala. cu slobobrea candidatilort celora mal deprinsT
No. 1116 Rmniculti-Valcel. d-ta sa 1nchipuiesci o lista generalA pentru totT can-
No. 1116 Slatina. didatil, ce acumti stint la 1nvetatura inteacea sclA
No. 1117 Pitescr aretandu-se Antit Nr , liva cAnda a-venitt in
No. 1118 CAmpula-Lungil. scla fig-care candidata, numele si pronumele, vr-
No. 1119 Giurgiu. sta lui, cola si cele-alte insemnarT ce sa arte gra-
No. 1120 Ploesci. dula invtAturilorti cu care s'aii deprinst mal bine fia-
No. 1121 Maras!. care candidata.
No. 1122 Targovestea. Acea lista, iscalita de d-ta, sa o tramitT aid la
No. 1123 Buza. Eforig
No. 1124 Braila. No. 1013 Cerneti
No. 1125 Valenil-de-Munte. No. 1014 TArgu-Jiolul
No. 1126 Focsant No. 1015 Caracalu
No. 1016 Pitesci
No. 1017 Insp. din Craiova
No. 1018 Slatina Octombre 7.
No. 1019 Buzeii
ANESA No, 27. No. 1020 nrgoveste
No 1021
. Ploesci
CIRCULARt CATRE-PROFEgORII*DE PRIN JUDETE No. 1022 Braila
Octombrie 7. 1838. No. 1025 Calarasil I
Fiindil vremea acumii de a se sloboli candidatil No. 1055 R6mnicu rglcil
No. 1056 Val. de Monte
de invtatorT pe la sate, unde trebuia sa tia sclele Octombre 14.
No. 1057 FocsanT
pentru copiI satului, Eforia tramite D-tle cinci fled No. 1059 Campu-Lung.
trupuri alcgtuite WI- care de cgte 13 fol din tablele No. 1105 Giorgio Octombre 14
lancastrice, ce s'att tiparita Our). actunti ; de cele-
alte- foI ce stint a se maT tipari din preung cu to-
ile Nr. 8 si 14 se vol.(' tramite. ANESA No. 28.
Si scrie dri1 cA, dupg ce d-ta vei arta candi-
datilora si aceste table ca sA se deprinla In cate Oireularu ctre profesoriT selelorti normale. 1838 Oct. 31.

va Pe a incunoscinta regula dupg care ag a se
preda, sa sloboll pe catI candidatl ye! consce tatoril s, lelort loinunale de fie-care enoriasT satna
mal deprinsT la InvtaturA, ca 0, mrga O. incpa
a invtia copil pe la satele unde se volt fi gAsit
pentru acsta IncAperi sti uncle voril fi casa de
sfatii si sl daT pentru fig-care scla cite un trupti
de aceste table.
Pentru cliff dinteacestI candidati, sloboliti acum,
se voril afla inteua plasg, d-ta vel da cAtre sub-
ocgrmuirea plAsiT nuil deosebitil adresa, care va fi
insotita cu porunca cinstiteT ocArmuiri si cu listA
de numele aceloril candidati, si de satulti in care
Pentru primirea acelorti douT lel de ctra inv-
pentru plata lorti, dupg ehipzuirea ce s'a Mutt,
s'a data porinicT de catra Cinst. Departamentti din
Lguntru ca acel douT lel sA se respunla d'a drep-
tula de ctitra sAtnti in man invttitoruluT comu-
nale, Insg, unula acum la St. Dimitrie si altula la
St. Gheorghe si sub-ocArmuitorulti sa, nu aibg. alta
amesteca
. la acsta de cata sa fig ca un esecutora
spre a'sI urma fia-care stna- la vreme acesta, da-
toriA. De aceea Eforia scrie D-tle ca, Mat& du-
pA primirea acestel-a sA Indatorezi D-ta pe fiA- care
.

www.digibuc.ro
 59

candidatt sa fact catagrafit, dupa modeluld alttu- No. 1170 Rmn.-VAlcei. No. 1178 Buzt.
rat!, de toti enoria;i1 stteni ce se volt fi ailandt No. 117! Slatina. No. 1179 Braila.
in satulil in care este ottratt de inv4iitord, insem- No. 1172 Piteci. No. 1180 VAL-de-Mt.
nandt inteacst catagrafit in deosebite rigle : 1-id No. 1173 Campu-Lungfi. No. 1181 Focani.
irult numerilort ; alt 2-lea numele enoriaului st-
tent, alti 3-lea de ce trptt este, adect ; birnicti, PLASA
mazilti, preotti , diacont. vain% cl. Mt 4-lea Satula
despre copil i dinteacetia cap suntti btieti i Catagrafia de enoriafi sifteni ce sunt cu locuin-
cate fete insemnandu-se pentru fie-care de cati anni fa inteacelei sat.
este, al 5-lea at a plAtit dinteacei doul lei i in fine De are copii. -.a
-..c...
xl
in rigla cea maT de pe urmit se vorti insemna de- 6 NUMELE - 'g Si
Bagar1 de
smti.
osebite impregiurtri ce se vorti ivi pentru vre unulti Z
0)
Ka
.0 as
PRONUMELE,
dinteaceti enoriaT, ori ct nu vi fi in stare de a I 1 I

plti acer doul lei WI et a lipsitt din satti. Acele

catagrafii vort fi indoite din care una se va trimi-
te aici la Eforit rt alta se va popri la D-ta. Dupa
acea candidatult va Oa unti deosebitil catastift in
care va trece in potriva numelui fit-ctruia stn ,
banii ce va primi j dada va urm6, vre o impotri-
vire de la vre-unult din steni la plata dreptului
st se va alresa ditra sub-ocarmuitorti ca st se ANESA No. 28 (bis.)
fact. implinire ; asemenea catagrafit, precum s'a a- COTRE DEPARTAMENTULO DIN LAUNTRU
rtatt mai susti se va face de done ori pe annti,
1838, No. 904, Sept. 16.
una la St. Dimitrie i alta la St. Gheorghe ca st
se adarige in liste pristsale enoriailorti ce, mtrin- Dupe poruncile date pentru -infiintarea saelorit
du-se in vrstit st insuranduse, se volt deosebi publice pe la sate se afl acum adunati pe la tte
err casele lorti i se volt scAd ace!' ce se vor sclele normale nut mare numrti de carldidap, call
..
min set volt cAd in nedestoinici, de a put pit- se pregtescti a fi invtiitori pe la sclele corm-
ti banil ottrap. nale. Penti u lfa acestorii candidati sunt date po-
Candidatii vorti av a'I strange banii numai pe runcile Onrb. Departamentii pe la ocarmuirT ca, po-
tint semestru trecutt, rii ni0 o data inainte, .ct trivia"' cu coprinderea regulamentulni, s se stringt
de .va fi trebuint O. se deprteze vre-unulti dintr'- ate duoi lel de fit-care familit de prin sate, inst
na pentru nedestoinicii s nu se mal fact invt- pint acum nu s'a intocmitti nici o orndulit in ce
luilt puinduse indatorire ca st intrct inapol ba- chipti a se respunde lfa acestoril invtttori. Eforia
riff la salt. Cu Vote acestea , fiundri ea multi din clrt , chipzuindti a .inlesni i a regula acsti res-
candidap at apucatti de ati luatti de la WO banii pundere , propune Cinst. Departamentti urnittrea
in ainte, aceti bani vorti reman pe sma acelort intocmire : Dupe ce se vord strange acei duei leT
candidtp pant la St. Gheerghe viitorti i atunci dupe la .tte familiele de prin sate, se vort pstra
'viindt .irtI la sc011 toti candidgii, se va face a- la ocirmuiri ,. fill a se respunde nemnui vre o
legere de aceia earl volt fi Cestoinici i de acl in- para dintr'nil, decitti dupe deslegtrile ce se vorii
nainte se va regula ca invtAtorii de sate st nu da de la Eforit. Pentru acstt respundere de bani
'i primsct leuld decatti la siritult fit-ctruia profesoruld sad normale din tapitala judetului,
semestru, dupt inscrisulii de destoinicie ce li-se va trmitndii maf antiti listt de invtitorii, ce se
da de catrt D-ta, (Ana se vorti sloboli din sclt. vorti afla in lucrare, va insemna i vremea pe citt
No. 1166 Craiova. No 1174 Giurgiu. se cuvine a lua lf fit-care invttorti dupit a sea
No. 1167 Cernett No. 1176 Ploesci. intrare in slujbit ; dupe aceea Eforia, intocmindil
No. 1168 Targu-Jiului. No. 1176 CAltra1. statt de lefile ce vort fi BA se Aspunlti , va da
No. 1169 Caracalt. No. 1177 Targovetea. slobolire profesorului de la judett sit primsct de

www.digibuc.ro
 60

la ocirmuire, suma copring inteaceld statd , si sii
o rdspuntla pe la invetAtoril de prin sate in duod
cAtiurl, adecti prima-vra, ca,ndt intrA candidatil in
sc6la normala spre maI multA a lord deprindere
la invdtturd, si tmna , cAndfi esd de acolo ca sa
se IntrcA la saele de pre la sate, atund invdtl-
toril primincld din mama profesorulul , ord iscAli
in condica, ce se va trAmite acestuia de la Eforil
inteadinsd pentru inscrierea lefel invdtAtoriloril de
prin sate.
ANESA No. 29.
DEPARTAMENTUW TREBILORO DIN LAUNTRU done chile de bucate.
teed cum in 1840 se mal regula cestiunea lefilord.
ANESA No. 29 (bis.)
EFORIA SOLELORC NATIONALE.
1840, August.
Cinstitd Visteril
Prin firojectuld din regulamentuld organicd se o-
trasce ca, pentru plata invdttorilord de pre la
sate sA se respund de dare fiA-care enoriasd cAte
leI duoI , dAndu-se deosebitd inMiltoruluI si eke
.0

22 Octom. 1838. Fiindii el acum dupe mdsurile, ce s'ad Man, s'a

intocmitd scoli comunale msI pre la tte satele din
Cinstitd Eforil a se/detail.
principat, i invdtAtoril de pe la aceste scoll dr-
Spre a se put pune iu lucrare cu mai bung at o mare neinlesnire cu primirea dreptulul lord
o.rndula mesura luatl prin poruncile ce s'At fostd din maw, sittenilort, Eforia socotesce de cuviintd, a
datd maI dinainte pe temeiuld adresuld onrb Eforil da in cunoscinta cinstitel Visterit urmAt6rea chip-
cu No. , asupra implinirel banilord, cuvenitI a zuir e :
se respunde candidatilord alesi de invtatorI pe la I. FiI-care enoriail sit fie datord a da la cutia
sclele de prin sate, WA de a mizloci neorndui6- satuluI aceI doI lei, insa und led la Sf. Gheorghe
lit sd invd1m5.61A la rostirea acestei imprejurArr, , i altuld la Sf. Dimitrie.
precum si impovdrarea locuitorilord cu implinirea II. CAndti imvtAtoril de pre la sate volt fi sA
de o-datA a sfertuluI Sf. Gheorghe si Sf. Dimitrie. primscit plata lord , adicA la sfdrituld fil-clrula
In urina chipzuireI de mar sus, puindu-se inaintea din semestrele Sf. Gheorghe si Sf. Dhnitrie, sA se
tutulor kcArmuitorilort judetelord prin circularea inkiseze la cutia satulul , din care, fao cu ficiele
poruncel a face urmarea ce se artd, aci : ornduite prin regulamenta pentru. deschiderea cu-
I. CA pe la eel mal multi din invdtAtorY, urmAndd tier, sA i se de banl pe numdruld enorimilord din
sit se fi rdspunsii de cAtre insisI locuitoril satelord acestil WO si sA de invdtAtorului ehitanta de pri-
banil cuveniti al simbriel pomenitilord candidatI in mire.
socotla semestrului trecutt , ocArmuirea sI stAru- III. FAcndu-se acstA platA, sub-ocArmuirea sA
scA ca implinirea acelord cite dour lei sii-1 iea in- se indatoreze .a incunosciinta indatl .ocarmuirel lo-
ceperea de aid inainte ; adica de la 26 ale urmi- cale , care va insciinta EforieI pentru a el regula ,
toruluI Octombre. si pentru mdsurile ce trebue sA se de in cunos-
II. Banff, ce urrn60.1 a se strAnge, adicA leuld o- cinta profesornluT fiA-clreia scle din orast , ca sl
rnduitil, s se iea ingrijirea de chtre ocArmuire ca se scie cA invtAtoril 'I ad primitil la mAna lord si
s se respun4 de cAtre fil-care locuitoril sAtnt sA nu rmAie la ned unuld dintr'nsiI cu;ntd de
in primirea d'a dreptuld a pomenituluI invdtatord, pricinuire din sc6la normalti.
WA de a se amesteca cAtu-s1 de pnind maIllmltd Cinstita VisteriA drd cu cinste este rugatii O.
.sub-ocArmuitoruld, de cAt numai ca nut esecutora bine-voiscl a pune in lucrare cele de mil* spre
intrn all urma fil-care dintednsil datoria prescrisk intocmirea mdsurilord artate, ca invdtAtoril de pre
rdmAindii in nelucrare cele ce li s'ad maI fostil la sate sA-I primscA regulatii acel doi lel d'a
poruncitt Antditi pentru chipult respunderel, si cele- dreptuld din cutia satulul i a imprtasi apol pe
alte prin profesoruld sad din capital& Eforil cu cinstitd respunsd.
Departamentuld are cinste a da in cunoscinta O.
Eforil lucrarea de mai susd spre sciintit.

www.digibuc.ro
 61

ANESA No. 30. 1190 arlitare ca, din raporturile ce aa primitd de

DeparMmentu1d Trebilord din Lduntru aid Priocipatuint trrei
Romnesel 12 Noembre 1888. NQ. 1950.
Cinstild Eforii a sclelorit.
In urma otnoseniel acer Cinst. Eforil en
1222, dAndu-se poruncile cuviincise ctra tte o-
carmuirile judeSeloril ca prin inSelegere cu DD. pro-
prietarlI satelorli, pe unde se vora aeda scle de
invqatura , sa faca punere la cale a li se inlesni
darea Jemnelora trebuincise pentru incahlituIti lord
i a se indatora 0641 copiilora, ce se vora afla supra nisce asemene candidap de invlitaturI de
la invlaturl, ca sit le transportu6sca cu rnduld
de la locula ce li-se va areta de ctre D-lorti
proprietaril. Departamentulfi are Cinste spre rlis-
punsil a 1. face cunoscuta.
. ef. Departamentulul Mix. Ghica.
Besot. ef. Secs. D. Taciu.
SA se ilk in cunoscinta profesorilora de la se&
lele normale disposiSiile ce a luatti Cinst. Departa-
menta din Launtru pentru Incallirea sc6lelor co-
munale.
ANESA No. 31.
la unil din profeseril sclelorfi natibnall de prin
jullete, s'ad hisciintatti ca mulp din candidaSI de
invliSatorl pe la sate se alma' de ctra arendail
moielorti prin silnice mill6ce, eu dorobanti ea sit
No. platsca tte drepturile proprietaricescl cu cuvntii
ca acel candidaSI le sunta dajde de clacaI prin
contracturile orenduirel , Oncla ereaa Wile Mere-
dinSaSI ca duptt porund cu No. va fi mid-
locita D. ocarmuitora prin ale sle bune *Ike
Clitra D. proprietarI i arendasT spre a nu se me
drepturile proprietaricescl, nefiindti nicl vre una lu-
cru insemnata, ci i printeacsta i-se pune in ain-
te ocarrnuirei a Insufla prin pohtirl mal cu dinadin-
sub In gindulti D-lora proprietarI i arendasl cu-
viinSa ce este a se apara acestl candidap de re-
ciprocele datoriI, adangndu-se ca o asemenea tn.-
mare, ce de sine1 s'ar fi asceptata sa o fad, va
aduce iiu puOnit lauda i Domneflorti i folosa In-
semnatorti spre sin* ce se va intrebuinta de c-
tra pomenitii la invliSatura tinerimeI. Era de ur-
marea ce se va face spre sfgituld de maT susil
sa raportuscit Departarnentulul
. .
ca deslusire.
1838, Noemb.

Departamentuld Trebilord din LAuntru ald Principatuld terrei

RomInesed. 1834. Noemb. 18, tu No. 1988.
ANESA No. 32.
Cinstitei Eforil a sctelora Nationale.
EFORIA SCLELOR DIN PRINCIPATUL ROMINIEL
Dupa adresa Chist. Eforil cu No. 1190, dAndti- No. 1189, Noembre 2. 1838.
se cuvenitele poruncl clitra ocarmuirile judelelora
pentru aplirarea, ce se cuvine a face proprietaril Cinstitel Mari Vornicii clan Launtru
inveSatorilorti de prin sate de rlispunderile datoHe- Pentru slobolirea acum a candidaSilord de in-
lord reciprocitgel, acesta Departamentd are eins- vlitatori ca sa mrgi pe la satele lord, Eforia s'a
te spre rlispunsa a 'I Inainta pe MO acsta chiara adresata ctra ocArmuirile judeSelora , poftindu-le
cop% dupa pomenitele poruncl spre sciinta Cins- ca acei canditlap, ce se vor face cunoscuSI de cd-
titel Eforil. tra profesorula mad normale ca Banta 6estoinicI
Sefula Departamentulul Mix. Ghica. a preda 1 el invliStitmile pe la copiil satelora, sa
efula Secliel D. Taciu. se asele WI in incaperile ce se volt gasi prin
sate spre a put sluji de scla , sd vremelnicesce
in casele de sfatti One ce se volt cladi incitperI
ANESA. Nr. 31 (bis.) inteadinsti pentru scle.
Eforia cu cinste da ac6sta in cunoscinta Cinst.
DEPARTAMENTULt TREBILuRtr DIN LAUNTRIL Marl VornIciI i o rgl ca 0, bine-voisca a se
da si din partea acelul Cinst. Departamentil en-
Ocelrmuirii Judetului. viincisele poruncI atilt P. onor. ocarmuirl, ca pe la
nil nadejde ail mal priimita Departainentula satele nude nu se gasescil de o-cam-data alte in-
acum otnoenia Cinst. Eforil a Sclelora eu No. caper!, 0, se slobla vremelnicesce casele de sfatil

www.digibuc.ro
 62

spre a-se tin intr'nsele sclele comunale de cg- mare neornduilt, sc6la trebue lrgitg, cu prispa
trg, mal sus4 argtatil candidap Ong ce la Vira i lungit cu tinda.
viitre se vor zidi inteadinst case pentru scle.
81oboia
Trei-leci i noue de copil at invgtatti; 35 erati;
ANESA No. 33. numai 4 cunoscg slovele i niel nu scriatt din mul-
ta neorenduil a candidatului, scla trebue lungita
CINSTITET EFORIT A SCUELORO NATIONALE. cu tinda.
Prot. scold normale din Judetula Domnescii de josa
Plecndg din Bucuresci la 3 Aprilie pentru a Optfi-sprellece copii aU inv4att, 14 ereat, inve-
revisui sclele comunale din acestg judetti, am ur- tltura eu bagare de smt, invetag hitru o cast
matt pre catt m'a iertatti vremea si de starea data de proprietariti pre care vrea se o drgg
lort cu cinste face cunoscutd cinstitei Eforil cele pentru sc61g, drt nu pte implini trebuiqa; fiinda
urmatre: de zida si numai de dot stngeni lungg, si do doT

PLASA SABARULUI.
-
Dovinescii de susa.
&tub% Glam.
epte-spre-pce copiI att invgtatd, 9 ereat, invg-
Done-filed i sse de copiii ; douelled ereat a- ttura cu bagare de smg; WOOD inteo cast prea
tund in scli, silabist si scriati cu bdgare de salt, micul inchiriatt de satti; pentru sag nicT o rostire.
trel dintre densil citeag binisiorg, scriag dictando
invgtaserg, i rugacinni ; scla e pr mid , tre- Catichea.
bue lArgitt, trggndri pgretii in marginea prispeI Candidatulg lipsea , at invgtatt coph pr puci-
si lungit Ong in odaia candidatulul stricandt tin- ng, vreme din indarittnicia candidatulul, fiindt
da din lituntru care esti de prisost, pr scla trebue largitg cu prispa
gitA cu tinda.

Candidatul lipsea intealtt satil, cincI- spre- Oece Ciorogarla.

copil sedeati in scla; scla trebue lArgitt, cu pris- Candidatul, care a urmatg in sc6la normale, l'a
pa si adtugndus e. tinda la lungime. gonitt proprietariti la 6 Martie, puindg in locu'i
sul invete copiI pre unt altu, care singurt nu cu-
.Flocesta.
nsce tablele cetire.
Done-4cl si patru copil ail invgtatt, optil-spre-
Oece ereat atuncl in sclg, scla trebue largitt, cu Colintina din deala.
prispa; citirea i scrierea cu bggare de smt, sse Trel-spre-Oece copii at invgtat, 9 unit, cetiat
copil invgtat ruglciuni ; Pentru sat cumpa- pre table bine, nu sedan, ne avndt cele trebuin-
ratt, o cast bunt, drit trebue lrgitit cu prispa cise, mnv inteo cas veche meremetisit; pentru
adgugath tinda la lungime. sc16, nic1 o rstire.
Simidreni`i Poenari 1u Enictid.
Septe-spre-lece copii ait invgtattt ; 13 ereat, in-
Patru-spre-Oece copil ail invgtatt, 12 eratl, in-
vgIgtura cu pucina btgare de gait, pentru scla vetAtura cu bagare de Ong, 5 invgiat rogliciuni
cumpgrasert o cast (mare) care t;u nid net me- si ceva cintarl, scla e fcutit, dupg, modelg si mg-
remett nu Vote fi bung. rimea caselort de satti.
Colintina din vale
Invgtittura frg, blgare de smt, candidatulti in se-sprellece copil a invgiatt, 13 ereati, WOO-

www.digibuc.ro
 63

tura cu pucina bggare de smg, invtail Intr.() ca-

Copdcenii.
st Inqhiriatg de satg, scla e neisprgvitg, trebue
lgrgita cu prispa. Patru-spre-dece cop at Invtatg, candidatulfi erea
de 2 septImni reg bolnavil, scla trebue lungitit
cu prispa i lugitg cu tinda.
Doui-spre-dece copil ag Invlatg; candidatultt lip-
sea atunci, scla trebue irgitg cu prispa i lun-
gitg cu tinda, Doue-decI i unu copil ag Inv64atit, 17 ereail,
Invtgtura Cu bggare de smg, scla fiindtt Mee-
Geindava.
putg pr mica , am oprit'o din lucru, i s'ag
Unu-spre-dece copil all invt,atri,. 9 creel, Invtail sittenil cu arendaulg ca sg o prefacg, caruia
CU pucina bagare de smg , scla trebue facutg am hotargtg o mgritne potrivitg cu numerulg Eno-
amendoue odgile una, lrgindu-se cu prispa i a- riailorg.
daugndu-se alt odaig pentru candidatg.
Dobrenit
Gura crucerulut Doue-deci i epte de copil, 20 ereag, cetirea i
Doue-deci copii a. Invetaturg cu bggare de s- scrierea pre tablg. cu bitgare de gull, 6 cetg li-
mg., 10 cantag biniiorg, sc611 nu erea, InMait In ceri pre orT ce carte i InMaserg i ruga-
casa candidatulul pn se va aeda satula la linig ciuni, unulit lucra adunarea i scliderea din arit-
ea a fad scl. mega i scia dictando biniorg acla pr mica i
ca sg se undrepteze nu se pte.
Cornelu din vale.
Bercenit
Copiii nu invlaii, WI la sloboOirea candidatu-
lid din scli, ne fiind table tipitrite, nu 'i s'a data. pece copit alt Invetatg ; nu-I mai MOO, de 3
Scla fiindg numal urzitg , trebue lungit5, cu septgmiinT act nu vrea se i ded a Invta in casa
cgte ung stnjinti, ridicata temelia i mat' ingltatg candidatuld. Scla, fiind numa urzitg trebue
tavauu. lungitg i largitg cu ate unit stkjing, Inaltatg, te-
melia de doue palme i mal redicatg tavanulit.
Darasct
Stiubeti.
Patru-deci de copil ag Invlatfi, 27 erail, Inv&
tItura cu puciuui bggare de smg, Invtat inteo 16 copil ail Invtatg, 9 ereag, invtltura cu pu-
casa pr mica Inchiriatg de satii, scla .urzitg pr cing blgare de smg, Invtag Inteo casui micit In-
mici, trebue facutui o scla maI mare, fiindg No. chiriatg de sag, nu e nict o rostire.
(scoriastilort) Enoriailor trecutg de. 200.
Oresci`i Crucerulut
8 CopiT art invatit ; nu-1 mai Inveta de 3 sep-
Doue-decI de copiT aft invtatii, ereag, WO- titrni pentru ca nu vreat sg-1 de. Pentru scla
1.7
ttura cu bggare de smg, 5 invtag i rogaciuni. [Iva gatitg din materialg, dr nu Incepuse la lucru.
Pentru scla cumpgraserg, o casa, cafe trebue tar-
CiocovenY.
gita cu prispa i facute amendoue (Agile una i
adaugndil odaia pentru candidatg. 12 copiT ag Invetatii, cetirea cu bagarede smit,
Dll scriat, ne avendit cele trebuincisa, pentru sc-
Copticenii de miOlocu.
la nici o rostire.
Copiii nu aft Invetatti, candidatulit a lipsitt teal
Valea Dragulut
vra din scla., scla trebue largitg, cu prispg, i
adaugat tinda la lungime. 10 copil aft invtatg, 8 ereag, luvetittura cu bui-
gare de sma, Invtail In tinda easel candidatulul,
ne avnda altui casa ggsita.

www.digibuc.ro
 64

PLASA OLTENITIT. cina Ware de smA, sc6IA nu e, nefiinda ineg, sa-

tulti aselatt la linitt.
Satula Frurnupii.
Aproplit
12 copii ad invtatt, candidatuld lipsia de
One; pentru sc61A nieT o rostire. Nu tinutg sc614, 'pentru el nu-i a datd cask,
pentru sag nici o rostire.
Ber
Anica.
Candidatulti lipsia, pentru sag, dreseserti o cash
data de proprietarit pentru acsta, care 'Ate fi de 2g de copii ad invtatd, 23 erat, tilabismu cu
ajunsti. pucinA Ware de gull, 6 citeat i scriad binisorti,
invtad si rogAciuni, invtad in casa candidatulul,
Hotaru. pentru sag, niel o rostire.
Candidatuld lipsia de doue septamni, pentru
UlmeniL
sag, nieT o rostire.
12 cop ad invtatd 9 erad, invtAtura cu 1)1-
Crivetiu
gare de smA, invetad in casa until stitnt, in care
16 copil ad invtatti. 10 era, indtAtura cu bA- era si und resboig , pentru salt nici o rostire,
gare de smg; in;ttati intru o cash' inchiriatg, de spund ch o s o fad, Esc. s. D. Spatar : C. Ghica.
satd; pentru scli nieT o rostire.
PLASA CIOCANESCILORD.
Roclovanu.
Curatescii.
16 copil ad invtatti, 15 erad ; la silabismti cu
pucina Ware de smA, nu scriad, ne avndd cele 13 Copil at invgatd, 8 erad, invtAtura cn pu-
trebuinci6se, 6 citead binisorti; inv6taserA rugAciunT cilia Ware de sing, , scla pr mica i ca sit se
cAntAri, invtat intr'o casa pr scla in- indrepteze traue prefAcutg.
ceputh pr micA, trebue fAcutA una mid mare, fi-
Garicenit.
indd numruld enoriasilord trecutd de 320.
16 copii ad invtatg, invet Aura cu Ware de
Ctiscirele.
smA , scola asa de mid, inchtd, fiindd inteksa 3
10 copii ad invlatil, 8 erati, invtAtura cu pu- band, cercurile nu se potg lAsa.
cina Ware de smA, invtag Intr.% cash' inchiriath
Frasinetfi.
de NW; pentru sc61g. nici o rostire.
11 copil aJl invtatti, 8 erag, invtAtura 'cu bA-
Chirnotii.
gare de grail, scla trebue lungitg, cii tinda i lar-
35 de copil all invtatd, 16 erad, invtAtura cu gag, cu prispa de la spate , fiind Mcuti cu doue
bAgare de Ala , 6 citead binisord i invetat ro- prispe
gAciuni, invetad intr.% casa data de proprietariti,
Obitesci noui.
8c4516. na e; trebue lAcutg, mai mare, fiindg num-
ruld Enoriasilorti trecutti de 360. 20 copii ad inMatti, 16 era', inMAtura cu
gare de sml, 6 inMaserA rogAciuni, sc6la trebue
Gellbenapt
lungitg, cu tinda.
14 copil ag inMatd, nu4 mai invta fiindti lu-
41' la munch eel mai mul1, sala e pr mica si
ca sA se indrepteze nu stA mizlocu de chtti sA se Copiil nu-I invta de o lung. , nevrndti sAtenii
prefacA. dee , scla pr mica si pardosla mal josti de
citti facia pamntulul.
Suhatulil
17 copil ati inv60,til, 13 era, itnvNitura ea pu

www.digibuc.ro
 - 65
datului. pentru care i platea chiria , nu-i mai in-
Nenciulzi.
v6ta de doue septamani din neornduila candida-
15 copiT ail inv6tatt, 11 erean, inv4atura cu ba- tulul; pentru sc61A nici o rostire.
gare de sank acestti satil aril trebui unitt cu Ul-
mu, fiiudti mai unil trupfi. cad are numai 45 de Belciugatu.
enoria1. 11 copil at invetatt, 4 ereat, invetatura cu pu-
cina bagare de sma, inv5tat inteo casa inchiriata
Utmu.
de sett; pentru sag, nicl o rostire.
Copiii nu inv61(ati de doue luni, tindil candida-
tult reti bolnavil, scla urzita pr mica, trebue PL ASA DAM BO V IT.ET.
:
facuta alta mai mare, fiindil numrulti vtioriailorti
Afuniailii.
trecutti de 200.
13 copiT at inv6tatd, 9 ereati, invtatura cu IA-
Bomga.
gare de sma, invtati inteo casa inchiriata de satti,
20 de copil at inv6tatti, 8 ereau invetatura cu pentru scla nici o rostire ; Fiindfi ca mal t6te
bagare de sema , 4 inv6tati i rogaciuni ; pentru saele , uncle stint factite, sunt aetpte in facia
scla nici o rostire. pam6ntu1ui cu tavanu lost i ad prea pucinit de-
osebire de easele satenilort, plecatti rogil pre cins-
Tarascii. tita EfOrie a face cele de cuviinta ca in satele ca-
12 cop! ail invetatt , at inv6tatt intr'o scla re nu suntt (acute) Inca incepute, se le facA re-
data de unti satnti nu-1 mai inv6ta de o lurid, dicate de 2 palme din facia ptimntului , tavanu
ne mai vrndti sitnult sa de casa ; pentru salt mai Man i ferestile mai marl'.
nici o rostire. Profesor B. Jorju.
No. 16.
Ciocanetif Serbl. 16 Maid 1840.

19 copil ail inv6tatti, 13 eread. invetatura cu bit-

gare de guilt , invetati intr'o casa inchiriata de ANESA No. 34.
sta. . CINSTITEI EFORII A SCOALELORtr NATIONALE
Ciocdnet,ii romeini. 6
Prof, scli nafionale din judetulii Ilford.
2 copil ad inv6tatt, din neornduila candi.da-
tuluT inv6tAtura Ma bagare de smii, scla Nee- Dupd scirile aduse de revisorti plasilord, cu
puta pr stramta , NB. aceste 4oue sate trebue cinste faciti cunoscutd Cinstitei Eforif, cd invetdtu-
unite fiindti unt trupti i de o proprietate, numal ra copiilord din acest judera merge pr slabii
cu numire de Ciocan : rom i srbi. MAW din lipsa inaperilorti ctii si din ne da-
rea celorti trebuincise, dupa care socotiamil de
Obiletii read. trebuinta spie a rn6 duce a revil;lui pe catti m6
18 copil at invAtatti, 11 ereat, inv6tatura cu ba- va ierta vremea.
gare de gm/I, sc6la trebue lungita, cu tinda i Drti, ca sti, pta acst revisie aduce o mal butt
gita cu pritpa. inbunatatire, rogfi pe cinstita Eforia 0, bine voi-
&di a face cele de cuviinta, ca se mrga Inpreuna
Sdruletii. cu mine i sub orarmuitorulti plaei, ca, ottit nduse
14 copiI at inv6tatt, 11 eread, in.v6tatura cu bi- o data facerea tncaperilorfi, alaturarea sat( lorti i.
gare de sera, sc6la pr mica, trebue tungita eu altora trebuintise, sa se i puna tn lucrare.
tinda i largita cu prispa.
Profesor: B. Jorju.
Plasm
Nr. 10
24 copil at invetatt, '1-a inv6tatti In casa candi- 14, Martie 1841.

www.digibuc.ro
 - 66

ANSA No. 35. I satuluT i pe c611 din invtAtori vel cunsce cd

s'ad abAtutd slin datoriele lord sd -I dai in cunos-
CINSTITEI EFORII A SCOLELOR NATIONALE cinta Eforidi ca sa chipzuiasc apol impreund cu
D-v., div pdrerea ce vei da, pentru indreptarea ce
Prof'. sad normate din judetulli Moil
trebue s& se fad,.
In cele mai multe sate dintr'acestd jude- No. 89 Craiova
Id, ne-flindd Inca facute scede, rog pre cin- No. 90 Targu-Jiu.
stita Eforie sit bine-voiscl a face cele de cuviint No. 91 Caracdla.
ca sa selaci calla se va put maT curndii, cdci se No. 92 Rmnicul-VMcii
apropie vremea invtAture1 copiilord stenT i din No. 93 Slatina.
prieina ne incapOritorti se face mare fan- No. 94 Pitesci.
pedecare in invlatura lair& Derti, pewtru No. 95 Campu-lungtl.
cd prin sate pre unde s'a ispravitil sunt cu totulti No. 96 Tirgovistea.
ne potrivite cu trebuiuta, o rog a face cele de No. 97 Ploesci.
cuviint ca sd, le fad. ase0ate pre stalpil easel cad No. 98 VAlenil de Munte.
le facd de slugesce fata piimntului de pardoslii, No. 99 CAldrasi.
mai inalte, ferestile mai marT, marimea sdlel de in- No. 100 Buzii.
vOatd copil se tid celii putind de duel stanjeni No. 101 Rosil de Vede.
lung& si patru la* la satele cu No. mai midi de No 102 BrAila.
o add cinclOeci de familiT si forma dup pland ; No. 103 Focani.
cad, dupd cumii .se fad, cu nece und chipd nu se No. 104 Cerneti.
potd WOO copil intr'nsele dupd modul Lancas- No. 105 Giurgiu.
teriand. No. 106 Ilfovd
Profesor : B Jorju.
No. 52.
Septem. 22, 1841. Invdttorii eread necapabill, drd si necapabili cum
Bucurescl...
erad se Wad si ei de scld. Atunci Eforia cre0
a irnpedica ruld prin urmAtrea circularii.
ANESA lio. 35 (bis). Circular cAtre profesorT. 1846, Decembro 23.

Nu numaT localele lipsiad ; vedeti ce lice aci de
invOtori.
CIRCULAR CA'PRE PROFESORD DE PRIN JUDETE
1842 Februariu 6.
Eforia a luat sciintii de la cei maT avuti pro-
judetfi ea invtatorii sc-
pielari dinteacelii
lelorti de prin sate nu pazescfi sela, cand
stint indatorati a da invtAturl la copiii satului, ci
o pustiescii frte desfi si cd in baserica satuluT nu
hied slujbd de cAntdretil sd de trcovnicd unit
dinteacei cand dati, ce prirnescd acele dou chile de
bncate si e in sfarsitii acei invtAtorT ied acei
doui lei i porumbuld fiird a face vre-o ispravd.
Eforia scrid D-v. ca fail intdrOiare s, te inte-
legi atatt cu revisorii, lusarcinati cu cercetarea sc
lelord comunale, catil si cu ling din candidati pen-
tru starea acelerd scle, cerndd pentru dovd de
urmarea copidorti in sc.616 incredintarea aleilorii
S'a facutd adesea ori bAgArl de ,,sm el unii
din invtato-..ii sateloru, gsindd pricing de a se IA-
pAda din slujba acsta pe la inceputuld trimestru-
lut Octombre, dup. ce adecd 'i ail primitd lfa in
tot cursulu Verel, fail a da lectid scolarilord sa-
tulut i cu acst tragere a candidatulul rmane
scla comunald inchish pe ttA Irna ; de aceia se
said D-tle ca de acum inainte nici und invttor
nu va av void a se trage din acstd slujb& in
ori-ce vreme a anului, fid mdcard a sea cerere ori
Antru a se preoti sad pentru vre o altd impregiu -
rare, ci aceia se vord s1oboo;li numai in curgereatri-
mestrului de Aprilie ta sA remand indestuld Weme
spre a se OA si a se gregAti altu candidaff, prbli
la inceperea trimestrului .de Octombre, ca sii nu
rmand scla rnchisd din lipsa invtAtorului.
Midi' ns vre unulu din invtAtori va cAlca
acstd ornduld, va fi supusii a intrce top banii,
ce va fi luatd pe trimestrele ce vord fi trecute de

www.digibuc.ro
 67

la 1-id Iu lid 1366 In trimestrele In care acela va

voi sl 'I (We dimisia sd se va fi fAcutt nevlnt ANESA 36 bis.
de la scla satultd. CINSTITULUI DEPARTAMENTO DIN LAUNTRU.
Acst regulA o fad D-ta cunescut totor4 Inv-
lAtorilort ca s aibg din vreme sciintl. Profesorult sclelorti incepCtre dintra acestit
No. 1457 Cerneli. No. 1458 TOrgu-Jiulte. judetil, fitcadil revisia sedlelora de prin sate, min
No. 1459 Carachla. No. 1460 VOlcea. raportuld set de subt No. 69 dit In cunoscintii a-
No. 1461 Pitesci. No. 1462 COmpu-Lungil. cestei Eforii, c in cea mai mare parte Incit pinit
No. 1463 Ploesci. No, 1464 Tirgovitea. acumt nu s'an fAcutd pun ere la cale de a se clit-
di scle i din potriv i cele ineepute , litsn -
du-se ne isprvite, se derCpan, din dare pricinit
ANESA No. 36. urmgI c nici candidatiT sit nu aibit unde inveta
pre copii stenilort.
CINSTITEI EFORII A. SCLELORO OBSCESCI. Ci fiindd el din cAderile i datoriile acestei E-
Profesoril sclei din Ilfota foril este de a preveghia atOtti pentrii clAdirea, im-
bunttirea, Inaintarea sclelorri normale de prin
Intre pedecile, ce oprescti invetatura copiilorti ()rage, clta i a acelord romunale de prin sate, pen-
steni, lipsa sclelord este una pr insemnat, fi- tra care se Intmpinit maY multe impedeciirl ;
ind-cl duPO ce Onch6 IAA acuur nu s'a ihentd De aceea are cinste irAI a maT roga pre aceld
in eea mai mare parte, apoi si eele is- cinstitd departamentt ca sA bine voisi A de a lua
pravite, flu,i red faeute si lashmhile ne not, msurile Cuviincise, atOtO de a se cldi sclele din
catO si ale sevri pe cele Incepute i nese-
ispravite, s'ad derpanatil. Acste en cinste vrite, cad, lsandule aceste din urm in starea
arOtOndu- o cinstitei Eforii o roe' se bine-voisc de acum, ne aparatd urmzit a se derepana cu to -
a face cele de cuviint, el attar' i pre cele fiticute tulfi i in urm a se face cu cheltueli, cu care se
se le grijscit de acifmil ca sit .se Oat gti One impoverzk aatele mai virtosd cOndii einstitulti
la N.remea inceperet invOtturei copiilord sittenT departatnentii pretuesce cA de unft mare folosd i
trebuinta este pentru inaintarea civilisayei i a
inteac6,stit irn.. bunel cresceit, din care se ascptit fericirea obscei,
Profesor : B. Jorju. sit se desevmscA sclele.
Na 66. Acsta ndjduitit
2 Septembre, 1842. fericire nu lipsesce Eforia a o recomendui la pi-
Bucuresel. rintscA ingrijire a cinstitului departament5.

') Din lipsa de locale invltorif erea adesea siliti s Indatork a se muta cu voia proprietarilora din am n
nu lozu6sca, in satula uncle tineati sela, Judecese ce per- done satele.
derea de tempii, eke absente de la Bala, pe vremi rele, No. 1142 Cerneti.
anda iny4Atorula spre a veni diminta in satul uncle No. 1143 TOrgu-Jiultd.
avea sc616., trebuia sit puna doue Ore de eale 1 tece aci No. 1144 Caracala.
unti acta constatnda ae6sta : No.. 1145 Valcea.
No. 1146 Slatina.
Circulati, 1846, Septembre 7.
No. 1147 PitescI.
S'a mal seeisa D-v. dt fia-care candidata de invOt No. 1148 TOrgovistea.
Wei trebue sa-sI aiba locuinta in satula in care se aflO. No. 1149 Valenii de Munte.
gala , ra nu aiurea. De aceea veI ingriji D-ta eagle No. 1150 Ploesci.
acum inainte BA nu recomandezI pe vre unula care sd No. 1151 Cdropu-Lunga.
titln altil Bata si sa firt. scla intr'altula. tra anda No. 1152 Rosii-de-Vede.
tui va sta putinta a sT gas i candida.a, care sa in No. 1153 CfilrasI.
acelasa Bata in care se aft scbla, atunci cela ce se va No. 1154 Braila.
gsi de aiurea sit se indatoreze prin insecisa ca fara No. 1155 Boar!.
alt zabavit, indata ce se va aproba de &titre Etoria, BA No. 1156 FocsanY.
se mute in satula in Care este sela. Acsta insemnare No. 1157 Giorgio..
se va areta de catre D-ta totil-d'auna in ra.porturile No. 1158 Craiova.
prin care vei recomanda 'pe candidatI, din noa insem- No. 1159 Ilfo'vula.
nfindaca cutare recomandata este din cutare seta si se

www.digibuc.ro
 68

ANESA No. 36 (bis).

Starea scblelorn din toto Pr;ficipatulti pAnd la 1-ifi WM 1842.
TOTALD
SCLELE DE PRIN JUDE TE Nr,
se6ie_
NT.
cli3colajt.e SCOLA CENTRALX DIN CRAIOVA
lOrti send lele
OOP

Sc 61e T OmA
Sclele Normale
mun]e. &edit central Nr. Nr. Nr.
sedIe-profeso scola-
Nu m ef I din Craiova lord rilord rilor
judetelor o Felul in- o
Numele o
7, 4 r.;
Z vttureI Z ormiu1uI Z o Craiova sum ... 2358 16 53,794
o o o
o o
8 338
INg=1111.

MehedintI 260 6630 Cerneg 114 260 6714 CLASSELE

Classulil Antal5 11 al
Gorgiulfi 160 3806 T.-JiuluI vacant 160 3806 doilea de IncepAtorl 212
Classula III-l idem. 60
dIeT-luea
Doljiul 150 5125 13 4 Grecesci 354 Craiova 163 5479 21 serl v1-le:
6 RomneseI
manidre.
3 Nemtesel 95

Romanap 1.11 3096 Gre4 20 Caracteu 99 112 3188 ScOlele din Bucurescl 1 9
Scle sueenrsale 2 228
Wlcea 179 4726 Rmnicu 120 179 4846 Biserica Amza 139
Sf. George vechi id. 192
OM hi 113 2404 -^ Slatina. 154 113 2558

rgeiul 142 3109 5 3 Romnesci 127 PitescI 113 147 3349

2 GreeeseI

111usc 85 1447 C.- Lung 95 85 1542

1 Gre6
Dmbovita 146 2192 3 Trances A 20 Trgoviste 94 149 2306
Romnh

8 Rom. 4 el.
Prahova 51 7211 16 Fr. 1 Bulg. 341 PloescI 158 67 1220
Evreescl

SAcueniI 138 2190 1 Greclch 10 Buzet 87 139 2289

Buzeulu 101 1521 1 Grecseh 10 Buzet1 87 102 118

Rmnicul 2 RomnescI
Sratfi 96 2024 4 1 Frances FocanI 50 100 2112
1 Grecdsch

Brila 30 7101 1 Grecse 25 BrAila 168 31 903

4 Romnesci
Ialonaita 50 9151 6 Grecescie 70 Clra0 45 56 1030
2 RomfineseI
\Tiara 143 3721 4 1 Grecsca 97 Giurgiu 203 147 4021
1 Pension
Teleorman 132 2237 2 Greeesel 55 R. de vede 64 134 2356
54 Rom. 12 gr.
Ilfovul 12'6 2164 88 2 Nem. 13 Ev. 2263 BucurescI ** 214 4427
1 Arm. 3 pen.
de copif qi fete
2213 48 711 145 3 seolf de fete 3439 1654 2358 53,794

www.digibuc.ro
 69

ANESA No. 37. ANESA No. 38.

CINSTITET EFORIT A SCOLELORC. CINST1TEI EFORIT A SCOLELORV.

Profesoruta eclef normale de Profesorula seleloril normale de IlfovtI.

Vremea siobothreT candidatilord la sate, ca s. in- Cu cinste alitturti pe !kg acsta plecatg lista,
cpg invttura copiilorg sgteuI , s'a apropiatg i cerut de cinstita Eforiti., de starea materiale a tu-
pentru cA maI prin tte satele sc6lele nu sunt is- tulorg scleim g normale ale acestuI judetti, din care
prkvite sti cele isprgvite trebuescg unele lipite i va put cun6sce cinstita Eforik ticalsit stare a
la altele mobile facute, rogg plecata pe cinstita E- fiindg ma tte nepotrivite cu trebuinta, atatg
forig s bine-voiscg a porunci ca sii gribsci se- pentra marime, formg, ctttg i pentru materialg, cad
vrirea bolt, potrivitit cu aretarea fitcutit in lista unele ag Inceput de acum a se derima in multe
allturat pe lagg raportulil cu No.... sate in locg de a se cladi scle din not, s'a cum-
Asemenea o rogg ca la satele, ce inchg nu s'a pgratfi dgrimaturi de case de la stiten! i propri-
inceputfi sg la cele numaT urzite , sa porundsca etarT.
a le face , mgrimea potrivitg, cu numgrulti enoria- Or ce meremetti se va chipzui a se face aces-
ilorg i mal bine ingrijite, cgcT fiinda pr strimte, tora va fi de prisosg, afarg de vre o cite-va care
ingltimea la unele ma josg dechtg de ung stnjeng, i acestea nu an marimea potrivitg cu numrulti
ferestrile pr mid 1 pariT ligtutY in pitmntii, nu enoriailoit1 i ca sk pth acestg judetti av scle,
numa c nu potg sluji de scoli, neincapndg lute- rog -plecatt pe cinstita Eforig se bine-voisci a
nsele decatfi doue , treI bnd i pentru semi-cer- face cele de cuviintg intru acesta , ca aceste ce
curl nu mid rmane locg, apor curndti volt i ea- sunt fgcute, sg se de de case de sfath, cgc1 Intru
d , cad pang ce sunt bittutT in pgmntg pu- acest judetg nu sunt anche fcute i sit se cla-
treftscil curndti, did unele de acum ag inceputt dscg scoli din noti potrivite de mail en numerult e-
a se pleca. norimilorti i forma dupe plang; cele-lalte, ce sunt
B. Jorju. numaI urzite cu paril bgtutl in pgmntg, ci Ina nu
Bucureed,
21 Octombre
sunt higritdite , si se &rime i sg se prefacA po-
1868. trivitg cu trebuinta. Prof. B. Jorju
No. 128
I 1844, Maid 31.

www.digibuc.ro
 7Cr

LISTA
de starea material a sedlelorri din judetulti
Plasa Sabaru
-'z'
Mrimea SO lei
5) De este scla sevemit 865
numal Incepnti sat Mel
Dirt ce material =
De ce are tre- Mete de
C.) S A T U. de mud Inceputa este facutil, . bl)
.,,
cz buir4A sml
s.: s:1
___
staujetii suluicni

I Stremni Dobreni Seversita De gard parI MO SA se facA mobil. Pr strimtil pr(

trebuinla setutul
I
2 Oresci Idem Idem 4 2 Idem
Meremetuita o erica in care a
3 Simidreni fostii aupt cam. Idem 3 2
dupe cas
4 Valea DraguluT Crop. ocasA de sA Idem 1 1/2 1, sti se facA nouA Feei e ateni tinn lin
sfai
5 Dobreni Seversita Idem
6 Bragadiru Idem Idem _

7 Stirbeiu Ni midi inceputu

8 BArcenif Severita Idem 4 3 SA seingrAdscA
9 Poenr.IuIEnutiu Idem De gard pe tAlpi Mobile
10 Pope01 Nimic inceputti Idem
. .
II Buda Sever4a De gar, pari in plim. Giamuri
12 DarasciI Severita De gar. par.in pArn. 5 3

13 Bol. din vale Idem De gard pe talpi 2' 2 Mobile

14 Ciocoveni Idem Idem in pAmint 2 '/2 2 Mtwara
3untmgpeintLoreea8g. in care a fast
15 Gilava Idem Rre talpi 4 3 Giam. i lipite
.
16 Colibaii Saverita Idem In pAmint 5 3 1/2 Mobile Forma dupA pla

17 Olinceni Idem Idem 2 1/2 2 GiamurI

18 Coplc. de jos Idem Idem 1 3

19 Bicu Cump, ocasA de s.ten1 Idem 17 2

1 Pr atrima
20 Alosti Severita Idem 3 2 1/2 Mobile
,
21 Sloboqia Diem Idem 3 2 '4 SA se lipscA -

22 MAgurelele Idem Idem 2 i 'A, SA di inv. i mob

23 FlocesciT Cump. osasA de sAten1 Id(' n, 2 1 1/2 SA se invAlscA
24 Chiajna Seversita Idem 3 v, 2 ' 'I '

25 Domnescl Nimict
.
luceputti
.
26 Gindava Cump. ocasA de sAteni De gard -pre talpi 2 1/2 2 Mobile
27 Cope. Monastiri Seversita .Idem 2 'A 2 SA se Invlseli
28 Ciorogirla Nimicti In ceputA De gar. par. in Om. 3 2 1/.2 %bile
29 Poenr.Florcscul. Idem Idem 3 1 1/2 SA se Invelsd. ldem
.
30 CreVescil Se versita Idem 3 2 'A Mobile

www.digibuc.ro
 Mrimea 6010
De este sela sevr,itA add De ce materialil
numM Ineeputi, sdA niei De ce are tre- BagarI de
SATIT 3=

1
bn
de cum A ineeputi este facuta buintA sma

31 Sintescil Savhith De gar.par in parn. 3 2 72 Mobile

32 Catini Ne sav'erita Idem 2 1 1/2 Mobile
33 Copacenil de sus eump, casa de satenI Idem 2 1 1/2 Idem
34 Bo lint din dlii NB. 1.0 are candidat
35 Cornetu Savri ta De gar. par. in Om. 3 2 1/2 Mobile
36 Cat,una Annul a infiintatil
eandidatil Sinda
fouth alituratil la
Slobodia.
Plasa Oltenitel
37 Cascirele Num. bleep. de 2 ani i
s'a dramat i ce era
38 Luica Sevrita De gar.par. in Om. 3 2 7, Se se faca n-,obil. Forma dupe plan
39 Chirnotil Ne savrita- Idem 578 4 Idem
40 Orivellu Sevrita Idem 5 3 S' se faa mobile
se lipseg.
1 sg

41 Hereti Data ocasA de propiet. In paente de zidii 31/3 3 Tabla de nisip

42 Hotaru Sevrita De gard in pam. 3 2 i/2 Sa se lipscA Forma dupe plan
43 Spanliocu Idem Idem 3 2 I/2 Idem
44 Oltenita Idem Idem 3 21/2 SA se fad, odae Idem
45 Podovenu Numa inceputa de 3 Idem
an i sa derimatii NB. In acestil satil Ode
aub geirmuirea
96 Basilap SevdrOta Idem 3 2 sa se lipsca Idem
47 Suhatu Idem Hem 3 2 Idem ldem
48 Galbenali ldem Idem
49 Frumoeil NuMal inceputa Prea strimt A
50 Aprolil Idem De la aceste a
51 Gruiu Idem se trAmiti i can
didatI
52 Mitreni Idem
53 BudeVI Tux ebeltmila opr
Data o casa de propit. proprietaruld.

Plasa Ciocanesciloril
54 Ulmulli Saverita De gar. par.in 3 2 16 SA se faca mobil.
55 Pokesci NimieD inceputa
56,Ciocanesci1 Ne savnita De gar.par. in Om. 2 2 SA se fad', mobil. StrimtA
57 Frasinetu Idem Idem 1 '/2 11/2 SI se Iipc i mobilele Idem
581upsianu Idem Idem 1 72 1 V2 Idem Idere
56 Obilescivescif Idem Idem 3
60 Faurel Idem Idem 2 I/2 Idem Strina
61 NenciuleviT Idem Idem
62 Giriceni Savrita De gar.par. In Om 2 1 1/2 I dem
63 Coconi Idem Idem 2 2 Idem
64 Sarulesci Idem Idem 2 1 1/2 Mobile Idem
65 Priasna veche ldem Idem 1/4 11/2 Idem Idem
66 Fundu Idem Idem .3 2 1/2
67 Obi 101 noT Idem Idem 4 3 Gramurl
68 Cotiofanca Idem Idem 2 1/2 2 Mobile
69 Gurbanesci Idem Idem 3 2
70 Ileana Idem Idem 3 1/2 2 Mobile
71 Priasna nod, Nimicil inceput UmplutA. ca grAD
72 Prlita Savrita Idem 2 2 de arendepitt

www.digibuc.ro
 72

Mrimea Sci
De este scla seversitl sad De ce materialti De ca are tre- BAgArl de
numai Inceputi, sail nici >,=
S A T'TJ de cunal inceputi este fAcutA .4 buintA smA
Cd

73 Bogata Idem Idem 2 2

74 Monastirea

Plasa Gherghitei
75 Crtia InceputA De gar. par.in pAm. Inceputa de 3
ant i s'a der6-
76 Agieci SAvlitA Idem 3 2 1/2. !Mobile panatti
77 Greci1 Numal urzitA
78 Balamucil NumaT urzitA
79 Gago Idem
80 Maia Idem
81 Micsiuneti1 Urzitti
82 Netezesci1 ldem
83 HerbinV1 Idem
84 Rasimnicea 1Crzitii
85 CatruneVI Nume urzit
86 Surlaril Nimict inceputti
87 TamAdAn SAvritA
88 Marintia Nimicti fActitA De gard pe talpi 2 2 2 Mobile
89 Sarindaru SAvritA
90 Gradistea UrzitA
91 Raduletil .Idem
92 Bitina Nimic inceput
93 Gergita SAvrit In paentti N'are mobile
SudiiI Urzita De gar. par. in Om.
95 Fundulea Idem .
9 6 Draguescl [dem
97 Belciugatu
Suntil in lipsA de
9 8 Gatilele candidatfi
99 Cringu 1

Plasa Snagovului
100 MOra saracA SAvritA De gard pe talpi 254 2 3/8
101 Pojaetil Idem In pAmnt 2 72 11/2
102 Dragornirescil Nimicu inceput
103 Balotetil" Numal" inceputfi Idem 2 y2 2 1/2
104 TargAsescil Nimicul inceput
105 BAlteniT Cump. o casA de sAt. Idem 2 1/2 2
106 Cosoba Mime inceputA Idem 2 1/4 2 1/2
107 Turbatii Cump. o casA de sAt. Idem 2 1 I/2
108 Corbenca Nimicfi inceputA
109 Ciofliceni Idem
110 Lipianu Numal inceputA De gard pe talpl 3 1/2 3 Ye
111 CiumagiT Inceputa nimicti
112 FlAmnzeni Idem
113 CigInescil Cutup. o casA de sit. De gard in pAm. 2 2
114 Brutiman Niiict inceputA
115 Balta dmni Numal inceputA Idem 2 I/2 2 ih Ineeputd de 8
Sul II e'a der-
pAnatd.

www.digibuc.ro
 73

ANESA No. 39. a. nstrA cunoscinti cit, cercetAndfi Projectulfi pentru

Organisatia saelort si infiintarea Pensionatulul
Pr lnaltate Dmne ! de fete, s'a priimitfi intocmal dupe copriuderea lui;
noi, potrivitii art. 49 din Regulamentulfi Organici,
Projectulii, ce atl bine-voitii InAlOmea VstrA ala intitrimii acestfi Project!) asa precum s'a incuvii4
trArnite ObscesceI AdunArl cu oficiulii sub No. . tat de Qinsita Adunare.
pentru neapArata organisatie a salelord i infiin- Domnia lui efuld Departamentulul Credintel
tarea Pensionatului de fete , desbAtnduse cu cea este insArcinatfi cu cetirea acesrul Oficii.
mai mare luare a minte, earl priimitii Intru Wit in-
(Urmza semnAtura MArieI Sele).
tinderea sistema coprinsA intr-ensul i impArtitit In
trefetrepte : In invAtAturI prin scle comunale de 1847 Febrnarifi 21
No. 169.
prin sate, fn invfitAturI elementaril prin scle nor-
male si In inqtAtur1 Academice precum se des-
lursce in projectfi, asemenea i intocmirea Pensi-
onatului de fete cu suma de banI, ce se hotArasce ANESA No. 39 c.
prin art. IX, a se lua pe totu atmulii din venitu-
rile Monastirel St. Spiridonti nor), precum si pen- PROJECTC.
tru suma de ban! arfitatit prin art. X din projectil, Art. I. InvetAturile publice se impArtg in done
adea pe lAngA legiuita sum A de Id 350 miI sit se pe alit prevAdd la partea bArbittscA sfi la rar -
mal de peAe anna Uin cassa Centralg suma tre- tea femeiscA.
buincisA la acstA organisatie a sclelorti de lei Art. II Pentru ceea 0 privesce la invfitittura
500,000 pe temeiulfi incredintiirel ce al datt adu- copiilorfi de part a bArbAtscl, acestea se volt im-
lt/it-el Domnuld effi Departamentulta credintei cA pArti in ire despArtirl adecit: in scle de sate sfi
pe totulfi annulfi, peste acoperirea tutulorfi cheltu- comunale, in scle de oraso sti. elementaril i in
elilorfi Cassel Centrale anuale, prisosesce snma tre- scle desAvrOtre st) Academice.
buincisA spre a se acoperi acesti lei 500,000, Art. III. In sclele de prin sate invfit,Aturile sit
Oil a se attinge suma aflatl acumii In cassa re- vorii margini Intro acea a citirel, a scriereT, a Ca-
servA, pre cumfi asemenea s'at hotArltd a se rs- techismulta si a celoard d'Antifi operatiunT arit-
punde din cea pin/ acumil reservA, acumt reserva maid.
a Cassel Centrale si suma de lel 500,000 ce se Art. IV. In orasele de cApeteniA ale jedelor4 pe
cere dc o cam-datA pentru pregAtirea incAperilorti lAngA Clasele de citire, scriere, de aritmeticA, mar-
trebuincise pre cAtfi acsta va put fi de aj unsii. ginitA in cele patru lucrArI si de Catechist)* se
Secretaria drfi , supuindit la cunoscinta Mariel von) adauge alte doue clase pentru Invettltura Gra-
Vstre prelisulfi project!), se rgit a se da inalta in- maticel, a elementelorti Istoriel, a Geografiel i a
Wire. .
aritmetieel cu fractiI.
1847 Februari6 In Capitala Bucuresci se vorii ase0a trel de a-
No. 443.
ceste scle, ril in orasulii Craiova una, cu adAn-
gere de invfititturl cunoscinteloril usuale i a de-
semnului finiarfi, aplicate la arte i metesiugurT,
ANESA No. 39 b.
Art. V. Invtaturile deslivrsitre se volt urma in-
Noi Georgid Demetrie Bibescu V.V. teo AcademiA, ce se va asela in Capitala Bucu-
Cu mila lul Dumnqlet1 Domes Stapemitortl a MO Trra
resci in care se vorn WOO limbile: latinA, etenicit;
Romeinscd. francesa, germanica i slavonA cu o mid desAvr-
itA tat de o- datit deprindero si limba nationall.
CINSTITE/ OBICINUITET OBSCESCI ADUNAR Pe MAO acestea sit va invfita Iotoria Univer-
V606ndfi Raportulfi cu No. 443, ce ni s'a Ina,- salA, Retorica, Elementele Filosofiel i ale stiinte-
ciopta sub iscAlitura PreedinteluT 0 a Secretariel lorft Fisico-Matematice; tte aceste Invttituri se vorti
acelei cinstite Adunlirl prin care se supune la a Impitrti In 12 Clase.

www.digibuc.ro
 74

Asemenea celord de jost patru clase din aceeas1 laturea, dcit acsta se va gag priinciosti spre
Academia se volt intocmi i hi orasuld Craiova. Se cestil sfrsitd sd In alta parte. Si din venituld
va alatura pe lnga acsta Academie si o facultate Monastiref St. Spiridon sit se de pe totd annuld
pentru Invttura legilord aceste tern cu Inde- In trebuinta acestul Pensionatt cite lei patru-ded
pkire de cunoscinta legilord romane i n compa- de mir, sutra% ce din socotelele Infaciosate se ga-
ratia cu legislatia altortl neamurI, impitrtindu-se a- sesce astadI a fi prisost peste cheltuelile urmate
ceste Invtatur1 Inteund cursd de duol anni. dupe duhuld i dispositiunile testamentare ale fou-
Art. VI. Ca o sucursala a acestel Academif se datoruluI, rmaindd si o reserva Monastirel peutru
va ma1 aseda pe lngl, Departamentuld OstAsescil cheltuelf estra-ordinarif , rd sporindd veniturile
o scla de apligatie pentru indoitd sfrsitt de a se dupe vreme se va adttoga si darea catre Pensiow.td.
pregati acold MAUI aspiranti la graduri militaresci, In acestd Institutti se vord tin cu cheltulit
catii si eel c volt fi a se intrebuinta la lucrarea din acel banT i 12 fete, fiice de pariati cad vord
sioselelord, a podurilord, minelorti si alte asemenea fi facutd Insemnittre slujbe statulul si se volui a-
slujbe Ingineresa fla a fi scApatatT.
Art. VII. In Academia scolarif se vord 1114)10 In Pe litngit ace bani sa va adauge o sunlit de
Interni i Esterni adeca : unii sedatorl* In Pensionatil cind-ded mi le spre a se Indeplini trebuintele
i altif vord urma fa invtatura la Academia Io- acestuf Pensionatd si a veal dupe trebuinta spre
cuindd la pitrintif lord ; d'intre scolari eel din Intru ajutoruld 1 altor partieulare Institute de fete ce
24 se vord tin cu cheltula statulul. s'ara intocmi in Principatd.
Acestia se vord priimi dintre fiii acelor Art. X. Spre punerea In lucrare a aceste! noul
call volt fi sivrsitif Insemnatre slujbe trreI organisatif se va da pe fie-cere annd din priso-
si se vord afla a fi scapatati, dandu-se precadere suld veniturilord case! Centrele, pe lnga legiuita
acelord scolarI earl volt fi datd dovda de o maI suma de trel sute cind-ded mil lei, und adaosti de
mare capacitate la Invtatura. cind sute le o-data pentru totfi-d'a-Una din re-
Art. VIII. Invqaturile In sclele comunale de serva act stel case, suma de all! cind sute tel pen-
prin sate precum si cele elementare de prin war tru pregatirea Incaperilort trebuincise , pe citt
se vord urma tra niel o plati ; rd pentru in- acsti sumit va put fi de ajunsd.
vtaturile in Academia precunT i ale celor de limb!'
strine, ce se wrd aseda In orasele Craiova sd si
alte orase, scolaril vord plati i banif ce se vord a- ANESA No. 39 d.
duna sa vord face venitd old sclelord.
Plata in Acadeniia va fi pentru scolari EsternI Not Georgid Demetrid Meson V. V.
ate 3 galbeni i pentru cel Intervi atte 20 galb. C114 mila luiDunineflet Domnfi Steipemi1ort1 a MN Trra
pe trimestru, in orasuld Craiovei pentru clasele de Rometnscei
limb! straine fie-care scolard va plati cate 2 galb.,
rd In cele' alte orase, unde vort fi asemenea cla- COTRE DEPARTAMENTULt CREDINTET.
se, sa va p1ti 6'10 unit galb. pe trimestru. Pentru complectarea Eforiel sclelorn, Noi ork-
Art. IX. Pentru ceea ce privesce la invttura duimd mlidulari a acestel Eforif si Impreuna lu-
fetelord, se va aseda In capitala Bucuresci mid Pen crittorl cu Domnia lui Banuld Alecsandrn Filipescu,
sionatd fondatoruld St. Spiridon nod pe Domnia lord Vorniculd Manolache Balnu si
prin Testamentd hotarasce ca din prisosuld veni- Logof'tuld Costache Filipescit.
tulul acestel Monastirei O. se Indstreze und nu- Domnialuf efuld departamentuluf Credinte1 va
m6r11 de fete pe tad annuld , rt o bun crescere da acestd aid nostru Ofisd in cunoscinta numii-
fiindti o dstre morall, cu multd mal folositre de dtil lorti Bolen!.
putina dare in banI ce se slobde astadf, spre acestd (Urmza semntura MarieI Sele)
sfrsitd se leginesce ca ea se intocmsca und Secretarul StatuluI (semnat) C. G. Filipescu.
Pensionatd de fete ale carttia incaperI se vord No. 453.
cladi sti pe loculd aceste Monastiri, ce 'la are a- 1847 Septembre 4 Bueureact,

www.digibuc.ro
 75

ANESA No. 40. i de la s inele pentriraditugerea lefel invetittoruluT,

Noi George Demetrie Dibesett V. V. ca sA se OM as* deosebitl sclit pe sepia ac-
lui satt.
Cu mila 1,0 DumneOefi Domn2I a MN frra Ronu lased Art. 3. Graduld la care se cere sit ajungli hive-
COME DEPARTAMENTULt CREDINTEI tturile In scelele comunale este citirea slobodit
i cu intelesfi pe ori ce carte de tipard si pe totd
Potrivitt cu dispositiunile legiuireT- din annuld feluld de scrisre de innit; scrisnld dupe o formit
curgetord asupra uneT none intocmirl a saelord regulati i citetit ; inchinAtiunile ce se cuvind a sci
publice , NoT aducendt OM a nstrA ingrijire ca ori-ce crestind ; elementele catihisel legel crestinesci
punerea In lucrare a acelord dispositiunT s res- ortodocse ; cele patru lucritri ale aritmetice7 i
pundA la dorinta, ce and avutti si la asceptarea re-care cunoscinte practice prin care s'ard pote
publiculuT pentru Inaintarea invetnurilort, amd in- inlesni si imbunittgti ineseriile la care se indelet-
tocmitd si poruhcimd a se pazi urmatrele orendue11. nicescd terraniT, precum povtuirl astipra lucrArei
Art. 1. Invettiturile pnblice In principatd, impar- pamentoluT , crescerea vitelord i altele asemenea.
tindu -se in primare elementare , colegiale i spe- Deosebitd de acesta se vord MOO si cantltrile bit-
ciale, se intocmescd dupe chipuld urmAtord: sericesci, pe cittd trebue a se sci pentru a se ajuta
preotuld de satft la severirea sitntel slujbe.
Invtaturile prirnare set comunale. Art. 4. Aceste irivetlturi coprinse In alitturata
2. Sclele primare sea comunale volt ur- tablit sub litera A, se vord urma, dupe tablele Ian-
ma a se tine in bite satele, cari vord aye unit nu- castrice i ape manualele ce se an pinit acum
mend de familil de la cincT-4ecT in susd. primite sed cate se vord mal primi de acum ina-
Se potd tine de aceste scle si in satele ab inte pentru asemenea sale.
Word numerd de familil va fi maT mict de cinci- Art. 5. Copiil satenilort vord urma la aceste
OecT, cindt1 veri unit asemenea satd, nefiindd depttr- scle de o cam data numaT in semestru de iernit
tatd de altuld de catil celd multd cu vre una mie de la 1 Octombre Oil la 23 Aprilid, ca sit fia slo-
stinjeni, se voril pute uni ca sit tie done sed trei bo4I vera a da ajutord pitrintilord la munca pit-
cite o singura scelS sed alma proprieraruld ori mntuluT2).
locuitord aceluI satd mic vort primi a contribui Art. 6. Cu ingrijirea acestord sale in firi- care

1) Ecce Anche in 1839, Sept. 15, cum regula aseme- 2) In 1840 lanuariA 17, Eforia sclelorii prin tircu-
nea Vornicia Mare cu adresa &Litre EforiA sub No. lara sea No. 420-437 cAtre profesorii salelorfi din
1804 : oraqele judetene otArA sA se fa. Bala la sate vra,
Cinatitel Eforil a selelord,No. 1804, Septem. 15, 1849. tti skmbitta. Ecc ac circularA :
Velendu-se coprinderea otnopniel Cinstitei Eforil eu Cirenlard dtre profesorif aelelord normale, 1840 Iannarin 17.
No. 981, spre tespunsil cu ciaste se face cunoscutil cA
departamentulii, priviodui spre inlesnirea qi utairarea lo- La cercetarea ce scum se vatace acolo eandidatilorra
cuitoriloril, ca s nu ceree impovrArI, ail slobopri po- de invetAtori, cunosandil domnia-tea eA, unii din candidati
runcele sle cAtre ocArmuirile judetene ca satele ee volt ce vor fi urmatA regulat Inveitturile i pe ac
fi mai midi la numeril de cinci-OecI de familii, BA se u- vort lua numire de in vtAtori; vei trimite &4i eancelariel
nscA cu alte asemenea, ee vor cAd mai cu apropi- lista de numele acelora cu gradulii fit-cAria inv&tAturi,
ere i sA cliidscA o se61A, socotindu-se mai de -euvi- ea sA li se cle dupe acea la mAnA unii grada de a-
inta a rmAn candidati pe din afarA death."' a se fm- testatil.
povra sa te mid la facere de salA, apol i einstita E- Deosebitil si serie domniel-tle ca eandidatil cu intrce-
forie va bine-voi a se asemna acestei punerl la eale rea bora acum pe la sate sil nu fiA indatorati a tin
qi a da poruncile sale eAtre D-nil profesorI ca aft se salt luna de vacantiii, ci numal Smbiltit 'Ara, Du-
ornduseA invetAtori pe la scle din cei mat cu bunA mineca qi in serbAtori sA strAngA pe cc:opt &si sii-i dud
seiintA qi , ce. voril mal prisOsi, voril remand la bAseriel. Ertl la 15 Augustil sit se intrci toil can.
a mal Inv,* in sale ski a se intrebuinta in osebite didatil irlp la seal, unde vorif rmAn precum i in
indeletnicirl sAtesel. annil trecuti One la sfrqitulil lui Septembre.

www.digibuc.ro
 '76

judetd va fi Insarcinatd profesoruld de classe 1 din cunoscinte usuale cu aplicatia la plugAria i la alte
orasuld de cApetenie alti judetului. trebuinte de economid, casnicd; desemnulii liniard
Art. 7. Spre acestti sfrsitd profesoruld va av aplicatd la feluri de metesuguri de intia trebuintl.
intfajutord cite und sub-revisord pe fiA-care dou Art 12, InvtAturile Inteaceste scle vord VIA
plaT, care va visita celti puind de doue ori in se- chid csuri pe Auk nsa trel csuri Inainte de a-
mestru fia care said, si va raporta profesorului pen- miadl si dou dupe amiadi, dfindu-se lectil in tte
tru ori-ce trebuinta , ca si acesta sA raporteze E- dilele afarit de Joia si Dumineca
foriel, dupe instructiunile ce i se volt da. Art. 13. Fia-care class cu cite dou despitrtiri
Art, 8. Sub-revisori se vord alege d'intre Inv& va av cate und profesord ; ns ti. cursuld fia-cAruia
tatorii de sate ceT mai deprin1 la invtAturd, , eel despArtiri va fi de und aunt , rmaindd astd-felid
mai cinstiti In ale lor purtari si earl vord fi datd scolaril dol anni Inteo classe sub acelai profesort.
mal multil sport' la invtatura copiilord ; rd orn- Art. 14. Cu priveghiarea asupra sclelord ele-
duirea lord preen] i a invtAtorilord de sate se mentare vord fi insitrcinati trel revisori , din care
va fad- dupe recomandatia profesorului i aproba- unuld pentru sclele celorn chid judete de peste
tia data de Eforia. 010 , rt cei-l-alti dol speutru sclele celord 12
Art. 9. Plata sub-revisorulul va fi a decea parte judete de dinc6ce de qua.
din acel duol lei de fiA-care familia , ce dupe le- Art. 15. De aceste scle se Intocmesca cite una
giuire WI Inv6tAtorii de sate de la enoriati sdteni.
In fid-care orasd de capeteniA ale judetelord , rti
In Bucuresci trei In deosebite (.1 ,spartiri ale capi-
InaldturX elementare sea da crap. talei. Deosebitd se artit in Bucuresci si o catedrn
Art. 10. Scle elementare se vord aseda cite estraordinarA de caligrafiA cu tinerea registrelord.
una in ft.-care orad de cdpetenil ale judetelord
Art. 11. Aceste scle se vord alclitui de patru Inateituri academice sti colegiale 0 speciale.
despartirT, formindti dou clase fiii-care cu cite dou Art. 16. In Bucuresci se intocmesce o academia
despartir, din care cele dou d'intiii vorti coprin- cu 12 clase, din care 8 colegiale si 4 de scinte
de invtaturile, ce s'aii artatd pentru sclele co- speciale , precum se ark& In tabla sub litera B ;
munale , ril In cele-l-alte dou se voril urma cele nsA fiindd-cA accste clase urmza a se Infiinta gra-
artate In tabla litera B, aded: citire mai luting, duald, potrivitd cu deprinderea ce se va da scola-
pe felurite cart!, deprindere la scriere caligrafica , rilord in invtAturf pregatitre, se vord deschide In
invtAtura catehierie si a istoriei siinte ; elemen- annul(' acesta numal trei dintr'aceste clase , adecA a
tele gramaticei ca aplicare la feluri de compuneri , 8, 7, si 6, rmaindil ca din cele-la-Ite nou clase
aritmetica cu tte partile el , .elementele geografiei sa se infiinteze din. annd In amid cite una mai multii.
No. 420 Craiova.
Art. 17. T,1 Craiova se Intocmesce mid colegid
No. 421 Cerneti. cu ssse ( lase, din cate patru gimnasiale si dou de
No. 422 TArgul5 Jiului. sciinte fisico-matematice , precum se artit in tabla
No. 423 Caracal5. ex litera L ; psn si acolo urmAndn a se pregAti
No. 424 13,8mniculil,VAleei. scolarI gradualn, se infiintd inteacestfi aunn nu-
No. 425 Slatina. mai dou close 8 si 7, si dou catedre estradrinaril
No. 426 Pitesei.
de limba grecgcn si de desemnn, rn cele-l-alte pa-
No. 427 Giurgiu.
No. 428 Ploiesei. 1 tru clase gimnasiale se vord adhoga cate una in
No. 429 VAlenil de Munte. fin-care anal.
No. 430 CA1Ara0. Art. 18. Din clasele cele vechi ale colegiuluI din
No. 431 CAmpulii-Lungil. Bucuresci volt rmin in annuld acesta in fiintit
No. 432 BrAila. cinci clase , precum se artA in tabla cu litera E,
No. 433 Buza pentru scolari cari ad inceputil acestd curso si an
No. 434 Foqani.
No. 435 RoOT de V ede. alit svri ; rt In viitord aceste clase ad a se
No. 436 TArgovegea. preschimba in cele noui ale academieT cate una pe
No. 437 Ilfovii. fie care annd.

www.digibuc.ro
 77

Domnla WI efuld departamentulul credinte va s'a adresatt cAtre O. Departamentd din luntru, ca
da in cunoscinta Eforiei sclelort acestil Mil nos- sA chipzuscii a se pune in lucrare acstA msurA.
tru ofist. O. Departamentd acum grin adresa No. 1222
(Urmza ischlitura MAriei S le.) respunde Eforiel, ca mal nainte de a face punerea
No. 32.
Anna 14 1847.
la cale pentru clAdirea din nod cu meremetuld sc-
Sept. 9. lelorA, trebuinta este de a cunsce satele acelea in
care ski lipsescd sclele sti sunt incAperile in pr-
80, stare.
ANESA Nr. 41 i 42. De aceea se scrie D-tle, ta indatd dupe primi-
rea acesteia s pu .a se face prin sub-rcvisori
Litera a. p14iloril obscscA catagrafiA pentru tte sc6lele, a-
SCOLELE COMUNALE at SATESC. rtanda atattl pentru acelea ce lipsesa cu totuld
Despdrtirea I.
slin uncle sate, att.' i pentru acelea, ce at trebu-
intA de meremetft sed acelea, ce sunt bine i cAtd
Silabisirea i citirea dupe tablele lancastrice i se va put mal frA zAbavA sA trAmiti aci acea
dupe manualele corespunPtori. catagrafiA.
Invettiturg pe din afarA a roggiunilord in 16 Intr'acea catagrafiti , dupe care sa inaintati aci
table. modelu, sA se vorbscA i pentru mobilele, ce sunt
Deprindere la scriere i Insemnerea numerilord de trebuintA in fil-care scolA.
aritmetici. No. 748 Cernet
Desprtirea II. No. 749 TArgu-JiuluI
No. 750 Caracall
Citire pe estractd din sAuta scripturi in 22 ta- No. 751 Rmnicul ValceI
ble i pe prescurtare de vechiulil i nould testa- No. 752 Inspectorula dill Craiova
mentd coprinsii in 34 table No 753 Slatina
Scriere dupe modeld de caligrafi dupe spunere. No. 754 Pitesc
Din aritmeticA adunarea i sciiderea coprinsA in No. 755 Cmpu-tungti
13 table. No. 756 Giurgiu
Despartirea III. No. 757 Calral
No. 758 Brila
Citire cu intelegere pe nould testament i alte No. 759 Focant
dill religise i morale. No. 760 buz65
Scriere dupe modeld de caligrafiA mai intinse i No. 76 1 Targovetea
dupe spunere.
- Din aritmeticl : cele patru lucrArT simple coprin-
se in 14 table. ANESA. 44.
Inv6tAtui.a pe din gal a catihierei, ce se co- Copid dupi porfineile trimise pe la cdrmuirile judeteloril (nu de
cattl Eforik eum din erre deseriemil tu testd pag.-14, ai de edtrd
prinde in 12 table Departamentuld din liuntru 1)
Oil care cunoscinte usuale aplicate lelplugAriA.
LuAnda Departamentula scum sciinta cl candi-
dati1 invtAtori de satil re cum i logofeti, ce se
ANESA No. 43. atl orAnduitI pe la dnsele atAtil pe vremea tre-
cutelord evenimente ad fostd cele mg sistematice
CIRCULARD, ANNUlt 1848 IUNIt 7. cApetenii a feluritelord resbunAtre i turburAtre
Eforia, cunoscndu trebuinta de a se ellidi din micAri spre a revolta pe toti eel Inclinati cu Un-
il, potrivitil specialitAtii insArcinArilorti puse asu-
nod Ineapetile de sele prin tte satele prfi-le, cad i chiar acum nu incetzA, pe citii
judete(ord Ili a se repara eiitd mai ford
zfilbavil aeele sele, ee stint in prirsta stare, 1) Doearuld Cultelora din 1898, No. 484

www.digibuc.ro
 78

putina le-ar ierta, indemnarile scandal6se de a in- cari se departza din posturile lorfi, Eforia a ota-
treprinde ver-ce miscare netrebnica ca sa propo- rita ca in deobsce ca tte sclele normali de prin
veduisca si sa aduca in ratacire pe locuitori, ur- orasele de dipetenia ale judetelorti sa inceteze de
mare ca totuld impotriva duhului si cugetuluT pa- o cam-data din invtatura, De aceea fiindd-ca si
rintescfi fa obladuirei ; departamentulu grabesce scla din orasuld urmza a fi intea-
acum cea mai d'apr6pe luare aminte a Dompultil csta categoria, Eforia da acsta cu cunoscinta si
CArmuitord ca sa cerceteze cu strasnica bagare de ocArmuirel si o poftesce ca indattt dupa primirea
sma imprejurarea aci espusit si pe citi din po- acesteia se faca cele de cuviintti pentru inchiderea
menitil candidati oil logofeti de sate 'I va dovedi acestel scoli OA la a doua deslegare si tat d'o-
ca at iluatfi ori atunci la ineeputil ori mai la ur-
, data sa indatoreze pe D- nu Magistratfi ca sit pri-
ma cea mal mica fapta in asemeni lncrari si ur- msca de la profesori att4 mobilele ctfi si Vito
mail nepravilnice WI ca mai intreprindfi prin obiectele sclei precum : biblioteca cu 'catalogulfi
tainice millce asemeni cugetari sti Japte privitre cartilorfi, registre de la instructiile Eforil, charte,
la turburarea odihnei si liniscei obscesci, pe unii ca &bull, table de perete, table lancastrice si altele
aceia a-I departa numai decAtd, atatd pe candi- si pentru tte acestea sa se fad doue fol indoite
datfi, catd si acel logofetl de indatorirea slujbei ce subt iscalitura madularilort Magistratulul si a pro
indeplinescti, tritmitndfi si Departamentului lista cu fesorului, din earl liste una se va opri in pastra-
de amruntulti cu numele si catigoria felului in- re la magistratti, rfi alta se va trmite de catra
vinovatirei lorti O. tat inteo vreme ornduindfi ouor. Ocarmuire la Cancelaria Eforil
indata in loculti logofetilorfi pe alp 6meni tihniti Deosebitfi Eforia poftesce pe onor. OcArmuire
i linisciti si cu purtari cuviincise ca, dupa aceea ca O. de fora cea mat pticinti zabaya porunci grab-
sa se chipzuisca si 0, se otarasca ceea ce trebu- nice ca si sclele de prin sate sa inceteze cu to-
inta ar cere si pentru orAnduirea eandidatilorti in tult, remaindfi atatt sub revisorii cata si invta-
loculti Mora ce se volt areta din partea Oar- torii acelor sale in oranduila in care se vorfi
muirei chOuti in invinovatirea mai susti descrisa. fi aflndil mal dinainte si fiindd-ca acestia re-
Imprejurarea, fiindti frte serisa si cerndit tta m hnit sloborili din acstd Indeletnicire, urmza ca
luarea aminte a D-lui Ocarmuitoriti, i se pune in si acei dol lei Ce plittea fia care enoriasti sateand
ainte a intrebuinta cele mai iscusite mill6ce spre pc aunt, sa nu se mai respun0a acelord invta-
indeplinirea celorfi poruncite printr' acsta, cu a tori, ci de la 1-iu Ianuarifi ala anului curentti, de
dugere ca pentru aceia din. candidati si logofetl &in adeca nu s'a platitti lefile acestord tuvta-
ce se vorb dovedi ca an luath parte in asemen tori, sa intre in cutia satulul. Eforia poftesce pe
neprvilnich WI ca cord fi blnuiti, a se afle o- onor. Ocarmuire ca si pentru adsta msura sa
carmuirea cu o d'apr6pe politiensca priveghiere aibit cea mal strasinicti ingrijire.
asupr-le si la intmplare de a simti din parte-le
vr'o urmare care arA da pricina de cea mai mica
revolutionare si miscare WI propoveduila pe miff
, ANESA No. 45 bis.
ca aceia sa arestusca indata si si raportuisca ,

Departamentului cu desluire ca sa se de desle- CINSTITE/ CA1MA CA MIT A TERRE/ R OMANES CI

garea pentru pedpsa ce s'ar cuveni O. li se fad; Eforia sclelorii.
de priiiiire Ansa si urmare se adasta raportfi fara Raportil
zabava.
Eforia, vl;lndti pe de o parte cA in unele orase
ANESA No. 45. de dpetenia de prin judete lipsescil localittile pen-
tra sdlele normalI, ce ereati intocmite pe acolo, pe
EFORIA SOLELORt. de alta a cei mal multi din profesorl s'ad depar-
.
Cinstitei Occlrmuirti a Judetului.... tatti, atitti dupe deslegarea Cinstitei Ocarmuiri, in-
Atatfi pentru lipsa localitatitorfi de sae in u - cunosciintata prin adresa Cinst. Departamentil alti
uele orase, citA sl. pentru aceia a profesorilortl, credintel cu No. 3412, ctti si dupit !ncredintarea

www.digibuc.ro
ce a mal luatd Eforia pentru unii , a chipzuitil
trebuinta cere de o-cam data ca t6te acele scoff
se inceteze de a maT da inv6taturd, pe la copil,
p6n6 ce se vord gsi 6menT ptimateni, cari dAndfi
doveliT destoinice despre aid lord moralti, 0, se
pt orndui pe la acele setae. Asemenea Eforia
a socotitd de neaparat trebuinp, ca si saele de
prin sate sd se inchidii totuld, remaindil pe vi
itord sub revisoril si inv6tatoriT acelorti sate la o-
rndula in care vord fi foad mai din nainte si
fiindd c, preeum este sciutti Cinstitei CitimcdmiI,
fid-care enoriasd stnd platea invdtittorulul de
satti pe annii ate dull lei, urmzd c, acestl banT
intre de acum inainte in cutia satulul WA a
se mal da invetatorilorti.
Cu tte cd, Eforia s'a adresatti pentru aceste
mesurl d'a dreptuld aka Ciustitele Ocarmuiri ale
judetelord, Eforia Ana cunosandu se datre a da
acsta a d chipzuire i in cunoscinta Cinstitei Cdi-
mdcdmieT, o r6g1 ca s bine-voisc a porunci ca
sit se dde si din parte Cinst. Departamentti din
lituntru cdtt mal fgr zbavii cuviincisele circularl
porunci pentru acesta.
No. 1072
Noembre 1, 1898.
inchiarea de nol statute pe anuld 1849 in cari a a se
areta i inv6tturile, ce se vor cunsce de tre-
buin d. a se aseda prin sch6lele ellementarii si gy-
mnasiall, cum si lefile ce ad sd, se de Profesorilort,
in personalult ce are a figura acolo , vord av
precdere maT anti acei din Profesori, cari ad fost
p6n6 acum in schlele publice dupe specialitatea. si
capacitatea fil-citruia si cari ati meritatti si consi-
deratienea Eforiei si multtnirea obscsca.
Eforia drd chiamd a DD. profesori pucinii a-
dstare p6n6 ce se Va lucre si se va primi de gu-
vernI budgetulti pe annuli" viitord 1849 i atund
in dat Eforia nu va lipsi a restabili pe domnlor
in catedrele ce ad occupatd p6n6 acum.
Acestti jurnald se va trimite in copii formale
la fig-care din DD. profesori.
Alessandru Filipescu.
Directore : C. N. Brihloiu.
Secretar : N. Biescu.
ANESELE No. 47 0 48.
CINSTITEI EFORII A SC6LELORtr

Dupl porunca Cinstitei Cimctmil cu Nr. 1577.

ANESA No. 46.
JURNALO
Eforia sailelord, in urma m6surei luate de a se
%chide sc6lele publice vremelnicere pentra lipsa
de localitati, cari acum se afid ocupate de os-
tirl impitrtesci, lundu in *are de gall pe de
o parte atatti starea de neajunsuri a cash' sale-
lord, citd si trebuinta de a reorganisa din 11011 in-
v60tura publicd, si ea acestea nu se potti face in
grabd, a chipzuitt cele urmdtre :
1, S. se slobdit lefile D.D. profesori, pe 7-bre
si 8-bre, 6ns numal la aceia, carT nu vord fi luat
parte activit in miscdrile revolutionari ale acestui
amid sti vor fi in categoria de care s'a vorbitti
In rapportulti Eforid, catre Cinstita CahriicAmid,
No. 1073.
2 D. D. Profesori aretati la statuld lefilorii pre
Septembre si Octombre, remAindil slobodi de la 1
Noembre de asti indatorire a domnlorti. nu vorti
mai put face nicl. o cerere de lfg, de aci inainte.
3. DWI, fiindA-cit Eforia se inadtorNA acumn in einst, departamenta cu No. 368, a alcatuitti alittu-
datii. asupra raportului Cinstite EforiT cu Nr. 1199,
n privin0a chipzuird de a insdrcina pe unii din
profesoriT, ce at ar6tatd capacitate, a compune
fid-care in specialitateP sea Cate o carte desti-
nail pentru inv6tittura publica, subt conditiunea
priimit de D-lorti s li se urmele lefile ce ati
avutti in colegid IAA la deschiderea salelorti
supuindu-se la chipzuirea Cinstit. Sfatti administra-
tivd estra-ordinarid, s'a hotritil ca mal Ant6iii s
se infiirgeOe lista de acel domni profesorl cu lefile
ce ad avutti si apoi s6 intre in cercetarea si chip-
zuirea acestel pricini.
Acst propunere a cinst. Sfatil cn cinste se d
jn cunosci* cinstitei EforiT ca sit bine voiscii, a
tritanite cerilta liste..
eful departamentulul : Stefana Bellu.
Cetre Ciuslitn1 departamentil anti Trebilor niesericeed, 28 lama-
rie 1849.
Eforia, luandd scirT de cele coprinse In adresa

www.digibuc.ro
 - 80
rata aid lista de numele aceloru profesori ce me- ti atitti prin invtiatura orala la clasele colegiului
ritza a lua ne incetatti lfa pk la reorganisarea St. Sabba, dal i kin adunare de culegeri folo-
clasilora gymnasiali de stua tratam entelorg ce a- sitre sa se departeze, rumpndu- se legaturile for-
vead fia-care pe lung, 0 de uvragieb .ce s'ag inda- mate de atari ant' intre dni cu Eforia sclelorti ;
toratit a lucra fia- care in sciinta sea. de alla parte Eforia a chipzutt a da In folosul obscescg
Pe Mpg& uvragiele ce aceti profesori s'at in- i pentru tinerhne i pentru literatura romina, in-
vredeicitg a face, Eforia, cunoscndg ca este de nea- trebuintindg sciinta acestorti profesori in a cestfi
parata trebuinta a se face O o geografia ma complecta timpt de estra-ordinara vacanta in lucrari serise
pentru chisile gymnasiali precum i o istoria naturale. de care este lipsita invitatura public&
cad aceste carti elasice ati fost de lipsa Oa a- Stefan Bella.
cumd in saele romanesci, a ottiritti sa se lucreze
geografii, indatorandg pe Domnu I. Genilie, ce' .(ste
ornduitg acumil bibliotecarg alt colegiului ; drg ANESA No. 49 i 50.
pentru istoria naturale pe Domnu S. Valstein , ce
este conservatorig alti Museului O a socotitu ca CINSTITEI EFOR1I A SCULLORt1
este cu totul dreptg ca, pe lnga lefile ce priimesc Raportulg Onor. Eforii din 20 Decembre annuli"
acetia in postarile lorg de 500 lei, 0, li se fad. incetatg at No. 1199, in privinta sloboOirei lefilorg
din no i o mica adaugere de cite lei 250 fia- profesorilorti Insemnati de Onor. Eforia prin deo-
caruia pe Inn& pentru ostala in intreprinderea sebita lista, indreptata cu adresa sub No 58, sit-
arrtat puindulti Cinst. Caimacamii i dindu-se insciintare
Eforia (NM are cinste a da in cunoscinta cinstitului Cinst. Sfatfi administrativg estraordinar , Depar-
departamentft c. aretaiii in deosebita lista profesori tamentulti ea cinste tramite Onor. Eforiei pe langa
aIl meritat in OM viemea multamirea Eforiei, impli- acsta in copia, jurnalulg Cinst. Sfatg ce ag Inchia-
ninda-1" ea scumpatafe datoriile ce le ag fostd lucre- iatg la 16 Aprilig trecutg , cu osebita lista de u
dintate, mal cu smit pre vremea turburarilorti tre- vragiele ce fil-care profesore are a bum i de-
cute, nu numat multamirea obscca., drd i con- 'cretulg Cinst. Caimicamil cu No. 1917 prin care
siderarea Stapanirei i acesti 6menT, uninindt ca- se aprobi chipzuirea Cinst. Statri, prtcum
racterulg profesorului ca acela alu oralanului cins- bitul raportd alg profesoi ilorti ce ag adresatg ca-
titt i integru, nu earl abatutii nici de cum de la tre Departamentii la 18 Febr. trecutg i care s'ag
drumulti bane! orndueh : ale aceea i Eforia, pri- supus Cinst. Sfat ca, luandg On. Eforilt in baga-
mind unit raportii Wit Onor. Caimacamia, ca sa re de sma cele otarate , sa bine voidsca a face
ocupe pe acesti Trofesori cu compunerea de opere cuvenita urmare.
didactice, a avutii unti indoitg scopg , pe de o parte Reso lufiune. Pentru eful .Departamentului C.
a pastra pe-langa sag corpuri profesorali ca s nu in- Costiescu. SI se faca urmare potrivita cu chipzu-
tmpine neajunsuri la urn* candil se vorg reorganisa mea aprobata de Ciimacamii; le volt vesti
inv6taturile prin departarea acelord profeson sg D. D. profesori a vent la Cancelaria mane la 11
prin imbratiarea din parte-le de vre-o alta cariera ceasuri diminta.
i ar fi cu dreptg ca asemenia meni cari a
datu dove01 i de un moralg curatg O de sciin-

www.digibuc.ro
 81

ANESA 51.
I I S rir
de lefile ce an priimitn protesoril colegff tnd jos insentnati fi de lucrdrile litterarif ce s au
indntoratti it face.

Pe lun 1
1NVITITUR1LE CE AU PREDATU Uvragiele clasice ce s'at insarchiat a culege
lel in limba romnsc
1

1000 D. Dimitrie Paveld, profesore de algebra i de tri Trigonometria i algebra.

gonometria, (p. 2 clase complimentaril).
500 Slugeru T. Pop. profesore de aritmetien, i geome- Aritmetica i Geometria.
trig (p. 2 clase gymnasiall i complimentaril).
400 D. Alecu Orescu, profesore de geometria descrip- Geometria i Architectura.
tivii, (in clasele complimentariI)
500 Cluceru S. MarcoicI, profesore de istoria (in cla- Istoria vechia dupe (tradusa) i retorica
sele gymnasiali). ingiugata cu cartea de literat. a lul Blaire.
900 Medelniceru T. Inide, profesore de limba Ong Dict,ionaru Greco-Roman dupe S. Bisantie
(in 3 clase) i estractdrI de maxime i istorif moral!.
700 Pitaru T. Hill profesore de limba latina ; (in 3 Gramatica latinti a Bournouf i dictio-
clase). naruld latino-romint.
600 Medelnicerulti I. Pop, profesore de gramatica (in 2 [storia SintA a lui Duruy (traduct.) i
clase). tractata de punctuatiune.
250 Pitaru A. Popp, profesore de caligrafil i de tine- Caligrafia pentru clasele gymnasiall i ti-
rea registrelor (in 2 clase). nerea registrelord.
900 Pitaru Poienarn profesare de clasa a IV, incep6- Geometria practica pentru clasele pri-
tre. marl!.
250 Serdaru L Gianili (fostii) profesore de geografia, i Uil geografia pentru clasele gymnasiah
de chronologia , (acesta i are acumti deosebita prescurtandd pre Balby i literatura
indeletnicire c bibliotecar alti colegiuld i pri- romana.
imesce pentru acestti posta lei 500 pe lunA.
250 S. Valenstein, (fostti) profesore de desemn, (acesta Elemente de istoria naturall.
i are acum deosebita indeletnicire, fiind orn-
duittr ca observatord la muzeuld nationale i pri-
imesce pentru acesta postd lei 500).
50

A.cetI din urma doui profesorI cunoscndu-se ANESA No. 52.

destoinicl de a se- instircina cu lucrarea aretatelor Departainentulii Logotetiei trebilor bliseriteed fi inetrueliel publiee
uvrage clasice, ce sunt de mare lips in sclele din principatuld teri romnesel. 1849, Martifi 9, N. 2644 Bneuresel.
romanesci, s'a socotitd ca este cu tot dreptulti a li Cinst. Eforei a Sclelor.
se face acsta pucini adaogire la lefile ce priimescd.
Deosebitti s'a chipzuitfi ca gramatica romnsca Raportil cinstitel eforil ail' 20 Decembrid a-
systematica pentru clasele gymnasiale i manuale nulfi Incetatfi cu N. 1199, in privinta sloboOirel le-
pentru clasele primarie sit se lucreze de D. D. I filorfi profesorilord, insemnatI de cinstita Eforia,
Pop, G. Ioanid, G. Hill, S. I. Gianilli. prin deosebit lista, indreptata cu adresa subt N.
58, supuindu-se cinstiteI caimacama i Undue
Stefan Be lu. jn insciintarea cinstitulul sfatd administrativa estra-
ordinard, departamentuld cu cinste tramite cin-
stiteI Viol! pe lng acestil in copie jurnalu
cinstitulul sfatti, ce a inchiliata la 16 Apriliu
11

www.digibuc.ro
 82

trecutu cu osebitA Usti de uvragele ce flit-care Departamentuld trebilord din lluntru al principatulul Orrel Ro-
mineseb
Profesord are a lucra, i decretulb ciristitei cAi-
mitcAmil cu N. 1917, prin care se aprobzA chipa Cinstitel Eforii a sclelorii.
zuirea cinstitulul statti. precumb i osebitulb ra- Vpndu-se coprinderea otnoepiei onor. Eforii
portu alti profesorilord , ce ad adresatu cAtre de- cu No. 981 spre rbspunsa cu onre se face canes-
partamentil la 18 Februarib trecutt i care s'a0 (mar el departamentult, privindb spre Inlesnirea
supasii onor. sfatt ca, luAndb onor. Eforil In bA- uurarea locuitorilorb , ca s im cerce inpovrAri,
gare de smA cele otArite , s bine voiscA a face ail sloboditu p'oruncile sle catre ocArmuirile jade-
cuvenita urmare. teloril ca satele, ce voril fi niai mid la numbrii de
cinci-deci familli , sit se unsci cu alte aserne-
JUIINALt. nea ce vorii cAd mai cti apropiere i sit clAds-
Astadi SimbatA Aprilin 16 annulti 1849 citin- cb, o sclit , socotindu-se mai de cuviintit a rmi-
du-se In adunarea sfatului administrativil estraor- n candidatiI pe din afrA, dectil a se Impovra
dinarii raportulb onor. Eforii a sclelort cu No. sate mid la facerea de scl, apoi i onor. Efori
1199 i celb din partea .departamentulur credintei va bine- voi a se asemna acestei puneri la cale
cu No. 4320, care s'a Indroptatb cu decretalti onor. i a da poruncile sle catre D-nii profesori ca sA
citimActimil sub No. 1572 din annulb incetatil In se ornduscA Invttori pe la sae din cei rr a
privirea sfatului i vbdndii arbtarea, ce face onor. cu bun sciint i cei alti , ce volt mal prisosi ,
EforiA a scleforil cA D-lord profesora Intre- vor r6mitn a mai invta; in salti ski a se in-
cuta rsvrtire ail datfl dovedi de bunA purtare i trebuinta in osebite Indeletniciri stesci.
de o chipzuit Intelegere, 6ni1ort sl li se slobdit P. efult departamentului
Ida ping la noua reorganisare a sclelorri , fiindii P. eful sectiunel, Serdaru Tudor.
acsta a lord profesie singurult midlocti de vietui- Resolutiune. Neireitii cA, satele cirri multi"' mai
re; InsA ca sg, inlesnscA sclarilori midlcele i is- mid de 50 familil trebue sA se unscii, cu alt
vrele de invtAturA la noua reorgauisare, cu con- sat pentru aedarea scOlei i astii-felb sunt date
ditii ca acst lf s. li se respunslit .dupe -ce fia- i instructiele Eforiel cAtre profesori.
care va aduce pre tipArire ate anti uvragi, ce
volt' compune de specialitatea sea i destinatu pen-
tru Invtatura publicA. ANESA No. 53.
Sfatulii dupl trebuinta, avndil a cunsce uvra- CIRCULARA CATRA OCARMUIRILE JUDELORO
giele ce fi care are a lucra de i departamentulii Maid 20, 1849.
credintei a Inftiatti adresa onor. Eforii cu No. 58
cu osebitl listA de numele profesorilorti i de lu- Cu circularea de la 10 Ianuarib annulb curge-
crarea ce are a face fia-care ; dr, luandri Insr- torri Eforia a scrisb i ace! Onor. Ocarmuiri des-
cin rre Postelnicir IOn Alexandra Filipescu, se- pre trehuinta ce es te ca tte casele, ce afi slujitb
cretarulii statului, despre intocmirea unel asemenea de scle pentru invtittura copiilorii de prin sate,
liste i infltiF,4indu-se statului., chipzuesce cl , nr- sr). se Inchidl frit a le intrebuinta spre vre-o alt.
mAndu trebuinta ca onor. Efori sit tie In a sea locuintit, r mobilele ce dre fiti- care clAsse sit se
dispositi pe top profesorii, ce prin osebita list4 aede prin acele case i ape! sA se pecetluiscA
s'afi %%cute cunoscutii sfatului pentru inv6tAtura ti- acele case i sA se cle sub ingrijirca
nerimei, sa li Se 81191)&0 lefile dupe gsirea cu cale Pentru acst urmare Eforia a poftittl pe astA
a onor. Eforii asemnatii re.spunsvlu'i Cc prin Onor. OcArmuire ca sA fad, fora zAbavit punere
inscrisi ai dattl numiti la departamentulil credin- la cale i sA insciinteze Eforiei ; dr Onor OcAr-
tei, ulind pentru .acsta indatorati asupra fiA-cAruia mire Did un respunsti One acum n'a trmisb.
uvragele otArIte prin mai susii pomenita listb . SA supue drl i sg, arete acei Cinst. OcArmniri
D-lui eful departamentului credintei va supune ca de lucrarea, ce va fi fAcutt sA insciinteze, Zit
acestil jurnal la cunoscitqa i deslegarea onor. zAbavii. Eforia dupe regulA.
No. 380 Ociirmuirea Mehedinti

www.digibuc.ro
 83
No. 381 Ocarmuirea Gorju ANESA No. 54. 1..)
No. 382
Departameutul Credintel aid Instractiune1 rublice din Prinei-
No. 388 a Valcea patuld Romnia Bueuresel 0855 Febrnarid 7, No. 578 Masa 11-a
No. 384 Dolju
No. 385 Oltu Cinstitei Eforil a Scleleil.
No. 386 Argeiu Cinstitula Secretariata aI Statulul incunosciin
No. 387 Mucella tza ca, .supuinda Mariel Sle Domnulvi Stapani-
No. 388 Vlaca. toru alaturatulii in copie raportd ala acestui De
No. 389 Braila partamentd No. 148, insocita de acela al4 Onor.
No. 390 Prahova Eforii cu No. 1409, din 13 Decembria annula tre-
No. 391 RmnicuSarata cuta, atingdtora de ramditele ce pretinde din con-
No. 392 Dmbovita tributia a cate dol lei de familie aT Candidatilora
No. 393 Teleormant de Sate, Inaltimea sea aa bine-voit a pune urma-
No. 394 Buzed .
trea resolutle
No. 395 Ialomi Stabilimentele ce s'aa creatti sunt cu totula in
No. 396 Ilfovt "privinta i folosula satenilora, carl urtnza a '0
lua treptat desvoltarea, in cata dintr' acestn cen-

I) Cu aceste anese incepa lucrarile in 1855 pentru re- mai nemeritil millocil de comunicatia pentru intinderea
inffintarea sulelord rtesci, mime pentru sclele primare relatiilora comerciale si preferarea mestesuguriloril
urbane iincha in 1850 sub Domnitorula Barbu Stirbel, artelora.
cca ce literati mal aflmil,; Cea ce a preocupatti mal cu sma pre sub-iscilitii
este ca, o societate in sistema invataturilorii, ce voiesce
Comisia intuemiti pentru progranid 1850 a primi, este mal cn osebire datOre si silitit a ingriji
neatimel &le Domnului Steipemitorig a ttei Trra
indestuleze trebuintele elementare fail care nu pte
Romnsal fi si acelea sunt de a forma mai nti dregatorI i sluj-
bas1 publiei inlstrati cu Pciinte potrivite misiunel lot%
Barba Dimitrie Stirbeiti si ifa deubsce a tnoralisa pre top tluerii prin invalaturi
Comisia fritoemit pentru aleituirea programa religise , dandn-le si gustulii ocupatiilora serise care
statornice'scii mintea si aunt cela mai temeinica ele-
Raportd.
menta de odilinti si de Unisce a duhurilorti.
insarcinall de catre inaltimea vostra a Marginiti in acesta ()cola si privinda pre de o parte
pregati o program de invatatura pentru salele prin- la sirula trebuinciselora invataturi , rti pre de alti,
cipatului, pleeat alaturama Elie! resultatula indeletnici- parte la treptelnica desvoltare a puterilora intelectuale
rilora nOstre i cuvintele ce ne-aii servitil dreptil basil dupe virsta tinerilora in programa ce Luna intocmita
la a nstra lucrare. am adoptata cea de capetenie imparlire a invapituri-
Organisatia Invtaturiloril publice a occupata in tte lora in primare, coleyiale (sil de ala treilea grada) si
terrile, precum si la noi i va ocnpa necontenita min- inalte ski sciintifice speciale.
tea, tintirea guvernulul , ca unii obiectil ce este frte
stransa Iegat cu conditia sociala fi-caruia neama Scle primare.
in parte, eu starea lul intelectual, cu obiceiurile si na- In aceste scle invalatura s'a graduat dupe puterea
ravurile publice si cu gradula chiard aid culturel virstel elevilorti chiamati a se folosi de dansa la de-
bei parintesci. prindere in cetire, scriere, aclapare de principii religi-
Aceste considerapi tte sunt pricini de necoutenite se, elemente de calculi:1, de geometria usuallt, de geo-
incercari si schimbri in organisatia instructiel publice, grafit si gr znatic , fiinda ca tte aceste elemente ur-
cad unii privinda esclusivii numal la desvoltarea facul- mz, a sluji ca o prescurta introduetia pentru o mai
tatilorti intelectuale, recomanda o sistema de invtatura desvoltata invatatura, in colegiuri si aunt ca neaparate
clasica, in care studiula limbelor mrte iea locula cela inceputuri pentru antia educatia.
d'antaiti ca modeluri de perfectie , r alii preocupati Impartirea materiilorti s'a regulata dupe programa
numa de interesele materiale ale vietuirei, recomanda din annula 1847 eu o mic preschimbare si cu acsta
cu osebire o sistema de invllituri profesionali si stu- osebire , ca in loca de done clase impalte in 4 des-
diul esclusivil aid limbelor vorbitre moderne ca cel partiri , alma adoptafa impartirea in 4 clase. Teme-

www.digibuc.ro
 84
tru se, se iutinde cerculd One la cele din turtle, trale prin fiecare judetd, pe nude dorinta se va
onarginl. Se vord deschide si scede stesci cen- .,areta i trebuinta va dovedi "

iulti nostril in (taste a fost , cit me intiii.cu acstA programA de invldturi imprtite in trel trepte , adecA :
impArtlA se osebesdi maT yid si mai caracterisatil nu incepkre, colegiale si speciale.
numal materieIe inv5tAturei, dril si elevil dupe vtrsta Inv6tAtura din scedele incepttire se va face numai
si puterea conceptului lor. , ald doilea cA dupe orga- in limba romilnscA , si se va educe osebitA priveghiare
nisatia annului 1847, unil invgtAtord erea insr6inatd cu asupra cArtiloril ce se vord intrebuinta intra aceste
ate doue clase inteo .singurA sal& si acstit impreu- 'mil , spre a da totil roduld ce se cere fArA de a in-
nare a elevilord a done clase de deosvbitA putere f i povera mintea tinerilor cu idel ski de prisosti add
inaintaye eread pricini de confusie la predarea invdtAtu- neiotelese- pentru dnsii.
rilord, mai cu smit in a III si a IV dud, unde ose- in sclele de alti doilea gradii, adedi in colegiuri, in-
birea puterilord eleviloril este ma simtitre si invtA- v'tAtura se va face in limbile romAnA si latinA ; litnba
toruld datord a fi mal cu multi ingrijire si bAgare de latinA s'a adoptatii ca o basA in studiile clasice si ca
smit la lucrarea sea si a eleviloril. mumA a Umbel romane. -
Osebirea drd a invtAturilorif din sclele primare L;mba germanA si trances s'ail pus dupe alegerea
s'a Scutt' cu scopd ai cu nAdejde cA : clasele a III si tinerilord de la a patra clad, in susii.
a IV se vord inoredinta la osebiti 1nv4tAtor1. Unit altii folosii, ce isvordsce din clasificatia inv6tAtu-
(Restuld privesce alte grade de soon.) rilord colegiale, este cA scolaril, earl nu vord av trniol-
Sub-scrisl : P. Poenaru. Wee de a urma t6te clasele, se potti trap de la a treia
S. Marcovici. clasit cu indestulA cunoscintA ca sA intrebuinteze o ma-
C. N. Brdiloiu. estrie sd industrie.
1850, Sept. 23. Vecil programul0. In sfarsitd, invetaturile colegiale se combinA cu chipil
ca : scolaruld sA dobandscit ante canoscinta literark
pe atii trebuesce spre desvoltarea intelegereT sle si
Noi Barba Dimitrie Stirbel aducerea in stare de a urma cu sporii unii cursil spe-
cialii, care stel desehilit o carierA asernenatA cu a sea
N mila NI Dumne(lea DommI sta-pcinitor4 a tea aplicare si positie si WI asigureze und mi4locd de vie-
pera Romansed. tuire; de aceea se va asela o l'acultate de legi pen-
tru eel ce vor voi sA imbrAciseze cariera judeclitorsci
CTRE DEPARTAMENTULC CREDINTEI
sed profesii inclinate cu dtaisa , o facultate de sciinte
Sunt doui anni trecuti de candii din pricina nenoro- esacte, impArtiti in trel sectiT, pentru topografT, pentru
citelorii evenimente din annuld 1848 , salele start in- ingineri de podurl si sosele si pentru architecti; o tic&
chise cu mare pagubit a tinerimel si a Orrei ; 6A-care IA de agriculturd si economia cAmpensek ; si o selA
Remand simte acstA necesitate si noi maT pre susd de de mestesugurT.
totT , clici generatia ce se ridicA, nee.? andil mioillce de Desch4lndu-se cu ncestil chips mi4l6ce de invNA-
a dobandi cunoscintA, se peirde rtlicindu-se fArA ocu- - turi specia!e, drt 1 tatea si interesulii obscescii cer ca
patil seri6se. Inv6tAtura este o trebuintit neapAratA, drd eel ce dupA trecerea unul soroctl ce se va otAri , vord
ase0area si scopulii ei ceril chipzuirea cea maT maturA, dori a intra in slujbe add a esersa profesil privitre
ca HA nu ajungA de a fi pricina de rAtAcire in locti de la mal susil 4isele specialitAti sA nu fiA, primill de nu
a se face organd de fericire. vord fi urmatii invtAturile trebuinci6se pentru fiA-care
0 adfindi cegetare si experientA a trecutulul ne-a ramurA si nu vorti fi trecutti cerutele esamene dupA
datil convinctia cA instructia nu trebue sA se privscA basele amlate in aldturata programA , care se va pu-
ea singura tintA a indeletnicieT tinerilord , ci ca un blics.
millocti de a ajunge la und sfarsitil si acestti miOlocit Sclele se v'orii deschide pne la 1 Genarid 1851.
nu va fi bunk fArA numaT pe Mil va face pre omit des- Trebuinta drd fiindii a se complecta Eforia, orndu-
toinicii a indeplini vre o slujbd speciald i folositre imii eforT pc lngA p. M. Band Alexandru Filipescu,
societAtei acea alit cAruia este mAdularii si 'n care este care remane presidentii Mil el, pe D-nii doctor! Asake,
chiAmatd a triti. colonelul IOn Florescu si Cluceru P. Poenaru , a cA-
Unii altd principiii asemenea netAgAduitil este di in- rora sciintA si esperientA chiAzAsuescu resultatele cele
structia publicd urmzA, a fi potrivitA cu trehuintele obs- mai plAcute. .

cescl, prin urmare ea trebue sit fi nationald, sit inde- CAtre aceste privindd cA D. Clucerii C. BrAiloiii, celii
plinscA trebuintele feluriteleril clase de 6menT si sA de acumd directord ahl sclelorti este insdrcidatil ma
aibit unit earapterei nationaiii alte indeletniciri judecittorescl si cA acestil postil arrnizA
Pe temeiuld acestord principiurl s'a intocmittl o nouA a se ocupa de und bArliratil, nelipsitd din dtoriele, stile,

www.digibuc.ro
 g5

Departamentulil cu onre comunica aceste Ina lte s considere atitq trebuinta, ce le feclamli despre
ordine acef Onor. EforiT, .rngnd'o f6rte multd ca instructia de care sunt lipsi1 asttlf stttenil, cAtd i

ouvenita inv011turA qi experientA , orttnduimil director 3 Elemente de geografia civilA a tutulutg plittilorn
alit sc6lelor pre Clucerii S. Marcovici, care are tOte globului cu o mai amOnuntit descriere a statelor Eu-
calitAtile cerute. ropel.
DepartamentuIfi credintel va impArtilsi aceste orn- 4 Elemente de gramaticA.
celorn dupe Were spre a intra in lucrarea ear-
clad la care 1 chiam folosuln obscesct i increderea NB. In ceasurile de oitire protesorulti se va aplica
nOstrA. Totil de odatA va face cunoscutti Eforiei ca ur- cu deosebire a da eleviloril tntr'acst clas sciintit de
(whit a lua maurile cele mai bine cumpinite i cu istoria (mai cu s6mii de istoria terrel RomAnesci) i cu-
maturitate chipzuite pentru deacbiderea salelor , ale- noscinte fisice si matematice si de economia casnicA,
gevea profesorilarti, esaminarea si clasificarea scolari- alegndfi crti propril pentru acestii sfArsitn.
lent. Dri ca sA se petA dobAndi dorittil resultatil,
foria se va adult:Et negresitil la canceleria sea de doue
ori pre eOptmAni ate doue ceasuri celti pucinn la hle Coneursh pentru institutori
ceasuri etOrtae.
Urmzii. iscAlitura M. Sle, EFORIA SCOLELORt1
Manta 1850
Oetombrie 17, No. 1389.

Fiindit cA multi prin jalbe cAtre Eforia scleior an

Programa de invOtMuri artatii dorinta de a fi primil ea profesori publici pen-
tru salele primare (si ca s le Oa) incredinta o ase-
SOULE PRIMARE DE PRIN ORA$E menea delicatA sarcinit la persne inlstrate ou cerutA
capacite te , Eforia face cunoscut cA nisce asemenea
Clasa 1. doritori urmg neapAratil a trece toil fArA nici o es-
1 Silabire, citire i scriere, r ceptie unu esamenti asupra invtAturiloril otArtae pen-
2 InvetturA pe din afrA a rogOtiunilor, tru asemenea sale.
3 Deprindere la scrierea f.r insemnarea numeriloril atre acestea cti din domnia-lorti vorti fi inutu sale
aritmetice. private srt vorti fi esersatil meseria profesoralA pe la
4 Prineipiuri de numeratie si calculti din gAndu. particulari, sunt poftitl , eel d'Ontiii a educe un ates-
tatti alti orAseniloril si cei de aln doilea unil inscrisfi
Clasa IL din partea pArintilorti, coprin05torti de rvna , capaci-
I Citire pe estracte din Banta scripturA, tatea si purtarea inv'titorului si adeverite, i unele i al-
2 Scriere dupe modelult) de caligrafi si dictando, tele, de ocArmuirea local si de magistrat.
3 Catehismu, Esamenele unorti asemenea doritori se von"( tin la
4 Aritmetica (cele 4 lucrri cu numere intregi). 20 ale curetrei luni In cancelaria Eforiei E.f esamina-
toff vorti fi D-nii profesorl :
Clasa 1 Serdarulti I. Genilie , pentru geografi , catehisrnil
1 Citire cu intelegere i esplicatie pe deosebite carp' si istoria sAntA.
religiose si morale. 2 Medelnicerul I. Popp, pentru gramatica limbel ro-
2 Caligrafia. mAne.
3 Istoria ((MAO in prescurtare. 3 Slujerulti G. Popp , pentru aritmetica si elemente
4 Aritmetica (cele 4 lucrAri cu frangeri si esplicatia de geometrie imbinate cu principii generale de desemn
sistemului mOsuriloril si greutAtilorti obicinuite in trrA).
5 Elemente de geografla fisica (cele de, ctipetenie lin- 4 Valenstein pentru principiurilegenarale de desemn
*pH ale globului cu o scurtA descriere a statelorn liniarii artitatil la No. 3 de mai Eton.
Europei si mid amtiruntA a Princip. Romania si Moldova. 5 Pitarulti AIecu Popp pentru caligrafii ; capacitatca
6 Inceputuri de gramaticA. moralitatea vorii ti singurele conditii de admisibili-
tate 'din cari Eforia nu se pte abate , fArA a se com-
Clasa IV. promite inaintea tinerimei i prin urmare a nearnulul.
1 Citire ca esplicati pe cartea intaulatA Prietenulu." (IscAlitl). AI. Filipescu, Poenaru, Marcovici, Florescu.
tinerimei i altele as( menea. 1850, Noembre 4.
2 Elemente de geografift imbinatA cu principiuri de
desemn

www.digibuc.ro
 86

scopula, pentra care el s'ail indemnatfl a face sa- lie. In sfitrsita, comsimtindti Onor. Eforie la teea
crificiulg prin contributia de ctite doi lei de fami- ce se cere spre imbunAtititire prin reformarea cres-

Redesehiderea Seiolei In Judete Comisia I, peutru clasele I, Il-a qi a III 14 D. loan

Pop, de D, loan Genilie, D. loan Poenard, D. Al. Pop
EFORIA SCLELORti i D. Valenstein.
D-le Ocarmuitorii aki jude(ului! Comisia a II pentru clasele IV, V fi VI de D. Hild
D. Ioan Zalomit, D. George Pop, D. Valenstein , D.
Prin luminatulii oficiii alit MArii Sle pr Inaltatului Teot, D. Limburg, D. Pavelri, D. Simeon MarcovicT, D.
nostril Domn de la 17 ale curetrei lunT No. 138, A. Marind.
se poruncesce Eforil a deschide sclele Oa la kint8ia Aceste comisil voril stArui in lisele ceasuri Intl% in
Ianuarie anulA viitoi 5, precum v yeti indestula din a- deplinirea datorilloril lor. 'rota de o datA voril in-
!Murata publicat e. aerie Intr'o lista pe fiA-care scolard cu aretare a cla-
Trebuintil dr neapAratA avndii Eforia a cumisce sului peutru care se va gAsi destoinicA si voril da la
starea in care se aflA localulu sale publice din rese- mAna lui unti biletil cu asemenea cuprindere.
dinta acelui judetil si privind el : dupd articluld 13 4, Fiind cli Eforia se aft in lucrare pentru repara-
alit legittirer din annul(' 1832 asupra sclelorri sunteti rea localelor si ornduirea profesorilor ca s6 se in--
chiAmatil a presida comitetuld de inspectie , de puteti, mze invtAtura treptatil si MA mai ne amilnatil, tinerii
sft bine-voiti a'i impArtAsi ciltil mai fArA zAbAviile Bain- vor grAbi a veni la cercetare, spre a fi gata stt inc-
tii ttA lAmurirea spre a se chipzui cuvenitele msurl pA clasele cu acelii biletil, in datA ee se voril Oti si se
pentru indeplinirea poruncil MArii Sle. voril deschide scole.
(iscAliti) S. Illareovici, I Poenaru A. Marin etc. 5, Pentru cursurile speciale, se cere neaparatil ca
No. 859-87, 1850 Octomvrie 20. doritoril de ale imbrAciosa si chiaril de vorii av a.
testatil de Invetaturile colegiale, sA trcl und esamend ge-
nerald asupra acestord inv6tAturI i sA ie osebitil a-
Pubiicatla !Eforiel pentru redeschiderea scleloril in 1850 Cctom. testatd cu care sti fi primit1 a urma specialitAtile.
Eforia selelora. Spre acestil sfersitil voru da jalbA la Eforia ca acsta
se facA din pitrtel chiArnare D.D. profesori pentru acelA
MAria Sea p; InAltatulii nostru Domnii, intorcAndti esamenti.
pArintesca privire si asupra instructil publice si do- S'a socotitA de neapAratA trebuintA a se lua msura
rindil a-i da o organisatie mai sistematicA si o direc- acsta chiar pentru interesulti tinerilorA, ca di se pre-
tie. mai folositre tenerilor si terrii , a 'aim-veal-1 a gAtscA cu temei spre a urma cu folosil cursurile la
porunci sA se intocmscA pre unii asemenea beet o nouA care vorti av aplicare si a cArora singurA bunft in-
programA de 1nv6tAturi. vtAturA 'i va aduce in stare de a 6 vrednicT chiAmArei
Porunca inAltimeT sle s'a indeplinitA, programa s'a ce le va face inalta StApAntre.
intAritil si prin luminatulti oficifi de la 17 ale curgAt- 6, Pentru sclele de rain resedintele judetelor, E-
rei lunl No. 1389 se poruncese Eforiel a deschide foria s'a intelesii cu autoritAtile respective, ca sA se get-
sclele pn la 4-a Ianuarie viitoriii si a iagriji de a- tscA si sA se deschida si acelea, cAtil se va put mai
legerea peofesorilorii, de cercetarea si clasificarea sco- fArA intArliare.
larilorti. Spre mar pre larga cunoscintA dispositil luate de in-
UrmAtore nobilelora cugete ale ing1lime1 Sle i pre- nAltirneaSea, asppra instructil publice, MA si a programei
tuindii inportanta misiel ce se pune asuprA4 , Ef .ria inveTAiurilorra sA publicA amndoue preeumil urmzA :
grAbesce a da in cunoscinta pArintilord i a tinerilord (iscAhti) AlPhilipeseu, D. Poenaru, D. Marcoviel. etc.
cele de fintkid dipositil, ce a socotitii de trebnintA a i 00, Octomvrie 28.
lua de o cam-data.
1, Pentru sclele inceptre cercetarea si clasificatia
Barbu Dimitrie Stirbel, pentru incetarea lefllorn ce se dedail de giaba.
se voril face de ctrA chiarA profesorii ce se vorii o-
rndui, dupA cum se va face cunoscuti prin osebitA in- Noi Barbu Dimitrie Stirbei
sciintare. ,
2, Pentru clasele colegiale tineril se voril infAciosa Cu mila lui Dumneftei Dornna Stdpdnitorii a tad T-
ra Romdnseei
in tOte lilele la cancelaria Eforiei de la 8 011.6 la 10
ore de d6mAntA, spre a fi carcetati si asellati fiA-care COTRA. DEPARTAMENTULe CREDINTE
la olasa:respectivA.
3, Pentru acsta cercetare si clasificare s'ail intocmitd Aflfinduse acum datA .otArirea nstrA pentru reorga-
doue comisil dintre D. D. Profesori cel infiintA, adecl: nisatia sclelor publice , poruncim0 ca dela 1-iu ale

www.digibuc.ro
 87
cerel Mott bru, dupa principe de invdtltura, po- cumil se manifesta si dorina
trivit cu starea lor sociu1, st faca cu acea bung lui StOpanitora, prin preOisa luminatO resolntie.
vointa, care posedd.. a dispar ori-ce obstacolli la
organisarea in scurtt timpt de scle stesc, pre-
urmatrei luni Decemvrie fa& inceteze ori ce slobodiri
de lea profesorilorti cari nu ail catedre si s nu mai
tigureze in socotelile easel scedeloril lefi slobodite al-
toril profesorl, de cata acelora ce noi vomil tntitri in
posturi, dupit recomen ce Eforia treptatti ne va
supune. Urmza iscAlitura M. Sle,
No. 1481
Au. 1850 Noembre 5.
JTJEN ALt
Eforia, inniintndu-se, in urma intrebarei ce de ob-
see a ficuta cgtre tte ocarmuirile judetelorii, ca la o-
rasele Cernetula, Targtt-Jiulai, Slatina i Braila inca-
perile de Bade pe la unele din aceste resedinte aunt
slobode, r pe la altele cit inchiriatd intr' adinsui
de Magistrate alte case ;
Mind(' datOre ca, potrivita cu oficiul Inlime Sle
cu programa invglaturilorti, sA se deschida pe langg
invgfaturile Gimnasiale si scedele primare de prin re
sedintele judetelorii ;
Cunoecndil c si unii atatii din profesoril ceT vechi
remasi curati din evenimintele trecute, catii .si din
acei candidaff ce ail data esam end pentru clasele pH-
marie, s'ar put indeplini de o cam data la aratatele
scoli clasele I, II iIlI, remainda pentru estimpii vacan-
t class IV, pb'ng ce Eforia se va indeetnla mai bine
dca In& acele incAperi este salA si pentru clasa IV-a
si (lea aunt scolarl inaintati pentru acstA clas ;
Chipzuesce g deschide de o cam data aceste scoli,
asedncla pe eel mai josil insemnatI profesori, adecA
La Cerneti.
Prof. pentru clam I id n pe D-nu Dimitrie ierlagnescu vacantul posta , dand esamenil pentru tte invdtatu-
III-a pe Pitarul D. Frumusnu
/2
21
La Trgu- Jiului.
Prof. pentru class I si II pe D-nu Iogn Hiescu
III-a pe Pitarul C. Stanciovici
La Trgoveste
Prof. pentru clasa I si II pe D-nu Ioan Fussea
I III-a pe D-nu A. Poenaru.
La Slatina.
Prof. pentru clasa I si H pe D-nu IN. SerbAnescu
III-a .pe D-nu B. Urzescu.
La Braila.
Prof. pentru clasa I si II pe D-nu Dimitrie Pizo
a III-a pe D-nu N. Calehuneanu
i profesoril de el. I si vora ayes hfa pe lunft
www.digibuc.ro
Sdie Domnu-
DepartamentuluT (semnatd) Ciimpinnu
ate lei trel sute, aftirA de acela de la Braila ce va 0'76
lei 350, r eel de clasa III-a voril ayes cdte lei 350
pe lunA afarA de acela de la BrAila ce va av lei 400.
Profesoril din noii acum ornduiti se numescil vre-
melniccsce, potrivitil cu art. 150 din regulamentula scO-
leloril si aunt supusi la tote conditiunele ce ar-
tat(' prin obscsea publicatiune de la 4 Noetnbrie 1850
ea la orenduirea lord sA infatiseze dovedi despre a bra
bung conduit.
Inceperea lefii acestorti profesori se va socoti de la
diva deslegarii Domnesci ce se va ascepta.
Profesoril otri pentru sclele prifnare si afiati aid
in capitala se vora inlesni din casa Fforiei pen tru mer-
gerea lord pe la judge cu progonulii lu bani de cate
patru cai de postA in ductre de aid.
Pentrg deschidarea invtAturilorti in aratatele sele
si numirea profesorilorii de va face roforta catrA Ma-
ria Sea Domnula.
(Iscaliti) Marcovief, Al. Filipeseu, Floreseu, Poenaru.
Secretar, Ilieseu.
JURNALU.
Chipzuincla Eforia asupra midlcelorti de a se blue-
dinta in tt vremea invfitura sceiblora normale la
profesori cu capacitate si tetd-d'odatA sA indemne
pe acesti din urma a se perfectiona prin studiulii se-
rios, ca GA pttssc mat hainte in cariera profesoralA,
a socotitd de cuviintg a lua mgsurile urmAtre
1 La vacanta de profesora in yeti o sat' normalA.
Profesorul scie profesora de clasele cele de mai josit
din acei scla , voril av precAdere a se orndui in
rile cerute pentru clasele normale de mid sus (si de
se va inOmpla ird vaeanth inteo cla's1 normal(' mai
inaltA, va trece indata fara esamen profesorul -lasei
urmatre, ce va fi data esamen.)
2 Dca profesoruld scie profesoril claselor mal de
josa a unei bcble normale , multamindu-se pe clasele
knit, nu voril voi sa de esamena casA ie catedra va-
cantA din scla lor, atunci Eforia va face publicatiune
cgtre toti profesorii claseloril normale de mai josa ca
GA de esamen , precum mal sus s'a diet pentru o-
cuparea catedrel vacante mai inaltg.
3 Mutarea unul profesore normala de la o sclA la
alta pentru aceasif clas, nu'l supune la esamenil.
Coprinderea acestui jurnalil se va publica spre sci-
ina D -lord profesori de seede normale.
(Iscaliti.) Al. Filipeseu, Mareoviel, Poenaru, Floreseu,
No. 513,
1851, Aprilia.
 88

bine-voi a porunci sit se de ilr deliberatia i chip-

ANESA No. 54 bis. zuirea Cinstitulul Obscescii Divant.
No. 148,
Ianuarie 17, 1855.
RAPORTV CTRA DOMNO
Cu occasia supunerei la cnnoscinta MAriel Vstre ANESA No. 55.
a Raportului Onor. Eforii a sclelord sub No. 1409,
prin care solicit inaltil ordind spre a 'i se sloboOi Lucrarea dupi reaolutiunea Eforiei pe Anesel: de ausfi (54) Mat
Moist. de finance :
de OW, Cinst. Departamentd Financiald atatli re-
mita de lei 136,216, par. 30, ce ar av s pri- Se va scrie mal &IOW Onor. Departamentd ald
mscl One la sfrituld annulul 1852 din contri- financelord, cerendd Eforiel pentru fi- care judetd
butia a ate duo lei de familil ai Candidatilord lista de numele satelord si trgurilorti care ail fa-
de sate , citil i mule de venitti pe duoi anni milit in No. de 100 sal mal multd."
din urmli, Departamentuld cu grije fiindd a se mr-
gini in cerculd datoriilord impuse de legiuiri, '0 a
fAcutti meditatia sea asupra chipului stringereT .a - ANESA No. 56.
celui venitti i a intrebuintrei hit' , judecandd di DEPARTAMENTULr CREDINTEI I ALtr INSTRUC-
cea de acumd destinatie a lui, de a se da spre TIUNEI DIN PRINCIPATULV ROMANIEI
sustinerea sclelorii de agricultur i de apte, pte 1855 Octobre 22, No. 6075.
s, se privsci.mai pucina in armonie cu principiuld
Onorabilei Eforie a sclelortl.
pe alti aruia temeiti s'ail indatoratd fainiliele sa-
tene a face susd arkata contributie, pentru a con- Pentru contributia ce se obligA Jonitoril targu-
secuentele acelui principiti in timpulti de atunci se lui Rosesti a. da pe fil-care annd pentru sustine-
mind in vedere cum el aceld sacrificid le va aduce rea sclei, potrivitd adresei en No. 1498, s'a cicrisd
folosulti ce va isvori din invttur prin sclele administratiei respective ca sit de sciintit ca prin
comunale, coprinse in art. 2 i 3 din legiuirea a- concursil s se algA invtAtorii acelorti Bade, de-
nului 1847; pentru reorganisatia Instructiel Publice partamentuld nu este de Were; pentru di Onor.
inchiAie prin combinatiile s6le ca este mai cuvenitd Eforie cunsce insasi cu cati dificultate se gsescd
pentru &multi a corrspunde cu misia ce are, concurenti pentru posturi de profesorl unde fold-
and nu va lsa s il scape din vedere a supune sele sunt mai marl, in vreme ce peirtru invetitori
cunoscintei Inaltimei VOstre asemenea lucrare, ce de sate nu o. s4 se gssci incA o-dat, prin tir-
i se pare neconsecuente cu sterituld pentru care mare este rugat Onor.. Eforie cA, lutindti in con-
s'a o t ritd. sideratie aceste imgrejurArl cum i neapitrata tre-
Eld cunsce cl, puindu-se in compar4ie reali- buint ce este de a se insciints. citd mal neintr-
tatea sclelort de sate cu aceea a susd Oiselord Oiatti acele scle, sA bine-voisca a deprta ori ce
doue ae0minte, me en sniti acela de agricultua, pedici ard miOloci punerea lord mai ingrabit in lu-
pentru a cdruia fondare se prescrie midhice la crare 1 a se muOmi acum la inceputti cii can-
115 i 116 din Regulamentulti sclelorti, nu este didati de invttitorr sit trc und esamend prin ca-
de titgAduit trebuinta ce de o potrivA se simte re s, se verifice dca suntil capabili de in3lirci-
pentru amndoue felurile de intacmiri spre avan- narea lord.
tagiul Natiei ; hid totti-de-o-datti are convinctie
Departamentuld cA fia-care din tr'acestea urmzA
RESOLUTIUNEA
dupa dreptuld cuvntd a se intemeia sti a se $ecsia... ..
modifica dup imprejurAri pe bad de orndueli Se va respunde ca Eforia are OM vointa a in-
car! se volt aed.a de cotre adunarea competent fiin0 sc6lele de sate ; ca concursuld candidatilorti
i prin autorisatia Mriei VOstre, vorti lua titluld nu. are de obiectti decitil a se esamina concurenVi
de legiaire. Dcl Inaltimea VstrA yeti gisi de d6cg, ad calittile neapratu trebuincise spre a fi
buue aceste r4ionamente ale Departamentulull vep. institutork de sate, c prin urmare prerea aces-

www.digibuc.ro
 - 89
tel Eforil 9i a Onor. Departamentti nu sunt neu- ranulut principiele religiel i sl faca dinte6nsulti
nite precumil se esprima 4ce1il Onor. DepartamentO, unit oiu moralfi i muncitor.
a in sf6ritu Onor. Departamentu 65, incredintatti Dca In. V6str& vest bine voi a aproba acsti
acst& Eforie posede i vointa i mi416cele de chipzuire a Eforiei, e t ve. aduce pr plecat& ru-
chipzuire spre a face tot& ce este cu putint& din g&ciune sa bine-voiti a da inaltfi odrdinti eta&
parte'I spre infiintarea scedelora de sate. Onor. Departamentli din Mantra pentru clitdirea
sclelorit de prin sate dupit unfi plant did& de a-
data Eforiit, ctfi i cfitre Onor. DepartamentA ahi
finantelorti ca st slob* in primirea Efora con-
ANESA No. 57. a) tributia de duoI leI. de familil pentru candidati dia
care contributia are a se plIti eat& lefile profe-
Raportd
sorilor& din sclele normale cat& 1 ale candidati-
In unna reso1utie1 ce In. Vstr& a1 bine-voitti lor de sate.
a da pentru infiintarea sclelorti de sate, asupra No. 1910,
raportulul acestel EforiI cu No. 1409 din annul& Decembrid 9, 1855.
trecutti, insotitti de alti Onor. Departamentti alt
credintel cu No. 148 din annul urmtora, Eforia
ANESA No. 57 b. *)
a chipzuitti asupra chipulta infiint&ril acestorti sc6-
le cle urm&tre. Copid dupi originaluld Ministsriulul Cultelord i ald Instructinnel
I. In capitala judet se va deschide o publice din Principatuld Romaniel din annuld 1857 Ianuarie 19 sub
NO. 237.
soil& normal& pentru inv6taturft candidatilort de
invtatorI de sate. Prin mnaltul ofici& cu No. 12 de la 11 ale cu-
II. Directia i facerea lectiilorfi in fiit-care sc6- renteI Maria Sea Prineipele Caimacam, bine-voindtt
16, se va incredinta until singurd profesort, a da *Malt& ordine pentru redeschider ea sclelorti
i se va da o remuneratie de lei 500 pe stescI, Ministeriul& comunicit cu on6re copi& du-.
Numal din satele de 100 familii, eel& pu- p& (Mitsui& ace Onor. Eforil i o Invitft ca s iea
cint, se va lua cte unt candidatti. cuvenitele dispositiunei pentru aflarea i alegerea .
IV. Alegerea candidatiloril se va face de insuT institutorilor& trebuincioi. Tot d'odatA se face cu-
profesorulfi sclei normale din judet. Acest pro- noscutti ci Ministerial& a luat& osebit& intelegere
fesorii se va preambla spre acesta sf6ritt in fig cu acela ald trebilora din infra pentru repararea
care satd i va indemna pe junil ce i se volt sc6lelort ce vorti mal fi esistndfi i reciadirea
par6 cu bune disposita naturale. a imbritcioa ca- celortt din no& dup& trebuintA. Asemenea a luatti
riera de invtittord. intelegere i in parte cu administratiunale respec-
V..Candidati1 nu se vord lua de ct& eu buna, tive, pe lngti celelalte, invfitndule ca sit trimitit
\roil a lor 1 numaI in virsta de la 16-20 anni. in grab& liste esacte de numerul& sclelorti cite
VI. Candidata until judet& vol.& urma in sc6la dap& inalta msur urmza a fi intocmite in fiA-
normal& de la 1 Apriliti i p6n6 le 1 ctombre, care district& i cu observatiuni de cele in stare
r de la 1 Octombre On& la 1 Aprilie fig-care bunii., de cele primitre de reparatiuni i de cele
candidatt va da lectie in scla satuluI se. cAte sunt de lips& , ale ciiror copa se vorti In-
VII. Profesorult scleI normale va fi datord in nainta acel Onor. Eforil dupe rnduld priimirel
cursulfi celor 6 lunI de Am.& a se preambla prin lorti, spre a se put regula 1 dnsa cu numeral&
judet& in revisia sc6lelorfi de sat, observndti i institutorilort trebuinci4 la timpfi pentru flit-care
intreblind pe candidati in predarea lectiilor. districtti.
VIII. Fig.-care candidatti va fi dator& a urma in Sefulti Ministeriulul Crefulescu
scla normal& in curs& de 5 cull. *efula Secsid Turnavitu
Cu aceste disposita Eforia socotesce c sclele
de sate 41 pot& da adevratuld folosti ce se asap- *) Se cuvine la No. 57 din pag. 19, del din .er6re mal este
tit de la dnsele, adecit sit fortifice In anima ser- altd No. 57 mal In urmi.
12

www.digibuc.ro
 90

ANESA Nr. 57 c). mg, attith dispositiile primitivel organisatinnl aces-

tora scle , cAtil si diversele proiecte , care dupe
.Resolufiunea Eforiei vreme s'ati propusd pentru reinfiintarea lord.
SA se trcA in budgetuld sclelorti sAtescl sum NoT pOruncimil cele urmAtre :
de lel 600.. ... care este resultatulil contributiu- Se vord Infiinta indatA sc6le sAtescf, Incepndd
nel celord 2 le1 de familiA si care sumA se va a- de la satele cele mat multd populate i treptatd
fla cu esactitate de la VistieriA. SA se trcti la One la satele cele cu populatiune mai mica, avn-
cheltuelr lei 4080 leafa a 17 revisoil cari vort fi du-se In vedere a se impreuna printeo singurA sc6-
insArcinati a priveghia pe institorl i aI pregAti in la i pe catd departarea loculul o va ierta, sate-
vreme de vrA 1 vacantiune , care leafti se va de- le cele mid cu cele marl. Spre acest sfritd In-
termina de lei 200 pe lung. Lei 19200 , deosebite datA se va publica de cdtrA Eforia sc6lelord Ole
cheltuell ale selelorti ; leafa profesorilorti cAte le! otArAte spre esaminarea acelord candidati, earl gA-
300 pe ann cu care, impArtindu-se restuld sumeI sindu-se destoinier, se vord numi institntori, folo-
de le 540,000, se gAsece putintd de a se nurni sinda-se Eforia de preotil bAsericilord sAtesci, aceI
numal 1800 instituirl care. . nurnaI la satele earl la Antia intocmire a acestord "scle ad fostd
cele mar multd populate i mar centrale, remAindd pregAtitl a fi invtAtorI si se va otAri o lfA a-
ea satele cele mal mid O. se lege err celelalte, nualA i se vord trAmite pe rndil fig,- care la sa-
st sti se iea la vreme dispositiunele ce Impreju- tulti set', spre a incepe de loct invdttura tineri-
rArile volt ierta. lord sateni. Institutoril sAteni, deosebitd de lfa
IndatA se va publica pentru gAsirea profesori- ce vord primi i despre care Eforia isc6lelort1 chip-
lord a veni la doue Ole hotArite pe septAmAnA a zuindd Va asterne i ne va supune spre intArire
se esamina eel' din Valachia mare la EforiA , ceI statd, vorti fi scutitl de orl-ce altti dajdid. cdtrA
din Valachia mica la Craiova i indatA ce se statfi, cu chipuld acesta srta lord fiindd sub de
vord priimi relatil de la VorniciA pentru casa de aprpe priveghiare a revisoruluI generale ala se&
sc6IA, se vord trAmite institutort indatit ce tiA-care lelorti, a profesoruluI districtale i a revisorelul
se va simti destoinicii. Se vol(i trAmite table speciale, ce se va numi de cdtre EforiA dintre
lancastrice din trebuincise ; in publica- candidati de institutori eel mal capabill si esperi-
Onne se va areta leafa ce ail s'o primscil profe- mentali.
soril si sA se adauge clausa din oficid pentru pre- Institutoril sAteni vort fi indatoratl in lunile de
otil cari la cea din urmit organisatiune a sc6lelor vrA ale lucruld pamntuluI sit mrgA la scla
Wesel nude ad fostti institutori. centralA a judeciului , unde vord urma sub de a-
SA se crA in grabA baniI de la VistieriA, ase- prpe direetiune a profesorelur a se imputernici si
menea sA se crA banl pe annil trecuti pentru ti.-. a se desevri la cele ce art"' mai fi de. lips& , pe
nerea sclelord de artA i de agricultura. timpuld ce se va gAsi de Eforie cA este de ajansil.
Se va publica in Vita trra cd, tot) acel catl pe
viitord vord voi a se inrola intre candidatl de in-
stitutorl, sA flA datori a urrna invetAturile sclel
ANESA No. 57 d). centrale de judep i gAsindu-se destoinici, se volt
Copi dupa oficiurti MAriel Selo Principele Caimaram Alexandru nurni institutorl in toeing vacante. Pne In primA-
Dimitrie Chien cu No. 12 annul5 )857 Ianuari5 11 Ohl Departa-
mentulfi Credinta vra viitre se vord repara incAperile de scle ce
s'at fostd infiintatii i cari astrup sunt In derpA-
Desvoltarea instruqiunei publice, intinderea lu- nare ; asemenea unde nu vor mal fi esistAndd a-
minelorti In tte clasele societAtil trebue Or fid, cea semenea elAdirl sA se ingrijascA a se gAsi incA-
din 1-a da4.,oriti, a until guvern adeverat _Orin- perile putincise. ,CArtile elementari, ce se vorti
tescd. Vdftridd insd. di sclle sAtesci, intocmite ottirl pentru invtAtura copiilorti de sAteni, se vorti
Inca de Domnia-V6strA , s'ati desfiintatti , de i su- vinde lord cu celd mal midi precid si se vord da
mele cuvenite acestut aeltimntd s'ati respuusti-ne- gratis la cet sAract.
fncetatfi de cdtre tte
1
avndu in *are de s- f FIA-care proprietarti va fi de aprpe priveghi4-

www.digibuc.ro
 91 -

toiti pentru btma stare a sclelord i silinta insti- ANESA No. 58.
tutori1ord, intelegendu- se pentru acestd sferitt cu
profesorele districtale. PUBLICATIUNE.
Ocmuitorii judetolord sunt chiamap de aci ma In temeiuld inaltulul oficid aid Mariel-Sle prin-
inte a ai, cea Thai mare silinta la inaintarea in- cipelui caimacamil de la 11 curentd cu No. 12, E-
vetaturei 1 morale In judetele lord, ea sa merite foria sclelord publica cele urmatre :
cu dinadinsuld titluld de preedinti ai comitetelorti 1. Sclele Wesel se vorti reinfiinta indata in-
de Instructiune publica. eel:1611dd de la satele cu populatiune mal mare i
Sumele ce se vorti aduna pe annuli"' curentti treptatd pea la satele mal pucinti populate.
in viitord din eel' eke duo!' lei de Limi Ha, se vorti2. Top gceia cap , profitndti de acesta thalti
versa regulatti in casa Eforil sclelord, rem6,inddchiamare , vord voi a se numi invetatori pe la a-
de acunid inainte in primitiva i speciala lora des-cele scoli, se vestesce a se areta cei din Valachia
tinatiune. Depattamentuld CredirOT i aid ins- mare la Eforia sclelort, rd cei din Valachia mi-
tructiunei publice in Intelegere cu acela al trebi-
ca la inspectoruld colegiultil din Craiova spre a fi
lord din intru i aid financelotti va aduce ctil mai
esaminap cu mn epere de la 1 ale viitorulul Fe-
fra zabavit la indeplinire acestil aid nostru bruariti, necurmatd In tte Joile i Simbatele de la
Urmza iscalitura MariT &le Princiulta Cainuwam. pee ore dimin6ta One la trei ore' dupe amitiql.
3. Spre a put Eforia de Wit pune in lucra.re
patriotica dorinta a M. Sle principelul caimacamti
de o camil data nu va cere la numirea de hive-
AN ESA No. 57 e). tatori dectd a sci s citsca i a scrie, catechis-
multi i cele patru lucrari din aritmetica.
Ctr: Ministrula Financielorti
4. Veri-cine se va areta spre esaminare va fi tn.'
In virtutea inaltului oficid cu No. 12 de la 11 BOW de unit certificatti inscrisd din partea auto-
ale curentel prin care M. S. Prinriuld Caimacain ritatei loculta seti sea a profesorulul publicd din
a bine-voitd a ordona sa se reinfiinteze sclele co- judetul respectivd, Incredintatord despre a sea mo-
munali, Eforia lucrndd, intro ceea ce o privesce, ralitate qi bunt, conduita in societate.
spro esecutarea acestel inalte porunci, are neapi- 5. Pe viitord insa se va cere de la fia-care in-
rata trebuinta maT Anteid de ttite a cunsce totala stitutord immulti cunoscintele, tirmndd la sc-
suma de banil ce urmza a se aduna din eontri- lele centrale din judete pe lunile de vra , prega-
butia colord dol lei de familia pe anoul curentt tindu-se a sci Mara de cele mal susd numite in-
pentru a put apoi alcatui budgetuld acestorti ac- vetaturi i pe cele urmatre : a) istoria gnat ; b)
le i determina lefile invettitorilord. De aceea cu din geografiA , divisiunile principali ale globulul,
onre rga pe acelti Onor. Ministeriti sa bine-vo- geografia Eurorei i mal speciald pe aceea a terreT
isca a-T da acsta sciinta chtd Mai fra amanare, romnesci ; c) re car! cunoscinte istorice ; d) din
1 totd d'odata a dispune cele de euviinta spre a aritmetica, nurnerele complecse, sistema greuttitilord
se slobos;li In priimirea Domnului Pacharnicd Const. i mesurilorti din terra ; e) cunoscinte de plugaria
Cernovadenu, casieriuld 1sclelord, Sumele ce vor i f) din geometria, aplicatiunea la mesuratrea
fi implinitd One acum i celle ce se vor implini stinjinilord i a pognelord
fi viitord din lissa contributiune spi e a nu* se a- 6. Conformd dispositiunel inaltuluT oficit , Eforia
duce din lipsa banilord cea mai mica impedicare se va folosi de acei preop al asericelord satesci
la infiintarea scleloru, care se cere a se indeplini cari la Anteia intocmire a acestort scle ati fostd
dad mai curendd, potrivitd cu inalta poruncii. pregatip a fi invetatori i car! se vord areta spre
No. 108, esaminare la;dilele ma! susd aretate.
25 Iantial 1857. 7. Aceia cari se vord alege vrednicT de 1110;1-
tor!' se vora numi 'numai indata i se word trami-
te pc- r6ndd fia-care la satuld set.
8. Invelittoril de :sate vord fi scutip de ori-ce

www.digibuc.ro
 92

dare cAtre stet i vorti priimi de la Efciid lat ScApndu-se asemenea lfa de 300 de lei pe
cite lei trel sute pe annt. annt en care putemt plati de o cam dat cm mi-
9. Conformt luminatului oficit volt fi datori a llcele ce aveint 2000' de InvtAtorT pentru satele
se ocupa cu dinadinsult numai de scat . tntrebu- cele mai populate 600,000.
intAndu tott zelulti loll spre Invtatura 1 buna Suma totalit ne (II 640,800 care, scitlndu- se
purtare a tinerimei trrane. din 651,814 par 29, remane unt resit de 11,014
Catre Minjeteruld din lduntru, No. 120 lamina 28, 1857.
par. 26 , adica ung-spre-Oece mil' patru-spre-Oece
-parole 26 care va servi de o cam data pe cAtt se
In virtutea Inaltului oficit cu No. 12 de la 11 va put la cheltuelile sUilastice precum Impartiri
ale curentei, prin care M. S. Printult Caimacamt de premil pe la esamene, carti didactice pe la co-
a bine-voitt a ordona sli se reInfiinteze sclele co- piii Arad i altele la selele sittesci. :
munali , Eforia lucranifi intru cea co o .privesce, Secretart : St. _nape.
spre esecutarea acestei inalte porunci , are neapa- Sub-scri1. Poenaru.
rata trebuinta a sci cAte din casele sclelort co- Florescu.
munall de mal nainte se afil Infiintate i reparan- 0-. Costa-Foru.
du-se se pott Intrebuinta pentru reinfiintarea sc- 'No. 9, Febr. 18.
lelort cari, conformfi citatului Inaltit oficia, are a se
urma treptelnicesce Incepnda de la satele cele mal
de frunte. ANESA No. 60.
Eforia ea onOre rg, onor. Ministert sit bine- ONORABILEt EFORII A SCOLELORt,
voiseA a face cele lde cuviinta ca sA se incpit
No. 357, Febr. 26, 1867.
cAtt mai neIntAiliatii reparatiunea Oiselorti case ale
selelort comunali i iadati, ce se vort pregati a- Prin buletinult statului amt vOuta publicAndu-
ceste case va bine-voi onor. Ministert sit. Incunos- se luminatulfi oficia rat MAriei Me Printului Cai-
ciinteze acestel Eforii spre a put face apol cele macamil pentrn deschiderea sclelort prin tte sa-
de cavil* ca sa se inepa pe data predarea In- tele. Maria Sea .nn putea mai bine a sci ar6ta pa-
vetaturilort la acele scle. triotica buna-vointa i a Insemna mai bine ob1A-
duirea Marie See printeunt altil-feld de faptit maT
burnt i mai ravnitre pentru binele patriel ca
ANESA No. 59. printeacsta, pentru cit numai prin Inqtaturit se
capata luminarea i numal pov6tuitt de luminare
JURNALO.
se face ori-cine crestint bunt , bunt cetittianfi i
Eforia sclelort , In urinarea Inaltului oficie cu bunt pati iotit.
No. 12 de la 11 Ianuariii In privinta reorganisit- Ault vNutt irAT tat prin buletint prin ma!
re! selelorti comuna.le, a chipzuitt a se publiea In- multe numere publicAndu-se mesurile ce a Matti
data pentru gAsirea InvtatoFilorit de sate i trice- onor Eforia In privinta acsta. Dnsa, ea unit or
perea catt mai curndt a acestort mile , spre de-. gut alfi Indeplinirei scopului Marie! Sle i tilt
terminarea lefilort Invtatorilorti i a celor-l'alte aseeptitrel obscesci In privinta acsta , pte a se
cheltue I scolastice , a luatt In consideratiune ell, felicita nu putint a i s'a prilejitit ocasiunea a
dupA adresuld ea No. 784 Ianuariti 26, ce s'a pri- Indeplini acsta, lipsa
simtitit In generalit de OM
,
mitt de la onor. Visteria , suma totala ce este a natiunea, i pentru aceea privirea obscseit este a-
se Implini In annult curentil de la slteni pe s6ma tintata asuprA-T, ea de la bunele m6sur1 ce va lua,
scleloril comunale este de lei : 651,814 par. 26, sa se IAA pe deplint ajunge scopulit i sit se In-
din care, sclendu-se Ida a pte revisori socotiti deplinsca lipsa i trebuin ta sirntitA. Dca cu
ate lei 200 pe lima , cari revisori volt fi insar- acsta venirot a esprima onor. Efoiii pitrerea ns-
cinati A priveghia pe institutori i a-i pregati pe tra. In privinta acsta, scopult nostru este Intend
lunile de vra , lefile acestora flat pe anuit lei chipil ea totula bine-voitortt.
40,800. Tntre cele-l-alte msuri luate de onor. EforiA pen.

www.digibuc.ro
 r 93
tru deschiderea acestoru sc6le , amil v6dutil si a- mei, de care acumti atatti de multd are trebuinta
ceea, adic c totl, cei ce voril voi a se inrola ca i pentru care , ca pentru und lucru at6rnatti de
InvetAtori la sc6lele de sate, eel din Valachia mare dnsa, va trage ttA lauda i multAmirea obscscA.
stt vil in Bucuresci a da esamend la onor. EforiA. Episcopuld de Buz60.
Acstd, m6surd,, dupa parerea nstrA, pricinuesce mare Resolutiune.
anevointA acelora mal cu smi de pe la satele din SA se respundA cA Eforia , pretuindd sirntim6n
judetele cele mat cu departare de Bucuresci prin. tele de patriotismti ale Pr-autiel-Sle, va profita
Intreprinderea unel asemenea lungi cal6tori1, negre- de propositiunea ce-1 face,
itd Insotiti cu nu pucinA chAtulit , dupl scump6-
tatea tutulorti din tempuld le fattt, din care pri- Caere Pr-Seintia Sea peirintele E ilotheiu, Episco-
cinit credemd cA partea cea mai mare se va !Asa pula Eparchid Buzeutui.
de o asemenea Intreprindere i satele, cu ttA buna Eforia, apretuindti venerabilele sentimente de pa-
vointit a gtivernului i a onor. Eforil, vord rel.-116,116 triotismd ce esprimati In adresa Pr-Santiel-v6stre
lipsite 1 pe viitorti de unti asemenea folositord cu No. 35 vine printeacsta a v6 Incredinta en
neapAratti trebuinciost a46m6ntd. Pc de altA parte respectu6s1 reverintA a va profita de bine-voitrea
totd dupit m6surile onor. Eforii de a se priirni de propositinne, ce-r ap fAcutti prin citata adresA.
inv6tAtori la aceste serge i din preop , noi profi-
tncld de acstl ocasiune , lipsittl prin chi-
puld colt mai luting' a chiAma cu ori-ce aminte ANESA No. 6 1.
a tutulord preotilorti din Eparchia nstrA mai cu
JURNALII
sml a seminaristilorti ca sA iea asupr-le o ase-
menea Indatorire folositre pentru (161)0, altd-feld Cu tte ct, in urma luminatului oficid de la 11
pad fi mangttiati cu ceea ce li se mai dl dupd, a- Ianuariti cu No. 12 In privinta reinfiintlrei se6le-
cstA InsArcinare, catd cd .1 misia i una din da- lord sAtesci, Eforia, dorindd a Infiinta potrivitd mi-
toriile lord cele mai marl este a Inv6ta. Acumd pcelord sle cdte se va"put mai multe scoli , a
pentru sf6rituld d'a se esamina , urmAndti a veni Intocmitti prin jurnaluld s6ti de la 12 Februarid
In capitalA nu numal cit vord Inc-erca aceleai anel trecutd ca sA se Infiinteze 2000 scoll sAtesci, de-
vointe ar6tate mai susd, drd Insit i aceea cd, pe terminindd ate lei 300 pe anal pentru Inv6tit-
und aa tempd Indelungil nu petd a-si llsa eno- tori ; drd, v6lndil cA, in firma publicatiilorfit
riile ce ad, trebuincio1 fiindd in ori-ce vreme a se ee a facatd, nu s'a artatd mal nimeni 5i
afia In m4loculd boar pentru IntrnplAt,'e trebu- atribuinda ac6sta mai cu srnti la puciatatea su-
intA , 1 prin urmare tttt vointa *t dorinta n6stri mei de lei 300 pe annul In proportil en trebuin-
i a preoplord , onor. Eforig , prin acstA m6surA tele anuale ale unui Invetatord, care no are tempti
potfi r6mAn6 lipsite de concursulti pomenitilorti, de de a se occupa de interesele see plug'Aresci nici de
la cad ard av und ajutorti Insemnatil , mai cu alte speculatiuni, fiindti silith totd annuld a se ocu-
guilt de la seminaristil ce '1 aft dobanditd cunos- pa pe tempuld de frnti cu Inv'tAtura finer ilord t6r-
cintA In seminard cu multd mal IntinsA de cAld a- rani, rd pe rli a merge ei insii la sc6la cen-
celea ce se cert. In vreme ce, dupe ori-care chip, trald din judetd spre a lord perfectionare, pentru
acstA esaminare s'ar put face In capitala fiA cArtri aceea a chipzuitd Eforia a se aduce la jurnaluld sed
judett de cAtre profesoril ce 'Y are ornduiti tap. de mai nainte modificatiunile urmAt6re :
fiindil, de se va socoti de trebuintl din -ori-ce mo- 1. Ufa Inv6tAtorilord se va determina a fi de
tivt, a se afia i alte pers6ne pe cari onor. Efo- lei 600 pe annd. Prin urmare cu suma de lei
rill. va gAsi de cuviintA. 600,000 afectatA prin budgetti pentru acestd sf6r-
Onor. EforiA, bine voindtI a lua In de apr6pe bA- itd se Ira Infiinta de o cam (lath numai 1600 scoli
gare de srnA Oxen. a nstrd. , nu suntemd la In- stitesci.
daltt, ca In convingerea sea va face totd ceea ce 2. Se va publica prin gazete cA de acum Inainte
va socoti de cuviinta ca sA se OM ajunge scopuld candidatii de Inv6tAtori volt avid a se Inficiaa spre
acella adecA , alit Inlesnirel spre luminarea tineri- esaminare la institutoril sc6lelort centrali din judete

www.digibuc.ro
 94

cari, prin raportt cdtre Eforie, recomandindil pe Martie annulg 1857, de clad a t.cutd desapro-
Candidatulti ce se va gsi destoinica,. Impreunn cu barea mesurei propuse de Eforie de a se micsiora
denumirea satului uncle este a se eseVa, li se va numeruld scleloril sntesci spre a se put innri le-
tramite cartea de orenduire. file invetatorilord.
3. Se va prefera In fin-care plasn satulg celd Dinteacsta, inci edintindu-se ca Inltimea VOs-
mai populata si celti mai centralii, astfelg nctfl tri, nn priimiti impucinarea numerului sclelorg, ci
numai dupe ce se vorg infiinta edit pucinti cite -din contra dorip infiintarea lord In tte. satele ,
o salt in fin-care plasn In tta terra, apoi sit se Eforia, conformg dorintei sle, vine plecatg a Ire
mArescit. numerulg sclelorg in fin-care plas, pne supune si acumil pe de o parte necontenitele ce-
la numeruld de 1000 pe ne ajunge midle- refi, ce intmpinn dirt partea satelorg celort frn
ctu
cele ce avem aVT. scoli, ca sit se infiinteze si la 1iele nol ast-felig
Prin raportg, se va supune la cunoscinta Mrii cumil Interesuld conning o cere i dreptatea re-
Sle Princiului Caimacam chipzuirea Eforil de a clamit, de vreme ce din numeruld de 3379 de sa:
se modifica Statuld lefiloril dupe chipulti aretatg .te, care pltescg cei doui lei de familie, numai la
mai 956 s'ail pututg infiinta One acuma ; rit pe
Secretar St. Neagoe de aka nu lipsesce, Pre Inaltate Dame, a Ire fa-
Subscrisi Floreseu, G. Costa-Foru. ce cunoscutti impesibilitatea material& de a pate sit
se spere realisarea acestei marl cugetari a Inlti-
PUBLICATIUNE
mei Vstre, cu m4llcele ce avemt 41, care abia
In urma publicatiunel pentru reinfiintarea sc- ne pen-11Ra a fisa invetatorilorti *o
lelort s&tesci, ce &a flcutt de acest Eforin prin neinsemnata de lei 300 pe anng. Indritsnimii a
glasulg Buletinului i anuncintorului romn, vo- mai adauga, Pre Inaltate Dernne, cit chiarg hive-
indg Eforia s, inlesnsca citd se pte mai multd ttitorii, ce s'ail infiintatt One acumg, Wail priimitti
pe Domnii Caudidati de invetntori, a gnsitti de cu- pcistulg de cit.(' cu speranta i desil repetate
viintit sn modifice art. 2-lea din sus& Visa publi- promisiuni din partea Eforiei, ea peste pucinil
catiune in chipulii urmAtorid : li se va Imbuntnti sertea. Ast1-0.1 Insn cel mai
Pia-care candidatti din veri-ce districtg se va multi ail perdutii rbdarea, dimisiunile vind la can-
. esamina de acu' te inainte de cdtre D-lii Institn- celarie pe fin-care Vi i astg-felig , cu intristare
torg superiorii alg scedel publice din resedinta Dis- o Vicereg, 'Ate fi de temutg ca proiectarea
trictului respectivii. acestei marl institutiunl se amenintit de o gradltit
Candidatulg va fi indatoratii a infaciasa la D-nu scdere, cu tte silintele ce . cllt Eforia i cu-
Institutoii si ung Certificatil de inoralitate dupe totti zeluld ce al-6M atitil locuitoril plini de ar-
care apoi Eforia, priimindg relatia Institutorului &ire de a se lumina, ctu i cei mai multi din
Districtulu, va numi pe invetatord i acesta inda- invetatori.
ti va intra in functiune. Pre Inaltate Deanne I Indouirea fondului sc6le-
lord sittesci este indispensabile i s'aril puth spera
cu cea mai mare inlesnire, dcn s'arg pute lua de
ANESA No. 61 (bis.) fin-care lamilin cite 5 lei in led. de 2 , ce se
plittesai acumg.. Ceea ce s'arg face cu cea mai
Sdle Principelui Alm; ndru Dhnitrie Ghiea, Caimacamt.lu
terrel Romaneeef.
mare multiimire a locuitoriloril si Itirit alt forma-
Eforia Inst;.ucti,unei publice. litate, de citg simpla vointit a lord de a mnri a-
cst, dare, ca una ce privesce numal interesulg
Raportd
sittescil in destuld numai sn se dee garantit,
1

Eforia' sclelord, pretuindd dorinta , ee-ati are- chiar in faptn prin Infiintarea scaelord , ea fon-
tatg In fnptn de a intinde binefacerile lnstructiu - dulg lord nu se va intrebuinta de citg la scopulg
nil la tte clasele societatii , n'a pututg intelege pentru care este afectatil. Doveda cea mai signet
altd-felit nepriimirea One acum a inaltel deslegari despre balm vointa terranilorii este ca ei, In dorin-
ce se ascpti la raportulg el cu No 378 din 12 ta ce ati de A se impArtnii fii lord de invetnturit,

www.digibuc.ro
 95

indat. ce s'ail pubhcatd luminatuld oficiti penti u re- ANESA No. 62.
deschiderea sclelorti , vedndd c, Eforia nu 0-
sesce le.spe invfAtori cu plata potrivit de lei 300, Eforia scleloril conformil cu dispositiunile inal-
el Insi1 ati voitil a adauge plafa i chiarti peste tulul oficiu de la 11 Ianuariu No. 12, atingkord
indouitt ; drti Eforia, nevoindd s de ocasie de de reinfiintarea sclelord stesci, dorindti a pune la
ver-o neorndul ce s'ard fi intAmplatti prin cis- cale infiintarea a cAtd se va put mai multort
luire intre dnit, cu prere de rti ati opritil cu soh prin budgetuld pe annuld curentti, ce cu alti
totuld ori ce invold. Web, Inltimea Vstr yeti WI plecatd raportd din 16 Febtuariu sub No. 196
socoti cA nu s'arii pi t ' acumg intrebuinta acgt a supust Inaltei publicAri.. a i facutti s se intoc-
msurA, Eforia sclelord nu vede altti !Didion' de mscA. 2000 de scle i in msura sumei de lei
cAtd de a ye ruga plecat s bine-voitf a ordona ca sa 600,000 a fisatd lfa hivttorilort numal 101300
se ie din casasentrale pe fi-care annti suma nea- pe mud.
pAratti, care , impreunAndu-se cu suma ce se i Vdndu Usk cA, in urma publicatiunilort ce s'ad
aeumd de la Vistierie din cet 2 lei de familie , s litcutti, nu se artA mai nimeni doritord a se InsAr-
OM acoperi budgetulti generald aid sclelorti, ce cina cu asemenea funcOune i observnd di lfa
se vord infiinta in t6te satele. de lei 300 pe annd otArt prin bugetd este fisrte
Cu chipuld acesta se volt plati lefile Invtto- neinsemnAtre 1 In disproporti cu trebuintele u-
Hord, ImpArtindu-se acestea in trei categorif. WI ntil' invetatorti, care este indatoratd all da totd
clase. InvtAtorif de clasa I-a vord av lei 600 tempulti annului In serviciuld invtturei tinerimei
pe annt i se vord orndui la satele cele marl' trrane pe tempuld de irn, i chiarti in a sea
cu populatiunea mal susti de una sut familie. Se perfectionare pe lunile de vra, candd este datord
va cere de la acesti invttori invetaturi cevd mal a merge la scla central din judetti cu a sea
Intinse de eta de la cei-lalti. Invttoyii de cla. chiAltull; a chipzuitti prin jurnalulti ce a incheiatil
sea n-a cad vord av (ei 500 pe ann i se volt la 9 Mal tie s urce lefile, determinandu se fill-crtruia
numi pe la satele cu mai pucind de una sut fa- invttorti lei 60') pe annd , care i acsta de i
milie i invettori de clasea III-a ku lf de 400 mid, pentru tempurile de mi-,II , drti totti se pte
lei pentru satele mai midi de 50 familie. De- spera a se gsi invttori cu mai mult, inlesnire
osebitfi de acesta , cu econotniele , ce se vord pentru 1000 sate cele mai poptilate i cele mai
put face pe fi-care anal din fonduld acestortl centrale, atit pe cAtti irtil adi m4116cele, 0116 ce
scle i cu darurile ce se volt priimi de la D. se va legiut o mai luting contributiune sd unti
D. particulari i proprietarI , diva indemnurile ce altil isvorti de adugire pentru bugetulti sclelorti
neincetatd le face Eforia , se spea, , pr InAl- stesci. Spre acsta a sea chipzuire, Eforia ple-
tate Demme , el se va put fissa o suma des- catti o supune la cunoscinta InA1timei-V6stre si o
tinatrt pentru premie la elevii terranl, cet mai rga plecatti s binevoisce a da luminata desle-
glib:0, pentru cumplirAtorie de dill pe la eel mai gare dupe care se va lua mesurile cuviincise spre
Wad i pentru respltirea gradat a Invlltori- infiintarea dad mai fall zAbavA a sust Oiseloril
lord, celorti ce inteunti timpd ma! indelungatu volt scle potrivitti dorintei InAltimei-V6stre tsprimat
proba zeld i capacitate. prin luminatulti oficid.
Bine-voiti, Pr Inaltate Dmne, a sustin pre No 378,
Eforia In zeluld seti cell" mate de a ved prin si- Martid 12, 1857.

lintele sle i prin Inalta protectiune a InAltimei Copia dupe raportulu adminietratiunel de &Oita ea No. 1738, an.
V6stre puinduse in lucrare cAtti niai curndd mo- mild 1757 Martiu 7, eAtre DepartamentuId did Iduntru.
numentulti de glori, ce cu totti direptuld cuvntii
se cuvine numal Inltimei Vstre. . ..Pe cererea i pregtirea inciperilord sclelorti
(Semnat) G. Costaforu. de prin satele acestui district, in urma msurilord
No. 1178, lnate de administratiune incAtti sA fiA priimitre de
Iuniu 9, 1858. a incepe inteksele invtliturile, se apropiA la sfr-
sitti , rd veund dotitorti de candidatti de imetcl-

www.digibuc.ro

turd de tte nu s'a artatit One acum ca sdli
priimscci cuvenituld documentii cu care urmzd a
se infacia la onor. Eforid a scaelrd pentru esa-
minare, potrivit pub1icatiune1 fAcutit Inteacestd
sfritd, i cA, de nu se art, nisce asemed dori..
torI, administratiunea crede cA causa este conditiu-
nea de a merge In Bucurescl fiindti acsta o greu-
tate pentru dni, urtnAndd a-1 costa eheltulA i
perdere de tempti fiindd cu deprtare ;
Administratiunea se crede datOre a supune acsta
la cunoscinta onor. linistru, prin adAugire de ro-
gAtiune O. bine voiscA a face punerea la cale de
a se esamiva aceI doritorI de canklidatT de cAtre
comitetuld de inspectiune alti scleT normale din a-
cestu districtd, ca sI nu maT mrgA in Bucuresci.
De punerea la cale ce va bine voi a face va o-
nora pe administratiune cu respunsti.
(IscAliti1) administratorti : Const. Rosetti.
www.digibuc.ro
96 -
ANESA No. 63.
(la pag. 20, rndulri 14.)
CATRE MINISTRULt INTERIORD.
Eforia sclelord r6gA pe aceld onor. Ministerti
0, bine-voiscA ca prin sub-ocrmuirile locall sA
Indemneze pe satele cele de la una sutA familiT In
susfi, unde pnA acum nu s'a ornduitfi invttorT,
. ce de la 15 ale viitoruld Augustd sit trAmitit cite
und candidata la scla publicd, a districtulul res-
pectivii, spre a se pregati la InvetAturile Inceptre
In curgerea semestrulul viitord de TrnA , ca dune
aceea indatA sa se oanduscA mv4tAtori1 la satele
lord. S'a vlutti silitA Eforia a lua acstA ra-
surA din causa -greutAtel, ce intmpind In glisirea
inOtAtorilord de sate. Cu acsta tug nu s'aduce
nic1 o modificatiune la msura luat maT din nainte,
pentru care 1 este rugatil onor. Ministru sA bine-
voisca a mal repeta poruncile sle pentru gAsirea
de inv6tAtor1 i uume acele st.tte unde nu se vorti
put gsi , sA, se indemneze cel putint a trAmite
candidatd la scla districtualA. Care Indemnare spell
Eforia di satele o vord espcuta cu WA a lord mul-
tmire, fiindd maT cu osebire In folosulA i hiiina-
rea War a locuitorilorti sAtesd.
No. 737: .
 ANESA No. 64.
Lista de revisuirea feleutit scaelorti conzmunal i starea In care s'ati gsitti fid-eare canal si de table lancastrice dsite pe la unele scoli
din, cele date mal nainte pe edndti ereatt soli in pltiqile: Znagovu, Motiftea i Ddmbovita, Annulti 1867 Septembre 18.

= DE ed INIMATATEt OBIECTELE NECEE

t De at sag sn
Will PE1TRU 8C61 I, BO NU De at inv6Otor
TAI3ELELE LANCASTRICE GIsrrE
7.).
;&-
'
Numirea
T
plgsilor si sa-
telort cari at scoli. nu
' siseinan.
,
ce stare ,, t, --c
st nu si cine 4,, ...
=
,% 92 ::-;
.`.!-)
..t; ,ce
.6
411

-0 r.-- -0 CO
5
OBSERVATIUNE
invttitort :3:-.. ;11 f 4. -F. Z (f ) ."2. 1 2 4_..
4 a> :7_, E_.., ,,J -4.) 'E
'A' =
-
.2 f-'. Z06"6.4,-i
''' '4 4 4
Plassa Znagovului
Satele: I

1 Rosin, Dudu, Haimana- Saa este .in buna n'are n'are n'are n'are n'are D. Th. Ncsu
lele, Giulesci, Tignia stare
si Boja.
2 Rudenir. Giulesci si Chi- Idem are are are are are Na aii 20 16 12 24 45 Acente table s'ad Idaatd in
pastrarea sfat. sitesc, lipaind
ajna. de la silabismd de la No
1 Dragomirescii din d6lil Sag are, insg in n'are n'are na're n'are n'are Nu at .-
1 Oa la 11.
prst stare .
1 Dragomirescii din vale si Sag nu at idem idem idem idem idem Nu at i
Zurbaua Ilem lipsindd de la ma-
1 Popes. Mngs. i Manueu Scla este, 113SA in idem idem idem idem idem D. Geroghe Vlg- 30 16 12 34 23 45 nualii No. 5, 6.
prstg, stare dulescu
1 Cosoba GolesculuI Cos. Idem idem idem idem idem idem N u at 30 10 12 34 24 Idem lipsiod de la mil-
45 clime No. 1, 2, 3, 4, 5, 6
Cretules. si Trestienil
1 Breaea CamrasuluT si Nu e sail idem idem idem idem idem Nu aa
a Bibescului
1 Tartgsescii, TrtAsesci, Sag este, insg in idem idem idem idem idem Nu ail 30 16 12 34 24 Aceste table Wad lasatti In
45 Astrare sfatulaI sitescii
BojoreniT si Trtse- prstil stare
scii de sust
9 Cioctinesci Scla e bung idem idem idem idem idem Nu at Aceste table s'ad lint D-lul
0 Cretu si Urzichca Sc6la este bung, u'are n'are n'are n'are (fare I Nache OrOaru 30 16 12 34 24 45 lavatatord
1 Butimanu; Lucicianca Idem idem idem idem Aden] idem Th. Poprtescu 24 16 I 12 24 44 Idem lipaincld de la ailabiam
No 15, 16, 27, 28, 29, 30 s
Sterianu si PitscAn6sca de la aritmetici No. 45.
1 Bocesci, Grevedia si Co- Sc61g, este, insii in idem are idem idem idem Nu at 16 12 8 20 16 26 Aceste table s'ad lisatd In
calla psti stale pistrarea preotalal Nicolae
lipsind table de la silabism
No. 1, 2, 3, 4, 7, 8, 1 t, 12
www.digibuc.ro
 Tot ANESA 64.
DE Lit 1NFON1AT6 OBIEOTELB NECE8-
TABELELE LANCASTRICE GASITE
BAHR PSNTRU 8COLI 8k6 NO Ce at invttor
De at sc611% sft
Numirea pltilor i sa-
i In ce stare
Ad nu i eine cp CD CL) 0.) 3c73

telort cari at scoli C.) 3,4 a nume ese .16 ,C; 4c3 .6 c4 OBSERVATIUNE
se afli )cs
Zi 15 g -a) ,
E
invVitort
zZ.ZcZZ
)CCS MI

PA
C.)
= 6g6
-
6 6 1;33
1-1 1
15, 16, 27, 28 , 29, si 30
De la RugIciunl No 3, 4.
5, 6. De la Chatichlsmn 1,
2, 5, 6. Dd la Istoria-Sinta
No. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 11,
12, 15, 16, 17, 18. 25, 26,
De la mannald No. 5, 6.
15, 16, 21, 22, 23, gi 24
De la aritmetica No. 7, 8,
111 12, 13, 14, 15, 16
17, 18, 21, 22, 27, 28- 39,
40, 41, 42.

Cretu1escii Cantacuzino Sc61A nu are idem n'are idem idem "dem 30 16 10 32 24 45 //Tate table s'ad Matti In
priimirea Sfatulul sateen
idem de giost, idem ipsind table de la Catihisna
Fiilcoieni i Drzile No. 1 gi 2 de laistoria Banta
No. 19 gi 20
14 Bucuveni i Buciumeni Scla este bunt idem idem idem idem idem G. Staiculescu
1 Corbnca, Tomasci, To- Idem idem idem idem idem idem Nu at 30 16 12 34 24 45 Aceste table s'an lliaata In
pAstrarea sfatalul Wend.
masci de susii, Tomas-
ci MontstiriT , Vtra
potii , Pociovaliscea ,
Petresci i Ostralt
Cociocu Idem idem idem *dem idem idem D. G. Dragpmir
1. Blteni Scla egte in pl.& idem idem idem idem idem D. P. Vrzoiu
tl stare
1 Ciolcanil Schitu i Ti- Sc6la este bunt are are n'are n'are are N'at
gnesci
1 TAnciibesci ScOli n'at &are n'are n'are n'are n'are Idem
1 Germiinescii, Scla este bunt *de'm idem idem idem idem Idem
Isvoranii
1 TurbatiT Idem are are are are are D. Stefan
1 Graiu Idem idem idem *dem idem idem N'are 29 16 12 34 24 43 Table Mate In pistrarea
1 Lipicea, BozdaniI i Bol- Scla este in prst n'are n'are n'are n'are n'are Nu are sfatnlnI satesc6, lipsind de
la silabism9 No. 1 i 2 gi
ta-ngrA stare de la aritmeticA No. 7 118.
1 Mira Strad i Cantela Idem idem idem idem idem idem N. Gheorghescu
1 Piicanit Sc611 este bunt are are are n'are are C, Manolpscu

www.digibuc.ro
 Tot ANESA 64.
V... DB AU tNFLINTATO OBIEOTELB NE0E8-
TABELELE LANASTRICE GISITE
8A.RIN PENTRI7 8C6LIT st Na De ad tnvtitor
-
1 i-7,-

De all scli sd
--Ei
-0 Numirea pldilall i sa- nu i In ce stare
- 4 sli nu i cine 41= 41 43 ,ps

'
,64) O. c.,0' C1) ra), 1^1 4$)
g telord cari ad scol1 till ..a OBSERAATIUNE
- ts... a nume este .6 tn .6os ...c1
rn _d ci 4 73 Xi "'
se al C.)
gz c.,
I
.... s-.
,es 'ci)
-.-,2 74.1.4
es ..E
06 .0-
as c.) as <cis es

46 XI
.7.:1 .C; Ka tnvetitord +2 es
6,g6
r,:::
+a ca
4-a
re 6 r',-,
cl -1- -4-'
cu
rn
E.,
;;1., ZwZ1-.Zc.,Z''ZZt;
Massa Mostistea
Satele:
1 Grddiscea i Greci Seal Wad n'are n'are n'are n'are n'are D. Gg. Andrees. - - - - - --
In seals ce area mal nain te
aedea D. prop. si nu Yoe
ee a o libera.
1 Serindaru i Dridurile Scla in prst. stare idem idem idem idem idem Nu at 26 8 10 30 22 35 Aceste table s'a dat In pi
trarea sfataltil sitescri li
1
sind de la silabism No.
2, 29, 30. De la ragicin
. No. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.
De la eatibisma No. 5 a 6
De la istoria sfintli No. 7
ai 18, 25, 26, De la mau
alil No. 15, 16 de la Ar t-
metica No. 3, 4, 13, 14, 1
22, 25, 26, 41, 42.

1 hiroiu,Bitina,Ungureni, Scla este blind
Plimntenil i StAinil .
idem idem idem idem idem D. N. Srlicnu 22 12 8 26 14 39 Aceste table s'atl data In
priimirea D-ltd Invatito ra
Iipsind table de la ail a-
, bisma No. 7, 8, 11, 1 2,
13, 14, 17, 18, de la B u-
glcinne No. 3, 4, 5, 6, e,

a Catihisma No, 8, 4, 1
12. De la Istoria Sii ta
No. 5, 6, 26, 27, 28, 1 9,
30 , 31, ai 82. - De la
' marmala No. 1, 2, 7, 8.
11, 12, 13, 14, 21, al ' 2
De la Aritmetica No. 1 3 ,
14, 19, 20, 43, 44.

. .
1 DrAgoescii de sus i de Scla este nerep. are are n'are n'are n'are Nu aft 30 16 12 34 24 45 LABate fu priimirea Still a-
MI Mena.
jest
www.digibuc.ro
 Tot ANESA 64.
e DE All fNIPTINTAT OBIECI SLR NECIS8
)0 TABELELE LANCASTRICE S1TE
I. 13.01B PENTHII 13C6LI siAt NO De ad invttitor
GI
0
De an scli sfi
Numirea pltivilor i sa-
. o 4, 4 ._ sti nu i cine .-' ,.= ,t; o .,1), /0 -,ii 4 ,= ..g ,cia

--g-t. ..ps-
.2.) Nv3
,c,
telora cari ail scolI
nui in ce stare c..,
ti
w 'G, =z1 ,
L.
-=, :51
,c1)
w,
....
... ,=
..?. a nume este ..c; c7, ..6 .= ..6 a) .6 zi 4 cz .,:j ..73 OBSERVATIIINE
to)
se afifi ci i 'd z.) 48 z" '12. el "" cl ..e3 el :a el cn
'74 Q .3 1; invtatorfi .5
z
,e3 -

'5
-TM' ,e1 '?-
. P:1 co as o '2 ' = e" 6
-1'
Ct)
E-I E--1 w r-- '47;37.;s-Zc-,Z1-1Z Zet
i Mariuta Piscurile Scla este nerepar. n'are n'are n'are n'are n'are Nu afi
1 Gostilele, Ghima i Gos- Scla este bunk are are idem idem are Idem
tilelle mWstiriI
1 Ileana Idem idem idem idem idem idem
1 Belciug. de sus "i de jos. Idem n'are n'are n'are "dem n'are D. Gg. Mitu 14 12 26 18 39 Aceste table s'a lisata fn
priimirea D-1u1 Inv'tatura
1 Qfindsca i Mosteci lipsind de la silabism No
1, 2, 3, 4, 5,6, 7, 8, 9 10, 11
12, 13. 14, 15, 16 De la ma-
nual No. 3,4,7, 8,15,16, de
la is. [Anti No. 1,2, 3.4,5,6,
7,8,9, 10, 11, 12, De la arit
metici No.7, 8,10, 17 ai 18
9 Agiescii , Mataraua vi Idem are are idem idem idem Nu an
BosceniI
1 atrunesci i Liliecil Idem n'are n'are idem idem idem Idem
1 Minsca i Sinesci Idem nlem idem idem idem idem Idem
1 Rill/Waffle i Drvaril Idem are are are are are Idem
1 Crngu Ghichi, Fundu- Sala all Bunit Idem idem idem idem idem Idem
lea de susfi i de jost
1 Surlari Stoen6ea i U-
rtia
1 Levi i Gagu Idem are are n'are n'are are Idem
1 Grecii de jost i grecii Sc6la, Iva nerepar n'are n'aie idem idem n'are Idem
de mijlocti , Balamuci
i fundu DanAuluI
1 Micunesci Scla e bunI idem *dem idem idem idem Idem 30 16 12 32 24 44 Aceste table s'a 15entii In
pastrarca Sfalulul Wesel)
' lipsiod de la Istoria-Sfinta
No. 1, 2, de la Aritmetica
No. 45.

1 NeteOieseii Sergiesculifi Sc6la este nerep. idem idem idem idem idem Idem 26 16 16 34 24 45 Aceste table s'n5 Matt( In
plistrarea afatulul Mend
i Nuci .
1 Mena Petchi Sc6la este bun/ are are are are are Nu an

www.digibuc.ro
 Tot ANESA. 64.
=Fs DE AU 1NFIIRTATO OBIRCTIME NECE8
TABELELE LANCASTRICE GIASITE
o BA RIB PISNT110 EIC6Li ate NU De ad Invatlitor
Numirea pl diior i sa-
De ad scold sd 4
zg Q., c., c!, = sd nu i. cine ',-,11 = `,6) 2 41 ,g ' Z3 41 '0
teloril cari ad scoh nu i In ce stare ,._,c-)=
"C74 40
"c3 -0 ',I . LI t.
a nume este 4 E 4co .=
Q.,
'-' *z-' OBSERVATIIINE
se afli ,--)
s- ,cs ;-. )c3 -4-' 72- 1.' Z.-. 4:g = 1 (i)p
6 :.. 6 =bn 6 es 6 -a 8 Eg
. e./ "Ps 'Pc: c/1
,Lcs
i-i c,., co EI .-F-'
,=,5 1nvttor a -4D
C/2 E-4 w ''
"A Z D3 z Z4 ;) Z4 z X 3

2 0 Rdulesci i. RAsimnicil Scla etse build Ware n'are Ware n'are n'are Nu ad
21 Maia CatargiuluT Idem idem idem idem idem idem Idem 30 16 12 34 24 45 LAsate In priimirea atatulul
aitescii.
22 Fer binVI Idem idem idem idem idem idem Idem

Plasa Dmbovitza
Satele:
1 Cernica Idem [fare n'are n'are n'are n'are Nu ad
1 Brdnesci Scld n'at idem idem idem idem idem Idem 14 12 34 24 39 Lbate In prilmirea sfatolui
Wend, lipsinda de la Ito-
gaciune No. 1, 2. dela A-
aitmetici 7, 8, 14, 15 al
a 16.

1 Fundeni1 lul Gherasim, Scla este blind are are are are are Idem 30 16 30 Idem lipsind5 de la Arlt-
45 metia No. 23, 24, 29 oi
Frunzunesci i Tan- 30.
ganu.
1 Platitresci, podu pitaru- Idem are are n'are n'are n'are Idem 10 30 24 43 Idem lipaind de la Catihiam
No. 9, ai 10 de la latoria-'
lui i Cucuetil &Anti No. 9, 10, 19, 20.
De la AiitmetialL No. 19,
i 20.

1 Stadein Sf. George Not Sc(511 nu ad are n'are idem idem ideM Idem
Oresci luI Lmotescu
i Postovard.

1 BalAcnca , rotocenca ; Scla este bung. idem idem idem n'are idem Idem
Ghinile, mra bunulul
i Caldrarul
1 Leurdeni1, Cgeln Po Idem are are are are are Idem
pesci, Condurati i Bo- .

besci.

www.digibuc.ro
 Tot ANESA 64.
=I., DE A INFIIN1AT6 OBIECTELE NEESE-
TAIILLELE LANCASTRICE GASITE
o &ma PENTIW 8C6II so NU De at invtAto
7.1
7, Numirea piAsflor i sa-
'63 telord cari ad scoll
De pa sc611 sa
u u 1 in ce stare
se aflA
,w,
.
,.., 0.)
-z c, my _
-2)
nu i cine .,% xt1 .,fg .111 43 .1%) ?eS r &1j) yZ ,6Lj .8
.1.- T.
CD

a nume este .6 ..E .s:: ..T.,s' .6 cnE .6 ,g .6 ca

s ,t L. '-. .6 s)
.4 4S. OBSERVATIIINE
6 pA'Ca ":
gl C.) 78
o 41)
..... ./Z
_., o )z D. invptorti 5 ..,B; 413 'Y., --.1 4 1? -.1
C.? '03 w-)
6 r"
;---6:

Z a)
co E-i E.; al '1) 0
'a'-' 6, 7,3
4 E;" '4 5-. '4
6 4-;
:4 41
c- ' 4 cz
1 Dndesci vitanu Sal n'ad n'are n'are n'are Nu ad
1 Dobroesci F un deni Mar- Idem idem are are idem idem D. T. Constant.
cuta
1 Colintina , Plumbuita , Idem idem idem idem idem idem Nu ad
Flor6sca, TAtAraniT
I Pantelimon Ideal idem "dem idem idem idem Preotu Barbu
1 Pflsca i. Sindrilita
Sc611 este are are are are are Nu ad
1 Mika DomnscA, GA- Sc611 n'ad dare n'are n'are n'are n'are Idem
nsca i Alesceu, de
pasArI
1 Afumati, Botasiu, Ste- Idem idem Klem idea idem idem Idem
flnesci de susti i de .
josa
1 Lipovetil Idem idem idem idem idem idem Idem
1 Daschlu, VAresci de sus Sc61A n'ail idem idem idem idem idem Idem
si de josh
1 Crta Sc6la e band are are are are are Idem
1 TunariI i Dumunil Idem ibem idem Care n'are idem Idecu
1 Otopenil de sus(' si de Idem n'are n'are idem idem n'are Idem
josh
1 BAnsa i HerAstrAu Idem are are idem idem idem D. Stoia Preda Mesta Domnil faligtitor
1
an s'a died a mi.

www.digibuc.ro
 103

ANESA No. 65. rile lorti. Cel d'AntAid ca sit-1 reincpg. revisiile i
eel din urmA ca contiuue predarea invtAtu-
INSTRMIT PENTRU REVISORI I iNVtTATORII rilord la scolart
SCOALELORD &ITEM Art. XI. Dca revisoruld va inrempina in revi-
suIe sle greutitt,T sd va dovedi neajunsuri, in ceia
TITLULO i. . ce privesce interesuld sclelorti sittesci, este indatA
Pentru datoriele revisorilorg, de sele settesci. (Word s raporteze despre tte d'adreptuld la pro-
fesorele superiord al scleT centrale de districtd
Art. I. Revisorult se6lelort de sate este obli- ca acesta sit faca cele de cuviintii:
gatd a revisui t6te saele sAtesci din districtuld a) Pentru ori-ce cause mid institutoruld supe-
respectivd. riord al 6610 districtuale, in intelegere cu comi-
Art. U. Revisoruld este datorfi a face revisia tetuld de inspectiune, va lua cuvenitele m6sur1 spre
acestord scle cu tt cheltuila de la sine. a se mililoci ceruta indreptare fr iutttrliare.
Art. III. Revisiile sc6lelord sAtesd se volt face b) Pentru cause mal importante insit instituto-
tn t6te lunile de iral, incepndti de la 1 Noem- mitt superior va inainta raportuld revisorulul cAtii
bre si urmindd i IAA la ultima 1i a lui Aprilit. mal in grabti la Eforill
Art. IV. In lunile de 'Or% insl cu inceperea de Art. XII. Revisoruld de districtd va observa ne-
la 1 Maid si On6 la ultima li a lui Iunid, va fi incetatti cUca se urmla metoda lancasterianit si,
datorti a urma a-care revisord impreun cu in- dovedindd nescal-va nedomerirT intru acsta, nu va
OtAtoruld sAtescd cursuld invtAturilord ce se volt lipsi a face invlittorului cuvenitele desluiri spre a
.preda in scle centrale de ctrA institutoril acestia se corige.
dupe programu prescrist pentru clasele I, II si III Art. XIII. Revisoruld de districtil va observa incit
elementari, precumt i aplicatiunea Geometril la dca invtAtoruld sAtescd urmz intocmai dupe in-
msurAtrea obiclnuitit in trrA, elemente de Istoria structiile ce-T sunt impuse prin articolele de sub
Terre si re-carT cunoscinte plugarescl. titluld II si VII inclusivd , va aduna catal6gele si
Art. V. Revisoruld fitt-cArui judetd va continua va raporta despre tte Eforiel prin institutoruld
in timpuld vacantiuneT, aded de la 1 Iuli One superiord alti scleT districtuale cu sfrsituld
la 15 Augusta, predarea invtAturilord la invtA- citruia trimestru.
toril Wesel, spre a-T maT fortifica treptelnicesce la Art. XIV. In casuld dad s'ard dovedi cit unti
cunoscintele prescrise in articoluld precedinte. revisorti a facutil vre und abusti in functiunea sea
Art. VI. In liva de 16 Augustd se va face e- sat cti prin a sea sciinta s'a toleratd vre unit a-
samend, insit deosebitd revisorilord i irA,1 deose- busA in privinta saelord Wesel, nu numal se va
bitti inv6tAtorilorti de sate, de dare Institutori sc6- depArta indatA din postd, drti hid se va da si in
1e1 centrale din Districtd in presinta comitetuluT judecatA criminalicscA.
de inspectiunea scolarit, Art. XV. Acel revisorl ins, car% '1 vorit inde-
Art. VII. Resultatulti esamenulul atAtd alti revi- plini dtoriile lord cu consciintA si zelti , se vorti
sorilord cAtd si aid invtltorilord se va face cu- resplAti din cAndd in cAnd de cuttre EforiA.
aoscutd Eforiei. Art. XVI. Aceste din urmA doue articole XIV
Art. VIII. Se vorti da premiurl de Dora ace- si X se vord aplica i la conduita invtittorilorti
lord din revisoril earl 'I vord imphni datoriele cu sAtesci.
zeld si activitate, precum si acelora dintre inv6tA- Art. XVII. Fil-care revisortieste datort a in-
toril cad se volt dovedi mal silitorT la invtitturg sciinta insui pe tosi invtatoril sAtesci din distric-
i cit at si bime purtArT. tulti sd, ca la 1 Maid sit se afle top la scla cen-
Art. IX. Vacantia pentru revisoril si invetatoril tralit a districtuluT, unde cercetA,ndu-se de cittre in-
sclelorti sittescl va incepe de la 20 Augustd i va stitutoriT acestia , se volt asela apoT la clasa res-
OA Oa la 1 Noembre. pectivit dupe graduld InltAturel flit-cilraia.
Art. X. Toti revisoril precum si inv6tAtoriT stint
indatorap el la i Noembre s se afle pe la locu-

www.digibuc.ro
 194
TITLULO I I. copild s nu OA vre-o bla vatamatre i

Pentru datoriile Inafatorilora sdtesei. santatel celort-l'altI copiiL

Art. XVIII. Datoria principala a until invetatord TITLULO IV.

satescd este a fortifica in scotert simtimntuld re-
1igiost i a le intipari in anima clatoriile omuluI Desprelocala.
catre semenii se!, catre printI si guvernt, in fine Art. XXVII. Invtatorulii va ingriji ca localuld
a Ie insufla idea ordind , care este o conditiune scleT sA fia in cea mal bun& stare de curateniti
necesaria pentru esistenta luma odaile sa fia udate i scuturate in tte 1i1ele. Ae-
Art. XIX. kvtatoruld nu va perde din vedere ruld sa se inoisca, de aceia in intervaluld de temp
ca esempluld sd este cea ma bend, invlatura ce ce desparte und cursd de altuld se volt deschide
pte da scolarilord pentru indeplinirea datoriilord. terestrele chiar in tempuld de lrna:
lord.
Art. XX. Invtatoruld, avndd misiunea de a cul- TITLULO V.
tiva nq numaI intelegerea, drd si Anima tinerimel,
Despre inaldturr.
va profita de tOte ocasiunile favorabile ca si le in-
sufle simfimnte de onre si umanitate. Art. XXVIII Invtatoruld va av neincetatt in
Art. XXI. Invtatoruld va da celd ma! mare res- vedere ca metoda Iancasteriana , pe lenga inlesni-
pectd autoritAilord publice i ma! virtosd autori- rea ca end singurii invetatord sa pt invta und
ttilord, ce dirigd instructiunea publica. numrd mare de scolari, are ma! virtosd de scopd
Art. XXII. Eld va av ingrijire neadormitedes- a insufla copiilord idea ordind i discipline!, De a-
pre ton ceea ce privesce obiceiurile si sandtatea ceea invtatoruld va esecuta acsta metoda intoc-
copiilord ; nu va avea nid o-data familiaritate ma! dupa cum i s'a artatd din dispositiile date de
cu ei ; - se va feri de tutui sd a le da nu- Eforia, fall a face cea mal mica abater% Despre
mid injurise sg altele decatd numele lord pro- cele-l'alte invetaturl se va observa cu rigurositate
pri ; nu se va lasa nid o-data manie! i a programa fisata de Eforia.
insoti tota-d'auna liniscea i blndetel cu stator- Art. XXIX. Invtatoruld va ingriji ca lectura sr%
nieil i severitate. AA curata, va deprinde pe scolari da soC0-
Art. XXIII. /n fine invetatoruld s. nu pnila din 011 de ceea-ce citescii i le va esplica seniti
vedere ca esersa o funqiune sacra, di este insar- licerilor i alii fraselord.
cinatti a da cea d'antiti cuIturit 1n0Iegerel i Ani- Art. XXX. InMatura calcululul trebue sit fia
me! omulta, culturil, de la care adesea atrna %Sit- descurcata de orI-ce teoria pr abstracta. Invd-
ta instructiund superire i ca este responsabild tatoruld va da sclelord numaI teoria necesarid. la
inaintea lei Demnged i a menilord de starea practica operatiunelord i se va sili BA deslege dad
intelectuala si morala a junimd. va put ma! multe probleme.
Art. XXXI. Invtatoruld va esersa pe scolari
TITL.I.IL6
sA imite modelele de scripturit ce 'I se dad, va
ingriji ca tcolara sa se conforme cu esactitate ea
Condifiunile de admisibilitate intr'o scld. principiele ce le va da asupra positid trupuluT, ti-
nereI condeiuluI si asupra formarel proportie! li-
Art. XXIV. Nu se vord priimi inteo scla co- terilord.
munala copii ma! mid de pte anni ; cati treed Art, XXXII. Icoana lei Isusti-Christosd va fi
de anni 15 se potd priimi, drt se vord pane pe pug in scla in facia copiilord.
o banca deosebita, Art. XXXIII. In scla se va face o rogatiune.
Art. XXV. NicI inteo sal comunald, de baep Diminta Tataid nostru" si cu Simboluld cre-
nu se vord prilmi capii de sexuld femininii. din0I," rd sra Roglitiunea de sra diu Ma-
Art. XXVI. Invdtatoruld va ingriji ca sit se a- nualnld de rugiiciuni partea IL
sigure, pe catd va sta prin putinla, ca nid unit Art. XXXIV. Se va citi Xii tte 01Iele ate o

www.digibuc.ro
 105

parte din Evangelia DumineceI viitre, SOmbta se Art. XLIV. Catalgele se volt da revisoreluI
va recita tt Evangelia. respectivd la finituln fiti-caruI trimestru.
.. Art. XXXV. Invettoruln va av ingrijire ca co-
piil in timpult rogAtiunel s stea cu cea malt mare TITLULO VII:
el/avid, (Mudd elt nsu1 esemplu.
Art. XXXVI. Invttoruld este datorti a merge .Deosebite dispositiuni.
in tte Duminecele i Serbdtorilorn cu toti scolarif Art. XLV. Sclele vorn fi inchise Duminicele
sei la btiserid, stnruindd ca acestia s- fad. Vote precumti i Serbatorile urmAtre :
rogatiunele i datoriile chrcstinescl. 1. Cele 12 SerbatorI impnrittescI.
2.. St. Ioan Bteztitoruln, St Gheorge-, St Cons-
tantin i Elena, St. Ierarchi Basiliti, Grigorid
TI:rLuLO vi.
loan, St. Dimitrie, St. Archangeli Michail i Ga-
Despre vril, St. Nicolae.
3. La nascerea Domnulul (Craciunuln) trei iIe
Art. %XXVII. In fil-care Ii la inceputuln cla- adecd, ajunulti, liva nascerel i a doua-qi.
seI, monitril vord face apelt nominalfi ; lipsirele ne- 4. La inviere (Pascele) Septdmina patimilorn
justificate de printi se vord peclepsi. i Septdmana luminat.
Art. XXXVIII. Dupe' apelt, nsu0 invtntoruld 5. De la llua annuluT non One la St. Joan
i prin monitoril, inspect pe scolarI despre curd- BtezAtoruld inclusivn.
teni, acst inspecti se intinde i asupra citri- Art. .XLVI. Dispositiunele relative la datoriile
lort i caetelorti. religise nu sunt aplicabile de ctttn la copiii cres-
Art. XXXIX. Scolaril volt sta in clas cu ca- tinl de legea greco-ortodosti , rn nu i pentru co-
pulti goln, drn invntlitorult pte autorisa pe unul pii de altz culturI.
sd mal multl scolari sit ste cu capuln acoperitti, Direct. G. Costa-Form.
fad numal in casfi de Md.
Art. XL. Invntatornld este dator a priveghia
asupra scolarilorfi atatd in timpuln claselorti, calti ANES1 .No. 66.
i In timpul de i'ecreatiune, nu va permito ca s
Pr kayak Dnane!
sn mal multI scolarl din clasn.
Art. XLI. Se va sili a da scolarilort s6I infti- Sciute sunt lnlime1 Vstre mnsurile luate pen-
are cuviindsn i ontst i acsto chiar prin e- infiintarea senlelorn stescl, potrivitn cu tendinta
semplulti sed. prevlut in 16 alfi invntdmntuluT scolarn ; -
Se va recomanda s salute persnele respecta- Dup acele msurI resulta ca preste unti annt,
bile in societate prin etate i rangult lorn ; va multa dol pre la tint insemnItorid No. de sate
popri de orI- ce cuvntd uriciosti. monastirescY, volt fi mai multe case gata pentru
Art. XLII. ScolariI sunt supu0 la pedepse pen- acest scop, drti spre deschiderea loft urtnzA
tru nesilinti la invetAturti, pentru r conduita trebuinta i pregittirea de invnttorI.
pentru lipsire. Acest departrment in acst ingrijire la 1854
Art. XLIII, Pedepsele vor fi cele nrmdt6re Martie an fost datd incuviintrel sfatulul unti projectn
a) Notarea r. pentru infiintarea tine scoll pregatirre (cole nor-
b) Mustrarea in clasd. male) spre formarea unord asemenea profesori, drfi
c) ederea in pici6re in clasn inteunn loct de- projetuln an remasti ne-pust in lucrare.
osebitd 0 in facia colorn-laltl scolari, acsta pe- In privire drn eh' s'ati efectuatn spre infiintarea
dpsti nu va fi ma lungli de cittn de la una rd. acestel scle normale de 48,000 leI, inainte de a
One la doue 0 nu se va intrebuinta de dtd atuncI aplica projectuln incuviintatt an observatd cit elti
citndil maT multe notArl rele i mustrrI nu vord are trebuintd de re-care modificatil ne aptirate; de
fi produsil nicI und efectti. acea elaboraadd din nod mid as;rnenea projectt,
d) Arestatd de la una orb, On/ la treT. cutzti. supune IndltimeI V6stre, rugAndu-vn s
14

www.digibuc.ro
 -- 106
consideratI ca principiele ce ,ld inclmna a prupune mid ajutorid de cate dol galbenl pe luna pentru
modificatiile arittate nu ad de basa de catt sta-. inchipuirea nutrird born.
tornica realisare a sclelord ce se projectzit, prin VII, Candidatii trebue se aibit vrsta celd pu-
urmare deosebirea dintre celii de mal nainte i a- Ong de 18 anl sti old multti de 30 ant, sit fil
cestd de fata, nu este de CAM in asigurarea cari- de religia ortodosa i Inpstrati cu cunoscintele
erel unord asia menl,. fara de care n'ar fi na- cerute in scolile primarie tinutale.
dejde a se gasi si a se forma Invtatorii ce se VIII, Candidatii in acestd institutii se vorii su-
cerd dupit lipsa de menI. simtita in care se ga- pune disciplind si regulilord scolastice, buna i
sesce trra. cuviincisa purtare se va cere inainte de tOte de
Ala Inaltimel Vstre la eI, fart de acata nu vord put capta niel
prd plecatil servil
dreptuld de candidatl niel dreptuld de invtittorl.
efult sectiel, G. Sion.- IX, La candidatia invtittorilord Wesel se pri-
185, Maid. . . imescd fara deosebire menl de orI-ce trpta, a-
Seetia I, din deortamentuld Cultulu i Inet.mcpunel peblice. deca s1 mirenl i slujitorl basericesci, precumd
preoti, diaconi, i dascali.
Xt Candidatil in urma esamenulul ce vord de-
LEGIUIRE puna inaintea consiliulul scolard, vord priimi de-
cretii de numire din partea Clepartamentulul de unde
Pentru Sala preparandolei 0 invtlitorii sliteset
au a atrna ea toil profesoril i invetittoril publicl.
I, Urmandil ca dupa, din aselamntulti scolilord XJ, Invtatoril satescl vord av lfa de una mie
sa se formeze Invetatoril sclelord primarle, depar- lei pe annd ; NO aria corounele satesci volt
tamentulul averilord basericescl si alti invtaturi- fi in indemnare de a plati asemenea left, departa-
lord publice va lua grabnige msurI a infiinta und mentula le va da din casa scolilora, ra la viitorele
atemenea institutd in incaperile scolilord din tre imposesuirI ale moiilora se va preved a se a-
Ierarhit runca asemenea Indatorire asupra posesorilora.
II, 0 programa conformit cu prnicipiele ase4- XII, Invotatoril vord av casa de edere, lemne
mntulul icolarii va deterjnina cursuld invtature- de incitklit i und argatd pentru trebuinta sclel.
lord ce este sa se prede in scdla citata. XIII, Dca el nu volt fi localnid din satuld in
III, Unii profesord ski dol volt fi nutnig cu mid care se vord rndui, vord av Judi de hrana catd
onorarid potrivitii, cari pre lnga prelectiile ce vor ard av und pueotd.
tin dupa programa, volt -aplica pre candidati la Dca el void fi dintre timid, vord fi scutitl
esercitiuld didacticii in scOla primarie ce este in trel de capitatie dare sattl.
IerarhI. XV, Pe lnga folsele acestea invtatoril, cari se
IV, In institutuld acesta se vord pregati como . voril purta cu vrednicie i vord aduce multamire
ditatI de ospitalitate acumd de o-data pentru 30 ocarmuirel se vord bucura de dreptuld pensiel ca
persne. Departamentulii va face disponibile de lo- top profesoril publici, adecit dca volt WM in
cuitd bdaile trebuitre indstrandu-le cu crevaturl, patimirl ce 'i aril aduce in neputinta a mid servi
i incallindu le pentru tempuld de irnit. sa in adfincl betranete, atnncI pentru 12 annl de
V, Se voril priimi in acestii institutt numal a- slujba volt av a treia parte din lfa, pentru .18
cel ce se volt propune cu plecare a se statornici anni, jumtate din MS, pentrn 24 annI lfa Intrgit.
pentru cariera de invtatorl sates& Asemenea can-
didatl volt da mal antiii inscrisd la departamentd
ca, dupa ce vorii savrsi cursulti, volt merge ca ANESA No. 67.
irrvtatorl orI si unde li se va recomanda, la din CAIMAUMIA PRINCIPATULUI MOLDOVEL
contra vord Intrce easel sclelord banif ce s'ar
Departamentulit cultutui 0 alit Instructiung pu-
cheltui cu internarea lord. blice.
VI, Pe 16nga bine-facerea ospitalitatel candida-
til vorii aye' pre tempuld dad volt fi in institutd Starea cea vrednica, de tanguire in care se aft!'

www.digibuc.ro
 107

redusa nioralitatea locuitorilorg sgtesci, earl in mil- pgratele cheltuell trebuitre la tinere unorg ase-
loculg lucrgrilord cAmpene, lipsiti de .totg feliulg memea scoli, se va face anafore Ec. sele D-lui Cai-
de indeletniciri mintale i de pilde mintuit6re, pe- macam sbre a otgri chipuld i de unde sit se
trecii In prejudete i dese. or! se abatt de la a ie asemenea mi0l6ce ; adaugnduse cit competinta
bru chigmare, ati tintita mai cu smA aa de a- departamentulul este pentru aeoperlrea unort a-
pr6pe luarea aminte. Convinsit c omulg nu este semenea cheltuell In viitorig, cl la noua inposesiere
urzitg pentru statg , ci statulg pentru 6meni, de a moiilorii sA se ail:A In privire a se trece prin
datorie este ca Guvernulii sa se ingrijasca nu nu- conditiile contractelord Indatoririle posesorului. ErU
mal de ImbunAtAtirea materialg, ci i de moralita- apoi spre a se da Intru acesta ung Old ahotnici-
tea locuitorilort, cici principIele cele bune i cu- cilorg posesori i tott de o data ca i ei
noscintele positive nu se potil intemeia In o terra p6M -trage cavintele avantagie dreptu despAgubire
de catg candt prindit its:lacing In msa poporului. Departamentulg, avndg In privire ca infiintarea u-
Spre acestil scopg se projectza i In Moldova nel ferme modele este singurult obiectil la Lae cu
scoh Weld, drii neaplicatia lorg nu ag potutg de osebire trebue a se aduna i a se adopta tte
produce Inca resultatulg doritt. Recunoscndil a mi016cele spre a ei In fiintare, aa precumg o cere
csta institOg ca cea mai nemeritg spre a inti- 1 regulamentia organicg prin Anesa lit
pgri In fil satenilorti bune principii i cunoscinte Art Subscrisulit socote ca mi016cele cele mal
potrivite ca starea lorg i prin urmare ca unit nemerite i mai economice In realisarea acestui scopg
miOlocg potenciosii de a restatornici virtutile pa- arti fi ca tinerli ce se ling in Interjaatula prepa-
triarchlh prin cari se deosebesce stramoi1 long, randalti sit fia obligati a invta In limba germang
pune Inaintea Departamentului de a lua mesurile pentru care D-lui Directorg i Profesoril acestul
cele mai cuvenite spre a deschide saele comunale institutil Dr. Velini ati fitgaduitg c frL o pre-
prin cele ma! insemnate sate ale clerului ; Res- tentie de sporia la onoririg se IndatorSza a MO-
paadindg in ogorulg pregatitg sementa binelui, so- O pre unii elevi i nemtesce., pentru cA acestia In-
cietatea !Asti% va pots culege ung secerig man- lstrati cu cunoscinta tine! asemenea limb!, se IAA
tuitorig i manosii pentru lauda Dumne4ii i urma la sclA ferma model(' -spre a practiza
obscsca fericire i ei dupg acsta trecndii ca Invelltori
P. Secretariulg statului D. D. A. Fyino. ca una ce este Mai apropiata de capitalit, dintre tte
No. 33. ruoiile clerului i infato6zA ne luandg miOlcele i tte
Sectia a 11-a din Secret. de Statii
1856 Octombre 12.
Insuirile trebuitre, remaindii numai ca de InvAtittorig
s se aduca ung bArbatii din straingtate cu cunoscinte
teoretice i practice, sfe'ritg pentru care s'a i cre-
Resolutia posA pe Anesa la pag. 21. Outii de trebuinta ca elevil numitei sae se fig
M. Octombre 12
pregAtiti cn limba germana spre a pot6 Intelege
esplicatiile Profesorilorg, aa precumg dintre Ro-
0 asemenea mesurit de patyiotica Ingriire a Ec. mani nici unulg nu este care se primsca de a fi
see D. Caimacam se va scrie redactiei a o publi- profesorg.
ca in foile oficiale spre obscsca sciintg, drg pen- Dreptg acea, dcPaceste mesuri s'arti Incuviinta
tru grabnica ptinere In lucrare a celoril ordonate atuncea s'arit pot6 regula din vreme tte m6surile
se va scrie tuturoril Administratorilorg ca in celg trebuitre spre infiintarea acei ferme modele i cu
ma! scurtg timpti, se de sciintit Mai pre la mo- atata ma! multg cu ctti, dca nu s'ar crede de a-
iile In posesiele acestui departamentg gg- vantagiosa ar6man moia clistigg Intregg pentru
titg de domnialorg posesorii casele de sofolit , pre- acea fermg modelA, in cAtg de la espirarea con-
cumil sunt obligati prin contracturile ce pastrzi tractului de posesie ce are a fi peste do! an! nici
dupg care sit se OM decreta numerarea profeso- sa se ma! de, apoi celg pucing s'arg put deosebi
rilorg. chatimea falcilorg chiar de acumg din acea moie
Erg in cea ce privesce pentru onorarulg unorg pentru trebuinta disA, unde de indata s'ar0 put
isemenea precumg cu maT pncing i pentrU nea- muta i sc6la preparandalit prin care chips' se fa-

www.digibuc.ro
 108

gaduesce, neluandt doritele resultate, i o insemnit- ' pe mosiile mtnastiresci , ca unele ce infaci6za mai
Ore economie acelorii tinerl. multe inlepirl.
(Subscrisil) G. Asaki. 2. Ca, prin acela art. ocarmuirea se angajza
a nu incuviinta infiinrarea de targUri pe nicl o mo-
ia, nicl sii, slob 06. christve in acsta One a nu se
ANESA No. 68. incredinta ma ant6iti ca proprietarult care cere
asemenea drept, a infiintatil o sc615, ( lementara in
RAPORmULO MINISTRULUI CULTELRO Lk CAI-
locult ce voiesce a se declara de WO.
MACAMtr
3. Fiindt in vedere, ca Matt se atinge de ca-
NI). 4670, 1858 Maid 9.
suld 1, departamentulti ii coprins in contractele
Pentrn intretinerea sclelort satesd, a carora de poses.% a moiilort clerulul indatorire palm
infiintare pe moiile clerulul este preveluta prin posesori , ca cu a lort chialtuila sa, Ina case de
. 16 din legea scolara cu profesoril i cheltuelele scle dupe unt plant inadinst dintre care One a-
trebuitre, sfatult estra-ordinart asupra referatu- cum se i gasesct gata unt numtrt. Ertl incilta
lul acestul Ministerit No. 6072 din contenitult ant se atinge de casulii alil 2-lea nu este .ncht sci-
1857 a.4" intrebuintat4 respunderea until' condeit de WO, dca proprietaril , ce at cerutd infiintarea de
2700 lel pe annt de ctrit posesoriI moiilort a- targurI at urmatt indatorireil loll" prin statornicirea
vncla a se preved6 o aseminea conditie la nouele scleloril satene.
imposesuiri. In privirea fuse, ca pe de o parte 4. Ca nevoia de asemenea scle fiindti neapa-
un indestulatorit numrfi de case de sc6le trebu- rata , infiintarea bolt nu se mal p6te amitna i ca
esca a se gasi gata in vra curenta maI inainte mal de la 1 Septembre annult curentt 1858 trebue
Bust, Ord pe de alta trebuinta respunde a se presenta numal decatil sa se incpu a functiona. Spre do-
ocasia nouelort imposesiunI la care sa, se pt g. pune bandirea until asemenea resultatt se otarasct ur-
in lucrare conditia de mal sust,rt pe de aka trebuinta mtrele : .
respunderii invttatorilort in clasele locuitorilort plu- a) Pentrir infiintarea acum de o-data a numtru-
gall, fiind in destului de simtita pentru a nu se maI lul de optt scle pe moiile cleruluI pentru care
put amana deschiderea sclelort satesci, subscrisult sunt casele gata osebitri de acele ce aft a se gati
cu callutula respeCtt supune Es..V6stra O. bine- neaparatt IAA la 1 Septembre ,. fiindt ca nume-
voitl a incuviinta, ca p6n6 la imposesuirea a mo- rult de preparanli atIatorI astali in institatulti din
iilort, cheltuelile sclelort 'i 16fa profesorilort treI Ierarhi nu este in de ajunsil ca sa acopere tre-
trebuitori sa se respunda din casa centrale a de- buinta de invelatorI apoI pe 16,ngu acestia 1 ose-
ruluI pentru ca sclele satescl sa pta fi cu chipult bitt de unil din preotl i diaconi , ce s'ail artatfi
acesta deschise la 1 Septeinbre viitorit annult cu- cu cerere a fi priimitl la invetatorI la aseminea
rentt. Era deosebita otarire rtmne la inalta in- sae , a unil ce pastrza atestatele seminariel.
telepciune a Esc. Vstre. Pentru .numt'rulti ce arti maI trebui se va publica
prin fol pre sciinta unort asemenea de a se Ina-
cisa la departamenta cu atestatele , ce aril fi pitsv
. trAndt Oa la antit Augustil annuld curentit
ANESA No. 69. b) Onorariult unord asemenea profesorl fiindil
statornicitt dupe incuviintarea sfatolub asupra refe-
JURNAit.
. ratulul depart. No. 6072 din Octombre innult tre-
Flint% in vedere : cutd 1857 , in suma de 2400 Id pe anal i ose-
1. C. in privirea saelort satme O. pane in- bat 300 leI pentru chialtuelile intretinerel sad
datorire prin . 16, sectia I, cap, II, tlin app.- cu cernla, chartia, treta i altele, prin anafora se
mntulii scolart , ca departamentulti averiloril de- va cere incuviintarea efuluT sfatulul 1 ca pat la
ruluI i alt Instructiunel publice BA aiba ingrijire viitrea imposesiune a acelort moiI, candt are A
dupli vreme i dupa inchipuirea mill6celort sle a se coprinde conformil citatel incuviintarI, indatorire
immulti asemenea scoll, incepndti infiintarea lort prin contracte ca posesoril sa respun0a asemenea

www.digibuc.ro
 109

sum , p6n6 atund, 0 se slob61 onorarile profe-

. Sciintele ce acestia posed6a. sunt : a) invettu-
sorilorti si chilltuila intretinerel sglelord din casa rile de plind a pdtru clase primare si b) partea
cleruluL cea maT insemnati din metodd si pedagogiii.
c) Cursubl inv6taturi1ord in saele acestea fiindti Ard fi fostd p6te de nevoid de a maI remn a-
statornicitt pe timpti de 3 annT prin 18 alti ase- cestia in sclii Inca j,inil semestru spre indeplinirea
01m6ntu1ii scolart, rti prin 19 cerndu-se com- lipsurilord din irna trecutd ; insd dupd lipsa, ce
punerea until manuald pentru invetatura elemental% urm60 de profesorI bentru infiintarea de scoll
din sclele acestea si dupd 22 o prograTi spe- tesci si care se vede si din aceea cd Or. Ministerti
ciald, care sd impart/ Inv6tatura pe amid i csurl, este pusd in necesitate de a priimi cerere de o-
sectia I va cere de indatd consiliulul scolaril s rnduire a unord asemenea final fait cunoscinte
se ocupe seriosd cu gdtirea acestora pad la 1 Sept. de pedagogia si metodicti, lucrarT atdtt de impor-
rd a manualuluT cerutt de 19 p6n6 la 15 tnnte pentru inv6t6turd si educatiunea copiilor, cu
Witt, urrnandii a se tipdri unti asemenea spre a lui catti mai virtosti s'ard put acestd incuviinta aces-
impartire pe la scle:e sltene. torfi recomandati maT susd si inprejma loculuT in
d) Sectia II va pregati si va infacisa indatd. ca- care sunt nscuti.
merel lista mosiiloril, la care posesoriT sunt datorI Sub-scrisuld osebitd supune cu totd respectuld
dupti, contractti ca s fad case de sc61 6. cu are- Or. Ministerd acea socotintd ca scla preparandale
tare i a timpuluT in care trebue s de gata nisce numal intru atAta se va put tin6 si complectd
aseminea; rd sectia I va da in sciintd de sclele intru catti, pe lngd cele-lalte tOsurT luate, de nu
ce ad trebuitd sd se fad,. One acum de proprie- se va incuviinta pe viitorime nici until t6n6rd dri-
taril mosiilord , ce ail cerutd infiintare de tdrgurI tuld de a fi profesort p6n6 nu va face. pe 16ngit
spre a se lua in urmi m6surI pentru intocmaT in- cursuld invetatorilort primarie sI acela de meto-
deplinire din parte-le a indatorirel ce insisT 's1 ad dica si Pedagogid, fid, acsta in sc6la preparan-
impusti prin declaratiile lord catre acestd departa- dialti, in institutulii in care ail invtan cele-lalte
mentti. sciint1, la din contra va trebui a apune scla pre-
(Semnatd): Dimitrie A. Cantacuzino. parandald.
(Semnatd) : Dr. . Velini
Anntild 1858, Malt1 30.
Nr. 33. 25

ANESA *No. 70.
ONO& MINIS TERU ALt CULTELORt SI INSTRUC-
TIUNEI PUBLICE.
Directoruttl sclei Preparandale. Dr. Anton Velini
Raportti.
Dui% oficia. Or. Ministerd eu No. 4788, sub-
scrisuld recomandd optd dintre tinerii preparanOT,
a cdrord nume si Orsta sunt ardtate in dosulti
acestuia i care dupui cumti se va ved6 si cu vr-
sta i cu stiinta meritk a fi inv6tittori stesq.
Resolutjunea, .
AcestI tinerT volt ti preferitT pentru cele d' Ant&
id optd scle satesci care se volt deschide in a-
cesta annti, rd pentru restuld sc6lelort, ce ard mal
fi se va publica concursd pentru ocuparea lord cu
aiI aspirantl, ce art av atestate de sevArsirea
inv6tAturi1ord secundare si acsta numaI pentru as-
a-datd, rem6indd, ea pentru fiitorid orT-cine at%
vo-I a fi profesord satnd sa sav6rsscl mal
ti cursuld preparandald.

www.digibuc.ro
 - 110

Lista preparanOilord recomandati de profesori, lanuarie 23, 1858.

,
Note din Me
Z
6 Numele qi Pronumelo LOCULt NASCERII Tibsta tologiI ti Pe-
dagogia

Trguld-Ocnei
1 Antoniu I6n . . Tinuiuld BacAti 19 annl. . . . . E
Saba lierstieseu
2 Borcea In . Tinutuld Nmtulul 19 annI I
Satutil qioldeinescu
3 Bondescu Lupu . . . Tinutuld Sucva . . . . 20 mini' - E

4 BrAdescu Pandele .. TArguld-BrladnluI . . . 18 annt . . I

5 DAscliescu Demetru
6 Mardare George .
7 Simionescu George .
Satulfi Onketiii
. . Tinutuld SuceviI . . . . 20 annl . . E
Teirgulfi-Mihdilenii
. Tinutulfi Dorohoiu 18 annI E
Satuld Badomiresci
. Tinutuld Bactid . . . 20 mini . E

8 Scarlat Constandin . Targuld RomanuluI 18 anal . I

,

(Semnat) : Dr. A. Velini.

ANESA No. 71. scrisulti cu cAiutuld respecta supune Escelenta

18. Italia, 1858. VstrA O. bine-voitl a Incuviinta, ca One la noua
Inposesuirea Moiiloril., cheltuelele sc6lelord i 16fa
Escetental profesorilord trebuitorl A se respunp, din cassa
Pentru Intretinerea saelord sAtescl, a carom In- centrale a Clerulul, peptru di sc6lele sAtescl sl
fiintare pe moiile cleruluT este prevklutfi prin pth fi cu chipuld aceste deschise la 1 SepOmbre
. 16 din aml.Amentuld scolard cu profesoril i anuld Curentt &A desAv'eritA -hotArAre remAne la
cheltuelele trebuit6re Sfatuld estra-prdinnrd asupra Inalt6. Inteleptiune a EccelenteI Vstre.
.referatultif acestui Ministerit No. 6,072 din con- Ala Eseelentie1 Ware
elipue Bervd
tinentulfi and 1857 ad In-cuviintatt respunderea
unuI oondeiu de 2,700 lel pe and de cAtrA posesoril Pr. Dimitrib A Cantacusino.
No, 4670
moiiloril, avndd a se preved6 o oasemenea con- 1858. Meld O.
ditie la nouele imposesuirl, In privire hise, ca pe de Sect. I. din Miniet. de Cane ei Instructinne.
u, parte and lndestulatord numer de case de Besolutiune. Se IncuviintzA, 18 Iunie, 185g.
scle trebuescd a se gLi gata In vra corentA .N. C. Vogoride.
'alai Inainte de a se presenta ocasia nouelorfi In- Sect. I. SA va ordona cassieriel Cherulul spre
posesuirl la care sA se ptA pune in lucrare con- intocmai urmare.
ditia de mal sust, &A pe de altA trebuintA res- Pr. Dimitrie A. Cantacuzino.
pAnderI InvAtAturilord In clasele locuitorgord plu- Spre a se av In vedere k timpul cuvenitt.
gar!, fiindd In destuld de simtitA pentru a nu se Metidond.
mal put amAna deschiderea sc6leloril .sAtesci sub-

www.digibuc.ro
 - 111
ANESA No. 72. mare. Luanda-Ile base in privirea ca pentru a:
ceste scoli satesci trebue a se tinti pe catd Nina -
DEPARTAMENTULtf CULTULU , SI ALtr IN-
STRUCTIUNET PUBLICE. tatea pe atilt' i la eftinatate cartiloru intrebuin-
sate in dinsele, Consiliuld a chipzuitil compunerea
No 3466. intrata 22. Augustil, .1858.
uneI editini destinate spre acestd fritti din e-
Sect. L Se va scrie Tipografiel Buciumulul roman ditiunea astall lucrtre cu lasarea a f6ra a pa-
ca sa pregatsca clod, mil* de essemplare de ab6- ginilord 31-40; 51-59 i 62=74, puteuduse pas-
cedarie pentru sclele Incepat6re spre a se tramite tra editiuuea de facia pentru saele de prin tar-
pe la bite saele Wesel din nou infiintate cate gull. Acestea du onoruld cuvenitd se aducd la
100 essemplare, care vord fi impartite de profesoril cunoscinta acstli, propunere i a regula cu D.
ia copil, avisandd lu urma a primi plata de la Editord cele de cuviinta in acsta.
parint1. Ell One atund costuld acestort essem- Inspectoruld Generalii ald saelord.
plare din cassa sclelorii, care va incasui suma Semnatd : I. Veisa, Dr. Apostoteanu, Beirnutiu ,
ce- o va sloboli de pe la professori. Suciu, I. Columeanu.
Sm. Pr. Dimitrie A. Cantacuzino. No. 148. -

1858 Sept. 9.
ONORABILULUI MINISTRU DE CULTE SI INTSUC-
TIUNE PUBLICA.
ANESA 'No. 73.
Consiliulii BCOlarti.
Raportfi ONORABILULUI MINISTERO ALtr CULTULUT
Cosiliuld sclelorti, avndd in vedere la facerea Prof. sclei elementare din satulii Heirmnescii, tinutuki
programulul sc6lelord satesci, abecedariulii publi. Sueevel.
cata 1857. de ctra D-lord T. Codreanu i D. Raport.
Gusti i gasindu-'1il nemeritd pentru sc6lele ince- Potrivitd oficieI onor. Ministeril cu No. 6177 de
ptre, rag i inscrisd in acestil programd ; datoria, mea Ina este a arta -cu tota respectula
Deci se tramite und aa essemplaril On. Mi- onor. Ministerd ca scla s'a deschisd la 9 Sept.
nisterii, ca sit bine-voisca i cumpara numeruld
din causa ca, locuitoril nu voiail de o cam data a'1
trebuitord de asemenea essemplare de la D-lorii
tramite copiiI la scl ; Ind acuma prin sfaturile
Codreanulfi i Gusti, care urin6a, a sluji ca ma-
preotilord la tinguirile mele ati inceputd a tramite
nuald pentru sclele satesci pe annulil acsta.
ate unuld, rii num6ruld elevilord p6n6 acum sunt
Inspectoruld generald ald sclelord, In num'ril de 9 studentl.
Semnatl: T. Veisa, Z. Columeanu, Suciu, Dr. De asemenea rogd pe onor. Ministerd O. bine-
Apostoteanu, Barnutiti, G. 1. lonescu. voisca a porunci D-sea la posesoruld citatel moi1
No. 117. ca di, fad o comodidate care este necesaria pen-
1858 Aug. ?2. tru o asemenea sclA.
(Semnatd) :. D. Dasallescu.
No. 5,
1858, Octombre 8.
ANESA No. 72 (bis.)
ONORAB. MINISTRU ALU INSTRUCTIUNE/ PU-
BLICE SI ALU CULTELORU.
ANESA No. 74.
Consiliulu sateloru.
Raportri.
ONOR. MINISTERC DE CULTE SI INSTRUCTIUNE
PUBLICA.
Prin raportuld No. 117. Consiliuln scolarn su-
Raport.
pusese On. Ministerid socotinta sa, de a se a-
dopta pentru sclele satesa abecedaruld D-lord Luandd in serisii delibcratiune oficiurile onor.
Codreanu i Gusti, asta41 lucratoril in sclele pri- .Mibisteril No. 3333 , 3837 , 3999 ,i 4092 moti-

www.digibuc.ro
 112

vate din raporturile unora dintre profesoril sele-

Lista de tte objectele trebuitre scaelorti seitesci.
lord satesel pentra netrAmiterea copiilord la ha&
tAtura de catre pArinti1 lord, consiliult n'a pututt 1. Facerea in tot annuld a reparatiilort tre-
gasi aliti midloct maI nemeritil intru acsta decitt buitre la incaperile selelort.
ca prin organulti comitetelort de inspectiune onor. 2. Numirea unuT argatt , carele sit EA indato-
Ministert sa fad desceptare parintilortt st epi- ratt a priveghia sa nu se strice acaretele, va ma-
tropilor copiilorti, earl absentza cum cit ail da- tura de done orT pe di clasult , va face focurl in
toil de a-s1 tramite copiiT regulatt la ,sc6lit. timpurT de rn i va cara apa trebuitre pentru
Pr. Presedinte, Sim. Barnufill, indestularea sclelord, unt asemenea argatt va sta
.B. Alesandrescu. sub ascultarea profesorilort.
N. lonescu. 3 Aprovisionarea seleT eu lemnele trebuitre
&NU. pentru incaldirea claselort a incaperil profesoruluT
Dv. Apostotescu. si a cuhnil, unde urrnzza a sed6 i argatulti.
Lin l'angrati. 4. Stergerea ogeagurilor In timpult de TrnA
G. L Icanomu pentru a nu se intmpla aprinderl nenorocite.
No. 61, 5. Facerea recuisitelort trebuitre sc61e1 pre-
1859, Maid 26. cum : o putina cu capact pentru depositult apeI de
Numerile de mal suti stint alkttirate la aetele respective a sele-
lord sitene.
b6utt pentru elevi , doue cofe de carat spa ; o
Wattle de apa pentru paza foculuT , o scara de
suitil pe casa In casurl de trebuinta i fringhiile tre-
buitre la boldurile caselorti.
ANESA No. 75. 6. Facerea mobilelort din launtru, precum band,
table scaune , masa inteo Mime indestulatre
Circular(' la tte Comitetele de inspectie ale sedielord din tte ju-
detele (Moldova), No. 4534, Maia 9, 1859. in stare buna.
7. Aprovisionarea scleT cu creta i buretele tre-
In vederea raporturilorti ce s'a4 primitti de pe buitor.
mal multI prigesorT i maT cu shalt de pe la a- 8. Cumpararea unuT ceasornict si a unuT clopotel.
ceia al scaelort satesci , pentru netramiterea co- 9. Cumpararea calimarilorti trebuitre i a until
piilort la inv6tatura de catre parintil lorti, Mims- dulapt pentru tinerea archive seleT.
terult in conformitate cu socotinta comisiunel sco-
lare, tramise prin raportult No. 61 si 65 pentru a
pune cap6tti unel asemenea staff de luerurT vita- ANESA No. 76.
mtre progresuluT invtaturel , socotd de euviinta
a chittma in acestd cast atatti de importanttl con- ON. MINISTERIV DE CULTE SL DE INSTRUCTIUNE
PUBLICA.
cursulti acelul comitett, scriind ca sa contribus-
ca cu tota a sea staruinta i sfatuire pe lnga pa- Inspectia Generale a salei.
rintil st epitropil unorti usemenea elevI spre Raportd
indemna pentru tramite copiil la NINA , sta-
ruindil tat d'o-data i pe Volga administratia ObservAndu-se ca sub reghnele guvernemente-
nutuluT -pentru esecutafea ordinuluT ce i s'a datt lort provisoril din anna din urma s'at calcatt maI
ca, prin sub-prefectil respectivl sa se tacti cuvenita multt de cAtt o data dispositiile statulul scolarti,
desceptare i locuitorilort satenT intru a se tramite relative la numirea institutorilort si a profesorilort
regulatfi copiil la invtatura. Tota d'o "data se tat- in t6te gradurile de invNitura i ca din acsta
mite aceluT comitetd Monitorult Oficiald No. 61 si mud multe din numirile !Acute maT en smit la
62 ; tota acuma se tramite Monitorult Oficialt N. ss6lele din not infiintate nu s'at nemeritt bune
63 si 64. luAndti apoT aminte ca cu infrAngerea disposiiu-
nilor formale la Are. 141, 143 si 145 din sta-
tutnl scolart, Aumirile de invtatorl tinerl i ne-

www.digibuc.ro
 113

destul de preparati pentru Inalta lore chigmare nativa a magistrilor comunali Instituiti In annula
opresce Intr'unt mode simptorie naturala desvol- contenite, facia, cu catal6gele respective pastrate
tare i. hit indere a Invetaturel de gradulii &Will la consiliulfi scolaril, se emite parerea sa card din-
in genere i In sped& a Invetaturel elementare ; tre acesti itvetgtorr se se chiame la "IaT spre
subscrisula are onre de a propune On. Ministerie perfectionare. ; ' subscrisula are onre de a res-
el o mesurg repgrgtore a steril de luerurl mai punde 1-in ce In anhiva consiliului scolarie n'ae
susa aretat urmgtrele : gsita colectiunea complecta a catalgelor e sclelore
In cursule vacantieT, ce kg Wail apropiat, s1 se stesci si Inca mai pucin acta numirilore invettitori-
chieme institutoril primarT cel maT tinerT, mai re- lore sgtesci in fiintg ; i ale 2-lea ca cancelaria scele-
preparati, mal fail esperienta mint i din suplean- lore neorganisate, ce at foste pea acume n'ae priimita
til i adjuntii din sclele primare acei care are a- mgcaril In conia rap6rtele comitetelora de inspec-
v mal multe dispositii de a'I face In Ole cu pu- tie din districte asupra esameneloru din urmg de
tintg, i de a'I perfectioin educatia lore pedago- finitul anului i derg din acesee cause substtri-
gic& rscientificl i sg se pue sub magistril espertl sule au venite la socotinta ca. pentru di On. Mi-
aleT din Gimnasie si sub de aprpe priveghiare si nisterie sg ajungg In scurtula timpa , ce arz re-
pentru relneeperea annului viitorid scolarii se se mast One la inceperea anulul scolare, la sce-
Oa Intrce la posturile lord inavutiti cu noue pule chigmarei spre pertectionue a magistrilora co-
cunoscinte cu shnitse idei de pedagogia. A semi- munali, este urgentg de a se face de Indatg, aces-
nea mesurg n'aru costa pre On. Ministerie de ate tg. chigmai.e prin telegrafa tuturoru acestora func-
sumele ce s'ara asemana pentru indemnitate-a dru- tionarr ale cgrora numeru este de doue-OecT si pa-
mului institutorilor chiamati la institutula nor- tru, ce e dreptu, chigmAndu aste-felie pe toti a-
male din Capitale cum i remunerarea ee s'ar da cestl magistri comunali, dude s'are ti potuta chig-
profesoriloril insgrcinati In curgere de 2 lunl de a ma i dintre invetatoril elementari pe unii ce as-
dirige i numal indeletnicirile studise ale junilort tAli cu titlule de supleanti si adjunctl de profesorT
institutorl carii sub trite privirile meritg, solicitudi- primari nu sunte pte mai cualificati de cAte in-
nea guvernulul. vetatoriT sgtesci mesura se aplicg esclusive la se&
Subscrisula se mgulesce a crede, cg On. Mi- -lele comunale ; lush acesta dupg pgrerea subscri-
nisterlii va apretui binele intelectuard .1 morale ce sului nu este de loci"' o deviare, ci- mai virtail
are resulta din acest mesurg o mantinere prudenta consiliatg i de strimtorirea
. Termininda adauge uumal a face observarea Ca timpulul, In marginile stricte ale dispositiunilort
numerult de 20 pene la 30 are incape In loca- luate.
lula Internatulul pedagogicti din Trel Ierarchi i ca DecT subscrisulu aduce la cunoscinta On. Minis-
plata intretinerii acestor6 tineri rnagistri n'are cos- twit cg dintre cei doue-Oecl i patru magistrii co-
ta mai nimicil in curse de 2 lunT pe lenge, foie- urinal septe se i afla adunati In Capitale i a-
sele nepretuite ce s'are reversa dupg aceea asupra steptande dupg indemnule ce sub-scrisule le-a flcut
Intregului corpe ale invetatorilora primarT. In intelegei e cu Domnule Directore ale Ministe-
Inspector Generale N. loneseu. riului, ca se v416 punerea in lucrare a dispositii-
No. 3. lore aretate de guvern. cl pe anume acesti
1859 Ernie 23.
epte magistrir comunalT, D.D. Simionescu din Ge-
raiesti, Antonti din Rchiteni, Dascalescu din Her-
ANESA No. 7 6 (bis). maresci ; Hincu din Tiresti ; Bobescu din Pltinisiii,
Mardari din Condareni ; Ne Ielcu din Bogdgnesci.
ON. MINISTERIU DE CULTE SI INSTRUCTIUNE
PUBLICA.
Tote o data subscrisiflu da la s ire On. Ministerie
ca patru din preparaNlii de magistrii comunali, ce
Inspectorul Generale.
, i anume D.D.
In gstil aline at severita cursulfi
Raport5 Balusescu, Mironescu, Ripant 1. Cusenu ail mani-
Prin ofieia sa sub No. 5897 On. Ministerit ce- festate verbald dorinta de a fi numeratl intre cel
re de la subscrisula cg, consultanda lista nomi- chiamati spre perfectionare. Asemenea una asp.rante
15

www.digibuc.ro
 114

magistru dej t numit provisorit .la CotnarT D-lg 1858 dupg comunicatiunea fg,cutg de sect. II. sub No.
Atanasig, ail declaratg subscrisului cl WA a cere 4424 Iuni 3 ; Profesorg sau numitil la 12 Iulig
veo indlimiinare voiesce a fi inscrist intre cei chia- 1858 cu decretult No. 6171 George Botescu, u-
map. lu sfe'ritg D-lg Dobrea adjunctg in scla nulg din preparanOil absolut1 al selftlel pregittitrc.
din Odobescl , aseminea a manifestat dorinta 3. Borka. Casa de sclli, ad fostil gata in anulil
de a se ocupa in vacantiele curente in perfectio- 1858 dupg comunicatia flicutli de sect. II. sub. No.
narea pedagogicli. Intru tte aceste casurT sub- 4424 Iuniii 3. Pi of. s'ail numitg la 12 Julia 1858
scrisulg, dlindti motivg On. Ministeriu la lucrarea cu decretulfi No. 6173 Lupu Bondescu, unulg din
definitivelord m6surT pentru inceperea cursuluT de prepraraglil absolutl aT sdlel preggtitre.
perfectionare iea libertatea de a recomanda ca :in- 4. Ruii. Casa de sc616, ag fostd gata in annuli'
sircinatl cu materia acestuT curs pe D. Cobol- 1848 dupg comunicatia facutli de sect. II. sub No.
cescu pentru ramura sciintelorg i pe D-la Hajdlig 4424 Iuniu 3 Prof. s'a numitg la 12 Jung 1858
pentru aceea a literilorg Dcli, s'ard put insiir- cu decretulu No 6172 Scarlatg Constantin, until*
cina cineva mnc1. cu ung micg cursfi de desemnii, s'arg din preparantlil bsolutT al acle preglititre.
completa ctii cu putintli acestg cursg de repeti- 5. Stglinesd Casa de scdit ag fostg gata in an-
tiunI pettagogice, conformg en totalulfi programulta nuli"' 1858 dupit comunicatia Wag de sect. II. No.
in vigre pentru sclele comunale 4424 Iunig 3 Prof. s'a numitii la 12 Nth, 1858
Inspectorulg Generalg N. Ionescu. cu decretul No. 6174 Pandele 13rdescu, unulg
din preparanOil absoluti al scleT preggtitr .

Rasolutiunea. 6. Cordarenil. Casa de sclli aft fostii gatn in

Grabnicg se vort inainta urmItrele lucrgrl: annuli" 1858 dupit comunkatia fIcutti de sect. II.
a) Prin depea clitrit PrefectI se volt chiama in No. 4424 Iunig 3 Prof. s'a numitg la 12 Iuliu
.

Capitalg invlitgtoriT slitesel, arRatl prin acestg ra- 1858 cu decretulii No 6175 George Mard'irie
portg cu artare cli de cheltuelele drumulul vorg null." din preparanOil absolutT a scleT preglititre
fi desdaunatl i cli aicea volt remnti pe o lung 7. Hrmlinescil. Casa' de scl li. at fostg gata in
de Oile. annulg 1858 dupg comunicatiunea fcutit de sect
b) Se volt face decretele cuvenite pentru D.D. II, No. 4424 Iunig 3. Prof. s'a numitg la 12 lul a
Coboclescu i Petricelcu Hajdliu aa in citii cu 1858 cu decretulg No. 6177 Dumitrie D scalescu
inceputulg lunii cursurile sli se incpg. unulti din preparanOT absolutT al scetleT pregatitre.
c) Prin Directorele internatulul Basilianu i, In 8. Gergiescl. Casa de sad ag fostg gata in au-
lipsli, unul dintre invtgtorT, alest1 de cellalti, se va nulii 1858 dupg comunicatiunea sect. II. No. 4424.
da de fih.-care invtatorig cate 2 lei pe li chel- Junior" 3. Prof s'a numit la 12 Iulig 1858 cu de-
tuila menagiuluT din intretineril internatuluT. cretulg No. 7178 Georgie Simionescu, unulg din
V. Aless. Urechia. preparantpl absolup aT sclel preglititre.
9. RachitaniT. Casa de sc451g ail fostg gata in an-
nulg 1858 dupg comunicatiunea sect. II. No. 5649
Junin 30. Prof, s'a numitg la 12 Iulig 1858 cu
ANESA No. 77. decretulg No. 6176 Joan Antoniu, unnlu din pre-
paranOil absolutl ai softleT preggtitre.
Linta Ilmurit6re asupra deschideref si rendnitre, profesoriloru la 10 Ivlinesci Casa de sc(516, ag fostd gata in an-
ser5lele site ei.
nulg 1858 dupg comunicatla sect, II. No. 6329
1. La moia Costulenil casa de scl ati fostii Iulig 14 ; Prof s'a numitg la 13 Septembre 1858
gata in anulii 1858 dupg 'comunicatia flicutli de cu decretulg No. 9520 loan Mega, unnlil d 'n pre-
sect. II. sub No. 4424 Iuni 3 ; Prefesoru s'ag nu- paranOil absolutl al sclel pregAtitre
mitt' la 12 Iuli 1858 cu decretulu No. 6170 11 SinototiI. rasa de sag nu este inca gata ;
Iong Borcea, uuulg din preparanOiT absolutl at sct5- dupa comunicatiunea sect. II. No. 7573 din 5 Au-
leT pregatitre. gustg ; scla se tine in castle de posesoriii. Prof. s'a
2 Paltini. Casa dc sclii ali fostil gata in anull numitu la 8 Augusta 1859 cu decretulg No 7594

www.digibuc.ro
 115

Alesandru Hncu, unulti din preparam;lil absoluti nu voiesce a o mai da. Prof. s'a numitg la 6 No -
aT sael pregtititre. embre 1857 cu decretul No. 11961 loan Gorescu
12. Mdcgresci. Casa de sag irai nu este gata care all sgvgritg , cursulu de 4 anni a semina-
dupg, comunicatiunea posesoruluT D-lui Vor. N. Do- riul din Hui.
canu cu data din 1 Ianuarig 1858; scla se tine in 20 Cretescl. Casa de scolg, au fobtg gata in an-
casele de posesig ; Prof. s'a numitg la 8 Augustu nulu 1859, dupg, comunicatia flicuta de sect. II.
1858 prin decretulti cu No. 7601 lerodiaconulti No. 2536 din 20 Marte 1E58. Prof. s'a numitg la
Than Patron care ag absolvitg cursulti .de 4 annT 23 Marte 1859 cu decretulg No. 2822 pe teme-
in serninariulil Socola iulg atestatului ce a inflciatt despre sitvgrirea
13. RgdglenT. Casa de sag, ag fostg gata in cursulu de 4 annT la seminariulg din Hu1 i pe
annulti 1858, drip& incredintarea luatg de la cbiar temeiulg raportulul Coiisiliulul scol. No, 40.
profes. sf. sa iereulti George Latig prin inscrisul 21. Luncanil Saa se tine intr'o casit de obscea
din 16 Augustfi 1858. A cesta s'a nutnittCcu de- acestuT Baal potrivitt declaratief din 5 Sept. 1858.
cretulg No. 8296 din 23 Aug. 1858 pe temeiulti Prof. s'a numittt la 21 Oct. 1858 sub No. 11394
certificatuluT comitetului de Inspectiune al sclei dine Joan Dgscglescu, unulfi din preparagliT absolutT.
FlticenT, doveditorig cg a seOritil 3 clase primarie 22. Vrancea. Scola s'a tinutt 'Aug la 15 Noem.
14. Tipesd Casa de sag ati fost gata in an- 1858 in alte incIperi particulare, insg de &tuna In
nula 1858 dupg comunicatia fgcutg, de sect. II. No; cce s'a mutatg In propriele eI case zidite cu chel-
7831 Aug. 11, 1858 Prof. s'a nurnitg la 23 Aug tuila obscel VrancenT. Prof. sunt D lti Vasile
1858 cu decretulfr No 8306 Nicol'au Petcu unulti drea, care a sgvgritg cursulg de gradulti la se-
din preparanOil absoluti al sael' preggtitre. minariulti din Socola i care s'a numitt la 13 Sept.
15. BogdgnescT. Casa de sag ag fostg gata in 1858 cu decretulg No. 9518 i D-lii Aurelig Cota
annulg 1858 diva comnnicatia fdcutg de sect. care ati fost recomandatg prin raportulti
No. 8023. 1858 Abgustti 11. Prof. s'a- numitti la scolarti No. 140 din 1858 i care este cu-
13 Sept. cu decretulu No. 9519 George .Nedelcu, noscutg ca aid doilea profesorg.
care ag studiata in seminariulti din So ola intregt 23. EzereniT, proprietate a epitropieT semina-
cursulg de josti de *4 anni i I aunt in clasele rjului SocoleT. Casa de sag s'a gtitg in annulg
inalte. Curentti dupg incredilitarea cuprinsg In raportulg
16. Bogdana. Casa de sag ag fostil gata in Comitetulul seminariuluT Socolei din 2 Aprile 1859.
annulg 1858 dupg comunicatia fAcutg, de sect. II. Prof. s'a numitt la 16 Junin 1859 cu decretulli
No. 8545 Aug. 28, 1858. Prof. s'a numitti la_13 No 4760 preotulg Nicolag Negrescu, care at' se-
Sept. 1858 cu decre' ulti No. 9517 Anton Antoniu, veritg cursulg de . gradulg I in seminariult Soco-
care ag stiveritg la seminariulg din Socola cur- lei i care s'a aprobatti i de Consiliulti scolarg
suld de gradulg I de 4 annT prin raportulg No. 58.
17. Bicasulg. Casa de sag ag fostti gata in an- 24. Bercu i GusmaniT. Casa de scl g. s'a gittitg
nulg 1858 dupg comunicatia fcutg, de sect Il. No, in annulg icurentg dupg cotnunicatia fgcut de sect.
9208 din 6 Sept. 1858. Prof. s'a numitti la 13 II No. 2864, Marte 30 din 1859, &a prof., care este
Sept. 1858 cu decretulii No. 9513 loan Flore.scu. preotulti G. Ionescu, s'a numitti la 21 Oct. 1858
unulg din preparanOiT abs. aT saeT preggtitre. cu tlecretulti No. 11293 ; numitulti a stivgritt cur-
18. Preutescy. Casa de sad afi fostii gata lu an- sulg graduluT I i parte din alg II-lea la semi-
nulg 1858 dupg comunicatia Muth' de sect. II No. nariulil din Socola.
9381 Sept. 11, 1858 Prof. s'a numitti la 13 Sept
Semnafg Melidonu.
1858 cu decretulti No. 9515 Constantin Istrate,
unulg din preparanOil abso1ut1 aT sad preggtitre- Dosaru 1279 din 185g
19. VleniT. Casg, de sag nu este, ne fiincla pag. 323
prevelutg in contractg, insg, saa se tine chip de-
claratia D-sle posesorubil din 17 Mart. 1857 in
o cas. locuitorse din satu, di pe care a cumil

www.digibuc.ro
 116

ANES A No. 78. decretindu-se ca celd patina totd timpuld, in care

scla sAsca ard trebui se st hichisa pentru baetI
JURNALO
din causa lucrAreI parnntului, ea se fia, deschisa
Considerindt ca 26, lit. O din regulamentuld pentru copilele satenilord de la v'ersta de 6-12
scolard vede in sclele de fete mezloculd de a se anni, pe lngA care i irna s'ard put asemenea
forma din tinerile Patriei sotii i wume bune in cite-va ore in done vile pe sptarntina in care be-
care raOima fericirea casnica a &laid i basea nefidulu scolel se fia. r acordatd numai fetelor.
pentru crescerea cetatenilord. Sectia va comunica jurnalulti de facia Consiliului
Considerndti ca vitalitatea nationale reede totd scolard, cerndui socotinta in asemenea casd i fi-
duna in masa poporului i ca singuiuld mezloca conforma cu aceea a Ministerulul,
de regenerare nationale este regenerarea poporului. odatI cu comunicarea observarilnra sle se
Considerindti ca scoli pentru sesuld barbAtescd chipzuscA grabnicd statutele i programulti, ce ar
ad inceputii a se face prin sate. crede mai nemerite pentru instructinnea elementa-
Considerndil c ecuilibrarea de intelegintA iu- ril a copilelort satenilord romni.
tre ambele sexe este o garantia a bunei armonii D. M. B. Alesandrescu Ui Gchia.
1 a moralitatii familiei.
Considerindd c educatiunea sesului femeesca
este cea dintkid necesitate in regenerarea poporu- ANESA No. 79.
luI, fiindd c ele sunt menite a face din fib. ce fa-
milia cite o scla., nude pe lnga educatiunea su- CONSILIULO SCOLiftt
fietsca se pOUt da copiilord lor i priimile notiuni Nr. 79, 17 luniu 1459
Raportil
desvoltatre intelegintei
Ministeriuld simte viil trebuinta de a se incepe La officiulA Or Ministerui No 4658. pe lngit
infiintarea grabnica de asemenea m oli i pe la care comunicA copia de pe jurnaluld incheiatti sub-
sate. data 12 Iunid curentd, in objectuld participarel co-
ConsiderAndii nsa strimtorirea de mezlce in pilelord sAtene la inv6tAtura publich, cu onre se
care se MI6 budgetuld Instructiunei publice. respunde , el consiliuld cu via multamire i in una
Considerndd i necesitatea de a se uniformiza nimitate aprobA m6Sur Alinisteriale i otlirsce
cAtil mai mult invetatura elementare pentrq am- ca pent a asemenea scla se se aplice programa i
bele sese, spre a nu rumpe ecuilibruld lord de in- statutele in vig6re pe la sclele filiale din
teligintl, care se prov6ce desarmonia i nefericirea Ia1 Mil in cita pentru lucruld de mina, consi-
in familiA. hulA la dispositia On. Ministerd spre a chip-
Considerndil ca scolarii satem de partea bAr- zui dupA mesurele pecuniare, de care 'Ate dispune.
bAtscA atitti &pa regulamentil ct i in esp - Inspector general ald saelor N. lonescu
rienta Anilort, din urma se vedil a nu put fre- Dr. Apostolescu.
cuenta scolile sAtE,sci decitd in timpu de irna Z. Columbu.
cndil nu sunt chiamati 1a lucruld G. I. Iconomu.
Considernd , cl cea mal mare parte a anului
scla remine disponibile. Suciu
Considerindil ca fetele satemlerd mai putint 1859 Iunie 18.
Sectia I
sunt o6upate cu agricultura, mai vrtosti in vArsta
de la se anni Ong la 10-12. Besolutiune.
Considerndii ca. chiard este de datoria guver- Se va face referatu la consiliuld Ministrilord
nalui a conlucra la stavilarea sexuld femeescd de prin care se se arte considerantele de pe jurna-
la maul ne potrivite cu slabele see puteri fisice lulti incheiatd de sub-scrisuld, citd i modulu cum
i prin urmare datmtere sanatAtei publice. aceste scoli de fete se potd intretin, cernduji se
Ministeriul crede, crr lipsa de scoli de fett pe lainvoire de a se preved in contractele viitre de
sate se 'Ate cu putinti cheltulA i mal lesne alatura imposesiere de nioii micul sporiu pne la 3(4)0

www.digibuc.ro
 117

lei pe anal pentru profesor spre desdaunare pen- tscg ataAt dupit regulamentil, citt i din esperi-
tru nua sarcing, ce li se va da de a av clase enta anilorg din urrng se vedt a nu put frecu-
i pentru fetele sg,tenilort. rg. One ce asernenea enta sc6lele shtesci de cgtil in timpu de irng,
sporit se va regula In asa modft prin contractele candil nu sunt chigmati la lucrulti pamntulul, In
pentru mosiile deja imposesiate, s se Invoisd Mi- dal cea ma! mare parte a anului ramne
nisteriului slobotli din economiile easel clerultii.
V. A. Urechid Acstg inesura de cea urgintl pentru
Ord, pe lngg, ca asigurzg o larga parte de lu-
minare intellectualg pentru msa natieI WI a In-
greuna statul cu cheltueli impovgratre, apoi mal
. ANESA No. 80. este frte favorabile uniformisarea catti maI multt
PRINCIPATELE-UNITE. pentru ambele sexe.
Subscrisulu are onre a o comunica apretiatiei
REFERATV LA CONSILIUUT MINISTRIL01111
On. Consiliu, poftindu-'1fi tot odatg ca In privirea
Miniaterinla Cultului i ald Inetructiunii publice. eeth I. No.
sporiului de muncg, ce va necesita pentru profe-
4937. 1869. Iuniu 24.
soriI satesci o aseminea indouita sareing i In pri-
Considergndt cg . 26 lit. C. din regulamentult virea slabulul salarin de 2,600 lei pe ant, ce
scolard vede In sc6lele de fete mezloculti de a se este asignuite acumt, s bine voiseg a incuviinta
forma din tinerile Patriel soth si mame bune, in sporirea a cestui salariu Ong la suma de 3000
care rzimg fericirea casnicg a familiet i basea lei pe ant, care sporiu pentru mosiele ce ag a se
pentru crescera cetatienilort. inposesa in viitord s se prevd prin contracte
Considerndu, eg vitalitatea nationale resede In sarcina posesorileri1 dupg pilda urmat i Ong
tau (Muria In msa poporulul i ca singurulti mez- acum, r pentru acele ce se gsesct acum Impo-
loct de regenerarea nationale este regenerarea po- sesuite sg se plgtseg, i :acest sporiu tot(' din
porului. clasa Clerulut cu incepere de la 1. Sept. an. cor.
ConsiderAmdtit cg, numai prin estinderea MOO,- .candt urmzit a e deschide invgthtura pentru fete
turel i a moralitAtii 'prin scoli se pte ajunge la preening se urrnzg, si One acuin cu lefile profe-
acest scopu. sor ilort. de pe la mosiile, unde nu at urmatd niel o
Considerandil c scoli pentru sexult barbatesct noug imposesuire spre a se preved in contracta.
a inceputt a se face prin sate
Considedndfi cg ecuilibrarea de intelligintg in-
tre ambele sexe este o garanO, a blind armonii
si moralitgtii familiel ; ANESA No. 80.
Considerndu cg, educatiunea sexulut ferneescd
este cea d'autelu necesitate in regenerarea poporu- Consilinl ecolarti care onor. Minister(' de Cultq i Inetructiunc
publied, 1860, Ianuarid 18, No. 10.
lui, fiindt c ele suntt manite a face din fig, ce
familig ate ug sag, wide pe lngg educatiunea In urma oficiului onor. Ministerg No. 7116 din
sufictscg s pt da copiilorti si primele notiunI anult contenitii 1859, atinatort de reorganisarea
desvoltgtre selelort 'sgtesci In chipt de a put fi frecuentate
Ministeriult siinte viu trebuinta de a se incepe si de fete, insgreinndt pu D-lti doctor Velini spre
infiintarea grabnieg de asemenea scoli si pe la sate a studia i presenta ung projectt de cele mai sust
FAConsiderdndil inse strimtrea de mezlce, in care adtate, de la D-lul s'a priimitg referatulii cu data
se aft budgetulif instructiunei publice ; din 13 Decenibre anult contenitt prin care opi-
Ministerulti in unire cu Consibulti scolart ag nzd cg bgetii sg Invete numai in lunile de
chipzuitg cg invgtgtura fetelorg pentru sate s se at In lunile de vrg, sil invete fetele ; consi-
fug in aceleasi scoli infiintate si pentru bgeti, re- Hutt 6nsg este de pgrere ca sg se lase in chip-
gulandu-se pentru acsta re i lile osebite In pri- zuinta profesorulut , ca aded, r,g !mete WO Ina-
vire mai alest cli scolaril sliten1 de partea brbg- inte de mg rii dupe msg s invete fetele ; rti

www.digibuc.ro
 118

de curn-vi D-lu profesorfi are socoti ce arti fi maI Considerndfi a scoli pentru sexulg berbtesce
potrivite, atnnci pte ca fetele se Inv* impreun ail inceputil a se face prin sate ;
cu beetii in acelI re , punndu-se WA, inaiutea Considernde c equilibrarea de inteliginte intre
D lure prefesori ca, numai acel insuraV sil urmeze ambele sexe este o garantie a buneI armonil i a
inveta i pe fete de la vArsta de 10 anni ina - moralittel familiel;
inte , erg aceI neinsurati numai One la cea de Considerende ctt educatiunea sexuliff femeesce
4ece annL este cea entig necesitate in regenerarea poporultd,
Preedintele Cousiliulul: B. Alesandrescu Urechiei. fiindg-ce ele sunt menite a face din fie-ce familitt
Z. Columbu. ale o scle, unde pe 161)0, educatiunea sufiletsce
Mildea. se pte da copiilorg .1 primele no0unT desvolttre
G. Icononau . de inteliginte ;
Resolufium. Ministerule simte vine trebuinle de a se incepe
Se aprobe dispositiunile prevsitite de cousilig, infiintarea grabnice de asemenea scoll i pe la sate ;
pentru care se va face cunoscutg profesorilorti Considerende lase strimtorarea de mi01.6ce in
tenI a incepe cursurile pentru fete dupe dispositiu- care se aft" budgetulg instructiune1 publice ;
nile, ce Insi1 are chipzui de mal potrivite cu im- Ministerule, in unire en consiliulil scolarii, al chip-
prejurerile locale ; ril sporirea de salarie preve- zuite ca invetetura fetelore pentru sate, se se face
(lute pentru asemenea niesure na li se va sloboOi in acelI scoli inflinOte i pentru bAeV regulan-
dechtti de la data, dada in catalgele ce yore pre- du se pentru acsta ore i One otitrite.
senta, se va gesi coprinse numgrulti cele pucinti de Esecutarea acestel m6suri de cea mal Antie ur-
10-15 eleve. ge** pentru trre, sub-scrisuld o incredintze de-
B. Alesandrescu Urechid. osebitei D-tle chipzuinp domnule profesorg, pen -
tru a o pune de indat in lucrare, tiindii la scla
pusg, sub a D tle conducere i tine clue pentru
ANESA No. 80 (bis.) fete, in care se li se prede invtturile prevNute
Cirettlarti la top profesorit Meal, No. 76A, annulfi 1'160, faun- de programg in orele i Iilele ce veg gesi mal
al-Ka 29. potrivite, aa spre esemplu, beiI potti inveta ina-
jute i retele dupe amegli se vice-versa sg i
PRINCIPATELE-UNITE ambii in acelI ore, dce pte fi potrivitti ; cu a-
MOLDOVA 1 TEnni ROMANESCA csta mnsa ca, profesoril neinsura1 nu volt priimi
in clast decetil fete One la vrsta de 10 anni.
MINISTERULt MOLDOVEI rU peutru incuragiarea D tle i pentru sporule
DEPARTAMENTULt DE CULTE INSTRUCT1UNE
de ingrijire, ce .pte necesita acdste none regulare,
PUBLICA. nu mal pueing i pentru speraqele ce sub-scrisulg
are ce vei sci respunde cu deplintitate la misiunea
Ceitre profesorulti sclei publice elementar e ce se incredintze , sub-scrisule ve face cunoscute
din satula distrirtul ce salariule D-tle va fi sporitti la suma de 3000
lei pe anne , cu incepere de la 1;liva ce,ndg in ca-
ConsiderAndii cil 26, lit C, din regulamentulfi
talgele scleT D-tle se va ved figurinde celg
scolarti vede in sclek de fete miOilcele de a se
pucinil cifra de 10 15 eleve , pne dada sub-
forma din tinerile patrie soOff i mume bune , in
scrisulti spere ce yeti raporta i de punerea in lu-
care rzima fericirea casnicg a familiel i basa pen-
, crare a oficiuluI de faciA.
tit crescerea ceteteniTorti ; Ministru Sceretaru de Stat6 la
Considernde ce vitalitatea nationale rede tote- Minist. de Culte i Instruelinne Publlc
d'auna in msa poporuluI i ca singurul mezilocii de ad-interim
regenerare national este regenerarea poporulul ; B. Alesandrescu Urechid.
Considerende ce, numal prin respnderea invete- Seepunea I.
No. .
turd i a mraliteleI se pte ajunge la aceste scope ; lassy, 1860, Ianuarin.

www.digibuc.ro
 119' -
ANESA No. 81. I. Raporturile comisariloril estra ordinan.
Il Estractele pentru sclele primari i pensionate.
REFERATe.
Ill. Acele privittire la sclele stescT.
Conforma prescriereT comunicate, subscrisula Life c) Se observa ca Ministerula da in cunoscinta
on6re a presenta resuniatula resultatelora presen- publica pe cat(' laudabilele progrese ale scolilora
tate de esamele finale a anuluT scolasticti 1851/9 pe atatii i defectele bru. convinsn cit din o francit
(WO raporturile delegatiunilort asistente, cate s'ali mrturisire a lipselora i a reului va put mal
primita Oa, num. cu inlesnire a se gasi lcula vindecatort; lcu pre
Alaturarea sub lit. A. coprinde sclele elementare care Oa se i ocupa alu apleca in puterea mezl-
satescT publice la care aa fosta delegati protoiereiT celora sle i 'n unire cu Consiliula scolarli, ale
de tinutil, dupa circularula No 4678. caruia luminT sunt de deosebitfi prep in tom
Lit. B coprinde sclele primare publice din ca- ceea ce privesce cestiunea.
pitale i districte i acele secundare din districte.
Lit. C sclele primare private, la care at asis- Parlea il. va coprinde:
tata profesoril delegatT co Circulara No. 4676. a) Compte-rendu a serbariT preinilorfl, c'upli pro-
Pentru sclele superiOre din capitala, subscrisult gramula serbarii i raportula Inspect general.
are onre a presenta copi de pe raporturile mem- b) lista premiatilor i a laureatilora din gim-
bi Hord comisiel esaminatre estraordinare dekgate nosh i sclele preparandale.
conformii . din aetlemintult sclelor. c) lista de tte feele, care au data promie i
Melidonti. a incuragiati1 invlitatura publica. Acestorti per-
10 Augusta 1859
sne Ministerula le multamesce Tota cu cdsta
Resolutiune: 1859 August, 15. ocasiune Ministerula multamesce intregului corpil
Sect. I $e va publiea In done partI : profesorale pentru simtimentele , de care este In-
suflatti, activitatea i abnegarea, de care da do-
Partea I. vtla In grelele timpurT ale reorganisarel sclelorri
a) Uua mica ComEte-rendu lamuritorii motivu- i a tlireT intregi.
luT organisariT comisiund estra-ordinare. In a- B. Alesandrescu Urechid.
csta se va areta grabirea i zelulti deosebitri cu
care DD. Dr Multi, Negura, Octaviu Theodora,
i I. Muhl ail respunst la apelula MinisteriuluT.
cu delasarea proprielora domnielora sle interese ANESA No. 81 (bis.)
ocupandu-se maT multe re dearndula cu arida Litera A).
sarcina de esaminatorT. Pentru sclele de.a sate
Besultatula esameneloril de capii de annti pentra
se va observa ca s'ad delegatt protoereT pentru sclele elementare satesci publice.
a se angaja mal eficaceminte locuitoril de a1
tramite copiil la scla. Se va areta multamirea La ValenT din 19 copiT trecutT In catalogti aa
MinisteriuluT pentra grabuicia, cu care cu totiT s'aa fosta numaT 11 facia la esamen ; asemenea la Ore-
pusu In dispunerea Ministeriuldf sti mai bine a t,esei din 17 numa 14; la Stanilesci din 29 numal
Oice In Interesulfi luminareT poporului romna 17 i la Ivanesei din 22 numaT 8, caci parintiT lu-
Ia privirea esamenelor facute de Comitetulti asera pe copiii abseql la lucrula ciimpuluT. Res-
scolastict se va areta parerea de ren a MinisteruluT punsula copiilorti aa data mult a spera pent u
pentru pucina Ingrijire, ce aa pusil unele din ele scoli. Raportulii delegat. protoierea IOn Racanu No.
la chestiunile privitre la scot. Se volt cita a- 163.
celea, care dupa raporturT s'ati descoperitii a fi in- Pentru sclele din TipescI delegatula protoiereti
diferente pentru scolT. Se volt lauda acele ce 'I Z. Roducolatu prin rap. No. 275 esprima niulta-
at' implinit datoria. mirea ce ati avut vliend pentru anOia data citinda i
b) Dupa una asemenea Compte-rendu se volt scriind pe copiii sateniloril i numliranda dAs-
publica : tula de bine In modesta lor sag, , esprimandu T

www.digibuc.ro
 - f 20

dorinta asemenea soile se fiA immultite i tinute tesci cAte trei-deci lei pe lung, pentru vietuire in
in bond stare. rempult ocuptirei lui la sad, ;
Pentru sclele din GerAesci, Rush si Rachitenir, IV. Tempulti invetArei va fi , in annul curentd,
districtulti Romand, resultatuld esamenelord ail fostti de trei lunT ;
multdrnitorti , scdla din ItAchitenT are numal 6 e- V. Programuld invetarel va fi acelds aid annuluT
lev din causl c locuitorii flinc"' eatolici nu vorti Antein prirnard si practicil pedagogica.
trAmite copiii. Rap. delegat. protoiered No. 64. VI. Fia-care dasclilti. ce va fi petrecuta cursuld
La selele din Thcazti , districtuld Neamtului pe de la scla preparandald, othrAtfi la art. IV, pen-
lengti delegatuld protoiered G. Vasiliu ad asistat trn annuld cnrentd, va pate fi autorisatti a deschi-
Homiceanu prof. primarti din Petra ; pose- de ori -unde ard voi saki mns numaT pentru clasa
sorulti moiei D-lfi Comis. Vasiliu Zaharia at ha- I primari.
razitd premie carp scolare 4 stinjini lemne de VIII. In annuld urmtitord sclele preparandale
foca pentru saa primara din Petra. acum infiintate vorti preda materiile annului alti
Pentru scedele din Preutesci, Bogclinesci, Boria, 2-lea primard, i asa treptata , pe fig, ce annti (in
HArmAnesci si RadotescY, districtulti Suceava ad a- tmpulti ce prin speciale si annuale regulamentti se
sistatfi pe lengA protoieruld delegat si D-lord N. va determina de catre Ministerti), se vord complecta
Verdnu prof. priinarti si C. Cocea adjuntuld din scdlele cu tte clasele primare, i acea pedagogick
FAIticeni. Resultatutti InvetAtureI ad fostd multdmi- pentru ca dupe, und spaciu de patru anni se aibd
toril si respunde la scopulu inflintarei sclelorn terra und numgrfi chtd se pdte maT mare de Nye-
rap. comit. No. 40. tAtori elementart , putendu-se guvernuld chiard
La scla din HarmAneso. , mai alesti delegatulti One atunci folosi de cunoscintele annuale doben-
protoiereu G. Florescu prin rap. No. 158. a: eta dite de inscrisi ascultant! la mal sue' numite si
ct mare parte din pArintiT copiilord ail asistatil en din not infiintate scoli normal!. Acestd procesd-ver-
mult d. bucuril amid maT multe urtir1 guvernulut si bale se va aduce la cunoscinta consiliulu1 Ministri-
el la indemnarea ce li s'ad filcutd a trAniite copiil lord cu anume referatu.
la sal regulatd pentru folosulti ce ot av lo- Minisitru, Cogeilnicnu .
cuitorii all intempinatt cA de si ail indestull pia- No. 39,
1860, August6 12.
cere, drti nu potd o asemenea s'AntA datoriti a im-
plini , din causA cA sunt destuld de impoverati en
lucruld cAmpului si altele , In am de 'i vord da
copiii la invetaturA le lipsesce totd ajutorulti. ANESA No. 83.
Melidon. JURNALTI
Inchigiatu in t; dinta 8,4 din 26 Augusta , 1860.

Consiliuli Ministrilo rel.

ANESA No. 82.
LuAncld in privire referatulu Domnului Ministru
PRESCRIPT VERBALE ad-interim la Culte din 22 Augusta"' No. 9327 in
alAturare cu copia de pe procesult-verbale ce ati
SECTIUNEA. SCOLELORt.
relativti la infiintarea incd a patru scoli
preparandall menite a pregAti unti numerti pe ctti
Pe temeiulti votulul adunArei din sedinta din se pte inaT mare de InvetAtorI elementar1;
; se decide : Veopndd 'deslegarea ce se cere in privirea art.
I. De la 1. Septembre se vorti deschide patru III din acelti procesd-verbale, grin care se coprin-
scoli preparandale in politiile: BotoanY. Bacad, Te- de, ca de fiA care dascAlii de pe la bAserici sa se
cucid i Ismaild dde din cutiile sAtesci , ate treilleci lei pe lunk
IL La aceste scoll vorti fi chignap top dascAlil pentru vietuirea in tempuld ocuparei lui la sad,:
de pe la bAserici din districtele imprejurAtre Considernclii trebuinta infiintArei acestorti scoh ;
III. De fiA--care dascAlt, se va da din cutiile si- IncuviintzA :

www.digibuc.ro
 121

A se da de fin-care dascAlti eke treilleci le! pe ra sufere din causa el nu se potd gad' la inde-
lung din cutiile satesci pentru vietuirea in tern- na persne inzstrate cu cunoscinti speciale in
puld ocuparel lui la scla ; artea pedagogica, cc pentru und numdril indestuld
Domnuld Ministru ad intei iind la Culte, este in- de insemnatorid de scon elementare i primare, a-
sa rcinatti cu esecutare a acestuT jurnalt In intele- bia se gasesce pnd acum creata o scla pregati-
,

gere cu Ministruld interirelord, dupa ce se va do- Ore pentrn profesori in institutalu Vasilian din
bandi Domnsca incuviintare. Ial
Cog &nix& u In vederea acestul neajunst, snb-scrisuld all ce-
etc rutii i at capdtatd de la Camera cu ocasiunea
votarei budgetului , imputernicire a infiinta din an-
uniti curentd, patru (4) non! scoli pregatitre de
ANESA No. 83 bis. profesori elementari In BotoanT, Barad, Tecucit
i Ismail, dupa alaturatuld pro:ectti, la care sa fia
PR1NCIPATELE-UNITE chiina i toti dascalii de pe la baserici din dis-
trictele imprejuratre, dandu - se de adjutrid la
MOLDOVA I TERRA ROMANESCA vietuire iu cursulti petrecerei lord la sala cate 30
lei pe lung din cutiile sAtesci.
REFERAT DE LA
Asemenea disposip pen tru adjutoruld vietuirei
Ministerula Cultelorg qi ale Instructinnel Publice dascalilor la invetatura, subscrisuld at presentatt
in Moldova. i deliberarei Consiliului Ministrilord, care prin
jurnaluld din 26 Augustd contenitd, ad incuviin-
SEC TIUNEA S CO LEL oRtr
atti acelord 30 de lei pe luna din cutiile
Pe temeiuld votului Adunarei Elective, data cu sates&
ocasiunea votarei budgetului Ministerialui pe annulil Sub-scrisul deci, cu calutul respectd, refera Mariei
curentd 1860. Subscrisuld inchiaindd prescriptuld Vie a ceste msuri projectate pentru deschiderea
verbale, aicea alaturatd In copid, pentru infiintarea sclelord pregatitre , rugand-o sa biue voiscii a
inert a 4 soma preparandale menite a pregati unti le da Domnsca incuviiqare.
numrd pe dad se lake mai mare de invetatori Sectinnea sealelora din Minist. de Ala Inaltinael Vastre
Culte i Instruetiune Publica. plecatil servitoria.
elementari are onOre a pofti pre onor. Consilid
Cogalniceanu
ca intru dad 'Id privesce sa bine-voiesca a da cu- No. 11,326
venita deslegare. 1860 Septembre 19

Minister' Cultelora i ala Instructitmel Publice

ad-interim Cogdlniceanu
No. 9327, ANESA No. 84 (bis.)
he, 1860, Augusta 22.
NOI ALECSANDRU JOAN I
Cu mila 10 Dunznele i voi* Nationale
ANESA No. 84.
DOMNII
Pr 1ntiltate Dmne PRINCIPATELOO-UNITE

Lipsa de profesori este una din cele mal simtite MOLDOVA I TERRA ROMANESCA
neajunsuri pentru grabnica respandire a invataturel
La top de fat& i viitorT slinkate
pe o cale mai intinsA In sinulti natiuneL
Imultirea ae0mintelorti publice de invdtAturli Asupra raportului presentatt de D. Ministruld
1 mai et' sma a sclelord satesci, de care Orra nostru Secretard de Statd la departamentulfi Cul-
are atatea trebuinte, este in mare parte impiedi- telord i Instructiunei Publice.
cata prin lipse de profesori i adesea chiar in sc- Pe temeiuld votului adonArel pentru infiintarea
lele pnd acum de mai nainte infiiqate, inv'elatu- de patru scoli normale menite a pregati un nu-
16

www.digibuc.ro
 - 122
melt pre cdtd se pte mal mare de invldton e- larele destinate i earl va fi de trel miT lei pentru
lementarT. annuli' Antiii
Auld decretatii si decretdmil : Pentru Ismaild se va face invitare D. I Smcu.
Art. I. Scle le normale se volt infiinta in toc- Pentru Tecuciu Fe va publica concursu One la
rraT dupd, regulamentuld aldturatd pe lngd, mg 10 Octombre.
susil citatuld raportd aprobata de consiliulii Minis- Prefecturele respective vord fi invitate a publica
trilord prin jurnalulii din 26 Augusttl contenitil. projectulu scleloai normall prin tte satele, in-
Art II. Se va da din cutiile Wesel* ale 30 leT demnandil ca placard ate unuld din dascdli de pe
pe hind adjutord de fi, care dascld de pe la bd- la bsericT, srt se inscri Rentru cursulu normale,
sericiie districtelord, de unde vord fi chidmati la la care urmd, a se bucura de Inlesnirele prev
frecuentarea sclolord normal lute de projectd, si p in cari 'i vorti put asecu-
Art. III. Si de pe urind D-Iri Ministru nostru ra viitoruld lord avndu, a fi intrebuintatT ca pro-
Secretariii de Statd la Departamentuld Gultelort fesorT satesci cu tte beneficiile prevNute pentru
si alii Instructiunei Publice din Moldova, este au acsta
torisatd a pune in lucrare ordonanta de fatd. Dir. Minist. Alesandrescu Urechi.
Datu-saii In Domnsca nstr resedint. No. 102.
1860 Sempternbriu 25
luna Septembrid In , lile, anuld mntuirel u-
na miie optd sute sei-lec, rd alit DomnieT nstre
alti doilea in Principatele Unite.
ANESA Nr. 86.
Alecsandru _roan
Contra-Semnatil Minist. Cult. Instr. Publice Pr Inltate Dnine !
ad-interim Coganiceanu
Prin Domnsca Vstr ordonautd No. 11,327 a-
tl bine voitd a incuviinta Infiintarea de 4 scoli nor-
male pentru pregatirea de invttori stesci dupd,
ANESA No. 85. projectuld ce sub-scrisulu a avutil onre a ve pre-
senta pe temeiuld voturilord ad-hoe a camerel elec-
PRESCRIPT() VERBALE tive. Prin citatuld projectil una din ateste Roll
se statornice sce pentru Ismaild. In privire insil cd
SECTIUNEA SCOLELOR
de acolo s'a primitd sciinta cd intiint' .e't scLei
In vederea projectului pentru infiintarea sclelor normale va intempina una:i multe greutati si intr-
normal], sanctionatii en Domnsca ordonantd No.... Oiere, atd.tu din lipsa de profesore Wu si diu a-
Se decide: ceea, cti pucini dascitli satesci se ghsescu in acele
Sclele normall prevlute de citatuld projectu WO, earn s priimsca a se inscrie la asemenea
se vord deschide in cursuld lunei Octombre viitor s M.
in loculd sclelord primane de betl prin Ingriji Sub-scrisulu propune Mdrier-Tle , cu calutuld
rea i sub privighierea comitetului de inspectia res- respectd sd, bine-voiti a autorisa sti mutarea aces-
pectivd, cdrora se \ a comunica intocmai copid tei scoll normale de la Ismaild la Ptra , undo se
dupd elii. pott av inlesniri pentru grabnica ei infiintare.
Pentru annuli" acesta clasele normali se volt tin Divisiunea sclelord din Mi- Ald In'iltimel Vstre ple-
in rele libere a programului primariu si margi- nist rulu Cultelord i Ins- catd servd.
nirea lectimrlorii se lasd cu totulii la dispositiunea tructiunel Publice. roglnicau
profesorilort respectivi, eu acsta numaT e pro-
gamuld annulul I-iti primaril sd fill trecutil In ter- Capuld Sectiunel: lifelidon.
minuld prescristi de projectd. No. 13, 697.
18'60, Octombre 22.
Pentru lectiunile clue normale , se va face in-
vitare a se insrcina profesoril prhnari din naafi
i Botosani, urmAndii a li se plati jumtate din sa-

www.digibuc.ro
 123

ANESA No. 86 (bis.) 14,844, prin care i s'a pusti insrcinarea a preda
objectele regulate pentru scla de adulti ce
NO1 ALECSANDIUU IOAN I. infiintatri in acestd districtfi ; pregatindfi programa
Cu villa lui Dumnnedez7 de objecte i ImpdAirea relord pentru Cl. I. ce
vointa Nationale
urmll a se hicepe
de la 1 Decembre viltord,
MIMS o-dat cu acsta o presentezil in copitt, Domniei
PRINCIPATELORe-UN11E Vstre , cu adaugire cit pn5 ast54T s'ati inscrisd
MOLDOVA 1 TER RA ROMANEASCA in liste deschise do Comitetd, conformti oficiulta
La top de facia i viitori sankate
No. 14,844 , iudivilfl artati pe contra pagin ,
cu cari si procedezd catre inceperea cursului.
Asupra raportuld cu No. 13,697, presentatti de Doinnule Ministru, incredintieri despre
Donmulti Ministru Nostru, secretard de statil la devotamentuld i respectuld ce v conservti.
departamentuld Cultelorti i Instructinnei publice. Protesorti Primarti N Vicol.
Anm decretatd i decretmil :
Numek i preoumele dasei1i1ord inserip.
Art, I. hcuviintmd Strernutirea So:510 normale
din Ismailu in politia Ptra. 1) George Grigorid inscristi la 28 Noembre, das-
Art. II. i celd de pe urma Domnuld Mini dad din Submbia Precista t. Ptra.
strulti nobtru Secretarti de statti ad-interim la De- 2) Constantin Gosanu inscrist la 28 Noembre
partamentuld Cultelorti i alti Instructiund publice Dascld la bserica Catedral din Ptra.
din Moldova este autolisatti pentru aplicarea ordo- 3) Ioan Bonceacu diaconil, inscrisd la 29 Noem-
nantei de facia. bre. Cantretd la biserica din Satuld Drnna.
Datu-s'ati in Domnsca Nstra resedint Iaii
No. 163
in anulu mantuireY una miie optti sute ese-OecT, luna
Ptra, 30 Noembre 1860.
Noembriu in 5 vile ; rd al Domniel NOstre ald
doilea in Principatele-Unite.
Alecsandru Ioan.
Contra semnatu Ministru ANESA No. 87 (bis.)
Secretarri de statti adinterim
la Departamentuln Culteloril Sciin(ele:
alti Instructiunel Publice.
No. 13608. Coglniceanu. Ce se propund la clasa L de adulti in trei ltmi
a annultil curentd, incepatre de la 1, Dccembre
Onorabile Ministerii de Culte i Instructia.
1860 i cspirate la finitulti lunel Februariu 1861.
La scla normal de aicea, nu s'ati presentatt a) Din linaba roman& cunscerea literelorti , im-
mai multd de unuld, din satulti Diesel acestu ti- ptirtirea silabirea , citirea, cunoscinti practice
nutd , numitd Costache fluid Dascalului Pavel de din gramatica romn, i mal cu smit din Orto-
acolo. grafia.
Primirea lu a fostil la 3 Noembrid. Se crede, b) Din limba latinil cumiscerea literelorti, silabi-
cA publicatia prin Monitorti n'a fostii destul. rea i citirea.
Onorabilulu Ministerti bine-vosc a o repeta, c) Din aritmetica: Numrarea i cele patru spe-
(MCA va gsi de cuviintil. cie a numerelorti intregi, cu diferite probleme apli-
C, Platon. cate, la vita practicti.
No. 116. Baeau 15 Noembriu 1860.
d) Din istoria Natural : imprtirea functiilorti
naturali.
ANESA No. 87. e) Din geografi : Cunosciute practice despre
terrile Daciel, i mai multd despre principatele-
Domnule Ministru! unite ale Romnilord, i imprt,irea lord in districte.
Sub - semnatuld, profesore primariti aid sclel f) Din religiune : Citirea Evangeliel.
publice din targulti Ptra , onfornifi oficinle No

www.digibuc.ro
 124

Programa pentru impartirea orelora pe lilele SapIamanii

111 ,1111
Orele de diminfa Orele dupls. ameadi

Luni . . 11-12 Caligrafia 4-5 Aritmetica

Mary . . 11 12 Citirea la Monitord etc. 4 5 Limba RomAna
Miercue . 11-12 Caligrafia 4 5 Aritmetica
Jol 11-12 Citirea la Evangelia . 4-5 Limba Romani
Vin eel . . 11-12 Caligrafia 45 Limba Latina
SAmbItA . 11 12 Citirea la diverse call scolare . 4-5 Geografia
Dumnica . 11 12 Limba romna cu Ist. Naturale. 4-5

ANESA No. 88. s'aA i tinut6 esamenele ; ins la Cordarenl n'ad

fostd nimenea altuld a WA de subscrisulti i
Domnule Ministrul
Profesord ; ra. la Paltinili at asistatti atitti
La classa de adult! pe langa individil insemnati D-lii Profesord catd i sAntia sa Protoiereuld des-
prin Raportd Ne. 163 din 30 Noembre trecutt partirei a doua, precum i cate-va persOne parti-
inscrisd tnc, pein astadi in lista pregatiti culate intemplAtorid venite acolo. Ma dar sta-
pentru esamen , i numitl pe contra pagina , care rea materiala i morale, in care se gAsescd aceste
frecuentase regulatd , class dandu-li-se i crile scoll este in urmatoriuld modii :
necesarie. Pentru scla din CordarenT
Domnule Ministru, incredintarea despre A. Starea material& Incaperile acestel scoll sunt
devotamentuld i respectuld ce conservti. nisce case pr6ste acoperite cu paie, dintre a cariea
Profesora Primar, N. Vicol. odM una se ocupit de sal i una de D-It pro -
No. 168.
Ptra, 1860 Decerabre 12. fesord ; 6.1 celelaite, care suntil totl sub unft aco-
peremntil i totd intr'o sala sunt ocupate de bu-
cAtAria D-lul Profesord, slugi i pasen tu citil
ANESA No. 89. chiard in timpuld tinerel esamenulul se audiad cele
ON. DEPARTAMENTV DE CULTE I INSTRUCTIUNE
mal marl vuete ca intre slugT i paserl. In Min-
PUBLICA. tru MO, mobilisatia sc6lel se ctprinde din done
band, care aril trebui sporite nicarll la se , o
konomula Constandin Butuirnu. tabela cu picirele el fara lustru, in cAtd cu gred,
Raportil se p6te ved6 ce se scrie pe densa i o simpla masa
Subscrisuld primindd oficia On. Ministerit No. fart catedra, care din preunit cu marl rlopolelfi (d
4678 prin care i s'ad pust insarcivarea de a a- cit nu i unb ornicd de pArete) se socotd de neaperat.
sista ca delegatii din partei la esamenele publice B. Starea moral& La acsta avendd in privire
pentru semestrulti II-lea a sclelorti Wesel din a tempulti, pe dada s'ad infiintatd, grelele impregiu-
cestd districtii Dorohol. In conformitate intrunin- riirl in care se gAsesce i neregulata urmare a sco-
duse cu Domnil membril al Inspectiei, dupli inte- larilorti la clasa din causa nevoilord parintilord lord
legerea avuta prin jurnaluld inchinatil s'ad ficsata subscrisuld e Oita de a dice din parte'l ea pentru
dilele de esamene in urmatoruld modd adeca diva sine este incantatre i a nunne Profesord
de 6 Iulie peutru scla din satuld Cordarenil i at doveditd cii posedza o metoda din cele mal
diva din 8 Iu:ie pentru aceea din satulti Paltiniului nimerite pentru a preda invetaturele pentru ince-
dupA care la numitele dile paOndd la fata loculul, carl abia ell ad pArasitd pluguld ea tte

www.digibuc.ro
 - 125
celelalte brutalitati. De asemenea ca i a cele ne- tinu Vasiliu ad desvelit adeveruld, ci cele mal
vinovate mldite sunt de pretuitti i de admiratt stralucite talente stati lipsei de luminc,
ale ved arOendti en doruld spre lumina a tinti respundendu la intrebri ca de gradulti normel 1-id
cu celd mai yid interesa la cele ce li se spune, i pe care subscrisuld nu-ki pte da uitaril.
dovda la acsta se presentz in originalt CatP- In scurtti, ca se, descrit mal acuratd i mai Minn-
logult i programulti semestralt avisata celd an- ritorid starea morale a acestorti scoll me void mar-
teid de D-111 Profesorfi i de subscrisulfi, din care gini a ruga pe On. Ministeriu, ca sa bine-voise
On. Ministerid bine- voindd a observa notele a - a 1nriuri dupa cum va socoti mai nimeritd spre a
se dintre scolaril inscrii in elti i a nume : a lui se inlatura tte lipsele i tte pedecile vedute i
Apostotuild Constantin , Pavelesculti Constantind, neprevedute , infiintandu se i sustinendu-se sclele
Srbuld Dimitrie, Serbula Theodor, Serbuld Nico- stesel, siguruld medlecti prin care natia i On-
lae i Cristenul George, credd ca se va incredinta vernuld va put av tn viitorid barbatii progresului
de adeverd, pentru ca se selari buni inteo sc- in ori care sectia din intrga mesa a poporulul,
la numai dad o sperant magulitre penteu natie cad celti neiertatd pecatt ard fi ea frumsa
i Guvernti i prin urmare va bine-voi a regula ti- tulpina a Rom niel sA remAia ca pea arum nea-
parirea i trameterea cartilord preset ise de regula- jutata in desvelirea, crescerea i rodirea mladite-
menttl. de care urmza neaparata trebuinta. lord ei a eelord de jog' ea a celord din meOlocd i
Odd, cam& ea de o potriva i cu unuld i ace-
laiti sued le hranesce. Strgase drt odata, a-
Pentru saga din Paltiniti. cele propunerl, prin care unit din meni (nu din
A. Starea material& Aicea subscrisuld ad a- Romani) se silescil a sustin in intunereculd celfi
vutt prilegiuld a se incredinta ca, dupg, proverbul mai din a fela pe cea mai mare parte a Natiel,
nostru singele in apil nu se preface ;" pentru c. ca adeca tinerii cei ce inveta catt de pucina, car-
profesord, fiincld romand, s'at pututti as- te aspirzi numai i numai 1a serviciurl Guverna-
cepta acsta. Aa drti casele ce stint de zidd pe mentak i nu s'ar intree la agricultura pamntu-
temelia de ptra facute din nod lnga baserica, a- lui prineipale a bogatiei Ord, cati dupa esperi-
coperite cu indrile tencuite, varuite i podite pe enta fcuta. desvalindule, ca dignitatea ori cavil
josd cu scanduri, avenIti patru ockil cu salitia, se patriotd se chiama, la timpt i &pa brazda plu-
pte socoti multamitre , de insa, lipsurile ce la gultff ca i din palatuld magnatulul pe vinovati
ea se gasescd se volt implini i anume : o ta- copii ai acestord doue scoll 'ad doveditti, el el in-
bell lustruith negru cu picirele ei , o cadedra, zestrza numai de lumina rd la aceld felid de I i-
unti clopoteld i vr'o done bance pe lenga acele surf nici gandescd pea acumt.
patru ce sunt pne in graditura ogradii i und bor- Totti srre deplinirea susti citatei oficii prin care
deid pentru bucaiaria (dka nu i mid ornic de suntu obligatd a supune socotintele, ce au desveli
parete) din care pe unele tot D-111 Prof. ad are- de cuviinta in scopuld ltiiel i imbunatatirel me-
tatil dorinta de a le infiinta. dilcelorti de invetatura satsca, Onoratuld Minis-
B. Starea morale. Ac6sta s'ad gasit t. ca terid este rogatt a eonsidera i urmatrele : Aieca
la cea din Cordareni i totd cu impregiurarile des- libertatea timpului, ea i a persnei se soc6te prin-
erise acolo, dupa cum ira1 se va incredinta On. cipala conditia ; dupa, aceea religia , care este" su-
Ministeri bine-voindd a observa Cataloguld avi- fletulti natiilorfi i pe care poporuld de josti din-
sato de Did Profesord i de subscrisuki, care o, tre tte credintele sle o are cea mal principale
data i cu programuld materiilord paradasite cu in aceste scoli satesci, unde este de combatutti cele
supunere se pi'esentzl i cu adaugire ea einci niai multe superstitil sa, se pred de MO und a.
dintre scolarii inscrii in elti i a nume : Popes. techetn, fata basericesca, carele fiinda i preotd de
ea Stefan, Costm Vasiliu, Copzanu Theodor, Cons- parochia, ce ou va put face ? Ctti de nimeritfi
tantinescu George qi Marcanu Visarion dovedescd i progresivd ar fi de aseminea. cOneld acsta me-
atatd meritulti D-lui Profesorti, (10 nezdarni- aura va fi aplicata i pe fa selele primari, do prin
cia intreprinderei acestia, era mai cu sem Cos- politiele, la care esista

www.digibuc.ro

Pe Ingii acestea frte fo1osito1 ard fi de a se
visita acestea scoli mai dest de cgtra re call de-
legap ai Onor. Miuisteri, cari ptrunsi de salt-
tenia acestui principil atat de mantuitord (de sco-
puld sclelor sittesci), prin ale lord suaturi sa-i Inca
ragieze atatd spre invettura chat si spre
cisarea de ori ce condipa onesta a vietuirm in si-
nuld natiet si a patriet lord, ferindul de ambitiu-
pile functiilorii la care trebue sit remai a fi
map nunmi de mrite st trebuinte In timpalt cu-
venit, ra nu a dispera pentru ele. Totd nein-
Murata necesitate se socte i aceea c In v'itorid
premiele sa fia reversate i pe la acele scoli de
i nu In nisce mari costuri, dra totusi se se v0
de cetra scolari c Guvernuld pretuesce si res-
pltesce meritele in crephturile muntiloril de art
fi. De aseminea ca s. se petrugla el (scolariD
despre 4,1cveruliT dignittii muncitoruluT onestu, ca
i de a orT earth' cetatnil. Incaperile sc6lelord sh,
fi Incungiurate de cate o grdina pe catd se va
put mai intinsh, in carea orele de recreatia se le in-
trebuinteze ca in distractia fisica, semenandd nisce
floricele din acele ma! de folosd shatitatii omalui,
nisce verdeturi de acele pentru mncare i din ce-
reale dte ceva pentru ca odat cu cultura inte-
lectuale s simta si gustuld agriculture si prin ur
mare se. le Pt disvli catd de pucint cunoscinta
culturet in cerculd viitorel lord indeletniciri, pentru
ca cu cat uurintit nu Invta and eopilii ascal-
tandti povestile ? de aseminea cu aceeasi volt put
deprinde atatd regulele semenitturelord citti si a
cultivirei lord La acsta subscrisuld si ad memo-
ca and mfIlilocd snitorit ard fi ca area-
dasuld, ce s'arn cart de cgtre On. Ministerit spre
tinerea a t urateniet st a altorii necesitap a scolel
se fia, alesil dintre cei mal cu sciinta de grildinarie
casnich, pentru ca D-lit Profesort e4flicndil, Late
ceva despre natura plantelord, in chipuld unord is-
torisiti aceld rendaii sa le arte : candti se s-
mn cutare semntit, cndd se resadesce cutare
planta, candii se privesce, cum trebue sa se ra-
rsc etc. i asa odata cu prophirea In invta
turn. nu numai nu se instreinza dcla agricultur
pentru ca in urm sh o socta de dejositre, drd
Inca mergndu acasa nu li se pare strina agri-
cultura pArintilord lorg i prin urmare cu dorinta
de a militia se I aduc a lucra vrendd se arte eh
ei sciu mai bine. Pentru c tinerii fil ai Rom A-
www.digibuc.ro
126
nilord se nu rmaie Wit cunoscinta topografica a
terril lo..ti subscrisuld socte de neaparatd a se
tramite pe la fill care scla satsca i ate o char-
ta speciale a eniloi unite, pentru ca, candt D-lii
Profesord sti le arte cate unit targfi ski satd,
istorisindule despre vitejile stramosilord nostri se-
verite pe la acele punturi. In st'ersitd subscri-
suit' espunndd a sle cunoscinte In clfpuld mai
slat descrisd vine a raga pe Onoratuld Ministerid
de a-i ierta, dca o umbra de protectia a sa este
arangiata in acestd modt disformatd, cad princi
puld sett a fostii numai de a corespunde dupa pu-
tint& i dorinta la indatorirea ce i s'ail pusd, 1 pe
care cu cea rnai via multdmire s'ad priimitti, so-
cotinduse fericld, cli. va fi priimit ca fileriuld ve-
duve aruncatd in vistieria patriei sle.
No. 2 0
1859 Augustfi 9.
Dorohoiu
ANESA No. 90.
INSTRUCTIUM RELATIVE
LA
PLIED/UREA DIFERITELOR OMECTE
despre
PROGRAMUL SOU LOR PRIMARE I SITESCI.
I.
Instructia Inorald
Instructiunea morala resulta din totuld ideelonil
care preL11 la directiunea tine scoli, din sfatui-
rile i ese atplele mag tralul, mai multd de ch,t
din lectiuni spectile. Cum e magistruld asa e si
scla, thee and adagit francesd, Intelegandd ca spre
a face se se desvhlsca simtimntuld datoriel in seg
le, sh se purifice i sa se Inalte instinctele trebue
mal Auteld ca acestea t6te ce fie realisate in in-
sa1 magistr
Instrucpunea morala este stransd legata de ins-
tructiunea religisa. Dca cea d'intiu formza pre
orn, cea de a doua fot ink& pre crestind, si de
la infiintarea crestinismului pre lume , nescine na
este omii dupreputerea cuvntului de clad ea con-
ditjunea de a fi cresting. De acea i legea pen-
tru instrucfmnea publica, la cap. II, sect. I, lit. A,
 - 127 -
Oice In 14, cn, scopulg scleloril elementare este esercitig ald memoriel. Observatiile morale si so-
de a forma pe lngn gospodarT bunl si menT cu dale ce ard put decurge din dognie; magistrulg
frica luT Dumnezeg" de aceea la 14. se pune le va esplica cu esemple reale, ferinduse insn, pu-
religia in fruntea tuturort invetaturilorg. Trebuesce rurea de a intrebuinta In esemple penti u moral
dern ca totI scolariI si de ori ce verstn, se ascul- vre'o fapta suii vreo vorba de a le parintilorg
te invetaturile religise, fiindu acsta unulg din o- afra numai candil acesfea aril fi de
biectele ne-inlaturatg oblign,toriy ale programului, laud.
NurnaT singurl scolaril din satele catolice nu vorg La nredaiea testamentului nog magistrulg va
fi obligatI de acsta la orele in care s'ar5 preda intrebuinta iersT istorisirea, pre lnga citirea fap-
religia ortodos ; totusT, de la acestia magistrulti teT in insnT Evangeli. Acst inetodit va nave
va trebai se cat ade%erinti doveditre c 'I fac diferite intrebri si respunsurT intro magistru si
catehismulg la preotulg Insnrcinatg cu 'Astoria suf scolari cari voru ficsa invetatura mal adtincil in
fletsc a comuneT catolice. mintea acelorg din urinn. MaT ea smh magistral
In predarea religieT, magistrulg nu va lutrebuin- va prega(i in cursulti septemneT pre scolarT ea sn,
ta alte carp de cht5 acele autorisate de guverng scie bine citi Evangelia DomineceT aceleT septemnT,
La invetarea rugacianelorg in clasa I, va av In cad' astg-felti invettura are o imediatn. aplicare,
privire de a nu Visa nici o vorba grea sag noua ce satisface pre printI si pre scolarT.
pentru scolarT fail de esplicare, de asemenea va
opri recitarea loft cu tong cntittorig. II.
La predarea testamentulul vechig prescurtfi In Citirea.
clasa II magistruld trebue se aibn, In vedere de a o
face pururea sub forma de istorisire. 0 istorisire Silabirea nu este cea maT lesnicisn, lectiune a
bine flicut este mal potrivit de WA cetirea u- until bung invetatorg. De la metda ce Intrebuesce
nei chili; ea WO curiositatea i nace intrebarl in cele ntig lectiuni, spendurn, progresulg scola-
cari tinu copii deteptI. Magistruld va lua, una du- rilorg i desceptarea interesuluI lorg catre hive-
pre alta, de obiectu istorisirilord sle epocele cele ttur.
mail ale istorieT shnte, rusumate acestea In re-care Stint obicinuite done metdde de silabire :
numern de personage principale : Adamil i Eva, 1) Metda prin care cuvntulg se imparte in
Noe, Avramil, Isacu, Iacovil, Tosefil, etc. Ast-felin silabire : in-ve-ta-tu-rn ;
de nume permitg de a impl mintea copiiloril cu 2) Metoda silabirei literare. In sistema asta de
faptele cele mai insemnate i maT Induioitre si de pe urmn, cuvntulti nu se desparte in silabe, ci se
a se trage din fin-care din acestea fapte invet- inirn fin-care consona cu sunete ne-articulate : I,
tun potrivite cu scolarit. Ca re marele evenimen- nn, vv, tt, tt, u, rr,
te ale poporaluT Dumneqed se alipescil trsu- Ministeriulg nu crede necesariii a cere pentru
rde insemnate a le acelora a poprelorg vecine ; acum aplicarea uneia sal a alteia metde, lsnd'o
magistrulii ins s se fersc de anienuntimi cu in chipzuirea invettoriloi
care s'arg inarca zadarnicu mintea scolarilorg Se va evita de ori-ce Invetfitorg, ca de o datut
Istoria ce trebue se le presenteze. s nu fin, dedatn, ca invtatura cunscerei literelorn, sn, se alit de
de cuvinte i de nomenclaturT! ce istoria vi si la scolari i curniscerea consnelorti, a vocalelorg,
simtita pre care copilulg o vede, asa licndg, Am- a imprtiriloril de prisos i ne intelese de mintele
blndri din'aintea ochilorg minth sle. In clasa III, fragete ale copiiloril, ce se dag literilorg numin-
magistrulg are de a preda catehismulg mica si tes- dale : labiale, dintale, guturale, etc.
tamentulg nog. Una din cele maI de capetenie ingrijirT a hive-
In privirea catehismulul se observ ch" magistrul ttoriului va fi de a tine pururea escitat curiosi-
trebue se se fersa de a intra In desvelirT dog- tatea scolarilorg, si dorinta de a merr mai depar-
matice ce n'arg put fi Intelese de seolarT, ba chiar te. Spre acestg scopil at gsitfi de
pOte adese aril aduce maT mare nedumerire si in cuviint a face pentru cercurl, tablne inchise, care
doiln, In juna long minte. Catehismulg este i un- sit cuprind alfabetulg si esercitiele de silabire,

www.digibuc.ro
 - 128
numal dad proportiune cu micortatea degetelord lord, Aces-
insit ast-fele in cAtti desfdiurAnclu-se
pre o lectiune &art necesita, ce nasce in rnintea trt manie are in convenientuld. pe lAnge alte multe,
scolarilord curiositatea de a sci ce cuprinde table- de a deprinde pe scolari s. apese asupra condemn-
ulu mal in intru. AternA deci de la abilitatea i lui, i s, dee prin urmare scrisrel unit caracterd
in enagearea inveltoi ului rnantinerea curiositAiel e- de greutate de care cu red se pail desve;a. Se
levilord. Acest curiositate, bine condus, va fi sor va incepe ea modele de scrisere de mililoce, de
gintea unui repede progresd ; se va feri insd in. chid milimetre, apol de scrisre mare de mid cen-
vetAtoruld de a o pre satisface i ierA1 prin o timetru 1 se va cabal. treptate pea la scrialrea
pre man escitare a o schimba in impacientd A- cea find de dou nnlimetre. Pururea BA scolariT
cesta in curndd aril ucide profitabila curiusitate. vorti fi esercitatt alternativd la scrisrea cea mare
Dupd ce bc ol a r u Iti incepe a citi cu lesnire, in- din preund en cea find
vetatoruld va axe in de aprepe privire done lu- Magistril trebue se Inv* pe scolari o scrisre
cruri: curentit , lesnicise, 1 lAmurit Scopuld lord nu
a) De a deprinde pre scolari a citi in tonuld este de a face profesorT de caligrafie. ci bun! scri-
conversAciunel, corigindii acelii tout monotond i itorl curentj. De aceea nu trebue se perdd tern -
bazditord, care se aude din nenorocire acumn in pule scolarilord punndui sd se I upte cu trAsAturi
tte sclele, bizare, cu dificultati caligrafice afarit numai deed
b) De a deprinde pre scolari se-'i de lmurit. ard descoperi vre'unti deosebitit talentd i plecare
socotell de bite cuvintele i de Vote cugeterile. a until' scolard eltre acestA artA.
Pentru acesta, dupd ce se va fi citirti o paginl, Se va mai observa incit el magistrii in mode-
magistruld sit o recitescd i el cu pronunciarea, Iurile de caligrafie, ce dad scolarilort, trebue se
tonulul i inflesiunilord de voce cuvenite ; apol va dee cuget rI utile. sententii din Sf Scripturd spre
adresa intreberi asupra intelesuluI cutdreia vorbe, a contribui i la acestA ocasiune la educatienea
asupra cutdreia sed cutreia vorbe, asupra cute- morale. Dupe. ce scolarii said cu Iesnire, e bine
reia espi esiuni; va da desvelirile necesare la cutare de al deprinde se copieze contracte, petitiuni, me-
i cutare idei particularminte interesndA. Eserci- moriale, facturi, spre al' deprinde cu densele. Ni-
Vuld citirei va pute da ocasiunile cele mal favo ce asemene esercitil yore face se Melegtt pArintii
rabile pentru desvelirea sentimentelord morali, re- copiilort, utilitatea nemeOilocith O. practicA a Li -
ligise i inteleptuale ale elevilorti. ve0.turel,
Citirea romAnd va trebui s se face cu totti In interesulti progresului in scrisere, atenfiunea
soiuld de caractere cirile sed i latine, cAtd i pe magistrilort nu trebue se lipsescA i asupra caete-
facsimile de manu-scrise veclii i noue. lord scolarilord. Caetele jcit tine role importantd
Citirea !aline se va face pururea dupd pronun- in economia seek!. Chipuld cu care suntd pAstrate
teciunea Italiand i pururea se va atrage pre cite este, slice D. Ranh., o dovedd de starea morale a
mai multd atentiunea scolarilort asupra asemend- mid clase. De vei vede fol mngite de negrellt
rilord celord mai lesuicise ale limbeT cu acea pagine ne terminate see rupte, fir sigurd cgs al a
rominA. face cu scolari rei i cu und magistru WA de pri-
vigiere i de zeld.
III. Merimea caeteloril contribue mild la a lore ti-
Scriere a. nere. Cele pre grse e cu neputinti se le tinit
scolaruld cutare cite trei set patru lull! de Pe.
M'etoda recomandat pentru citire se va adopta Cele pre lung! tot strica snetqii scolarilore, ne-
cu putin modificare i pentru scriere. Cele d'Anteie voindul se se plece multe asupra mesa, i sA ieie
leqiuni de scrisre obicinuioti se ie pe nisiptt ; a- prin urmare o puseciune impedecittre organelord
cestA metod insd nu este frte de recomendate ; respirdciunei lord i ale mistuirel. Pe lenge acestea
no! preferdmil usuld placelort de par/ scolaruld, obasitt inainte de a fi scristi jumetate
Trebue ca magistruld sA se ferescA de a da pen- din fata caetului celui mare, pururea scrie mal cu
tru model litere de o inAyme cu totulti in dis- pucind ingrigire i folosd remA4a paginel, in rite

www.digibuc.ro
 --- 129
pe catt catigase in cele d'antiti Dui! a le eT, pe compune corectil o frasa. Dietarile graduate en
atata perde in cele de pe urn& intelegenta, analisate in puntult de vedere aid i-
Uniformitatea caetelord este una din conditiile deilort, altt intelesulul cuvintelord, MA vtografieI ,
bund lord tined. Ministeruld afi regulatt facerea dictelele avnda de obiectd o fapta de istorie na-
de caete liniate, ecsacte i taiate, care von facetionalii, deschiderea und descoperirl industriale. o
pe scolarI i mugistrii sit catige in timpti i efti-
scrisre de familie, unit contractd ea adeverint :
natate. Acesta este fundamentula invetaturel und limbi in
Fia-care scolarti trebue sa-I aiba in caetuld sclele primare i satesd. Acsta invtatura merge
.

Oa hartie sugtre, fiinda cu totula oprita intre- alaturea en acea a citirel i a scrieril. 0 data cu
buintarea de nasipd, cenuse a. citirea, magistruld esercita mintea scolarilort sub
0 data cu scrisrea cu litere, scolaril von fi tte formele i o deprinde, esplicindii cuvintele ea
deprin1 en slove. tte resursele gramaticd. Invtandd pre scolarI scri-
erea, magistrula are ocasiune de a'l arta tte de-
ficultAtile ortografice In orI-ce sc6111 bine dirsit
IV. citirea i studiula limbeI 'bleep simultaned , se
Limba Ito m it n, cl. complecta i se ajuta reciprocd.
Copil trebue se N. deprinY a'l da socotla la-
Studiuld limbel este necontestabild din cele mat' murita de regulele, care in usuld illnicii le volt
insemnate. Dra nu trebue cAtre nice scolari in- fi invtata, ca apd singurI sit scrie acele regule
ceptorT a se face parada de ciinta filologica i inteund caeta speciald. Ast-fela, sub controluld
a'i impovra en definitiunl metafisice i regule ab- i Indreptrile magistruld, scolaril. 'I* vord forma
stracte, cad acestea sa numal se vord invta pe cu placere gramatica lord i nu vord lita In vii-
derostd i fart folosa sd 11 vord face de a uri torme preceptele a carora formula e inil ad a-
asemenea* studid. Ilat-os
Tota copilulti aduce cii sine in scla educatiunea Potrivirile cele maI elementare intre dechinaciu-
practica a principielort limbeT. Magistruld nu are nile, conjugleiunele, limbel romane en latina,
deti alta obligaciune, de cata de a-ld face sail dee maT alesti in cata privesce temeiuld scrierd cu li-
sma rationala, de aceea ce acesta cie din deprin- tere latine, pe catt mal practica se volt arta
dere i repetza machinalmentre. scolarii in clasele mal de sust.
Se va pune deci scolarulti inceptora sa ci-
tsca; o frasa lamuritA, simpl, esprimndii o 'Mee V.
st o fapta. Dupa ce ad citita frasa, magistrula Aritmetica
se va consulta de aa intelesti scolaralti sensula i
vah5rea cuvintelorti ce o compunti; apol i se va Numerares, antiulti principa ala socotelelora es-
esplica roluld ce fia-care din aceste cuvinte jca in te aceea care trebue maI cu deosebire sa atraga
constructiune. Dupa aceea scolarula va copia fra- srguinta magistruld. Nu-e de agiunsti, ca scolarul
sa: ast-feld va fi facuta de o data mitt esercitid sa scie scrie mecanica cift:e 6, 9 ..., trebue inca
de logica i)ractica i ulna de ortografie : magistrul sa AA, o idee %mural despre formarea numerelor.
ntl Vag invtatti ex oficio gramatica, dril an Acsta cu lesnire se va put face prin esplicarile
introdusti In mintea scolartlora unil ird de notiunI ce se pota da en unit boulier-compteur. Trebue
utile facnda anahsuta celd me deteptatora inte- a se insista asupra principuld fundamentalti ala
ligente, fat% de a o incarca cu formule abstracte. numerrel; a se insista asupra multiplicaciunel i
Invatarea gramaticd pe derosta, este cu totuld de- a divisiund prin schimbarea virgaleI, a se arta
feetns. lamuritd moduld cum se formza fractiunile Oeci-
Esplicatiunile magistruld trebue sa fie pentrn male ; a na lase ne intelegere asupra principold
scolari cea ma! buna gramaticii, pentru cunocinta logica ald fia-caria din acele patrt: regule, 1 pen-
principalelora regule i a modestelord notiunl de tru acsta magistruld se va servi cu numere tOrte
sintasi , care vora pune pe elevd in stare de a mid, chiantandd de a pururea simtirile in ajutorul
17

www.digibuc.ro
 130

inteligentel. t puntulit asupra cruia trebue s se tole pondurl si mAsuri , pentru ca magi'stril O. nu
concerteze tte anevointele perserverate a le magis- se mrginsed. 'numai in teoretica esplicare a (led-
trului. malelord , ci mai alest se insiste la necontenita
Asa, basa fiindd pus , remAsita va fi frte les- lord aplicare catre aceste m6suri i greutAti.
nicisA de intelesil pentru scolari. Ca o urmare a studiulul aritmeticel programele
In esercitiile de calculi" si mai alesii de calcule sclelord elementare i primare admitt predarea
orale, care trebue sh se repeteze adesea, de si nu desemnulul cu mn. liberA i liniar, esecutatii prin
In pr multil tempi magistruld va trebui sA nu se problemele geometriel aplicate.
arte nici o-dat supratd de greslele sd nedu- Desemnuld liniart este unit me(lilocd nemeritt de
meririle scolarului 0 miscare de IBM-lie, unit zim- desveire a faculttel priceperei si wit ajutord nea-
betii sd o observare ironicA , pott sA, discurageze pAratd aid mai multord ramuri de 1nv6tAturi. Se
pe unit copild ori cu ct de bun van* va incepe cu simple linii geometrice , apoi treptata
Pururea In predarea aritmeticei magistruld va se va psi la obiectele usuale, la machinT, la unelte,
glisi unit ine(lilocii seriost de educatiune ; subiec- hArg, mapamunde etc. Ceea ce s'a visti deSpre stu-
tele problemelort le va alege din tte imprejurArile diuld caligrafiel se va (lice si magistru nu as-
Tietel : fapte de economia domestick ruraltt i indus- pire a face artisti in sclele elementare si prima-
trialk cestiuni relative la igiena si morala practick re, ci si'i mArginscA inv6tAtura desemnului la ace-
Unii celebru Institutord, Girarda, dice: c prin ea ce este utild in esersiciuld profesinnelord manuale
rne(liloculd unul sird de probleme bine alese, Arit- precum si In perspectiva introducerel In sclele s-
metica pOte- devini pentru locuitori , o adevratA tesci a invelAturei arPAntagiului, WE' de necesarA
scl de logicA popukr i de bund sinatti practicil, fiA-cdrui locuitorii.
aplicat la tte trebuintele, la tte datori*le, la
tte relatiunile esistentel kril. Punndd in ivitA VI. .

raporturile cele mat* multit s mai pucin apa-

rente, mai mult e mai pucind indepArtate, care Geo y rafi a.
unele efecte ctr A. causele lord primitive , ea In predarea Geografiel ca si in aceea a ori-cti-
pte servi de o parte la restatornicirea si yspn reia sciinT, trebue a merge de la cunoscutd. E-
direa adevrurilord i a practicilord utile, clrli ne- levii &it voril incepe prin dispositia planului sc6-
gligiate sad necunoscute. One' acum ; de all/ parte lei, alit cutei ei, observndd dimensiunele propor-
pentru de a combate, prin evidenta faptelord si a tionale dicta* respectivA a obiectelord in asa
tifrelord care se rostesck rAtAcirile si prejudetele modd ei von) fi fAcutii o cbart.
populare cele mai dAunAtre si* mai respindite. De la charta scla se volil conduce la acea a
Magistruld pururea In problemele Ce dA se va satulul, a plasel, a districtului, a tera intregi. A-
sui nu numal de a le alege potrivite et' conditiile tuna este momentuld de a presenta chArg gene-
vietei ci incA cifrele care enunt eltimi, rale i mapemunde, In care ei, in(lstrati de cunos-
calitati, pretd de objecte, ce infAciszA ctti se pte cinti preliminare i purcedndt de la satuld sti
mat* multd valori reale. DcA d. e. chila de grMI politia lord lea de la unit centru comund, volt
-se vinde cu trei galbini magistruld in problemele face cAl6toril interesante i fruct6se.
tce d s. nu o punA cu altui prep. Ministeriuld I propune, treptatd cu me(lilcele,
0 dupe urmA i Mite important, observare ce a acoperi pAretii sctelor de chrti, car! volt fa-
ministeralii are de fAcutt In privirea studiului a-- cilita multd predarea geografiel.
ritmetica, este relativA la sistemuld metricii. In a- Vote espliciciunele relatiire la meridiand, la lon-
junulii promulgarei unei legi care s, introducA i gitudine si la latitudine, la forma pmktului si
In principate acestii istm rationald , ministeruld miscarea sa Inprejuruld srelui, gseszt In acestd
sci Indestulii recomanda D-nilor magistril tea sistemil locultt lord naturalli ; ele nu constituA o
ftiai mare serguint pentru desvlirea cAtit mai mult invtturA abstracta i numai speculativa, ci und
a prtei din aritmeticA relativA la aceatt sistem. sirti de notiuni a cArora aplecare constant vord
Se vord trAmite de fi-ce scl modele de diferi- da necontenite dove(11 de utilitate,

www.digibuc.ro
 131

Magistrult nu va gresi (Ma va esercita pre sco- Inspitimenta memoria tinerilort scolarT cu teorii
laril din clasele uncle se predi desemnulfi la for- nesfdriite, relative la acst sciinta Scopult in-
mare'a pe de rostt de chartl. troducerel .in scoli a acestei scatl este cu totult
practict, este spre a se face ca o arm In contra
. VII. superstitiunelort, din nendocire asa de respandite
Istoria. In clasele neculte , pre cAtt i spre a desvli, In
interesult bunel sari a fil-cirei familii, inteunt
. Istoria trebue se mrga pururea In paralelp, cu modfi practict, ate folosintele ce se pott trage de
Geografia. In acest studit magistrult nu are de la nenumdratele si atitt de comune objecte natu-
de a Invdta pre scolari o desrtA cronologia st rale, ce sunt sub mAna fia-ctruia sttnh.
o Insirare de fapte nelnsemnate, de amnuntimi 111 vederea until asa scopt, cea mal bunt meto-
Art de val6re. Nictirea maT cu prisosinta, nu se dit pentru predare va fi aceea de a se pune sub
infatoszt magistrului ocasiunea de a descepta in ochil scolarilort pre cAtt mai multt, animalele,
tendra generaciune ce 'T este incredintatt, senti- plantele i minerale ce se descrit si a nu face din
mentele cele mai nobile , patriotismult cel mai acstt descriere numal o desartit clasificare, ci mai
entusiastfi si mai desinteresatt alest de a ardta in chipult celt mai evidentt si
Spre a adgiunge la acestil scopt, magistrult va mai Interesantil, cum acestea se pott cresce In-
evita de a face digresiuni In istoiiile popreloril multi set stirpi, dupa, trebuinta, cum si in ce modil
vecine Romnilort , mrginindule numaT la cat(' sunt utile i pott deveni si mal utile etc.
se cere din ele pentru inteligenta Istoriel Romne, Cu ocasiunea acestui studifi, itagistrii pott et
In contact cu acele popre Singurulti metliloct mare avantagit, invdta multe probleme practice de
de a captiva atentiunea scolarilort este de a aduna agricUlturt, si din tecnologia chimict. Ministeriult
faptele Impregiurult untd re-care numd-rfi de per- doresce multt s vdA pe magistrii stesci a se
sne celebre, faandii re cum epoca In istoria na- deda la acestil importantt runt de comertil alt
tionalt. De aceea In sclele stesci i in clasa terrel, nu inst In interest de comertil , ci spre a
a III primart programele cerfi predarea nu de Is- face in modt practict tte espermintele agricole pe
torie , ci de biogralii romtnesci si numai In clasa care le art recomenda scolardort lort.
a IV primart, spre o usrt coplectare a lacunelort In clasa IV primart programulfi prevede preda-
lsate de Biografii, se pune Istoria pre scurtt a rea de eleminte de fisict popular, probleme de
Romnilort. tecnologit chimica i mecanict. xiii pentru clasa
In ori-care clast magistruln va face Istoria In acsta programult nu are pretentiunea de a cere
tout narativa, oprindt cu cea mal mare insistenta de la magistri s fact unt curst de fisica, in care
recitarea dupt. testult cArtei. Dupt be magistrulii teoria si demonstratiumle matematice aft fit 61.6
va fi presentatt tablonult unei epoce sri biogra- cum telult cursului. Programulti cere sub acestt
fia until principe, va da scolarilort de redest pun- titlu rationala derimare a prejuditiilort si a su-
turile cele mar importante ale lectiuneT. Cu a- prstitiunelort, elementara esplicare a fenomenelor
cestil modt scolariult face unt duplu eserciti, de celorii ma! Insemnate, aplicarea practict a proble-
Istorie si de stilt. melort celort ma elementare de mecanic si chimie
Cu ocashinea invdtrei GeografieT, magistrult la trebuintele casnice. Pururea in asemine in-
pentru fit-ce politie si locu-bemorabilt, fri do a vdtturt va cuprinde atentiunea scolarilor prin
intra In multe dettitri, p6te, cu avantagit, veni st esperiminte, in cAtt rlifinitiunele i pucina
coroboreze lectiunele de Istorie. teorie ce art simti magistru de ne7oe a se sci de
cltr scolari, s fi, re cum mai de'nainte In min--
. VIII. tea acestora i s fi ca o conchidere la care insir
vint, multamita esperimentelort.
Istoria naturald P. Ministru CultAloril aid Inotructinnel Publioe
Sub acest titlu programult scleIort ettesci V. A. Urechid.
primare n'at intelest nici de ctt a indirca si

www.digibuc.ro
 - 132

ANESA No. 91. Scelele slitesci incepute nene acum sufera o lipsi
de scolari mai de OW absolutg. Raporturile profe-
DIEMOARII sorilord sunt unanime aretiudt ingreuigrea ce sit-
tenif a de afi trgmite copiii la sclg, lucrult One
AINTRU
anus cu totult nod pentru ei i carel lipsesce de
STA.REA INVETITURET PUBLICE IN MOLDOVA ajutoruld copiilort in ale muncel i a gospodariel.
Ministerult pentru a'i stimula a cerutii ajutoruld
Estractfi. sfituirilort clerului i indemngrile autotorititilort
administrative , Ina acestea avur puting innurire.
Administratia invetimentului 0 a scelelorfi se Pentru a se da o grabnicit i Wins/ desvelire in-
p.ornesce in privinta morale dupe coprinsnlfi Inv& vetaturei siteniloril ., ar trebui ca .infiintarea sc-
timentului scolarri promulgatt in annulii 1851, ra lelord stene se nu fig supuse conditiel zidirilorli
in plivirea materiale dupe voturile comunei pentru de casil, de scli si trimiterea copiilort la scli
budgetele respective. si fig statornicit prin o anume lege , precum in
AOigmintele de Invetturg publicg natinnalg ce Prusia de esemplu, unde copiii nu ail voig a'si face
se gisescil astg-rtli funcponindt in Aug sunt in No . snta impirtisire frg a Inficisa inscrierea la sclg.
de 85 cu mill totalii de elevi i 140 prole- cel-le sitesci costa pe mint cite 2700 lei fig-care.
son precum se pete vide din algturatult tablot 2) 30 scoll primare de bgeti din care cinci in
estrast dupe cele mai din urnag relatil statistice. capitali st cite una prin fig-care din cele-rante
Aceste asezeminte sunt urmterele: politii, complectate mai tete ea cite patru clase, a-
ferg de patru din capitalg, care at nun:1.0 cite &el,
I. Invetatur primara".
avnclfi tint alt patrulea clast generalt la scela
1) 25 scoli &Mesa deschise cu incepere de la 1 Vasilieng din Trei-Erarchi si aferi de acele din
Septernbre annult contcnitt 1858 , pe la osebite Besarabia, care pka acum ail numal cite done clase.
mosii ale clerulut pgmentnt. AsetAmintele de in- Scela primal-1i centralg Basiheng din Trei-Irachr
vetituri pentru sate sunt de cea mat neaprki are si unil curst suplementart de do! anni pen-
trebuintg pentru o dreptg i temeinicg respindire tru pregitirea de profesori sitenT, cu unt internatti
a invetiturei publice , infiintarea bolt este aaume de 40 elevi gratuiti cite duo! din fli-care sc611
ceruti de 16 din avmentulii scolart in con- primarg. Acesti elevi la primirea in internatt sunt
formitate cu care se si gisesc inaintite osebite datori a infacigsa garantig ci la finitult cursulul
nfebui I i dispositii beg de la 1853, in privire insa vort servi ca profesori sitesei on unde vort fi tri-
ci deschiderea lorti s'a statornicitt .a se face nu- mist Asemenea 14 scolt pritnare de fete din care
me dupg zidirea caselort de see% de catre pose- 2 in capitalg, care aceste impreung i cu acele din
sorh mosiilort, din acesta a urmattl cg, mosiile in- Birlad, Tecucit i Odobesci, fiindii mai vechi se g5,-
posesinda se succeivil dupe lungi intervale, nu a suet complectate cite cu tret (lase, era cele l'alte .
potutu fi gata One acumtl decitri casele de scela sunt deschise mime cu incepere de la 1 Septem-
enumerate mai sust, b care s'aii i deschisd hive- bre annult contenitti 1858, invetitura in tte scii-
tatui a dupe programulti algturatil sub lit. a. lele primare se urmezi dupe programele allturate
Intretinerea materialg a acestot 4 scoli, cu lumi- sub lit b i c. Profesorii sunt totl plititi de casa
narea, ineglOirea , argatt i alte cheltuell mil-ante, scelelort. Scela Vasilieng din Iasi i acele primare
precumu si salariarea profesorilort este a se face de bieti din Vaslui, Husi , Barlad , Tecua, Galati,
de citt posesorl in conta cistiului conformii in- Focsani, Ocna, Backi, Tirgn-Frumost, Petra, Ro-
chiaigrei sfatului administrativa asupra referatului mant , Mihgileni , Panciu 0 Odobesci . isi at case
No. 6072 din annulil 1857, pene c.indil insi o a- proprietate a lorii. TOte cele l'alte scoli primare
semeuea conditie se va pute prevede la noua in- sunt astIlate in case cu chine, lucru ce adesea c4-
posesuire a mosiilora , asemenea chialtueli se slo- siunezi, cele mai supgricise neindeminin si intre-
bodt din casa clerulul, conform incuviintiref ur- rumperi in In' mplocult cursului. Inchirigrea case-
mate asupra raportulul No. 4670 din annult 1858. lord, lurninarea i lncialirea, argatult, reparatii si

www.digibuc.ro
 133
alte cheltueh mdrunte se Ingrijesed, conformd legiu- largd trebuintele materiale ale sclei, c) ca pentra
irel cuprinse la capitolulti Anesa lit N, asemenea indestulare comnniititile se stee sub 'ne-
art. XVIII lit. Z din regulamentuld organict, de (l- medilocita ascultare a administratiel sclelord pu-
tre comunitdtile politiilord pe acolo wide ele stint Wee, d) 'ea trAmiterea tutulord copiilord la sclele
. representate prin o EforiA, i de cAtre..casa scle publice se fiti stipulate prin o InadinsA legiu;re. In-
lord pe acolo unde nu sunt Eforii, precum lu Va- tretinerea tutulord acestoill scoll primare cost/ pe
slui i MiliAileni. Siiigurd comunitatea din capitald- anal lei.
de i are o Eforil face esceptie, necontribuindd cu
nimicii la intretinerea celord se scoli suburbiale
de bieti i fete ce funeponzd In folosuld el, chel- ANESA No. 92.
tuelele sclei intri in budgetulti annuald ald fil-cd-
ria Eforii. Privigherea morald i materialA asupra Catra profesorii selelorli ma ). jos insemnate.
scblelord tinutale o ail comitetele de inspectie coin- Cu raportuld D-le No s'an ptimita cu dcs-
puse In 61-care politie din prefectuld, presidentuld lusirile ce dai D-ta asupra bigArilord de smii,
Eforiei i presidentuld tribunalului judecAtorescii, &cute pe lunele Septembre i Octombre precum
=forma co rostirea 105 din aedarnentulti seo- cataloguld pe ..Noembre i Decembre, crud pentru
lard, pe lAngd, cari ministeruld mai numesce cdte- artile ce neapdratd trebue sA aibd scolaril cad
va persne private ; cu tte aceste sclele tinutale vind frti cArtt in scld tiu numal c pierdd vre-
aunt mal totti-d'auna lipsite de tte cele de trebu- inea in Ward, ci prindti i local altord scolarl
intd , rd mal eu sdail de reparatif precuin dove- sea vreinea de ingrijire a profesorilerd ce ard pu-
descii nenumeratele raporturi tAnguitre. Acsta pro- t adAoga la acei scolarl; ce vind cu tte ale
vine din aceea cA Eforiile, afiandu-ee sub directa trebuincise In sail. Copii nu se primescd In
aternare a Ministerulul din Iluntru, care singurd scoli numai ca se le fid Profesorul Doied ci ca sl
IntAresce budgetele Eforicesd, medilocirile Ministe- invete carte, apoi fArd carp ce Invetdturd le-ard
ruld de instructie ad asupra lord o frte putind put da? negreitd cd arti fi nuinai o ostenll
Inriurire , ce afard de alte imprejurAri proviue i zadarnird. De aceea D-ta vel Ingriji ca de actitu
numai din prelungita corespondintA cerutl de o a- innaiute, cAndti va veni vre-und copild sl se scrie
setnenea stlruintA prin o altA instanti. Afard de intre scolarI sI nu-14 piiinescl mal nainte de a ve-
aceste seleie primare suferd i d, o sinititre d cd are ctirtile trebNincise la clasuld unde va
lipsd de elevi , did W.! 120-180, cari se vedd fi sA-I urmeze invelltura. Astmenea i pentru
frecuentAndd closa I 0 a IV, se vedii redui la 14 aceia ce se aft& acuin in sell sl se pue mid so-
20. Causa e ctt cei mal mull, indatA ce al in- sciantfi spre its-1 cumpera cartile ce le lipsesel
vetatti eltd de putinti a citi i scrie, plasesed i cine incl la acelt sorocti nu va urma astd-feld,
sela spre a imple cancelariele instantidor tinutale se" se depArtede din sceld. Pentru el de la sc(514
stitesei unde sunt primiti fr atestate 0 lege se cere spurt la invtAturl i candti va ved cine-
coprinsd in 418 din regulainentuld organi3d i va scolari rmai eu totuld inderltd nu volt atre-
9 din aedmentuld scolard prescrie posedarea de bui lord la neaverea celord trebuin-
atestate pentru primirea In ori ce servicid eise, i maI mult va socoti acsta ea und efectti
AcstA lege Insl s'an gsitfi One acuin pururea al neingrifirel protesoi ilord i aa pe nedreptate
neobservatA, ca tte desceptdrile ce s'ail fAcutri prin i cinstea invetAtorului va ptttirni i inorderea in see-
publicatii oficiale i altele. Invetatura primard este lele publice sit va perde. Caqile ce trebue sd aibti
de cea mai siintit/ trebuintA pentru starea de cul- fArd osebre top seolaril din cl. II. i III. snnt a-
turd a societAtei nstre i srta ei ard trebui a fi cestea ce mai jos se tnseinnz ca pretuld fil-
cea ma Anteitl imbunAtAtitl. Pentru asemenea sfer- cdret- buclti adectl :
ita ard trebui real neaperatti : a) ca fil-care sclit eea noud ce ale precid de lei 3
sd I aibl casa proprietate a sea, b) ca 6A-care co- pen. Cl. il. i Deprinderea de Popd . . . . 2 10
inunitate fArl esceptie se fid indatorit/ prin o lege listoria sfnta Dkaronfi . . . 3
speciald espliciti a indestula In chipulti celd mai 8 10

www.digibuc.ro
 134

Ssolaril Cl. U vorh inveta pe din afara din gra- Inca numele satelord ce volt fi mal lipsind intrinsa
Inaba numal declinarile i conjugarile, dupA foite i scotindu copil dupe acesta harta indreptata, sa
ce le va scrie fitt-care scolard, acesti-a yore in- tramiAl i la Eforie una cele mal tar(lin One la
veta pe din afara i Tab la luI Pitagora.' sferitulti luI Octomvrie viitord, cande atuncl are
Caligrafia. . 3 a se face cu aceste harte o lucrare trebtincisa
Geografia cea mica. . . 2 10 i in privin0 sclelord Communale.
Gramatica de D, Pope. . 3 No. 658 Craiova. No. 667 Ploecl.
pen. C1.III.
Ca techismult. 2 10
No. 659 Cernetl. No. 668 Calarat.
Evangelia.
Aritmetica .. 9
2 10
21 30
No. 669 Thrgu-Jiulul.
No. 66] Caracale.
No. 669 Vikde-Munte
No. 670 Rui de Vede
Pe langA acestea D-ta vel ingriji ca scolara ce No. 662 Remn.-Velcel. No. 671 TArgovefea,
treed in Cl. 1II-ea sa'1 sevar6sca interint ant No. 663 Slatina. No. 672 Buzeu.
cursulti Invetaturelorn ce suntd hotarate pentrn a- No. 664 Pitecl. No. 673 Braila,
ceste clast, ca eindt pe tote anuld scolari dintea- No. 665 Giurgit. No. 674 FocanT.
cestt clase, s pea remane loct slobode pentru No. 666 Campu-Lungt
aceia earl mutt sa se sue de la Cl. a doua ; far 1839. Italia 5.
catI din scolaril Cl. treia volt voi s remade mal
milli& vreme in 8016, ea al urmeze i alte Wye- ANESA No. 94.
glut' acei-a se Tore Invoi cu D-ta ea se. le dal
lectil in alte cesurI, dare. de acelea carl sunte ho- Dama ad ea ultim5, aneal nrmItrea &calm% relativi la primirea
In eele a tiganilorcl.
tarAte pentru sc6la publica.
La Buzefi No. 618. CIRCULARlj CATRE PROFESORII SCCILELORtr DE
La Ploesei No. 61g. PRIN JUDETE.
La Targovete No. 611. cu deosebita. Catt-va din Domnia-vstra profesorif aa Mutt
La, Braila No. 612. idem. intrebare EforieI dca trebue sa se primesca la in-
La Slatina No. 613. idem. vetatura in saele publice i. tiganil i dci tre-
La PitetI No. 614: idem. bue sa se indatoreze i el la contribuirea intocmi-
La Remniculd-VAlcil No. 43 1838 Ian. 14. rei sclelort comunale. Eforia socotesce de cuviinp,
La Giurgiu No, 13. 1838 Ian. 24. ea printeacsta circulara se face. cunoscute idom-
nieMle c nid o legiuire din regulamentule orga-
Li Caraeala No. 72. idem. nict nu opresce pe tiganl de a se bucura i eI de
La Calaral No. 74. idem. dreptulti ce aft toti locuitoril acestel Ord, sa Inve-
e carte i se se himineze ea sa Implinsa, mat
bine clatoriile loru de crestiul i de ment In so-
ANESA No. 93. cietate , de a lasa top copiiI de VganI ce se volt
trarnite la mile s fia primit1 de o potrivii cu cel
CIRCULAR CATRE PROFESORI/ DE PRIN JUDETE. , i prin urmare tte familiile de tiganI , ce

Dupe harta terra romanesci, facenduse aici cate vort fi cu locuinti pl la sate, at sa platesca acel
dol lei ce s'au ho-aratil a da pentru inveptoril sa-
o hart& deosebita de fiece care judcte in marirn tulul, fia-care enoriati fan), -deosebire de trepta.
lmpatrita, se tramite D-tale harta acelul judetti No. 47 Craiova. .
ca, acume mal nainte de a se Interco candidatil No..48 Targn-Jiulul. No. 56 Ruil- de-Vede.
pe la satele lorti, s dai sciinla dela deni de nu- No. 49 Caracalt. No 57 Val.- d e- Mu nte.
mirea cea adevarata a satelorti, de positia ski de- No. 50 Minn.:Mel. No. 58 Cal/1.ml.
partarea lor unniti de altulti, de direcOO rIurilort No 51 Slatina. No. 59 BuzeO.
No. 52 Pitescf. No. 60 Braila.
i a drumurilorti celorti mari ; sa, Indreptezl pe a- No. 53 Ploescl. No. 61 FocanI.
cstA harta greelele ce vel gasi. Asemenea in- No. 54 Targovetea. No. 62 Giurgiu,
sciintandu-te i de ocoluld plailord i ale judetu- 55 CAmpu-Lungil .No. 63 CernetI.
iur ce acume le aI; pe urma sit ve0i hotarite, se No. 64 Colegiult Sf. Sava cl 1 011 Inceptre.
finsemnee pe acsta harts en ecsactitate. SA adangl 1840, lanuarie...

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro