URBAN S M UL

MONITOR AL UNIUNII ORA*ELOR DIN ROMANIA

APARE SUB INGRIJIREik
INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMNIEI 21 APRILIE 1932
RECUNOSCUT PERSOANA JURIDICA PRIN LEGEA DIN
ADMINISTRATORI:
lOAN ROBAN Secretarul General al Uniunii Ornelor din RornSnia ' MARTIE-APRILIE 1937
si Primariei Municipiului Bucuregti. .
Ing. THEODOR RADIXES( U, Sccrttar tecnic al Uniunii Orgelor
din Rornnia .ANUL XIV' (VI) - N'RELE 3-4

MONUMENTE PUMICE DIN TtRECUTUL 'CApITALET

Platul Regal Intro 1878-1880.

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMNIEI, STR. N. FILIPESCU 23, BUCURE$TI I

ABONAMENTUL LA REVISTA UR BANI SMUL" LEI 300 ANUAL

PENTRU AUTOR1TATI SI SOCIETAT1 LEI 500

www.dacoromanica.ro
www
UR B A NISMUL
MONITOR AL UNIUNEI ORASELOR DIN ROMNIA
APARE SUB INGRIJIREA INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI
REDACrIA I ADMINISTRATIA : INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEL YIR N. FILIPESCU 23, BUCUREFIl I

Abonamentul 300 lei pe an ; pentru autoritati i societri 500 lei pe an ; un exemplar, nurnr simplu
50 lei; un exemplar, numar dublu 100 lei.
.a0m1

SUMARUL-SOMMAIRE-INHALT
La finele fiecirui studiu se afl un rezumat in limba franeezli i ger.nanit-A la fin de ehaque tude on trouve un rsum en franais-
Eine Zusammenfassung jedes Artikels in deutscher Spraehe ist am Ende der rumnischen Darlegung desselben zu finden.

I. NECROLOG Gh. Vladimirescu: Canale de derivatie in legit-

*** t Alexandru Davidescu.
II. STUDII
E. DANDEA SI I. COZMA: Municipalitatea din Ardeal in
trecut si in prezent.
ARIL IOAN AL. DAVIDESCU : Notiuni de urbanIsm
(urmare).
ING. ION CRISTEA: Studiul Cadastrului Elvetian si
propuneri pentru cadastrarea Municipiului Bu-
curesti (urmare i sfrsit).
ARR. GEORGE BLEYER: Urbanismul i apararea antiae-
Nana.
III. NOTE
1. Monumente publice din trecutul Capitalei. - 2. Un
mare proect danez de autostrade. - 3. Strzile
de mine. _ 4. Date demografice asupra ma-
rilor centre italiene. - 5. 0 plaje pentru 25.000
de oameni. - 6. Descartes urbanist. - 7. Ora-
sele italiene: Brindisi, Cremona, Ferrara, Forli,
Novara, Pavia, Roma, Sulmona, Trieste. - 8)
Planul de sistematizare al orasului Aprilia.
9. Planul de sistematizare al orasului Parde-
- 1. Quenzina Internationali a Administratiunilor Pu-
Addis-Abeba. -
none. - 10. Planul de sistematizare al orasului
11. Urbanism colonial italian.-
12. Celelalte orase ale imperiului: Dire Daua,
Harrar, Tripoli. - 13. Un nou oras german:
Warne-Eickel. _ 14. Urbanism rusesc. - 15.
Alte orase straine: Bruxelles, Dublin, Lyon, Li-
verpool, Marseille, Paris.
IV. BIBLIOGRAFIE
1. Ing. N. G. Caranfil: Efectele asankrii Colentinei
asupra Bucurestiului i regiunilor invecinate.-
2. Ing. Dorin Pavel: Luorkri hidraulice in curs
de realizare in jurul Bucurestiului. - 3. Ing.
Decebal R. Corbu: Barajele proectate i in curs
de executare la asanarea lacurilor. _ 4. Ing.
turi cu asanarea laourilor din Nord-Estul 13u-
curestiului. - 5. Ing. An. Gh. Vuzitas: Regimul
hidraulic al Dmbovitei in legturk cu canali-
zrile orasului Bueuresti. - 6. Arh. Urb. Alex.
Zamfiropol: O cetate de petrol in Romnia. -
7. Ing. loan Andreescu-Care: Technica rnoderng.
a Macadamului. - 8. Bruno Schwan: Urbanis-
mul si Iocuinta in toate trile.
V. RECENZII
A. Romcine. Noile constructii ale Scoalei Politechnice
din Zrich (Arh. G. Bleyer).
B. Strdine. 1. Inalzitul urban: Centrala thermic din
Zrich. -- 2. Circulatia-Transporturi. 3. - See,
file si arhitectura.
VI. LEGI I JURISPRUDENTE
Lege pentru apirarea patrimoniului public.
VII. EXPOZITII, CONGRESE SI CONCURSURI
blice, a Urbanismului si a Locuintei.-2. Primul
Congres Italian de Urbanism.
VIII. ORA.ELE NOASTRE
Arad, Chising,u, Cernkutl, Cluj, Constanta, Lugoj, Tg.
Mures, Timisoara.
IX. DIN SUMARELE REVISTELOR.
A. Romeine: Buletinul A. G. I. R., Buletinul Soc. Poli-
technice, Revista C. F. R., Revista de Igien
Socialk Romnia, Revista Asoc. g-le a Cond.
Luer. Publice., Buletinul Asoc. Cond. Arhitecti,
Ciment si Beton, Buletinul Demografic al Ro-
miniei.
B. Strdine: La Vie Urbaine, Stroitelstvo MOSeva, Ur-
banisme, La Technique des Travaux.

ANUNTURI:
Mgrimea 1 numg r 3 numere 6 numere 12 numere Majorari de preturi

1 paging 1000 lei reducere 10% reducere 150/0 reducere 2004 10004 la anunturi pe
1/2 750 1/ pagina ultim a
1/4 500 copertei
9,

1/ 8 PP
300 , PP 50% la anunturi pe
anunturi mici 200 , PP 99 PP pagina 3na copertei

www.dacoromanica.ro
 C.

f ALEXANDRU DAVIDESCU

La 3 Martie a. c. s'a stins din viata Inginerul el a des fsurat o activitate neobosita, fiind ade-
Inspector-general Alexandru Davidescu. Tech- sea promotorul marilor lucrari din primul dece-
nica romaneasca in general si Urbanismul in spe- niu al secolului: introducerea electricitatii in
cial datoresc mult acestei mari figuri inginerqti. oras, introducerea contorilor de ap, cari au pus
Nascut la Breaza ( Prahova) in anul 1858, un capt risipei de apa, concesiunea tramvae-
Alexandru Davidescu, dup studii primare si se- lor electrice, etc.
cundare facute in tara, studiaza ingineria la In special el a fost initiatorul sau ctitorul ur-
coala de Poduri i osele din Paris, ca bursier banismului in Romania. Intr'o vreme cand nimeni
al Statului roman. nu cunostea nici intelesul acestui cuvnt, el a ex-
Intors in tard, ca tnr inginer, el intra la Cdile pus f Ara' preget nevoia de a se sistematiza i seria
ferate i desfasoara o vie activitate n construe- programul lucrarilor edilitare pentru o perioada
tia podurilor de cale ferata peste Siret, la Cos- cAt mai lunga. El a reusit s provoace chiar, in
mesti i altele. A luat o parte importanta la pro- anul 1906 un concurs de planuri de sistematizare
ectarea podului peste Dunare, la Cernavoda, cji pentru Capitala, rmas diri pacate fr urmare
a dirijat lucrarile de pe ratul Borcea. pn acum 3 ani cand ideile lui au prins radacin-
Mai tarziu, in anul 1900 Alexandru Davides- si seau i'ndrumat spre o incheere fecunda.
cu a primit conducerea Directiunei generale a lu- In 1910 Alexanclru Davidescu a fost numit Se-
crarilor technice ale Capitalei, dirijand toate ser- cretar general al Ministerului de Lucrari Publi-
viciile cari azi sunt risipite in diferite Primrii de ce, si din acel moment i consacr aproape toat
Sectoare si diverse Directiuni. In acest inalt post activitatea problemei utilizarii integrale a apelor

www.dacoromanica.ro
A4 UR B A NIS MUL
trii din triplul punct de vedere; al energiei elec- In sfarsit pe tramul didactic, el a fost profe-
trice, ale navigatiei si al irigrii i fertilizrii cam-
sor la ,*coala Politechnica Carol al II-lea pentru
piilor. Proectul grandios menit sA ridice tara la cursurile de Masini hidraulice, Imbunattiri fun-
un nivel de civilizatie i prosperitate nebnuit, pi ciare i primul profesor de Urbanism, formal-id
care a primit aprobarea de principiu al Consiliu- numeroase serii de tineri ingineri cari maine vor
lui Technic Superior si al specialistilor din strai- rsplti stiinta bine-fcdtoare.
natate, dar care in perioada de depresiune eco- Alexandru Davidescu a fost un om bun, gene-
nomica de dupa rsboiu n'a putut primi un ince- ros i entuziast. Delicateta i generozitatea lui
put de aplicare. erau proverbiale. In Wine puteri hied, la varsta
In afar de acestea, Alexandru Davidescu a de 78 ani, el moare lsand tuturor celor cari l'au
fcut diverse lucrri edilitare pentru or"asele no-a- cunoscut amintirea unui om de stiint i de bine.
stre de provincie ca: alimentri cu apa, iluminat
electric, hale, planuri de sistematizare etc. URBANISM UL

www.dacoromanica.ro
 MUNICIPALITATEA DIN ARDEAL IN TRECUT I IN PREZENT
de E. DANDEA i I. COZMA, Tg. Murq

Municipalitatea, in dreptul public modern, in- Dar aceasta clasd conductoare s'a adaptat
seamnd cleterminarea unei categorii de comune a- nouilor intocmiri in variatele directiuni ale vietii
vnd o competint speciald tixatd prin legi. In politice, sociale i religioase, deci si in privinta
dreptul public roman 1.Vtunicipiul etimoiogiceste organizdrii teritorului ce detinea politiceste.
derivd din <<munus capere, a-i lua un angaja- Aceasta mai ales, cd intelectuaiii way de cu-
ment, devenit apoi municipium, denumit astiel rentul increstindrii erau in covrsitoare majou-
o categorie a comunelor urbane cu popuiatie su- tate de vita germand cari au stiut conduce pe un-
pus imperiului roman, inzestrate cu constitutie guri in bratele papismului, pe aunci suprema pu-
pi organizatie proprie i, obligate la prestarea u- tere politicd i in cele lumesti.
nor indatoriri speciale, in schimbul cdrora locui-
torii se bucurau, total ori in parte (cum suf fragio,
-
De aka parte, ceeace este tot at t de impor-
tant, - fondatorii diferitelor asezdmite civiliza-
seu sine), de drepturile cetteanului roman. toare, de pe teritoriile stdpdnite politiceste de cd-
Dupd prdbusirea imperiului roman din apus
(a., 476 d. Chr.), se elibereaz fostele provincii
tre unguri, erau de asemenea - toti de origine
germanica, precum putem constata din istoria, a-
(Hispania, Gallia, Germania, etc.). proape a tuturor oraselor din fosta Ungarie in-
Din situatiunile nebuloase urinate timp de mai clusiv din Ardeal. Astfel, locuitorii initiali ale a-
multe veacuri - la crearea cdrora a contribuit si cestora au imprimat in o mdsurd care nu s'a putut
emigratiunea popoarelor i conglomeratul con- sterge pnd in ziva de azi, caracteristicele nea-
ceptiunilor de drept, barbare, imbibate cu cele mului lor.
ale crestinismului (primitiv) au rsdrit formatiu- In acest chip orasele Ardelene, in covrsitoare
nile diteritelor state medievale, cu insusirea spe- parte fondate de cdtre oaspetii sasi, n'au fost
cific feucial. altceva deck niste p1antatiuni germane de ime-
In acese state tinere, cu viao publicd i privat diat i nemijlocit provenientd. Ele aveau limb,
rudimentard, sigurano bunurilor si a persoanelor datini i moravuri cdrmuite de ei insisi, conform
se aflau in continuu pericol, astfel, ea' inlun- liberatilor desvrsite dela regii recunosctori ai
trul unui singur stat, lumea se refugia sub scutul Ungariei, cari incepnd dela 1300, n'au mai
celei mai apropiate intdrituri boeresti. fost de neam unguresc, - pentrucd vedeau in a-
Din ocrotitii acestia, cari erau curteni, soldati, cest fel de colonizare o crestere a populatiei in
mestesugari, agricultori, iar mai tdrziu si comer- Ardealul locuit pand atunci aproape numai de
cianti i o anumitd pdturd de strini, s'au des- pstorli i agricultorii romdni autohtoni.
voltat in mare parte orasele medievale. A doua populatie cu asezdminte specifiee si in-
Feudalitatea generalizndu-se in Europa, s'a dependente - i in fata puterii poltice a Ardea-
intins si in Ungaria i inteo anumit mdsurd si in lului - au fost scuii, organizati in asa zisele
Voivodatele romneti cu deosebire in Moldova, Scaune Scuegi, cari, ca i scaunele ssesti, au
unde intalnim aceiasi origine a unor orase. fost organizatii teritoriale, stnd in afard de ca-
In dreptul public ungar intalnim pe acele vre- drele judetene, sub conducdtorii lor anume, deo-
muri orase libere (civilitates liberae) i orase re- sebiti i prin numirea functiunei lor de cei a jude-
gesti (civitates regiae). telor ordinare (kirly biro $ i fkirly biro in
In orasele din Ungaria si din Ardeal
au ptruns ungurii in veacul al XII-lea --
latia ungureascd care domina politiceste era strdi-
unde loc de ispn u

popu- loc de alispn ).

fispn, alkiraly biro, in
Intruct legenda cronicard ungureascd, are ba-
nd de conceptiunile apusene ea fiMd ultima din- zd de adevr, in Ardeal, s'a stabilit, unul din cele
tre popoarele barbare navilitoare care nu si-a sapte triburi unguresti, cari alctuiau acest popor
pierdut urma ca multe altele. si anume cel condus de Tuhutum, care, - la As-

www.dacoromanica.ro
86 UR 13 ANISMUL
chileu, jud. Cluj - ar fi invins pe voivodul ro- 4) Dela anul 1867-1918, Ardealul a fost uni-
man Getu. Realitatea istoricd ne confirmd insa, [icat politicete cu Ungaria.
c numeroase parti ale Ardealului, locuite azi de 5 ) Intre anii 1918-1926, se mai aplica in Ar-
catre unguri in masse oarecum mai compacte, sunt deal conform Decretului No. 1, al Consiliului Di-
colonizdri sdvrsite de principii Ardeleni, - in- rigent, legile administrative unguresti, modifican-
aproape toti de obarsie din teritoriiie ungu- du-se i abrogandu-se parte din ele.
rene, de peste hotarele politice ale acestui princi- 6) kstimpul, dupd anul 1926, este al domina-
pat, - cum sunt d. e., cei din regiunile Clujului, tiunei legilor de unificare administrativ roma-
Calatei si Orzii, descendenti ai haiducilor din nesti.
jurul Debretinului, etc. Dar pentru o ma clara expunere, s-ocotim po-
Substratul autohton asupra cdruia s'au ase- trivit s reducem numrul epocelor insirate la pa-
zat popoarele amimite i, care a nglobat pe des-
cendentii directi a-i unor popoare traco-ilirice,
tru, cat ni se par necesare,
a ardta i anume:
-pentru ceeace voim

cari au stpanit necontenit, aceste meleaguri de 1) Dela anul 1000.-1867.

ceste plaiuri, -
<and numai cunoaste istoria picior de om pe a-
romnii Ardeleni, au devenit pe
prnantul strbunilor lor, paria: fara drepturi po-
2 ) Dela anul 1867-1918.
3 ) Dela anul 1918-1926.
4) Dela anul 1926 pand in prezent:
litice, sociale si religioase, 'Dana' aproape in tim-
purile cele mai noui. 1. Rand in veacul al XIX-lea in Ardeal erau
Tn urmare hegemonia politica a Ardeaiului In- municipii oraeneqti qi municipii judetene cu or-
cadrat din punct de vedere al dreptului public in ganizare asemdnatoare. Ins ran cand judetele
focus-ul ungar, a fost formal ungureasca. In toate erau inzestrate prin nsi existenta lor ciz
drept de municipiu, oraselor se conferea numai
realitate insd - in urma componentelor politice
rezultatele din situatiunie specifice semnalate,
ungurii au fost silii sd impartd dominatia - din
- ca rar privilegiu dat de domnitor, sau
-
constitutionald prin lege.
- in era

considerentele vulpei cu strugurul din povestea
lui Esop, - cu sasii i secuii, form:ind uniunea
celor trei natiuni (ungur,i sasi i secui) i patru
confesiuni (reformatd, luterand, catolica i uni-
tard), pentru mentine dominatia asupra au-
tohtonilor romani cari sufereau intreita muceni-
cie; de sange, de clasa i de credinta.
Acesta este adevrul istoric, nu aceea ce afirind
ludrosi unii istorici unguri, c Ardealul ar fi
fost candva patria clasicd a tolerantei nationale
gi religioase
I
Cu deosebire, rand la trecerea acestui principat
sub suveranitatea austriaca (1691 ) , administra-
tia unitatilor de drept public i a diferitelor ins-
titutiuni municipale orsanesti sau judetene a fost
traditionald, in intelesul, cd s'a facut prin per-
soane, in covarstitoare parte alese dintre cei mai
probati si mai demni cetkteni ai acelor orase sau
judete, chiar de care cei politiceste nemijlocit in-
teresati: in judete, in afar& de spanul suprem, ca
incredintatul domnitorului, vice-spanul i solgd-
birdii, de care congregatia nobilifor judeteni, din

Dupa expunerea ct s'a putut de sumard -

a situatiunei istorice i politice ale Ardealului ne-
randurile lor; in scaunele scuesti si sdsesti,
teritorii neinglobate in judete - in afara de
ca
juzii
cesar pentru clarificarea celor ce urmeazd, s regali (kirlybiro ), deasemenea, iar in oraseleh-
vedem - -
iarsi pe scurt situatia specia:rld a a- bere (szabadkirlyvros), frd exceptiune in-
cestuia, din punct de vedere al dreptului public, treaga conducere se alegea in felul acesta.
ungar i roman. Serviciul public municipal, era considerat in
principiu, ca nobile officium, adica fara vre-o
1) Dela anul 1000-1540, situatia de drept co- recompensd materiala era o nobild i morala n-
mung cu Ungaria, influentat insd de fmprejura- datorire impus de interesele tagmei respective,
rile specifice, relalitate 'Yana acum, si de im- care incredinta aceste servicii. Slujba public ast-
prejurarea, ca dominatia independenta romand, fel privitd, era o misiune patrioticd, la nobilime
in oarecare mdsurd Inca' a continuat pe aceste pentru judete si, o misiune civic, in orase, - din
plaiuri, prin cnezi i mici viovodate, pnd cand a cari motive nici nu s'a prea abuzat de ea, iar cei
luat sfarsit, prin trecerea nobilimei romane in O- administrati se purtau cu stima i supunere fatd
rd celei unguresti. de conducdtori.
2) Dela anul 1540-1691, adicd dela moartea Se intelege, aceste toate privite numai prin pris-
principelui loan Zapolya pand la Diploma Leo- ma conceptiunilor acelor timpuri,
poldina,
- nici gandin-
Ardealul era principat independent. du-ne din acest punct de vedere, - la situatia
3 ) Dela anul 1691-1848, mai bine zis dela massei romnesti, iobagi - slugi domnesti.
1867, Ardealul a fost mare principat Austriac. Romanului i-a fost interzis, prin regulamente

www.dacoromanica.ro
 MUNICIPALITATEA DIN ARDEAL IN TRECUT $1 IN PREZENT 87

sub sanctiuni severe si expulsare asezarea in o- epoci de mai multe secole, - cu exceptia erei au-
rase si altfel era fdrd nici un alt drept, dect Sd-si striace, mai evolutiv. Situatia creeatd este men-
facd zilele de robot, sd dea <<zdciuiald i alte tinutd, prin veneratia mare fatd de inviolabilita-
dijme nobilului sdu stdpAn (care hu arareori se tea constitutiei trii, sau a principatului desi Un-
amesteca chiar si in chestiunile cele mai private garia i Ardealul nu au avut nici cnd o constitu-
ale omului (dreptul de mutat, jus primae noctis tie scrisd, in forma' de lege fundamentald unicd,
si, cujus regio ), ejus religio). ci prin aceste constitutii se intelegea, totalitate
Aceastd Administratie publicd a avut puteri legilor, datinelor i privilegiilor legale, ori ct d
constitutionale, aproape nelimitate: in una vechi ar fi fost a(7elea. Din acest motiv, dreptu ci-
aceiasi persoand, ori colegiu (senatele ordse- vil maghiar pdnd in ziva de azi este in parte neco-
nesti): erau administratorii bunurilor - in senzul dificat. El insd respect:A acele obiceiuri i privile-
de azi edili, putere politieneascd, putere jude- gii cu tdrie de lege i le insird :ntre izvoarele
cdtoreascd (in civile i penale, avnd unele jus acestui drept.
gladii), precum totodatd i puterea executivd; Legile ungare din anul 1848 referitoare la ad-
erau in organizatorii i comandantii ostirilor te- ministratie, nu s'au aplicat in Ardeal (si cu att
legislativd
natele ordsenesti
exprimndu-ne astfel,
i adundrile
-
ritoriale, ba chiar unii din ele au avut si putere mai putin cele de mai inainte, cu exceptia unei
nationale,
cdci se- pdrti a legilor Werbcziene extinse prin diploma
alcdtuiau Leopoldind) pentrucd unirea acestuia cu Un
statute constitutionale, ca d. e. Constitutia sd- garia
cuiasci adusd si votat In adunarea acestei na- - decretatd in cursul revolutiei maghiare
a rdmas liter moartd, pnd in a. 1867, cnd
puni. tinutd la Odorheiu, in anul 1555 i, Statu- regele Franz Iosif I-iul, le-a extins i pantru Ar-
tele sasesti din 1481, pe care primarii Sibiului deal.
and i ocupau functiunea puneau jurdmntul. H. Epoca a doua, pe care am definit-o intre a-
Administratia aceasta, in afar de marea ei pu- nii 1867-1918 este una din cele mai l'nsemnate,
tere, cu care era investit, se bucurd 0 de cea mai ales, in privinta punerei la punct a unificdrei
mai larg autonomie: acesta este intelesul exact administrative in general si, a fixgrii continutului
al municipalitdtii vechi, in comparatie cu ceea de drept a municipalittii, in special. Sd ne ex-
nott: Cea dintiu nu permitea amestecul -n lu- plicdm:
crdrile sale intetne nimdnuia, nici chiar domnito- Am vdzut, c administratia Ardealului a fost
rului. Asa de ex. magistratul (senat, consi- divizatd pe teritorii strdine, unul fatd de altul,
s'a opus unor pretentiuni -
liu ), din Sibiu si Brasov, nu numai c att in ce priveste singuraticile unitti, cdt si in
considerate ca privinta dispozitiunilor dupd cari s'a condus ad-
nedrepte - ale principelui ardelean Gavril ministratia bor.
Btori, dar, cand acesta a voit sd se rdzbune pen- Aproape in tot cursul trecutului istoric ea s'a
tru refuz, au inchis cetdtile opunndu-se cu oaste
asediului, cci breslele de meseriasi
ttenilor ordsenesti
- obstea ce-
erau si unitti militare.
condus mai mult dupd traditie, indreptdtiri i pri-
vilegii cu Cane de lege decat dupd legi de organi-
zare anume, care, putem afirma, c in timpul
N'a fost rar cand consiliile oraselor libere re- primei epoce, aproape au lipsit. Cel mai serios
gesti sa trimit i solie, la alte orase, ori la prin- pas pentru organizatia administratiei publice,
cipe, - tratnd chestiunile ca pdrti egale cu de-
pline puteri, asemndtor diplomatiei moderne In- ai privitor la teritoriile Ardelene
-
-in intelesul de azi al notiunei inclusiv
-,
a fost
tre state. legiferdrile referitoare ungare din 184.8 i, in
In cadrele acestei administratii plind de initia- special legile: XVI-1848, despre exercitarea
tiv,- domnitorii se gndeau mai mult la Inca-
sarea veniturilor neconcesionate nobilimei sau o-
provizorie a autorittii judetene, XVII-1848,
despre alegerea functionarilor judeteni, ( XVIII-
raselor libere, numite jura regalia majora, cum 1848, despre orasele libere regesti si XXIV-
erau: exploatarea de sare si metal, baterea bani- 1848, despre alegerile comunale. Acesta insd pre
lor, vrnile dela frontiere, proprietatile fdrd st- cum am si amintit, in unna esudrii revolutiei ma-
pn ori confiscate, anumite diime, etc. fat de ghiare, n'au fost aplicabile pe acest teritor, rmas
reaalia minora, instrdinate nobilimei i orase- pnd in a. 1867 sub stdpnirea austriacd. Totusi
lor libere cum erau: crAsmdritul, mdceldritul, mo- importanta legiuirilor citate rezidd cu deosebire
rdritul, pescuitul, dreptul de a tinea tdrguri, ia- in imprejurarea, c'd dup unirea faptic4 a Ardea-
maroace, vdmie locale, etc., fard sd se preocupe lului cu Ungaria ( 1867 ), legile de unificare sunt
de altceva. intocmite in continuitatea acelora, asa, cd reqlita-
In acest loc trebue sd pomenim i despre con- tea aceasta, pentru intelegerea celor ce urmeaz,
servatismul manifestat in intregul curs al acestei este bine de a fi retinutd.

www.dacoromanica.ro
88 UR B A NISMUL
Legiferarea ungara dupa anul 1867, in general c ) Budapesta.
a fost foarte productiva i privitor la legi cu ca- d) Fiume.
racter de unificare administrativa. In directia a-
ceasta primul gaud i-a fost, ca s desvqeascA
Municipiile -de ambele categorii con-
form art. 2 din legea XXI-1886, in caarele legii
-
unirea teritoriat a trii si din punctele de vedere citate, exercitau:
ale administratiei publice, ca numai dup.:4 aceea, 1 ) Autonomia.
s intocmeasc nouile legi de procedur adminis- 2) Intermediarea administratiei de Stat.
trativ. 3 ) In afara de aceste, municipiile se puteau o-
Dupa curn in Ardeal, tot ,astfel in Ungaria pro.; cupa i cu alte chestiuni de interes public, ba
priu zisa, s'au bucurat de autonomie, o multime chiar i cu chestiuni politice i altele, cari intere-
de teritorii privilegiate cu administratie diferit, sau intreaga tara, desbatandu-le cu dreptul de
ba chiar unele inzestrate si cu legi speciale de alt a-si putea comunica parerile asupra acelora cu
caracter (de Iazigii i Cumanii, privitor la drep- alte municipii, ba chiar de a le putea aduce la cu-
tul de mostenire), cari In interesul unificarii si nostinta organelor puterii legislative, in forma de
modernizarii administratiunei trii, au trebuit n- petitiuni, ce in limbajul nostru inseamn, Ca'
ti aduse pe un plan comun. Opera aceasta s'a
desavarsit prin o serie de legi. Dar conservatis-
mul maghiar bazat pe intangibilitatea constitutiei
puteau face si politica extra-oreneasca.
In baza dreptului de autonomie -
municipiile,
privitor la chestiunile lor.interne dispuneau in-
sale istorice - a pastrat reminiscentele statului dependent, hotarau, intocmeau regulamente cu
feudal Ora in cele mai noui timpuri. caracter local, executau hotararile i regulamen-
Terminandu-se cu unificarea teritoriala a 01'6 tele, alegeau functionarii (cu exceptia celor -pre-
propriu zise ) 7egislatia maghiara a inceput uni- vazuti in art. 80 al legii i pe cari i numea pre-
ficarea administrativa dupa aproape 1000 de ani, fectul municipal, pe viata); stabileau cheltuelile
dela fondarea Statului legiferand vestitele sale de autonomie si administrative, ingrijindu-se si de
legi: XXI si XXII-1886 despre municipii i co- acoperirea acelora. Conform art. 3 din lege, mu-
mune. nicipiile comunicau cu guvernul in mod nemijlo-
Leaea XXI-1886 a fost temelia principiului cit. Singura lor autoritate tutelara si de control
municipalittii moderne in dreptul administrativ era Ministerul de Interne, caci prefectul munici-
maghiar, deci i in Ardeal !Dana la Unire.
cercefam.
-
Sa o pal (cate unul de fiecare municipiu) avea, in
privinta aceasta, numai rol politic, reprezentativ.
Municipiile, - conform doctrinei dreptului pu- Cettznii municipali (a \Taros kznsge), e-
blic maghiar, rezultata din notiunile trecutului is- rau reprezentati prin 'Congregatiunea Municipalg
trytqc, con Form celor expUse combinate cu cele ale (organ deliberativ, asemntor consiliului muni-
princioiilor desvoltate in cadrele legii ungare: cipal ori judetean, conform legei romanesti ins
XXI-1886 sunt acele organe de administratie cu drepturi cu mult mai intinse).
public, create in baza principiului de autonomie, Aceasta exercita, in cadrele sedintelor sale, in
cari rezolv chestiunile date in cornpetinta lor, numele municipiului respectiv, drepturile autori-
prin organe alese de populatia, de pe teritoriile tative ale aceluia.
municipiilor fixate prin lege. In fruntea municipiilor, stteau:
Lerroa citat, cunoaste dou5 categorii de mu- 1) La judete prefectul municipiului Jude-
tean, (magyei fispn) este expresiune traditio-
judetene si orseneti 0, astfel in Ungaria uni- nala ungureasca, desemnand, capul judetului din
ficata, au fost: punct de vedere istoric).
a) 65 municipii judetene ( toate judetele). 2) Orasele aveau un prefect al municipiului o-
b) 25 municipii orasenesti 2) rasenesc (vrosifispn), care era o creatiune
Notg. - In acest loc atragem atentiunea, cg in cadrele nou'd de drept public. Aceste municipii orasenesti
acestei lucrgri, notiunile de: administratie publicg si legi aveau prefect deosebit de cel al judetului pe teri-
ad-tive, ori de ad-tie publicg, sunt de a se intelege in mod torul cruia era situat municipiul or4enesc res-
restrns - ea administratia publiel propriu zis, adicg, nu- pectiv, ca teritor - virtual - in afara de cadrele
mai acea judeteang si comunal i, legile organice in legg- judetului i cu personalitate de drept aparte, ---.-
turg cu acestea.
precum era si principal. Colisiune de interese -
1, Legea corespunzgtoare pentru teritoriile Croate i Sla-
vone, ca targ autonomg" in cadrele suveranitgti ungare,
pang la trecerea acelor teritorii, conform tratatelor de pace,
-
care s'ar putea presupune nu obveneau, deoa-
regatului Jugoslav era: Legea autonomg din 5 Februarie gesc", in anul 1616, dela principele ardelean Gavril Bethlen
1886. 81, a fost confirmat de municipiu (vrositrvnyhatosag) prin
2) d. e. Tg. Muresul, a primit rangul de oras liber re- taxatia L. XXI - 1886.

www.dacoromanica.ro
 MUNICIPALITATEA DIN ARDEAL IN TRECUT I IN PREZENT 89

rece aceste cloud municipii, erau de categorie deo- realizrilor, este in functie de intelepciunea con-
sebit i independente unul fatd de altul. ducerii alcatuit ca reprezentanta totalittii cet-
3) In municipiul Budapesta, primarul general. tenilor respectivi, conform principiului
4 ) In municipiul Fiume, guvernatorul. fixat in suscitata lege; aceastd initiativ
Toti acesti prefecti, primarul general ca si gu- trebue derivat din consimtmntul - cel putin
vernatorul functionau numai ca reprezentanti ai virtual - al acelei totalitdti, cci in urma urmelor
puterii centrale i, exprimandu-ne in limbajul aceea suportd cheltuelile i sarcinile in legaturd
nostru, demnitatile lor erau: politice. cu prefacerile i realizrile respective. Durata vi-
Ca functionar ordinar de carierd (ales), capul goarei acestei legi, In urma situatiunilor politice
de fapt si de clrept (nu ca la noi) al administra- si sociale date, era consideratd ca era de regene-
teitmei municipiului judetean era: subprefectul (a- rare si intrire a dominatiunii maghiare, in toate
lispn pe ungureste, ca numire traditionald), iar directiunile, cci in acest interval de timp, s'a
al municipiului or4enesc: primarul 9. afirmat i s'a impus c natiunea maghiard este
Organul executiv al municipiului orsenesc ceea dominant in cadrele statului de o prea co-
era: consiliul municipal 2), iar al celui judetean: plesitoare multime de alte nationalitti, deja con-
serviciile centrale si exterioare ale aceluia, in stiente si ele de insemntatea bor.
frunte cu subprefectul 3). In misiunea aceasta, vrnd sa-i fie demnd cu
Legea comunald ungard, (XXII din 1886), co- toat ambitia unui popor politiceste refdcut,
mund tuturor categoriiior de comune4) in cadrele conducerile municipiilor judetene i cu deosebire
administratiei oraselor municipale, era aplicatd a celor ordsenesti, s'au intrecut unele cu altele,
mai mult ca un normativ procedural, cam asa prin realizdri gospoddresti si mai ales de maghia-
cum, pe lngd legea sa organicd, municipiul Bu- rizare ).
curesti, aplicd in cazuri date, legea administra-
tivd comun. 1) Cum s'a maghiarizat Tg.-Muresului alte orage : 1

In cadrele organizatiei municipiilor ordsenesti Deoarece imprejurimea Tg.-Murepului este plin de sate
romnepti, romni au fost In numr considerabil pi in orap.
(ca de altcum i in celelalte orase de grad infe- Cum inainte cu 200 de ani avea municipiul" vreo 4-5000
rior), functiona i institutia politieneascd, ca ser- de locuitori, putem presupune c din aceptia aproape jurn -
viciu propriu municipal. tate erau romni.
Atributiunile legale ale municipiilor judetene fi, Ca pi in alte orape din Ardeal ins, s'au luat pi in Tg-Mu-
cu deosebire ale celor ordsenesti, erau neasemd- rep msuri drastice contra romnilor.
Iat un document afltor in codul Leges seu Decreta op-
nat mai numeroase, mai importante si mai demne pidi Szekeli Vasrhelii" care se pstreaz In archiva veche
de gradul lor in ierarchia administrativd a Oa (istoric) a orapului:
de cum sunt astazi administratiunile judetene si In traducere: Decizii mai noui pentru Intrirea ordinei
municipale, inclusiv ale municipiului Bucuresti. orisenesti.
Anul 1759 ziva a 15-a a lunei Decembrie fiind adunare
Leg ea ungard a incredintat ambelor categorii festiva, att a marelui Consiliu cdt pi a comunittii celor
de municipii, pe lngd altele, cloud maxi ramuri de o sut de brbati, pentru aranjarea dificulttilor intalnite
activitate: autoguvernarea i intermediarea admi- si cari se vor mai ivi In viitor, precum pentru pstrarea
nistratiei de Stat. frumoasei unitti orpenepti, din voint unanizn se aduc
Cea dintai inseamnd, -
realizarea cerintelor
gospodriei comunale ori judetene, in modul cel
deciziile mai jos scrise :
5-a. Om din neamul valah s nu poat in nici un caz
cumpra imobil in orap, nici chiar din pmnturile ora-
mai independent posibil, intemeiati pe necesitd- pului s nu li se dee valahilor nici artor nici fnat, ni-
tile inerente i pe posibilitile materiale de care meni dintre cettenii orapului s nu-i apere pe aceia, sl
aceea unitate administrativ dispune. Initiativa nu-i ajute in prosperare, nimeni s nu tolereze la casa sa
peste 3 zile orn cunoscut i cu a-tat mai putin necunoscut
1) Polgrmester dup denumirea german Brgermei- care vagabondeazd i dorepte s se eschiveze de contributia
ster".
regeasca, cu gat mai rnult s nu-i acorde loc de apezare,
ci s fie dator a inptiinta pe chestorul orapului.
2) Dupg legea noastr administrativ ar corespunde de- Dac cineva face altfel in acestea s fie pedepsit ne-
legatiei permanente", dar era mai mult, cci era cornpus conditionat la chestura orapului".
din pefii serviciilor, oameni de specialitate i primarul mu- Dar aceste msuri neomenoase s'au luat i repetat pi
nicipal, care In persoana sa executa numai agende prezi- inainte in toate orapele din Ardeal. Iat in traducere do-
dentiale", deci nu era, in nici o calitate organ executiv, ca cumentele dela Turda, reproduse dupd Orban Balazs :
in cadrele legii noastre ad-tive, care prin art. 69 pi 70, i Orapul Turda i jurul". Budapesta 1889:
fer pi calitatea de organ deliberativ. Anno 1711 die 19 mensis
3) Cu toate c Municipiul judetean avea organ asem- In congragatione Totius, Universitas Nobilium Oppidi
ntor delegatiei permanente" (varmegyei lando valaszt- Thorda.
many), dar nu avea atributiuni executorii, ca consiliul ord-
penesc in cadrele municipiului orpenesc. Conclusum.
4) Ca pi legea noastr administrativ. Aflm, ea' Romnii se inmultesc foarte tare, intre noi

www.dacoromanica.ro
 PO U.R B A NISMUL
Orasele din intreaga Ora ungureasca, in cursul Dar s'a facut si lucrat spre a se ajunge lumea
acestor ctorva decenii, s'au maghiarizat cons- civilizata din apusul European si pentru maghia-
dent si sistematic i s'au ridicat din aspectul lor rizarea oraselor. Trebue sa admiram marea am-
de pand atunci -
in general, aproape rustic - bitie, rbdarea si patriotismul acelor primari, cari
in frunte cu capitala trii - Budapesta - din nu s'au descurajat in cursul desbaterilor sedin-
care, in acest tirnp s'a creat, ceeace vedem, c telor Congregatiilor municipale desi cu procedu-
este azi.
Aceste realizari grabnice Ins, au fost atat de
senesti -
costisitoare, nct, cu deosebire municipiile ord-
pe langa impozitul suplimentar comu-
nal, una dintre modalitatile de impunere ale tim-
pului majorat fata de cel platibil care stat, !Dana
la proportia de peste 200% gemeau toate
intelesul strict al cuvantului, sub povara unor
in - subventiile date. Asa au luat fiinta, diferite instr-
Imprumuturi fantastice i, fara de nid o nalejde,
bazata pe realitati de a le mai putea achita, cu
toate c inssi guvernele unguresti onorand
straduintele lor in maghiarizare stateau mereu
in ajutorul asanrii acelora, prin insemnate aju-
toare bnestil ).
spre dauna noastrg. Orasele si satele vechi i frumoase lo-
cuite inainte de Maghiari i Sasi, inteatta sunt pustiite
de locuitori, prin inmultirea Romnilor, cg acum nici de
veste nu le mai putem auzi. Pentru motivul amintit mai
sus, hotgrim In comun, c fiecare cetgtean sau vgduv din
oras este indatorat a alunga, in curs de 8 zile din casele
si pgmnturne lor pe toti Romnii, aflgtori la casa sau pe
pgmnturile lor, iar dacg nu voesc sg plece, s fie alungati.
Dacg se va afla vre-un cetgtean ori vgduvg att de nealu-
torat, inct nu-1 poate alunga cu forta sa, ofiterul orasului
este obligat a-i da ajutor. Dacg se va afla vre-un cetglean
sau vgduvg, (care nu va duce la Indeplinire ordinul) sd fie
pedepsit, In mod irevocabil png la 12 fl. pi ofiterul ora-
sului luAnd cu sine destule fotte, este dator sg alunge pe
astfel de valachi refrectari i s-le alunge vitele de pe te-
ritorul orasului.
Tot In aceast a dunare se hotgrgste, ca nimeni... dintre
locuitorii din Turda Noug i Veche, s nu dea Romnului,
nici casg. nici loc de casg, nici loc extern; sa nu-i vnzg
si sg nu-i- dea loc de locuit aici; care loc, dacg va fi vandut
cu drept de mostenire, sub orice titlu, se va confisca pen-
. tru ora i executorul l (pe roman) va alunga din oras...
Dacg hash* se va afla cineva dintre noi, care nu va observa
una sau alta din conditiile susnumitului ordin, se va pe-
depsi, mox et defacto, cu 24 fl. i dac va fi refractar
mai departe sg fie un oat descalificat".
(TIrmeazg 135 semngturi)
Hotgrirea din 5 Decemvrie 1712.
Venind in discutie si hotrInd din nou privitor la alun-
prea i pustiirea Valahilor, am ajuns de acord c (Ro-
mnii) sg fie alungati si sg nu fie tolerait In orasul nostru;
acei cari au fost prezenti la aducerea acestei hotriti au
declarat sub blestem, personal si de bung voe, c i vor
trgda pe cei cari i tiu, sau in caz de nenorocire In urma
acesteia se vor ajuta cu munca lor ziva si noaptea".
(TJrmeazg 12 isclituri).
Astfel au fost extirpati romnii din orase: cu fortg bru-
talg i conspiratie. Prinurmare reparatia si restituirea ro-
mnilor cu orice mijloace este nu numai indrepttitg, dar
chiar o elementar datorie a noastr a tuturor !
1) Tg. Mures, a primit In anul 1915 o subventie de 9 mi-
lioane cor. aur in o singur sumg ! Adminstratia romneascg
ra formalista, greoaie i incarcata de pareri si ma-
nifestatiuni opozitioniste, extrem de nefavorabile
fata de ateia, cari, incontinuu, cereau numai sa-
crificii.
Sprijinul conducerei de stat a fost insa integral,
incurajator i chiar initiator prin inclrumarile si
tutiuni edilitare, culturale, de asistent sociala,
etc, ca: uzini electrice, apaducte, coli, orfelinate
aziluri pentru batranii sraci, pompieri i salvare,
etc., cari toate s'au populat cu functionari si an-
gajati unguri.
Ca s putem intelege intensiva activitate gos-
podareasca din aceasta a doua etapa a municipa-
litii Ardelene, (perioada in unele directiuni
foarte asemndtoare,
cat si in a efectelor -- att Fn privino cauzelor
situatiunei actuale din Ro-
mania, care nici in privinta realizarrlor gospod-
resti nu a rmas mai pe jos la noi, cu toate c sta-
rea financiara si economica precum i paturile ce'-
tateneti sunt altele, iar statul azi nu poate da a-
jutoare materiale sa ne fie permis a arata, c
privitor la succese, acestea au fost inlesnite si de
anumite dispozitiuni procedurale,
Anume, doctrina dreptului a dministrativ ungar
cunostea o modalitate legala de scapare din toate
incurcaturile paragra filor legilor si a birocratis-
mului, ce s'a si practicat, din motive politice,
cu toat vigoarea de catre unittile administrati-
ve: asanumitul principiu al dreptului discretio-
nal administrativ.
Aplicarea acestui drept in cazuri conCrete, era
motivat cu imprejurarile de fapt i, era sustinuta
de toat lumea aproband-o ca logica i perfect
legala.
Principiul acesta al dreptului discretional in
administratie de altcum, l cunoaste i dreptul
nostru administrativ, dar cu aplicabilitate numai
intr'o msur foarte redusa. Edilir nostri, in gene-
ral, se tem a-1 aplica, din cauza nvlmelii dis-
pozitiunilor noastre legale, care se nizuesc de a
reglementa totul in proceduri, ceeace, totusi nu
succede.
In cazurile lipsei de dispozitie legal concretA,
adrninistratia are si azi drept discretional de a
decide, dar nicklecum nu se admite, - princi-
pial, fall a putea fi trasa la raspundere ca vino-
a preluat d e. Municipiul orgsenesc Tg. Mures, on o datorie
de cca. 29.000.000, Coroane aur.

www.dacoromanica.ro
 MUNICIPALITA1EA DIN ARDEAL IN TRECUT I IN PREZENT 91

vat'a, d. e. la vnztiri ori achizitionari din mnd si sustine din oficiu interesele, de tot felul ale or-
liber, chiar nici pentru cazuri, cand conform si- fanilor, interzisilov, a celor pusi sub curdtela $ i a
tuatiunilor de fapt, ar fi mai avantajos, cAci prin copiilor minori, de a le supraveghea administra-
aceasta s'ar leza sacro-santitatea dispozitiunilor rea averii lor iln2biliare si de a le administra in
referitoare la legea contabilitatii publice, combi- mod nemijlocit, averea mobila.
nate cu cele ale legii organice. In fruntea acestor institutiuni stkeau: hi ca-
Din cauza acestora, pentru executarea unei lu- drele administr a tiuniior municipiilor judetene,
crari mai insemnate azi se cere un timp de nepre- presedintele acestei sedrii, ca funcionar al muni-
vazuta durata 1). cipiului judetean, iar in cadrele administratiuni-
Al doilea mare favor pentru asigurarea rapidi- lor municipiilor orasenesti, era incredintat cu a-
tatii in realizarea diferitelor scopuri edilitare -in gendele prezidentiale un consilier municipal,
cadrele legii municipale unguresti - a fost, ca sef de serviciu, in calitate de functionar orse-
lipsea total o lege de contabilitate publia, cum nesc.
avem noi. Nu se avea altceva in vedere decat dis- Legiuitorul roman, prin legea de organizatie
pozitiunile regulamentelor municipale privitoare judecatoreasca, publ. in Mon. Of. No. 84/935,
la administratia baneasca. Acestea se intocmiau art. 307, a desfiintat aceste institutiuni din cadre-
din initiativele proprii ale municipiilor i numai le administratiunilor respective, si atributiunile
dupa vederile, buna lor chibzuiala -deci nu con- lor le-a trecut tribunalelor, in cadrele carora func-
tineau piedecile, cari rezulta din legislatia noas- tioneaza ca sectiuni separate, sub conducerea u-
tr apicat de catre unitatile administrative, com- nui magistrat.
binata cu atAtea i atatea alte legi i dispozitiuni 2) Dreptul jurisdictional al organelor munici-
legale 2) piilor judetene i orsenesti, de a jadeca atat in
A doua ramur de activitate a municipiilor de cauze cu caractet penal, - contraventiunile po-
ambele categorii, - conform legii ungare, - era litienesti la legi i regulamente, precum i in
intermedierea administratiei de stat, ceeace a in- cauze de drept privat - cu deosebire, in asa zi-
semnat c statul, rupand o parte din atributiunile sele chestiuni bagatele, procese civile cu va-
sale de caracer administrativ, a incredintat re- loare pana la 50 cor. (azi cca 1600 Lei).
zolvarea acestora administratiunilor municipale. Aceasta s'a intmplat n Ungaria in acelas
Ramura aceasta de activitate la noi lipseste cu de- timp, cand, doctrina sustinea -
savarsire din cadtele tuturor unitatilor admims- teoria separatiunei puterilor de stat, in tocmai,
ca i la noi azi -
tratiei propriu zise. ca i in celelalte doctrine juridice i constitutiuni
Activitatea intermedierii administratiei de Stat, ale celorlalte state din apusul european, in cadre-
- n cadrele mL.ntcipiilor jucletene si orasene:?i, le caror sisteme de drept hied s'au aflat totusi po-
se exercita precum urmeaza: sibilitti de investirea unor organe administrative
1 ) In activitatea important a Sediilor Orfa- cu drept jurisdictional.
nale ale muncipiilor judetene i orasenesti, ca in- Nid Romania nu este exceptie dispozitiunile
stitutiuni de drept public, cu menirea de a ocrori cuprinse in art. 101 din Constitutia noastra d
posibilitatea i prin unele legi mai recente se si
1) D. e. Amplificarea prin refacere a apaductului munici- investesc cu o asemenea jurisdictiune felurite or-
pal din Trgu-Mures, e in curs de mai bine de 15 ani, In gane ale administratiunei de stat (medicii, veteri-
care rstimp, nu s'a fcut altceva, dect discutii, hotriri
s'au tot respins planurile referitoare de catre Consiliul Teh- narii, inginerii hidraulici, gardienii publici, etc.);
nic Superior $ i abia In Aprilie 1937, s'a obtinut in fine apro- Administratiei propriu zis, totusi i-se refuzA a-
barea. ceste atributiuni.
2) Un exemplu: Concesionarea pe cale de licitatie public Diferitele legi speciale ungare, afectau jude-
a Serviciului de vidanjare al Muncipiului Targu-Mures este
de vre-o 4-5 ani in curs; pn in ziva de azi, din cauza carea anumitor contraventiuni in atributia admi-
c concurentii totdeauna apeleaz deciziunile de adjudecare nistratiei propriu zis (art. 19 din legea XXXIV
ale conducerei municipale, inzadar se pun conditiuni, spre a 1897); altele, la randul lor au fixat anume organe
putea cstiga un concesionar de treabit, nizuinta se anihi- ale municipiilor judetene i orasenesti, care erau
leaz prin anumite forme, peste cari nu se poate trec.
Tot asa cu pavarea strzilor, asa, inct conducerea mu- indreptatite de a judeca chestiunile de contra-
nicipiului, ca s nu mai fie expus la imposibilitatea reali- ventie la legi si la regulamentele locale. Aceste
zril programelor anuale de lucru, precum s'a Intrnplat au fost:
in mai multi ani, consecutivi, in urma apelurilor continue, /n gradul I. 1). Comunele mici si mari (azi, toa-
de regulk fcute numai pentru sicanarea concurentului in-
vingAtor i, avnd in vedere scurta durat a sezonului de te comune rurale) primpretorul, respectiv preto-
lucru, a fost nevoit si, din aceste motive, la executri de rul.
lucrri In regie proprie. 2) In orasele cu consiliu i municipale, - cd-

www.dacoromanica.ro
92 URBANISMUL
pitanul politiei (azi chestor, atunci inca functio- titiabili, Statul pi-a extins,
nar orasenesc ) .
-
prin organele uni-
tatilor administrative, in mod nemijlocit influen-
In gradul II: In general subprefectul, iar in o- ta sa de veghe i reprimare, pand la ultimul ca-
rasele municipale, consiliul. tun din creerii muntilor (unde si acum ajunge
In gradul Ministerul de resort. numai mdna administratiunilor locale, astdzi insd
f Ara putere.
Dupa statificarea politiilor orasenesti, Consi- Acest sistem putea fi criticat din punct de
liul Dirigent, prin ordonanta sa No. 343311919, vedere teoretic, insa practic a rezultat din el edu-
a trecut toate atributiunile administrative ale po- catia cetdteneascd, stima i respectul autorittii
litiilor la primariile respective, adeca i dreptul si al Iegilor tarii ceeace cu mijloacele legale r-
jurisdictional de a se judeca contraventiunile mase azi, administratia noastrd, nu poate impune
prin functionari anume designati spre acest scop, suficient.
prerogativd, care a fost suprimatd prin Ord. No. Cu ajutorul justitiei administrative, unitatile
4890 A. din 10 Aprilie 1933 al Min. de Interne. diferitelor administratiuni, mai usor i cu mai
Organele respective ale administratiei propriu mare efect si-au putut indeplini misiunea lor -de
zise (caci in era maghiara preturile erau servicii dirijarea intregei vieti civice, ceeace cu mijloacele
exterioare ale municipiilor judetene), s'au hives- legale rmase azi este aproape imposibil s fac
tit ca urmare si cu drepturile autoritative ineren- derabile cheltueli si de catre stat si de catre jus-
te, prin legile procedurale referitoare, precum au administratia noastr. Cci, prin legile noastre
fost mai recent legea XX -1901 si Ordonanta organice notiunea de administratie, s'a redus
No. 65000/909 a Min. Int., etc., asa, Incdt aceste numai la o reminiscentd a atributiunilor munici-
organe, aveau atributiuni asemanatoare cu magis- piilor din trecut si pare a fi utilizata in textele
tratii judecatori de ocol, in asemenea chestiuni. legale numai in lipsa de cuvant mai corespunza-
Aveau pn i dreptul de a transforma - in caz tor, - care ar trebui sd fie gospodarie, notiu-
de insolvabilitate amenda in inchisoare noli- ne, care nu acopera pe aceea de administratie,
tieneasca, municipiile dispunnd de inchisori pro- pe care insd doctrina dreptului nostru adminis-
prii. trativ, totusi o mentine. Cettenilor interesati, la
Dreptul jurisdictional al organelor administra- randul lor, prin acel sistem li s'au solutionat ches-
tiunilor comunale se extindea la judecarea tutu- tiunile, <<acas5 la ei, fara de a fi trebuit, sa aler-
ror chestiunilor civile, privitor la plata in bani, ge pe drumuri indelungate, necostisitor i fara
la indeplinirea unei lucrari sau referitor la un de forme scripturistice obligatorii, servindu-se
obiect mobil, daca valoarea procesului nu intre- inteadevar.
cea suma de 50 Coroarie. Caracteristica specifica a admininistratiei mu-
Atributiunile judecatoresti a comunelor au fost nicipale de care vorbim, - referitor la interme-
reglementate in Ungaria ultima data prin titlul dierea administratiei de stat, - pe langa cele
XVI (Judecatoria Comunala, art. 755-766) relatate, a mai fost, cd prin o parte din activita-
al legii 1.1911, despre procedura civila, lege cu tea ei, a imbrtisat intregul cerc de atributiuni,
unele modificari si azi in vigoare in Ardeal (ju- a urmatoarelor institutiuni publice, care azi nu
decatoriile comunale s'au desfiintat prin art. 287 cad in competino administratiei municipale:
din legea de Organizare Judecatoreasca, publi- 1 ) Ale Carnerelor de Munca i Agricultura,
cata in Mon. Of. No. 136/924). In baza altor o parte insemnata din ale Camerelor de. Comert
legi insd, (XIII-1876, despre servitori, XVII - si Industrie precum ale Inspectoratelor Muncii,
1884, industriala, X11-1894, despre politia de ale serviciilor agricole judetene i, ale judecatorii-
camp si altele), organele ad-tiei comunale pu- lor speciale instituite conform legii (Mon. Of.
derare la valoare, adeca procese cu substrat, ori contractelor de muncd,
cdt de mare. torittilor Industriale,
-
teau judeca in procesele referitoare, far consi- No. 91/931 ), pt. asigurarea lucrului efectuat si
prin functionarea Au-
Politiei ordsenesti, sectiu-
Situatiunea aceasta juridica a fost de cea mai nilor i Consiliilor Economice ale Municipiilor ju-
mare insemnatate, atat din punctul de vedere al detene i orasenesti.
politicei de stat cdt si din cel al respectivelor uni- 2) Actualele servicii sanitare i sanitare-vete-
de vedere al cetatenilor interesati. Caci, Statul senesti -
tati administrative, precum in fine si din punctul rinare i agricole, ale judetelor i municipiilor ord.-
erau serviciile proprii, ale municipiilor
prin aceasta pi-a descongestionat instantele sale judetene i ordsenesti.
judecatoresti de o multime de cauze mdrunte, pe- 3) Problemele servitorimei si ale politiei de
nale si civile (carora azi, abia sunt in stare sd le cmp apartinatoare azi In municipii Chesturilor
faca fata) i, pe langa economisirea unor consi- Politiei de Stat.

www.dacoromanica.ro
 MUNICIPALITATEA DIN ARDEAL IN TRECUT $1 LN PR.EZENT 93

4) Problernele invatamantului primar si a unet (practicanti ad-tivi, concepisti i capitani de po-

parti din cel secundar, apartinatoare azi in litie, notari, consilieri-functionari).
parte - Statului. Inginerii, arhitectii, erau detasati, ca subal-
5) Incasarea impozitelor Statului, prin servi- terni i sefi, la servicii de caracter tehnic, ca: sec-
ciile financiare comunale, in locul perceptiilor de tia inginereasca i cea a drumurilor, la directiu-
stat, de azi. nile uzinelor municipale, de electricitate, apa, ca-
6) Birourile de masuri si greutati, ca servicii nalizare, etc.
comunale, cari tineau locul acelora de stat, de Medicii pi veterinarii ca sefi ai serviciilor me-
azi. dicale municipale, circumscriptii orasenesti, plgpi,
7) Sectiile tutelare, etc., etc. abatoare, etc.
Profesorii, - in corpul didactic al diferitelor
Toate organele de specialitate incadrate in di- scoli de grad mediu, (si conservatorii) infiintate
feritele servicii administrative (medici, veterinari, sustinute, cu deosebire de municipiile orase-
arhitecti, ingineri, etc.) in acel sistem, nu numai neti. Tosi erau incadrati in cele servicii con-
cd nu erau declarate de autoritati aparte, ca in duse de juristi.
sistemul nostru, dar erau lipsite de orice putere
dispozitiva, in cadrele respectivelor servicii, la 2 ) Functionari ca bacalaureatul.
cari erau numai atasate, ca auxiliare - in ca- Din acestia se recrutau -
in deosebi - per-
litate de persoane experte. Toate dispozitiunile sonalul servicillor financiare, ramura contabili-
corespunzdtoare le dadeau -- In urma referatelor tatii, apoi registratori, archivari, etc.
pi avizelor lor primarii sau consiliul sefilor de 3) Functionari cu calificatie de 4 cl., a vre-o
serviciu, in orase si, subprefectul, respectiv prim- unei scoli medii, numiti in servicii, ca personal ad-
pretorii nemijlocit in cadrele administratiunilor ministrativ si ajutator. Categoriei acesteia a-
municipiilor judetene, ca organe dispozitive. Ca- partineau: expeditorii, dactilografii, etc.
racteristica speciala a administratiunilor munici- Inaintarea in grad, ori in clasa de salarizare
piilor judetene si orasenesti, in dreptul ungar era precum se spunea, - pentru toate categoriile de
CA, -in cadrele lor dominau functionarii de functionari, principiar i regulamentar era
concept, juristii, ca detinatori ai posturilor de
cornanda, -
cu putere nemijlocita ori delegata.
Sistemul, de origine german, a dat bune rezul-
automata, iar in functiuni, la vacanta.
Deci inaintarea in grad (salar ), nu era condi-
tate.
--
, tionata si de inaintare n functiune, ca in sensul
statutului functionarilor publici roman.
Crdem, c nu putem sfarsi cu tratarea muni- Pentru fiecare, dintre aceste trei categorii, ci-
cipalitgni dintre anii 1867-1918, fara de a face
le si conditiunile de inaintari, atat in grad ( sa-
amintire mai detailata si de insisi functionarii
municipiilor de ambele cateaorii, din aceasta era, lar), cat si in functiuni, - precum am amintit
erau hotarat determinate si nu se da nici posibi-
-
precum si de oraanizatia acestora in cadrele uni- litate de trecere intr'o categorie mai nalt, fara
tatilor respective administrative. de a indeplini conditiunile legate de aceea, dar
Privitor la calificarea lor scolar .dunA snecia- din contra, nu se intmpla nid aceea, ca sa nu
litati, conform leaii I-1883 si a reaulamente- fie inaintat cineva in grad, conform situatiunei
lor locale nentru nraanizarea serviicilor, func-
sale personale, la timpul regulamentar. Prin ceea
tinnarii mnnicipali se imparteau, n trei cateaorii ce s'a creat o anumita subordonatie i disciplin
mari si anume: ierarhica, consideratd, aproape in sens militar,-
1) Functionari cu calificatia superioarg: juristi,
ingineri, arhitecti, medici, veterinari, profesori,
pentru noi, poate curioasa, - cand d. ex., un ex-
peditor batran avea un salar indoit ori intreit,
etc. Acestia, conform diplomei, fiecare era pus fata de un functionar de concept cu calificatie su-
perioara, insa incepator in categoria sa, dar a
la locul su. Acum la noi se pretinde numai ex-
ceptional, anumit califica tie, dar de ohicei.
pentru functiuni, nu de specialitate, - se publica
- carui autoritate in tagma, era totusi neasemanat
mai mare, ca a aceluia cu salar mai mare.
concurs, pretinzndu-se absolvirea unei scoli su- Functionarii municipiilor judetene si orasenes-
perioare oarecare, asa, ca nu arareori rezultd, de ti dealtcum, in baza dispozitiunilor cuprinse in
exemplu numirea unui absolvent al Academiei art. 79 si urmatorii din legea XXI -1886, se ale-
Comerciale, in post, unde din firea lucrului ar fi geau, in parte de care Congregatia municipiului
necesar un iurist si, viceversa, nu chiar in inte- respectiv, din 6-6 ani (in municipiile judetene:
resul bunului mers al serviciului respectiv! subprefectul, primpretorul, notarii, presedintele
Juristii, ca functionari de concept, erau im- sedriei orfanale, jurisconsultul, asesorii sedriei
partiti numai in servicii cu caracter dispozitiv orfanale, casierul, seful-contabil, arhivarul, iar

www.dacoromanica.ro
94 UR B A NI S MUL
in municipiile ordsenesti: primarul, consilierii, gand al conductorilor norodului roman din par-
functionari, primnotarul, notarii, jurisconsultul, tile ungurene, a fost, organizarea cat mai grab-
casierii i eful-contabil), dar nici prin exceptie nia a administratiei publice, de pe aceste terito-
nu se intmpla, c in afara de subprefect si de rii, socotind, c5 tot momentul de intrziere, poa-
primar i la acestea foarte rar, sd nu fie conse- te avea urmri nefaste, pentru statornicirea rea-
cutiv realesi, asa, c functionarea acestora era lizrilor abea incepute.
in realitate, continua. Asa au fost adesea prima- Dar cu cine i cu ce? Cci valorile banesti a!e
ri i subprefecti cari au Servit 30-35 de ani in serviciilor publice, s'au transportat din vreme. la
parte se numeau de cAtre prefectul municipiului Budaptesta,-la inceputul adierilor de schimbare
respectiv, pe viat (medicii, cpitanul politiei, situatiunilor politice, pe aceste meleaguri.-Apoi
contabilii, arhivarul, evidentiatorii sedriilor orfa- populatia romneasca din Ardeal, ca consecinta
nale, practicantii ad-tivi, veterinarii, precum ti a timpurilor vitrege din trecut, nu avea in ran-
personalul manipulant al municipiilor judetene); durile functionarilor publici ai fostului stat, nici
in fine se alegeau pe viata de catre Congrega- numarul strict trebuincios pentru a putea desem-
tia municipiului ordsnesc: personalul inferior al na dintre aceia cel putin capetenii cu experient
municipiilor ordsdnesti. -
necesare conducerei diferitelor cadre de servicii
A treia erg, din istoria municipalittii in Ar- publice!
deal, conform specific:aril noastre (1918-1926), Pretutincleni in Ardeal si Banat, in mod spon-
e cea romaneasc guvernatd insd de legea ungu- tan, fara directive dela vre-un centru i totusi u-
reasca i este caracterizatd in general, de un ro- nitar, numrul iardsi proportiona!i redus al
mantism eroic, ce numai odat se intlneste in intelectualilor nostri liber profesionisti, in primul
viata unui popor.
Decretarea unitatii nationale a Ardealului cu
Patraia-mamd din 1 Dec. 1918, cu toate consecin-
rand ofiteri reintorsi de pe front si avocati, me-
dici, ingineri, profesori, preoti i invdtAtori,
prsindu-si indeletnicirile civice de pnd atunci,
-
tele sale de politic internd i externd, intr. un au intrat cu cea mai mare insufletire in dif elite
timp cnd aceast decretare era considerat de posturi de comanda pentru injghebarea adminis-
revolutie inainte de legalizarea strilor de fapt, tratiei publice romanesti.
pin tratatele de pace, consecinte firesti ale rdz- S'a fcut apel la elemente de specialitate din
boiului mondial !;ii a drepturilor de autodetermi- patria mum imediat ce s'a putut.
nare a popoarelor, in pturile romanesii ale Totusi, nici asa n'au fost destui! Din aceast
Ardealului a prodos o stare sufleteasca de cel cauzd, tactica timpului a lost, ca prima data, -
mai inalt entuziasm pentru servirea cauzei Uni- prin actiunea prelurii imperiului, termen tech-
rei, incepanddela jertfa de sdnge, pand la ofe- nic, luat dup terminologia dreptului public ro-
rirea tuturor bunurilor materiale i sufletesti, pe man -.95 se schimbe capul administratiei. Apoi,
altarul Patriei intregite. Cine n'a fost in Ardeal in msura posibilittilor s se fac5 primenirea
pe acele- vremuri, iiici nu-i poate inchipui ce s'a personalului slu jbelor de stat, cu elemente rom-
intamplat aci i, mai ales, cum s'a putut intampla, nqti.
ceea ce s'a intamplat. Din cauza lipsei de un numr mai mare de inte-
Activitatea organizatiei serviciilor fostului stat, lectuali romdni, am fost nevoiti chiar, de a men-
in strictul inteles al cuvntului a incetat, prin p- tine in functiuni publice un numdr covdrsitor din
rsirea posturilor de cdtre slujbasii conducatori, slujbasii fostului Stat, cari la inceput, la ordin
in prima panicd; mai tdrziu prin gonirea lor de superior au refuzat depunerea juramntului de fi-
cdtre garzile nationale romnesti in unele locuri, delitate fatd de Statul Roman. Din aceste motive
iar in altele prin asa numita <<rezistenta pasivd a intdrziat chiar, preluarea fapticii a unor admi-
de reacredinta si dusmanoas fata de tot ce era nistratiuni locale si. cu deosebire a municipiilor
romnesc. Dupd injghebarea in aceastd situatie, judetene .,si or5..senesti, indestulindu-ne, la ince-
a institutiunilor de paza vietii i averii, prin asa put numai cu o preluare quasi-simbolica, prin ase-
numitele grzi nationale dup directivele date zarea in fruntea lor pentru control a prefectului
prima oara de senatul national'), din Cluj, ti primarului 1) .
prezidat de inimosul Amos Francu, apoi dupd ce- 1) D. e. la Primaria Tg. Mures, primul proces-verbal in
lea ale Comitetului national, din Arad, primul limba romand s'a dresat abia la 4 Ianuarie 1923, de cnd
dateaza i introducerea functionarilor romani. La aceea
1) Acest consiliu infiintat in Noembrie 1918 a fost corn- data' erau numai 2 romni, in posturi neinsernnate. Inteun
pus din: Dr. Amos Frncu, presedinte; membrii Dr. Emil an, numfirul romnilor a crescut la peste 100 ca in 1926
Hatiegan, Dr. lulian Pop, Dr. Valentin Porutiu, Dr. Octa- sa ajunga peste 200 functionari i angajati romni in Pri-
vian Utolea, par. L Pop-Morlaca si E. Dandea. mrie, iar azi din vre-o 350 mai sunt 21 de minoritari.

www.dacoromanica.ro
 ittINICIPALITATEA DIN ARDEAL IN tRnCITT $1 nt 1311.EZENT
In luna Decembrie 1918 s'a constituit autorita-
tea suprema romaneasca pentru Ardeal, Consi-
liul Dirigent din Sibiu prezidat de d. Iuliu Maniu.
In imprejurarile date, Consiliul Dirigent la ince-
put i-a indeplinit menirea sa vremelnica de or-
ganizare, cdrei i-a dat cadrul legal intrucat acea-
sta era posibil pe acele timpuri revolutionare
cum reese i din monitorul sdu, Gazeta Ofi-
ciala.
Din punctul nostru de vedere, adica, pentruca
prezenta situatiune a municipalitatii in rastim-
pul ctela Unire, rand la punerea in aplicare a pri-
mei legi romne de unilicare administrativa
(1926), primul i cel mai important izvor de a functionarilor municipali; controlul casierilor de
drept al acestui timp, a tost Decretul No. I. al sub administratiunea municipala; solutionarea a-
Consiliului Dirigent, publicat in Gazeta (Jliciala
No. 6/919.
Acesta decreteaza limba romnd de cea oficia-
la in serviciile publice i fixeaza situatiunea de
drept public a popoarelor din Ardeal, prin apli-
carea legii nationalittilor XLIV-1868 i alte legi;
pe functionarii publici cari depun juramantul pe
lngd observarea anumitor norme de conduita, ii
lasa in functiuni, iar legile, ordonantele, regu-
lamentele si statutele legale emanate inainte de
18 Oct. 1918, rnran in interesul ordinei publice
pi pentru a asigura continuitatea de drept, 0'725
la alt dispozitie, in vigoare in mod provizoriu,
cu excepfiunile cuprinse in acest decret, cum si
in alte decrete ce se vor da.
In consecinta, - Consiliul Dirigent, prin
dispozitiunile decretului citat, a mentinut integral
in vigoare legile ungare XXI-1886 despre muni-
cipii i XXII-1886 despre comune, ca apoi prin
Decretul sau No. II, publicat tot in No. 611919
al Gazetei Oficiale, sa le aduca modificarile ne-
cesare intre cari:
1 ) Art. 4, - actualele adunri municipale qi
reprezentanfe comunale, constituite pe baza drep-
tului vechiu, se declara disolvate.
2 ) Art. 5. Atributiunile adunarii municipale,
prevazute in 47 lit. a-f. h. 1. m. q. art. de lege
XXI din 1886, vor fi rezolvate de prefect si a-
probate de seful resortului de interne, atributiile
prevazute in acela lit, g. i. k. vor fi rezolvate
de seful resortului de interne, la propunerea pre-
fectului.
Membrii alesi pana acum de adunarea munici-
pa16, vor fi numiti pana la intrunirea nouilor a-
durhiri municipale din partea prefectului.
Seful resortului de interne numeste, la propu- pective i anume:
nerea prefectului si pe functionarii insirati in 80
al art. de lege XXI din 1886, etc.
3 ) Functionari noui pot fi numiti numai acei
candidati, cari cunosc in vorba i in scris limba tori.
www.dacoromanica.ro
95
oficiala a serviciilor publice si a popoarelor din
circumscriptia respectiva, iar actualii functionari
sunt datori, ca in termen de un an sa-i insuea-
sca acele limbi in vorba i in scris.
Dispozitiunile de sus inseamnd c:
Atributiunile Congregatiilor municipale, - re-
feritoare la intocmirea regulamentelor; tixarea
circumscrippilor plasilor i pentru alegerea mem-
brilor in Longregatiile municipale; dispozitiunile
referitoare la liniile de comunicatie, lucrari pu-
blice i edificari; imprumuturi; castigarea de bu-
nuri, in municipii; aprobarea proectelor de buget
i examinarea incheerilor anuale; controlul, etc.,
pelurilor, in gradul al II-lea i orice alte chestiuni
afectate in atributia Congregatiunei municipale,
vor fi rezolvate de catre prefectul municipiu-
lui respectiv si, aprobate de care seful resortului
de interne; atributiunile referitoare la alegerea
functionarilor, ale diferitelor comisiuni, precum i
privitor la inlocuirea subprefectului ori primaru-
lui suspendat, pe cale disciplinara; stabilirea sa-
lariilor functionarilor; infiintarea unor noui func-
tiuni, ori sistarea celor existente, - vor fi rezol-
vate de catre seful resortului de interne, la pro-
punerea prefectului.
Prin aceste s'au concentrat drepturile cardinale
cu caracter autonom, ale municipiilor judetene si
ordsenesti, conform legii ungare XXI-1886, in
minile organelor dispozitive i, politiceste ale
Consiliului imrtgent.
Modificrile mai insemnate aduse ulterior de
ctre Consiliul Dirigent, sunt urmtoarele:
1. Decretul No. VIII publicat in Gazeta ofi-
ciala No. 17/1919, a decretat statificate politiile
municipale i orsenesti, prin care a fost redusa
puterea lor executiv ( cad infiintarea politiei
comunale, conform legiuirilor romane, ar insem-
na numai o cheltuiala publica dubla, cu un rol ne-
proportional, fata de chetuelile inerente cu susti-
nerea ei, deoarece activitatea acesteia ar insemna
un continuu cinflict de competenta nedorit, cu or-
ganele politiei de stat ).
2) Urmare fireasca a Decretului No. VIII, a
fost ordonanta No. 3433/919, a Consiliului Diri-
gent (publ. in Gazeta Of. No. 27/919 ), prin care,
s au lichidat (art. XII ) unele atributiuni ale po-
litiilor municipale i orsdnesti, afectandu-le com-
petintei nemijlocita a municipiilor i oraelor res-
a ) Agendele autoritatii industriale, adica apli-
carea legii ungare XVII-1884, industriala.
b) Eexercitarea legii XIII-1876, despre servi-
96 U It 11 ANISMUL
c) Atributiunile Antistiei comunale, ca delega- 1920, slarsindu-se activitatea Consiliului Divi-
te politiei, intru executarea ordonantei Min. Int. gent, dela aceastd data puterile lui sunt trans-
Min. Justitiei No. 43194/895, privitoare la e- mise asupra organelor constitutionale, deci cele
xecutarea legii ungare XVI-1894, privitoare la ale resorturilor, asupra ministerelor de resort.
procedura de mostenire. Se institue Comisiunea Regionala de Unifi-
d) Atributiunile in legatura cu judecarea con- care din Cluj, care in realitate a lost organul de
traventiunilor politienesti, la legi i regulamente lichidare a activitatii Consiliului Dirigent.
municipale, precum i cele la judecarea in unele Vela aceast data incepand, administratia ge-
chestiuni cu caracter de drept privat, cu deosebire nerala a Ardealului, s a mcopciat, in mod orga-
in legatura cu executarea legii ungare XII-1894, nic in Administratia (.enerala a Statului Roman,
despre politia de camp (caci atributiunile Jude- i ea urmare administratiunile locale din Ardeal,
catoriei Comunale conform legii ungare I-1911, s au pus sub tutela i controlul suprem al Minis-
despre procedura civil, erau primariale). terului de Interne.
Notm in acest loc, cd agendele fixate prin In rstimpul, pan la intrarea in vigoare a legii
punctele b) si c) de mai sus, administratiunile lo- pentru unmcarea administrativa, s au extms inca
cale le execut si in prezent, (pe cele de sub urmatoarele legi i asupra partifor Ardelene:
punctul c) toate comunele de pe teritoriile Arde- 1) Legea pentru reforma agrard din "1. nansil-
lene, iar pe cele de sub punctul b) ca chestiune vania.
lasata in echivoc, numai unele orase i preturi, 2) Legea asupra contabilittii publice, extins'a
caci in altele se face uz de legea referitoare a ve- in 1921.
chiului regat, care ins nu este extins legal si pe 3) Legea sanitard (cu regulamentul industrii-
aceste teritorii). lor insalubre) si, sanitara-veterinard, extinse in
3 ) Prin dispozitiunile Decretului XXI al Con- a. 1921.
siliului Dirigent (publ. in Gaz. Of. No. 62-64/ 4) Legea ( generald) pentru infiinorea birou-
1919), medicii efi ai oficiilor judetene i or4e- lui populatiei din a. 1921.
neti, s'au declarat de functionari de stat. 5) Legea asupra infiinrii impozitului pe veni-
4) Ultimele i unele din cele mai importante tul global si unificarea contributiunilor directe,
msuri, ce intereseazd situatia municipalitatii in extinsa in a. 1923.
Ardeal au fost dispozitiunile Decretului No. 6) Legea maximului pentru crearea veniturilor
XXIV al Consiliului Dirigent (publ. in Gaz. Of. comunale din a. 1924.
No. 67/1919), prin cari s'a continuat i aproape 7) Legea pentru statutul functionarilor pu-
s'a si desdvarsit, deposedarea municipiilor jude- plici, din a. 1924..
tene si orenesti de orice atributiuni autonome,
conform legii ungare XXI-1886. Ultima era a istoriei municipalitatii in Ardeal,
Prin acest decret, s'au mai scos din vigoare o comstituie, conform specificdrii noastre, rstim-
urmtoarde dispozitiuni ale legii ungare despre pul valabilitii celor trei legi generale de unifi-
municipii: care administrativa, cu multimea de legi modifi-
catoare adica rastimpul, dela 1 lanuarie 1926,
a) Punctul c) din art. 2, in virtutea cdruia, mu- pnd in prezent.
nicipiile de ambele categorii, aveau facultatea de Caracteristica acestui rdstimp a fost activitatea
a se ocupa cu chestiuni, ce interesa tara intreag. productivd de legiferare in acest domeniu, care
Adica, s'a oprit a se [ace politica in cadrele ad- i.ridentiaz marele interes politic, de a gsi calea
ministratiunii municipale. cea mai corespunztoare, pentru a inzestra Sta-
b ) Art. 20, in virtutea cruia municipiile se tul Roman, cu o potrivita lege de unificare admi-
puteau opune legal, prin o aa numit rezistenta nistrativd. Problema era foarte greu de rezolvat,
pasivd, executdrei dispozitiunilor guvernamen- din motivul, ea' in interiorul prii unite s'au inglo-
tale, de a incasa impozitele nevotate si, de a pre- bat considerabile teritorii alipite din fostele state,
zenta recrutii neoferiti, de cdtre corpurile le- cu legi intocmite dupd alte traditii i scopuri poli-
giuitoare. Adica, s'a oprit crearea strilor, nu- tice ca ale noastre, cu populatie Cu viat trdit
mite pe vremuri Ex lex i, opozitia fatd de md- sub acele regimuri.
surile guvernului. Astfel s'a ndscut prima noastr lege pentru u-
c) Art. 25-28, 35, 82-85 si 87, ca dispozi- nificarea administrativa, promulgatd in Mon. Of.
tiuni privitoare la alegatorii virilisti, si la ale- No. 128/925, care a intrat in vigoare la data de
geri de functionari. 1 lanuarie 1926.
Prin Decretul Regal No. 1962 din 2 Aprilie Normele de organizare ale oraselor Ardelene

www.dacoromanica.ro
 MUNICIPALITATEA DIN ARDEAL IN TECUT I IN PREZENT g7
e--..
dinaintea epocei inceputa cu anul 1867 plama- siliului, ori de cte ori crede, c prin msurile ce
dite in acele timpuri tard tendinte de transtormari proiecteaza a se ma s ar aauce o aungere orumei
sociale pi economice, au contnbuit la aducerea le- de stat sau intereselor generaie (art. pi ). ./-tcea-
gii ungare A-XI-1666, despre municipii, care con- sta este principiar, un aniestec strain, in arep-
.stitue, imbrcarea principillor trecutului istoric, Write auwnome, care dispozipe i singura ar ti
in forma de lege modern. pULUE insemna suprimarea vechei autonomii in-
Legea noastr pentru unificarea administrativa trucat, in realitate ar ti mai existat.
insa, chiar contrar, a izvorat, pe langa necesitatea Legi pentru uniticarea aammistrativa din a.
de unificare, - si din consideraounea politica 1923, 'urmat legea pentru organizarea admini-
de a impaca toate dorintele tuturor acestor teri- straounei locale, publicat in Mon. Ut. No. i
torii i din tactica aceea de guvernamant, dictata din i August 1929.
de timbrul nestatornic i cu tendinte de repede e- Legea pentru unificarea administrativ din
volutie ale timpului. 1923, a izvorat din urgenta necesitate a unitickei
Se resimte, c principiile vechi, politice, sociale administratiunilor tArii intregite. Legea din 1929,
.

pi economice, au continuat dela sfarsitul razboiu- intentiona sa" introduc mai mad descentralizare
lui incoace de a-si pierde din stabilitatea lor a- ti democratie in viao administrativa unificat.
vut. Astfel, legea aceasta a noastr, -a putut Pentru realizarea scopurilor politice i doctri-
fi numai o lege de urgent 0 de necesitate, a ca- nare propuse, legea din 1929, avea urmatoarele
rei cadre fireti nici n'au putut fi altele, nici chiar inovatiuni mai principale: Directoratele ministe-
din consideratiuni politice, decat fosta lege co- riale locale, Comitetul Central si Comitetele Lo-
munala a V. Regat. Apoi i normele de adminis- cale de Revizuire, pe langa diferitele Asociatiuni
tratie ale nouilor provincii, se deosebeau foarte speciale, de mare nadejde intru propsirea aami-
mult pi ele unele de altele, incat, o aka solutie de- nistrativa a trii. Prin Directorate s'a intentionat
ct ceea data de legiuitorul roman era imposibila. o descentralizare pentru a nu fi nevoe de a merge
Dup premiterea acestora, - chiar i numai pentru toate chestiunile la Bucuresti.
dupa o sumara studiere a legii pentru unificarea Comitetele de Revizuire aveau menirea s. ju-
administrativa trebue sa marturisim, c acea- dece pe viitor in revizuirea i reformarea actelor
sta in privinta validitrii principiului municipali- administratiunilor locale ca instante de jurisdictie
ttii-vechi, nici nu se poate compara cu legea un- administrativa.
gard XXI-1886, ba chiar, nici cu aceea ce a mai Insa directoratele abia puse in functiune, pe
rmas din ea, dupa modificarile radicale aduse langa alte inconveniente, s'a observat, c legea
prin Decretele No. II si XXIV ale Consiliului organicd nu le-a determinat i ministerele nu
Dirigent. Cci, drepturile municipalittii fixate le-au conferit atributiuni, astfel, c dupa o vege-
prin dispozitiunile legii pentru unificarea admins- tare scurt au lost desfiintate. Comitetele de Re-
rativa, sunt aproape inexistente. Inteadevar, in vizuire, fata de nevoia caracteristicd de celeritate
gala de dispozitiunea .generala (art. 16), c mu- a administratiunii, lucrau din cauza aglomeratiei
nicipiile stau in legatura direct& cu Ministerul lor si din alte motive, prea greoi. In fine, partea
de Interne, noua lege contine numai definitiunea prin excelenta pdiitica a legii, din anumite consi-
lor - din care lipseste recunoasterea si a judetu- derente, a trebuit in continuu modificata, astfel,
lui de municipiu, - fara a le atribui vre-un alt c legea din 1929 nu s'a putut mentine.
drept special. f extul legei spune: Comunele ur- Din punct de vedere strict gospodaresc, legiui-
bane resedinte de judet, cari prin numrul locui- rile noastre de unificare administratixd, - in ge-
torilor pi prin importanta lor, econmica sau cul- neral -
n'au pus nid o stavild in calea realizari-
turard au o mai mare inrurire asupra desvoltrii lor, din care motiv, toate categoriile de adminis-
generale a Statului, se vor declara prin lege de tratiuni locale, - dela comuna rural, pn la
municipii, lundu-se in prealabil avizul gConsi- Municipiul Bucuresti, -
in privino aceasta au
liului Administrativ Superior. Atat i nimic mai avut $ i au dephne i nelimitate latitudini, intruck
mult, adica, titulus sine vitulus cum spune dic- au avut ori au posibilitati materiale i iniOativa
tonul latin. r de realizari gospodaresti.
'

Una dintre cele mai grave lezari a municipali- In privinta reglementarii principiului municipa-
tatii ca personalitate de drept public autonoma, litatii, in legea din 1929, fata de ce din 1925, -
considerata in senzul legii ungare XXI-1886, es- nu aflarn nimic nou. De aici rezulta, c alte sunt
te faptul, c prefectul judetului conform legii parerile partidelor noastre politice in opoziOe i,
noastre de unificare are drept nu numai de a fi iarasi altele, cand sunt la guvern, cand in si-
prezent in sedintele consiliului municipal, dar tuatia de responsabilitate toate profeseaza dic-
chiar poate cere sa fie ascultat in sedintele con- tonul: suprema lex, - salus rei publicae.

www.dacoromanica.ro
 UR BANISiVIUL
In fine, activitatea municipiilor, conform legii re, s'a recunoscut cel putin formal. In cadrele le-
din 1929, - fatd de cea din 1925 - este si mai gii din 1936 nu se mai prezint nici atdt, cdci prin
controlat, caci, in baza acestei legi (art. 97), aceasta, municipiul, nu numai c s'a redus la ega-
prefectul judetului respectiv, nu numal, c putea litate cu orasul capitald de judet, dar nici aceastd
lua parte la sedintele consiliului municipal, dar categorie de orase, nu are nici o deosebire esen-
putea face observatiunile pe cari le gdsea nece- tiara. de drept administrativ fatd de comunele ur-
sare. In senzul art. 323, ,Comitetele Locale de bane, in general. Municipiul din punct de vedere
Revizuire, pentru municipii sunt autoritdti tute- al acestei legi, este astfel egal cu oricare comund
lare de I-a, instantd i Comitetul Central de Revi- urband.
zuire le este autoritatea tuteard de a II-a, instan- Restul de norme speciale ale municipiilor fat
td, precum i Ministerul de Interne si Consiliul de orasele resedinte, esential, nu conteaz, cdci
de Ministri, le sunt autoritdti tutelare, municipii- acele, nu sunt altceva, dect forme procedurale,
lor, in cazurile i conditiunile stabilite de kge, ca:
la cari, se mai adaugd i Directorul Ministerial a ) Are 36 consilieri alei, fat& de 28 ai oraselor
local, ca organ de control $ i inspectie. Deci dc resedintd (art. 33, 37). -
autonomie nu poate fi nici vorbd. b ) Are delegatie permanentd i cornisie interi-
Legea administrativ publicat in Mon. Of. maid mai mari numeric (art. 32, 39, 137).
No. 73 din 27 Martie 1936, tinde in baza expe- c) Primar cu titlu academic obligator, dacd nu
rientelor din trecut, s realizeze frumoasele o- ,nte cumva ofiter superior (art. 113).
biective fixate in cadrele expunerei motivelor ale Chiar i la compunerea listelor electorale si al-
acestei legi: a se inzestra tara cu o noud lege de tor lucrdri administrative este acelas amestec al
progres, bazatd pe evolutia pi realitdtile din Ro- organelor judecdtoresti, deci nici o deosebire in-
mania de azi. tre municipiu i alte comune.
In comparatie cu legiuirile de unificare pre- Incheind vom incerca s rdspundem siurmdtoa-
merse, legea din 1936, este mai mult corectarea rele intrebdri, ce se impun, ca un rezultat firesc
legilor anterioare, - din cari se si compune, a- al studiului prezent i anume, cat
\rand la bazd in special normele legii din 1925.
In ceeace priveste va1i.ditarea principiului mu- 1 ) Intentionat, inconstient ori chiar din necu-
nicipalitii clasice, in cadrele legii din 1936, in- noasterea imprejurdrilor ( de fapt si de drept) in
susi acest pricipiu ffind strein de considerente1e leg aturd cu esenta municipalitatii conform tra-
constitutiunei romane, care desi recunoaste prin- ditiei constitutionale maghiare i a legii XXI-
cipial, administratia descentralizatd, dar nu o re- 1886, nu s'au prevzut 7n legile noastre de uni-
cunoaste in acelas timp si.de autonoma, in sensul ficare administrativ - in general - dispozi-
legii ungare XXI-1886, legea din 1936 este si tiuni similare aulora?
mai rezervat ca legile din 1925 si 1929. 2 ) In vederea situatiunei noastre interne date,
Anume: - in legdturd cu conceptiunile nouei directive de
1) Importanta municipiilor se reduce 0 ca gra- indrumare in viata de Stat, cari sunt consecin-
datie fornial, ne mai vorbind de ceva i esential, tele nouilor legiuiri asupra vietii administrative
cci, prin determinatiunea lor, cuprinsd in art. 2 si edilitare a municipiilor? La ambele puncte, vom
alin. 6-7, se dispune: Orasele resedintd, cu o incerca, s ddm rAspuns, cdt se poate de scurt.
importanta economicd sau culturald deosebit I. 1 ) Un lucru este cert si nediscutabi4 cd
pot fi declarate de municipii. Consiliul Dirigent pe langa toate vederile sale
Municipiile orasele de rqedint sunt supuse privitoare la continuitatea de drept in adminis-
din punct de vedere al competintei si tutelei ace- tratia, etc., a prtilor Ardelene, - abrogarile cu-
lora0 norme ca i judetele. noscute din legile ungare XXI si XXII din a.
Din citatele acestea, nu ese clar dacd legiuito- 1886, le-a Mcut anume si constient, cu tendintele
rul fat chiar i cu trecutul mai apropiat, -a politice, in vederea proteguirei elementului ro-
intentionat reducerea importantei rnunicipfilor la mAn i, pentru inldturarea unor inconveniente,
aceea a comunelor urbane resedinte de judet, sau cldundtoare sigurantei publice, care s'ar fi produs
invers, ridicarea importantei acelora din urmd, la cu siguranta fr acele modificari.
aceea a municipiilor. Ori cum ar fi, rezultatul este Acelas interes national superior a ptruns pi
acelas, din punctul de vedere al valid:aril princi- legiuitorii din 1925, 1929 si 1936.
piului municipalitatii i anume, cd acestuia, ca Legiuitorii romani au inteles, c nu numai din
principiu de drept administrativ aplicat, i-s'a pus punctele de vedere ale constitutiei romane si ale
capdt. In cadrele legiuirilor romane premergtoa- inaltelor interese de stat, dar chiar si din consi-

www.dacoromanica.ro
 MUNIIPALITATEA IN ARDEAL IN TRECUT $1 IN PIIEZENT 99

derentele adevdratei democratii, putem afirma, - bine, deoarece nici el n'a fost suveran pe aceste
ca iniiati in oarecare mdsurd O. in tainele dreptu- plaiuri.
lui public ungar, cd principiul municipalittii Din acest inteles al lucrurilor se desprinde ma-
validitat in legea ungara. XXI-1886, adusd in ba-
za spiritului constitutiunei ungare, nu putea avea
nici un rol binefactor in cadrele legiuirilor noastre
ma important a dispozitiunilor cuprinse in art.
2 punctul c ) si art. 20 din legea XXI-1886,
brogate prin decretul No. XXIV-1919 al Cons.
-a-
de caracter administrativ, din urmdtoarele mo- Dirigent ca indrepttiri anticonstitutionale
tive: I conform dreptului constitutional roman, de care
Constitutia romana este noua, adoptnd co- insa municipiile judetene i ordsanesti maghiare,
mandamentele moderne ale vietii de Stat, cu toa- au uzat la timpul sat, cu o inflcdrare patrioti-
te posibilittile de desvoltare a lor, intr'o direc- cd exceptional (mai pe urmd fatd de guvernul
tiune bine determinant. Constitutia aceasta insa, Fehrvry) , ca bazati pe o lege, care poate crea
nu poate onora principiul de obrsie feudald al situatii - in sensul dreptului nostru-revolutiona-
municipalittii in general i, cu atat mai putin re, de-a se opune fat de guvernul rii, prin
poate recunoaste municipalitatea invederat sari, asa numite Ex lex cnd la hotdrrea mu-
prin mentionata lege ungara. Caci, municipalita- nicipiilor, cetdtenii denegau plata impozitelor pi
tea propriu oraselor medievale, a luat fiint, in prezentarea la recrutare.
urma nepasarei domniei feudale fata de unele in- ContinuAnd in aceast ordine de idei, trebue sa"
jghebari neincadrate la inceput, in acel fel de gu- mai constatam, c medalia acelei Municipalitd-
vernamant i, aceste, - orage in formatie la- ti, pe lngd latura drepturilor, mai avea $ par-
sate la voia sorii lor, au fost avizate la propria tea inversa a indatoririlor, care. pentru mentine-
kr putere de vitalitate pana aproape in timpurile rea independenfei municipiilor judetene si ora-
cele mai noui. senesti pretindea sacrificii materiale
Numai dela un timp incoace, cnd au inceput a timp aproape insuportabile. Anume, principala
-in ultimul
avea o considerabil influentd asupra vietii eco- surs de venituri (pe lngd exploatarea aproape
nomice i culturale ale Statelor respective, au in- totdeauna deficitard a unor bunuri municipale,
ceput a fi protegiuite de care domnia feudald - veniturile unor drepturi regaliane) a acestor uni-
de bund seamd i drept contraserviciu, prin di- tdti administrative, era impozitul asa numit su-
ferite privilegii, liberttii si statute. plimentar, care se impunea progresiv i procen-
Municipalitatea contorm legii ungare XXI- tual, dupd cuantumul impozitelor catre stat, ur-
1886 - Lap de cea medievald - este intruchi- cndu-se in ultimul timp
- - in general, pentru
parea, cu deosebire acelor principii cardinale ale toate municipiile pnd peste 200%, fat de im-
constitutiei ungare, cari s'au sanctionat in cursul pozitul care stat.
istoriei, ca drepturi traditionale ale nobilimei ma- Conform sistemului nostru fiscal, - in compa-
ghiare, ca ptura in veci opozitionista fatd de ratie cu cel unguresc, starea sarcinelor munici-
orice domnie, fie Arpadiand, fie de Case Streine. piilor actuale, - deci a cettenilor acestora, -
In urma s'au fixat inteo lege de aparent moder- este cu malt mai tqoar in urma impartdirei a-
na i democratica, dar, care, in realitate n'a fost cestora cu Ufl procent considerabil din impozitele
altceva, dec.& intetirea travestit a proteguirei e- cdtre stat, conform legii contributiunilor directe,
lementului maghiar cu toate mijloacele si a vechi- numite aditionale si, prin sistemul de impozite si
lor normative feudale, ca fortarete de lupta taxe comunale. In urma acestora, independenta
constitutionala. conducerei acestor orase, este mare fata de cetg-
S'a intentionat a se asigura anumite orase mai teni, cari, in trecut o dominau, din motival ad
importante din punctele de vedere ale politicei hominem, ea reprezentantii lor erau aceia cari
maghiare, ca sa se poat opune Cu succes si le- votau impozitele izbindu-le aceasta in fatd, cu
gal si guvernului frii, legat de considerente in- toate ocaziunile, cnd nu li se putea implini vre-o
ternationale si de interesele comune cu Austria, cerere, de caracter ori cat de particular sa fi fost
pe care ungurii o urau din tot sufletul. aceea.
O confirmare a celor afirmate, este ca orasul II. Cari ar trebui sa fie comandamentele viitoa-
"

vechiu, populat i bogat Sibiu, - ca unuia care rei legi administrative romne, ca incadrare,
n'a fost de caracter unguresc - legea XXI-1886, atat in directivele nouilor timpuri, cat si in cerin-
nu i-a conferit dreptul de municipalitate, ci a- tele speciale ale inaltelor interese de Stat?
cesta l'a primit numai prin Decretul No. III din Intrebare indrzneat, cdreia nu-i poate urma
24 Ianuarie 1919 al Consiliului Dirigent publicat dect un raspuns tot atat de indrznet: necesita-
in gazeta oficiald a Cons. Dirigent No. 6 din din tea sistematicei dirijri, ca principiu de cristaliza-
27 Ianuarie 1919, probabil ca o recunostintd din re, in sensul, cd aceasta s se manifeste mai pro-
partea acestuia, pentru atitudinea loial de atunci nuntat, dar si mai metodic si mai rational, ca pnd
a sasilor, cu cari populatia romana a trait, mai acum.

www.dacoromanica.ro
100 UR8A.NIslvluL
Realizarea unei adevkate imbunttiri admi-
nistrative va depinde de desvrsirea transfor-
mkii morale a vietii noastre publice si de calita-
tea oamenilor cari vor fi in fruntea acestor admi-
nistratiuni.
In ce priveste considerentele speciale, in legd-
turd cu directia evolutei legii administrative, a-
cestea le putem fixa prin urmtoarele: .
Legea national buna i corespunzAtoare va fi
numai aceea, care porneste din noi insine reo-
glIdeste prin toate dispozitiunile sale, interesele,
chipul pi asemnarea noastr, - din care cauza,
ni s'a dat a constata de attea ori, c legile im-
portante pi imitate dup alte stki, aplicate la noi,
nu au fost corespunzatoare.
Legea administrativd romn, va trebui corn-
plectat nu numai cu dispozitiuni privitoare la
gospoddria unittilor administrative locale, - ci
va trebui s cuprind pi dispozitiuni de ordin su-
perior, care s imbrkiseze relatiunile importante
ale ale vietii civice, prin cari cetkeanul s superioare romnesti.
se indrumeze cu bundvoint parinteascd in dife-
ritele situatiuni ale vietii de toate zilele pi unde va
fi locul, sa se $ i sanctioneze dupd o procedurd ac-
celerat i, tocmai din partea acelora, a cror in- lipsuri. Starea, calitatea administrapnei unei
drumri pi dispozitiuni de autoritate n'au fost as-
cultate, - adic de administratia locdd.
Acesta este singurul mijloc pentru cosolidarea
principiului autoritatii in Stat $ i al respectului le-
gilor, Cat pi pentru disciplina pi educatia cetke-
neasc, cari ne lipsesc. Se simte lipsa unei admi-
nistratiuni de specialiqti, inzestrat cu drept juris-
dictional, necesitate, care se poate realiza in ca-
drele constitutiei noastre. Nu lipseste altceva, de-
ck sa se infiinteze jurisdictiuni administrative,
in virtutea disOozitiunilor cuprinse in art. 101 din
Constitutia din 1923, asa precum pentru unele
autoritati s'au pi infiintat cum am ardtat mai sus,
cari dispozitiuni si I. Curte de Casatie, In forma
explicitd, le declar de Constitutionale.
Se simte nevoia unor dispozitiuni pentru for-
marea unirei sufletesti, a disciplinei, caracterului
pi a moralei de cetatean constient. Administratia
local trebue nu numai s stea in ajutorul altor
ramuri de administratie public, dar s pi supli-
neasc i s crute fortele de personal si material
ale Statului, in ajungerea scopului doctrinar al
administratiei generale, de a atinge gradul celei
mai mari multumiri civice. Trebue pi aparat ad-
ministrativ care este capabil $ i care voeste s a-
plice asemenea dispozitiuni, ptruns de interesele
Un lucru este sigur $ i de necontestat: pi prin vi-
itoarea complectare a legii administrative avem
s facem multe perfectiondri, sd inlaturdm multe
tri, se reoglindeste din $ i prin situatiunile de
drept $ i de f apt, afltoare in tara respectiva, de
unde apoi, s'a pi tras concluzia general, pe cale
inductivd, a dictonului, c: precum e tara asa e si
administratia ei.

RELIME ZUSAMMENFASSUNG -

LA MUNICIPALITE EN ARDEAL DANS UEBER DIE GEMEINDEVERWALTUNG

LE PASSE ET AUJOURD'HUI IN SIEBENBUERGEN IN DER VERGAN-
par E. Dandea et I. 'Cosma GEHEIT UND IN DER GEGENWART.
Tg. Mures von E. Dandea und I. Cosma
Dans le droit public moderne, on entend par Tg. Mures
municipalit la determination d'une catgorie Im modernen allgemeinen Recht versteht man
de communes jouissant d'une comptence sp- durch Gemeindeverwoltung die Bestimmung
dale fixe par la lea. einer Kategorie von Ortschaften die ein gewis-
Vers le moyen-ge, lors de la formation des ses gesetzlich bestimmtes Befugnis haben.
tats, la scurit des biens et des citoyens se trou- In den jungen mittelart4chen Staaten war die
vaient continuellement menaces de sorte que les Sicherheit der Gter in stndieger Gefahr, so
habitants se rfugiaient sous la protection de la dass sich die Bevlkerung unter dem Schilde der
forteresse seigneuriale la plus proche. Ce sont nchsten herrschaftlichen Festungswerke setzte.
ces protgs qui taient reprsents par des sol- Aus diesen Beschtzten welche aus Hofleuten,
dats, des artisans, des agriculteurs, des commer- Militr, Handwerker, AGkerbauer bestanden,
ants et des courtisans qui ont cr ces villes mo- entstanden die mittelalterlichen Stdte. Die Feu-
yengeuses. La fodalit se gnralisant en Eu- dalitt erstreckte sich auch in Ungarn und im ge-
rope, elle s'tendit jusqu' la Hongrie et, dans wissen Masse auch in Rumnien.
une certaine mesure, aux voivodats roumains. Die siebenbrgischen Stdte, wekhe unter un-
Les villes de l'Ardal qui se trouvaient sous la garischen oder schsischen Herrschaft sich be-
domination hongroise ou <<sasse, conservrent fanden hatten ihre Sitten und Gewohnheiten
leur langue, leurs coutumes et /eurs moeurs, und ihre eigene Verwaltung, da sie vollstndige
grce aux liberts octroyes par les rois recon- Freiheiten von den dankbaren Knigen Ungarns
naissants de la Hongrie. erhalten hitten.

www.dacoromanica.ro
 MUNICIPALITATEA DIN ARDEALIN 'PRECUT _SI IN PREZENT 16i

En dehors des Sasses, un second peuple con- Ein anderes Volk ausser den Sachsen die ihre
serva ses institutions spcifiques et son indpen- eigenen selbstndigen Einrichtungen hatten, wa-
dance, les Secuii qui restaient en dehors des ren die Szekler, welche ausser dem Rahmen der
cadres des dpartements. Distrikte standen.
Les Roumains de l'Ardal, eux, devinrent des So wurden die siebenbrgischen Rumnen auf
dem Lande ihrer Ahnen bis zu unseren Tagen,
parias sur la terre de leurs anctres, c. a. d. qu'its
taient privs de droits politiques, sociaux et re-Paria, ohne politische, soziale und religise
ligieux. L'hgmonie politique de l'Ardal a t Rechte. Die politische Hegmonie Siebenoiir-
formellement hongroise. gens war formell ungarisch.
Au point de vue du droit public hongrois et Vom Standpunkte des allgemeinen ungari-
roumain, la situation historique et politique de schen und rumnischen Rechtes war die histori-
IVirdal a t la suivante: sche und politische Lage Siebenbrgens lol-
1 ) Entre les annes 1000-1540, situation de gende.
droit avec la Hongrie. 1 ) Zwischen deii Jahren 1000-1540 war die
2) > >$ 1540-1691, l'Ardal - rechtliche Lage mit Ungarn.
tait une principaut in- 2) Zwischen 1540-1691 war Siebenbrgen
dpendante. ein selbstndiges Frstentum.
3) 1691 - 1848, ou pour 3 ) Zwischen 1691-1848 oder besser gesagt
mieux dire, jusqu'en his 1867 war Siebenbrgen ein stereichisches
1867, l'Ardal a t une Frstentum.
grande principaut au- 4 ) Von 1867L 1918 war Siebenbrgen poli-
trichienne. tisch eins mit Ungarn.
4 ) De 1867-1918, l'Ardal a t uni politique- 5) Zwischen 1918-1926 werden fr Ungarn
ment avec la Hongrie. die ungarischen V erwaltungs g es tz e angewen-
5 ) Entre 1918-1926 on appqque l'Ardal det, manche werden umgestaltet, andere abge-
les lois administratives scha f fen.
hongroises avec dif f- 6) Nach 1926 kommt die Zeit der rumni-
rentes modifications et schen V erwaltungsgesetz gebung.
quelques suppressions. Der Zeitabschnitt zwischen 1867 und 1918
Aprs 1926, c'est le temps de la domination ist einer der wichtigsten, weil man in dieser Zeit
des lois &unification administrative roumaine. die ungarische V erwaltungsvereinigung voll-
L'poque comprise entre les annes 1867- bracht hat. Man arbeitete das bekannte Gesetz
1918 est une des plus importantes parce qu'elie a von 1886 iiber die Gemeindeverwaltung aus.
vu la mise au point de l'unification administrati- Nach diesem Gesetz sind die Gemeindever-
ve. C'est aprs 1000 ans environ de la fondation waltungen die nach dem Prinzipium der Selbs-
de l'Etat qu'a t labore la fameuse loi de 1886 tndigkeit erschaffene Aemter ffentlicher Ver-
sur les municipes. waltung, welche die Fragen die in ihren Befug-
Les municipes, conformment la loi de 1886, nissen stehen, durch von der Bevlkerung der
sont ces organes d'administration publique, crs Gemeinde Ausserwhilte, lsen. Dieses Gesetz
sur la base du principe d'autonomie, qui rsolvent unterscheidet Distrikt und stdtische Gemeinde-
les questions laisses hieur competence par les verwaltung en.
organes lus par la population des territoires mu- An Haupt der Gemeindeverwaltungen stan-
nicipaux fixs par la loi. - Cette loi distinguait
deux municipalits: dpartementale et urbaine.
den in den Distrikten der Prfekt der Distrikt-
verwaltung. Die Stdte ihrerseits hatten einen
A la tte des municipes se trouvaient: dans les Prfekten der Stadtverwaltung, verschieden von
dpartements, le prfet du municipe dpartemen- dem des betref fenden Distriktes in welchem die
tal; dans les villes, le prfet du municipe de la Stadt gelegen war.
ville. Als ausserwhlter Beamter war das Ober-
En qualit de fonctionnaire lu et de chef, de haupt der Distriktverwa?tung der Unterprfekt
fait et de droit, de l'administration du municipe (Landrat) und an der stdtischen, der Biirger-
dpartemental se trouve le prfet; la tte du meis ter.
municipe de la ville il y a le maire.
Deux branches d'activit ont t dvolues aux Das ungarische Gesetz hat den Gemeindever-
municipes, par la loi hongroise: celle de mener waltungen zweierlei Ttigkeiten anvertraut, die
bien, dans les meilleures conditions et le plus S4stverwaltung, d. h. die Verwirklichung der
indpendamment possible, les exigences de l'ad- Bedrfnisse der Gemeinde oder Distrikt Ver-
ministration communale et celle de servir d'inter- waltung in der selbstndigsten Art, und die Ver-
mdiaire avec l'administration de l'Etat. mittelung mit de Staatsverwaltung.

www.dacoromanica.ro
102 uRn.A.NISMUL k

Au mois de dcembre 1918 s'est constitue Im Monat Dezember 1918 wurde in Sieben-
rautorit supreme roumaine pour l'Ardal, le brgen die hchste rumanische Obrigkeit einge-
Conseil Dirigeant de Sibiu preside par M. Ju- fhrt, der Consiliu Dirigent von Iuhu Maniu
les Maniu. Le premier dcret de ce Conseil de- prasidiert. Der Verlass No. 1 dieser Ratsver-
cide que la langue of ficielle utilise dans les ser- sammlung verordnet als of fiziell in den f fent-
vices pubitics sera la langue roumaine; quant aux lichen Aemter die rumanische Sprache; die Ge-
lois, ordonnances, reglements et statuts lgaux setze und Vorschriften von vor 1918 bestehen
mis avant le 18 octobre 1918, ils sont maintenus einstweilig bis zu anderen Verordnungen, im In-
provisoirement dans rintret d'ordre public et teresse der ffentlichen Ordnung und um eine
pour assurer une continuit de droit, cela jusqu'a Rechtsstetigkeit zu versichern, mit den Ausnah-
nouvelles dispositions, en dehors des exceptions men in diesem Verlass und anderen die folgen
comprises dans ce dcret et dans ceux qui sui- werden enthalten:
vront. 1) Die gegenwartigen Gemeinde Versamm-
En consequence, le Conseil Dirigeant a ap- lungen und Vertretungen werden aufgelst.
port des modifications aux artides suivants: 2) Die Befugnisse der Gemeindeversammlung
1) Les municipalits actuelles sont dissoutes. werden vom Prafekten mit der Genehnligung des
2) Les attributions des assembles municipales betreffenden Vorstehers im Innern aufgelst.
seront supprimes par le prfet avec rapproba- 3) Als Beamte, knnen nur die Kandidate er-
tion du chef respectif du Ministre de l'Intrieur. nannt werden, welche mnich und schriftlich
3) Seuls les tonctionnaires connaissant, verba- die ofizielle Sprache der ffentlichen Aemter
lement et par crit, la longue of ficielle des servi- und die der Bevlkerung des betreffenden Be-
ces publics et celle de la population de la circons- zirkes kennen.
pection respective, pourront are admis pour etre Bis das Gesetz ffir die Verwaltungsvereini-
nommes. gung in Kraft tritt, wurden folgende Gesetze
jusqu'a rentre en vigueur de la loi pour l'uni- erstreckt:
fication administrative, on a donne de li'extension Das Gesetz fr die Agrarreform.
aux lois suivantes: Das Gesetz fr die ffentliche Buchhaltung in
Loi sur la reforme agraire en Transylvanie; 1921 erstreckt.
Loi sur la comptabilit publique, intensifie en Das Sanitargesetz und das tierartzliche Sani-
1921; targesetz.
Loi sanitaire et sanitaire vtrinaire; Das Gesetz fr die Einfhrung des Bevlke-
Lai de 1921 pour la creation d'un bureau de rungamtes von 1921.
population; Das Gesetz fr die Einfhrung der Giabalein-
Loi pour rtablissement d'un imp& sur le re- kommensteuer und die Gleichfrmigmachung der
venu global) et runification des contributions di- direkten Steurn.
rectes; Das Gesetz fr die Grndung der Gemeinde-
Lai de 1924 sur le maximum, pour la creation einkommen von 1924.
de recettes communales, Das Gesetz fr das Statut der ffentlichen
Loi de 1934 pour le statut des fonctionnaires Beamten von 1934.
publics. Der letzte Zeitabschnitt fr die Gemeindever-
La dernire ere de l'histoire de la Municipalit waltung in Siebenbrgen ist die Zeit von 1 Ja-
en Ardeal est constitue par rintervarle coul nuar 1926 bis heute.
entre le 1-er janvier 1926 et rpoque actuelle. Das Verwaltungsgesetz im 27 Mai 1936 ver-
La loi administrative, publie le 27 mars 1936, ffentlicht, trachtet auf Grund der Erfahrun-
gen der Vergangenheit die schnen Ziele im
se basant sur rexprience acquise dans le pass, Rahmen der Darlegung dieses Gesetzes zu ver-
tout en restant dans r..-!: cadre des motifs exposs, wirklichen: das Land mit einem neuen Fort-
s'est efforce de doter le pays d'une nouvelle loi schritsgesetz auf Entwicklung des heutigen Ru-
de' progres appuye sur revolution et les ralits maniens sich sttzend zu berreichern Dieses Ge-
de la Roumanie d'aujourd'hui. Cette loi, qui est setz ist mehr eine Verbesserung der vorherge-
plutt une revision des lois antrieures, contient henden Gesetze und enthalt einen neuen Text:
aussi ce texte nouveau !res villes ayant une im- die Residenzstadte mit einer besonderen wirt-
portance conomique ou culturelle particulire schaftlichen und kulturergn Bedeutung knen
peuvent etre dclares municipes. als Munizipien erklart werden.
La loi administrative roumaine devra cepen- Das rumanische Verwaltungsgestez muss aber
dant etre complte non seulement avec les dis- nicht nur durch Anordnungen bezglich der Lo-
positions concernant l'administration locale mais kalverwaltung vervollkommt werden, sie muss
comprendre encore des dispositions d'ordre su- auch Anordnungen hherer Ordnung, welche alle
prieur qui embrassent toutes s proccupations bedeutenden Beziehungen des brgerlichen Le-
importantes de la vie civique. bens zusammenfassen, enthalten.
www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM')
(urmare)
de Arh. Set ION. AL. DAVIDESCU
Conferentiar la Seoala Politechnica

CAP. XIII Aceasta se poate obtine prin Infiintarea unor ca.

nalizari principale eu traseu inebar, aleatuind cel pu.
INSTALATIUNI EDILITARE I AMENA- tin 2 inele, unul mai aproape de centru, altul mai pe-
riferic, intre cari se intercaleaza canalizatrile stain-
JARI PE CAILE PUBLICE dare de alimentare a strazilor. In acest mod, oriee
strada este alimentata din 2 inele, i in caz de repa-
A) GENERALITATI. ratiu.ne local, se poate asigura alimentarea strazil
Pentru a putea asigura cettenilor conditiuni de fax% ntrerupere, (afara bine inteles de portiunea
comfort si de higiena, otrasele sunt obligate a crea in reparatie).
intretine diverse instalatiuni edilitare, ca: alimen-
tare cu ap, evacuarea apelor uzate, ridicarea gu-
noaelor, iluminatui public $ i particular, uneori tele-
graf, telefon, corebpondenta pneuniatica, etc. etc.
In general, aceste instalatiuni necesiti canalizari
prin oras, uzine, TeLervoare i alte accesorii a cror
stabilire in mod judicios este de prima importanta
pentru buna desveltare a orasului, adica pentru ur-
banism. De multe ori, -gresita desvoltare a unui orhs
a ngreunat buna functionare a instalatiunilor edi-
litare i invers, instalatiuni edilitare gresite au jenat Fig. 185.
buna desvoltare a crasului.
asemenea retea de canalizare cowespunde perfect
B) ALIAIENTAREA CU APA. cu structura radio-concentriod cc convine arterelrpr
Orase le nu pot lua apa din puturi locale call pre- cirutabile 1) .
zint periicolul de a se infecta usor. Ele aduc apa din
departare, fie din straturi subterane, fie din izvoare C) EVACUAREA APELOR UZATE.
cu ajutorul unor captiri i conducte, fie 'iv sfirsit arasele au nevoe &i evacueze apele de plosie i
din rauri, dup care a suferit o prealabila decantare cele uzate din operatiunile menajere, pe cafes cea
lye
si filtrare. Apa se distribue in orase prin canalizri mai rapidi si mai ascunsa, aped trebue sa supuna
speoiale de distributie curgind fie prin gravitate fie aceste ape cari aunt murdare m adesea infectaLe, unei
prin pompare. Captarea 0 pomparea apelor sunt pro- operatiuni de epuratie inainte de a fi, de regul, var .
bleme de specialitate cari impunsolutiile lor urbanis- sata lute() apa curgatoare.
mului. Canalele de evacuare, spre deosebire de cele de
Canalizrile de distributie urmeaza ins traseul alimentare, trebue sa aiba panta continua peutru
strazilor si arterelor. O buni retea de dstributie tre- scurgerea apelor, si sectiune mare pentru a satisface
bue astfel intocmita incat in caz de oprire pmtru aceia in cazul d reparatiuni, unor strzi intregi sunt lip-
reparatiune Intr'un loc, apa s. poata veni dlu alta
directiune, fira oprire i fr dificultate. 1) In Bucuresti o asemenea retea n'a fost posibila $ i de
aceia in cazul de reparatiuni, uneori strazi intregi sunt lip-
I) Curs predat la $coala Politechnic5 Regele Carol II-lea. site de apa mai multe ore.

www.dacoromanica.ro
 104 UR B A NISMUL
debitele mari ale ploilor torentiale, a coretspunde unei ese din oras tocmai Ja punctul cel mai jos, deci aproa-
iuteli recluse de curgere i pentru a putea fi curtite pe de colectorul general) 1)
usor.
Canalele de scurgere mai importante (colectoare) Metoda epandajului.
se executi uneori sub forma de tuneluri, cu O mated In alte orase, apele uzate sunt rdspandite pe eam-
pentru ape, si banchete de circulatie pentru perso- puri intinse, numite cmpuri de epandaj, undc se &-
nalul de intretinere. pun materiile in suspensiune i unde sunt purificate
de razele soarelui.
r77'7."Art.
1, -
Campurile de e andaj trebuesc prevzute cu su-
. N 1.4 prafete foarte mari 2)

Metoda epuratiel biologice fi a noroaelw. activate.

,/
,: In timpurile can lama, s'a practicat in unele orase
4;
.TP*5g, un procedeu care consta in trecerea ape.i uzate prin
,t

diverse filtre in car.; vietuesc diverse bacterii cari

Fig. 185, 186. - Exmeple de canale colectoare continnd
In partea liberd si conducte de apa.
In unele cazuri peretii colectorului servesc pentru
fixarea altar canalizari de dimensiuni mici CUM sunt
cele de ap, de gaz, electricitate, telefon, etc.
Aceast dispozitiune prezint avantajul de a per-
mite o supraveghere ward a tuturor canalizirilor gi
evit asezarea lor Ingropate sub pavaje cari trebuet-yc gica este mult mai redus5, cleat a eam.purilor de
desfacute la fiecare reparatiune 2).
Asemenea colectoare mari se plaseazA i elc cu
mare avantaj sub arterele importante, radiale si ine-
lare.
epureaz apa de mi(robi. Alte ari aceast epuratie
se face obligand apa s traverseze noroae speciale
in care se petrece un preces biologic similar. Apa,
dupa ce a fost srtpus unui asemenea tratament, nu
mai prezint cleat un miros de amoniac, dar numai
prezint pericol de infectare a raurilor.
Suprafata utilizat de statiunile de epurare biolo-
epandaj.
Ele prezint Lisa inconvenientul de a rispandi mi-
ros greu si de a favoriza inmultirea mustelor. De
aceia ele trebuesc situate la mare distanta de oras,
unde li se rezerv suprafetele necesare, in raport cu
cantitatea de alai de epurat, tinandu-se searna, bine
inteles de cerinttKe viitorului.

41 / D) RIDICAREA GUNOAELOR..
Gunoaele cari nu pot merge la canal, trebuesc eva-
L. cuate pe alta cale. Solutia obisnuita este colectarea
- _
In camioane inchise cat mai hermetic, si transpor-
- tarea lar la o uzin de ardere (incinerare) i situata
..
\\\ la periferia orasului, numit cremator de gunoae.
\ \\\k \\\ Produsul arderei este o zgur din care :23 fabric& ma-
\ \ \ \\.
>IOW,
teriale de construetie foarte rezistente.
\\\\\ \,\NA\
In ultimele timpuri i pentru imobile mari, cu lo-
Fig. 187. - Londra. Holborn-Viaduct". Sectiune transver- cuinte numeroase, tinde sa se adopte sistemul ere.
sal printr'o strad important, artnd numeroasele ca- matoarelor locale, in fiecare imobil sau grup de irno-
nalizatiuni subterane, instalate cu deosebire sub trotoare. bile.
Acest sistem, practic pentru locuinte colective,
Apele uzate stint condu.se in exteriiorul orasului, ii pentruc suprim transportul in afar de oras, nu se
punctele cele mai joase.
In arasele cu lostalatii primitive, apele sunt con- 1) Acesta este, ins in prezent, cazul Bucurestiului.
duse direct la rau (t,olutie usoara deoarece acesta 2) Acesta este cazul la Paris. Cmpurile de epandaj, cu o
suprafat destul de intins, fertilizate de aceste ape uzate
foarte bogate in materii nutritive, sunt cultivate pentru zar-
2) Parisul posedd cea mai bun retea de asemenea canale zavaturi. 0 asemenea solutie prezint insd pericolul raspan-
cari exist& mai In toate strzile, dirii bolilor contagioase, In special febra tifoid.

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM
poate aplica loeuintelor individuale unde transport:141
pAnA la cremator constitue o greutate 1).
E) ILUMINATUL PUBLIC SI PARTICULAR.
Orasele au nevoe s fie Ruminate. Aceasta se face
cu ajutorul gazului aerian dar mai cu seana cu aju-
torul electricitAtii.
Uzinele producktoare de gaz, trebuesc asezatc in
partea cea mai joas a orasului, pentru a putea ali-
menta toate cartierele (se stie c gazul aerian este
mai usor ea aerul).
Uzinele de gaz sunt insalubre din cauza fumulm
pi gazelor suprtitoare pe care le produc. Ele tre-
buesc deci deprtate de was 2)
Electricitatea este produs de obiceiu in uzine eari
au numai un earacter incomod (fum sau sgomot de
motoare Diesel), ceeace oblig la asezarea lor in zona
industrial, sau este adus dela distante marl cu aja-
torul unor cable de 'Malt tensiune, in care caz nu se
mai pune chestiunea.
In orasele mari se prevd statiuta de transformare
de curent si transformatori locali, cari se aseaa sub
pavajul strzilor.
F) TELEFON SI TELEGRAF.
Acestea reclamA conducte cari trebuesc, pe at po-
sibil asezate subteran, deoarece stlpii i cablele ae-
riene constituesc un element de urtenie in oras.
In uncle rase, o parte din eorespondentA este ase-
zat in eilindre metalice cari circul prin tuburi im-
pinse de aer comprimat. (tuburi pneumatice). i aces-
te canalizAri trebuesc SA fie subterane.
G) COORDONAREA CANALIZARILOR.
S'a vAzut mai sus cA aceste numeroase canalizri
se aflA asezate sub calea publick. Infiintarea i re-
pararea lor necesit desfacerea pavajelor i cauzeaz
prin aceasta un mare neajuns. Inlfiturarea lui coin-
plect nu poate fi obtinut cleat prin crearea de co-
lectoare-tuneluri, in cari se aseaz in mod usor acce-
sibil toate cfanalizatiile (cum este cazul in Paris).
*Alcest procedeu este ins& foarte costisitor.
Alt procedeu, mai economic (dar evident mai pu-
tin practic) este asezarea tuturor canalizrilor nu .
ma4, sub trotoare, deservind numai ate o latur a
strzii (deci douA serii de canalizri pentru fiecare
stradi). Acest sistem oferi clou avantaje asupra ca-
nalizArilor unice in mijlocul strzii:
1) In Bucuresti gunoaele sunt adunate in cotigi descope-
rite de unde cad in timpul parcursului, transportate la mar-
ginea orasului unde sunt rspandite in gropi de gunoae
(foste cariere de nisip, cdrmidrii, etc. Acesta este un pro-
cedeu slbatic).
2) In Bucuresti, uzina de gaz din vecinatatea parcului
Carol, stric agrementul acestei frumoase grdini. Asezarea
ei este inadmisibil.
www.dacoromanica.ro
105
1) Scurteazi bransamentele atre propriettile ri-
verane si deci oostul lor de infiintare;
2) Evitfi desfacerea pavajului prii carosa bile
care se construeste mult mai rezistent deat al tro-
toarelor si cari se repar mai anevoios.
H) EDIFICII PENTRU UZ PUBLIC.
Pe intinderea orasului sunt prevzute diverse in-
tocmiri pentru higienA, confort i estetica, ea:
Grupuri edilitare cuprinand closete, pisoare, lus-
tragerii, etc.; acestea se aseaz de preferint in con-
structiuni subterane pentru a nu ocupa din calea pu-
blic, sau in grAdini, parcuri, ascunse printre grupuri
de plantatii.
Chicwuri de voinzare pentru ziare, tutun, timbre,
buturi, etc.; acestea se aseaz de obiceiu pe trotoa-
rele cilor publice. Ele trebue sA. indeplinease 2 con-
&than;
1) SA nu impiedlee vizibilitatea. circulatiei sau a
elementelor de esteticA a orasului; pentru aceste nao-
tive a2nplasamentul la incrucisarea strAzilor este
foarte defectuos;
2) S fie ele ni1e estetice, ceeace constitue o pro-
blemA de arhitecturA.
Addposturi de vreme rea i Vinci de odand.
Ca si pentru chioscuri, se cere sk nu stinghereasca
circulatia i sA fie estetice.
Aparate de luminat strtzile.
Lu.minatul strzilor constitue o problena delicat
care pnA In ultimul timp a fost rezolvat la in-
tmplare.
De and insi a inceput a se studia chestiunea flu-
minatulul in mod rational, se caut a se obtine lu-
min cat mai intens !risk nu orbitoare i ct mai
egal repartizati.
Asezarea suportilor luminilor, forma si decoratiu.
nea lor sunt probleme cari reclamA un studiu aparte,
in care se tine seama de amenajarea profilului trans-
versal al strAzii, de stadiul technic al mijloaeelor de
iluminat, si de prineipii de estetic5..
Monumente pub/ice.
Strzile, grAdinile i pietele publice, adAposte,,sc
adesea monumente publice; clAdiri, grupuri scultpu-
rale, fAntAni decorative, etc. CAnd aceste monumente
sunt bine asezate $ i bine studiate, ele pot constitui
o podoab a orasului; in caz contrar, ele produc un
sentiment de prost gust si adesea de ridicol. AceastA
chestiune, foarte complex, va fi tratat in capitolub
privitor la estetica oraselor.
106 URBANISMUL
CAP. XIV 4) Orage satelite.
Orasele marl si care cresc in mod exagerat secr
STRUCTURA GENERALA A ORASELOR de unele inconveniente, intre cari eel mai important
stint congestionarea populatiei i ingreuiarea circu-
A) GENERALITATI. latiei.
In capitolele precedente au fost analizate diver- Din aceasta cauza se caut& a se limita cresterea
sele elemente cari intr in general in structura ora- lor prin dirijarea exoedentului de populatie cu ajuto-
selor, aratandu-se caracterele principale ale fiec&ruia rul anumitor msuri de favorizare, care orase noi,
pi oonditiunile speciale carora ele trebue s cores- situate la o departare destul de mare si previzute cu
punda. intreprinderi comereale, industriale, etc., cari s asi-
Ramane acum s se studieze modul in care ele gure existenta independenti a populatiei acestor co-
se pot combina pentru. a da un ores bine organizat. mune. Datorita acestor mijloace (ocupatiuni in loca-
Cu alte cuvinte, dupi ce s'a facia o opera de analizit litate i locuire la departare mare de orasul princi-
6...mane 85. se fee& opera de sintea pal), populatia acestor comune descongestioneazil
orasul principal. Aceste comune se chiam orcw-ea-
B) REGIUNILE ORASULUI. telite.
5) Regiunea sau perimetrul administrativ.
1) Aglomeratiunea urband. Aglomeratiunile urbane, Impreuna cu oomunele lor
Elementele de oras studiate pank in prezent, hi tuburbane sunt inconjurate, dupa cum s'a mai ara-
special zonele i cartierele, alcatuesc inteun oras di-
tat de o regiune raralei sau aion-aedificandi, nie-
verse intinderi ce pot fi denumite perimetre, ore- nit s. impiedice extensiunea dezordonata a orasu-
giuni sau /raze. Putem astfel deosebi un asamblu lui. Pentru conservarea caracterului de non-aedifi
format din: candi a acestei zone, (deci pentru a se impiedica con-
Zone le de locuinte strairea pe teritoriul ei) ea trebue plasata sub con-
Zone le industriale trolul i administratia orasului pe care-1 inconjoar.
Zone le speciale (nilitara, soolari, de cai ferate, Limitele extreme ale acestei zone alcituesc peri-
spitale, etc.). metrul sau raza administrativei, iar intregul teritoriul
Toate iacestea formeaza impreun unul sau mai aflat In interiorul acestei raze se numeste regiunea
multe trupuri la cari se adaoga spatiile verzi respec- administrativd a erapauti.
tive. Ansamblul lor alcituese ceeace se numeste re- In trecut raza administrativa depasea rareori limi-
giunea aglomeratiunei clddite urbane sau orasul pro- tele aglomeratiunei cladite; in ziva de azi insa, toate
priu zis (pe scurt aglomeratiunea urbani). orasele simt nevoia de a extinde autoritatea lor ha-
te() raza cat mai mare.
2) Reqiunea de extensiune. Uneori intr.& in regiunea administrativ chiar ora-
Fiecare din zonele aratate mai sus trebue s aib sele satelite de care s'a vorbit mai slim 1).
posibHititi de extensiune in raport cu posibilittile 6) Regiunea economicd, urbanism regional.
de crestere viiitoare a orasului. Aceste zone de ex- Adeseori, orasele depind in viata lor economic de
tensitme, .formeaza In totalitatea lor regiunea sau localitti deprtate. Alimentele de exemplu vin une-
zona de extensiune a orasului. Intinderea si asezarea ori dela distante foarte mari 2).
acestei regiuni se determina dupa consideratiuni ce
se vor examina mai departe. 1) Iat cteva indicatiuni relative la raportul Intre supra-
fata aglomeratiunei urbane si acea a regiunei administrative,
pentru diverse orase cunoscute:
3) Comune suburbane. Orasul Supr. aglom. urbane Supr. regiunei adm.
Mesta adesea in vecinatatea oraselor, comune cari
Bucuresti circa 7.000 Ha. circa 36.000 Ha.
nu mai pstreaza vechiul lor caracter rural. Locui- Roma 9.000 71 250.000
torii lor isi cauta ocupatiuni in eras; pe de alt parte Londra 36.000 IP 179.000
unele industrii i institutiuni din oras, pentru anu. Berlin 6.335 Pf 87.800 Pt

mite conveniente de spatiu, de randament economic, Parisul propriu zis are o suprafat de circa 7.800 Ha. iar
cu suburbanele din judetul Seinei", circa 47.000
de agrament, etc. se muta adesea hi asemenea comu- de amenajare actualmente 1ntocrnit prevede 1ns o actiune Ha. Planul
ne, a caror vista morala si economic& depinde deci urbanistic unitar Inteo raz de 35 Km. adic circa 400.000
de orasul invecinat. Ha.
Administratia si dezvoltarea acestor comune tre- 2) Pentru Bucuresti, de exemplu, zarzavaturile vin dela
buesc acute in stransa legatur si sub controlul ora- distante ce trec de 60 Km. Cartofii vin din Ardeal, iar pe-
stele
sului, pentru a se putea armoniza interesele i inda- mari. dela Gq1Ati. Vitele de tiat vin chiar dela distante mai
toririle edilitare reciproce. Lemnele vin din regiuni muntoase ale Munternei i Mol-
Ele se numesc comune suburbane. dovei; petrolul la fel, etc.

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM bi
De asemenea produsele fabricate intr'un oras, au In felul acesta obtinem o suprafat total& a rogiu.
o anumit rt.z de desfacere wad, mai departe de nei locuite i o densitate cte populatie medie a aceztei
care ele aunt concurate de produsele altor orase. egiuni. In staxOt se adaogi la aceasti suprafatii
Se stabileste astfel o raz aproximatiri de influen- acele ocupate de zonele industriale, militare, dc cM
t& economid care se cheami reglunea economicei is ferate, etc., obt.inndu-se intinderea total a aglome-
oraplui. ratiunii urbane, si o densitate medic a intregului
Ea Nate cuprinde chiar importante orase ?Ave- oraq.
cinate. Densitatea medie a oraselor existente este departe
Buna desvoltare a araselor i comunelor dintr'o de a concorda intetdeauna cu densitatile teorctice
asemenea regiune cere ca dispozitiunile de desvoltare, aflate dup metoda de mai sus.
mijloacele de comunicare intre orase, activittile lor In tabloul de mai jos se arat densittile catorva
individuale s se contopeasd inteun tot armonios rase caracteristice 1) .
si rational. Pentru aceasta adeseori se cread asooia-
Supra aglome.
tii regionale sau sinclicate de comune cari i intoc- Orasul ratiuni cldite Populatie
Densirate
pe ha
mew planuri de amenajare i extensiune unitar. Fe- In ha
nomenul acesta se numeste urbanism regional 1). Paris 7.820 2.847.000 365
7) Urbanismul national. Londra 37.400 4.540.000 120
Necesitatea din ce in ce mai vie a coordonrii si Berlin 7.800 1.902.000 240
armonizrii tuturor eforturilor, tinde s considere (stare actual)
o tark intreag& ca o singur& mare regiune economic& Berlin 88.000 12.000.000 136
care trebue urbanizat dup5, un punct de vedere uni- (prevedetri de vii)
tar. De aci a luat nastere tirbanismrul national 2). Di- Racuresti 7.800 580.000 74
ficultktile de aplicare practid nu au permis Inca nici Deasemenea cifrele de densitate medie recoman-
o realizare eficace in aceast directie. date de teoreticierd sau impuse prin legi, prezint
mari diferente.
C) DINEENSIUNILE I CRETEREA ORAE- Astfel legea englezei interziee (pentru zonele noal
LOR. eel putin) mai mult de 17 locuinte la Ha. ceeace so-
1) Densitatea populatici. cotind in mijlcciu 5 suflete la. o familie, da o densi-
Odat cunoscute diferitele concepte cari pot co- tate medie de 85 loc. la Ha.
respunde termenului generic de oras, se poate exa- Urbanistul francez Jaussely recomanda o den.sitate
mina problema intinderii lui in prezent i in viitor. medie de 125 loc. la Ha.
Buna determinare a Intinderii lui poate fi un factor In sfirsit urbanistua A. Rey, Tecomand& densitti
de prosperitate pe cnd in cazul contrar se ivesc d variind do la 175 la 226 loc. pe Ha. dup& caracterul
verse neajunsuri grave. Un oras prea restrns are o
densitate de locuitori prea mare si este nehigienie; orasului, circumstante economice, fizice, etc.
O cifr bun& referitoare numai la aglomeratiunea
un (was prea rsfirat are prea putini cetteni-contri-
buabili raportati la unitatea de suprafat si nu pcate locuitd, adid fri zonele speciale militare, spitali-
face fat& nevoilor edilitare, deci antrenead, iarsi q ceptt, universitare, ci ferate, etc., poate fi aleas in
stare nehigienid i inconfortabil. jurul cifrei de 150 loc. la Ha.
Pentru a determina In mod ct mai apropiat posi- Din cifrele adoptate se poate deduce dad, pent u
bil cifra optim a densittii de populatie a unui ora*, populatia actual:4., un oras ocup o suprafat Sufi-
ar trebui considerate cifrele corespunz&toare diverse- cient sau dad, este neindestuntoare i trebue md-
lar categorii sociale cari compun orasul i imprtite rit imediat spre a decongestiona populatia; in sfr-
eu cifrele de densitti teoretice adoptate dup metoda sit dad din contra orasul este prea intins pentru po-
indicat in capit. ceeace ne-ar da suprafata pulatiune, in care caz trebue interzis orice exten-
zonelor cldite cu locuinte. La acestea s'ar acThoga siune 2)
procentul de suprafat rezervat pentru strzile lo-
cale pentru artere, i pentru spatii libere. 1) Cifrele din tabloul de mai sus sunt foarte aproximative.
In adevr metodele de evaluare din fie-care oras difer
1) In aceast ordine de idei, se pot cita: Asociatia cornu- mult Intre ele, pentru c perimetrele considerate sunt foarte
nelor depe Coasta de Azur" (Franta), legate de un interes arbitrare. Unele orase dau cifre nurnai din interiorul razei
economic comun, acel al turismului si al vilegiaturii; Aso- administrative a orasului propriu-zis, pe cnd altele inglo-
ciatia comunelor din valea Ruhr-ului (Germania), legate de beazd (cum e si mai logic) intreaga raz a aglomeratiunii
interesul economic al industriei; i la noi pare s se fac un urbane; In sfrsit altele adaog si comunele suburbare De
mic inceput prin asociatia comunelor de pe malul mrii aceia comparatia este destul de greu de fcut intre diferitele
Negre, dintre Conntanta si Balcic. densitli obtinute.
2) Urui autori 11 nurnesc super-urbanism (Ing. C Sfin- 2) In general orasele romnesti, cu deosebire cele din ye.
escu). chiul regat au densitti foarte slabe.

www.dacoromanica.ro
108 UR B ANISMUL
In proectele lui de amenajare a unui oras, urba- aglomeratiunei, la nevoe chiar cu mari sacrificii b-
nistul trebue st se limiteze la cresterea i dezvolta- nesti 1).
rea orasului pe o perioad& destul de mare pentru ca
2) Regiunea de extensiune.
planul s5, nu fie conceput in mod meschin ,si repcde
Dispozitiunea zonelor i cartierelor in aceast re-
depsit de realitti, dar nici exageratk asa inct giune depinde de o serie intreag& de factori, i dibh-
prevederile de azi s fie contraz:se de evolutia mai cia urbanistului const in a putea construi o clasi-
dep&rtati a populatiei care este de cele mai multe ficare sau o ordine in care fiecare element sa obtind
ori improvizabil.
locul adevrat determinat in importanta lui.
Se obisnueste a se studia amenajarea i desvolta- In principiu, zonele de locurinte sunt cele mai apro-
rea oraselor pentru o perioad5. de 30-40 ani. Se in- plate de vechea aglomeratiune. Terenurile ce i se
timplk ins& adeseori ca circumstantele s se schimbe afecteaz& trebue sa fie cele mai Snktoase si mai butte
repede; cresterea populatiei sk, intreac& previziunile, insorite. In general dealurile i cu deosebire panteie
pi atunci planul trebue modificat mai curnd 1)
lor dinspre miaz&zi, le convin mai mult cleat vEile.
Cifrele obtinute din formula cresterii populatiei ne Zone le industriale se aseazA in directiuni din cart
permite s determinim regiunea de extensiune ca fumul i praful sk, nu poat s& fie aduse asupra
etapele progresive de utilizarea ei in decursul anilor. locuintelor de c&tre vnturile dominante. Ele vor fi
In aceast& regiune, se prevede impirtirea in zone ins& in legitur usoar& cu tlle de comunicatie (so-
ca pentru aglomeratiunea existent& si in conf ormi- sele, cki ferate, ci navigabile).
tate eu caracterul probabil al sporului de populatie. Ele vor avea mark deasemeni posibilitti de ex-
Astfel se va examina daci anumite circumstante vor tensiune pentru yaw.
faveriza cresterea orasului ca centru industrial, ori Zone le militare se aseaz la periferie, cu marl posi-
turistic ori militar, ori universitar, etc. bilitati de extensiune si cu legaturi imediate cu c&ile
de comunicatie.
D) DISPOZITIUNEA RELATIVA A ELEMEN-
TELOR COMPONENTE A ORASULUI. CAP. XV
Dup& ce s'a determinat in modul artat mai sus,
dimensiunile aproximative ale diverselor regiuni pi ESTET1CA ORASELOR
zone ale orasului, rmne ca aceste elemente sh fie
dispuse in asa mod incit s corespunda at mai bine A) GENERALITATI.
destinatiei lor. 1) Importanta esteticei urbane.
Pentru des&varsirea bunei amenajari a oraselor,
1) Aglomeratiunea urban& este necesar i studierea lor din punctul de vedere
Aceasta rimne de obiceiu in alctuirea existentii. estetic.
Ea ins& tinde sk, alb& un caracter comercial tot mai Amenajarea estetici a oraselor constitue chiar un
pronuntat, pe cnd locuintele tind s se mute in re- factor de o important& ce nu se poate indestul apre-
giunea de extensiune unde gsesc conditiuni econo- cia.
mice si higienice mai prielnice. Rezultatele buntdui efect estetic sunt numeroase
si variate. Ele se manifest& in toate domeniile de act-
Cat despre industrii, se calla prin diverse mijloace
a fi expulzate din mijlocul orasului si mutate at mai vitate smart: in cele de ordin intelectual, sentimen-
departe, pe teritoriul nouilor zone industriale alese in tal si material.
mod judicios in conformitate cu cerintele ce au fost 2) Punctul de vedere intelectual.
expuse la capitolul respectiv. Din acest punct de vedere, estetica urban& este
Tot asa se caut& a se indeprta i unele intocmiri pretioas& pentru c deschide inteligenta i favorizea-
z& cultura i educatiunea artistick a cetitenilor, prin
a c&ror dezvoltare este irnpiedicat de clidirile vecine
existente i cu valoare mare; in aceast categorie se aspectul reusit al cldirilor, al plantatiikxr si al corn-
cuprind cartierele universitare, spitalicesti, mili- binrii reusite a tuturor elementelor orasului.
tare. etc. cari reclam& suprafete mari si dezvoltie, Frumusetea oraselor produce si un mare efect mo-
continue. ral. Ea proveac in sufletele cetatenilor un sentiment
de prestigiu orsenesc sau chiar national. Un ora
In schimb centrul civic existent se pstreazk iar frumos desvoltat in mod armonios, este o imagine
dac el nu existk urmeazd a fi creat unul din cenirul concret a destoiniciei poporului i provoaca Incre-
T-

1) Cazul s'a petrecut destul de frecvent in Germania, unde 1) Aceasta nu este o regul general; in unele cazuri spe-
cresterea neasteptat a obligat unele orase s-si croiased ciale, asezarea centrului civic poate fi oportung In regiunea
un nou plan dup 20 ani i chiar mai curnd. de extensiune.

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM 109

dere in sine a populatiei, izvor de indemn la munch', Dar aceste scopuri trebuesc sa se concilieze cu nu-
mai departe, si de emulatie. rneroasele cerinte de contort, higien, circulatie, etc.
pe care le reclam in acelas timp orasul.
3) Punctul de vedere sentimental. Eminentul urbanist J. Grber, da urmtoarea de.
,yd in acest domeniu efectele frumusetii urbane
finitie foarte just:
sunt tot asa de insemnate. Iat ce spune urbanistul Estetica nu insemnetza decor; nu este o cheltuial
A. Rey, in aceasta privint: r') ozadarnici; ea trebue sa fie, inainte de toate, un stu-
Pentru a pistra veselia impreuna cu gmbitatea, diu chibzuit a mijloacelor celor mai economice, cele
orasele trebue s ingrijeasca de desvoltarea lor ar- mai avantajoase pentru finantele unui oras de a-1
tistick. Din sanatate naste veselia, iar veselia co- face agreabil. Estetica unui oras este ca i fatada
mand arta. Altfel populatia cade in placerile ordi- unei cladiri decorate in mod sobru i inteligent; ea
nare, i grosolnia atrage urtenia. const in silueta lui, plimbarile, monumentele, cheu-
Urtenia deprimeaza, intristeaza, strick veselia, rile, pietele publice, armonia planului si a volume-
si cu ea se pierde i sanktatea si, deci, i activitatea bar in spatiu. Ea este i pstrarea pur i simplu a
producatoare care reclam o energie vioaie. peisajului si a calitatilor naturale.
Scriitorul francez Leo Claretie, spune inteo scriere In cele ce nrmeaza vor fi expuse principiile gene-
a sa: rale cari ne pot servi de indreptar in amenajarea este-
Urtenia oraselor contribue a injosi sufletul pu- tea a oraselor, precum i elementele urbane asupra
blicului, a micsora inteligenta, a distruge energiile, carora trebue sa indreptam sfortkrile pentru a le
a sfarma avanturile, a semana descurajarea. amenaja in modul cel mai raiment.
4) Punetul de vedere material.
Dar estetica urbana aduce avantaje insemnate B) PRINCIPLE DE ESTETICA URBANA.
in domeniul material. Frumusetea oraselor exercit 1) Originalitatea sau caracterul.
o putere de atractiune deosebita asupra ckltorilor, Realizkrile urbanistice ale unui oras trebue sa
turis,tilor, care in trecerea sau sederea lor mai lung, poarte pecetia caracterului local al regiunei, diferit
cheltuesc pentru locuirrta, hran, transport, specra- totdeauna, de al altor regiuni, uneori prin simple
cole, cumprturi, etc. lasand in oras sume de bani amanunte, dar alte ori si prin dispozitiuni funda-
importante, cari invioreazi comertul i toate activi- mental deosebite.
ttile orksenesti.
Multe orase au bugetele lor alimentate in cea mai
mare parte din aportul vizitatorilor ea, de pild, in
Italia si in Elvetia. triTlf
In timpul de fat* cnd turismul a luat un avant
extraordinar, se poate constata cum fiecare taxi, fie-
rare oras, caut s atraga lumea prin prospecte cu
vedeH interesante dupi peisagii, strizi i cladiri. Re- - 7'
7**-
zultatul este asa de important, inca, in materie le r'r'x if, 24
urbanism, americanii, oameni practici prin excelenta,
obisnuesc sa zick c frumusetea rent... Si dup V711Eila":7,11.-
cum spune D-1 J. Raymond% se poate afirma c
estethca unui oras in lac s constitue o cheltuial
somptuari, cum erred multe municipalitti (si chiar Fig. 188. - Athena. Vedere asupra Acropolei. Exemplu
si multi cetateni), din contra, rasplateste cu prisos caracteristic de combinatie fericit a elementelor arhitec-
turale, cu relieful solului.
orasul, cici de frumusetea sa, depinde adesea i vii-
torul sau. Aceste diferente alcatuesc originalitatea sau ca-
Estetica d orasului pe care urbanistul D. mode- racter'ul, care face adesea farmecul attor orase.
least., nu numai caracterul, dar i sufletul su. Nu trebue admis, zice A. Rey 1) influenta cosmo-
5) Obiectul esteticei urbane. polit, ci din contra, trebuese conservate i dezvol-
Pe scurt acesta s'ar putea defini in mcdul ur- tate particularittile nationale ale fiecirui popor ca:
nate, moravuri, gust, caracter local, calitati naturale,
Crearea de aranjamente or4encsti frumoase: evi- amor-propriu, traditiuni populare, in cari se pot re-
tarea (la nevoe suprimarea) aranjamentelor unite. call cele mai diverse expresiuni ale artei.
- In special trebueste cuItivat simtul decorativ
1) A. Reg. J. Pidoux, Ch. Barde; La Science des plans de vechiu al tarii. Pasiunea de culoare, de cntece, de
villes".
1) J. Raymond. Prcis d'urbanisme. 1) A. Rey. Op. cit.

www.dacoromanica.ro
 110 URBANISMUL
jecuri, de miscare, de eleganta si de veselie, sunt 2) Monumentalitatea.
attea calitti estetice i psihologice cari trebue s-si Aceasta constitue un alt principiu important al es-
poat exercita influenta lor asupra arhitecturei pi teticei urbane, si const in orearea de cladiri crend
decoratiunii. Trebuesc evitate temele impersonale. sentimente de grandoare, de prestigiu, de putere.
Intr'un cuvnt trebueste dezvoltat sentiment'ul etnic,
fill de care estetica urban nu poate s existe.
Mu lte orase sunt celebre, in special prin puternica
lor originalitate adica prin particularitati ce nu se
mai yid la alte orase. Astfel: Venetia, este renunait
prin canale7e ce-i tin loc de strizi; Atena prin Acro-
polea ei; Sevilla, Granada, prin constructiile i gr.&
dinile rimase din vremea arabilor; Londra prin par-
curile imense din interiorul ei; Parisul prin amploa-
rea vederilor perspective, incomparabile; Nrenberg
in Germania, Beauvais in Franta si altele prin vechile
case medievale, rimase in picioare, Roma win rm-
sitele de pe vremea Romanilor, prin gradinile i fan-
tnile eL i asa Maj departe.

Fig. 190. - Venezzia (Italia). Canal grande. Strad pe

ap" cu traseu sinuos, care pune in valoare cldirile
riverane.

Iat ce spune in aceast privinti distinsul urbanist

R. de Souza 2):
Nu exist arta inteun oras fir. monumente.
Se gsesc totusi erase cu mai multe sute de mii
de suflete fir% vre-o cldixe public monumentali,
prezentabil. Edilii, in general nu se gndesc cleat

svs:,

Fig. 189. - Venezzia. Riva dei Schiavonni".

La noi in tar avem orase pline de originalitate,

ca Iaul, cu bisericile sale vechi i cocotate pe vr-
furi de dealuri; Teirgovitea cu. turnul Chindiei i ma-
nastirea Dealului; Braqovul, Sibiul, Sighipara cu ye.
chile cetkti sksesti, Balcicul eu casele turcesti si cu
relieful asa plin de farmec, i multe altele. Origina/i-
tatea urbanistic este formath in general din trccut.
Opera urbanistului const de cele mai mete ori in a
conserva aceast originalitate in contra activittii
distrugatoare a ignorantilor si a mercantililor cari sului rezultate din amenajarea vechilor iazud cari, lsate
sacrified tot ce este frumcis intereselor materiale ime-
diate. Alteori, urbanistul trebue sa degajeze i s
pun in valoare elementele originale, inbusite de alte
elemente far& interes si create ulterior. In sfrsit in
unele cazuri, urbanistul poate sa fie chemat s ereeze
sau s amelioreze unele alcdtuiri originale prin lu-
crri noui de arhitectura, de technic& peisajist sau
altele 1).
1) Un exemplu caracteristic de asemenea lucrri l oferd
Bucurestiul prin crearea unor mari lacuri la nordul ora-
Fig. 191. - Cluj. Vedere panoramic.
in prsire, erau impotmolite i pline de ppuris. In alt
directiune, Bucurestiul a pierdut o not caracteristica foarte
agreabil, prin disparitia marilor grdini paticulare de odi-
nioar mentionate si admirate adesea in trecut, in scrie-
rile cltorilor strini in trecere pe la noi.
Pentru lucrarile ce-si propune Bucurestiul in viitori sunt
Inca o serie de amenajri menite s pun in valoare cateva
elemente caracteristice ca: redarea publicului a mnstirii
Vcresti, una din cele mai frumoase din lark azi' inacce-
sibil, hind inconjurata de cldirile unei inchisori; apoi
degajarea colinelor de pe malul drept al Dmbovitei, me-
nite s formeze un mare parc, si altele.
2) R. de Souza: Nice, capitale d'hiver.

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI 1D2 Ut 13A.NIsm 111

la solutiunea economick cea mai eftin si mai ti- Deaceea cultivarea simtului frumosului trebue sa
midi.
. - I fie o datorie i o preocupaxe permananta a admin:.-
Se obtin astfel edificii cari dezonoreaz& un stratiikw comunale.
tIn primul rand, exist pentru orice oras problema Arta civick arta publick nu const numai in pers-
tpalatului comunal. Edilii nu-si clan, seama ce valo- pectivele i cldirile orasului, ci si in miscarea po-
reaza ca demnitate urbank ca bun renume al era- tpulatiunei in plin aer; in obiceiurile lui exterioare;
ului, ca profit pentru comert, un palat comunal ale ciar in asteptarea ca amorul-propriu, desteptat al sen-
carei sli publice si festive ar fi in masura s exal- ttimentului etnic s se ridioe la operele de artk el
tteze prestigiul comunal. trebueste sustinut prin pstrarea obiceiurilor vechi
Este penibila i umilitoare situatiunea unui oras locale, prin organizarea elementelor etnice, prin di-
tcare nu e in stare S prioneasoi oficial oaspertii Bab. rijarea estetie a dezvoltaxii lui 1).
cCe pot a, cread& aceia cad vin din alte orase Cand cele trei principii enuntate mai sus, sunt ob-
tin cari palatul municipal are atata pompa decorati- seryate, amenajarea estetica a oraselor poate fi con-
ova, despre o primire mai mult sau mai putin skrat siderata ea deplin asiguratk Ramne si se studieze
tcacioasa. elementele de oras, susceptibile de realizari estetice.
Ei conchid ca asemenea orase se respect& prea
tputin pe sine si agrementul pe caxe-1 capt in ele 4) Celmpul de influentei al estaicol urbaniste.
tnu se lasa nici o amintire. Domeniul esteticei urbaniste este vast si complex.
tUn frumos edificiu comunal, este pentru un crap, Estetica urbanista intereseaza, dupa cum s'a Fur
cea mai mare publicitate, i mai este de considerat tut vedea, placerea, veselia, anatatea, activitatea,
pi faptul ea inteun cadru grandios, chiar adminis- proprietatea, civilizaia i bogatia oraselor.
ctratiunea comunala capata un sentiment mai nalt Elementele estetice sunt la randul lor numeroase
tal datoriilar sale. pi variate, asa ineat activitatea estetica a populatiu-
Ace lasi lucru se peate spune i despre celelalte . nilor orsenesti se poate exercita asupra unor opera-
cldiri publice dintr'un Gras. Chiar ri eel mai mo- tiuni din cele mai diferite si mai interesante.
dest dintre orase, cldirile publice trebue sa fie pre- Pentru nsurinta studiului, vom clasa aceste ele-
zentabile i estetice. Nu mrimea sau bogtia orna- mente in doua categorii: elementele naturals i ele-
mentelor face monumentalitatea, ci justa proportio- mente artificiale.
nare a volumelor, intrebuintarea rationall a mate- Elemente naturalc aunt: topografia, hidrografia,
rialelor, i in fine amplasamentul favorabil al cladiri- plantatfunile, peisagiile, soarele, lumina, atmesfera.
lor, in spiritul principiflor ce se yor expune mai de- Elemente artificiale sunt: strazile, pietele, espla-
parte. .
nadele, au incadramentele lor arhitecturale, operile
scultpurale, plantatiunile hierat,- de orn, ca: alee, gr.&
3) Intrefinerea sau clezvoltarea gustului artistic. dini, parcuri monumentale, etc.
Un oras nu poate deveni frumos, clack nivelul mij- Studiul acestor elemente, utilizarea lor nemeritat,
lociu al gustului nu este destul de ridicat. Operele de valorificarea lor estetick combinatiunile lor fericite,
artk desi, isvorate din creerul i sufletul artistilor, trebue s formeze scopul i ambitiunea celor ce se
au nevoe de o ambianta favorabil pentru a se naste ocupa de buna intocmire i infrumusetarea oraselor.
pi pentru a fi recunoscute ca atare.
Creatiunile inegalate din epoca Eenagterii italiene c) ELEMENTE ESTETICE NATURALE.
de exemplu, sunt datorite unor artisti ca Michel-An-
gelo, Bramante, Donate llo,Verocchio si alii, dar n'ar 1) Elemente topografide.
fi putut exista dac& intreaga suflare italieneasc& din Conformatiunea variata a terenului, este un factor
acel timp n'ar fi fost pasionata de art i n'ar fi con- estetic fundamental al oraselor.
stituit un juriu permanent si impartial al operelor Ondulatiunile usoare, dealurile, muntii i ansam-
de arta. blurile de munti, ocazioneaza crearea de perspective
Creatiunile artistice ridic nivelul gustului estetic interesante, vederi panoramice sau orizonturi largi,
al masselor i, invers, gustul masselor provoac ivi- puncte inalte de priveliste, etc., cari centribuesc pu-
rea talentelor. ternic la frumusetea oraselor i cari trebuesc ame-
Orase le, in decursul vremurilor, au avtit momente najate, puse in valoare.
de culminare artistic, i momente de decadenti. Ace- Exemple reusite sunt nenumrate. In tara noastri
stea se pot hid, urmiri n intocmirile ramase de pe se pot cita:
acele yremuri, cari alcituesc epoce bine definite: epo- Bralsovul, prins intre muntele Tampa i dealul Ro-
ca medievalk a Renasterii, a clasicismului, a Restau- murilor, cu dealurile izolate ale Cetataii, al Morilor
ratiei, etc.., si cari reflecteaz& mentalitatea si nive-
lul artistic din timpurile respective. 1) A. Rey, op. cit.

www.dacoromanica.ro
 112 tint3ANISMUL
si al Furcilor care constituesc attea puncte intere- o serie de indtimi pe cari s'au asezat monumente
sante pentru privitor, si de pe cari vederea se intinde celebre ca: Panthewiul pe muntele St. Genevive,
larg i maestoas asupra orasului nsui, asupra basilica Sacr-Coeur pe anuntele Montmartre si al-
cmpiei Brsei i asupra sirurilor de munti mai in- tele.
depirtati.
Chtjui, cu larga vale a Somesului, 'cu iniltimile
Cettii si in special a Feleacului, de pe care se obtine
o asa de frumoas vedere panoramic& asupra intre-
gului oras.
Turnit-Severin, cu frumoasele pante spre Dunre .
ilk' . .4'
pl cu vederile interesante asupra malului sarbesc.
Si multe altele.
r-ir. .

Fig. 194. - Budapesta. Palatul Regal. Exemplu de asezare adult-

rabil pe un deal care domineaz cursul Dunrii.

Praga, este cunoscut in special prin silueta ca-

racteristick a vechiului castel Hraczany, asezat pe
o colin inalt ce domin 11111.
Huda-Pesta, unul din orasele cele mai bine inzes-
trate de naturk, are un rnal scund si plan (Pesta) pi
Fig. 192. - Neapole (Italia). Vedere perspectiv asupra orasului altul abrupt si inalt (Buda). Contrastul dintre cele
: vulcanului Vezuviu. Exemplu de pitoresc superior, datorit an- dou pirti i vederile impozante din Pesta catre
samblului armonios al mrii si al muntelui.
Buda, cum si privelistele de pe nimi sunt de o
In Virile strine, multe orzse celebre isi datoresc frumusete deosebitO care atrage numerosi vizitatori
mare parte din renume reliefului solului. strini.
Roma, este in deobste cunoscuti prin cele sapte
coline istorice si de o frumusete caracteristici.
Neapole, este deasemenea cunoscut tuturor prin
celebra vedere panoramic& luat depe dealul Posilipo,
asupra oraselor i asupra Vezuviu'ui reprodus in
multe cirti de art& si in crti postale.
0.4.--
-

I-
.
7 -.Ai -
W
4A,......4.. .r. 461I'l*'1
...tivklit. 'I,i'' ,t
.

frif r
' 1'.:
tt11 ''Outi..eidwiil
til
,,-.,.... - ..... ....:.;.-
,

Parisul, posed ca malurile Senei cari constituesc

_

1 i .....1.
- - Fig. 195. - Budapesa. Vedere panorarnica asupra Parlamentului.
.! J.
, rT .,*' - . . -. ''..' -
Efecte estetice reusite ocazionate de relieful solului.
4 418 4'
V, -..
' Ai 0
4,0
,,,
.
,f
- A.....L.:, '
-

.1
L-11z*P" 7
il Capitala Romniei n'are norocul s aibi un relief
destul de pronuntat. Totusi inltimile dela sudul
Dmbovitei, adici dealurile Cotroceni, Gib, Spirei
"
1. 4 (arsenalului) al Piscului si al Viciirestilor, la cari
se adaog inltimile izolate ale mnstirei Mihai
Fig. 193. - Praga. Vedere general asupra cettuei Hra. Situa- Veda, Patriarhiei si Radu-Vodd, oferk vederi inte-
liunea cet-guei, pe un deal care domin rul Vltava, precum pi resante, cari din nefericire nu sunt indeajuns valo-
profitul animat al cldirilor din cetkue, creaz in oras un element rificate. Vederea din dealul Patriarhiei asupra Vick-
caracteristic foarte apreciat. restilor este Inca plink de farmec, desi constructii

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM
. "
noui i prea inalte incep s'o micsoreze i poate chiar
o vor suprima cu vremea, clack nu se iau masuri de
aparare. Ca o aplicare a principiilor de estetica ur-
ban, se impune degajarea intatimilor crasului de cla-
dirile cari n'au ce cauta in aceste locuri, cum sunt
arsenalul, inchisoarea Ware,. i altele.
Fig. 196. - Brasovul. Vedere panoramica.
Aceste inaltirni trebuesc amenajate ca parcuri, pi
eventual pot primi asezarea unor cladiri monumen-
tale, cum ar fi de exemplu o catedrala sau un monu-
ment triumfal.
2) Elemente hidrografice.
Apa constitue un element decorativ de prima im-
portanta. Prezenta unui curs de apa, a unui lac sau
a mrii produce un efect estetic neintrecut asupra
frumusetii oraselor.
Exemplele abunda i in aceasta directie.
Fig. 197. - Bracciano (Italia). Oras foarte pitoresc prin combina-
rea armonioasa a cldiellor cu relieful solului.
Dunarea la Budapesta, Seina la Paris, Vltava, la
Praga, Tamisa la Londra se asociaza imediat cu vi-
ziunea ce o au calatxrii de la aceste orase a carer ima-
gine nu poate fi despartit de cursul de apa respec-
tiv.
Deasemenea Geneva este renumit prin lacul L-
man, iar Hamburg prin lacul Alster situat chiar in
centrul orasului care constitue un peisaj de tooth
frumusetea.
www.dacoromanica.ro
I11
Iar orasele maritime celebre sunt nenumarate.
Istambul, Napole, Marsilia, Lisabona, Copen-
haga, Oslo 0 Stockholm, sunt numai cateva exemple
intre o mie altele.
'
,
"
Fig. 198, - Orvieto (Italia). Vedere generala artand puternicul
elect pitoresc creat prin denivelarea brusca a terenului si care
creaza{ vaste ve,cleri panoramice asupra imprejurimilor.
Venetia, Amsterdam, Bruges 0 Stockholm, sunt
renumite prin canalele ce le strbat i cari sunt ca-
racteristice.
La noi in tara anu.mite dificultati de conformatie
geografica cum si vitregia trecutului nostru care n'a
permis dezvoltarea normala a oraselor noastre, a f-
cut ca ele sh nu prea beneficieze de avantajul apelor.
Fig. 199. - Istambul. Vedere panoramica de pe Bosfor asupra
orasului. Exemplu reusit de pitoresc rezultat din combinarea cla-
dirilor cu cadrul natural.
In primul rand, regimul torential al raurilor noas-
tre creiaza o mated mult prea mare fata de volumul
obisnuit al apelor. Aceasta a facut ca, in general, ora-
sele noastre sa nu se prea apropie de raurile mai
mari ca Oltul, Argesul, Siretul sau Prutul, care le-ar
fi putut inunda, (ceeace se intampla adesea si pen-
tru orase situate lang rauri mai mici.
114 UR B A NIS XVI,
Pe de alta parte erasele noastre n'au avut mijloa- de renumit prin relief at i prin frumusetea tarmu-
cele s canalizeze aceste frduri, rectificnd si adn- lui i coloritul profund al mfirii.
cind matca, astfel ca cursul de apa sa fie mai usor BucureViul, este asezat pe Dmbovita, canalizata
accesibil. (adia find s strabata albii largi umplute pe vremuri in mod meschin, i cu un debit de alp&
cu mal sau cu prundis). insuficient de oarece cea mai mare parte din apa ei
se deriva in amonte de oras spre raul Ciorogrla. 0
canalizare rationala ar fi putut inzzetra orasul cu un
curs de apa destul de respectabil; acum ins& amena-
jarea rational& s'ar isbi de greutti de neinvins.
In schimb exist& la nordul orasului valea Colen-
tinei, care din timpuri mai departate a fost zagazuiti
9-1111! 4 141,1 tt cu stavilare, formnd o serie de iazuri, sau lacuri ca:
e lacul Beineasa, Floreasca, Teiu, Fundeni, Cernica, etc.
. '
, s -

Fig. 200. - Verona (Italia). Vedere de pe cheiurile raului.

Ace lasi lucru s'a intmplat I cu Dunrea de care

s'au apropiat numai Turnu-Severin,, Braila si Galati,
cari totusi n'au stiut sa amenajeze malurile pentru a
se beneficia de o vedere frumoasa.
Cu toate acestea privelisti izolate, interesante sunt
si la Turnu Severin i la Galati (in special asupra
Fig. 202. - Valcov. Vedere pe un canal.
lacului Brates) si la Ismail, iar crselul de pescari
Veacov, strabtut de canale numeroa.se este de un pi-
Aceste lacuri, lsate mult vreme in p.rsire, deve-
toresc superior.
nite un cuib de infectiune i de boli, sunt pe cale de
a fi asanate prin corectarea malurilor, prin ridicaxea
' . nivelului apelor cu ajutorul unor baraje noi, astfel
ca, in curnd, vor constitui punctul cel mai atrig&-
tor al orasului, in special atunci and malurile vor
.
fi degajate, plantate, si se va putea naviga pe parcur-
3,0'4' , sul Mr.
'

3) Plantafiile naturale.
!`, -
Plantatiile, ca: paduri, palcuri sau arbori izolati,
livezile, poenile, pajistile, prin coloritul i siluetele
P.71 "
lor, exercit un farmec deosebit asupra ochilor i un
-
- efect de inviorare asupra parnniler, constituind in
acelasi timp teluri atrigiteare pentru plimbare, odih-
- na i reverie.
Fig. 201. - Hamburg. Vedere general cu lacul Alster din
Vegetatia natural& se intlneste mai mult in afara
interiorul orasului. oraselor, dar trebueste introdus& sau pastrata si in
mijlocul oraselor, and aceasta este posibil spre a
Constanta, la Mare a pus in valoare o prea mica procura cetalenilor impresii permanente de contact
lungime de coast& '). In schimb Balcicul este tot atat cu natura.
In aceast directiune trebueste luptat foarte aprig
1) In prezent s'au inceput lucrari importante pentru con-
contra distrugerii plantatiilcr existente din interio-
solidarea si amenajarea malului pe o mare distant in spre rul sau din marginea oraselor care sa savrseasa
nord. Aceast lucrare va aduce un mare profit estetic pri- adesea sub pretextul nevoei de a extinde constructiu-
mului nostru port. nile.

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM
Exemple de plantatiuni naturale renumite, aunt
numeroase.
Parisul are in jurul sau: Bois,de-Boulogne',
Bois-cle-Vincennos, pdurea St. Cloud, cea de la St.
Germain si altele. Iar unele parcuri din interior sunt
resturi de pOduri, ca: Buttes-Chaumont si altele.
Viena, are parcul Prater si pdurile de pe muntii
inconjuritori, strbtute de frumease artere-prome-
nade.
, 7. g1,
*,:i4}A` 7, -
"
" 1.rtA,
r
Fig. 203. - Hradec-Kralove (Ceho-Slovacia). Parcul comunal.
Exemplu de pitoresc creat prin combinarea arhitecturii cu cadrul
plantatiifor i lacului.
Londra, in special, (s'a vazut si in alt capitol) are
parcuri naturale imense in interiorul ei ca : Hyde
Park, de circa 270 Ha., Richmond Park de SOO Ha. $ i
altele. Acesta din lima in deosebi, este o veche pd-
dure strbtut de mari pajisti, cu foarte patine dru-
muri, cu turme de cerbi cari pasc in libertate, astfel
eh senzatia de natura deplin i farmecul sunt nease-
mnate.
La noi in lark unele orase posedi cteva planta-
tiuni naturale de seam. Asa sunt: Crngurile mul-
tor orase situate lng ruri. Apoi Teirgovi,yte cu
plantatiile de la Mcindstirea Dealului, Craiova i Ca-
racal, cu cte un mare pare in care mna omului a
adus foarte mici contributii.
Sibiul are renumita pidure Jungerwald, iar Bra-
qovul padurile muntilor invecinati, apoi asa numita
Livada Poqtei i altele.
Ploegii au Creingul lui Bot i pdurea Paule.yti,
. a. m. d.
In jurul Bucurestiului sunt plantatii naturale, care
ns tind (in parte cel putin) s dispar In fata spe-
culei distrugOtoare, din cauza neglijentelor adminis-
trative. Cipnigiul a fest un crng care s'a conservat,
dar multe altele au disprut.
In afara orasului sunt pdurile: Thnari, Pusnicul,
Pasdrea i Cern:ca etc., cari trebuesc neaprat ferite
de distrugere i intretinute.
Orasele caut sO conserve locuri pitoresti pang. la
www.dacoromanica.ro
115
distante mari in afar. Asa Bucurestiul a amenajat
lacul i pdurea dela Snagov, eunolscute de toti. Acea-
st procedare trebue extinsi si la alte localiti pito-
resti, ca: Ccildeirtqanii, Comana, Ceilugeireni, etc.
4) Pitorescul elementelor naturale.
Elementele naturale au inftisri variate, uneori
neasteptate. Combinarea apei, a reliefului si a plan-
tatiilor, constitue peisagiile cari prcduc adesea efecte
pline de farmec. Farmecul acesta neprevazut, neregu-
lat constitue pitorescul naturii, numit astfel, pentru
CA a inspirat talentul pictorilor cari l-fau fixat pe
'Dana Conservarea pitorescului este una din tintele
cele mai importante pentru cari trebue s lupte or-
banistul.
V.
! ,
-
,,!.
- , , I
Crd
'
,*
rg:tt..V1
Fig. 204. - Rio-de-Janeiro. Vedere perspectiv. Oras celebru prin
pitorescul trmului, relieful insulelor i bogtia p'.antelor exotice.
In unele taxi s'au votat chiar legi pentru protec-
tiunea peisagiilor, prin cari se interzice orice distiu-
gere de plantatii, sau orice ridicare de cladiri cari ar
putea strica efectul pitoresc.
CAP. XVI
ESTETICA ORASELOR (urmare)
(ELEMENTE ESTETICE ARTIFICIALE)
A) ORGANIZAREA ESTETICA A STRAZILOR
1
SI ARTERELOR.
1) Traseul strtailor.
In primul rand avem de analizat traseul strizilor
in proectiune orizontal..
Deosebim diferite genuri de traseu i anume: Tra-
seu in linie dreapt traseu curb sau sinuos, traseu
cu linii frnte.
a) Traseul drept, convine strizilor de lungime mo-
derat, i cari se termin cel putin la un Cap cu un
 116 URB A NISM
motiv interesant, peisaj, cldire sau monument, for- Uneori, pentru a se obtine efecte de perspectivi
mind perspectivii de front. Lungimea in acest caz pentru inchiderea captului strzii, fill a se deriva
nu trebue s fie prea mare pentru ca motivul ter- circulatia, se edifick constructii cari incaleci strada,
minal SA nu par prea mic. Nu se poate da indicaii aceasta trecnd astfel printr'un tunel sau pasaj aco-
precise in aceast privint, deoarece efectul e.stetic perit. Germanii utilizeaz malt acest procedeu, uneori
depinde si de genul motivului ce incheie perspectiva. cu rezultate foarte brine.
Din practick se poate ins deduce c'd lungimea unei
strizi drepte poate s varieze in mcd satisfctor
de la de 20 la 40 ori lirgimea sa.

Fig. 205. - Bucuresti. Soseaua Kiseleff cu perspective Arcului de Fig. 2134, 20/. - Londra. Aleea promenada The Mall, care leaga
Triumf. De observat c irurile de copaci sunt prea apropiate si centrul orasului cu palatul Regal (Buckingham palace), trecand
nu permit s se vadd intreaga silueta a Arcului. pe sub arcurile gAmiralitlii care inchide perspeciva spry ores.
Astfel, un bulevard de 30 m. lungimo ar trebui s
aibk o lungime compus. intre 600 si 1200 m. Dac Ace Iasi prccedeu a fost utilizat la Paris pentru
conditiunile de circulaVe impun o lungime Inuit mai traversarea cu vehicule, a palatului Louvre, la Londra
mare, trebue s intrerupem continuitatea pain motive pentru terminarea arterei monumentale The Mall
estetice intermediare ca: fntni, decorative, monu- etc.
mente, c1dir, etc. In caz contrar, perspectiva se pier-
de in deprtare i artera devine monoton 1).
Perspective le de front pe artere drepte formeaz
elenventul monumental cel mai de seam inteun oras.
\\\
tf.x

Fig. 206.
Parisul i datoreste cea mai mare parte din falm.
arterelor cu perspective frontale: Pantheonul, Pala-
tul Invalizilor, coala Militarei, Camera Deliutatilor,
Senatul, bisericile Madeleine, St. Augustin, Trinit,
Arcul de Triumf, i multe altele sunt valorificate de
arterele ce se deschid in axa fatadei bor.
1) Astfel, Foseua Kisseleff, de circa 3 km. lungime, este
intrerupt in mod fericit de motivul arcului de Triumf.
Din contra, bulevardul Elisabeta, prea lung, nu permite o
punere in valoare a palatului Cotroceni, care se afl la ca-
patul sAu.
Fig. 208. - Berlin. Cartierul Tempelhof. Exempiu de artera
trecnd pe sub o construclie care inchide perspective.
b) Traseul curb sau sinuos, nu este monumental
dar este agreabil prin eleganta sa i varietatea de
vederi ce se obtine asupra cldirilor riverane cari sunt
puse in valc are pe latura concavd a strzii. Curbura
traseului trebue s fie propo4ionat cu lrgimea ar-
terei. Traseuri cu raz de curbur prea pronuntat
scurteaz prea mult vederea; cele cu raz prea mare
nu mai permit vizibilitatea bun a elkiirilor laterale.

www.dacoromanica.ro
 NOTItiNt DE URBANISM 117

Dup importanta strzilor, raza poate varia dela 50
la 500 m.
Traseele curbe sau sinuoase mai permit, uneori,
ca peste cldirile riverane, sa se zdreasca partea su-
perioara a unor monumente inalte, situate mai de-
parte, ca turnuri, flese, cupole, etc. Asemenea vederi
sunt pline de farmec si sunt un insenmat element de
pitoresc urban. Astfel se pct cita numeroase artere
din orase vechi ca: Lilbeck, Rothenburg, in Germa-
nia; Chartres, Provins, in Franta; Gand i Bruges
in Belgia, etc. ').
c) Strazi le frnte nu sunt nici monumentale, ca
cele drepte, nici elegante ca cele curbe. Pot totusi
produce unele efecte de pitoresc i de perspectiv .
oblic, destul de reusite.
favorabil a Muzeului Militar din Parcul Carol, la
capktul aleei centrale. Din contra, amplasamentul vii-
tcrului Senat pe malul Dmbovitei este deplorabil din
cauza pantei cobortoare a ad. Victoriei, care i ofe-
r o perspectiv frontalk. Profilul cobortcr poate
ins fi favorabil cnd conduce spre o intindere de
alai, lac sau mare, care pot astfel fi vazute mai bine
de la distanti.
'44
-:
P, 441V-41-
I

Fig. 210. - Bruxelles. Arcul de triumf. Exemplu remarcabil de

motiv arhitectural cu perspectiva de front si asezat la capatul unei
artere ascendente.

c) Profilul concav este cel mai reusit pentruci, mai

mult ca oricare altul, el rune in valoare motivul
terminal al unei artere. Pe ring& aceasta, el permite
o vizibilitate bung a intregei artere. Aceast calitate
suprim monotonia i permite o lungire a arterelor
Fig. 209. - Oxford (Anglia). Strad& curb& cu motive arhitccturale cu traseu drept peste proportiile indicate mai sus.
bine puse in valoare. Astfel splendida alee de pare care duce la poarta cas-
telului regal Windsor din Anglia, are circa 5 km.
Tot in categoria traseelor frnte pot fi clasate lungime, si nu pare de e lungime exagerat.
acele cu decalaj sau cu sritura. (Vezi capitolul Ar-
tere de circulatie). Decalajul permite inchiderea ve-
derei cu un element estetic interesant.
2) Profilul in lung al strzilor este alt factor al
esteticei urbane.
a) Profilul orizontal, cel mai frecvent in practici,
este plicticos, cnd este prea lung, grin monotonia
lui i grin faptul c distanta de vizibilitate a unei
persoane care parcurge strada este relativ limitat
prin obstacolele constituite de alti trecatori si de ve-
hicule.
b) Pro frail in pantti, este mult mai interesant. Ar-
terele ascendente care un monument i maresc im-
portanta i efectul. Profile le descendente din contra, Fig. 211. - Windsor (Anglia). Aleea principal& de acces la castelul
l micsoreazk. In Bucuresti se poate constata situa,tia regal. Exemplu perfect de alee cu tprofil concav punand in
valoarea motivul arhitectural de fund.

1) Bucurestiul nu ofera, din nefericire, exemple caracte- d) Profilul convex qi cel in forma de spinare de
ristice de strazi curbe reusite Totusi, unele alee din
Parcul Filipescu" pot da o idee de efectul estetic al acestor vulgar, sunt cele mai putin estetice, pentru e intre-
strade. rup perspectiva si nu permit s se vad partea in-

www.dacoromanica.ro
 i 18 URBANISMIIL
ferioara a monumentelor, ceeace provoaca un efect bun. Profilele concave cu talusuri plantate pe partile
dszastruos. Cnd relieful terenului impune un aseme- laterale spre cladiri, sunt adesea foarte reusite, dar
nea profil, trebue neaparat asezat la punctul culmi- necesita largimi importante pentru a nu crea impre-
nant un monument sau cldire care sa inchid pers- sia de transee.
pectiva, iar convextitatile cari rmn pe parcursul
celor douk segmente astfel obtinute, trebuesc apla-
nate.
0 asemenea dispozitie creaza motive de o frumu-
sete superioar Arcul de Triumf de la Paris, se afla
la o asemenea frnturi de panti pe parcursul celor
12 artere cari converg spre el s.i constitue poate
cel mai monumental efect din lume. In special artera
Champs-fllyses care se afla in axul monumentului,
fiipd i o mare arter cu profil concav, este consi-
derat ca o capo-d'opera de art urbanistici.

1/

Fig. 212. - Oslo. Artera Karl-Iohann. Vedere asupra palatului

regal. Exemplul de artea dreapt cu profil concavo.

d) Traseuri speciale. Muchiile platourilor, crestele Fig, 213. - Berlin. Bulvardul Linter den Linden i piata cu arcul
colinelor, malurile apelcr, oferi priviri intinse asupra de triumf numit efiranderburger Thor. Alee ascendent, debtiand
orasului sau a naturii. Ele trebuesc amenajate cu intr'o piat'a bine Mcadrat i cu perspectiva axial spre un mo-
arttre de plimbara care sa se mlidieze dup relief nument important.
si cari sa aib latura spre vedsrea interesanta lip-
sift de clidiri, sau in cel mai rail caz prevazuti cu 4) Acomodarea la relieful soluhd.
cldiri foarte spatiate.. Pentru alegerea, in practica a diverselor posibilita-
ti aritate mai sus, se considera ca in general, stra-
3) Profilul transversal.
Profilele transversale ale strzilor, pot si ele crea
efecte placute sau din contra displacute. Varietatea
. \ N')."."-'

profilelor flind mare, nu se pot da reguli fixe pen-

tru aplicarea lar. In reguli general plantatiile axia-
.. "

le impiedic efectele de perspectiv frontal i tre-

buesc evitate in asernenea cazuri afara de cazul cnd
sunt scunde sau fcarte late.
La artere curbe ele sunt, din contra., de un efect
tt5 `lisktogrzfto
/
1) In aceastd ordine de idei se vede cd este foarte re-
gretabil ca In Bucurest sd se fi permis cldiri pe sprdn-
ceana dealurilor de la sudul Dmbovitei, cum si pe strada Fig. 214. Swansea (Anglia). Amenajarea unui ora., in panta mare,
Stirbei-Vodd, pe latura care se Invecineste si domineazd prin adaptarea strzilor la curbele de nivel i prin interdictia cl-
Cismigiul. S'au pierdut astfel pretioase posibilitti de In- dirilor pe partea strzilor dinspre vale spre a se conserva priveli0
frumusetare a orasului. frumoase.

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM 119

zile i arterele trebuesc s se acoModeze reliefului egala. Poate chiar c in ochii cetteanului mijlociu
solului, i deci sa traga profit din fiecare particulari-
tate, in genul indicatiunilor date mai sus. Aplandrile ,..7.10,Ter'77;
.'
importante sunt de evitat, sau in orice caz sunt de
utilizat numai in cazuri exceptionale. Un asemenea
caz s'a ivit la Roma, unde, pentru a se creia o artera
de circulatie indispensabila, s'a tiat o colin de peste
10 m. nltime, iar noua arterk (via del Impera) sta-
bileste o frumoasa perspectiva intre Piazza Venez-
zia (cea mai important& din Roma si Co lise, vestita
arena din timpul imperiului roman.
Asemenea strzi poarta ade.;ea, numele de strzi
de cornisa pentruca situatia lor domineaza ca inal-
time elernentul urbanistic asupra cruia ele dau ve-
dere.
Asemenea cornise se pot cita: la Viena, pe mun-
tii cari marginesc orasul spre Vest (Wiener Wald) ;
pe Coasta de Azur din sudul Frantei, intre Nizza 4
-
si Monte-Carlo, uncle s'au creat chiar trei cornise: una
superioark la mare altitudine, alta de inifo-c, alta
inferioara, lnga mare.
Monotontia ins trebue evitata cu tot dinadinsul.
,o
kite un mare avantaj a se crea chiar pentru o singu-
ra strad trasee si profile de caracter variat, pe di-
verse sectiuni ale ei, si a se trage tot folosul din par-
ticularitatile locale.
Fig. 216.

si profan, aceasta din urma sa fie cea mai direct

izbitoare i provecatoare de impresii estetice sau dis-
pl acute.
Varietatea prea mare de stiluri si de mnlimi pe o
aceiasi strad, produce efecte urte. Diversitatea prea

Fie, 215. - Bucuresti. Parcul Carol I. Vedere dela Mormntul

Soldatului necunoscut. Exemplu reusit de perspectiva axia:5, ac-
centuat de o denivelare a solului.
-

B) ARBITECTURA STRAZILOR
1) Importanta incadramentului strdzilor i arte-
relor.
Dad. traseul i profilul unei artere joack un rol
ata de important in estetica unui oras. apoi arhitec-
tura cladirilor ce o rnarginesc, posed o important
Fig. 217.
mare da strzii aspectul unei vitrine cu mostre, cari
n'au nici o legatura intre ele. Cladiri acoperite cu te-
rase, alterneaza uneori cu cladiri cu acoperisuri ascu-
site; cldiri clasice, cu cladiri moderne, etc.

www.dacoromanica.ro
120 URB A NISMUL
Diferentele mari de indltimi in zone cu regim In- Astf el se pot amenaja retrageri mai mult sau mai
chis sau grupat las vizibile cakane urite, iar profi- putin importante in eentrul fatadelor, aripile laterale
lul sirului de case pe cer, este Intrerupt, sbuciumat rmnnd pe aliniere spre a se lipi de calcanele ve-
ei inestetic. cine.
In Bucuresti exemple de aceast categorie sunt
foarte frecvente: Pe calea Victcriei, cldiiri de 7 etaje
fl chiar mail mult, alterneaz cu locuinte scunde, nu-.
mai cu parter, iar imobilul Telefoanelor cu cele 14
etaje ale sale, face ca Teatrul National, cldire de
dimensiune modest dar bine conceput, s par prea
scund. Pe B-dul Lascr Catargiu, locuinte cochete
numai cu parter i etaj, stau alturi cu bloc-hous-uri
Ina lte i cu caracter utilitar. Dac acest proces de In-
tindere a blccurilor va continua, aceast arter de
lux a orasului, li va pierde complectamente carac-
terul.

Fig. 219. - Niza (Franta). Alea numita <Promenade des Anglais.

Dispozitie rational a unei alee maritime; arborij sunt exclusi dela
malul mAni spre a 1A.sa libera vederea aceasta.

Alte ori, fatadele se pot aseza Inclinate la 45 fat

de aliniere, formnd in cazul unui grup mai numeros,
un traseu In form de dinti de ferstru.
In regimul grupat, fronturile grupurilor izelate pot
fi asezate la distante variabile, dela alinierea strzii,
fiind totusi paralele cu aceasta din urm ; sau din
contra, fronturile acestor grupe pot fi asezate pe o
aliniere de fatadi curb& cu concavitatea spre strad.
Ambele dispozitiuni sunt menite a pune in valoare fa-
tadele, ca in cazul strzilor curbe, si a introduce oare-
care diversitate in monotonia unei strzi drepte fir
Fig. 216, 217 si 218. - Roma. .Via del Impero. Vederi spre Colo- alte elemente interesante la capete.
seu i spre piata Venezzia. Exemplu de arter trasata in linie dreapt
intre cloud puncte foarte importante, strbAtnd o colin i rm
site istorice importante. Solutiune motivat de necesilatea absolut
a unei mari artere care lipsea, si de punerea in valoare a elemen-
' telor de pe margini. (Forurile imperiale, etc.).

Dacd, la prima vedere ideia de a impune arhitec-

tilor anume constrngeri, este antipatica, pentru c
ar ngrdi imaginatia i talentul, totusi nevola de a
incadra fantezia intre limite, este absolut necesari.
Iat de ce adesea, i cu deosebire pentru strzi mai
lmpcetante este necesar a se lua Mama i menite a asi-
gura o prezentare mai ordonat a cladirilor. Printre
acestea, cele mai de seami sunt relative la alinierea,
Inltimea si coloritul fatadelor; la unitatea de stil; la
punerea in valoare a cladirilor pubLce si a monumen-
telov istorice. Fig. 220. - Hampstead (Anglia). Exemplu de strad cu locuinte
puse in valoare de Jinja curbA a strazii.
2) Alin:erea fatadelor.
Fatadele principale ale clidirilor pct fi situate fie 3) Indltimea fatade'or.
pe alinierea straZd, fie retrase uniform, dup cum s'a Pentru strzile mai importante se fixeazi adesea o
artat deja, lsnd in fat o gradin de fatad al ca- nltime verticald constant& In acest mod se obtine
rei efeet plicut este in deobste recunoscut. o linie de coronament contima pe toat iungimea
Alinierea fatadelor poate fi ins& i variabila. strzii. Cu deosebire aceast lama este util and

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM 2

strada are la canal ca perspectiv de front o cldire tinitar, ceeace d o infatisare interesant si coherenti
mai de seama. In aceste cazuri, cele doll& iruri de unei strzi intregi. Exemple numeroase se pot studia
cladiri cu inltimi uniforme, formeaz un incadra- in cartierele noul din orasele franceze, olandeze, ger-
ment estetic, care sporeste importanta monumentului mane, engleze, etc. Chia-: in Pucuresti, Societatea
frontal. Comunala de Locuinte Eftine, a cladit cartiere in-
In cazul cnd nu se impune o inltime uniform, tregi, cu locuinte mOdeste dar de caracter unitar des-
se poate totusi pretinde ca diferentele de inltime tul de reusit.
intre daub: cldiri vecine s& nu fie exagerati (de
exemplu sa nu treaca de 4 m.) iar pe aceast por-
tiune de difercnta constructia cea mai 'Malta s& nu
prezinte calcan aparent, ci o fatada obisnuita, cu re-
tragerea reglementar dela hotarul vecinului, pentru
a se obtine o tranzitiune placut dela o inltime la
alta ').
4) Unitate de stil.
In unele circunistante se poate impune pe anumite
strzi, o unitate de stil pentru teate fatadele. Prin a-
ceast& masuri se poate realiza un efect de caracter
monumental.

Fig. 222. - Pa-is. Str. de Rivoli i gradina Tuileries. Exernplu

de strada cu trotoar sub arcade i cu arhitecturA uniforma.

De altfel, inainte chiar de apariVa urbanismului

mcdern, multe orase din Apus, adoptau din instinct
un caracter unitar. Adesea cldirile unei strazi sau
unui cartier intreg, dateaza din acelasi epoa, a cirei
pecetie caracteristica o poort. Ast-fel de strzi, ra-
mase une-cri aproape neschimbate in aparent pin
Tr'
i 14.3H.
azi, formeaza elemente reale de frumusete urbana.

Fig. 221. - Karlsruhe (Germania). Exernp:u de strad curb& cu

arhitectura uniform i trotoar asub arcade.

Ca exempIe reusite se pot cita: Avenue de 1'0-

pera, la Paris, pe care toate fatadele sunt prevazute
cu o erdonanta de pilastri de stil corintic, cu o cornis
continua pe teat& artera; strada cu c reads
la parter i fatade uniforme, i altele. ar!
In unele tri, (in Belgia de ex.), municipalitatea
10 rezerv dreptul de a controla aspectul tuturor cl- Fig. 223. - Londra Regent-Street. Exemplu de strada curba cu
clirarr ncui, si de a regpinga proecte de fatade, ce ar efect perspectual asupra cladirilor de pe partea concava. De
fi in prea mare discordant& cu fatadele cladirilor ve- observat unitatea de stil.
cino sau din apropiere.
5) Coloritul cladirilor.
In timpurile moderne, cnd autorititile publice sau
1-2.3cietatile de constructiuni, cldesc adesea dinteo-
In aceiasi ordine de idei, unele orase interzic co-
data, carters-) intregi, se executd constructl, fie cu lorituri prea bitatoaire la ochi, sau in discordant& cu
aspect riguros uniform, fie proectate inteun carVer a cladirilor vecine. Alte cri se impune o unitate de
culcare, sau din contra culori diferite, pentru diver-
1) 0 asemenea msur exist si in actualul regulament
sele cldiri dintr'un sir, culori ins& armonizate intre
de constructiuni a Bucurestiului, dar nu este aplicata, ele. Efectul unor asemenea masurri bine studiate di-
dovad imensele calcane vizibile in tot centrul orasului, nainte, este adese-tri foarte reusit.

www.dacoromanica.ro
122 UR B A NIS MUL
6) Cladirile publice. alese cu mult grij. Punctele terminale ale strzilor,
Dac prea mama diferenta de aspect intre cldi- cu perspective frontale, i in deosebi pietele publice,
rile particulare este adesea un defect, cladirile pu- convin mai bine pentru amplasamentel acestor cl-
diri.

'v4

( 41+. A
7}1A.1 ,4 ,., -

I 11001iiiiinilliiili1111111147;1_1-

; .
71.4atri.'
-.

""- 11

Fig. 224. - Londra. Palatul Parlamentului pe malurile +amisei.

Motiv arhitectural pus in valoare de suprafata apei. Fig. 226. Paris. <e.Domul Invalizilon>. Exemplu perfect de pens-
pectiv larg, axial, asupra unui monument important.
lance trebue sk se deosebeasci, s se desprind in
mod ear, din massa cldirilcr curente. Cnd nu este cu putint a se obtine asemenea am-
Pentru acest scop, ele trebuesc asezate pe terenuri plasamente, trebue eel putin s se aleag terenurile
e ILO 194* destul de vaste, asa incit clidirea s poat fi izolat
de toate prile. In acest fel, arhitectura ei se va pu-
,
1, L.,'
tea deosebi de a clidirilor vecine, ca stil, inltime, co-
lorit, fait' s cauzeze neajunsurile aritate ceva mai
sus. Deasemenea efectul cldirii publice, cistig in
,
JC)1 acest caz dac ea este retras dela aliniere cu o dis-
-
A
tanta- destul de mare ca s se poati forma o curte rie
onoare, unde pot stationa vechiculele.

Xi 444,
tr JjI
PeAtt

CIEDEIL>

113 - EICIEJEln,
LMDCD
1.t00:

1111,1111:11
.
Fig. 227. - 7 7

Karlsruhe (Germania). Centrui orasului, cu strAzile

convergente spre castel. Exerrplu de conceptie geometricA rdu
inteleas. Toate strzile converg spre un singur punct central al
castelului, $ i nu permit s se vadas din departare decat o singura
intrare.
F0
Arhitectura acestor c1diri trebue Si fie cu deo-
sebire ingrijit i proectele trebuesc incredintate ar-
. ) tistilor incercati, sau mai bine atribuite pe cale de
Fig. 225. - Versailles (Franta). Piata din fata castelului. Exemplu
de crealiune de mare amploare, in caracterul urbanismului francez concurs public.
din sec. XVII, cu o pronuntat voint de simetrie. (A se vedea Ele trebue sa fie, pe ea se poate, incadrate cu
gi figurile cu vederi din avion). cldiri de acela5i stil sau a aror inftisare s se ar-

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM 123

monizeze cel putin cu stilul cldirii considerate. De Depuneri (retras& l cu perspectiv dinspre str. Sta-
aceia, asezarea acestor edificii in piefe publice, unde vropoleos), Presedintia Consiliului (retras dela
se pot pupa mai multe autoritti este totdeauna de
un efect reusit.

4.

-1
I

Fig. 230. - Cluj. Piata Unirii cu biserica Sf. Mihai si monumentul

regelui Matei Corvinul. Frumos exemplu de plata bine organizata.

Fig. 228. - Viena. Ring-ul cu Palatul Municipal strad), Universitatea (in piata respectiva), Minis-
terul Domeniilor (cu o curte de onoare).
Mae cldiri publice in tkri strine, i datoresc
faima, pe lngi calitktile lor intrinsece, i bunei a-
seari.
Se pot cita in aceasta privint:
-La Paris, Opera, Prinuiria, (Hotel de Ville),
Pantheonul, Camera si Senatul, biserica Magdalena,
multe Primkrii de sectoare, etc.
La Viena, Primdria, Parlamentul, Universita-
tea, etc.
-La Roma, catedrala Sf. Petru, Primdria, (Capi-
tolul, Coliseul i altele.
v

Fig. 229. - Bucuresti. Str. Lipscani i Banca National& Exemplu

de cldire de valoare, a arei efect este sacrificat prin lipsa de F:
perspectiv destul de departat.

In Romnia, putine cldixi publice sunt bine ase-
zate. Se pot cita:
In Bucu:resti, Athencul, Vama Pastel (asezat in
axa cheurilor Dmbovitei). Apoi cldiri cu asezare
pus.g, prea putin in valoare in raport cu insemntatea
lor, dar totusi prezentnd oare-cari calitti. Casa de
Fig. 231. - m arcul unui vechiu
turn care inchide perspectiva cu un motiv estetic,
- In sfrsit, cldiri ru asezate in raport cu im-
portanta lor: Camera, Palatul Postelor, fra retra-
gere i feed perspectiv, Ministerul Lucririlor Pu-

www.dacoromanica.ro
124 URBANISMUL
blice (idem) i altele multe. Cat despre cladiri mai
putin importante ca: coli, biserici, administratii fi-
nanciare, judecatorii i altele, ele sunt asezate la in-
tmplare, in sirul curent al clidirilor, de care nu le
deosebeste nimic si din aceasta cauza ele nu aduc nid
un apert la estet'ca orasului.
Fig. 232. - Dinau (Franta). Strad cu cldiri istorice sau vechi,
cu alinieri neregulate creind un interesant efect pitoresc.
Ele sunt adeseori inconjurate de clidiri fad/ inte-
res care astupa vederea si le creaza un cadru urit. In
acest caz se impune degajarea lor prin drmarea
constructiilcr suparatoare, prin crearea de squtruri
sau gradini inconjuatoare, uneori prin edificar ea
de constructiuni in armonie cu monumentul consi-
derat 1).
Unecri, necesitAti absolute de circulatie car supri-
marea unor monumente ce stau in calea unor artere
de Great sau de lirgit. In aceste canal, se poate re-
curge la o raisin& mai delicata care const in demon-
tares i reconstruirea identic a monumentalui in
alt loc mai nimerit 2).
Restaurarea sau mutarea monumetelcr istcrice
este o operatie extrem de delicata prin grija ce tre-
bue luata de a nu se altera nimic din valoarea lor ar-
tistica sau arheologica si ea nu poate fi incredintata
cleat serviciPor Ccmisiunei Monumentelor Istorice
din Ministerul Instructiunii Publice.
'3117.4a
" v^g'.11, .

In provincie se pot cita cte-va cladiri bine ase- ,411 .16

;N\

zate: Asa la Iasi, Palatul Administrativ; la Craiova, ft' .ah 4` ',HUMOR. .101Mtill
,
" .11
idem; la Tg. Mures, Prinaria; la Timioara, Teatrul k N. Iraum
a,
,
lib t, itionlom
" 4tpuii.mannakkaullsnokulr'"',1'2'''.1 t
Naticnal; la Cernauti, palatul Episcopal; la Brasov
111111111111111.
Liceul Saguna; etc. "4 -1111
'

-t;
-.4
7) Monumentele istorice.
Mcnumentele istcrice sunt de cele mai multe ori,
,...midw
- t c

un element interesant al oraselor, prin valoarea lor _ ,--..4:. ' -

,-.44110.1
r .

artistica sau prin caracterul pitoresc, in ori-ce caz cel

putin prin amintirea unor fapte de seama din tre-
cutul *H. Fe merita o atentie continua a craselor Fig. 234. - Londra. Oxford Street. De observat cldirile vechi
din secolul al XVI-lea, conservate cu grija i cari contribue la
estetica i pitorescul orasului.

c) ELEMENTELE ESTETICE ALE PIETELOR

PUMICE.
1) Importanfa estetfeei pie telor.
Pietele publice pot alcatui, prin amploarea i prin
modul lor de amenajare, motive sau compozitiuni de
cetetica superioari. Une'e orase sunt cunoscute ade-
sea marelui public numai printr'o piata celebra care
1) Astfel, chiar In Bucuresti, s'a restaurat mica bisericd
Stavropoleos, si a fost inconjurat cu un grilaj, colonade
si un mic muzeu istoric. Biserica Sf. Anton (Curtea veche)
in piata de flori. a fost si ea restaurat, dar epitropia in
scop de a-si crea venit a cldit imprejur prvIii, cari nu
Fig. 233. Bucuresti. Mnstirea MihaiNod (Arhivele nationale). se armonizeaz de loc cu biserica.
Exemplu reusit de pitoresc rezultat din elernentele arhitecturale cu 2) Un caz interesant s'a produs cu ocazia crerei unui lac
relieful solului. artificial in amontele rului Colentina, menit s regularizeze
cursul apei din lacurile dela nordul Bucurestiului.
cari trebue sa ingrijeasca nu numai de conservarea Prin inltarea nivelului apei, se inund biserica istoric
lcr in bung stare si fericirea lcr de transformri si din comuna Rebegesti. Pentru a se evita aceasta, biserica
a fost ridicat cu 4 mtr., crendu-se sub ea un platou in-
adaogiri cari ar putea sa le schimbe caracterul, dar conjurat de lac. In modul acesta s'a salvat un monument
si de punerea lor in &Wink' valoare, interesant.

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM 125

Iasi in umbra., uneori alte elemente de o real valoa- Madeleine, palatul Luvrudui cu gradinile lui, in
re estetici, eclipsate de renumele pietei. Mu lte orase sfrsit Camera Deputatilor. Acest ansamblu de pers-
italiene au reputatia lor legat de asemenea ecatui- pective splendide, este unic in lume si aceasta piata
ri. Astfel Florenta, cu piata Signoria, unde se ebb-,
palatul municipal, Siena deasemenea, apoi Verona cu
piata .Erbe, etc.. Alte (prase ca Paris, Nancy, Lyon,
Roma, Viena, etc. isi datoresc i ele o mare parte din
farmecul lor unor asemenea piete bine amenajate.
Pietele sunt deci alcatuiri urbanistice de mare am- : k-

ploare. 04M/1.1134.
)70,44411m . gOent3'44)""r"V. -
,
Ele constituesc ocaziuni de a pune in valoare este- .. C., , S -,-,-, ..,. ...-.....-

tick elemente de arhitectura, de sculpturk, precum pi

'if,
4 .,...,.04-.--
t ;., .

,. ,
.
- 5-.....,,,,,,,.!... I,-
de plantatii sau de apa. ,i
' - _.., . .:er . . . ' ............; '-' .,
Palate, autoritati, monumente, statui, fntni mo- . .

numenWe si decorative, oglinzi de api, i au ampla- 1r .;; 4411

-

'
samentul cel mai indicat in pietele publice, iar nu

I
41-
dealungul strizilor. F

oo
oo
40,245
o 0000000000000000
-
5'F:7C rit)7_71)1
00000000000000000
-10 g
rot:
.4
4014.'$11,,e1.
o 00000000000000009
0000,0000Q0p00000 0 0 0 CO CC QV 0 c
000000.000000009 .

Fig. 235, 236. - Paris. Piata Concordiei. Plan si vedere din avion
spre bisrica Magdalena.

este cu drept cuvnt cea mai renumita din lume. Desi

este o piat deschis, de circulatie, totusi din cauza
Rae Royal 0 s ion .L.lb_r:(1,,
dimensiunilor ei encame, peretii ei sunt destul de
ntini iar pe latura nordic sunt constituiti din dong
cldiri monumentale identice socotite printre cee
J mai desavirsite ale arhitecturei franceze din secolul
Hrttrt.une
al XVIII-lea.
- 4--i-i-i-, ff.,. 0000000000
G04.0000000 o .....,,,,,,,,,,,,,
0000000000000
GO 00000o000C000 1!
OC 000000 000090 .... 0.. 0000.00$0,04,_q
Op
00
OG
0
CC
0
f*Oft
OGG
CO0
000 .0 ,o.,T
O'^
,%..

Fig. 235.
COO
00C, QP,
oo Sy
0
vc 4. \tai,

- Pentru studiul detaliat al posibilittilar artis-

tice ale pietelor, ele var fi grupate in urnatoaree
categorii: Piete deschise, piete semi-inchise, piete in-
chise.
2) Piete deschise. 477,i
Nurnim astfel pietele ale caror perimetre sunt
formate mai mult din deschideri de artere cleat din
pereti zidi4i. Ra.zele vizuale, in loc sa se opreasca pe
incadramentul ahitectonic al pietei, scapa in depr- ,rata.
tare dealungul artere'mr. Astfel de intocmiri, au mai ,415,31' e
mult un caracter de piete de oirculatie. Efectul lor
insa poate fi de o mare valoare artistica, dad, sunt Fig. 237. - Roma. Piata Venezzia. Exemplu de piat deschisS
cu caracter monumental.
bine amenajate.
In adevar, dad, razele vizuale ale spectatcrului, Interiorul pietei este si el interesant. Un cadru
dEsi scap in depktare, dar intalncsc la oarecare dis- de balustrade si de 8 statui a-eprezentnd 8 orase
tanta pe artere motive interesante ca: monumente, mari din Franta, determind e regiune periferici
reliefuri de sol, plantatiuni, etc.., se va obtine un re- piet.ii, rmsit a unor santuri odinioara, u.mplute cu
zultat de seami. Acesta este cazul renumitei pieta apa, i o regiune central in care circulatia vehicu-
de la Concorde la Paris, in care se incruciseazi le:dor este aproximativ giratarie. Nucleul central, im-
la unghiu drept doua artere foarte importante, partit in 3 regiuni, comportk data fntni manumen-
Champs-Elyses si rue Royale. In cele 4 direc- tale cu puternice efecte de api tsnitoare, si un obe-
tiuni axiale se vad pe rind: arcul de Triumf, biserica lise egiptean adus la Pails de Napoleon.

www.dacoromanica.ro
 126 URBANISMUL
La intrarea in Champs Elyses, mai sunt ase lui de Triumf, tot dela Paris. S'a vzut in altil parte
zate don& frurnome grupuri, sculpturale reprezentnd a cursului, c 12 artere converg spre aceast plata,
doi cal calm-4i. Din enumerarea acestor motive de va- in centrul creia st, massiv i impuntor, arcul de
lcare, se poate retine modul de a amenaja creatiuni Triumf, simbol neclintit al gloriei militare a Prantei.
artistice inteo piat. Peretii pietei, extrem de redusi ca lungime, aproa-
pe nici nu-s v5,zuti din cauza sirurilor de copaci peri
ferici, astfel c tot interesul se indreapt asupra mo-
numentului din centrul pieta
Pentru piete mai modeste, se pot aseza motive cen-
trale mai putin importante, de pild: obeliscuri, co-
loane, fntni, lampadare etc.
Data dificultiti se ivesc in calea unei reusite a
astfel de motive:
1) Dimensiunile motivului trebue sa nu fie prea
mic ca el sa nu tread, neobservat.
2) Motivul trebue s fie compus din masse mari,
iar nu din detalii mrunte. In vIltoarea miscfixii din-
tr'o asemenea piat, nimeni nu remarc detaliile ').

3) Piete semi-inchise.
a) Consideratiuni generale.
Fig. 238. Acestea au in general un caracter mixt: ele sunt
si de circulatie l cu scop de a degaja si de a pune
In aceast pia4, efectul estetic poate fi calificat in valoare o cldire sau un grup de cldiri impor-
de ocentrifug, pentruci motivele interesante sunt si- tante.
tuate mai ales in afari de piat, aceasta din urrai
oferind numai posibilitatea de privire in directiunea /
// v./
low: A
2 ,[
' RI a.

/0/ - 7

,,.. Cleo. -
i;7
.--x,y.
.,. ...... 3
...,
.-
Fig. 240.
l.

, , ' qr, o
Ele pot fi denumite piete ornamentale.
r ...- Aceste piete au uneori i o functiune social. Asa
Wr..?..** '
.. ., r - - ,.., ,:,,,, .
ele pot servi de loc pentru intruniri publice, serbri,
. ..; , ;a. lis, 4+Tij..:..":.7,...'-,,,,1::" '...,,%,
ceremonii, defilri, etc. Printre cele mai importante
..

. .

..:''. .. S' ..,.--.., -!e;;.?"*... si cari ar trebui s aib fiinti in orice oras aunt: pia-;
r.. ::
,i 1. - iii 1 1 :
11..1
,
ta Primriei, simbol al vietii ordsenesti, din care
L er. /...:. i J Primarul poate adresa comuniari la zile maxi, apoi
- , -" '2!
:7 A piata Catedralei, loc de ceremonii religioase, in deo-
.1
-
.

a
sebi de Sf. Pasti; la acestea se adaogi pentru Capi-
talele de Stat, piata Palatului Suveranului, a Parla-
Fig. 238, 239. - Paris. Piata f.Etoile. Plan si vedere din avion. mentului, etc.
Cel mai grandios specimen de piata circulara. Desi, In principiu,
este o piata de circulatie, din cauza celor 12 arbori cari converg 1) Dou exemple din Bucuresti demonstreazd aceasta du-
spre ea, totusi are o mare valoare estetica prin Arcul de Triumf, bla dificultate:
asezat la punctul culminant al tuturor pantelor, si bine proportionate a) Fntana decorativa din piata maresalului Joffre (par-
dimensiunile pietei. cul Carol), care este prea mica pentru dimensiunile pietii,
si b) piata I. C. Bratianu, in care detaliile monumentului
Alte ori, in loc ca efectul estetic predominant sa marelui om de stat, nu sunt apreciate mai de nimeni. Dela
fie centrifug, el poate fi ocentripet, concentrn- trotoarul periferic este prea departe, iar de cel central prea
aproape si efectul vizual este prea slab.
du-tie toat atentiunea spre amenajarea centrului pie- Aceasta din urma piat are si defectul de a nu fi deloc
tii. Acesta este cazul altei celebre piete, piata arcu- incadrat cu pereti crditi.

www.dacoromanica.ro
 NOTItNi DE URBANISM 127

Dar alte piete servesc i unor scopuri mai mo- Daca motivul decorativ trebue pe cat posibH evi-
deste. tat in mijlocul pietelor, apoi cladirile mai volutni-
noase ca, palate, biserici, etc. trebuese cu totul pro-
scrise. Ele ar distruge in fond piata, lasnd libere nu-
mai crampeie de Oat& periferice; in schimb cladirea
MAO, izolat de toate prtile, ar pierde mult din
efectul ei.

'

(11)"
11 Stool' -.
.

.-,,,,yisqr-,,,tfYvAnsfvv4,v,
AI. ' - - ' ,---,,r--' ,
"5,At, 0014s*
- 707
T.. .

Fig. 242. - Roma. Piata Exedra. Exemplu de piata circulara

semi-Inchisa, mrginit de cladiri cu ordonanta arhitectural uni-
forma. i cu motiv central format dintr'o fantara decorativa.
"

In mijloc se pot admite trotoare sau refugii, si ele-

s
mente joase ca gazon, balustrade, dar nu elemente
inalte sau voluminoase.
Fig. 240, 241. - Florenta (Italia). Piata Sienoria cit palatul
Primariei. Plan si i vedere. Exemplu reusit de piata disimetrica din
epoca Renasterei Italiene. De observat ca naijlocul pietei este liber
pentru adunarea cetatenilor, iar elementele decorative sculpturale
sunt asezate la periferie si bine puse in valoare de zidurile cladirilos
pe cari se profileaza.
.11.10.1....
, .r. .,
'Cladtri importante ca : ministere, prefecturi, biblio- ,-; - ,,
teci, biserici, etc., reclam asezari in piete, cari ser- :;
vesc pentru degajarea circulatiei, pentru afirm.area
plastid, a importantei autoritatii adapostiti in chi-
:rfi
,....
,
-

__
r, 1 1.7:3.-:iii ;:.-""
-
&'-- .4B

.
--7,-../.4:111
i d
' ''..
' t---.. If et g

dire si mai cu deosebire, pentru punerea In valoare 'it 1-:i 7".---::"'..

a calittilar arhitecturale ale edificiului. ,.. '',4 ...,.,411 wittirVi
'.. ' l ,
_ In sfirsit, in piete regionale, sau centre secundare, , 4,. ,c, ; : , ' ,i-&-'101 11,
se grupeaz edificii adapostind autoritati cu caracter ,44t t rile' {7-
Z,,
-,,,` :,
i ....; ! 1, ' it ---, Al,
regional, dupi cum s'a aratat in alt parte, si a cror
grupare, daca este bine studiati, poate forma ansam-
9.0.' -......... 4 . .411111.1:;'i Ir.:
i'47."'''-.."-.- '
bluri estetice. ' .b.44 ..-. - '' \ ','Zi'4''' ' i
if tit,...
.
0, ,
Amenajarea pietelor poate fi foarte variata si fan-
tezia compozitorului sau urbanistului este ilimitata.
1, , - ' 'ar .'.1.. .',4'.
..
- '
.

.-
IE .,...1..it.,,,,,
Sunt de retinut, cateva principii a carol- aplicare ., = .:,1 sr -,-
a dat in general rezultate bune. Printre acestea, cele .-.1iii(Aitill,k9"''
mai de seam5 sunt: 1) Degajarea mijlocului pietei
si a) Asezarea adosat a mativelor decorative Fig. 243. - Berlin. Alexanderplatz. Piata cu circulatiune intensa
, incercare de estetizare prin crearea de cladiri omogene pe laturi.
b) Degajarea mijlocului pieta
Motivele decorative din mijlocul unei asemenea c) Arzarea adosatii a motivelor decorative.
piete mascheazi i distrug atentia dela cladirile pe- Motivele decorative, afar de cele foarte mari, isi
riferice. pierd i o parte din efect, cnd se profileaz pe cer

www.dacoromanica.ro
128 UR B ANISMITL
sau pe fonduri depirtate. De aceia, ele trebue si fie arcade (loggia dei Lanzi) sunt adipostite alte
asezate aproape de clidiri mari, profilindu-se pe a- sculpturi celebre, printre cari faimosul Perseu, de
cestea. Benvenuto Cellini. Plata este aproape nchis, stri-
zile fiind inguste i neconvergente, astfel ci ea di
221.42.
'
79 "py, e

e
r/yoy,
, o
z , /./ I.
L 0 Ai
WA=
Fig, 246.

impresia unui salon inchis, plin cu opere de art& Dasi

dimensiunile pietii sunt mici, efectul estetic este su-
perior.

4) Incadrantentul pietelor.
a) Importanta incadramentului.
Elementul fundamental intr'o piati semi-deschis,
este incadramentul, adici arhitectura peretilor ce o
mirginesc. Acestia trebruesc si fie studiati cu multi
r
8
atentiune.
aQQ4),Q.
O. 0+0000 0004)000
Q00000 0 Iniltimea si volumul clidirilor, stilul lor, asezarea
AWSalig,S.I.-

x/dir , lor pe diferitele laturi ale pietii, sunt elemente cari

dau pietij adeviratul ei caracter.
Pig. 24-I. Wiesbaden. Luisen-Platz. Exemplu de Oats cu ampla-
sament rational pentru cldirea principal. (biserica din fund).

In aceast ordine de idei, trebue citat ca exemplu

celebru, deja amintita pig", Signacia la Florenta:
4
: mikummicustiuttumionsantsst
2. CiamotirblePSson.sw,
'1111115110111111111

111011J11111

Fig. 246, 247. - Verona (Italia). Piazza <<Erbe. Flan si vedere.

Exempla de piat neregulata d'e un mare interes arkstic prin
valoare i buna asezare a cldirilor.

In privinta acea.sta, se pot distinge mai multe

Fig. 245. Gand (Belgia). Exemplu de monument prea izolat, far
legturas structurald cu peretii pietii.
0 fintn frurnoasi i celebra statue a lui David,
de Michel-Angelo se profileazi pe zidurile palatului
oSignoria, iar inteo galerie aliturati cu trei mari
b) Plata poate s cad un single ax de simetrie.
In acest caz, de obiceiu o clidire important nchi-
de piata pe o laturi perpendiculari axului, iar latura
opusi este largi descbisi pentru a lungi perspectiva.

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM 1 29

Laturile celelalte sunt ocupate de obiceiu de cons- de acompanicwnent sau de cortegiu cldirii princi-
tructii mai putin importante, cari forrmeazA un fel pale.
In aceast categorie, putem numra:
I 11 Piata Capitoliulvi, la Roma, in care Capitoliul
A-
,

111
rx.,
TrIiIIIIMIIII11111111111111111111

Fig. 250.

Piazza del Popolo in Rom. (Primaria) ocup o pczitie principal in axul pieti,
V. -4-4--
1:2500

I I
prelungit cu o ramp dulce, de mare amploare, iar
V erkehrspltz e laturile pietli sunt ccupate de doui cldiri identice,
Fig. 248. ocupate de muzee de art.I.
,g4 & !VP

Fig. 248, 20. - Roma. Plata del Popolo. Plan i vedere de pe Monte Pincio. Piata de circulatie i decorativ cu caracter par-
tial simetric, pus in special in valoare de inltimea de unde este luat vederea.

www.dacoromanica.ro
110 1.11113ANISNITIL
Piata Sf. Petru, tot la Roma, ir care celebra bazi- toati amploarea lui la zile de serbiri, and circa 200
lie& cu acelasi mime ocup fundul. Pe cele doff& la- mii credinciosi umplu piata asteptnd binecuvnta-
turi pornesc ate o colonad& gigantic& cu ate 4 rn- rea Papei, dela o str a bazilicei.
duri de coloane in adncime, formnd in fata bise-
rTicei un fel de ante-piatd trapezoidali; colonadele

"".
es I

_ .
t
--
,,;
-

Fig. 250, 251. Roma. Piata Capitoliului. Exemplu desvrit de

pieta bine conceput. De observat: 1) Cldirile reusite (Palatul
Municipal la fund, si cloud Muzee pe Mimi. 2) Treptele monu-
mentale cari duc spre piata.

apoi se deschid si se continuA in douA mari arcuri

de cerc cari limiteaz piata propriu zis. Aceasta din
urm se prelungeste in difrectia axului principal cu o
alt piat mai mic care lungeste perspectiva.
Fig. 253.

c) Piata poate sei aibei dou sau mai multe axe de

simetrie.
..JY4 In cazul a dou& axe, vor exista mai multe motive
importante, asezate de obiceiu in unghiu drept. In-
lit 1. "[I r.
" 7 a .161ATC-1

- ts
I
1 e - - ft

252. - Roma. iVia dela Mare vzut de pe Capitoliu. In ,

fond teatrul antic al lui Marcellus. Artera cu traseu sinuos pentru
C " a respecta cldirile existente i dealul Capitolkului.

o Mijlocul pietii este ocupat de un obelisc si de dou.

superbe fntni monumentale. Aceste elemente suut Fig. 253, 254. - Roma. Pia',a Sf, Petru. Plan si vedere aerian.
justificate aci, intrucAt aceast piat& are un caracter Exemplu grandios de arhitetur si urbanism din Renasterea ita-
cu totul special; in ea aproape nu exist& circulatie hang. (De ceicetat descrierea In text).
de vehicule ci numai de pietoni cari pot privi fird teresul artistic in !oc s fie limitat la o singur& cl&-
pericol aceste opere de art. Efectul monumental al dire, se rspndeste pe tot perimetrul pietdi si in ge-
acestei piete este incomparabil, si se manifest& in neral scade in intensitate.

www.dacoromanica.ro
 146fiIttlIt DE URBANISM 131

Cnd numrul axelor create, efectul devine si mai studiul comparat al dispozitiunei lor si a efectelor
confuz. obtinute.
Pietele mai importante de acest gen sunt: Piete cunoscute din acest gen:
Piata Vendme, la Paris, de form dreptunghiu- Piata San-Marco, la Venetia;
lark traversat de o singur arteri, destul de lungi.

Rue Ca3,911 on e

\\ \\\
Fig. 255.
Peretii formeazA o ordonant architectural& unifor-
mi, ceeace d un caracter de liniste si de noblete
foarte reusit.
Plata Amalienburg, la Copenhaga, de forma
octogonali, in care dou axe corespund la dot& artere
ce stribat piata, iar altele doug corespund la moti-
vele centrale a patru palate identice, din care unul
Fig. 257.
Piata del Duomo (a catedralei) la Pistoia; piata
Santa Maria Novella i Santa Maria Anunziata
la Florenta; piata Domului la Regensburg; piata ca-
tedralei Notre-Dame, la Paris; Erbe la Verona,
etc. etc.

4-1

l'f't

- n

4 , -

L. L
Fig. 257, 253. - Copenhaga. Piata Amalia. Plan si vedere. Exemplu
de piat eau amenajata prin lipsa de predominant a unei cldiri.
Fig. 255, 256. - Varsovia. Piata Stanislas. Piat bine incadrata si prin lipsa de perspectiv de front.
cu cld&j cu ordonant arhitecturala uniform. Colonada din fund
pune in valoare statuia echestr din centru. 5) Piete inchise.
Se numesc astfel, unele piete inchise cu cldiri
este palatul regal. Cu aceast dispozitie, nici o artera de toate prtile. Pietonii i in unele cazuri vehiculele
nu se bucur de o perspectivi interesant i nici unul ptrund pe sub pasagii sau porticuri amenajate in
din palate nu beneficial de perspectiv depirtat. parterul construcOlor. Astfel de piete sunt locuri de
In sarsit, nimic nu distinge palatul regal de cele. liniste, de aprare contra sgomotului i trepidatiuni-
lalte cldiri. lor din arterele circulate. Incadramentui lor continuu,
Dispozitiunea pieta este fundamental gresit, al permite realizri arhitectonice remarcabile, de carac-
imitarea ei trebue evitat. ter uniform.
d) Piata poate set" fie di,simetricei i trasat chiar Printre exemplele mai cunoscute, citrn: /Nap
frg, nici o regularitate. Asemenea piete sunt adesea des Vosges (aproape inchisk, fiind traversat pe
de un farmec deosebit. Pentru alctuirea lor, este o margine de o singur strad secundar), piata sau
greu a se da reguli, Cel mai folositor invtmnt este grdina numit Palais Royal, ambele la Paris;

www.dacoromanica.ro
132 UR13ANISMUL
Tot in acest grup intra i piete inchise pe trei la- b) Prin anumite dispozitiuni bine chibzuite ale an-
turi i deschise pe a patra, cum sunt: amblului de piete, se poite pune o clidire in valoare,
piata <Nictorie Emmanuele la Twin. nu numai prin fatada principal, ci i pain cele late-
piata Massna la Nissa rale, care se pot deschide pe piete diferite.
si altele.

Ft'

)r,smilipf
od
,PFN
r
tar,
Fig. 259. - Bruxelles. Grande Place. Exemplu de piata bine Fig. 261.
incadrat cu elemente arhitecturale de mare valoare.
c) Raze le vizuale nu se limiteaza pe peretii unei
6) Grupuri de piefe.
singure piete, ci pot trece oblic in piete vecine, prile-
Efectul estetic produs de piete este mult mai spo-
rit atunci cnd mai multe Bunt grupate cu art, for- juind efecte de perspectiv foarte interesante.
Grupurile de piete interesante sunt numeroase in
mnd ansambluri de piete. Pietele pot forma o suc-
cesiune, in linie dreapt, sau pot forma ansambluri orasele civilizate.

--
unionrml
417-crIT,-.1,,,Mrtr
#**4:jfl 4 goam sozz,ovaa a

, .

Fig. 262,

Printre cele celebre, se poate cita:

Fig. 260. a) Piata San-Marco la Venetia cu piateta ald-
turatd.
disimetrice, una din piete avnd axul perpendicular Acest ansamb'm este considerat ca unic de felul
pc cea'alta. F.A..u. in lume.
Efectul reusit al acestor piete, se datoreste mai Piata San Marco, de form trapezoidal i incou-
multor consideratiuni: jurati de 3 parti de cladiri cu o crdonanta clasica ca
a) Trecerea dintr'o piat intr'alta, ofer privito- 2 si 3 etaje de coloane, (asa numitele Procuratii),
rului o succesiune de imagini cu caracter divers, pro- se deschide spre bazilica San-Marco, splendid repte-
vocnd interesul artistic si evitnd monotonia sau zentanta a arhitecturii bizantino-venetiene de acuni
satisfactia prea rapid a ochiului, dintr'o singura 800 ani. Divergenta laturilor trapezului, de altfel ne-
privire, observabil, permite incadrarea in piati si a faimoa-

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM 133

sei clopotnite sau campanil. Intre campanil i ba-
zilic se deschide, perpendicular pe sensul pietei San
Marco, renumith piateti deschis spre marele ca-
nal, acest veritabil imens bulevard pe api a ora-
plui.
b) La Nancy, grupul de piete din centrul orasului
create in intregime pe vremea lui Ludovic al XV-lea,
de care regele Stanislas al Poloniei, refugiat aci
dupi alungarea sa de pe tron.
no'

7-7 r '4 fro,

,

/k= I I

L49,..CJ:im

:-
/ 4

at -71%
tE41 A
eat t
[M.. At {.

/
1.

Fig. 2(xs. '14

Celebrul palat al Dogilor o incadreaz pe o lature,

iar pe cealalt se af15. prelungirea Procuratiilor, asa A
zisa Libreria sau bibliotee a orasului. Doug co-
loane ornamentale, una purtnd faimosul leu inari- ... II SW

pat al lui San Marco, patronul Venetiei, cealalt pe Fig. 265.

Sf. Gheorghe, ulcignd dragonul, orneaz in mod fe-
ricit captul sau intrarea pietei dinspre marele canal. Pe un ax rectiliniu se insir: piata Stanislas, cu
Primria inconjurat de clidiri in stil unitar, apoi,

'
separat de prima printr'un arc triumfal, piata de la
Carrire, lungreat i plantat cu patru siruri de
copaci scunzi, mrginit de construetii cu cazacter

--,1,;;
,,,IX.54.1111";
ea 11/1,/11 fi) g
1111
2:faiiiiiinatanotiton711
-OHM ^ 1111161111701e.t.'

444.

-I

Fig. 260, 261, 262, 263, 264. - Venezia. Piata San-IMarco. Plan:
Vedere spre basilica San-Marco; Vederi spre fundur pietei; Vederi
spre Piazzet, cu palatul Dogilor si Libreria; Veaeri dinspre
laguna asupra Piaz.zetei Exemplu perfect de grup de piete de
inalt valoare artistic. (Vezi i textul). Fig. 266.

Inainte de a ajunge la canal, piateta se uneste cu unitar, i inchisi spre capt eu palatul Guvernatoru-
vaste cheuri de unde privirea intoars inapoi, cu- lui. Dar grupul nu se mrgineste ad. Dintr'un colt
prinde fatada dinspre canal a palatului Dogilor, pre- al pietii Stanislas, vederea scap spre catedrala ora-
cum si fragmente din bazilica si din campanil. sului, asezat in prelungirea unei strzi la oarecare
Toate elementele de art enumerate mai sus, sunt distant, iar dela captul pietii de la Carrire, o
perfect de bine puse in valoare d pozitiunea relativ deschidere larg duce spre alt biseric important
a celor don piete. Inconjurat si ea de o piati; insfirsit, alta in Bens

www.dacoromanica.ro
 134 URBANISMUL
opus duce spre un mare pare. Acest ansamblu de o cari convin celui mai bun 'unghiu vizual pentru a cu-
ambloare asa de vast si de o calitate de stil supe- prinde cu o privire intreaga constructie.
rioark, face ca orasul, relativ mic, sh fie unul din Uneori motivul principal se aeaz pe laturea
cele mai renumite din Franta si sk fie citat ca model mare, avnd o fatad foarte desvoltat. In aceste ca-
pentru aceste calitati urbanistice.

Fig. 267. Fig. 265, 266, 267, 268, 269. - Nancy (Franta). Ansamblul
pigelor <<Stanislas i de la Corriere, mArginite de Primarie, Tea,
La Salzburg, catedrala sau Domul, este incon- tru, Arbiepiscopat i palatul GuVernului, Exemplu de inalta crea-
jurat de 3 piete distincte, separate, si fiecare pune in tiune artistica sitars. De observat i perspectivele deschise asupra
valoare ette o fatad a monumentului. Catedralei, mai departate, i asupra parcului din centrul orasului.
Exemplele ar putea fi inmultite; din nefericire nu
gisim in tara noastr nici o grupare de pi* demnk zuri cste necesar a se deschide o arter perpendicu-
de citat. lar pentru perspectiv spre acest motiv principal.

Fig. 266.

7) Foimele, proportide i dimensiunile pietelor.

44
S'a vizut din cele expuse mai sus, marea varietate a

de forme ce pot avea pietele. Pentru a se putea alege
forma cea mai nimerit, este necesar mult simt ar-
tistic. Cteva principii generale, pot fi last o clkuzA
Milli pentru aceast alegere.
a) Forma dreptunghiulard. Este cea mai frecven-
tk si cea mai simpl. De obiceiu motivul principal
se a.seaz5, pe una din laturile mici, beneficiind astfel
de o perspectiv destul de profundk- chiar din inte-
rierul pietii. Se recomand ca proportia intre l'rgi-
mea i profunzirnea pietii s varieze intre 1/2 si
Fig. 270. - Strassburg (Franta). Catedrala cu imprejurimele. De
Observat: 1) Distagele de privire sunt scurte asa cum convine
caracterului monumentelor gotice, 2) Piga lateral i dispozitiunea
generals disimetric.
Acest mijlec de adncire a perspectivei poate lipsi
in cazul cnd monumentul considerat are o arhitec-
tail care produce un efect mai bun clack este vizut
piezi i dela distant mic. Acesta este cazul piefii
Navona dela Roma, in care biserica Santa-Agnese,
nu se vede bine din front, dar produce efecte inte-

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM 135

resante de raccourci, child e privit din directiuni pietii. Acesta este cazul piefei Vendmc, de care s'a
oblice. mai vorbit, i in mijlocul Carets este asezat o copie
a columnei lui Traian, turnat in bronz.
t.

LI NeptUnsb,

detee e (Z) p

Orutio,a Ppn ilir11111

Fig. 273.

Tritoaenbr
Forma octogonald, este analog paralului, dar mi
prezhlt mare interes.

Fig. 271.

b) Forma patratei, nu este indicati atunci cnd un

motiv pe o laturd, trebue s domine in interes pe
cele'alte vecine.
---

"1=
L

E.g. 271, 272. - Roma. Piata Nasser. Plan si vedere. Piata

foarte lung, cu cldiri importante pe laturile lungi, far perspective
de front. Tow*, deal, de perspectiv oblic este deslul de in- Fig. 273, 27+ - Roma, Piata <di Spagna i bis. Trinita dei
teresant. Monti. Ansamblu urbanistic pus in valoare prin marea,

Ea se intrebuintoazd de preferina cnd toate latu- Forma circulaid, convine in general pietelor !a cari
rile sunt inzestrate cu arhitectur identic, sau cnd nu peretii prezint ineres, ci centrul (exemplu: piata
servesc drept cadru unui monument situat in centi ul arcului de Triumf, la Faris). Chiar cnd peretii nu

www.dacoromanica.ro
136 URBANISMUL
aunt intrerupti de artere multe, si permit deci des-
voltri de fatadc mai irnportante, forma circular
prezint greutti de. i eusit. Curburile cu raz mc
sunt dezagreabile. Numai pietele foarte mari pot fi
astfel trasate; piafra aroului de Triumf la Paris, are
un diametru de 275 rn.
Abb. 405a.
f) In ce priveste dirnensiu.nile absolute ale unei
piete, iarksi nu sunt reguli fixe. Aceste dimensiuni
trebue s fie in raport cu necesittile de circulatie,
cu numrul de persoane ce trebue s'A contink si in
deosebi cu mrimea i cu caracterul censtructiilor ce
o incadreaz. 0 piat mici incadrat de clcliri prea
inane este in general dezagreabil, intunecoask $ i
lipsit de aer.

-'
- .-7:7 -.1'1154; "TT

I R.11 r f:

i ---
t , iAtt,34-14
left

Fig. 275.
Fig. 275, 276. Fumes (Bdgia). Piata Prirrariei. Rat& cu gru-
c) Forma elipticd, sau cea alcAtuit de dou semi- pare de clcliri neregulat. De observat armonia general& a cl&dirilor,
cercuri legate printr'un dreptunghiu (forma oblon- apoi catedrala vazut peste d&dirile din piat.
gi) sunt uneori susceptibile de a produce efecte eu-
site, prin varietatea de aspecte ce poate crea dealun- Sunt insa unele monumente, de exemplu cldirilo
gul perimetrului lor. din epoca gotic, cari produc un mai bun efect de
d) Forma trapezoidald, este foarte nimerit atunci aproape cleat de departe. Din aceast cauz pietele
cnd cu spatiu disponibil restrns, trebue sa se puni din fata catedralelor gotice aunt inguste i putin
in valoare o fatad destul de desvoltatk Laturile di- adnci. Cnd, in timpurile moderne, unele din ele au
vergente creaz un efect sigur. Piata Capitoliului, fost mrite, s'a stricat efectul de perspective. (Ex.
ante-piata dela Sf. Petru i piata San-Marco la Ve- catedrala Sf. Sernin din Toulouse).
netia sunt exemple probante. 0 piat intins i incadrat de cldiri prea scunde
e) Formele neregulate, aunt adeseori pline de far- pare nelimitat i seamn cu un maidan.
mec. Trebue ins multi experienti pentru a le intre- Deaceia, dimensiunile pietelor variaz enorm. Cel
buinta. mai bun ghid este exemplul altor cazuri similare.

RESUME ZUSAMMENFASSUNG
NOTIONS D'URBANISME (Suite) STAEDTEBAUBEGRIFFE
par Al. Davidesco, architecte - Fortsetzung -
von Arch. Al. Daviclescu
CHAP. XIII.
Installations clilitaires et amnagements sur la voie XIII KAP.
publique. Stlidtische Anlagen und Anordnungen auf den
ffentlichen Strassen.
Pour pouvoir assurer aux citoyens des conditions Um den Brgern Behaglichkeit und Gesundheits
de confart et d'hygine, les villes sont tenues de crer
Bedingungen zu sichern, mssen die Stdte verschie-
et d'entretenir diverses installations dilitaires neces-
dene Anlagen emfhren und sie in gatem Zustande
sities par: l'alirnentation en eau, (par captation et erhalten. Diese Anlagen sind: die Wasserversorgung,
par pompage), l'vacuation des eaux uses (par pan- die Abwsserung (durch Riesenfelder oder biologi-
dage, puration biologique) l'enlvement des ordures sches Verfahren), der Mllabfuhr (durch Sammeln,
(enlvement, transport et ineinration dans des fours Befrderung und Verbrennen In besonderen Feuerbe-

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI DE URBANISM 137

crmatoires destines a cet usage), l'clairage public stattungsanstalten) die ffentliche und private Be-
et particiilier, la telephone et le tlgraphe la cor- leuchtung, das Telephon, das Telegraph, der pneuma-
respondance pneumatique, etc. En dehors de ces tische Briefwechsel, u,. s. w. Ausser den zahlreichen,
nombreuses canalisations places sur la voie publique auf den ffentlichen Strassen und unter den Fusstei-
ou au-dessous des trottoirs, sur toute la superficie de gen gelegenen Kanalisierungen, sind auf der ganzen
la ville, il existe encore certaines installations d'hy- Flche der Stadt verschiedene Einrichtungen fr Ge-
gine esthtique et de confort, (W. C., vespasiennes, sundheit, Aesthetik unl Behaglichkeit vorgesehen,
emplacements pour cireurs, etc.) chiosques (pour la wie stdtische Gruppen, (welche W. Cs. ffentliche
vente du tabac, des timbres, des boissons, etc.) abris Behurfnisanstalten, Stiefelputzereien enthalten) Ver-
(pour le mauvais temps et banes de repos), appareils kaufskiosks (fr Zeitungen, Tabak, Briefmarken,
pour l'clairage des rues et des monuments publics. Getrnke) Unterknfte, (gegen sehlechtes Wetter,
Bnke zum Rasten) Beleuchtungsvorrichtungen fr
die Strassen und ffentliche Denkmler.

CHAP. XIV. XIV KAP.

Structure gnrale des vines. Die allgemeine Struktur der Stdte.

Pour tudier la manire dont les divers lments Fr das Studium der Art in welcher die verschie-
(qui entrent dans la structure urbaine) peuvent &re denen Bestandteile (in der stdtebaulichen Struktur
combines pour arriver une ville bien organise, ces begriffen) zusammengestellt werden miissen, um eine
lments doivent 'are synthtiss en zenies d'habita- gut organisierte Stadt zu ergeben, ist es notwendig
lion, ziales industrielles et en znes sjiciales, les es-diese Bestandteile folgendermassen zu ordnen :
paces verts respectifs en plus. Cet ensemble nomm Wohnzonen, Industriezonen und besondere Zonen
agglomeration urbaine ou ville proprement dite, cora- mit den betreffenden Grnflchen. Diese Gesamtheit,
prend la rgion ou zne d'extension, les communes Stadt genannt enthlt die Ausdehungzone, die Vors-
subburbaines, les villes satellites, la rgion ou prim- tadtgemeinden, das wirtschaftliche Gebiet u. s. w.
tre administratif, la rgion conomique, l'urbanisme Da der gegenwrtige und knftige Umfang der
regional et l'urbanisme national. Stadt von verschiedenen Faktoren abhngt, muss
L'tendue de la ville, pour le present et dans l'ave- man, um die hchste Vlkerungsdichte zu bestimmen,
nir, tant en fonction de plusieurs facteurs, pour d- die Ziffern den verschiedenen sozialen Kategorien
terminer le chiffre maximum de la densit de sa popu- entsprechend, nehmen und nlit den Ziffern theoreti-
lation il faut prendre les chiffres corespondant aux scher Dichte teilen. So erhlt man die Flche der mit
diverses categories sociales qui compesent la ville et Wohnungen bebauten Zonen, man fgt hinzu das Fl-
les diviser par les chiffres de densit thorique adop- chenprozent des Verkehrs und der besonderen Zonen
ts. Obtenant ainsi la surface des znes construites und man erhlt die Durschnittsdichte der ganzen
(habitations), en y ajoutant le pourcentage de sur- Stadt.
face reserve tant b, la circulation qu'aux znes sp-
ciales, la densit moyenne de la ville entire s'obtient Um am besten ihrer Bestimmung zu entsprechen,
aisment. mssen die Bestandteile einer Stadt nicht nur zerglie-
Pour correspondre au mieux i. leur destination, les dert und zusammengestellt werden, aber auch so ver-
elements qui, composent la ville doivent 'are non seu- nunftgemss wie mglich angeordnet werden: der
lement analysis et synthtiss mais encore disposs Stadtkern son seinen kommerziellen Karakter behal-
le plus rationnellement possible: l'agglomration ur- ten, die Wohnungen sellen in der Ausdehnungzone
baine maintenue sur place pour son caractre com- gelegen sein und die Industrien und Militrzonen sol-'
mercial; les habitations passes dans la rgion d'ex- len in die Vorstadt gelegen oder versetzt werden.
tension; les industries et les znes railitaires places
ou (s'il y a lieu) transferees A. la priphrie.

CHAP. XV. XV KAP.

Esthtique des rifles (Elements naturels) Die Aesthetik der Steidte (Natrliche Elemente.
"Mr

L'amnagement esthtique des villes constitue un Die aesthetische Anordnung der Stdte ist von
facteur de la plus grande importance. Les rsultats grosser Wichtigkeit. Die Ergebnisse ussern sich im
se manifestent dans le domaine intellectuel sentimen- geistigen, sentimentalen und materiellen Gebiet. Die
tal et materiel. Les principes de cette esthtique ur- Grundstze dieser stdtischen Aesthetik, welche als
baine de creation de beaux amnagements urbains et Ziel hat, die Grndung schner stdtischen Anord-

www.dacoromanica.ro
 138 URBANISMUL
rvitement ou la suppression d'amnagements de
mauvais goat consistent dans l'originalit (caract-
re) et l'envergure.
Etant donn que les crations artistiques relvent
le niveau du goat esthtique des masses et que le
gait des masses donne son tour naissance h. des ta-
lents, le gait artistique doit tre entretenu et &ye-
lopp rationnellement. Les lments d'esthtique ur-
banistique peuvent se diviser en deux catgories: les
lments naturels et les klments artificiels. Les pre-
miers comprennent: la topographie, l'hydrographie et
les plantations, les paysages, le soleil, la lumire at
l'atmosphre; les seconds; les rues, les places, les es-
planades avec leurs encadrements architecturaux, les
oeuvres de sculpture, les plantations amnages par
l'homme telles que les alles, les jardins, les pares
monumentaux, etc.
nungen und die Vermeidung oder Abschaffung der
hsslichen Anordnungen, bestehen in der Ursprn-
glichkeit (Karakter) und Monumentalitt.
Da die knstlerischen Schpfungen das Niveau des
itsthetischen Geschmackes heben und da der Ge-
schmack der Menge seinerseits das Erscheinen VOn Ta-
lenten verursacht, muss der knstlerische Geschmack
erhalten und vernunftgemss entwickelt werden. Die
Bestandteile der stdtebaulichen Aesthetik knnen
in 2 Kategorien eingeteilt werden: die natiirlichen
und die knstlichen Bestandteile. Die ersten enthal-
ten die Ortsbeschreibung, die Gewsserbeschreibung,
die Anpflanzungen, die Landschaften, die Sonne, das
Licht, die Atmosphre; die knstlichen Elemente be-
stehen ihrerseits aus den Strassen, den Pltzen mit
ihren bauknstlerischen Einrahmungen, den bilhaue-
rischen Werken, den knstlichen Anpflanzungen wie
die Alleen, die Parks.

CHAP. XVI. XVI KAP.

Elments artistiques artificiels. Kiinstliche sthetische Elemente

L'organisation esthtique des rues et des artres Die sthetische Anordnung von Strassen und Ver-
impose avant tout une analyse du trac des rues, kehrsadern erlegt vor allem eine Zergliederung der
trac qui peut &Ire de diffrents genres, h. savoir: le Strassen Linienfhrung auf. Man unterscheidet die
trac en ligne droite, le trac courbe ou sinueux et le gerade Linienfhrung, die gekriimmte, die gewun-
track en lignes brises. En qualit de facteur de l'es, dene und die gebrochene. Die Lngenprofilierung
thtique urbaine, le profil en longuer des rues con- kann horizontal, konkav und konvex sein. In stheti-
siste en profils, horizontal, en pente, concave et con- scher Hinsicht kommt nach der Linienfhrung und
vexe C'est aprs le rle du trac et du profil de l'es- Profielirung, die Baukunst der Gebude. Um eine or-
thtique que vient celui de l'architecture des difices. dentliche Darstellung der Gebude zu sichern, ist es
C'est pour cela et afin d'assurer une prsentation notwendig eine Reihe von Massnahmen zu treffen in
plus ordonne des constructions qu'il est ncessaire Hinsicht auf: Baufluchtlinie, Hhe der Fassaden,
de prendre une srie de mesures en ce qui concerne: Stileinheit, Farbe, Aufstelung der ffentlichen Ge-
l'alignement et la hauteur des facades, l'unit de style bude und der historischen Denkmler auf richtig
le coloris des constructions et l'mplacement des cli- ausgewhlten Grundstcke. Die ffentlichen Pltze
fices publics et des monuments historiques sur des bieten durch ihre Grsse und Anordnung Grnde h-
terrains choisis avec soin. Les places publiques cons- herer Aesthetik; man unterscheidet offene, halbof-
tituant par leur ampleur et leur mode d'amnage- fene Pltze und Platzgruppen, jede mit ihren knstle-
ment, des motifs d'esthtique suprieure, l'tude de rischen Mglichkeiten. Die Mitte des Platzes muss
leurs possibilits artistiques les distingue en: places frei dastehen. Ein halboffener Platz kann ein, zwei
ouvertes, places semi-fermes, places rgionales ou oder mehrere Achsen haben. Die Pltze knnen recht-
centres secondaires, places fermes ou groupes de Pla- winklig, quadratisch, achteckig, rand, elliptisch
ces. En matire d'amnagement des places, l'applica- und unregelmssig sein.
tion du principe de dgagement du centre de la place
et de la disposition adoss des motifs dcoratifs est
le seul qui ait donn de bons rsultats. Ainsi une
place semi-ouverte pent -avoir un seul axe de sym-
trie, ou deux et mme davantage. Pour dcider ie la
forme d'une place, il y a lieu de tenir compte de quel-
aues principes gnraux d'aprs lesquels on pent
choisir parmi les formes suivantes: rectangulaire,
octogonale, circulaire, elliptique, trapziforme et en-
core tant d'autres irrgulires.

6\9

www.dacoromanica.ro
 STUDIUL CADASTRULUI ELVETIAN I PROPUNERI
PENTRU CADASTRAREA MUNICIPIULUI BUCURE*TI
(Urmare i sf
de Ing. IOAN CRISTEA
Seful Serviciului Cadasnului Municipiului Bucureti

Planurile cotate. In acelas timp aceste planuri sunt intrebuintate

la calculul suprafetei parcelelor, in vederea veri-
Afard de planurile cadastrale, posedd planuri ficrei prin procedeul grafic al calculului supra-
la scara 1:250, cari difera complectamente de cele fetelor din coordonate.
descrise mai inainte. Deosebirea rezulta prin a-
ceia ca, pe aceste planuri sunt trecute absolut
toate distantele mdsurate pe teren.

, IJAPO
-

447-1r--
...
I
to' I
oeefe46 Strassw
\--ti4r"
, 10;1,

f,7

F/e, Co/ .7 P'

Punctele in cerc reprezint reperi vrfuri de poligoane; iar
cele patrate, reperi de bronz sau alt material ce determin5,
limita propriettilor.
P/an ro/a
Sunt scrise in cifre ordonatele, abscisele, ele- Din crochiul ( Handrissblatt) dela tigurile Nr.
mentele coordonatelor polare, precum si orice 8 i 9, vedem cu cad grijd s'a lucrat att pe te-
alte date luate pe teren, spre a se servi la verifi- ren ct i in birou, pentru a se trece pe plan cu
cdrile de exactitatea masuratorilor. toatd atentiunea cuvenit elementele mdsurate.

www.dacoromanica.ro
 140 UR B ANISMI1L
Aceste planuri, cari sunt baza planurilor cadas- o categorie de functionari fac ridicarea pe teren,
trale, apar la prima vedere ca niste planuri prea alt categorie calculul, i alta raportarea, pand la
incarcate si deci necitete. Este foarte adevrat, ultima categorie de operatiuni. Cu acest sistem,
insd, sd nu pierdem din vedere un lucru ca., me- operatorul este prin forta lucrului controlat, asa
toda de redactarea planurilor cadastrale elvetie- cd este obligat s treacd pe schit toate datele
ne este cea numericd i deci elementele de bazd, necesare raportarii, i deci nu se poate apela la
cotele, unghiurile, distantele trebuesc pstrate ne- memorie in momentul redactdrii planului.
alterate dup cum au fost luate de pe teren. Cum Prin aceasta, se asigurd executarea in bune
se pot pstra aceste elemente altfel deca a fi conditiuni a ridicrii, deoarece exist trei verifi-
trecute pe un plan? cari i anume:
Cum se pot folosi planurile pentru diverse 1) Verificarea desenatorului cu ocazia rapor-
proecte de detalii daca nu cuprind elementele a- tarii.
nalitice? 2) Verificarea calculatorului cu ocazia calcu-
Cum se poate face verificarea unei suprafete lului coordonatelor.
calculate analitic, daca nu posezi planuri la scAri 3) Verificarea inginerului insrcinat cu masu-
mai mari cari ar permite desemnarea celor mai ratoarea.
multe detalii?
Pentru aceste motive, precum i pentru Inca al-
tele asupra carora nu mai insistAm deocamdata,
dupd o practic indelungatd in domeniul cadas-
trului, Serviciile de msurtori (Cadastru) au /30,1

ajuns la solutia de a se trece pe planuri la scari

mai mari 1:250, elementele luate pe teren. 4.9 1'Od'
Aceste planuri, desi nu sunt lipite pe alumi- 243
nium, totusi sunt foarte bine pstrate, deoarece .1.11,
1

i
pe lngd faptul cd se lucreaz mai rar cu ele, PP% h0 b
.,.? 417 I

intruca pentru lucrdri curente sunt intrebuintate JAL

di/

planurile scara 1:500, iar atunci cand eie: runt /kJ /Ye. 096 . op,
-4-" - 10021
intrebuintate pentru diverse verific5ri, copii, etc.,
geometrul lucreaz cu toat atentia cuvenit, iar
numrul personalului ce lucreaz cu aceste pla- 2737

nuri este restrns. .]

I

Foaia de camp.
AGIO
!SA? 4.1., /Y: /9.9,1
4"7
In vederea executarii unei msurtori, geome- , 22.0.3
`ZI

trul i intocmeste o schit la o scara aproximati- ;*?

S...

v de 1:200 sau 1:250. Schita o executd in parte .

a
4,4
la birou, trecnd punctele de reper, pe baza ea"- /24.5
,t,e;
rora face ridicarea. Apoi, la fata locului complec- 54..
a*,
a.to
teazd, cu linia, insd la aceiasi scard aproximativa, .16.7
60> R,

elementele de msurat, care trebuesc desemnate \

Jiav
t
in planul cadastral. In timpul msurtorii, geo-
metrul este secondat de doi technicieni. Acestia L.
msoar distantele cu riglele de lemn dup indi- A, It.
/See de Ce-Prp.
catiile date de inginer sau geometru. El trece pe
schit cu toatd atentia si acuratetea cuvenitd, toa- Prin verificarile ce se fac de persoane diferite
te datele msurate pe teren. Se da foarte mare i fr a se executa aceia lucrare de cloud ori,
atentie, desemnului i cotelor ce se scriu pe foaia deci fard cheltueli in plus, se asigurd un randa-
de camp. Aceasta conditie este impus de consi- ment mare, se imprimd personalului de teren un
deratia ca raportarea pe crochiul de mand ( Han- interes de a executa constiincios lucrarea i dd
drissblatt) si pe planul cadastral se face de catre siguranta in executarea planului.
desenator, sub controlul unui inqiner verificator; Foile de camp cat i crochiurile (sectiunile de
iar calculatorul calculeaz coordonatelor puncte- mand, Handrissblatt), sunt numerotate dupd o
lor ce intereseaz ridicarea. anumit norma, spre a putea fi usor gasite si
pupa cum am artat la rationalizarea muncii, intrebuintate la nevoe.

www.dacoromanica.ro
 STUDIU CADASTRAL 141

Pe foaia de camp se trece numarul sectiunei de tare pe intreaga tar, s'a prevazut prin instruc-
mana (Handrissblatt) precum i numrul ei de tiunile din 10 Iunie 1919 cum trebue sd se fac
ordine. bornarea si cu ce anume borne.
Ele sunt pstrate inteo serie de cutii anumit In fig. 11 sunt indicate formele i dimensiunile
formate si grupate dupa numrul lor de ordine. punctelor de reper pentru triangulatiile de ordi-
Pentru a gasi o anumita foaie de camp, pe pla- nul IV, liniile poligonale, nivelment, precum
nul cadastral sunt notate numrul sectiunei de pentru limite de proprietti. Aceste desene de
mAnA (Handrissblatt) iar pe acestea din urma
numrul foii de camp. arrne Itentrw rrvert'i 0.?;,,Za>.ters., ol,e/ hot'ar.
In fig. 10 vedem cum se prezint5 o foaie de
Pun,' pohyond
camp (dela pag. 140). fund b-,gonomefric
cdrop 7.6e,
Puna' hvyonotoefric
i>oh:gon
4ri
/17 r4, 0 h.

Elementele trecute pe foaia de camp sunt scri- eiilre

se si raportate direct pe teren, in dublu exemplar.

Ea este foarte clard, iar ordinea i normele de
scriere sunt cele ce se predau in scoald. Acestea
sunt unitare pentru toti operatorii, deci bunul
gust si plac al aceluia ce lucreazd pe teren este
cu desAvArsire inlturat, prin sanctiunile ce se
aplicA de seful autorittii. (Sunt extrem de rare
abaterile dela regulile ridicArilor, din cauza per-
fectei discipline).
Claritatea cifrelor, a desemnului, etc. formea-
Rinc/e .n/ve/rne,it.
z5 Inca' una din conditiile unei bune masuratori, Dell; de centre,'
.pe diaff-ple/e depto/r1
pentruca desenatorul i calculatorul s nu lucre- 07 coo, ker

ze in zadar ore intregi, ca la urm s constate

c totul este gresit, datorit unei interpretri gre-
site de desemn sau cifre. Unde personalul este
bine pregatit si in acelas timp nu este fortat, ca
o anumit lucrare s o predea intr'un timp prea
scurt, fat de timpul necesar executrii ei, inter-
pretArile sunt excluse.
Tin sA remarc aci c, distantele mai mari de
1.00 m. sunt msurate cu riglele de lemn de 5.00
m., iar cele sub un metru cu metrul de lemn. Uni-
tatea de mAsurA fiind metrul, ins pentru a nu
se produce confuziuni acolo unde avem distante a
cror lungime au si submultipli metrului, unitatea
de mAsurA in care se scrie pe foaia de camp, este borne dupA noile instructiuni date de Confede-
centimetrul. Aproximatia de mAsurarea distante- ratiune, au suferit mici modificAri, insa fr mare
lor nu se mrgineste din 5 cm. in 5 cm., ci din 5 insemntate.
mm. in 5 mm, Plantarea reperelor de limite de proprietti,
alinieri, de triangulatii, linii poligonale de nivel-
Planurile reperilor. ment, reperajul lor, precum i pastrarea lor in
bune conditiuni, are ca efect posibilitatea de con-
DupA cum am aratat la LucrAri cadastrale, trol a exactitatii planurilor, continuarea execu-
Bornarea propriettilor, rezultA cA, toate pro- trii lucrArilor de ridicare, aplicarea pe teren a
nrietatile trebuesc sa-si aiba bornate limitele lor. proectelor concepute pe baza planurilor topogra-
Spre a se evita anume interpretari, atunci cand fice, evitarea cheltuelilor cu noile ridicari, sta-
se gAseste o anumita born i ca sa se stie cu bilirea hotarelor distruse, fixarea noilor hotare
precizie ce reprezint ea, s'a intocmit un plan al de proprietti, in urma actelor intervenite intre
reperilor. ( fig. 11 ). posesorii imobilelor, trasarea pe teren a strzilor,
Aceste planuri ale reperelor de bornare, au squarurilor, pietelor, etc., cu alte cuvinte a tutu-
fost intocmite inainte de introducerea coclului ci- ror operatiunilor ce au la bazd ca obiect solui.
vil (din 1912) si anume pe baza hotArdrilor luate Un plan fcut in bune conditiuni i cdruia in
de catre conducerea cantoanelor. decursul timpului i-au disprut cu desvrsire
Mai trziu, pentru stabilirea bornelor tip, uni- toate elementele de reper de pe teren este nul

www.dacoromanica.ro
142 u RB ANIS MUL
deoarece nu se poate reconstitui proprietatea pe nostint pe proprietari, deci sa zicem asa le face
care el o reprezint. anumita educatie, ca msur preventiv pentru
Din aceasta cauz, In msurtorile cadastrale, conservarea reperelor si nu se rezum la a se in-
cari au de scop de a garanta dreptul de proprie- grdi de litera moart5, a legii, pentru a crei
tate asupra unui imobil i in acelas timp de a ma- aplicare necesit o serie de cheltueli i perdere
terializa pe teren limitele reale ale acelui imobil, de timp.
ca ele s fie absolut aceleasi cu limitele din mo-
mentul inregistrrii actului in registrul funciar si Registrele serviciului de cadastru (msurtori)
in planuri, trebue ca prin orice metode sa se pas-
treze cu sfintenie punctele de reper, in decursul La Serviciul de notariat ne-am ocupat de re-
timpului. gistrele pe cari le posed acest serviciu in sar-
A pstra acele puncte de reper, nu inseamn cina cdruia revine conservarea i inerea la cu-
c ele nu pot fi cu nici un pret schimbate, ci in- rent a actelor scrise. La descrierea registrelor ti-
seamn ca atunci cnd pe locul unde se afl uri nute de Serviciul notariat, n'am artat cteva for-
reper, urmeaz a se executa diverse lucrri, de mulare, desi ele au o insemntate capitald in re-
exemplu o cale ferat, o sosea, un canal, o cl- gimul cadastral, aceasta pentrucd inscrierea da-
dire, etc., prin procedee topografice, Serviciul telor in aceste formulare revine Serviciului de
msurtorilor si stabileste un alt reper in locul msuratori.
celui propus a se distruge. Aceste acte scrise sunt:
De aci rezult ca, Serviciul msurdtorilor tre-
Rie sd fie pus in cunostint cu proectele reali- 1 ) Tabela de mutatiune
zabile, atAt ale autorittilor statului, eat si ale 2) Mutatiunea (coala )
particularilor. Cei cari distrug asemenea repere 3) Indexul mutatiunii.
fie de msurtoare, fie de nivelment, sunt sever Aceste categorii de acte sunt intocmite in
pedepsiti. dublu exemplar. Ele sunt pastrate de Serviciul
In privinta reperilor ce trebuesc aplicati in msurtorilor ( Cad a strului ) .
orase, adic in clomeniul instructiunii 1, art. 3 din Serviciul msurtorilor afar de planuri, mai
instructiunile pentru bornare i msurtorile par- are in pstrare si tine la curent diferite acte scri-
celare din 10 Iunie 1924, arat eft' ele vor fi pre- se, din tre cari enumerm:
vzute pentru fiecare caz particular in parte de
cAtre autorittile cantonale competinte, cu con- a) Registrul proprietarilor
cursul autorittii comunale iar in urmd vor fi su-
puse aprobarii Confederatiunii. In tabloul 12 avem o foaie de formular pentru
Aceleasi instructiuni prevd in mod detailat lo- registrul proprietarilor. Este un registru simplu
cul unde trebuesc plantele reperii de limit de
hotar. r:,,s,tr. a Pr op a-ardor
La art. 13, alin, e, se arat cd in orase sau loca- - P.opetelr, .

P4.,...,,,/ pac
. :
en.icibt.,/ ,e/e/O,,
littile cu caracter urban, limitele in arc de cerc, 1.4.5... 6e., on. 1....,c46e, 0
spre exemplu soclurile trasate in arc de cerc, lu- .
e ,..53.. 4g, . .is . 00

crdrile de art, bifurcrile drumurilor, etc., vor 164,....4 Olio .044... .-.N.,,./.. -.; .26. JP. /7...1V . 0300 .

fi bornate la cele cloud extremitati si la mijloc;

dup lungimea curbei, se va borna un numr su- Her/I. 6.e......., e,,,,,......, 6,4 . 6'1 601_ .' ty.p , 1,:s0.

ficient de puncte intermediare. 444, 6ear.4..,,,,... - .3.......6,, .f.,,,. .

Ca aplicatie a acestui mod de bornare, avem ,
.

bornarea facutd pe teren in Herzogstrasse si ra- ,,,,,, I 9 enw,/,. jj,.., . I.7.74'

portate pe sectiunea de mn (Handrissblatt)
vezi fig. 9 --, punctele patrate.
In art. 6 din dnstructiunile lucrrilor de trian-
gulatie, se prevede c, geometrul care a fcut
plantarea reperelor s stea de vorb personal cu
proprietarul terenului unde sunt plantati reperii
de msurtori si s-1 pun in cunostint cu impor-
tanta pe care o au aceste repare si consecin(ele
ce va &age in cazul distrugerii /or.
De aci rezult c, autoritatea cantonal si co-
munal prin organele ei de executie, pune in cu-
,
XFO' 16,e
avnd trei coloane, prima pentru denumirea pro-
prietarilor posesori de imobile; ei sunt inscrisi in
ordine alfabetic. Registrul cuprinde proprietarii
posesori ai imobilelor situate inteo comund. Co-
loana doua serveste pentru a se scrie domiciliul
proprietarului, cnloana treia pentru inscrierea nu-
merilor parcelelor ce le posedd un proprietar.
Atunci cnd un proprietar vinde vre-o parcel i
se sterge din ultima coloan numrul cadastral

www.dacoromanica.ro
 TUDIti CADASTIUt 1L0

al parcelei respective. Iar atunci cnd cumpard se folosesc pentru a se msura anumite distante
vre-o proprietate, in coloana respectiv se adau- grafic, sau pentru diverse studii de proecte ne-
gd noul numdr cadastral, corespunztor parcelei cesare serviciilor. Atunci cnd trebue stiut dis-
achizitionate. tanta in mod precis intre anumite puncte, ea este
Aceste registre servesc pentru a se gsi cu luat dup planurile cotate sau in majoritatea ca-
usurint averea imobiliard pe care o posedd un zurilor dedus din coordonatele punctelor respec-
proprietar oarecare, in cuprinsul unei comune, a- tive.
Deoarece coordonatele punctelor nu se scriu

.
tunci cnd ii cunoastem numele.
pe planul cadastral scara 1:500, sau pe sectiunile
b) Registrul de suprafete. de mnd, intrucdt incarca prea mult planul fd-
cndu-1 necitet, ele trebuesc scrise in registre.
Pentru specificarea detailat a diferitelor cate- Tinnd seamd de metodele de lucru aplicate
gorii de terenuri (vii, ape, teren cultivabil, gr- pe teren (coordonate polare sau rectangulare,
dini, terenuri clddite, etc.) posedd un registru etc.), limitele de proprietate nu sunt ridicate di-
format din foi, dup moclelul tabloului 13. rect prin limitele lor poligoanele, deoarece in ma-
joritatatea cazurilor, aceste limite sunt inaccesi-
irc;4vorav 6.td,cle StipPcd bile sau acolo unde ele sunt accesibile, distantele
......, LT?, 1./a: 1.7 ,,, Ad.,' -i- intre cloud frnturi sunt prea mici si deci din cau-
4
hegv44.- "" I za lipsei de preciziune de o parte, iar de aka
.. 4eali
4.
&UT,* I 11 II j, i ibli 441,11 '
.9."""" 1 h. 4,
.
4,
parte din cauza densittii mari a punctelor de sta-
641.1 6..7.1....e 1../. 6 ' man
ma
-- 0--,.- 6---. rz,m121PrImmommi
IN tii, i aceasta in general in oras, pe limitele de
INNI
9 Ma
Lam
1.
o
....,J...... 1.01
proprietate nu se fac statii cu aparatul.
NMI NM= NO III Punctele ce determind proprietatea sunt ricii-
.3, 6
I 1.,,,,,../..-
Il n., cate prin sisteme de coordonate diferite, mai in-
E. .. il
totdeauna linia de bazd fiind linia poligonall
co
......,i
..I .-....... ii
gm
CalcauL coordoricrielervuztzelelor cb./
0 We 41.
raw -
.... b
,
_..... ..., ' ling.M.1.1 .,
so 2
au,
...
. c & /z/v/zriela,&
(446.(a.-11,p,ea eaerelonalelo.)

MI
III MI
.

NI
C
MO
I a lt. y .11 17.
4 1.,,,, y - / ' .?". 6.66
rY x NO
it
--
064, r.0.1.1.7,

. . IN 111111111111111.

o p__. III ,

In registru se scrie in ordinea numerilor cadas- .2.27 ; 49 ,. IN .- 4.2,

5116 62
- ..,7 -447 554
.04.60

trale, ale parcelelor, respectnd i numrul foii 49 r 3116 .29 4, 7 4

in care se gseste desemnatd proprietatea. 68 -sa *40 f7J - 6, -//.5.1 1 /7 -. ,

-.___aZ a /65? AA /4,.? cy If
Afard de acestea, in registru se mai scrie nu- -2. -026. - 44
mele i domiciliul posesorului. In ultima coloand
460

____
-1; 643
7
II .3167J
-.'t -460 2.0.6

IIII r
este rezervat loc pentru a se indica numrul tabe- 4 04 4,, -..1. -466 a es -558 -46 .ass
lei de mutatiune. _.,42,1 .3/64,16 5,1590 a
e 4 17 16 7 5 65 6. 7 917 .1..
Cu ajutorul acestui registru se determin cu 4516 - q56
4 PO

J/59 46
.17,

42690
usurintd numele proprietarului posesor al imobi- 4. 544 o 4 7... 04J r 4Jo 420 &PS A.1
lelor, in cazul cand cunoastem numai numrul "---' .. 3/53 7

cadastral.
Tab.oulN r. 14.
c) Registrul de calculul coordonatelor limite de
proprietti. Cum coordonatele punctelor limit de proprie-
tate nu au aceias origind cu cele ale canevasu- .
Am artat c, metodele intrebuintate in regi- lui general, ci origina lor variaz dela proprietate
mul cadastrul elvetian, de a repreznta i determi- la proprietate, acest sistem nu se poate aplica
na limitele unei proprietti sunt cele numerice. intrucat inseamnd ca orice proprietate ar fi ri-
Planul propriu zis serveste numai la reprezen- dicatd izolat -i deci nu poate fi raportatd pe un
tarea formei terenurilor, dimensiunile nu se ci- plan general, lucru ce nu este admisibil. Spre a
tesc grafic, i aceasta in special atunci cnd se reprezenta limitele de proprietate prin coordo-
determind suprafata unei parcele, suprafata de nate cu aceias origind i aceleas axe de coordo.
expropriat sau pentru fixarea alinierii. Planurile nate pentru intreg orasul, cari la rndul lor s

www.dacoromanica.ro
 144 UR BANISMUL NINA,

fie raportate la origina i axele coordonatelor fo- nul cadastral, i planurile anexe, precum i cu
losite la ridicarea i figurarea teritoriului respec- operatiunea de bornare la fata locului prin bor-
tiv, se impune executarea operatiunilor de trans- ne de granit, fonta sau bronz dupa cum este
formare a coordonatelor. cazul.
Operatiunile de transformare se executa dupa In formularul acestor registre este rezervatd o
modelul dat de formularul dela Tabloul 14 pag. coloand pentru altitudinea punctelor de coordo-
143. nate date. Limitele de proprietate nu au in gene-
Prin x i y s'a insemnat ordonata i abscisa ral calculate altitudinile, deoarece aceast ope-
unui punct limit de proprietate in raport cu o ratiune, desi este foarte grecee a se face, dat
baz oarecare de operatii. Prin X si Y, coordo- fiind densitatea punctelor, insa in acelas timp
natele punctelor ce determin baza de operatii, in majoritatea cazurilor altitudinele nu interesea-
coordonate ce au aceias origin si axe cu ale ca- za, ca sa fie scrise in registru. Reprezentarea
nevasului general al orasului respectiv. reliefului se face prin curbe de nivel. Ins pentru
Introducnd elementele cunoscute, se calcu- satisfacerea tuturor cerintelor din punct de ve-
leaz cu tourinta coordonatele punctelor ce inte- dere al altitudinelor, sunt fixate puncte de reper
reseaz. Elementele de calcul sunt luate din pla- cari sunt nivelate i altitudinele lor scrise in re-
nurile cotate si registrul de coordonate ale linii- gistrele respective.
lor poligonale. Ce interes ar avea de a se calcula cota terenu-
lui limitei de proprietate unde avem spre exemplu
d ) Registrul coordonatelor cloud calcane ?
Acolo unde aceste cote de nivel intereseazd ele
In vederea transmiterei i conservrii coordo- sunt calculate.
natelor punctelor limite de proprietate, a varfu- Aceast coloand pentru altitudine se refer
rilor poligoanelor sau a vdrfurilor triangulatiei lia punctele poligonale sau cele de triangulatie.
de ordinul IV si V, au o serie de registre pentru
fiecare categorie de coordonate in parte. e) Registrul de calculul suprafetelor.
Regeul Coar-clorudeZr si Pentru calculul suprafetelor i verificarea ope-
Co.e.dor-cle, ric:vel/
ratiunilor precum i indicarea suprafetei, s'a creat
..
8,,, . (.1, do. 0/4
_

. .86 c 45 e /"../: '! anumite registre.

Asa sunt registre pentru calculul suprafetei
M

s,,,,44, 0,,,,,,-- 14 .06 s e ,-,/, "/ ,,,,,.'

1

, 1,
.2a
.111.11211111R 4,'-
III
N 454
J.S.9 62
7,
472 ec, 609 -76
A't _, .
..
.
' .
parcelelor prin metoda grafica combinat cu cea
numericd spre a face verificarea calculului nu-
.5.6.2 .;2. 80 10
. ....

. ,,, II 6 7.1 de 66 14 .610 . meric. Apoi registre de calculul suprafetei nu-

946 1 .1.76 42 724 II 616 Jo mai din coorclonate. Ca rezultat bun al suprafe-
,
:.

. 414 II 62' 43 ,0 6,1 rt, -

telor si care se scrie in toate actele oficiale i
e46 I 7,7 ..,g 6,2
. 940 iii 7J 32 0.2
...7

e.,
614 JO
yyy 4,5
.
.
.
particulare, este cel dat de coordonate.
j s4. In Tabloul 16 avem un model de tablou.
,
.
16,

/72
/73
-
111

il
I 3, ,,
1/0 Je
03 963
as
00
0
,,r04 ..,6

1, 14
-
..

.
Ccd.c.a&L Jrra/e/dor cl.th C.opc/ortatfe,
,
. 008 do, ic ..
07, 900 85/ _
AY eos ..p 7-044.18/3. ,5 II , s.,,-,-,-. ,L, ,dia", no"
/7244 , 6. .

.i. o,-.1,./ - . i' AS o 4 . . ' ...S...p330). .4,64

Modelul de formular este acel ardtat la tabloul : Y 1121216111.1111111a= ' ^ ' i - 0. ' ' 111111.1.101.=.1.:1111
3.,,., NS,
15. Aceste registre au o foarte mare important, 4. k

56.
7.1,-;
06 .7,
+ ms,/,- +

deoarece cu datele trecute in ele se pot restabili, 5, /3/ 67 - 0 .. 0 X

atat pe teren cat i pe plan limitele de proprie-
tate sau vdrfurile de poligoane.
Atunci cand o parcel sufer modificari de li-
mite prin divizare, comasare, expropriere, etc.,
JO
J,
57

574

60e
J7
76

16

J9
es
55 f.

65 _

65 -
4,
"03

s.,7
24,
0
65
46 -
.14

/4 -
93

73
lo
0
",. v
- 20 .".
- ia 3
Po

.6

54
e65

/0
. 63

.
"Jo
64 10460 6

99

47

45

40
9252 ,
e,,,,,,, ,

/5732 7
2/005 9
ii
/MI,

I16 4,
060 2

sunt calculate coordonatele noilor puncte cari 679 /40 09 /39 60 - 109 60 e gy 44 "662 6
sunt inscrise in registru la aceias pagind, sau pen- 621 ,Ar 43

tru noua forma de proprietate i noile coordo- 1

I ..-
nate se deschide o noua partid.
Cea mai mica modificare de limit de proprie- Trebuie sa specificam CA, aproape toate regis-
tate, atrage dup sine modificarea coordonate- trele sunt formate din foi volante cari sunt cusute
lor, operatiune ce se face consecutiv cu notele ce definitiv la s frsitul anului. In timpul lucrului ele
se iau in registrul funciar dela notariat, in pla- sunt prinse printr'un sistem de agrafe.

www.dacoromanica.ro
 STUDIU CADASTRAL 145

A fard de verifickile ce se fac prin calcule di-
ferite, fiecare suprafatd este verificatd prin cal-
cul dublu. Mentiondm aici ea elementele de cal-
culul suprafetei nu sunt determinate automat,
adicd nu se intrebuinteazd procedeul ca: produ-
sul lui y cu diferentele dintre x n-i i x n+i s
se facd in masind, ci se face mai inainte aceste
diferente, apoi produsul lor.
Pentru verificarea suprafetei unui plan cadas-
tral, se calculeazd suma suprafetelor parcelelor,
apoi suprafata total din coordonate si se fac ve-
rificdrile necesare.
In privinta asigurdrii preciziilor impuse de re-
gulamente, se fac toate operatiunile de control
posibile, iar cotele sunt scrise in anumite formu-
lare, apoi in registre.
In expunerea noastrd nu ne-am ocupat absolut
de toate formularele necesare operatiunilor ca-
dastrale, intruct nu toate au importantd insem-
natd.
Conservarea lucrrilor cadastrale.
In aceasta tabeld se trece in mod detaliat orice
modificare de supra fat ce se aduce unei parcele,
sau unui grup de parcele, sau chiar si numai
aceea de schimbarea proprietarului. Modificarea
se face numai pe bazd de acte, vizate de Servi-
ciul de notariat. Actele si indsurdtorile se fac
respectiv de ctre notariat si de Serviciul msu-
rtorilor (Cadastrului).
In partea de s'7.:s a formularului avem notat nu-
mele proprietarului parcelei, precum i numrul
vechi al parcelei.
In prima coloan avem numele noului proprie-
tar si numdrul nou cadastral al parcelei.
In orizontala numrului nou cadastral, avem
trecut partial suprafata terenului ce se ia din fie-
care parceld cu numr vechi cadastral, iar in ul-
tima coloand este trecut suprafata nouei parcele
creiate.
rahda. c ?IulaA:une, A3-. .90
umerde veci cader/rek

......
. Mfg'. 14./ ' /id/ ...
'
' . 6.,,,,t, Guam 2,...,4
.

Am ardtat in cele expuse pand acum c, una 6/4 6/5 6/6

, Zi
din conditiile ce trebue s indeplineascd regimul Jarl in,,,,,,,, ..
.--,
toen..., o.44 /roe/ ev p., rat. - ......... .
.
er
...
..
Ai. ..m.,
V

cadastral pentru ca sd-si indeplineascd intr'ade- Atli. IMP OM*. d6o4.o

......
/750 IgriS /42 36650
vr rolul su, este cea a conservdrii lui. Prin con- 1.46, 604.44- 1731 642 7 00d. 2 4222
. ' If 73.0
.,
1

servare intelegem introducerea absolut a tuturor 51.4o,/,/oAleZ 4,43. o

1

#352. NI a. h175i 700. ( '

IMMIIIIIIIM
modificdrilor de limite de proprietti, a numelui INIMINNEMINNIMIIIIIIIIMMUNIN
proprietarului, sirJnibor, imbundtdtirilor, etc., 7n 111111=11111111111111M1111=111111 m.o.
plan si in registrele respective. .
A

.................E
...m...........m
Sau cu alte cuvinte, tinerea la curent a regis
trelor i planurilor cu modificdrile survenite pe
mi. unie ...................
m.....
-

teren, sau a acelora de tranzactii intervenite intre

prti, cu sau frd schimbdri de limite de proprie-
tate. ......
.

. . . ...........
rel.=
Rezultatul modificrilor si transactiilor sunt kid. Jul:,
. .
Wm
-
44 74 4 434 6 11,
rose..74750 ,
trecute in plan i in registre, iar ordinea cronolo- otcht 0 '
- 1;,aTn.rw/-- I,',
AS/

gicd i detaliul modificdrilor intervenite sunt pie-

..
P/enol.pc/./ 6, 4......s .
--

O 6,,,1/67/114411 Effe'ie Pr; ....colfital, cuejTab ..

cizate de actele de mutatiuni. '
.. ... ... . .
`
. .
.

Actele de mutatiuni sunt: olio/1.20os din tray e 5ffece/0/00 tez IY Coolasfre/ 614
. .

C 2,144_,,,-,,, 0./
Md./5/1;, Oeerrk, Mt (adaoh-o/ 645 (,,g,,,k , Wo6e, o/ IY,'Coodrooire/
a) Tabela de mutatiuni. ....,.,...,
616 ' (. Z urtch In 1 r e .5e,, Hey e / Jo ae ,,,, 6 ,/,,,ot - ,

b ) Mutatiunea (registrul mutatiunilor), i

c) Indexul mutatiunilor. . ,
'

.
-
Pentru a preciza mai bine rostui fiecdrui act 9 Pew. ncenld,
. 00 V6/I 90 /7a C.15,../ a/Pores/0/ .

de mutatiune, se impune s facem o examinare re64, to4 tt,

a lor.
a) Tabela de mutatiune.
In tabloul 17 avem un formular din -tabela de
mutatiune. Numrul ce se dd ace-tei tabele in-
cepe cu 1, adicd cu prima modificare de limit
de proprietate, si se ajunge la un numr egal cu
cel al modificirilor.
Suma cifrelor pe orizontald este egald cu su-
prefata parcelei noi, iar pe verticald cu cea a su-
prafetei parcelei vechi.
In cazul nostru, parcelele cu numerile vechi ca-
dastrale, 614, 615 si 616, au respectiv suprafetele
7660,3 ni. p., 2475.3 in. p. si 532.6 m. p,
Din parcela cu Nr. cadastral 614 s'a defalcat
pentru parcelele cu numerile noi cadastrale 1749,

www.dacoromanica.ro
146 tiR 13 ANI MUL
1750, 1751 si 1752 suprafetele respective de: Aceleasi operatiuni se executd nu numai cand
3604,0 m. p.; 2977.4 m. p.; 642.7 m. p si 436,2 este cazul unei comasri sau divizare, ci i in
m. p. cazul unei exproprieri.
Parcela cu numarul nou cadastral 1750 este
format din suprafetele defalcate din parcelele b) Mutatiunea (Registrul mutatiunilor)
cu numerile vechi cadastrale 614, 615 si 616 su-
prafetele respective de 2977.4 m. p.; 673.5 m. p. Dupa intocmirea si transcrierea calculelo in
si 142 m. p. registrele respective, indeplinirea tuturor modifi-
Urmand aceleasi norme, vom avea posibilita- carilor i controalelor in vederea asigurrii ope-
tea sa vedem detaliat comasarile i defalckile de ratiunilor precum i luarea de note in tabela mu-
suprafete dela o parcela la alta sau viceversa. In tatiunilor se iau notele in registrul mutatiunilor.
partea dreapta de jos a foii sunt trecute indica- Registrul mutatiunilor este compus dintr'un
tiunile privitoare la carnete, schite, plan, registre numar variabil de foi, numar egal cu cel al modi-
de coordonate, de suprafete, etc., spre a se usura ficarilor survenite.
executarea controlului in orice moment. Formularul este mai complex, deoarece dupa

'5.74seeee
CArlier,
,c& - ..J76,40wvi
Anna,,,,,./., 54,-04/4 . -.
4.
He !

, '''''', 6,,,,,
/,,,,,,,,,
4 4,-
Pro:ca./S.1re 0/. domicil', .0e,,,,,,-e /orete
...... /i/o/ euledere: ' 4. Ae/ ...
N. e
AI
....! MI El Ma
7,410 OloseenAplifip4 erovaiwk awn/WA-few

/9

MEMO.
/ 40

MinliniiiIMMIMMOM
.
de.,-,;,-..eee He Be', I rase e ! 9 ejoHne,

MIME k.. fe - 4 . /b,

Ge,,,e/79

MIMI=
111111.111111111111111111
9El .

MIMI
Ern
e SO .
/ASV,. Gee., dereek-oo. fe., 6,,,,,76,
IIIIIIMM IIIIIMMI . . "
11111111111111
EMI -..... MIMMIIIMIIIIIIM
-_

Elms -mum-
.

'9 / SI El a./P 46tr. lit ue/.e6e.s. , & e-e hef,i.: - * 21 116,/ - Weber!

1111111111M MIMI
IIIIIMMIMIIIIIIIIMINIIMMIIIIIIII
/9

NMI
- 17,2 la art on, Z.:, e / c 4 //eve /a /erase OP. f diner
,
.
-

EIMER
IIIMINIIIMINIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIM
re/./ee ;

_...
..

' - -- ..
IMIMINIMISII
Talkai t' If
Ismom
cum vedem din tabloul 18 aici nu avem numai conservarea lucrarilor de cadastru. Tin sa men-
elementele privitoare la suprafata, ci avem i cele tionez cd in plan nu se trece nici cea mai mica
privitoare la denumirea proprietarului, domici-
liului sau, aratarea culturii, repartizarea suprafe-
telor 'pe categorii de culturi, cladiri, etc., chestiu- 9'41i/7;a ciash-/i. 110776179.. (01776rne, 2..Q/CW
NqnwvieN
ni privitoaer la litgii i semndtura proprietaru-
lui sau a imputernicitului su. Fiecare mutatiune
poartd un numr care este cel al paginatiei din
i
6,, ,,,,;;;.; ' .,) NYs s
-

06 4 ee kW/eel,
tIt 1. ...?
kt t
t.. .E I 111< .

registrul de mutapne. 4'

,.t

9 20 6/2
,,,,i, 6.9,-...7
.

is;r1 e'er, fic.Ao/orefor

.4.,. ..liC
.
" , - O . l o gee
.

..-

Id 0 6 .44 --"To,Heceres peeee/e oe

"` ...MEE
i
eee He. Cod /45 nti.,46
c) Indexul mutatiunilor
In vederea t.inerei unei evidente a tuturor mu-
tatiunilor ce se fac in cursul timpului si pentru o
mai rapida cunoatere a situatiei, Elvetienii po-
seda un registru index al mutatiunilor.
Aici se arata F umarul de ordine al mutatiunilor,
'

,6,, , 0,,....... ,,s ,...,,.........,.. =11=

cod .1'43.1769,17,, 17...
-
., :

,Y
. .. -

..
'

'
co,'
III _
..

_.
,.

..

sectiunea cadastral, foaia (adica numrul pla-

nului cadastral) numarul parcelelor vechi si des-
crierea pe scurt i schimbarii de produse. Dease-
menea se trec elementele privitoare la timpul
cand s'a inregistrat operatiunea in registrul fun- Tabloul Nr. 19.
11
.

HI
ciar i in planul cadastral. (vezi Tabloul 19 ). modificare, pand cand nu se inregistreaza modi-
Att aceste registre ct i celelalte cloud ar- ficarea in foile de mutatiuni apoi in registrul fun-
tate mai inainte, sunt necesare operatiunilor de ciar.

www.dacoromanica.ro
 STUDIO' ADASTRAL 147

La inceput in plan se tree modificrile in creion, Modificdrile de limite sunt trecute in plan si pe
pn la definitivarea situatiei din registrul fun- mutatiune. .(vezi fig. 20).
ciar. Trebue s remarcdm c, numai prin executa-
. rea la timp a tuturor lucrrilor privitoare la ope- Repartizarea cheltuelilor de ridicare i conserva.
ratiunile de conservarea cadastrului, se poate asi- rea planului cadastral.
gura indeplinirea scopului sdu.
Am ardtat cd, pentru ,ntocmirea i perfectare
(a MW7.6
Conlon
, formelor necesare regimului cadasual, trebuesc
executate operatiuni technice de masuratou, ope-
ratiuni jurictice pentlu stabilirea drepturnor de
proprietate, a sarcinilor, servitutilor, etc.
.11factliurtea 9
00. Pentru executarea mdsurdtortlor in conditiuni
bune din punctul de vedere technic, pe lang po-
sedarea aparatelor moderne de mare precizie, r-
cnd abstractie de pregdtirea personaltuul, tre-
bue ca incepnd cu punctele de trianguratii geo-
dezice, pan la cele de limit de proprietate, s
fie fixate pe teren prin reperi.
In acest scop, teritoriut de ridicat in plan se
irppnzete cu punctele de triangulatii geoctezice
de ordine superioare, I, II o III, apoi triangulatii
de ordinul I V pe care apoi se sprijind linnie po-
ligonale. Pe aceste din urmd linii se sprijin ri-
dicArile de detaliu, adica ridicdrile cadastrale pro-
priu zis.
Ridicdrile servesc interesul Confederatiei ( sta-
tului ) cantoanelor, comunelor i proprietarilor
particulari.
Tinnd seamd de folosul pe care-1 ob tine fie-
care din cele trei categorii de institutii, precum
pi particularii, cheltuelile de msurtoare trebuesc
sd fie suportate proportional cu avantajele res-
.
pective.
. .
Ridicrile folosesc Confederatiei pentru intoc-
42C,

Limitele noui creeate sunt desenate cu tus rosu spre a se mirea hrii intregei tad, pentru studiile proec-
telor de sosele, ci ferate, exploatri agricole, fo-2
observa mai bine situatiile inainte i dup divizare, coma-
sare, expropriere etc. restiere, etc.
Cantoanele folosesc planurile cadastrale pen-
Iar pentru aducerea la indeplinire a acestora, tru executare de drumuri cantonale, hrti admi-
este necesar ca cele cloud servicii in sarcinp c- nistrative ale comunelor, amenajri de cderi de
fora revine intocmirea si conservarea cadastrului ap, precum si la alte diverse studii cari necesit
s lucreze mdnd in mdnd, -sd-si dea concurs cunoasterea intinderei si configuratia solului. Co-
reciproc i in acelas timp sd nu fie nevoe de prea munele urbane folosesc ridicrile cadastrale pen-
multe formalitti cari cer luni de zile pdnd sd se tru studiul planurilor de sistematizare, expro-
ia o hotardre definitivd. prieri, inventarierea bunurilor comunale, aplica-
Trebuesc elaborate norme precise care sd coor- rea alinierilor, stabilirea impozitului pe proprie-
doneze in mod detaliat toate operatiunile privi- tatea funciar, etc.
toare la cadastru, iar respectarea acestora sa se Particularii folosesc planurile pentru diverse
facd cu toatd rigurozitatea. studii de constructii, tranzactii imobiliare, etc. _

Din tot ce am observat in Elvetia ark in do- In codul civil al art. 39 al titlului final, se spe-
meniile technice i juridice ale regimului cadas- cified principial repartizarea cheltuelilor de ridi-
tral, rezult c serviciile lor lucreaz dup un sis- care, iar prin sentinta federal din 5 Decembrie
tern unitar, si dau concurs reciproc i respect in 1919 se precizeazd procentul cheltuelilor de su-
totul prevederile legilor i regulamentelor respec, portat de care Confederatie, canton, comune si
tive,
tral.
- asigurndu-se viitorul regimului cadas- proprietari.
Cheltuelile lucrdrilor de geodezie de ordin su-

www.dacoromanica.ro
148 ttBANISMUL ele,

perior, 1, II i IH in intregime revin in sarcina coclului civil, art. 950 i titlul final 38-48, i in-
Confederatiunei, iar pentru lucrdrile de triangu- structiuni1e federale privitoare la m'asuratoarea
latie de ordinul IV contribue cu 80% din chel- cadastrala din 30 Decembrie 1924 precum i n
tuelile totale. Pentru mdsurdtorile parcelare con- baza instructiunii cantonale (aici Ind refer numai
tribue cu 60%, iar pentru conservarea lucrailor la oraul Zrich) privitoare la executarea mdsu-
cadastrale contribue cu 20% din cheltuelile to- rtorilor cadastrale i introducerea registrului
tale. funciar (crtile funduare) din 30 Octombrie
Procentul contributiei cantonale pentru astfel 1922), i anume;
de lucrari variazd dela canton la canton. Astfel
cantonul Zrich contribue pentru triangulatia de Taxele pentru copii cadastrale
oclrinul IVcu 205, pe cand cantonul Berna con-
tribue cu 17%. Pentru mdsurtorile parcelare, Format 8
cantonul Zrich contribue cu 12%, iar Berna nu Prima comand.
contribue cu nici o sumd pentru aceastd categorie 1 copie Fr. elv. 10 adicd lei 450 ' )
de lucrdri. 2 copii 11 495
Pentru conservarea lucrdrilor cadastrale, can- 3 copii sau mai multe 12 540
tonul Zrich contribue cu 40%, pe cand cantonul Format dublu.
Berna nu contribue de loc. Prima comand a.
In privinta cheltuelilor de bornarea limitelor 1 copie 15 675
propriettilor, ele revin in intregime in sarcina 2 copii 17 o 765
posesorilor imobilelor respective, indiferent de 3 copii 19 855
natura proprietarului. Comanda in intervalul aceluia ail.
Restul cheltuelilor de executarea lucrarilor re- 1 copie 8 360
vin in sarcina comunelor si a proprietarilor fun- 2 copii 10 : >> 450
ciari. 3 copii 12 540
T axe. Pentru copii de dimensiuni mai mari, prettil se
stabilete in modul urmtor:
Am vdzut cd, parte din cheltuelile de executa- a) La taxele trecute in strata pentru luarea
rea masuraiornor revin proprietaruor comenzii i instructiunile de muncd pentru dese-
aceasta in special ceie aierente ricucaruor ue natori, verificarea copiilor i expedierea lor se
cietanu, actica cele ale masuracomor parceiare. mai adaugd un spor de 40%.
Aceste cheitueli se reparuzeaza pe proprietari in Pentru alte luctri executate de Serviciul ma-
raport cu suprateteie ce le posecta necare in surdtorilor, de exemplu bornarea proprietatilor
parte. pentru noile limite, amplasarea cl'adiribor noi in
Repartizarea sumelor asupra celor interesati in planul cadastral, aplicarea alinierilor, etc., inte-
mdsuratorile cadastrale se tace inainte cle incepe- resatii platesc taxa in raport cu munca depusd de
rea executrii lor. personalul technic (ingineri, desenatori, etc.).
Avand in vedere c, lucrrile cadastrale nu-i Aceste taxe sunt pltite cu anticipatie dupd un
indeplinesc rolul lor adevarat decat numai atunci calcul aproximativ, fcut de Serviciul msurto-
cand ele sunt tinute la curent, insd cu timpul, de rilor, iar, dupd terminarea complet a lucearii se
la data intocmirii planurilor cadastrale care arat calculeazd exact suma de platd in raport cu tim-
o anumit situatie, intervin diverse modificri de pul intrebuinrat de catre fiecare categorie de
limite, creeri de strazi noi, etc. pentru tinerea pla- functionari.
nului la zi trebuesc executate mdsurdtori de com- Pretul pe or al inginerului este socotit
plectare cari sunt destul de costisitoare. Aceste 6 Fr. elveriani sau 240 lei )
cheltueli in Elvetia revin in sarcina celor intere- Pretul pe ord ai desenatorului este soco-
sati. Contributie financiard din partea comunei tit cu 4 Fr. elvetieni sau 160 lei
pentru lucrarile de tinerea planului la zi nu exist, Pretul hartiei de copie pe dm' este de
ci din contra' realizeazd chiar catigurile mate- 0,12 Fr. elvdieni sau 5 lei
riale, aceasta afard de avantajele ce obrin din Pentru bornele ce se fixeazd la limitele de pro-.
posedarea planurilor cadastrale. Comuna contri- prietate, prerurile variazd dupd categoria i ma-
bue numai pentru ridicdrile din nou. terialul acestor borne.
Pentru realizrile sumelor necesare conservrii
planului, toate comunele au infiintat taxe In baza 1) S'a socotit valoarea francului elvetian din August NS&

www.dacoromanica.ro
 8trinDni CADASTRAL 140

Astfel avem pentru bornele cele mai uzitate dastral, a dimensiunilor scrise, a coordonatelor,
urmatoarele preturi:
Piatra de hotar din granit de modelul
oficial bucata 3 Fr. elv. sau 135 lei
Reper de bronz, pentru limita de pro-
prietate 1,5 Fr. elv. sau 67 lei
Se mai adauga: anumite speze (administratie,
deplasari, etc.) in procent de 155 la suma to-
tala.
Trebue s remarcam aici doua lucruri foarte
importante din punct de vedere 1 asigurrii con-
servrii lucrarilor cadastrale i anume:
1) Toate planurile de situatie se intocmesc nu-
mai de Serviciul msurtorilor, pentru intreg
oraul.
Planurile eliberate de care Serviciul msur-
torilor nu pot fi intrebuinote dect in numarui
de exemplare eliberate. l'articularii de cate ori precum i spre a hotari deed masuratoarea in-
.
a suprafetelor, etc., se fac toate verificarile posi-
bile.
Deaceia distantele, unghiurile, cotele se masoa-
r de mai multe ori, dupa cum terenul de ridicat
este acoperit cu cldiri, teren accidentat, etc. Nu-
mrul msuratorilor este stabiht de regulamen-
tele respecive. Este tiut c, ori de Cate ori vom
face o masurkoare (unghiu, distanta, etc.), re-
zultatul obtinut nu este acela. Deasemeni deed
masuram o distanta grafic dupe plan i care la
randul sau o comparam cu cea msurat cu pan-
glica, cu rigla, eLc. direct pe teren, vom avea di-
ferente intre cele doua serii de msuratori, pre-
cum i intre cele doua categorii de masuratori.
Acela lucru se intamplA i cu suprafao calcu-
lata grafic fata de cea calculata analitic.
Ori, spre a ne da seama de precizia obtinutd,

au nevoie de planuri ii scot copii dela Serviciul deplinete condOnnile de exactitate, diferentele
msuratorilor, iar acele planuri nu pot fi intre- artate mai sus nn trebue s depaeasca anumite
buintate deca numai cu stampila autoritaii res- limite.
pective. Aci nu ne vom ocupa de explicarea fenomene-
2) Dreptul de bornarea propriettilor if are lor cari dau nascre la nepotrivire, intre ctoua sau
numai autoritatea comunal. Deasemeni i turni- mai multe masuratori sau cte stabilirea tormuic-
zarea bornelor. La furnizarea bornelor nu exista lor tolerantelor, ci vom ardta formulele pe cart te
restrictii, deoareec sunt intrebuinote la delimi- apticd Serviciul mdsurdtorilor in vecterea veriti-
tare i bornele ce eventual le-ar procure proprie- carii rezultatului niasuratorilor. Aceste chestiu-
tarul, daca ele indeplinesc dimensiunile, forma i ni se predau in zeoria erorilor).
materialul prescris pentru bornele oficiale ale co- Exactitatea ce se cere msurtorilor terenuri-
munei. lor situate In regiuni diterite, nu este aceia. Pen-
In vederea amplasrii pe planul cadastral a tru uprinta ventLarilor i in acela timp spre a
cladirilor noi, inregistrarea anumitelor date in re- se evita ridicarile precise i costisitoare acolo
gistrele respective precum i pentru controlul unde valoarea ti,.:ienului este reclusa, terenunie
constructiei i receptia ei se platese de catre in. de ridicat in plan au lost imprUte in trei zone
teresati urnfatoarele taxe: dupa configuratia for, dupa telul acoperirei for,
CAte 50-150 Fr. elvetieni sau lei 2.250,-6.750 pduri, comune rurale, comune urbane, precum
dupa importano lucrarilor. i dupa. valoarea 12r. Astfel Elvetia este impr-
Din toate aceste taxe, precum i incd altele de Vita' in trei zone. Pe noi ne intereseazd numai zona
mai mica importanta" ca valoare (cercetarea pia- I in care intr terenurile din oraele importante
nurilor cadastrale frd copii, informatiuni asupra ale Elvetiei (Zrich, Berna, Bale, Saint-Gall, Ge-
suprafetelor, etc.), cheltuelile cu lucarile de con- neve, Lausanne, Neuchatel, Lucerne, etc.). For-
servarea planurilor i a registrelor sunt acoperite mulele de aplicat pentru cele trei zone sunt di-
cu prisosinta, ferite.
Dat fiind importano care se da regimului ca- In zona I, din instructiuni, avem formulele de
dastral, autoritatea a luat toate msurile de sigu- mai jos pentru diferite elemente ale msurdtorii
ranta pentru ca tinerea la zi a planurilor i a re- pi anume:
gistrelor sa nu fie cu nimic stnjenitS.
a ) Masurarea unghiurilor poligoanelor:
Tolerante. poligoane principale4
Am arAtat la planurile cotate, cat i acolo uride e V n, eroarea in minute centezimale (n
am fcut descrierea registrelor pe cari le posedd este numarul unghiurilor poligonului).
Serviciul masuratorilor c, pentru asigurarea ce. poligoane secundare.
lei mai mari garantii de exactitatea platului ca- e=1'5 V n (n=numarul unghiurilor),

www.dacoromanica.ro
150 13 RBANISMUL
b) Masurarea laturilor poligoanelor. dupa dimensiunile teoretice, nu este permis sa se
1 depaseasca valorile date de formulele:
1. e=0.001 V D+ 10.000 D ' in care D este Scara planului 1/250 : e= 0.06 ji F
distanta in metri. Aceasta pentru masuratorile pe Scara planului 11500 : e=0.12 ji F
sosea sau strada sau in regiunile putin acciden- Masuratorile nu sunt folosite, mai inainte de
tate. a se tace veriticarile cu tormutele de mai sus. In
In cartierele marginase, unde terenurile au o cazul cand rezultatele obtinute, depasesc valo-
valoare mai redusa, formula este: rile date de formulele de mai sus, atunci se retac
1 msuratorile.
2. e = 0.003 y D + D.
lncheere.
c) Eroarea de inchiderea poligoanelor prin
coordonate. Din cele expuse, ne dam seama de importanta
este data de formula f s = V fx2 fy2 ; pentru capitala pe care o are aplicarea regimului cadas-
poligoanele principale avem: e=0.005 I s , in tral pentru stat, comuna i particulari.
care S este lungimea laturilor poligonului in Regimul cadastral permite statului s garante-
metri.
ze integritatea dreptului de proprietate, asigu-
rand astel linistea internd, s asigure creditul, s
d) Ridicarea detaliilor. inlesniascd transactiunile imobiliare, etc.; iar im-
Eroarea medie a coordonatelor unui punct ri- pozitul fundar, prin ajutorul lucrarilor cadastra-
dicat prin coordonate i abscise nu trebue s de- le, se aplica in mod echitabil.
paseasca valoarea data de formula: Planurile folosite pentru lucrarile cadastrale,
servesc la intocmirea hrtii tarn, la studierea tu-
e=0.007 V S ; in care S este distanta ia turor proectelor de lucrari de interes general,
metri. pentru lucrarile militare de apararea tarii, etc.
La aceasta valoare se mai poate adauga eroa- Regimul cadastrar tine evidenta lucrarilor te;
rea de fixarea perpendicularei care este consicle- chnice i economice, privitoare la proprietdtile
rata egala cu 4 cm. funciare. Proprietatea funciara se identified prin:
tr'o delimitare precisa pe teren prin diferiti re-
e) Raportarea planului. peri, iar pe planurile cadastrale, prin figura omo;
Diferenta intre distanta dintre doua puncte loaga desenata cu ajutorul coordonatelor puncte-
masurata grafic pe plaa si aceiasi distanta ma. lor limite de proprietate. Regimul cadastral i
surat pe teren, nu trebue sa treacd de valoarea atinge in intregime scopul numai atund cand ma-
data de formula: suratorile sunt de precizie, in care az toate ele-
e=0.0002 x M +0.007 V S; in care M este in- mentele cu privire la dimensiuni, suprafata par-
versul scarii. celelor, etc., sunt date numeric iar na grafic. -
Materia drepturilor reale imobiliare sau -cele
Pentru distanta de 100 m. i scara 1:500, eroa- personale asupra bunurilor imobiliare se face nu .
rea admisibild este: mai prin actele cadastrale (plan, registru fun-
e=0.0002x 500+0.007 V 100-0.17 m. ciar, etc.).
Aceasta eroare variaza" cu scara planului res- Fiecare parte din imobil este reprezentata pe
pectiv. plan, iar registrul funciar arat starea juridiea a
aceliu imobil, el fiind individualizat printeun nu-
Erorile calculate sunt majorate cu 2 cm. mar de parcela, ca aratarea foii din registrul fun.;
g ) Suprafete.
ciar si din planul general de situatie, unde se
fla terenul.
Diferenta intre cloud stiprafete ale aceleiasi Drepturile de proprietate, servitute, restrictiU-
parcele, una calculata grafic, iar alta analitic, nu nile cu caracter public, nu se c4tigd sau pierd,
trebue s depasiasca valorile date de formulele: far& inscrierea sau radierea lor in registrul fun-
Scara planului 1/250 : e=0.07 ji F ciar respectiv. Pe scurt putem spune c:
aplicat ins in intre-
Scara planului 1/500 : e=0.14 ji F
In care F, este suprafata in metri patrati.
gime nu partial -
1. Regimul cadastral
este singurul mijloc de a asi-
gura integritatea dreptului de proprietate, de a
Atunci cand se face verificarea suprafetelor inlesni creditul si dea a usura transactiunile imo-
parcelelor dinteo plansa, cu suprafata sectiunei biliare, de a repartiza in mod echitabil impozitul

www.dacoromanica.ro
 STUDIU CADASTRAL 151

si de a evalua in mod riguros i perpetuu bunu- lilor, cat si din punctul de vedere al timpului ce
rile nationale. se pierde cu intocmirea de noi planuri. Prin fo-
2. Cheltuelile de intocmirea i conservarea lu- losirea planurilor cadastrale pentru toate catego-
crarilor cadastrale sunt mici fata de avantajele riile de proecte ce se fac pentru o buna inzestrare
pe cari le prezinta prin garantiile lui, i c ele sunt a orasului cu lucrarile cerute de technica mo-
repartizate statului, cantoanelor, comunelor si derna, se evita cheltuelile de ridicare sau corn-
particularilor. plectarea planurilor orasului respectiv, deoarece
3. Introducerea regimului cadastral in Roma- aceasta complectare se face chiar in momentul
nia deci si in Municipiul Bucuresti, tinandu-se cand a intervenit schimbarea pe teren.
seam de avantajele pe care le prezinta, de situa- Aceasta tinere la curent a planului nu se poate
tia pe care o are Municipiul din punctul de ve- realiza, deck:
dere a planurilor, se impune ca o necesitate ime- a) daca exist continuitate de principii condu-
diata. toare, obligatii pentru posesorii de imobile ca ori-
ce schimbare de limite, vanzare, executari sau cla-
rmri de cladiri, etc., sa fie aduse la cunostinta
PROPUNERI PENTRU MUNICIPIUL autoritatii.
- - - - BUCURESTI b) daca exista norme fixe
gresul stiintific- -in raport cu pro-
pentru redactarea si intocmi-
Am aratat la <<cuvantul inainte c pentru tara rea planurilor precurn i daca alegerea materia-
Romaneasca problema introducerii regimului ca- lului pentru planuri corespunde cerintelor tech-
dastral nu se rune acum pentru prima data, ci ea nice (rezistent, usor de mAnuit, nehigroscopic,
s'a pus inc din 1835. etc.).
Noi vom cauta pe cat ne este cu putina s ar- In Bucuresti ,acest lucru /Dana in prezent nu s'a
tam pe scurt c nici odata nu s'a prezentat situa; realizat.
tia mai favorabila de a introduce regemiul ca- Planurile intocmite de Institutul geografic al
dastral ca acum. armatei in anii 1894-1899, din cauza ca n'au
Am aratat ca, in anul 1835 deci acum 102 ani fost tinute la curent si in acelas timp un s'au ra-
n'a fost cu putinta ca sa se introduca regimul ca- portat pe hartie de buna calitate lipita pe metal
dastral, deoarece ne lipsea personalul tecnic de (aluminium sau zinc) in scurt timp au devenit
origin etnica romn, cruia s i se fi ineredin- nutilizabile.
tat executarea acestor lucrari cadastrale, iar Directia Cadastrului si Sistematizarii a cAutat
demnitatea noastra nationala nu ne-a ingaduit sa solutiuni pentru aducerea la curent a planurilor,
apelam la straini. ns fara a se ajunge la un rezultat satisfacator,
Astazi situatia noastr din acest punct de ve- din mai multe cauze.
dere este cu totul alta, deoarece avem personal In expunerea noastr, nu vom studia toate cau-
roman destul de numeros si bine precAtit din zele pentru cari planurile n'au fost aduse la cu-
nunctul de vedere tecnic crui i s'ar nutea incre- rent, ci ne vom mdrgini la enumerarea unora din
'clinta executarea lucrarilor cadastrale fie sub for- ele i anume:
ma de antrepriz controlat de Serviciile technice a) Lipsa de personal suficient ca numar si pre-
ale statului, comunelor etc. fie j'n semi-reaie. gatire corespunzatoare.
Executarea acestor lucrari technice absolut ne- b) Lipsa aparatelor technice.
cesare nou, mai ales c noi avem infrocluc rp'i;- c) Alegerea gresita a materialului pe care s'au
Trnil cadastral In dou tinuturi - in Transilvania facut raportarile planurilor date in uz.
*si Burovina, ne-ar aduce beneficii i avantaje in- d ) Distrugerea punctelor de reper cari au ser-
vit la ridicarea planului orasului in 1894-1899.
Afara de avantaiiile ce le nrezint din nunctul e) Nesanctionarea celor cari au construit si di-
de vedere social si economic, mai nre7int si a- vizat proprietatile prin contraventie.
cela de' a pune la disnn7itia statului si comunei f ) Lipsa unei colaborari strnse intre serviciile
planuri la zi, planuri fr de care nu se poste technice ale Municipiului.
concene. executa rational si economic vre-o lu- Cu toate ca, planurile orasului n'au fost acluse
crare technic oarecare. la curent, totusi, s'au executat lucrari edili-
Planurile intrebuintate in lurrrile radaqfrale, tare, deschideri de strazi, etc. Lucrarile edilitare
servesc administratjei comun ale nentru reciarta- tare s'au executat, fie pe baza de planuri ridicate
rea si intocmirea planurilnr de sistematizare, de pentru fiecare caz in parte, fie in baza proectelor
navai, canalizAri. etc. Fologirea arestora prp o studiate incomplect, din cauza lipsei la timp a pla-
important atAt din punctul de vedere al cheltue- nurilor exacte. Lucrarile edilitare trebuiau execu-

www.dacoromanica.ro
152 tIRB ANISMUL
tate, deoarece cerintele populatiei, in raport cu borne, iar pozitia lor pe plan sA fie determinatA
progresul se impuneau a fi satisfcute de indatd, prin coordonate rectangulare.
ne mai putnd suferi amnki pAnA la intocmirea Nu vom insista asupra neceesitAtii planului ca-
planurile de situatie. Argumente de justificarea dastral al Municipiului Bucureti i introducerii
sistemelor folosite, adicA executarea lucrkilor f- cartilor funduare (registrul funciar ), ci ne vom .
r posedarea planurilor exace s'ar gsi destule, baza pe cele arAtate in lucrarea mentionat mai
ins pentru un stat cu organizatia noastr nu-si sus, cari justific pAnA la evident necesitatea
au locul. planului cadastral.
Satisfacerea acestor nevoi ale orasului, pe baze
de proecte sumar studiate, este clAunkoare inte- Legi i regulamente.
resului colectivittii, deoarece atunci cnd se pun
probeme edilitare care s Imbrtiseze mai multe Am ardtat mai sus cA, nu vom insista asupra
cartiere sau chiar orasul intreg, vedem greselile documentkii intocmirii planului cadastral si in-
ce s'au comis, iar repararea lor nu este posibil troducerii artilor funduare, deoarece aceasta ne
deck cu cheltueli extraordinar de mari. este cunoscut. C rgimul cadastral are o impor
Pentru evitarea in viitor a acestor neajunsuri, tantA mare asupra imbunttirii strei economice
este necesar sA se facA o noud ridicare a Muni- a statelor organizate sau in curs de organizare,
cipiului Bucuresti, baziatA pe punctele de reper rezultd i din atentiunea pe care a dat-o Statul
plantate pe teren, iar planul ce se va obtine sd fie roman acestei chestiuni prin aceea cA a intocmit
tinut In permanentA la zi. Planul ce se va intocmi si sanctionat legea cadastrului, pe baza cArea sA
sA respecte toate dispozitiunile din legea cadas- se sprijine operatiunile cadastrale.
trului din anul 1933, a regulamentelor respective, Din punctul de vedere al legii i regulamente-
precum i a anumitelor norme intocmite In mod lor cadastrale, operatiunile de intocmirea planu-
special pentru Municipiul Bucuresti. lui cadastral i introducerii cArtilor funduare pot
incepe de indat, rAmne nurnai ca autoritatea
Planuri. comunal sA le punA in aplicare.
Avnd insA In vedere cA, orasul Bucuresti ti
Municipiul Bucuresti in vederea satisfacerii are specificul sAu, cA desvoltarea lui s'a facut,
nevoilor sale edilitare, urbanistice, etc., i-a in- dupA rAzboiul mondial intr.' un mod cu totul ne-
tocmit mai multe categorii de planuri, dintre care prevAzut, este necesar ca pentru lucarile de ca-
enumerAm numai pe cele cari sunt folosite azi si dastrare, afar% de legea i regulamentele cadas-
anume: trale azi in vigoare, sa se redacteze un regula-
1) Planurile intocmite in anul 1894-1899 de ment numai pentru Bucuresti, pe baza cruia sA
cAtre Institutul geografic al armatei, planuri la se intocmeasca Planul cadastral. .
scara 1:500, 1:1000, 1:2000. Aceste planuri au In acest sens, am intocmit un <<Ante-proect de
fost revizuite in anul 1911; ele cuprinzkid numai cAet de sarcini, pentru asemenea lucrki si care
suprafata 'And la vechea razd a orasului. a fost publicat in revista urbanismul Nr. 7-8 a-
2) Planurile intocmite de Compania AeriatiA nul 1936.
Francez in anul 1927, pentru comunele subur- Asupra legislatiei nu este cazul sA insistm,
bane inglobate in Municipiu in anul 1927, in deoarece pe baza celei existente si cAreia sA i se
baza legii din anul 1926. Ele au fost redactate la mai adauge cele specificate mai sus, lucrArile ca-
scara 1:500, 1:1000. dastrale vor putea incepe.
Pentru intreg orasul, s'a intocmit un plan fo-
tografic la scara 1:5000, de aceias Companie. Organizatia.
In lucrarea noastr intitulat: Studiu asupra
necesittii executrii planului cadastral al Muni- Astfel cum este organizat astzi Serviciul ca-
cipiului Bucureqti si Introducerii crtilor fun- dastral, lucrArile de tinere la curent a planului,
duare, am examinat amnuntit precizia planuri- precum i conservarea lucrarilor cadastrale, nu
lor actuale ale Municipiului, starea lor, etc., si vor putea fi nid pe departe asigurate.
am ajuns la concluzia cA o ridicare din nou a in- In primul rAnd repartizarea atributiunilor dife-
tregului oral pAnd la linia forturilor, trebue fA- ritelor birouri, numkul insuficient al personalului
cutA de Indat. Deasemeni am artat cA o ridi- technic si al aparatelor, fatA de suprafata orasu-
care trebue facut dup5 normele legei cadastrale, lui, nu corespunde nevoilor i bunului mers al u-
iar planurile s fie raportate pe hrtie lipit prin nui serviciu de cadastru propriu zis.
procedee speciale pe plAci de aluminium sau zinc Astzi, cu personalul technic pe care-I are Ser-
i ch. limitele propriettilor s fie marcate prin viciul cadastrului, inclusiv sectiunile dela cele pa-

www.dacoromanica.ro
 STUDIU CADASTRAL 153

tru sectoare, numai cu mare greutate i cu intdr- rilor, reese in mod cert c numdrul total de 84
zieri se rezolvd lucrrile de: functionari numai pentru Cadastru, este cu totul
a ) Fixarea alinierilor. insuficient. In viitor, sa nu se facd angajri deck
b) Msurtori de expropriere. de personal technic.
c ) Intocmiri de caziere. Acest personal technic este insuficient ca nu-
d ) Cercetdri pentru functiondri de diverse lo- mdr (52) pentru aducerea la indeplinire si la
caluri comerciale i intreprinderi industriale. timp a atributiunilor pe cari le are, f5.rd ca admi-
e) Ddrmri. nistratia 9i populatia sd nu suf ere.
f ) Complectarea planului i verificarea dosare- Pentru a stabili numrul total al functionarilor
lor de constructie. necesar lucrrilor cadastrale este necesar s ti-
g) Intocmiri de copii dupd planul orasului pen- nem seamd de intinderea orasului i cerintele
tru particulari.
h ) Coordonarea lucrrilor edilitare. Lund ca exemplu orasul Zrich care are or-
In enumerdrile de mai sus, se cuprind numai ganizat rational Serviciul cadastrului, vedem cd
lucrrile ce se execut de cdtre Serviciul cadas- la suprafata de 9190 ha. repartizat dup cum ur-
trului, facand abstractie de studiile de sistemati- meazd:
zare cari sunt de resortul Serviciului sistemati-
zrii. Suprafao clditd 8641 ha.
Lucrrile de mai sus, ata pentru cele patru Ape (ruri, lacuri) 549 ha.
sectoare, cdt i pentru comunele suburbane, abs- la care addugnd suprafao de camp
tractie fcnd de director si sub-director, se exe- pdure, etc. 2168 ha.
cutd de:
-- 4 Ingineri sefi de serviciu avem suprafata totald de 11358 ha.

-- 7 Ingineri
16 Conducdtori de lucrri publice
si la o populatie de 300.000 locuitori are 41 func-
tionari technici ingineri, geometri, 9i desenatori
9 Conducdtori asimilati (cu Scoala i aceasta pentru Serviciul de Cadastru.
de artd i meserii, cu coala de Avnd in vedere suprafata Municipiului, consi-
topometrie. derat pand la linia forturilor, care este de 39.681
10 Operatori (cu pregtire technicd ha., rezultd cd ar fi necesar 140 functionari tech-
medie, altii conducdtori de lu- nici pentru Serviciul cadastrului.
- crri pubice, subingineri).
16 Desenatori Tinnd Insa seama de cerintele populatiei Mu-
nicipiului Bucuresti si de faptul cd din suprafao
Total : 52 Functionari technici de 39.682 ha., suprafata de 19.724 ha. (vezi me-
32 Functionari administrativi, a- moriul planului de sistematizare al Municipiului
vnd diferite pregdtiri profesio- Bucuresti, pag. 85 bis.) este zond rural unde nu-
nale, iar gradele lor variazd dela mai in mod cu totul exceptional se cldeste, unde
impiegat pand la cd de director nu sunt
se permite parceldri, schimbrile de hotare
rare, lucrdri ce trebuesc trecute in planurile
Total gen.: 84 cadastrale, pentru calculul numdrului functiona-
- 20 Lntari (oameni de serviciu ). rilor vom scade aceastd din urmd suprafatd, ra-
mandndu-ne suprafata de 19.958 ha. In acest caz
Din examinarea atributiunilor pe care le are de numrul functionarilor technici necesari Servi-
Indeplinit Servisiul cadastral i inndu-se seamd ciului cadastrului va fi de cca 75. Acest numr
c dacd se introduce regimul cadastral, dela data comparat cu numrul functionarilor technici re-
introducerii lui, reiese cd numdrul personalului zultd cd, mai este absolutd nevoie sd se angajeze
technic trebue s predomine. Chiar in situatia ac- incd 22 technicieni, ingineri, conducdtori de lu-
tuald, numrul de 32 functionari administrativi crri publice i topometri.
fatd de 52 functionari technici este mult prea ri-
dicat. Repartizarea i atributiunile personalului.
Tinndu-se seama de natura technic a lucr-
rilor ce execut Directia cadastrului, rezultd cd Rand la intocmirea noului plan cadastral si re-
procentul functionarilor technici sd fie de mini- dactarea registrelor funciare, mutatiuni, etc., re-
mum 90%, iar a celor administrativi de maxi- partizarea personalului la sectoare i atributiuni-
mum 10%. lor lui ramAn cele actuale.
Din cele constatate zilnic si din numrul lucr- Personalul technic in numr de 75, dintre care

www.dacoromanica.ro
154 URB ANISMUL
59 permanent ; iar 16 temporar dupd nevoile
serviciului, necesar inerii la curent a planurilor
cadastrale, conservrii actelor cadastrale precum
pi aducerea la indeplinire a atributiunilor pe cari
le are astazi va fi repartizat dupd cum urmeaz:
-- 5 Sefi de Sectiuni.
1 Sef al Serviciului.
C. S, eful Sectiei planului are atributiunile de:
a supraveghea si conduce lucrrile de ridicarea
pi complectarea planului, calculul coordonatelor,
deasemenea planului, strngerea i clasarea date-
lor culese de pe teren, punerea la dispozitia pu-
blicului planurile ce intereseaz, clasarea calcule-
lor, inregistrarea lor in registru precum si a altor

--- 105 Ingineri

7 ISefi de birouri. elemente in legturd cu ridicrile din nou. Ca or-
si conductori calculatori. gan de executie are la dispozitie personalul birou-
Desenatori. lui ridicrilor, biroului de calculat i biroului de
-- 31 Ingineri i conductori pentru ridicri desenatori.
pe teren (parte din acest personal va fi la D. Seful biroului de ridicAri are insrcinarea
sectoare). (vezi schema 21 ). de a executa pichetarea proprietatilor, a liniilor
poligonale, a triangulatiei, executarea pe teren a
Schema/ cla Offad-te/z,ciev. msurtorilor de orice natur ar fi ele, selectio-
narea si gruparea datelor de pe teren. Pentru in-
jer-ot.clazez, Cadaste-eatz' deplinirea acestora va avea ca personal de exe;
cutie 5 ingineri, 8 conducatori, 7 operatori si 20
lntari.
1 JefUL iiERV/Cgli
e ine6/;vt",9
fifteele.A.44. eee4eiee E. Seful biroului de calculat are insrcinarea
de a executa calculul coordonatelor, limitelor de
proprietti, a elementelor canevasului, suprafe-
tele parcelelor, suorafetele terenurilor de expro-
, ,
priat si calculul nivelmentrului, trecerea datelor
4 se-cram,/ in registrele respective. Pentru Indeolinirea aces-
DE 3CrO29t
oele secAe tora are ca personal de executie 2 ingineri 3 :
cleJe,..r/oe
,,,p/e9..7.11 concluatori si 2 impiegati.
F. eful biroului de desemnat are ca atribu-
tiuni supravegherea desemnrii planului dupd e-
1 lementele luate pe teren i cele calculate de bi-
fed 6
roul de calculat. De a intocmi schite de plan pen-
e zee oeiee.j j tru Serviciul de notariat, pentru particulari, pre-
cum si pentru diverse servicii publice i particu-
Schema Nr. 21. lare.
La organizarea Serviciului cadastrului am tinut
A. Seful Serviciului va avea insrcinarea de a seama si de:
conduce si supraveghea executarea lucrrilor de a) Imprtirea administrativd a Muncipiului in
ridicare in plan din nou, a lucrrilor de complec- cele patru sectoare cu comunele suburbane res-
tare, de calcul suprafetelor parcelelor, a suprafe- pective.
telor supuse exproprierii, de calculul coordonate- b) Raza de actiune a judeckoriflor de ocol.
lor punctelor limite de proprietti, vrfuri de po- Aceste elemente sunt foarte importante pentru a
ligoane, etc. de fixarea alinierelor, inregistrarea se tine seam de ele, deoarece dat fiind suprafata
datelor privitoare, la parcele i registrele respec- intinsd a municipiului Bucuresti a numrului lo-
tive, conservarea planurilor, punerea la punct a cuitorilor, serviciul notariat pentru particulari pi
planurilor pentru Serviciul de notariat ( judecd- pentru parcele nu este posibil s se posede un sin-
torie), de indeplinirea formalitatilor pentru mu- gur grup de registre i in acelas timp sunt de
tatiuni, pichetarea limitelor de proprietti, a vAr- Indeplinit anumite formaliati juridice, de exem-
furilor poligoanelor i triangulatiilor. plu: actele de ipoteck de vnzare, etc. cazi tre-
buesc operate pentru o sectiune in registrele ju-
B. Sefii de Sectiuni de Sectoare au ca atribu- decatoriei respective.
tiuni supravegherea fixrii alinierelor i intocmi- Avnd in vedere c actele cadastrale sunt acte
rea ref eratelor pe cererile de constructie, repara- cu caracter juridic, organele de executarea md-
tii radicale, strngerea datelor pentru caziere, surtorilor vor figrupate in sectiuni dupd razele
etc. de actiune ale judecAtoriilor, respective.

www.dacoromanica.ro
 STUDIU CADASTRAL 155

Pregtirea personalului. tele juridice revin celor 8 judeckorii de ocol unde

se vr conserva actele cadastrale.
In ceiace priveste pregAtirea personalulifi tech- Pe lngt aceste judeckorii trebue sd se infiin-
nic, nu avem rnuhe de spus de oarece majoritatea teze un serviciu de ckti funduare, care s se o-
din cel existent care are cel putin coala de Con, cupe de actele prevAzute de lege. Dat fiind faptul
ductori, are cunostintele technice necesare exe- Ca' pn in prezent, in vechiul Regat n'au existat
cutrii msurkorilor. Ceeace ii mai necesit aces- asemenea servicii i ea' oricare sistem s'ar aplica
tui personal, este o practicA indelungat in met6- centralizat sau descentralizat suntem in pe-
dele analitice de ridicarea planurilor. Aceasta rioada de experientt, credem ea pentru inceput
pentru consideratia c la noi in tart metodele a- s se creeze o Directiune de ,Carte Funduar pc
nalitice a fost intrebuintate pe scard mai intinsd, lng Ministerul de Justitie. Aceast Directiune
de foarte putin timp si mai ales la Directiunea va avea 8 sectiuni, adica egal cu numrul judec-
Cadastrului Ministerului de Domenii, de ctre toriilor pentru Municipiul Bucuresti.
topometrii pregatiti de aceasta directie. In cazul unei Directiuni centrdle de Carte Fun-
Mentionrn c toti inginerii cari au fcut sub- duart, numkul personalului necesaf intcmirii si
sectia de Cadastitt au cunostinte suficiente pen- conservrii actelor cadastrale (registre funciare,
tru executarea Msurtorilor de detaliu. Iii ceiace mutatiuni, etc.), va fi de minimum 3 de fiecare
priveste precitirea personalulUi pentru lucrrile sectiune, adic in total 24 functionari.
geodezice, Primaria nit are in Serviciul su deck Parte din acesti functionari trebue s lie dintre
un riumr insuficient de ingineri pentru executa- functionarii ce au facut serviciul la cktile fun-
rea geocleziei. Acest lucru este explicabil; mntru- duare in Transilvania si Bucovina; restul perso-
ct aceSte lucrri de preazie se execut .rar, o- nalului trebue s fie avocati. -

data la 30210 ani. Nu ne vom ocupa de pregatirea personalului

Pentru aceste lucrri suntem- nevOiti ca pe sau atributiunile lui, intrUcdt acestea sunt prevd-
lngd personalul Municipiului, s ne adresam la zute in legea i regulamentele privitoare la ca-
specialisti cari se gsesc In tart si anume in Ser- dastru.
viciului Institutului Geografic al Armatei, la Mi-
nisterul de Domenii, 'ServiCiul Geodezic, precum
si la inginerii prticulari.
Registre.
Pentru pstrarea datelor referitoare la citirea
unghiurilor, calculul coordonatelor, calculul su-
prafetelor parcelelor, cotelor de nivel, la numele
posesorilor de terenuri, precum si a elementelor
In legtur cu lucrkile de cadastru, se vor Yn-
tocmi diferite formulare, dup normele Ministe-
rului de Agricultur si Domenii,
este s fie formulare elvetiene.
- mai riimerit
Ca modele de asemenea formulare, se pot fo-
losi acelea din textul acestui studiu.
Serviciul de Notariat.
Am artat la expunerea fcut pentru Servi-
ciul de notariat ale orasului Zrich c, pentru n-
deplinirea actelor cu caracter juridic exist un
serviciu special.
La noi in tar in baza legii pentru organizarea
cadastrului funciar si pentru introducerea cktilor
funduare in vechiul Regat si Basarabia, aceste
operatiuni revin de drept judecatoriei.
Astfel ffind preveclerile legii, pentru Munici-
piul Bucuresti inclusiv comunele suburbane, ac-
Cheltuelile pentru intocmirea, conservarea si
tinerea la curent ale actelor juridice, vor fi acope
rite din incaskile ce se fac dela particulari a-
tunci cnd se redacteaz diferite acte; precum pi
din fondul prevzut de art. 70 din legea cadas-
trului din 1933.
Executarea lucrrilor cadastrale.
Am vzut c pentru introducerea regimului ca-
dastral este necesar s se execute unele lucrki de
ordin juridic si altele de ordin technic.
Avnd in vedere c lucrkile juridice pentru u-
nele proprietki pot s fie de durat, este necesar
ca actele de proprietate sd fie cerute chiar inainte
de inceperea lucrkilor de msuratori. Pentru 4-
ceasta este necesar ca pe lng5 cele 8 judeCatorii,
s se infiinteze un serviciu de cercetarea actelor
de proprietate.
La imobilele unde dreptul de proprietate este
bine stabilit, se va face hornarea limitelor de pro.:
prietate prin borne de anurnite dimensiuni stabi-
lite de Serviciul cadastrului Municipiului. Borna-
rea se va face de inginerul delegat de Municipiu
in prezenta delegatului judecAtoriei respective a
proprietarului si a proprietarilor vecini. Dup e-
xecutarea bornrii se va incheia un proces verbal
stahilit dupd anumite norme.
Procesele verbale vor trece in .pastrarea jude-
ctoriei si a Serviciului de cadastru.

www.dacoromanica.ro
156 URBANISMUL
La proprietatile imobiliare unde exist litigii, se se va incasa suma de lei 19.000.000 (noudspre-
vor borna pktile scoase din litigiu precum i cele zece milioane).
n litigiu, fAcAndu-se mentiunile respective. Repartizand suma de 19.000.000 lei pe proprie-
DupA ce Serviciul cadastrului va intocmi pla- tate i Orland seama de Intinderea unei proprie-
nurile de situatie prin Serviciul cartilor funduare tati, ar reveni in mediu cA pentru un proprietar
(notariat), se vor face publicatiile de rigoare, a- care posedd un teren de 300 m. p. sA plateascd o
ducAndu-se la cunovtinta celor interesati existen- taxA anuala. de 200 lei, o sumA pe care o plAteste
ta planurilor, cu care ocazie se vor mai primi con- cu uvurintA oricine, dat fiind avantajele imense
testatiile ref eritoare la imobile. care le prezintA lucrkile cadastrale.
DupA judecarea contestatiilor, vi din stabilirea Astfel prezentAndu-se situatia, Prinaria nu ar
precisA a tuturor limitelor de proprietate, Servi- investi decAt sumele pentru lucrArile din primul
ciul cadastrului va calcula suprafetele exacte a an, !Ana la incasarea impozitului mentionat mai
tuturor proprietAtilor. sus.
Serviciul cArtilor funduare, odatA cu cerceta- AceastA situatie este favorabila att Munici-
rea actelor de proprietate, va Intocmi registre de piului Cat i particularilor, pentrucA Municipiul
propritari vi de imobile in ordine alfabeticA vi de obtine un plan cadastral cu cheltueli neinsem-
numarAtoarea de pe stradA unde se va trece pi nate, plan de existenta cAruia depind toate lu-
numele proprietarilor. crArile technice, iar particularii cu sum: foarte
Odat cu cercetarea actelor de proprietate, se mici pot obtine planurile la zi ale proprietAtilor
lor, prin care li-se garanteaz5 integritate drep-
vor cerceta sarcinile, ipotecile, restrictiile cu ca-
racter urbanistic, servitutiile, drepturile ce pri- tului de proprietate i pentru care ar trebui sA
vesc fiecare imobil in parte. plAteascA suma de 20-50 ori mai putin decat in
Se vor intocmi registrele necesare ihregistrd- situatia de azi, cAnd proprietatea nu se garantea-
rilor privitoare la imobile, adica registrul funciar zA decAt dupd procese de durat5 lung5.
(cartea funcluard)..
Executarea tuturor lucrkilor cadastrale ju-
ridice i technice necesitA respectarea cu stric- Fonduri pentru consevarea lucrrilor
teta a regulamentelor ce trebuesc intocmite pen- cadastrale.
tru asemenea lucrAH. In aceastA orivint, trebue
sA ne inseirm din ceeace au Wile din apus, in Esentialul in lucrkile cadastrale, nu const
special Elvetia. numai in a intocmi planuri precise, bazate pe
punctele de reper fixe pe teren, sau in a redacta
actele juridice, ci in conservarea i inerea la zi a
Costul Lucreilor de Cadastrare. acestor lucrAri.
Daed nu este asiguratA aceasta tinerea la cu-
Pentru executarea planului cadastral propriu- rent a planurilor, In scurt timp majoritat.:a actelor
zis, a registrelor vi a anexelor respective, am ara- devin tarA valoare, acolo unde s'au schimbat pro-
tat In Studiul asupra necesitatii executArii pla- prietarii sau limita terenurilor, etc.
nului cadastral al Municipiului Bucurevti i intro- Un caz elocvent de lipsa de conseLvar sau ti-
ducerii cktilor funduare, cd este necesard suma nere la curent, il prezintA planurile Municipiului
de cca. 80.000.000 lei (optzeci milioane). Bucurevti Intocmite de Institutul Geografic al
Aceast sum5 este inteadevAr destul de insem- Armatei in anul 1894-899.
nata vi Prim Aria in situatia de azi numai cu greu- Atunci s'a ridicat in plan suprafao de 5500
tate ar putea-o trece in budgetul sAu. Trebue InsA ha. vi s'a platit de PrimArie suma de 613.833 lei
sA tinem seamA cA lucrrile cadastrale folosind aur, ceiace revine la cca. 27.500.000 lei.
statului, comunei i particularilor, cheltuelile tre- Aceste planuri nu mai prezint vatcvtrea lor
bue deasemeni sd fie suportate de aceste trei ca- realA pentru lucrkile la care trebuesc folosite,
tegorii de proprietari. deoarece ele nu sunt tinute la curent, ori punerea
Legea Cadastrului, la art. 70, prevede ca pen- lor la curent ar folosi Municipiului numai un timp
tru lucrkile cadastrale sA se aplice pentru tere- foarte scurt, 4-5 ani, iar precizia lor va fi foarte
nurile clAdite un impozit anual de 0,5% pe timpul redus.
cat dureaza aceste operatiuni. Cauzele pentru care nu au fost tinutz la curent
DupA datele culese pentru Bucurevti, inclusiv aceste planuri sunt foarte multe, devi existenta u-
comunele suburbane, suma totald a valorilor lo- nei singure cauze a impiedicat tinerea lor la cu-
cative a imobilelor este de cca. 3.800.000.000 lei. rent.
AplicAnd impozitul de 0,5%, rezultA cA anual Devi acest lucru 1-am examinat amnuntit hi lu-

www.dacoromanica.ro
 STUDIU CADASTRAL 157

crarea noastr mentionat cu alt prilej, totusi vom scrierea autorizatiei in registrele Municipiului,
arata parte din aceste cauze: pentru controlul exercitat in timpul executrii lu-
a) Lipsa la timp a personalului i istrumente- crrilor, precum i amplasarea cldirei dup ter-
lor necesare, pentr u executarea msurtorilor pe minare pe plan cadastral, Primria respectiv es-
teren i intocmirea planurilor. te autorizat a percepe urmtoarele taxe:
b ) Distrugerea reperelor pe baza cdrora s'a ( -
cut ridicarea in 1894-1899. a) de fiecare m. p. la cladiri cu parter . . lei 4
c) Planurile s'au deformat cu timpul din cauza b) pentru cldiri cu parter i etaj, de fie-
materialului ales, iar sistemul de ridicare i rapor- care m. 13. lei 8
tare fiind cel grafic, materialul a avut mare in- c) pentru cldiri cu parter si 2 etaje de fie-
fluenta asupra exactiatii planurilor. care m. p. lei 15
d ) Normele de intocmirea planurilor hind cele d) pe lnga taxele de mai sus, pentru c15-
grafice, iar nu analitice, la reambularea din 1911 dirile cu mai mult de dou etaje, se
s'au intocmit noi originale, cari din cauza siste- ca percepe de fiecare etaj in plus
mului grafic intrebuintat, precizia lor nu satisface pe m. p lei 5
cerintele technice ale serviciilor in domeniu1 pla- e) pentru pivnite i subsol, se va percepe
nurilor. separat de m p. lei 4
e) Din 1911 si pn azi, plansele date in lucru f )mansardele vor fi socotite ca etaj.
s'au deteriorat foarte mult din cauza materialului
lor. Din datele culese dela cele 4 sectoare, reese c
Dupg revizuirea planurilor din 1911, ele au mai Incasrile pentru tinerea la curent a planului ca-
fost complectate in unele puncte ale orasului, dastral sunt in valoare de: 15.600.000 lei.
dupd trebuintele serviciilor, ins n'a existat un Avand in vedere c din aceste incasri, dup
serviciu bine organizat, cu personal si instrumen- insusi textul articolului 188 din regulamentul fi-
te suficiente pentru tinerea la curent a planurilor. nanciar al Municipiului Bucuresti, trebuesc aco-
In anul 1919, s'a infiintat un birou al complec- perite i cheltuelile ocazionale cu:
trii planului, Ins acesta a suferit i sufer i azi a ) Serviciile prestate pentru verificarea planu-
de aceleasi lipsuri. rilor de constructie.
Aceasta se datoreste lipsei incaskilor dela pro- b ) Redactarea i transcrierea autorizatiei in re-
prietari a sumelor pentru masurtoarea i trece- gistrele Municipiului.
rea pe plansele Primariei a cldirilor, imprejmui- c ) Controlul executat in timpul constructiei, pi
rilor, Imbunattirilor ce se aduc proprietatilor d) Amplasarea cldirei pe planul cadastral, este
mobiliare, i cari produc neconcordant intre si- necesar ca s precizAm ce anume suma ne vine
tuatia de pe teren cu cea dat de planuri, daca pentru fiecare categorie de lucrare.
planurile nu sunt tinute la curent. Calculul cheltuelilor, fatndu-se in baza tim-
Astazi Municipiul In baza legilor i regulamen- pului i materialul intrebuintat pentru fiecare ca-
telor In vigoare, ipi are in totul asigurate fondu- tegorie de lucrare, din clatele noastre cu privire la
rile necesare tinerei la curent a planului cadas- timpul i materialul intrebuintat, reese ca din in-
tral. casrile ce se fac dela particulari cu ocazia elibe-
Trebue de observat c, aceste fonduri sunt in- rarii autorifalei de constructie, cota parte din a-
casate de sectoare inainte chiar de executarea ceste sume trebuesc repartizate dupd cum ur-
cldirilor, imprejmuirilor, etc., pentru care pro- meaz:
prietarul plteste taxele pentru amplasarea lor In
planul cadastral. Pentru operatiunile dela: a) cAte 20% din In-
In privinta conservrii planului cadastral, art. casarea totaa;
93 din egea administrativ din 27 Martie 1936, Pentru operatiunile dela : b ) c-ate 10% din In-
d dreptul Municipiului s aplice anumite taxe, casarea total;
printre care intr i cele de conservarea planului Pentru operatiunile dela: c ) cte 25% din in-
cadastral, iar art. .188 din regulamentul financiar casarea total;
al Municipiului Bucuresti, din 2 August 1936 Pentru operatiunile dela: d) cte 45% din in-
prevede: casarea totall
Pentru serviciile prestate cu ocazia verificrii Aplicand acest procent incasrei totale fcute
planurilor de constructii, care trebue s cores- in cursul anilor 1925 si 1936, rezult c5 pentru
pund conditiunilor impuse de regulamentul de tinerea la curent a planului cadastral se putea
constructii i alinieri, pentru redactarea i tran- folosi suma de lei 6,250.000.

www.dacoromanica.ro
158 UR B A NISMUL
doYezz m7275)72 to 'WIWI.
.
Of 01/700/2:07716Y/ O 0075790927,.9,04Oia
, papaws/ S0,011 spa.
TABLOU , . ,

6.717//ftia mean at rhyive0 20 29 0 P74/,(02,0.000.5,0.0e

.
/NC/054,2X ..: ;6;OCUTE DA! .
e
',
, ,
6-ECTOXNA.4.6,66.9. . 356,704476 4. hi A/dadre 3.54702373 /V Verde %
...4
J
,4
-.
"..4

,
J e''
e
5
403
,
t f
4,7 b S
/ / e
,e-
:3'

s S S
/
7.765,y'v a' :

,e,
i'l ''' x,' e
AskT

? 4/ k
yt
e
i,
y
yi
z
et 1I
,
'2.
,t
$
,i
%
,,...
..

,a
;Z,

.....
ti 0.y.
. ' 1'1

' '4 e
so
1.9 awes il 4576 8 ioso /3/ 3/6324 .322 ,26.997 2.,S 80.fe. 2,23 0/07/0 7/ 50073 24 5249 07 254072 de /25722 /7 /900 9,s0 ..,,,,4, .

it /3
.
,;:, ,,307 2756.929' 32 29097 57 9375 349 E804287 so 29s., 48 ,f7,0 337 602930 97 56993 27 7399 MO 482292 /2/ 17739 27 are . /06560 .
... w" ""

/X X. .

xr. xis
17/ tow 2/ 38/7' 22 3769 379 44223 29 37/60 15 5372 210''I r5;3406 72 78042 2.9 86/6 /76 211142 '68 /2896 g 7579 393- mad,

1 o .

SS 349288 ii 6375 8 /050 /31 - 316324 59 '267998 29 8050 /94 24354 54. 9/939 /0 4772 6/ /03/22 N 2882 9 650 27,8 729040 -
116 /Y .. . ' _ .'

V VI
2338929 32 19087 57 9375 349 803297 99 32963 48
,
57/0 2J/ 379234 SRI /7459 /9 /37/8 /86 75052/ 76 /646 /9
.

/77/
.

625 207806'
. ..

1/4)
v8 vi, 2.96

.
sm l084084 * 2/ 69/7 22 3759 2.79 4;3293 29- 31/60 /5 5572 83 295796 30 36662 :6 /9922 -V i56.079 2/ /58/6 6 - 370, 499 /09890
XI XI/

red/
/935-3.9.36V056 7560602 128 54960 /74. 28389 /398 3067661 .374 182209 /76 28664 1278 1072238382 32,995 NJ beau 534 49530 ..,, 2,4,, , ,,,,,, 7522 7,8,98
...
'

..--..1-
Din exarninarea acestui tablou rezultd :
1)-Pentru autorizatiunile eliberate in 'aria 1935 si 1936 de cdtre cele patru sectoare s'a Incasat suma total de
16.625 990 lei.
2) Din aceast sum revine msurtorilor cadastrale (4,5%) 6.250.000 lei.
3) Pentru completarea planului s'a cheltuit in intervalul 1935- 1936 lei 'r18.198
4) Autorizatiunile eliberate sunt in numr de 6.279 bucti.
5) AutorizOuni verificate 2.522 bucti.

Din acela tablou, vedem cd pentru tinerea la Aceast dispozitie este data in baza art. 151
curent a planului, s'a cheltuit suma de lei din legea administrativd i art. 56 al regulamen-
718.000, verificandu-se i ampasandu-se pe plan- tului artilor funduare, care la alin. a. i b. pre-
sele de complectarea planului clddirile date de vede:
2459 autorizatii.
-De aci' vedem c numai in cursul a doi ani nu Adnotatiunile si abnotatiunile pot sa fie ad-
s'a verificat i amplasat intreg numdrul de autori- mise numai .sub urmdtoarele conditiuni:
zatii de constructie, i cd am rdmas in urind cu a ) Se va prezenta dovada autoriiatiei politice
circa 3820 autorizatii. dei fonduri pentru a.,eme- necesare data% sau eventuale considerente de in-
nea lucrri au existat. teres obtesc.
Aceasta se datorete lipsei personalului si in- b) parcelele, cari vor fi abnotate, trebuesc a-
strumentelor necesare. rdtate exact i hotdrat.
Trehue s mentiondm ad CA dei. Municipiul in- Din aceasta rezultd i obligativitatea pentru
caseazd efectiv sumele pentru amplasorea clacli- comund de a avea planuri de situatie tinute la cu-
rilor pe planul cadastral, totui !And acum plan- rent, pe care sd se treacd prevederile planului de
ele nu sunt la curent. Din cauza strii planelor sistematizare pentru a avea posibilitate s satis-
de complectarea planului, cheltuelile ce se fac cu facd pe langd nevoile institutii propriuzise i pe
tinerea la curent a' lor nu sunt acoperite prin fo- cele ale interesatilor.
losul ce rezultd din posedarea acestora, deoarece Acest neajuns se poate evita prin executarea
ele nu sunt precise, Lir atunci cand se cere execu- unui nou plan precis, dupd ultimile precedee tech-
tarea unui proect, pentru sigurantd trebuesc Ed- nice pe care in viitor sd se facd amplasdrile noilor
cute noi ridicdri. clddiri.
Este de asemenea necesar sa ardtdm cd in baza
ordinului Ministrului de Justitie Nr. 104.431 din Concluziuni.
20 Noembrie 1936 cdtre judecatorii, urmeaza ca
actele de vanzdri sd nu fie transcrise, dacd nu se Din cele ce preced rezultd:
prezint un certificat sau plan, din care sd se con- a ) Aplicarea regimului cadastral are efecte bi-
state situatia imobilului in raport cu prevederile nefdctoare asupra problemelor de ordin natio-
planului de sistematizare. nal, juridic, cat -si cele de ordin economic.

www.dacoromanica.ro
 TUDITi CADASTRAL 159
=MEG

b) Planurile orasului din cauza stdrii i preci- BIBLIOGRAFIE

zii lor, nu mai pot fi folosite pentru lucrrile tech-
nice ale Municipiului. Baltensperger J.: La Mensuration Cadastral de
la Suisse.
c) Se impune executarea ridicdrii in plan a in- - Brtitianu I. C. General: Cadastrul Romniei.
tregului Municipiu, dup ultimile metode moder- - Delapalud: De l'Aplication du Cadastre A. la D-
ne, ridicdri ce trebuesc s se bazeze pe puncte de termination de la Proprit Imobilire.
reper fixate pe teren, cari sa rtimnd i sd se pas- Dreux Th.: Le Cadastre et l'Impt Foncier.
treze in permanentd in bund stare, pentru a servi Ftavio Forni: Problemi Ticinesi.
la viitoarele complectdri. - Fulvio Forni: La Sistemazione Fondaria nel Can-
tone Ticino.
d) Odat cu intocmirea planului, se impune pi - Dr. H. Leemann: Grundbuch und Vermesoungs-
executatea lucrrilor de carte funduara .(registru recht.
funciar ) pentru a evita pe viitor noi cheltueli, cu- Hegg Louis: Etude sur le Cadastre.
noscnd ea, dat fand importanta cadastrului, el - Gebhren 'and Taxen (Stadt Zrich 1936).
va fi introdus ct de curnd peste tot si la noi in -
Manetti Carlo: Estimo Cata.stali.
- Papp I. 0 Balffiw: Cartea Funduard., colectie de
ord.
legi, regulantente, ordonar4e si formulare
e) Este necesard organizarea Serviciului de ca- referitoare la dstile funduare din Ardeal.
dastru, in sensul cd el s corespundd adevratu- Prvot Eugne: Topographie. (Livre II).
lui scop, adica de a tine evidenO la zi a tuturor Rebstein J.: Matheilungen ber die Neuvermes-
sung der Stadt Zrich.
proprietdtilor si de a strAnge datele pentru car-
tile funduare, etc. - Robernisr M. Flix: Esquisse d'un Cadastre pro-
bant automateur et perptuel.
f ) Pentru viitr, Primdria i are asiguratd a- * * Rgleanent Gnral sus la Cadastre de la Re:
coperirea cheltuelilor necesare cu tinerea la cu- publique et du Canton de Genve (1849).
rent a viitorului plan cadastral, prin incasrile ce * * Grdonnce gnrale sur 1e Cadastre. et l'Impt
Foncier (1855).
se fac dela particulari, odat cu eliberarea auto-
* * Rglement pour les taxes et les mutations de
rizatiei de constructie. btiments (Conseil d'Etat du canton de
Fribourg).
Inchei prezentul studiu, cu increderea c si de
Regelung fr die Aufnahme der Stadt Zrich
data aceasta forul de conclucere al administratiei 1861.
comunale, va gsi solutiunile cele mai nimerite, Code Civil Suisse (din 10 Dcembrie 1907).
pentru aducerea la indepilinire a unui vechiu de- CircUlaires du Dpartement Fdral de Justice
ziderat al Directiei Cadastrului si al intregei po- et Police aux Gouvesnements Cantonsux,
pulatii a capitalei; adicd de a realiza planul ca- relatives h la mensuration cadastrale et au
dastral si registrul funciar (actelor juridice ca- rgistre foncier. Berne 1912 5, 1935. "

dastrale), cum de altfel s'au rezolvat multiplele Mernoriul planului de sistematizare al Municipiului
probleme de interes general, in deobste cunos- Bucuresti 1935.
cute. Mayers-Lexikon
Enciclopedia

www.dacoromanica.ro
160 TJRBANISML
ETUDE DU CADASTRE SUISSE ET PRO-
POSITIONS POUR LE MUNICIPE DE
TASTRIERUNG DER GEMEINDE BUKA-
BUCAREST
par Ion I. Cristea, ingnieur
Chef de Service du Cadastre
du Municipe de Bucarest
Plans cots
ZUSAMMENFASSUNG
STUDIUM DES SCHWEIZER KATAS-
TERS UND V ORSCHLAEGE ZUR KA-
REST (Fortsetzung )
von Diplom Ingenieur I. Cristea
Katasteramtsvorsteher der Stadt
Bukarest
Handrissbltter

Les plans cadastraux devant etre clairs afin de Da die Katasterplne klr sein ' mssen, um
pouvoir etre utilises aussi pour d'autres travaux, auch far andere Arbeiten gebraucht werden zu
et, comme pour determiner les surfaces des par- knnen, und da es notwendig ist um die Fiache
celks ou les longueurs des faades il est ncs- der Parzellen und die Lnge der Fassaden zu
saire que ces elements existent non seulement bestimmen, dass die aufgeschriebenen Elemente
sur des graphiques les services techniques posse- nicht nur graphisch vorhanden sein sollen, be-
dent aussi des plans cotes ( Handrissblatt ). sitzen die technischen Dienste auch Handrissblt-
Ceux-ci sont ordinairement une chelle de ter. Diese sind gewhnlich im Masstabe von
11200 ou 1/250. 1/200 oder 1/250.
Croquis ( Feldblatt) Feldbltter
Les etiments recueillis sur le terrain sont pas- Die am Felde aufgelesenen Egmente werden
ss sur une feuille spciale sur laquelle s'crit auf ein gewisses Blatt eingetragen, wo alles am
tout ce qui se mesure sur le terrain. Le dessin Feld Vermessene aufgeschrieben wird. Die ver-
des objets mesurs se fait approximativement. La messenen Objekte werden mit annhernden Be-
fawn d'crire et de dessiner sur ces feuilles, ainsi rechnung gezeichnet. Die Art auf diese Bltter
que leur conservation - car Ode reprsente la zu schreiben und zu zeichnen, wie auch ihre Auf-
minute des mesurages sur terrain - prsente une bewahrung - da sie das Original der auf dem
grande importance pour l'execution des plans ca- Felde gemachten Vermessungen darstellen - hat
dastraux. eine sehr grosse Bedeutung fr die HerstelJung
der Katasterplne.
Repires Vermarkungen
Dans le contenu de l'expos il a t dmontr 1m Inhalt der Darlegung hat man gezeigt, dass
que toutes les proprits leves en plan doiventalle im Plan aufgenommenen Grundbesitze auch
etre bien dlimites sur lie terrain au moyen de auf dem Feld abgegrenzt werden knnen, durch
certains reperes. gewisse Vermarkungen.
Les points levs sur plan, sur lesquels tout le Ebenso die im Plan aufgenommenen Punkte,
canevas des levers est base, sont marques exacte-auf welchen das ganze Kanevas der Aufnahmen
ment sur le terrain par des reperes. sich sttzt, sind genau auf dem Felde durch Ver-
Pour toutes les categories de points godsi- markungen bezeichnet.
ques d'ordre I, II, III et IV ainsi que pour les Fr ane Arten geodesischen Punkten der I, II,
sommets pchygonaux des limites des proprits, III und IV Ordnung wie auch fr die polygona-
les services techniques suisses possdent des len Spitzen, die Begrenzungen der Grundbesitze,
plans spciaux pour de tels signaux. haben die technischen schweizerischen Dienste,
spezielle Plne.
Le modle des repres, avec quelques lgres Das Modell der Vermarkungen, mit kleinen
modifications a t propose par l'auteur pour le Umnderungen wurde vom Verfasser fr die
lever du plan du Municipe de Bucarest. Planaufnahme der Gemeinde Bukarest vorgesch-
lagen.

www.dacoromanica.ro
 gfrrtibt./ ADASTRAL 161

Rgistres Register
L'auteur insiste, avec donnes l'appui, nom- Die Mutationsaktenstcke welche eine seht
breuses et trs dtaifles, sur les actes de muta- grosse Bedeutung in der Katastrierung haben,
tion qui jouent un rle trs important dans le re- werden ausfhrlich behandelt, da ohne das an]
gime cadastral, tant donne que sans la mise Laufenden Halten aller Mutationen, die Kata-
jour de toutes les mutations, les travaux cadas- sterarbeiten keinen Sinn haben.
traux n'ont plus aucune raison d'etre. Diese Aktenstcke sind:
Ces actes sont: Die Mutations Tabelle
Le tableau de mutation. Die Mutation
La mutation (Feuille)
L'index des mutations. Das Mutationsverzeichnis.

Pour les propritaires possesseurs d'immeu- Schrittliche Aktenstcke

Fr die Eigentmer von Imobilien haben die
bles, les services ont leur porte certains rgis-
tres qui leur permettent de savoir, n'importe Dienste verschiedene Register zur Verfgung.
quand, qui sont les propritaires des immeubles. die ihnen ermglichen zu jeder Zeit zu wissen,
welche die Eigentmer der Imobinen sind.
Pour les autres donnes, les services possdent Fr andere Umstnde besitzen die Aemter
des rgistres parmi lesquels nous nommerons: Register, unter welchen wir verzeichnen:
a) Le rgistre des superficies Nchen Verzeichnis
b) Le rgistre de calcul des superficies Flchenberechnung Register.
c ) Le rgistre des coordonnes Koordinaten Register
d) Le rgistre de calculs des coordonnes Koordinatenberechnung Register

Conservation du Cadastre Aufrechterhaltung des Katasters

In diesem Teil wird ber die Notwendigkeit
Dans cette partie, on insiste sur la ncessite de des am Laufenden Halten der Katasterarbeiten
la mise jour des travaux cadastraux avec toutes mit allen, vom Datum ihrer Aufstellung bis am
les modifications survenues de la date de leur Tage eingetretenen Vernderungen, ausfhrikh
tabl,issement jusqu'au jour present. gesprochen.
Vient ensuite une description detainee des tra- - Es wird eine ausfhrliche Beschreibung des
vaux des plans et des actes de cadastre dont l'au- Ganges der Arbeiten fr das am Laufenden Hal-
teur dmontre l'importance, car il a t meme ten der Kataster Plne und Aktenstcke gege-
d'apprecier, juste raison, que le systme cAdas- ben. Es wird fiber diesen Ted mehr gesprochen,
tral suisse est le systme le plus perfectionne de wtil der Verfasser mit Recht das schweizerische
conservation du cadastre; il prconise son intro- Grundbuchsystem als das beste fr die Aufrecht-
duction en Roumanie, avec certaines modifica- erhaltung des Grundbuches schtzt und em-
tions conditionnees, bien entendu, aux exigences pfiehlt seine Einfhrung in Rumnien, selbstver-
loc4es. stndlich mit gewissen Vernderungen, von den
hiesigen Zustnden und Bedrfnissen bedingt.
Rpartiton des frais de lever et de conservation Die Verteilung der Kosten fr die Aufnahme
des plans cadastraux. und Aufrechterhaltung der Katasterplne.
Un problme trs important est celui d'assurer Eine sehr wichtige Aufgabe ist die Versiche-
les fonds pour l'tablissement et la conservation rung der Geldvorrte fr die Aufstellung und
des travaux de cadastre. En Suisse, ces dpenses die Aufrechterhaltung der Katasterarbeiten. In
sont rparties rationnellement entre la Confede- der Schweiz sind die Kosten vernunftgemss ver-
ration, les cantons, l)es communes et les propri- teilt an die Eidgenossenschaft, den Kantons, den
takes fonciers. Gemeinden und an den Grundbesitzern.
En dehors de cis contributions, il ex iste cer- Ausser diesen Steuern gibt es gewisse Taxen
taines taxes pervaes la demande de copies de von den Betreffenden bezahlt: wenn sie Kopien
plans cadastraux. Les donnes principales sont nach den Katasterplnen anfertigen lassen. Das
prises en grande partie dans la ville de Zrich Wichtigste wurde grsstenteils von der Stadt
(Instructions concernant les mesurages du ca- Zrich genommen. ( Instruktion angesicht der
dastre, 30 oct. 1922). Katastervermessungen vom 30. Oktober 1922).

www.dacoromanica.ro
162 tIR ANISMU-L
Tolrances Toleranzen

La verification exacte des plans se fait d'aprs Die Kontrop der Genauigkeit der Plne wird
certaines normes tablies par s rglements res- nach gewissen, von den betrettenden V erord-
pectifs. nungen bestimmten Regeln, gemacht.
Cependant, considrant que les conditions de Da die V ermessungoectingungen und die Ge-
mesurage et la precision de ces mesurages ne nauigkeit der V ermessungen merit gleich- sein
peuvent tre les memes pour toutes les categories knnen tar alle Arten von lirundstiicken, wurde
de terrain, la Suisse a t partage en 3 znes, die Schweiz von diesem standpunkte in 3 Zonen
chacune d'elles ayant sa formule de determina- eingeteilt; jede dieser Zonen hat ihre Pormel tr
tion des tolrane.-., admissibles. die bestimmung der zulssigen Toleranzen.
La verification des plans des vilIes, des ter- Die Kontrolie der Stadtp.jane und der wertvol-
rains de valeur, se fait d'aprs les rglements lep Grundstcke wird nach den Verordnungen
d'instrution -de la I-re zne. Dans le corps du der I. Zone gemacht..
travail sont indiques les formules de tolerance
admissibles pour la I-ere zeme seulement. Im der Darlegung werden die zulssigen To-
Ces formules se referent: leranzformeln nur fr die I. Zone gegeben.
Diese Formeln beziehen sich )aut:
a) au mesurage des angles des polygones prin-
cipaux. Winkelvermessung der Hauptpolygonzge
b) au mesurage des angles des polygones se- >, untergeordneten Po-
condaires. ,brgonzge.
c) au mesurage des cts des polygones pun- Seitenvermessung der Hauptpolygonzge
cipaux. lt untergeordneten Poly-
d) au mesurage des cotes des polygones secon- gonzge.
daires. Zulssige Differenz fur das Polygonnetz.
e) l'erreur dans la fermeture des polygones Koordinatenwidersprche.
par coordonns. -Fehlergrenzen fur die Detailaufnahme
f ) l'erreur dans le lever des details. Flchenberechnung.
PP

g ) l'erreur dans l'excution des plans.

h) l'erreur dans Iles calculs des surfaces. Aus den Vorausgesagten geht hervor dass die
On.,peut cone:ore de ce qui precede que le re- schweizerische Katastrierung die vollkommenste
gime cadastral le Ous perfectionn l'heure ac- ist. - -

tuelle est celui qui est appliqu en Suisse. Die Katastrierung ermglicht dem Staate fr
Le regime cada:,tral permet l'Etat de garan- die Unbetastbarkeit des Eigentumrechtes zu br-
tir l'intgrit du droit de proprit, assurant ainsi gen und sie sichert den inneren Frieden, den
la tranquilit a l'interieur, le credit; il facilite les Kredit, erlleichtert die Imobilien Geschfte, sowie
transactions immobilires et, en me-me temps l'ap- auch die gerechte Anwendung der Bodensteurn.
plication equitable de l'impt foncier. Die Katasterplne dienen dem Staate zu dem
.Les plans du Cadastre sont utiles 5. l'Etat pour am Laufenden Halten der Landkarte, zum Stu-
tenir jour la carte du pays, tudier tous lies pro- dium aller Arbeitsprojekte fr das allgemeine
jets d'intrt general ou particulier, pour les tra- oder private Interesse., zu Militrarbeiten f Lit' die
vaux militaires se rapportant . la defense du Verteidigung des Landes.
pays, etc. Oder kurz gesagt:
im Ganzen, nicht nur
On pourrait donc resumer ainsi: Die Katastrierung
teilweise angewendet - ist das einzige Mittel
1. - Le regime cadastral - appliqu dans son die Unbetastbarkeit des Eigentumrechtes zu si-
ensemble et non partiellement - est le seul chern, den Kredit und die Imobilien Geschfte-zu .
moyen d'assurer l'integrit du droit de proprit, erleichtern, die Bodensteuern gerecht zu vertei-,
de faciliter le credit et les transactions immobili- ;en und um immer und mit Genauigkeit die natio-
res, repartir quitablement l'impt foncier et pou- nalen Giiter eines Staates zu schtzen.
voir valuer, n'importe quand et avec exercitude,
les-biens nationaux d'un pays. Die Kosten zur Aufstellung und zur Aufrech-
2. - Les frai3 Jtablissement et de conserva- terhaltung der Katasterarbeiten sind herabge-.
tion des travaux du Cadastre sont rcluits en e-. setzt im Vergleich mit den Vorteilen die sie zur
gard aux avantages que l'on peut en obtenir. Folge haben.

www.dacoromanica.ro
 1.M.BANTISMUL $1 APARAREA ANTIAERIANA 161

Propositions pour le Municipe de Bucarest. Vorschlge fr die Gemeinde Bukarest

Aprs avoir dmontr l'importance du rgime Nachdem die Wichtigkeit der Grundbuchein-
cadastral, et ka ncessit de l'instituer dans le fhrung fr die Gemeinde Bukarest gezeigt wird,
Municipe de Bt:eakest, auteur tait une descrip- kommt eine Beschreibung des technischen Per-
tion du personnel technique, des appareils et des sonals, der Apparate und der Mittel welche fr
moyens de realisation des travaux de Laclastre. die Einfhrung der Katasterarbeiten notwendig
11 prsente en detail les plans que possecie au- sind.
jourd hui le Municipe de bucarest, marque la Die Mane heute im Besitz der Gemeinde Bu-
date de kur ralisation et les travaux pour les- karest, das Datum ihrer Aufstellung und die Ar.
quels ils ont t utiliss. beiten zu welchen sie gedient haben, werden aus-
La Direction du .Cadastre du Municipe pos- fhrlich beschrieben.
sde des plans encore en vigueur, savoir: Die Katasterdirektion der Gemeinde Bukarest
hat Plane noch in Kraft und zwar:
1 ), Les plans cablis par l'Institut de Gogra- Die vom geographischen Institut der Armee
pliic -de l'Armee, de 1891-1899, rectigs 1 ecnel- aufgestellten Plane im Masstabe von 1/500,
le. de 1/500, rduits ensuite aux echeOies de nacher zu den Masstaben von 1/1.000 und 1/
1/1000, 1/2000, 1/5000 et 1/10.0001). 10.000 herabgesetzt, welche die Flche bis zum
2) lles plans graphiques aux chelies de 1/500, alten von 1926 stammenden Halpmesser der
1/1000, 1,25000, ainsi qu un plan photogra- Stadt, darstellen.
phique excut par la Compagnie arienne Iran- Graphische Plne im Masstabe von 1/500,
aise de Suresnes, en 192/ '). 1/1.000 und 1/5.000, wie auch einen photogra-
Ces deux catgories de plans, ceux levs d'a- phischen Plan von der Compagnie Arienne
prs la mthode ciassique et ceux excuts d'a- Franaise Suresnes, France aufgestellt, welche
prs la methode arophotogrammtrique ne sont die Flche Ober das alte Durchmesser von 1926,
pius . jour actuellement, ct ou imperieuse neces- der Gemeinde Bukarest vereinigt, darstellen.
sit de les retaire. Die beiden, sowohl die durch die klassische,
Par suite du manque de points de repre, sowie auch die, durch die photogrammetrische
des coordonnes, des points uriliss pour les tra- Methode aufgestellten Planarten sind heute nicht
vaux de 1894, il est impossible de les completer, mehr am Laufenden gehalten und ihre Wieder-
il taut les laire nouveau pour viter le raccor- herstellung ist unbedingt notwendig. Wegen den
dement graphique qui n'est plus admis pour les Mangel an Vermarkungpunkten, an den Koordi-
travaux de prcision. naten der Punkte bei der alten Aufnahme von
1894 bentzt, ist eine Ergnzung unmg'ich und
Organisation eine neue Aufnahme, durch die Zahienmethode
muss gemacht werdeir.
Cette partie s'occupe de l'organisation actuelle
que l'auteur trouve n'tre plus compatible avec Organisierung
les attributions des services du Cadastre. Le nom-
bre du personnek technique galement est inf- In diesem Teil wird die heutige Organisierung
rieur aux exigences des services. studiert und sie wird als nicht mehr passend zu
Pour y rmdier il propose: den neuen Befugnissen der Katastermter ge-
L'engagement d'ingnieurs et de conducteurs funden. Auch die Zahl des technischen Perso-
de travaux publics (ingnieurs secondaires) de nals ist zu niedrig.
dessinateurs, jusqu' concurrence du nombre de
59, rpartis comme suit: Fr die Besserung dieser Sachlage wird vor-
Un ingnieur cadastral, chef du service. geschlagen.
5 ingnieurs cadastraux, chefs de sections.
7 ingnieurs, chefs de bureau. Aufnehmen von Diplom Ingenieure und Inge-
nieure bis zur Zahl von 59. Diese sollen folgen-
1) La surface mesure est celle que limite l'ancien dia- drmassen verteilt we) den:
metre de la ville (1926).
2) Dans ces plans on a mesur la surface extrieure de 1 Vermessung Diplom Ingenieur, Amtvor-
l'ancien diamtre de la ville (1926) nouvellement englo- steher
be au Municipe ainsi que les surfaces des communes sub- 5 Vermessungingenieure, Kreisvorsteher
urbaines annexe au Municipe sur la base de la loi de
1926.
7 Ingenieure

www.dacoromanica.ro
164 t.T 11-13 ANIMtTL
5 ingnieurs et conducteurs de travaux publics, 5 Diplom Ingenieure und Ingenieure
calculateurs.
10 dessinateurs. 10 Zeichner
31 ingnieurs et conducteurs de travaux pu- 31 Diplom Inginieure und Ingenieure fr Feld-
blics pour levers sur terrain. aufnahmen.
Le nombre du personnel a t calcul en fonc- Die Zahl des Personals wurde im Verhltnis
tion de la population de la ville (650.000 habit. zur BevWerung der Stadt, (650.000 Einwohner
recensement de 1930) d'une superficie totale de nach der Volkszhlung von 1930) der Gesamt-
39.682 ha., y compris les terrains ruraux qui se flche, inbegrif fen die im inneren des Stadt-
trouvent l'intrieur de la ligne de ceinture. grenzgrtel sich befindenden Landgrundstcke,
Le service du Cadastre sera divis en sections (39.682 ha.) gcrechnet.
pour une rpartition plus rationnelle des travaux; Um eine vernunftgemsse Verteilung der Ar-
le nombre en sera dtermin en fonction des Jus- beit zu erzieVen, muss das Katasteramt in Krei-
tices de Paix de quartier et des secteurs actuels sen eingeteilt werden; ihre Zahl wird im Ver-
du Municipe. hltnis zu den Friedensgerichten und den heuti-
Viennent ensuite 1.4es attributions dtailles de gen Sektoren der Gemeinde Bukarest stehen.
chaque chef et de chaque fonctionnaire en parti- Man beschreibt noch ausfhrlich die Befug-
culier afin que par de simples instructions corn- nisse jedes Vorstehers und Beamten, so dass
plmentaires, tous les travaux du ressort du Ca- durch einfache ergnzende Anweisungen, alle
dastre puissent tre excuts rationnellement et Katasterarbeiten vernunftgemss und zur Zeit
en temps voulu. ausgefhrt werden sollen.
Excution des travaux cadastraux. Die Ausjiihrung der Katasterarbeiten
L'auteur indique Ties normes suivre pour l'ex- Es werden die zu folgenden Regeln zur Aus-
fhrung der Katasterarbeiten beschrieben; es
cution des travaux; il a insist sur cette catgorie
de travaux par le fait que jusqu' ce jour en Rou-wird Gewicht auf diese Art Arbiten gelegt, da
manie il n'existe pas de service de Cadastre pro- bis heute in Rumnien noch kein eigentliches,
prement dit, organise d'aprs liji loi de 1933 surnach dem Gesetz von 1933 organisiertes Katas-
le Cadastre. teramt, besteht.
Aprs avoir expos la preparation ncessaire Man schliesst aus der Beschreibung der not-
au personnel technique, il rsulte que les ing- wendigen Vorbereitung fr das Personal, dass
nieurs sortis de l'Ecole .polytechnique savoir die aus der technischen Hochschule gekommenen
ceux qui ont frquent la subdivision rserve au Dijbm Ingenieure und zwar die welche auch
Cadastre, deviennent, aprs y avoir accompli un die Katasterunterabteilung mitgemacht haben,
stage, aptes effectuer de tels travaux. nach Beschliessen ainer Probezeit, geeignet fr
diese Art Arbeiten werden.
Conclusion. Schlussfolgerungen
Aprs examen des plans que possde le Muni- Nach Untersuchung der Plne, welche die
cipe de Bucarest, de ses besoins urbanistiques et Gemeinde Bukarest besitzt, seiner stdtebauli-
dilitaires, de ses possibilits financires, de la chen und stdtischen Bedrfnissen, seiner finan-
prparation de son personnel, etc. il rsulte ziellen Mg!lichkeiten, der Vorbereitung des
est de toute ncessit que les travaux de Cadas- technischen Personals, u. s. w., schliesst der Ver-
tre commencent d'urgence. fasser dass es eine unbedingte Notwendigkeit,
ist, die Katasterarbeiten sofort zu beginnen.

www.dacoromanica.ro
 URI3ANISMUL I APARAREA ANTIAERIANA
de Arh, dip!. E. T. H. GEORGE BLEYER
MOTTO: Riisboiul viitor e sentinta de nwarte a
orastaui mare in forma sa actual&
(Ing. dipl. Hans Schossberger).

I. INSEMNATATEA RASBOIULLII de civili dela caminul bor. Niciodat in istoria

TOTAL. mondial n'a fost poporul amestecat in rsboi ca
Razboaiele Evului Mediu erau acute de cetele in acesti patru ani de groaz.
relativ putin numeroase ale cavalerilor care for- In rsboial mondial tot se mai putea trage o
mau o cast& militara. Era un privilegiu al aristo- granit bine definit intre front i hinterland.
cratiei sa ia parte activa la asboi i miliaria era Adncimea cmpului de lupta era stabilia de ca-
de secole o prof esiune i un mijloc de existent. tre btaia gurilor de foc. Arma aeriand conta nu-
Rsboiul se destasura de fapt in afard de cercul mai drept accesoriu, era inc neperfectionat pi
de activitate al populatiei, burghezi i trani. incapabild sA intreprinda in tara dumana actiuni
Chiar introducerea mercenarilor (Renaissance) mari i serioase. Zepelinele i avioanele deasupra
pi organizarea armatei permanente (Baroc ) n'au Parisului, Londrei, Venetiei i Bucure.stilor a-
atins deck putin poporul care asista muncind veau mai mult un caracter demonstrativ-politic
papic la asboaiele domnitorilor cu autoritate deck succese materiale. Tancurile erau Inca re-
absoluta; era numai inteatat amestecat in activi- lativ greoaie. Ultimele luni de groazd ale rasboiu-
tatea rasboinica intrucAt era srcit de duman lui mondial au ldsat numai sa se intrevada des-
si amic prin tribute de asboi, rechizionki, incar- voltarea tehnicei viitoare de rsboi.
tierki, prin jaf pi foc. Abea Revolutia franceza Desvoltarea maqinei in anii postbelici a revo-
a dat razboiului caracterul su national. Servi- lutionat tactica si strategia. Armele s'au automa-
ciul militar obligatoriu este produsul epocei libe- tizat, armele s'au motorizat. Se poate spune ca
ral-democratice. vechile armate aveau un caracter agrar; cei mai
In timpul rasboiului mondial s'au mobilizat ar- buni soldati erau fiii de trani, cei mai buni ofi-
mate uriae de soldati in masse necunoscute pdnd teri boerii, Armata modern5 a ca'rei miscare s'a
atunci. Milioane i milioane de soldati fur& tri- motorizat i a crei foc s'a automatizat, a devenit
me0 pe campul de lupa i s'au executat astfel o armata industrializat, soldatii ei cei mai buni
de micki strategice inct navlirea brbarilor sunt muncitorii din fabrici, conductorii ei cei
despre care am invatat in coald par nite jocuri mai buni sunt inginerii obipuiti sA umble cu ma-
de copii in comparatie cu aceasta micare in pint
masse. E clar ca numai o organizatie a intregei V ai de armata modern a crei aprovizionare
armate pregatit pana in ultimele detalii, putea nu-i la punct, dac productia din hinterland st,
s pun in micare aceste masse dupa un plan i dac aprovizionarea cu ulei, benzin, piese de ar-
s armonizeze aceast micare cu timp i spatiu. m:4 lipseste, dac.4 organizarea, mama pasnic din
Iat dece grija cea mai mare a tuturor comanda- hinterland e impiedicat si dacA organismul urias
mentelor era &A asigure mobilitatea trupelor prin de avioane, tancuri, camioane nu se poate pune
cai bune de comunicatie i hrana 'Duna pentru oa- in mi.scare. Atunci nu alutd nici eroismul trupe-
meni i animale. lor, nici arta militar a Statului Major.
0 vasta organizare a diferitelor servicii auxi- Tocmai aceasta e sarcina principal a armei
liare 0 a coloanelor de aprovizionare etc. trebuira aeriene: Deranjarea hinterlandului, distrugerea
deci sd fie mobilizate ca trupe auxiliare ale or- centrelor de productiune, enervarea, demoraliza-
ganizarii etapelor. rae populatiei civile. Scopul e urmtorul: sd pro-
Aceste zeci de milioane de soldati au secerat duc in hinterlandul inamicului haosul, sa nimi-
peste tot moartea si au alungat sute de milioane ceased ora.sele mari inamice.

www.dacoromanica.ro
166 UR t AN /
Desvoltarea armei aeriene va duce in rsboiul
viitor la angrenarea total a intregei tri in acti-
vitatea rsboinia. Denumfrea de front i hinter-
land nu va mai insemna decat nuante. Prin avioa-
ne se va intinde rashoiul viitor peste toata tam,
silind intreaga populatie s ia o parte activ 1i
pasiva. Iata dece denumirea generalului Luden-
dorff pentru rasboiul viitor e loarte exacta: Ras-
boi total.
II. ATAC I APARARE.
Au existat intotdeauna arme de atac si indati
dup aparitia lor incercarea de a le slbi efectul.
Astfel s'au *pat santuri impotriva atacurilor in-
fanteriei i cavaleriei, iar impotriva efectului tu-
nurilor s'au construit casemate, adaposturi de be-
ton si tunuri cu armurd de beton. In mediul a-
cesta s'au ndscut cetbitile imprejmuite de santuri,
orase, citadele, fortarete: chintesenta aparrii pa-
sive. Istoria ne invat4 c omenirea a f&cut intot-
deauna incercarea sg-si apere locuinta si locul de
munc5 de o invazie inamic: cladirile de beton,
zidurile de imprejmuire bastioanele dovedesc sa-
crificiile supra omenesti care s'au facut in aceasta
privinta. Vestitele orase fortificate ca Troia, Ba-
bilon, Jerusalim, Roma, Cartagina, Granada, La
Valetta, Sebastopol, Paris, Prezemisl, limes al
Romanilor, zidul chinezesc, lucrarile de fortifica-
1. APARAREA iN AER --.,. Flotila de avioane de vanatoare.
1. ACT1VA 1 .
(militar)
2. APARAREA PE PAMANT =
1. INDIVIDUALA . Masca de gaze.
11. Municipal
APARAREI
ANTIAERIANI
2. PASIV
(eivild)
2. COLECTIVA. =m
Vedem deci ca pe noi civilii nu ne priveste din
tot marele complex al chestiunilor de aparare an-
") Vezi cartea Lt..Col. Roati : cPericolul aeriaro.
www.dacoromanica.ro
M 'UL
tie beligiene (Lutich, Namur) dovedesc dt din
cheltuiala material& maxima nu rezultd cleat un
efect minimal. Caci msurile de aparare pa-
.siv de constructie sunt scumpe ele cer bani,
energie pi timp. Aprarea cea mai bun a cons-
tat intotdeauna in contraatac, msura militar&
de aparare activ. lar procurarea mijloacelor a-
prrii active, a armelor (avioane, tunuri, tan-
curi, mitraliere i mijloace de transport) cer nu-
mai o fractiune a valorii necesitate de operile de
aprare in contra lor. Cea mai bun aprare
bine inteles combinatia ambelor moduri de ap-
rare.
Acum cateva luni consiliul municipal din Z-
rich s'a ocupat cu chestiunea apArdrii antiaeriene.
S'a stabilit c pentru achizitionarea armelor de tir
antiaerian, care ar putea apara orasul Zrich cu
succes ar fi necesard suma de 5 milioane de
franci elvetieni. Pentru aceeasi suma s'ar putea
ins construi adaposturi numai pentru 20.000 de
oameni, ( Zrich are aprox. 340.000 de Tbcuitori )
deoarece costul spatiului de adapost pentru o
persoana se ridica la 250-700 fr. el. Adapostu,
rile pentru intreag populatia din Zrich ar tre-
bui s coste fantastica suma de 750 milioane fr.
elv. adica 30 miliarde de lei. .
Rasboiul aerian modern organizeaza aprarea
antiaeriand activt pi pasiv dup.& urmtoarea
schem.
11. Artileria antiaeriand.
2. Serviciile de detectoare si d semnalizare.
1. Camuflas.
2. Serviciile de semnalizare.
3. Serviciile de salvare si pompieri.
1. Pulverizarea (Rarefierea) oraselor.
2. Urbanistic 2. Descentralizarea oraselor.
3. Organizarea circulatiei.
1. Aprarea contra bombelor incendiare.
3. Constructiv
I provizorie 2. Aprarea. contra bombelor brizante.
II. permanent
3. Aprarea contra bombelor de gaze.
tiaeriana decat aprarea antiaerian pasiv.
din problemele apararii colective vom trata nu-
mai despre cele urbanistice, anume chestiuneaL
cum se comport& orasele noastre in rsboiul ae-
 URBANISMUL ?I APARAREA ANTIAERIANA 167

rian i consecintele acestui studiu pentru urba-
nipti.
III. - STAREANOASTRE.
ACTUALA A ORA5ELOR
In secolul al XIX-lea, mijloacele de circula-
tie ined nedesvoltate obligara Candra industrie
care crestera repede i fra plan sd se maseze In
ferior de viat al satenilor. Dimpotriva ei vor ri-
dica nivelul de viata al satelor, ei vor urbaniza
satul.
Nu e nicidecum vorba sa se desfiintez orasul
mare, recunoscut drept centru al culturn si factor
al civilizatiei, care trebuie mentinut. Numai cres-
terea sa trebuie stavilit, ca s fie fetit de pieire.
In afar de motivele tehnice si econamice ale
planului de sistematizare regional si ale pulveri-
z Aril (rarefierii) orasului mare, mai joaca i fac-
torul social-igienic un rol important: orasul mare
in forma sa actuai e neigienic, ordsanul a fost
smuls din mijlocul naturii, el trebuie apropiat iar
de ansa, omul .-nc dem trehuie iar pus in contact
cu natura.
Orasele noastre au crescut in mod haotic. In
centrul orasului autoritatile, prvliilc, casele de
Thcuit sunt indesate unele langa altele, iar sute de
mii de oameni sunt ingramaditi in birouri si case
de locuit neigienice. i toata circulatia, chiar si
transitul se face prin strazile inguste din centru.

Fig. 1. - Parisul bombardat de zepeline is avioane in timpul

rzboiului mondial.

jurul centrelor rapid formate. Lefurile relativ ri-

dicate ale lucratorilor de fabrica atrgeau pturi
din ce in ce mai mari din populatia dela Ord spre
oras ceeace produse o adevarat emigrare. Astfel
iesir din pamnt centre industriale importante
in locuri unde imprejurri momentane prielnice
favorizau asezarea unei industrii. In modul aces-
ta se formara orase mari industriale care n'aveau
nici o legatur organic cu vecintatea, regiunea
lor si care devenira incet neplacute tinutului a-
grar rmas In urmd in desvoltarea sa; sunt dis-
proportionate ca un cap urias de hidrocefal pe un Fig. 2. - Venetia bombardat de aviatia austriacd in
corp plapand de copil. Aceast stare de lucturi a timpul rdzboiului mondial.
provocat dificultti economice i sociale si s'a
simtit nevoia s se armonizeze relatiile dintre o-
ras i tar printr'un plan de sistematizare ratio- Centrul comercial e rezultatul unei hipercentra-
nal. lizari nelogice a factorilor vitali ai orasului: cir-
Planul de sistematizare regionala are drept culatie, (tramvai, metro, autobus, automobil, pie-
scop organizarea tehnica i sociald a tarii. Des- toni) asezminte de comandament, (autoritati, bi-
centralizarea fabricilor i impartirea lor peste rouri) sli de intrunire (biserici, cinematografe,
toat suprafata tarii a devenit posibila in urma teatre, muzee, spitale, coli, sali de sport) case
perfectionkii mijloacelor de circulatie ( autostra- de locuit, valori materiale si culturale si masse de
de si drumuri de her) i prin transmitetea ener- oameni. Urbanistii legati de formule estetice. im-
giei (electrice). Muncitorimea de prisos din ora- piedicati de specula de teren i misitia de case si
sele mari se colonizeaza. In jurul industridor mu- neprevznd o mai mare desvoltare, n'au faut
tate la tar. Astfel se stabileste un echilibru intre nimic impotriva acestui fau.Astfel au devenit o-
orasele mari suprapopulate i satele rmase in ur- rasele noastre prea inguste, nelogice, neecono-
ma' din punct de vedere cultural, deoarece or- mice, nesandtoase, lipsite de aer, lumina i soare:
senii stabiliti la tara nu se scoboara la nivelul in- omul si industria s'au ingrmdit in ele.

www.dacoromanica.ro
168 UR B ANISMUL
IV. CERINTELE URBANISMULUI pius, ale unui Ernst May in Germania, si inainte
MODERN de toate activitatea teoreticd al lui Corbusier din
planul Voisin din anul 1925 pdrid la Ville
S'au facut Inca' dinainte de rasboiu lucrari de Radieuse din 1935 si a. m. d. au aratat unicul
asanare ale cartierelor insalubre; sd ne gandim drum al revolutionarei rasturnari a oraselor pen-
la Haussmann in Paris, la asanarea slums-uri- tru a deveni orase noui.
lor din Londra si la lucrari asemanatoare ale ora- Nu este de datoria acestui articol sd se ocupe
selor germane, la miscarea de orase-gradini din cu deamdnuntul cu chestiunile urbanismului mo-
Anglia si dupa razboi la colonizarile din Germa- dern. Totusi trebuie sa se explice cateva princi-
nia, Austria si Elvetia. pii (a se vedea Orasul de ieri... orasul de mai-
yob

Fig. 3. - New-York. 0 bombar-

dare ar fi dezavantajoasd pentru
cartierul afacerilor.

Urbanismul modern cere pulverizarea (rarefie- ne Urbanismul Martie-Aprilie 1936). Se pot re-
rea) centrului i patrunderea spatiilor verzi cu zuma principiile urbanismului modern in urmd-
terenuri de sport si de joc in tot orasul. La da- toarele puncte:
ramarea vechilor ziduri s'a mai rarit oarecum cen-
trul orasului si in locul fostelor fortificatii s'au 1) Pulverizarea (rarefierea) centrului. - Pre-
infiintat parcuri. Aceste sfortari individuale erau turile mari ale terenurilor cer exploatarea maxi-
insa numai sporadice, ideea nu avea inca destula ma a terenului; deoarece o desvoltare a centru-
forta de patrundere pentru a schimba in mod ra- lui in largime nu e posibila, au inceput America-
dical tot complexul orasului. nii acum 50 de ani cu construitul in inaltime, cu
Lucrrile de urbanism ale unui Walter Gro- cldirea sprie-norilor. Ideea era snatoasa,

www.dacoromanica.ro
 URBANISMUL $1 APARAREA ANTIAERIANA 169

totusi orasele americane sufera din pricina mo- zatd, daca se poate, pe diferite planuri, d) cons-
dului lor de executie, caci s'au pastrat strazile truirea prohibita pe arterele de circulatie, astfel
inguste si de aceia s'au format pe deoparte mo- dispare strada-coridor.
duri de circulatie imposibile iar pe de alta, strdzi- 3. - Imprtirea oraqului dup functiunile sale
coridoare complect lipsite de aer si de lumina. in zone de locuit, de productie, de circulatie i
al centrului inseamna exploatarea maxima a te- verzi. In zona verde sa se adaposteasca cladirile
renului prin faptul c densitatea populatiei se publice inteun fel de for.
mentine, e adapostita numai in sgarie-nori pen-
tru birouri, bine luminate, aerisite prin pulveri- 4. - Zonele in parte s se desvolte in forma
zarea (rarefierea) orasului iar suprafetele casti- de band& paralel cu axa principal de circulatie.
gate servesc drept parcuri publice. Astfel ar tre- SA se evite ingramadirea in jurul unui centru.
bui ca centrul oraselor noastre mari sa fie o zond 5. - Ptrunderea organic a intregului ora
de parcuri cu zgarie-nori. Cladirile existente, cu spatii verzi, in care sd se amenajeze terenurile
daca n'au valoare artisticd sau istorica trebuie de sport, stranduri i coli.
daramate. Monumentele de artd, evident, nu vor 6. - La amenajarea oraului s'a se tin seam
fi atinse. de a) directia principala a vanturilor, ca orasul

- e
7-- - Cij..V NALL
mnAMOIA1. BUIlmua ' MUNICIPAL WrIS" !WIMP.,"
PUBLIC ;BRADY MUNICIPAL AUDI TCONIA
' :New 0,Azt

/ ..' _ I
....
' ...,",,/ 414-7;= _,=-2-EL.,-- ---,,r---,7, ,J1L-,-,_-.>i -,+.4:-
.,,-. 11
- - -S -.--,..4.
______..- ..--,...............,------:-,--..,-,..._-.7_.,.. --,,,=,... ,

----,-7,----_,Sr -

-LA01101' I 4131

Utt.: 14
C-7

411111
-

I, PO

ZZZ

LOCATION OF NEW COURT HOI_ISI4N

DI STA NC ES
gSo SAINT LOUIS CIVIC CE 4,11.1/ FROM 00UOT HOUSE TO
IN ACCORDANCE WITH PLAN APPROVED BY SOLDIERS MEMORIAL - 1300 .FEET
..
CITY PLAN COMMISSION .
. .. FROM PUBLIC LIBRARY TO
MUNICIPAL COURTS .
DUELLISMIS Lima* TIM AUSPICES Of DESIGN Of BUILDINGS SUGGISITO OV BUILDING - 1100 TEET
SUI DLA2A COME NOUSE commank ' LA WAWA( 6, KLEIN AOCEVEECTS
ACROSS TUC MALL- 500,r

Fig. 4. - St. Louis (U.S.A.) Proect pentru centru civic. Un astfel de superconcentrare a principalelor autoritti ar
atrage avioanele inamice.

2. Intocmirea .spatiului de circulatie dupa ne- sd fie bine aerisit, sd se bage de seama ca fumul
voile circulatiei mecanizate. Orasele noastre ac- dela industrii sa nu contamineze regiunile de lo-
tuale au fost amenajate dupa principiile de cir- cuit.
culatie pentru pietoni. Cu desvoltarea circulatiei b) sd se dea atentie la orientarea locuintelor,
s'a facut incercarea sa se remedieze raul prin Far- toate locuintele sd primeascd soare i lumina din
girea strazilor dupa densitatea circulatiei. Circu- plin, c) relatia dintre suprafata cladita i necla-
latia de astazi cere: a) exacta delimitare intre dita sa fie de 1:6, sau mai bine de 1:10 d) casele
circulatia interna si cea de transit (dela un oras de locuit sd fie cladite sau in inaltime (de cel
la altul) b) mutarea transitului (cal ferate, auto- putin 10 etaje) sau in suprafata (parter i etaj)
mobile, camioane, vapoare) in directii paralele dupa nevoile populatiei, individuale sau colec-
icuprinderea lor intr'o zond de transit speciala, tive.
crearea unei axe principale de circulatie, c) deli- 7. - Fiecare zona sa se impart respectiv in
mitare exacta intre pietoni si circulatia motori- cartiere. Un cartier de productie, un cartier de

www.dacoromanica.ro
 170 UR B A NISMUL
spatii verzi (cu cradirile culturale respective) si te tot gaz. In strzile inguste, intre sgdrie-nori, in
un cartier de locuit s formeze o unitate de mun- curtile de lumina, in pivnite nici o adiere nu pune
cd si locuintd. in miscare inassele de .gaz zile intregi. Si atacul
8. - Aprovizionarea orasului s se asigure se repet. Zi dup5 zi avioanele inamice se rotesc
printeo zon de cultura intensiv. deasupra orasului, zilnic groaz, zilnic secer
Orasul liniar ridicat dup aceste principii este moartea.
opus orasului concentric, el corespunde cerintelor Spania nu e asa departe, de luni de zile Madri-
vietei actuale. Rusul Miljutin arat inteo expu- dul suport atacuri aeriene zilnice. Iar Spania e
nere schematic un astfel de oras liniar. Datoria numai proba generald, un preludiu pentru ceeace
urbanistilor este transformarea oraselor in orase ne asteapt. Pericolul pentru un oras va consta
liniare. bine inteles in atacul combinat, adicd in intre-
buintarea simultan a tuturor celor trei feluri de
V. ORASELE NOASTRE I ATACUL bombe. Bombe brizante se arunc asupra unor
AERIAN puncte izolate; pe cdnd o astfel de bomb cdnt-
reste peste 100 de kg. mai sunt si bombele incen-
Dar si strategul cere pulverizarea orasului. diare care cantresc numai 1 kg. sau mai putin
CAci studiul actualului ora solar cu circulatia si cu ele se seamn cartierele de locuit. Born-
care radiazd din centru, studiu intreprins din bele de gaz sunt intreptate in contra intregei co-
punctul de vedere tehnic de aprare, ne aratd ca. munitti.
Schema unui ora radioconcentric si nuclear
de Chiodi care red in mod idealizat starea ac-
tualg a oraselor noastre stelare, ne arat desvol-
tarea orasului in jurul centrului. In acest centru

4.N
' care adapostete autorittile, birourile i maga-
zinele si al crui mijloc este gara, se inc--- ziseaz

i I I II
III

vv.

Fig. 5. - .Ftxemple de blocuri cldite dupa obiceiuri vechi,

cu curti miei, neventilabile reprezintas un pericol pentru
toti locuitorii acestor blocuri In caz de atac aerian.

un atac aerian asupra oraelor noastre ar avea

un efect catastrofal. Flota aerian inamic va
acoperi centrul orasului, unde se afld sute de mii
de oameni, cu bombe. Bombe incendiare vor
transforma intr'o clipd intregi cartiere intr' o
mare de foc, pompierii nu-si pot face datoria,
deoarece moluzul care acoperd cldirile publice, Ili Centro . trade.
azio FCPPOYin.
autorittile, magazinele, bncile, cazrmile, sco- Me Zone TIZZiGrenZ Id .7
lile s. a. m. d., bombardate baricadeazd strzile EmZe7ru Marcporttai2Z.
si e imposibil sa se treacA prin ele. Podurile au Fig. 6. - Schema de oras desvoltat In forma mixt5. (radio-
srit in aer i conductele de ap sunt deteriorate. concentricd i nuclear) dup Chiodi.
Distrugerea
Conductele de gaz explodate pricinuesc incendii principale 4 liniicentrului In care se tae 8 artere' de circulatie
de metropolitane si 4 linii de c'aile ferate,
noui si explozii, intregi cartiere, case, piete sunt ar paraliza Intreg orasul. Forma aceasta de oras este din
contaminate de gaz. Orasul e paralizat. Nu-i punct de vedere al aparrii, foarte desavantajos.
culatie, lumina electric& apA, nu-s provizii, iar
fdbricile nu pot lucra. Grile sunt niste ruine, i- 4 linii ferate, 4 metrouri, 8 artere de penetratie,
nele sunt acoperite de gramezi uriase de moluz. care leag zonele de locuit si industriale si cei
Orasu e izolat de imprejurimile sale, fiecare 8 sateliti de locuit cu centrul. In cazul unui atac
cartier e de sine stttor. Foame. Panicd. i pes- aerian care bine inteles se va indrepta impotriva

www.dacoromanica.ro
 URBANISMUL I APARAREA ANTIAERIANA 171

acestui centru, s'ar bombarda toate asezmintele
de comandament ale orasului i cu ele gara i in-
crucisdrile arterelor de circulatie. Starea actuald
a orasului Bucuresti prezintd aceleasi caracteris-
tice ale inghesuielei, ale centralizrei, ale lipsei
de logic, ale neregularittii in crestere. Aceast
lips de sistematizare, aceasta spontaneitate in
desvoltare o vedem si in afar de oras, in impre-
jurimi, chiar In toatd regiunea.
sive, urbanisti, neaparat, cea mai mare descentra-
lizare a orasului. In aceeasi msur5 in care Mi-
nisterul de Aprare al Trii trebue sd rezolve
greaua sa problem, tot astfel arhitectii, urbanis-
tii au de indeplinit in sectorul lor ,lucrarile lor
speciale.
VI. - TELURILE ATACULUI AERIAN
Deoarece armata modern e un imens orga-
nism de soldati, arme, masini, servicii de trans-
misiune i transport, din cafe face parte chiar
productia generald a t rii, un organism in care
toate serviciile au locul lor, ca i rotitele unui
ceas, scopul dusmanului este -- dup cum am vd-
zut inainte - s5 deranjeze acest organism, s-i
paralizeze factorii vitali. Si acesti factori vitali
sunt intruniti in orase, intreaga comunitate a ora-
sului a acumulat inteinsa fortele productive. De
aceea telurile atacului aerian inamic sunt:
a) Orasul in intregime, ca tot.
b) Cldirile izolate.
Cldirile se impart dupg vulnerabilitatea lor
(dup aprecierea german) in 4 clase:

Fig. 7. - Guernica bombardat cu bombe incendiare.

Este evident cd dup cum in orasul stelar mas- et

sele ingrmdite de oameni, de industrii, de cir-
culatie, inseamnd un mare pericol in cazul unui
atac aerian, tot astfel atrag i celelalte orase su-
pradimensionate ale intregei tdri flota aeriand,
ca niste magnete.
Mai trebue amintit c desvoltarea nesistemati-
zat a industriilor a pricinuit infiintarea centrelor
lor (orasele mari) deseori foarte aproape de gra-
nita trii, in locuri care se a fl5, numai la o jum-
tate de ceas depdrtare de flota aerian inamic5.
S5 nu uitm c5 rsboiul total cere colabora-
rea cea mai strnsd intre front, mijloacele de
transport si productiune. Dac productiunea e Fig. 8. - Strzile orasului Guernica dupd o bombardare
paralizat prin pagubele materiale pricinuite de a eriank sunt blocate de ruine i moloz, nepermitnd tre-
bombardare i prin influenta demoralizatoare a cerea echipelor de salvare si de pompieri, oprind complect
atacului aerian repetat, atunci i frontul, care are circulatia.
nevoie de fortele de productiune ale hinterlandu-
lui, e pierdut. Vitejia frontului devine inutil. Clasa I. - Industrii vitale (ap5, lumina, elec-
Deaceea pretind factorii aprrii active, strate- tricitate, gaz, inclzit ), cldiri de informatii (ra-
gii, dela cei mai importanti factori ai aprrii pa- dio, post i telegraf, telefon ) constructii pentru

www.dacoromanica.ro
 172 UR B ANISMUL
circulatie (OH, cai ferate, curti, terenuri de avia-
tie, garaje, poduri, intersectii de strzi, metro)
cldiri publice importante prin a caror distrugere
se vatm considerahil msurile de apdrare (po-
litie, pompieri, etc.) clddiri militare. Hale.
Clasa II. - Industrii in msura in care nu cad
in clasa I, clddiri publice importante (autoritdti,
primrii, spitale, etc.), clddiri unde se aduna lume
multd, vreme indelungatd (prvlii, birouri, sco-
li, magazine mari, hiserici, cinematografe, teatre,
sdli).
+-4liglg- -
,Te
30 de etaje; acest plan a fost aprobat de Lt. Col.
Vauthier care l'a cercetat din punctul de vedere
al aparrii antiaeriene. E clar ca e i ramne de
datoria militarilor s studieze apdrarea activd, iar
a urbanistilor apdrarea pasiva.
Cei mai cunoscuti teoreticieni ai apargrii anti-
aeriene urbanistice stint, Lt. Co/. Roat, Prof.
Sfintescu (Romnia) Lt. Col. Vauthier (Franta)
Le Corbusier (Franta) Kosbevnikow (URSS),
G-ral Douhet (Italia) G-Tal Nagaoka (Japonia)
ing. Schossberger, Paul Wolf (Germania) etc.
Conceptiile se pot deosebi, ins ele concorda
intotdeauna in ceeace priveste scopul i elurile
atacului, stabilirea vulnerabilittii aeriene, cerin-
tele aprrii antiaeriene cu privire la sistemati-
zarea regionala i urbana, felul sistematizdrii ti
proiectele orasului ideal pentru viitor,

VIII. - STABILIREA VULNERABILITA-

TH AERIENE: FORMULA LUI H.
SCHOSSBERGER
S'au intocmit teorii si principii ale orasului In
Fig. 9. - 0 arterd de circulatie principald la Guernica, aprarea antiaeriand, lipsea ins scara cu care
molosul a cdzut numai pe trotuare i o liberd circulatie pe se putea exprim cu exactitate matematicd vul-
partea rezervat vehiculelor este posibild.
nerabilitatea aeriand a orgului. Se stia: acest
oras este asezat intr'o vale, unde gazele persista
Clasa III. - Case de locuit in orasele mari si timp de spfmni, toate caile de circulatie se in-
in toate orasele cu vulnerabilitate aeriana deose- cruciseaza in centru, toate autorittile, industriile
bit (vulnerabilitate prin amplasarea circulatiei, vitale sunt inghesuite, casele sunt slab construi-
a industriilor sau prin insemntatea strategica) te, existd o mare densitate de populatie, s'au luat
constructii importante din categoria clasei I sau msuri insuficiente pentru a pdrarea populatiei;
II in orasele mijlocii alt oras insd e aerisit prin vanturi dela Nord, e
Clasa IV. - Case de locuit i dependinte gos- relativ descentralizat si are o densitate mai mica'
poddresti in orasele mici i mijlocii si la tard.
de populatie.
VII. - NOUA $T1INTA: APARAREA S'au putut face comparatii in privinta vulnera-
AERIANA URBANISTICA bilitdtii unui oras sau a unui cartier, dar tot mai
sus citatul arhitect Hans Schossberger a stabilit
Problema orasului in apdrarea antiaeriand, o formul matematicg a vulnerabilittii aeriene,
chiar a intregei tri in apdrarea antiaeriand e tra- cu ajutorul careia aflrn o sum precis drept re-
tat de catre o stiint Canard care st !a limita dm- zultat al cercetrii.
tre urbanism si strategie i e acum in formatiune. Vulnerabilitatea aeriand depinde de diferiti
Experti in stiinta militard si arhitecti s'au ocupat factori:
in ultimii 15 ani cu aceast chestiune: cum se pot 1) de numrul locuitorilor pe ha.
apdra orasele impotriva atacurilor aeriene. Se 2 ) de supra fata acoperitd msurat Tn m. p.
face o criticd reciprocd care stimuleazd in gra- 3 ) de msurile constructive de apdrare anti-
dul cel mai mare si practica ne arata deasemeni aeriand.
drumul unei colaborri intre urbanism si militari 4 ) de sistematizarea cartierului.
cum e cazul Le Corbusier-Lt. Col. Vauthier. Hans Schossberger scrie in cartea lui (pag.
(Celebrul arhitect parizian a intocmit acum 184 ) Fat de propunerea lui Vauthier, stabili-
10 ani un proiect de asanare des-pre care am vor- rea sigurantei aeriene cu ajutoul raportului din-
bit si in revista de fatd pentru refacerea centrului tre supra fata acoperitd i neacoperit d gres cu
orasului Paris. Acest proiect numit Plan Voi- desdvdrsire. Cdci pentru o gospodarie taraneascd
sin prevede pulverisarea (rarefierea) centrului cu o duzind de locuitori am ajunge la acelas re-
si constructia unor zgArie-nori pentru birouri de zultat ca pentru un zgdrie nori cu mii de locatari

www.dacoromanica.ro
 URBANISMUL I APARAREA ANTIAERIANA 173

a lui Le Corbusier... Modul de constructie tre- Dacd stabilim raportul reciproc aA acestor va-
buie sd fie luat in consideratie la o astfel de apre- lori fat de vulnerabilitatea aerian, atunci ajun-
ciere. Dacd exist un acoperis izolat contra in- gem la urmtoarea formula':
cendiilor, sau o constructie cu schelet, nu e nece-
sard aceiasi pulverizare (rarefiere) ca la alte cl- L=dBv
Fl- '
in care I.= vulnerabifitate aeriand
diri mai putin favorizate in ceeace priveste apd- B=numdrul lociutorilor pe
rarea antiaeriand. Un mod de constructie care ha.
are drept baz modul de aprare contra exploziei F=teren total in m. p.
d=suprafata acoperitd in m.
p.
1=coeficientul msurilor de
aprare antiaeriene con-
structive.
v=coeficientul modu:iui de
cladire asupra terenu-
lui.
Pentru coeficientele 1 si v gsim in urmd-
toarele tabele valorile lor numerice:
-1! Coeficientul y al modului de cldire asupra
terenului pentru Formula'
1) Regimul deschis cldirile la odistantd de cel
putin 5 m. una de alta.
2 ) Regimul deschis cldirro la o distant mai
mica de 5 m., cldiri in serie pe un singur rand.
3) Cldiri in serie pe cloud. rnduri.
4 ) Cldiri riverane in regim inchis.
5) Cladiri riverane in regim inchis cu cldiri
in curte mai mica de 50% din suprafata tere-
L.
nului.

MINH
EWER
Fig. 10. - Cartier de locuit la Eibar dup o bombardare
aeriand. Scheletul de beton armat a casei din dreapta cli-
seului a rmas intact.
MEMO
11111111
prin ventil de sigurant cere aka' pulverizare (ra- 1111111M
refiere) ca altul care are drept bazd un mod de
aparare contra exploziei prin zid de aprare. De
aceia trebuie introdus si un coeficient care de-
MUM
Luftempfindlichkea
pinde de msurile de apdrare antiaeriene cons- nach Formel (9)
tructive. Chiar cand toate aceste conditiuni sunt Fig. 11. - Vulnerabilitatea aeriand i numrul etajelor la
identice, adic doud colonii au aceiasi suprafat case cldite dup un anumit punct de vedere al valoarei
cldditd i aceiasi suprafatd liber, acelas mod de de locuit. Cldirea joas de unul si 2 etaje i cldirea
constructie si acela numar de locatari, se poate inalt de 9 si 10 etaje au vulnerabilitatea cea mai mica.
totusi ca intr'un caz locuitori sa fie adapostiti
in case de raport si intealtul o colonie cu Coeficientul 1 al msurilor de aprare anti-
case joase imprstiate si astfel sa se deosebeascd aeriene pentru Formula'
cu totul din punctul de vedere al aprrii antiae- 1) Ciddiri putin rezistente i usor incendiabile,
riene. Deaceia trebuie sd se ia in seamd si un coe- clddiri de lut, cu acoperis de pai, sindril i car-
ficient care depinde de modul de a cldi asupra ton.
terenului. 2) cldiri de crmicla cu tavan si arpant de

www.dacoromanica.ro
174 URBANISMUL
lemn, fdrd posibilitate de a se construi un add-
post in pivnitd.
3) eiddiri de cardmidd, cu tavan masiv, ar-
pantd de lemn cu posibilitate de a se construi un
addpost.
4) cldiri de cdrmidd cu tavan si acoperis ma-
siv. Addpost.
5) cldiri cu schelet. Addpost.
6) Cldiri cu schelet, cu acoperi construit fin-
potriva bomhelor incendiare. Zidurile aprd de
bombele brizante cdzute departe. Adapost.
7) Cldiri cu schelet, cu acoperis construit im-
potriva hombelor incendiare. Zidurile apdrd de
bombele brizante cdzute in apropiere. Addpost.
8) Cldiri cu schelet, cu sigurant absolut
contra bombelor incendiare. Ziduri!le aprd im-
potriva bombelor brizante cdzute in apropiere si
in deprtare. Addpost.
9) Aprare absolutd impotriva tuturor bombe,
lor incendiare. Sigurant impotriva bombelor bri-
zante de mrime mijlocie. Adpost.
4) Frankfurt a. M., colonie muncito-
reasc Hellerhof 3-4 etaje.
Cercetat blocurile executate . . 44
5) Karlsruhe, colonie muncitoreasc
Dammerstock 2 etaje. Cercetat
intreaga colonie 16
6) Le Corbusier Plan Voisin Zga-
rdie-nori pentru birouri. Cercetat
un zgraie-nori 48
7) Case le de locuit ale lui Gropius
case . ..
10 etaje. Cercetat cloud bltocuri de
5,2
Formula trebuie s serveasca la examinarea di-
feritelor planuri de sistematizare.
Ar fi de dorit s cercetm si orasele noastre cu
ajutorul formulei lui Schosseberger. S'ar ajunge
la rezultate uimitoare, care vor forma baza apd-
rrii aeriene urbanistice. Pentru aceasta trebuie
s avem statistice despre B=nurnrul locuitori-
lor pe ha, d=suprafata acoperit in m. p. in ca-
dastrul fiecrui oras.

ROM IX. MODUL DE CLADIRE.

111111111111111111
11111111111111111 Urbanistii nu s'au putut intelege cu privire la
11111111111111111111111
modul de cldire al unei colonii: dac sd se exe-
11111101111111111111
cute cldiri joase (parter si etaj ) , cldiri miilocii
11111111111111
(2-6 etaje), sau inalte (peste 6 etaje). Studii!e
au stabilit c cldirile inalte sunt cele mai econo-
111111011111111 mice, cdci ele cer cheltueli relativ mid de cons-
11111165111 tructie si costul lucrarAor edilitare (stradd, elec-
1111111111111116 tricitate, gaz, ap, canalizare, incAlzire central:6,
11111111111111111111
s , *
gunoi) e relativ putin ridicat. In comparatie cu
Luftempfindlichkest Addirile Mahe e un lux locuitul inteo casd fami-
nach Formal (s)
1iar:6. E evident e locuitul inteo cas de ranort
Fig. 12. - Vulnerabilitatea aerian i numrul etajelor la confortabil cere un sentiment foatre desvoltat
case cldite dup un anumit punct de vedere economic. CIA-
direa inalt de 7 etaje are vulnerabilitatea cea mai mic. colectiv si multA discipAind; deaceia e preferatd
casa familiar de majoritatea nopulatiei care e hi-
per individuald si se tine de forme de locuit rus-
10) Aprare absoluta impotriva tragerii in tice, desi sunt relativ scumpe. conducerea mena-
semn a celor mai grele bombe. Adapost ideal im- iului orea, iar costul luctdrilor ediltare att de
potriva bombelor. scumpe, Inca se renunt la sistematizarea cartie-
Schossberger cerceteaz o seama de cartiere relor cu case mici.
de locuit in privinta vtOperabilitatii lor aeriene. La conoresul din Bruxelles nentru iArhitectu-
ra modernA a reprezentat Waltwer Gropius a-
1) Madrid, icas de raport in Calle cest punct de vedere.
de Narvaez 6 etaje, 1500 persoa- In general in viitor toate 3 moduri de a cldi
ne pe o singurd scard, 33 de locuin- vor exista irnpreun.
te pe etaj. Cercetat o cas de raport 17.000 Hans Schossberger spune: <<Care mod de eld-
2) Paris, cas de raport dup regula- dire e potrivit pentru anrarea antiseriand? Prin
mentul de constructie parizian, 7- urmare cncl rezult cel mai mic L, din For-
8 etaje. Cercetat un bloc de case . 5.650 mul? Pentru a stabili aceasta, presupunem c pe
3) Rotterdam, colonie muncitoreasc o suprafaa oarecare se cldeste suliaceleasi con-
Kiekhoek 2 etaje. Cercetat in- ditiuni de icnen case de diferite 7/Altimi? Un mii-
treaga colonie 107 loc util pentru a obtine acelasi valoare locativA

www.dacoromanica.ro
 t71113ANISMUL $1 APARRE ANTI.A.EATA.N.. 175

pentru fiecare mod de a cladi, consista in a sta- supra aviatiei inamice decat un cartier de case
joase; probalitatea de lovire e totui mai mica
bill ace'la unghiu de cadere al luminii (300 ) pen-
tru toate modurile de cladire. Toate locuintele pentru cartierul cu case inalte. Pentru aplicarea
au acela numar de locatari. Suprafata cldifa se masurilor constructive de aprare antiaerian,
micoreaza cu inaltimea casei, densitatea de lo- cartierul de case inalte e mai favorabil.
cuit crete, dimpotriva. Vulnerabilitatea aeriana' Nici militarii nu s'au putut ntelege asupra mo-
a fiecdrui mod de a cldi a fost stabilita dupa dului de cldire mai favorabil. Cldirile joase le
formul(a si rezultatul este demonstrat alturi gra- preconizeazd: Gen. Nagaoka (Japonia), Gen.
fic. Cea mai mica vulnerabilitate aeriana o au cla- Douhet (Italia), Paul Wolf ( Germania), Kos-
dirile joase si nalte, iar cladirea mijlocie se do- hewnikow ( U. R. S. S. ), crdirile inaltc: Lt. Col.
vedete neprielnica. Roata (Romania ), Lt. Col. Vauthier ( Franta),
Un cartier de case inalte imprstiate intr'o zo- Le Corbusier (Fianta).
ma verde va avea o toga de atractie mai mare a- - va urma

RESUME ZUSAMMENFASSUNG
URBANISME ET PROTEC1.1ON DE LA
VILLE CONTRE LES NITAQUES DIE LUFTGESCHUETZTE STADT
AER1ENNES
par Georges hleyer von Dipl. Arch. E. T. H. George Bleyer
architecte diplm

Motto: La future guerie est la Motto: Der Zukunftskrieg ist

condamnation a mort de la grande das Todesurteil der Grosstadt in
ville dans sa forme actuelle. ihrer heutigen Form.. (Dipl. Ing.
(Hans Schossberger Ingnieur ). Hans Schossberger).

L'histoire universelle ne mentionne pas un se- Noch nie in der Weltgeschichte wUrde das
cond cas o le peuplle ait et ml la guerre Volk im Kriege so in MitLeidenschaft miteinge-
comme dans la guerre mondiale. Dans ces 4 ter- zogen als im Weltkriege. - In den furchtbaren
ribles annes il t encore possible d'tablir une 4 jahren konnte man noch zwischen Kriegschau-
limite entre les lignes de l'avant et l'<<hinterland; platz und Hinterland eine Grenze ziehen. Die
4''arme moderne, locomotion motorise, ten- moderne Armee aber, deren Bewegung motori-
dra sont action jusque dans l'hinterland et aura siert und deren Feuer automatisiert ist, braucht
besoin de toute la force de travail de la popula- das ganze Hinterland, die ganze arbeitende Be-
tion ouvrire pour ses services auxiliaires. C'est vlkerung fiir sienen Nachschub. Die Aufgabe
l'aviation qu'il reviendra de dtruire la produc- der Luftwaf fe ist die Produktion des Feindes zu
tion de l'ennemi, de dmoraliser lies populations. stren die Bevlkerung zu demoralisieren.
Es gibt zwei Arten von Verteidigungsmglich-
Il existe deux genres de defense: active (mili- keiten; die aktive (militrische) und die pas-
taire ) et passive (civile). Nous nous occuperons sive ( zivile). Wir beschftigen uns mit einem
Teil der passiven Verteidigung:mit dem stdte-
ici d'une partie de la dfense passive, de celle qui
traite de la dfense arienne urbanistique. Nos baulichen Luftschutz. Unsere Stdte sind chao-
vis sont construites un peu tort et travers. tisch gewachsen. Im Stadtkern sind Behrden,
Dans le centre se trouvent entasses .les lga- Geschfts-und Wohnhuser zusammengepfercht
tions, les maisons de commerce et les habita- und auch der ganze Verkehr kreuzt sich in .der
tions; toute la circulation y est concentre. La City.
construction moderne exige une extension de ce Der moderne Stdtebau fordert die Auflo-
noyau, permettant d'y situer des espaces verts, ckerung dieses Stadtkerns, die Durchdringung
de crer un axe de circulation et d'loigner l'in- des ganzen Stadgebietes mit organisch zusam-
dustrie dans des quartiers speciaux. Il est int- menhngende Grnflchen, die Schaffung einer
ressant de constater que les comptences mili- Verkehrsachse und die Verlegung der Industrie
taires sont du mme avis, en ce qui concerne les in besondere Produktionsviertel. Diese nach dem
moyens de dfense, que des urbanistes tess que funktionellen Prinzip geschaffene Bandstadt
Le Corbusier, Walter Gropius. steht im schrfsten Gegensatz zur heutigen kon-

www.dacoromanica.ro
176 tint Ais/I s M I.,

Les villes construites d'aprs le principe fin& zentrischen Sternenstadt. Es ist interessant,
aire sont en contradiction avec les villes concen- dass auch die Militrs aus Yerteidigungsgrn-
triques en toile. den dieselbe Forderungen stellen.wie ein Le Cor-
Les thoriciens les plus connus de !la dfense busier, ein Walter Gropius.
arienne sant: le Lt. Col. Vauthier, Le Corbusier Die bekanntesten Theoretiker des stdtebau-
(France), Hans Schossberger ing. dipl., Paul lichen Luftschutzes sind: Prof, Sfintescu, Lt.
Wolf ing. dipl. (Allemagne), Koshewnikow (U. Col. Roat (Rumnien), Dipl. lng. Hans
R. S. S.), le Gen. Douhet (Italie), le Gen. Na- Schossberger, Dipl. Ing. Paul Wolf (Deutsch-
gaoka (Japon), le prof. Sfintesco, le Lt. Col. land), Lt. Col. 'V authier, Le Corbusier ( Frank-
Roata (Roumanie). reich) Koshewnikow (U. S. S. R.) Gen. Douhet
La ache la plus importante de la dfense a- (Italien) Gen. Nagaoka (Japan).
rienne des villes consiste dans l'tablissement de Die wichtigste Aufgabe des staedtebaulichen
la vulnrabilit arienne. Hans Schossberger a Luftschutzes ist die Bestimmung der Luftempfind-
indiqu une formule mathmatique l'aide de lichkeit. Hans Schossberger hat eine mathema-
laquelle on obtient des donnes prcises. La vul- tische Formel, dafr aufgestellt, mit deren Hilfe
nrabilit arienne dpend 1) du nombre d'habi- man eine eindeutige Zak! erhlt. Die Luftempfin-
tants par ha, 2) de la surface construite par in2, dlichkeit hngt ab: 1 ) von der Anzahl der Be-
3 ) des mesures de dfense antiarienne au point wohner je ha, 2) von der berdachten Flche in
de vue de la construction, du mode de construc- m2, 3) von den bautechnischen Luftschutzvor-
tion par rapport au terrain. La formule s'exprime kehrungen, 4) von der Aufschliessung des Ge-
ainsi: lndes. Die Formel lautet:
dBv d Bv
L= FL-vulnrabilit arienne, B=nom- L F 1 wobei L = Luftempflindlichkeit,
bre d'habitants par ha, d,surface construite en B-=Anzahl! der Bewohner je ha, d=berdachte
m2, F=terrain de construction en in2, l=coffi- Flche in in2, F = gesammtes Bauland in in2,
cient des mesures de dfense antiarienne au 1=Beiwert der bautechnischen Luftschutzvor-
point de vue de la construction, v=cofficient du kehrungen, v=Beiwert der Aufschliessung des
mode de construction par rapport au terrain. Gelndes. Fr die Beiwerte 1 und v hat
Pour les coficients 1 et v l'ingnieur Schoss- Dipl. Ing. Schossberger Tabellen mit Zahlen-
berger a tab'4 des tableaux de valeurs numri- werte zusammengestellt. Er untersucht eine
ques. Il a tudi une srie d'immeubles au point Reihe von Siedlungern ber ihre Luftempfindlich-
de vue de leur vulnrabilit arienne et est arrive keit und findet folgende interessante Ergeb-
aux conclusions interessantes suivantes: 1) nisse: 1) Madrid, Mietschaus in der Calle de
Madrid, maison de rapport dans la Calle de Narvaez 17.000; Paris, Mietskaserne nach
Narvaez 17.000; Paris, maison de rapport con- dem Baugesetz gebaut 5.650; Rotterdam, Sied-
struite d'aprs les prescriptions de la loi sur les lung Kiekhoek 107; Le Corbusier Pian Voi-
constructions 5.650; Rotterdam, colonie ouvriere sin 1 Turmhaus 48; Karlsruhe Dammerstock-
Kiekhoek 107; Le Corbusier, Plan Voisin siedlung 16; Gropius Projekt 2 Wohnhochhu-
1 gratte-ciel 48; Karlsruhe colonic ouvrire ser 5,2.
Dammerstock 16; projet de Gropius 2 blocs,
5,2.
Un examen des vines de Roumanie d'apres Es ware ratsam die Stdte Rumaniens mit
cette formule serait recommander. On obtien-Hilfe dieser Formel zu untersuchen. Man wrde
draft certainement des rsultats surprenants qui
erstaunliche Ergebnisse erhalten die die Grund-
apporteraient des changements la base de no-lage unseres stdtebau!ichen Luftschutzes bilden
tre dfense arienne. A cet effet une statistique
wrden. Dazu brauchen wir aber genaue Statis-
exacte du nombre d'habitants par ha. et de la tiken fiber die Anzahl der Bewohner je ha, und
surface construite en m2, serait ncessaire. ber die berdachte Flche in in2.
(A suivre) Fortsetzung folgt -
GS9

www.dacoromanica.ro
 NO TE
MONUMENTE PUMICE DIN TRECUTUL CAPITALEI 1) .

' "

I'l
....-

-, ......' `.1)1., - ,. .' -; -

----74.
, Id ..-----,--...,>1""
- \- z '- ...-r-7---
-,-- `-------- '-- --17--si,::?...........,__----:;''''':'L
.

.'

":"-----. , to..
."11 J ; :

1, ..... F-7,2 of, r- 1 4,1-4 - .... ::

1

1,
-rill-
n
. -

I ii.L. .
..

---------

, ...-..."'

., jj
.g.

57,' , F" ,.., ' .

-

.. 4 ...7.; .,- ..:....., ,

,:, , 1,-,-...- ,,,,, .-:-. ...: 1,
, ....;.;
" .... , I*0 -
'-141---' , .4f1-41:' :. . ,
. 4
*.k.A .,..s.-77""--it. ,

W'
1..
'
,r....-- - ,..-.. ..,

'

Palatul Regal intre 1878-1880.

UN MARE PROECT DANEZ DE AUTOSTRADE Danemarca in lung si in lat. Scopul acestui proect
care ar costa 228 milioane lire stelrine, executat in
Deoarece statele din nordul Europei: Norvegia, 10 ani, este s realizeze legatura dintre sosea si cale
Suedia i Finlanda sunt inteo misura izolate de res- ferat intre peninsula Scandinavia si apusul Euro-
tul vechiului continent din lipsa legturilor directe, pei, s modernizeze soselele Danemarcei si s creeze
iar in curnd Cane Ferate si oselele Daneze nu vor de lucru someurilor. Din informatiunile ziarului Rail-
mai putea corespunde intensului trafic de &Maori s-i way Gazette, proectul cu toate planurile detailate a si
mirfuri renumitele firme: Cristiani 6 Nielsen, Hajga- fost supus spre aprobare guvernelor Suedez si Danez.
prevede construirea unei chi de comunicatie combi- In acest proect, se prevede executarea unuei auto-
mfg. peste Oresund si Beltul Mare. Proectul este in le- strzi care sa lege localitatea Suedez Mal cu portul
.......... Danez Esbjerg, traversnd Copenhaga i avnd o ra-
1) Toate fotografiile cli.ee1 vechi publicate in revista noastra, rnificatie spre sud. Rdby ar urma s tread.' peste po-
nu se pot reproduce Fait' autarizatia scris a redacpei.

www.dacoromanica.ro
178 tiltBANISMUL -
dul Storstrn i s fie legat cu auto strzile germane lactori: automobiltd i aeroplanul; aglomeratia pe
printr'un ferry-boat. Proectata auto strada aaneza, azi i agomeratie in cerumi
va cuprinde inck o ramificatie care urma sa mearga xt.asce pcoretu rezuna am examinar ea situattei Uc
dela 'lord la sud fkand legktura locauth.tei Wm- a-Aazi in rapoz.c, cu snuatia (re eri i am progiesta
shades cu Norvegia vrintr'un at doilea ferry-noat. Au- geornecrica a numaruitu vemcuie,or, eteace uuvtu-
tostrkzile sunt prevkzute cu douk al in sens umc hi C caa acterui ae wgenta ai proolemei a calei rezos-
despirtite printr'o band& de verdeati lat de 3 me- vire nu suiera amanan.
tri. in lungul su, o auto stract nu poate fi legata 1--lanunie cte sistematizare proeciate cu scopul de
cleat cu soselele care o intensecteaz precum i cu a munen cenu ele agromer ate si penuu marirea ora-
acelea de acces. Fe aceste auto strkzi s'ar putea cir- selat, conteaza, e just, cu cresterea circuratiei, ciar
cula cu o vitez de minimum 160 km. pe or. Feste acEsue sccaten nu au decat o vaioare foarte relaavd.
Beitul Mare $ i Oresund, proectul prevede poduri, fie- in acest ciomeniu nu se pot apnea decal criteru Oa-
care de 18 km. lungime (frk pereche in toati hor- zate pe date certe si nu pe functiumle unor ractoi
ropa) i prevkzute afar& de lima feratk cu o .9osea cari nu pot fi nici ciasificati nici prevdzuti.
lati de 8,2 m. pentru automobile si o cale lat de 2,7 Casele hi stazile noastre snt construne in acelas
m. pentru biciclete. Peste cele cloud, canaluri princi- spirit ca acum douk mii de ani. Clctinct edificille la
pale deja navigabile ale strmtoarci Oresund urmea- marginea strazilor, obligkm vehiculele s& urnieze o
za, s tread, conform proectului cate o arcadk a po- anumitk directie.
du/ui in lungime de 305 m. iar peste eel de al treilea Uitkm ca," acoperisurile vor deveni maine strkzi
canal ce urmeazk s5. fie realizat, va trece o arcadk de aeriene. Autogirul inginerului la Cierva, care se ri-
198 m. lungime. Atat petste canalul principal ct si clica 9i se coboark vertical e chemat s devie taxime-
peste cel secundar al stramtoarei Beltu-Mare urmea- truI de maine.
z s treack ate trei deschideri navigabile dintre Ce am fcut pnk acum pentru a face fat acestor
care ate daub, navigabile i ate una la mijloc. exigente? Nimic. Ce vom face and numkrul automo-
Podul peste Oresund are portiunilesale navigabile bilelor, numkrul locuitorilor se va dubla, ce vom face
la 45 m. inltime deasupra nivelului mkrel, iar eel dack se va populariza autogirul?
peste Beltul Mare la 30 m. Casele trebue cldite pe pilatri, asa cum o preco-
Cele 28 milioane lire sterline care reprezint costul nizeazk Le Corbusier, lsind loc liber pentru circula.
total al lucrkrilor
., ar fi finantate astfel: o treime din- tie in toate directille. Magazinele se vor muta la eta-
tr'un imprumut cu acoperire in 30 de ani, a doua trei- jul ntiu, laugh. trotoarele aeriene*. Acest sistern
me din taxe pe produse petrolifere hi vechicule cu va rezolva problema circulatiei si va fi si mai estetic
motor si a treia treime dela tezaurul public. 9i mai igienic.
Se impune elaborarea unui nou regulament edili-
tar preaznd cu edificiile sk aibk toate aceias Inkl-
STRAZILE DE MAINE time 9i acoperisuri plane, putnd suporta greutatea
avioanelor.
0 problemei scdpaici din vedere. - Studiile cari se Procedncl astfel vom tine seamk nu numai de fac-
ocup de amenajarea strzilor orisene9ti vechi sau torul demografic (cresterea populatiei) ca 9i de eel
noi, lucrkrile ce se proecteaz ori se executa, dup stiintific (technica modernk) care este, in secolul nos-
aceste studii, nu iau in consideratie factorul circula- tru, cel mai important.
hei asa cum merit, dat fiind importanta, acestui fac-
tor pentru viitorul apropiat. Mare le om de stat Fran-
cesco Crispi zicea cu in politick prefer& metoda pre- DATE DEMOGRAFICE ASUPRA MARILOR
ventiv celei regresive. In domeniul urbanisticei am
putea spune: e mai bine s fii prevkzator acum cleat CENTRE ITALIENE.
s dkrmi pe urmk ceeace cldesti astzi.
Casa de astkzi ne pare o vechitur& dad, ne gan- La 31 Deoembrie 1935 Roma avea 1.161.884 locui-
dim la posibiiiti1e pe care ni le oferk potentialul tori. Urmeazi Milano (1.085.533), Napoli (889.617),
nostru $iinific. Dad, acest contrast mai este supor- Genova (646.466), Torino (645.441), Palermo
tabil astazi, din puncf de vedere urbanistic, va fi (415.616), Firenze (334.02T)), Bologna (280.283), Ve-
maine atat de gray pentru viata colectiv, ck ceeace nezia (274.654), Trieste (250.972), Catania (248.442)
se cldeste astkzi dup.& criterii eronate va trebui for- Bari (201.260), Messina (197.173), Verona (156.603),
tamente drmat. Padova (142.361), Zivorno (129.112), Brescia
(125.582), Taranto (125.170), La Spezia (122.255),
-
Cauzele crizei cireulatiei. Criza extrem de gravk Ferrara (121.248), Reggio di Calabria (119.026),
care amenint marile orase, este determinati de doi Cagliari (113.530).

www.dacoromanica.ro
 NOTE
0 plaid pentru 25.000 de oameni. - Pe coasta
oriental a insulei Rugen (Germania) se proecteazd
crearea unei plaje gigantice, dup& planurile imperiu-
lui Klotz. Toate camerile vor fi expuse spre mare;
ele vor fi amenajate cel mult pentru 3 persoane; di-
mensiunea lor va fi 2,20X4,75; cu mobile practice,
standard. Pentru a nu ocupa o suprafat prea mare,
Bi pentru 25.000 de persoane.
se vor construi blocuri cu 5 etaje paralel cu plaja pi
la o distant& de 150 m. de ea. Se va pune la dispozi-
tia fiecgrui sezonist 6 m2 de plajd. Pentru a intre-
rupe monotonia acestui Or de constructii uniforme
se prevede la centru o mare piat cu un pavilion gran-
dios proectat de arhitectul Putlitz, cu gara, centrala
electric i technick centrul sanitar i administrativ.
Cele 10 cldiri cu restaurante, caenele, sli de lec-
turd, sli de intrunire i magazine sunt colocate la
distante egale in directia Mira, perpendicular cu ali-
nierea caselor de locuit. La parter sunt localuri pen-
tru copii, prvlii etc. Pentru aceste lucrri va fi ne-
voie de 5000 de lucrtori, durata luergrilor va fi 2
ani.
DESCARTES URBANIST.
Rsfoind Discours de la Mthode al celebrului Schiavonia vor fi drmate mai mult dect 300 de
filosof Rene Descartes, se vede c& el avea in prima
jumtate a veacului XVII, idei mai progresive in do-
meniul urbanismului dect unii specialisti de astzi.
Iota ce scrie Descartes: Operile compuse din mai
multe bucti si de mai multi maestri nu sunt adeseori
att de perfecte ca opera unui singur maestru. Asa
cladirile incepute si terminate de acelas arhitect sint
de obiceiu mai frumoase i mai regulate deal cele
la cari au lucrat mai multi servindu-se de ziduri vechi
construite cu alt scop. Cetitile acelea vechi cari nu
erau la inceput cleat cgtune devenind cu timpul o-
rase mari, gilt de obiceiu foarte prost ordonate fata
de orasele acelea regulate pe cari le proecteaz ingi-
nerul pe un ses cum i pare mai avantajos. Se prea
poate c. mai toate casele orasului vechiu (separate),
sa fie tot atit sau si mai artistice ca cele ale orasului
www.dacoromanica.ro
179
-
nou, dar vzind cum slut aranjate; aici un mare pa-
lat acolo o cAsuti mick care sugrum strzile, am
spune cg, au fost dispuse asa din intmplare si nu
prin vointa unor fiinte cu judecati.
Dat fiind c totusi existau totdeauna iunctionari
insgrcinati cu grija de a supraveghea casele particu-
larilor pentru ca acelea s serveasca pi la infrumuse-
tarea orasului, vom afla c& e greu s lucrezi prea bine
cnd lucrezi pe contul altora.
ORASELE ITALIENE.
Brindisi. Asanarea cartierului Sciabiehe. Conform
planului de sistematizare au inceput lucrrile pentru
asanarea cartierului Sciabiche. Inainte de toate Pa-
latul Guvernatorului se va degaja de cocioabele ca-
re-1 inconjoar. Pentru finantarea lucearilor de asa-
nare propriu zis, municipiul i provincia au obtinut
un imprumut de zece milioane de lire. Populatia car-
tierului Sciabiche locueste in cocioabe mizerabile, u-
mede, foarte nesndtoase, fr aer i lumina, Uri la-
trine. Cartierul n'are apeduct nici canalizare. Se vor
construi locuinte noi, populare dar sntoase i igie-
nice destinate pescarilor i ranilor cari locuesc in
prezent cartierul Sciabiche.
Cremona. Lucrrile pentru asanarea zonei Sant
Angelo si Via Tibaldi au reinceput. Cocioabele nesd-
ntoase din aceste zone vor fi drmate. Populatia
alma a cartierului gseste adpost in casele popu-
lare recent construite in Via E. Soldi. Pe terenul do-
bandit prin drmari se va amenaja, conform planu-
lui de sistematizare, o piat acoperit.
Ferrara. Orasul a obtinut o contributie de 15 mi-
lioane lire din partea guvernului pentru asanarea car-
tierului S. Romano, actualmente foarte antiigienic ei
miserabil.
Forli. Drmirile pentru asanarea cartierelor
Schiavonia si Carmine au inceput. In cartierul
case ocupnd un teren de 50 mii m. p. Pe acest teren
se vor construi edificii publice, case particulare, po-
pulare i scoli. In zona Carmine se va libera un teren
de 10 mii m. p. Pe acest teren se va amenaja o piat
mare (137/82 m.) 1nconjurat de numeroase edificii
si de un palat impozant ocupnd 1800 m. p., cu por-
tice si magazine.
Novara. Noul plan de sistematizare. Se prevede
lrgirea uringtoarelor artere: Corso Umberto si Re-
gina Margherita, Corso Cavour. La incrucisarea a-
cestor strzi se va deschide o piat destinat si de-
vie un centru modern. Planul prevede crearea unei
retele importante de strizi, reorganizarea cartierelor
periferice, crearea unor cartiere noi cu numeroasele
grdini, legarea cartierelor cu centru, crearea multor
parcuri publice.
 180 U R 13 ANIS k/t.TL
Pavia. Prin construirea unui pod grandios de o concursalui pentru planul de sistematizare al acescui
lungime de 2.00m. pe Iluviui Ticino s a rezoivat o ma- ora proectat, se constata ca majorn.atea concui ea-
re proolema ae circulatie, aespartma trancui ae tran- viol nu aveau Unipul necesar pentru a valoririca ex-
zit ae cnculatia interni. Yana acura mur auevtie ar.to; perienteie castigaue la construirea orastum Latta ria,
traticui de tranzit cat si circulatia intern se desi- adaudia i rontinia, din cauza cunamismunu cat e
surau peste un singur pod, foarte stramt. caracterizeaza regimul. INumai tinana seania ae a-
Roma. Planul ae sistematizare ai caasului e gran- ceasta circumsianta se poate inteiege ranaamentul
dips, i nu se poate reariza decat treptat. Sunt in retauv monest al concursului.
curs muite constructu i transtormari. lata lista lu- voroa de un orasel ea WOO de locuitori, centrul
crarnor recent inaugurate: 'rerminarea claramarnor unui ternoriu cu o popwatae (le inca noua mu de su.-
din via Bocca della Verira i largirea acestei strzi; here. Nu se precizeaza amplasamentrh nounn centru,
inceperea constructiei ceiui de al donea eainclu al o- muituminau-se cu inaicarea puntcunu cie intalnire
fieutor guvernamentale; terminarea luerarnor de ci5.- ideia via iNertuneuse (care leaga via Appia cu Alai()
ramare aepe Circo Massimo; largirea i cercetarea Si Neutrino) a uner soseie now numita civ.i.eulana care
traseului strazii Angelico legata airect cte Forro bins- leaga Lattoria cu vaiea de jos a tluviunu 'revere i cu
sonni; erearea unei piete mari inanitea noului pod via Amelia. Lanza Nettuneuse se atik caiea terata,
depe Terea-e, in curs de constructie: un nou apectuct; huma-Anzioniviettuno care are in zona aceea mica SW.-
un nou parc public pe Aventino; un mare numr de Vune carroceto. lentormi snuat la ra,sarit de mum-
strkzi noi si de edificii publice. neuse i la sud de Mediana trebue evacut in tampul
Sulmona. Dup respingerea planului de sistemati- tragerhor artileriei din Nettuno.
zare din partea autorititilor competente, s'au fixat Se cere proectarea unui complet cuprinzand: Casa
normele dup care se va elabora planul nou. Aceste Comunalk, Casa del Fascia cu localuri pentru. monde,
norme sunt: asanarea igienich prin dkrmarea unor Dopolavaro, Sindicate i Asociatii de combatanti, a-
complexe de case insalubre; cartiere suburbane cu un sa del Balilla, Asilul pentru copii i coala primark
caracter rural unde vor fi transferate familile de a- biserica cu casa parohialk cazarma de carabinieri,
gricultori care ocupk astkzi casele insalubre; de con- casa pentru asocratia national:a a luptatorilor, posta,
gestionarea circulatiei din Corso Ovidio care co- cinematograful, un restaurant cu har de vin i ca-
cide astzi cu soseaua nationalk nr. 17. mere pentru strini, gara, cimitirul, campul pentru
Trieste. Ultimele realizri urbanistice sunt: creea- targul de vite, campul de jocuri, etc. i o pig& pu-
rea unei piete noui (Piazza dell'Impero) pe un teren blie pentru a putea aduna la un loc cei 12.000 de lo-
dobandit prin claranari; noua stradi Flavia, indrep- cuitori ai regiunei. Se cere ca i cladirile sa fie sim-
tarea strazei Carducci, a pietei Dalmazia, a straw]. ple, reducand numrul constructiilor costisitoare pi
Cavour, a pietei Lberta, plantarea cu arbor a pie- intrebuintarea materialellor nobile, evitand decora-
telor Giacomo Venezian si Carlo Alberto, lucrdri Je tulle fanteziste. Concursul a fost castigat de proectul
infrumusetare la Castello din San Giusto pe dealul grupului de arhiteeti Petrucci, Tufavoli, Raolini, Si.
intreg, dotandu-1 cu gradini si alei. lenzi.
;
Noul oficiu de urbanism si Comitetul urbanistic. Acest proect studiaz noul oras in punctul propus,
S'a constituit sub condueeera urbanistului de mare acolo unde se intilnesc via Nettuneuse i via Media-
renume Prof. Virgilio Testa un oficiu urbanistic su- n& Aceasta din urm se aflrt partial mutat spre sud
bordonat unui comitet urbanistic. Acest oficiu va a- pi trece peste calea feratk printr'un pasaj superior
vea inainte de toate sarcina de a organiza terenul (cavalcavia).
pentru expozitia universal-a, care se va tine precum se Traseul strizilor e orientat dup un sistem de axe
stie, la Roma, in anul 1941 si in vederea areia toate perpendiculare cari corespund punctelor cardinale in-
serviciile publice vor fi mobilizate. vxtite cu 15 in sensul arittorului de ceas. Aceast
dispozitie care corespunde exigentelor unei bune izo-
latii, ax trebui sk fie in acelas timp si. o aprare In
HAMM DE SISTEMATIZARE AL ORA,5ULUI contra vntului dominant venind din sud-est. Cu taa-
APRILIA. te c strzile orientate spre sud-sud-est descriu curbe
paralele, sunt scurte i prevzute de ziduri protec-
Prin secarea mlastinilor Pontiue din Campagna toare.
omana (Italia Centralk), guvernul italian a redat Suprafata de locuit este de 30 de hectare, densi.
intinderi importante agriculturei. Trei erase au fost tatea medie e deci de 100 de locuitori pe un hectar.
infihitate pe acest teritoriu: Littoria, Sabaudia pi Orkselul are o forna nchis si pare a fi delimitat de
Pontinia. Acum urmeaza infiintarea celui de al pa- o strad de circumvalatie. Desvoltarea ei va fi im-
trulea centru care va fi n acelas timp i cel mai piedicati de via Nettuneuse si via Mediana, dar va
unic: Aprilia. Din darea de seama asupra rezultatului avea posibiliti destul spre nord-est, urmand direc-

www.dacoromanica.ro

tia strizii care priveste spre muntii Lepini. Strada centre sau in raport cu activitatea lor de orice na-
care leag& Nettuneuse cu Mediana are caracterul unei
Ora 71 de penetratie. Traseul strzilor nu e totdeauna
MYNA
. mu.
4
,41100,111i
0.
14Z
ty
/IV
Aprilia. Proectul definitiv al planimetriel generale.
ideal, lotizarea nu e naturaI, dar arhitectura edifi-
ciilor e clari i sobr. Proectul, devi nu e strlucit,
se va putea imbuntti. Mutnd centrul la gara Caz-
zoceto, invrtind schema strizilor din primul proect
cu aproximativ 550 spre orient, ameliornd lotizarea
planului, care devine atat de logic si de clar pe ct
permite criteriile eronate ale concursului.
Proectul arhitectilor G. Cabza Bini i Niccolini, r-
mas aproape neobservat de juriu, e cel mai atrgtor
dintre too. Mentinnd amplasamentul propus, cl-
dirile aunt dispuse in succesiune linear rang& Net-
tuneuse. Schema e simpl, complexele cordonate cu
un gust des5x&rsit, se economiseste o multime de
strzi, edificiile publice se succed logic, etc.
PLANUL DE SISTEMATIZARE AL ORA.$ULUI
PORDENONE.
D-1 Vincenzo Civico in studiul su consacrat pla-
nului de sistematizare al orasului Pordenone preci-
zeaz& principiile urbanismului italian fascist si cor-
porativ astfel:
1) Centre le nu aunt considerate izolat ci in functia
lor regional& si national, in raportul lor cu celelalte
www.dacoromanica.ro
NOTE 181
turk.
2) Planurile urbanistice sunt proportionate la ca-
pacitatea economic& a centrului considerat.
La elaborarea planului de sistematizare al of&se-
CO, YEIP
lului Pordenone s'a tinut seam& de aceste criterii.
Pordenone e un orksel al provinciei Udine, la 42
kilometri de orasul Udine. Are o populatie de 20.000
de locuitori. Prin acest orksel trece soseaua natio-
nal& dinspre orasul Udine inspre orasul Treviso. Afa-
r& de existenta acestei sosele de mare important,i,
aft& problem& de circulatie nu exist& pentru Porde-
none. Schema urbanistic& existent& este radial& si
n'are nevoie decal de rectificari de mic& important.
Populatia e stationard. i totusi, orasul s'a desvoltat
cam neregulat in toate directiile, listed in ace1a9
timp liber sectoare importante.
Problema urbanistic& propriu zisk este de a ela-
bora un plan de amplificare, in loc de a proecta car-
tiere noi a ordona i a integra cele existente. Concu-
rentilor li s'a cerut s respecte stilul traditional, isto-
ric si artistic al orasului i s asaneze cartierele aglo-
merate prin dr&mkri partiale, potrivit cerintelor
igienei moderne. Primul premiu a fost decretat proec-
tului inginerilor A. dela Rocca si D. Filippone.
s
ol
1: o
nuovi Win earned)
echeci eontenh comunl
il ce . . *Mend
nu one cootruZioni
9sn.z.ver01
e 01 rive<
Pordenone. Proectul viitorului plan de sistematizare.
Acest proect e conceput in spirit realist, asa cum
cere situatia. oseaua national care traverseaz& ora-
sul in sensul axei celei mai mari prezintd astzi mai
multe inconveniente.
Proectul prevede o deviatie marginal, rezolvnd
astfel, pentru cteva decenii, problema traficului de
tranzit. In ce priveste problema circulatiei interne,
ea giseste o solutie prin crearea unor strizi de leg&-
turk intre arterele radiate existente. Oriselul are o
182 t.) ri. t AXIS M ti
catedrala de mare valoare artistick pocita de niste
case sdrentuite cari o inconjoark Planul prevede da-
rmarea lor, libernd in mod fericit acest monument
in stil roman de constructiile ce4 sufoca.
Planul inginerilor dela Rocca si Fillippone e bun
necesitnd numai modificari de mica important.
URBANISM COLONIAL ITALIAN
Ideile principale ale manifestului pentru urbanism
colonial al arhitectului G. Pelegrini se pot rezuma
astfel: Planul de sistematizare al unui oras este corn-
plexul serviciilor centralizate. Orientarea, structura,
aspectul edificiilor, serviciilor centralizate. Orienta-
rea, structura, aspectul edificiilor, strzilor, pietelor
pi gridinilor depind de functiunea orasului, de con-
ditiunile de insolatie, de cbim. Trebue eliminat in-
convenientul vntului, al pulberei, al luminei prea
tari, al caldurei, al umidittii. Artere principale largi,
pentru comunicatie rapid intre punctele cu distant,
cu portice joase de arcade si multe parcuri. La punc-
tele de intalnire ale arterelor vor fi construite edifi-
ciile publice.
Locuintele s nu aglomereze reteaua stradalk prin-
cipala; ele vor imita tipul indigen cu curtea central a,
cu mai multe etaje unde va fi nevoe; cu pereti inchisi
spre soare; cu loje i terase la celelalte laturi. Intre
locuinte se vor intinde strazile secundare Intre case
vor fi amenajate grdini cu arbori si fntni. Toate
solutiile bune din constructiile indigenilor (case cu
curtea central, pereti inchisi, strazi secundare in-
guste) vor fi valorificate tinand seama de technica
pi estetica modern. Arhitectura avnd o mare va-
loare sociali, prin ea se va putea influenta lenevia najat tin teren sportiv, s'a construit o cas pentru
mintala a indigenilor; orasele din Libia, astazi negli-
jate, vor capata un aspect regulat.
Planul de sistematizare al oraplui Addis Abeba
de arh. Guidi 6 Valle
Acest plan se sprijineste pe patru elemente exis-
tente: Biserica Sf, Gheorghe, vechiul i noul Ghebli
(palat imperial) si strada Maconnen. Se va construi
un centru monumental ;. cartierul indigenilor se se-
para.. de cel european. Centrul va fi format de o piata
rectangular inconjurat de edificiile guvernamen-
tale principale. Centrul comercial rmne in locul lui
de astizi. La nord se va construi un cartier de vile
boeresti; la est cartierul burgheziei; spre centru ca-
sele bloc; la sud zona pentru locuinte populare si
muncitoresti. Zona rnilitark zona spitalelor si cea in-
dustrial vor fi bine delimitate si izolate. Se vor in-
multi gradinile publice si apele curgitoare. Cu o grij
Specie la au fost elaborate proectele pentru zona mi-
www.dacoromanica.ro
L
litar si cea sportiva. Se va stradui de a transforma
,
No)
'
Addis-Abeba. Noul plan regulator.
Addis Abeba cat se poate de complect intr'un ora
italian.
Celelalte orqe ale imperiului.
Asmara (Eritrea) . Orasul se transform& dup un
plan de sistematizare. Baracile se inlocuiesc cu cons-
tructii stabile, se cladesc edificii publice. Pan& acum
mai multe piete si artere au fost deschise. Se creeaza
o gradin publick
Dire Daua (Etiopia). Se studiazi noul plan de sis-
tematizare. Strazile principale au fost reparate, a
fast deschis o filial& pentru Banca Italiei. S'a arne-
Federatia Fascist&
Harrar (Etiopia). Planul de sistematizare se pre-
gteste acuma. Cartierele europene vor fi desprtite
cu mare grij de cele indigene. Soseaua Harrar-Dire
Daua renumita pentru frumusetea i pitorescul ei, a
fost reparatd. Se construeste filiala Bncii Italiei, te-
renul sportiv, azilul orbilor si un apeduct.
Tripoli. S'a terminat recensamntul populatiei in-
digene. Aceasta operatie a intmpinat mari greutati,
mai ales din cauza elementelor nomande i semino-
made. Marea sosea de pa litoral, de o lungime de
2000 de kilometri se giseste in constructie. Aceast
sosea care leaga Tunisia de Egipt, are in primul rand
o mare important& strategic, dar va contribui si la
desvoltarea agriculturei, a industriei si a turismului.
Ea va fi inaugurat de Mussolini. A intrat in vigoara
noul regulament edilitar. Numai ingineri i arhitecti
vor avea dreptul de a construi cladiri a caror cost
de constructie depaseste suma de 60.000 lire sau con-
structii cu o structura. le beton armat. Crawl Tripoli
e in plin desvoltare.
 NOTE
UN NOU ORAS GERMAN, - Orasul Wanne-Ei-
chel cu 93.000 locuitori, situat in districtul rerun-,
westfalic s'a format recent gratie desvoltirii indus-
triei de crbune In aceast regiune prin uniunea a 5
comune mici. Dintre acestea numai Crange i Eickel
posedau un centru vechiu. Wanne s'a format in jurul
unei gad al call ferate, la un punct de incrucisare a
mai multor sosele importante. Rhlinghhausen i Hol-
sterhausen erau doua colonii de mineri. Acestia au
fast adusi din alte regiuni. Nu s'au construit pentru
ei case mari ci casute cu 1--2 etaje, dotate de gridini
destul de marl, Viand cont de caracterul populatiei.
Minerii din Rhlinghausen i Holsterhausen sunt in-
tr'adevar Omni veniti din provinciile agricole de Est.
In acest fel s'au creat conditii igienico-urbanistice re-
lativ favorabile, eu toate c e vorba de districtul cel
mai populat al regiunei Ruhr si al Germaniei intregi,
cu 430 locuitori/km. Se simtea inert nevoia unui cen-
tru comun. Pentru a remedia aceast lips, s'a utilizat
suprafata de 19 hectare care se gasea Intre cele 5 co-
mune mici. Pe acest teren au fast colocate: piata
Wanne Eickel in macheta.
mare pentru adunari; edificii publice de interes co-
lectiv cu un local public acoperit; o piscina acoperit
cu bai de soare si de lumina; un teren de gimnasti-
ca; casa tineretului hitlerist, campul de jacuri etc.
Imprejur aunt prevazute grupuri de case cu grdini.
URBANISM RUSFSC
Noile orase sovietice vor trebui s aiba o popula-
tie de 100.000-200.000 locuitori.
Orasele mici nu sunt economice dar si cele mari
prezinta dezavantaje mari. Noul tip de oras este cel
al orasului-fasie cu 6 zone bine delimitate:
1) zona feroviara; 2) zona industrial; 3) zona zoologica i cartier sportiv cu stadioane si piscine.
protectoare cu plante; 4) zona locuita; 5) zona par-
curilor, zona sportivi; 6) zona agricola. Dat fiind ca
realizarea acestor cetiti fasii nu e usoari exist&
doua curente In urbanismul rus. Una sustine moder-
nizarea oraselor existente, alta vrea sa realizeze lora,
Dupa aceasta teorie centrele industriale
www.dacoromanica.ro
183
s'ar lega de cele agricole prin artere mari de comuni-
catie. Populatia ar fi distribuita ring& aceast cale de
_
J ,
_ ---
Ny401,5te
wrr- vv.
Fotografia machetei care reprezint colonia industrial a presei
din Moscova.
comunicatie. Dar comitetul executiv a respins tenta-
tivele utopice avand intentia de a substitui colectivis-
mul, individualismul gradual.
.ALTE ORASE STRAINE
Bruxelles (Belgia). Desvoltarea rapida a orasului
inaptitudinea autorittilor competente au condus
la distrugerea multor monumente de art& inundate de
constructii noi, banale. Pentru apararea monumente-
lor si a frumusetelor naturale s'a construit grupul
qamicilor orasului Bruxelles. Primul succes al gru-
pului este de a fi obtinut din partea guvernului pro-
misiunea de a nu darama serele grdinei botanice.
Grupul va lupta deasemenea In contra proectelor van-
dalice de a darama Liserica Uccle cu presbiteml ei.
Grupul atrage atentia opiniei publice asupra situatiei
din Woluwe si Watermael unde constructiile banale
sufoca opere de o mare valoare artistic&
Neexistenta unei legiferari edilitare inteligente es-
te cea mai mare greutate In contra careia Grupul a-
micilor orasului Bruxelles are de luptat. Nu exist&
alte norme edilitare cleat speculatia i rapacitatea fi-
nanciarilor cari nu au de gand deal sa mamma, ve-
niturile lor.
Dublin (Irlanda) . Dupg referatul comisiei speciale
care a vizitat orasele engleze, s'au convins i condu-
catonii municipiului Dublin de avantajele enorme ale
unui plan de sistematizare. Preparative le pentru ela-
borarea unui astfel de plan au inceput.
Lion (Franta). Conform planului de sistematizare
al orasului s'a Inceput constituirea unei autostrazi,
deschiderea unui tunel sub deahil Crucei Rosii si pre-
lungirea strazii Berthelot pang, la aeroport. Se va
creea un mare parc la Paril ly, cuprinzand o gradin
Liverpool (Marea Britanie). La periferia Orasului
Liverpool se creiaza un oras satelit o comma cu
caracter autonom. Se vor construi 5000 de case. Cos-
tul constructiilor se ridica la 2 milioane de lire ster-
line. In acest oras satelit vor gasi adpost 20 de mii
de oameni, Orasul va avea trei biserici, un cinemato-
184 UR B ANISMUL
graf, sapte scoli, dou 'd. centre comerciale, un cornisa- VA: modernizarea portului, dat fiind concurenta por-
riat de politie, un magazin central, un centru civil si tului Genova. Marsillia, al donee oras al Frantei ea
un mare camp pentru petreceri. Realizarea acestui populatiei $ i important& comercialk nu e in stare de
plan va da de lucru la 2000 de lucratori, lucrarile vor a rezolva aceste probleme ea mijloacele sale proprii.
dura 2 ani i jumtate, constructia strazilar i cana- E probabil c guvernul va aloca in acest seep o surna
lizarea va dura 3 ani &and de lucru, unui numAr de important& lin fondul lucalrilor publice.
350 de lucrtori. Paris. Chestiunea asanrii igienice i edilitare a
capitalei e totdeauna la ordinea zilei. Presa numefte
Marseille (Franfa). Cele mai multe orase au nevoe casele insalubre anamicul No. 1. Nimeni nu igno-
de o asanare edilitark i igienica dar criza economic& reaz& gravitatea problernei. Municipiul ca i guvernul
pi instabilitatea politica de pan& acum au eternizat sunt de acord in aceast& privinta. Un recensdmant
aceast& stare de lucruri. Populatia arac& a Marsiliei con5tiincios in cele 17 zone ale orasului unde tuber-
trieste in conditiile igienice cele mai dezastruoase. culoza face ravagii a eondus la delimitarea a 17 in-
Num&rul loeuitorilor crests neincetat; orasul are in sule insalubre cari trebuese drmate fir& mill. A-
prezent mai mult decit 900.000. - de locuitori dar ceste zone numarau in anul 1926, 4230 edificii cu
din punct de vedere edilitar a famas cu 50 de ani in 182569 locuitori pe o suprafati de 131 hectare. In ce
urm. Planul de sistematizare nu s'a putut realiza priveste mortalitatea tuberculosilor, o ancheti f cut
din cauza cheltuelilor prea ridicate. O retea de cana- in 1925 pe tot teritoriul Frantei ne precizeaz& date
lizare nu exist& la Marsilia: raurile Huveanne si Jar- interesante. La Paris mortalitatea atinge culmea in
ret servese i astazi de colectoare descoperite. Nu e- locuintele insalubre care aunt adevarate focare de in-
xist& alt apeduct decat canalul Durance care dateazi, fectie. Aceste case ucid anual 200.000 de oameni din-
din 1850. Marsilia are mai putine spitale decat orii- tre care 80 de mii de tuberculosi. i tat* aceste cifre
care oras francez. In centrul supraaglomerat densi- reprezint& o ameliorare fat& de epoca antebelick Mor-
tatea populatiei atinge 3200 loc. pe hector. O mulitime taJitatea pang la 1913 era de 150 la 100 de mii delo-
de case aunt pe punctul de a se pr&busi. Din cauza cuitori, iar in anul 1927 numai 100 la 100.000. i a-
conditiilor higienice dezastroase mortalitatea este ex- ceast& ameliorare continuk Pan& acum s'a fcut
trem de mare. Prima priblem& de rezolvat ar fi dra- foarte putin In vederea asararii zonelor insalubre:
marea caselor insalubre si inlocuirea lor cu cartiere cateva drim&ri, far& a construi in locul lor alte
noi Ar fi nevoe momentan de 30.000 de locuinte. locuinte. Consiliul municipal cere un imprumut de
Doctoral Sepet preconizeaz& crearea unor cetati gr&- 300 de milioane, pretinzand in aceias timp cg, Pari-
ding cu terenuri libere i parcuri i terenuri sportive, sului Ii trebue alocat suraa de 500 de milioane din
etc. evitand construirea rnirilor case anti igienice. fondul luergrilor publice pentru combaterea soma-
A doua problem& e cea a spitalelor. Orasul Marsilia jului.
dispune de 2200 de paturi adic& de 4 paturi la 1000 Afar& de dificulttile financiare exist& i greutati
de locuitori. (Lion are 12, Paris 11 la 1000 locuitori). de natur administrativ, juridic& si technic& Exist&
A txeia problem& urgent& e cea a apei de hint. Pan& un program, nici buna voint& nu lipseste: restul va
acum o singur& problem& important& a fost rezolva- veni singur,

gES

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE
ASANAREA LACURILOR COLENTINEI 1)
O documentatei luffarc tehnicei cuprinzlnd cinci conferinte,bogat ilv ate, heirti gi plaw explicative.

I. 2) Aducerea apei geului in Bucureti. Praectul

EFECTELE ASANARII COLENTINEI ASUPRA eonsta in amenajarea unui canal de derivare dela
BUCURESTIULUI SI REGIUNILOR INVECINATZ Ogrezeni. Acest canal poate fi deschis sau inchis, dea-
de Ing. N. G. Caranfit. hingul soselei dela. Bolentin la Bucuresti i ajunge la
un punct mai inalt la rezervoarele Cotroceni unde se
Dela 1850 si pang azi, Bucurestiul a avut foarte centralizeazi toate apele aduse de apeduete pentru
putine prilejuri in cari capabilitatea de a intreprinde spglatul orasului, udatul gridinilor i aranjarea unor
luergri de interes general si de a avea o oarecare vi- mid 'cascade in parcul Carol si in toatg, regiunea co-
ziune de lucrgri de viitor, s fi putut duce la realizri linelor dela FiIaret.
Lucrgrile de asanare ale vgii Calentinei reprezintg, In acest mod Bucurestii s'ar apropia de celelalte
Jun succes al non Indrumri, in care se afl orasul metropole Europene care au &Ate dou retele de dis-
asupra interesului local. tributie a apei; una de ap potabilg, i alta de apg in-
Acestea sunt luergalle cari nu intereseaz imediat dustrialk abandonkid luxosul procecleu actual de a
pe Mel un elector si care se intind pe o lungg perioadg spla strgziel si a topi zgpada eu apg a arei cost in.
de ani. Ele cer continuitate, cer sfortki financiare de trece 2,50 lei M. Cub
lungg durat si bine chibzuite, care s nu apese prea 3) Bucureltiul port la Dundre proect de mare an-
mult executarea alter lucrgri de absolut necesitate vengurg tare se va realiza, care se datorete Ingine-
in interiorul orasului. Ceeace s'a putut infgptui, este ruIui D. Leonida si care va indepirta pentru tetdea-
un suoces al noii indrumki, in care s eafl orasul una rusinoasa stare de azi ih care o mare parte din
Bucuresti, executarea luergrilor se datoreste inere- transporturile pentru orasul Bucuresti venit din Eu-
derei i perseverentei D-lor: Dem. Dobrescu, Emanoil ropa Centralg si din Germania, se fac pe calea Du.
Dan si Alex, Donescu. ngrei: se due astfel Ong la Giurgiu, se descareg si
Rareori un oras are niste vecingtgki mai bogate in apoi se reincarcg in trenuri i se aduc in capitalk
eursuri de apg ea Ducurestiul. Aci este Argesul la o In favoarea acestui proect mai pledeaz i faptul ch.
distantg de 20 Km. si ceva, Sabarul, Ciorogkla, Bucurestiul care Ong' mai eri era un orgsel este as-
Dmbovita care trece prin oras precuin i rul Colen- Uzi capitala tirei eu 18 milioane locuitori, cu impor-
tina eu laeurile lui. Dup aceea lacul Caldirusani, la- tan% i anvergurg Inca necunoscutg 0i unde peste
cul Snagov care depseste ,soseaua Bucuresti-Ploetsi 15-20 ani populatia va fi mgrit Ong. la 1.500.000--
fi ajunge in amonte png la Butiman. Spre sud este 1.800.000 locuitori.
Dungrea i lacul Greaca, im lac admirabil care se O.- 4) Asanarea Colentinei. Aceastg regiune a cgrei
seste la numai 60 km. de acest oras. lacuri Fundeni i Ileristru se confundg cu Bneasa.
A gandi si a emite proecte genexale ;?i idei gene- Origina acestor lacuri din jurul Bucurestiului nu este
rale, bazate pe ateva studii foarte rapid acute pe incg bine defiling. Unii sustin ca niciodati nu au
hrtie, este un lucru foarte interesant ns este mult fest lacuri naturale in albia Colentinei, cd nroprieta-
mai folositor un proect executat n limita unui deviz rii de mosii, pe care se gseau aceste portiuni din Co-
precis, de a-1 pune in executie si de a-1 executa, dupg lentina, au fcut stivilare si au oprit apa pentru ne-
cum a procedat autorul la amenajarea vgii Colentina voile lor (misearea morilor, iaz de peste, etc.).
in baza urmAtoarelor Asanarea lacului Hergstriu apare ca o obligatie
1) Canal pawl /a Snagov. Acest canal nu ar avea deabia in anul 1912 dar i aceasta numai din punct
o utilitate imediatg. Este o lucrare evaluatg la vre o de vedere estetic pentru parcul national, de care se
500 milioane lei pentru o sectiune care siiel facg na- preocupa pe atunci statul.
vigabil. In 1926-1927, Casa Luerkilor orasului Bucursti
s'a sesizat de aceast chestiune, hotgrnd infiintarea
1) Editura U. C. B, tmei comisiuni pentru studierea propunerilor acute

www.dacoromanica.ro
 186 URBANIS MUL
in acest sens de ing. italian Ricardo Cane Ea i lund 2. - Transformarea mlastinel.or din nord-estul ca-
in consideratie trei solutiuni posibile, dintre care una pitalei in lacuri pitoresti si salubre;
em de a ridica toate stvilarele, de a seca lacurile, de 3. - Favorizarea creerii vastului Pare National al
a iriga suprafetele joase rimase si de a transforma capitalei.
Colentina inteun mic piru, care s seurg apele 4. - Creerea unei suprafete de lacuri asanate de
sale Oa In Dmbovita. aproape 1300 ha., in vederea ameliorrii strii hidro-
CUm aceast solutiune nu ducea la rezultatele do- metrice a aerului, scaderea vrfurilor de temperaturi
rite, s'a studiat aducerea de ap din afar, in valea tropica'i in timpul verii i absorbtia prafului cu. care
Colentinei, stabilindu4se att etapele ct i modul de este incArcat aerul capitalei;
executare al lucrrilor. 5. - Posilibittile de desvoltare a sporturilor nau-
Proectul a inceput la 13 Noembrie 1933 cu facerea tice, a navigatiei de agrement si a locurilor de odihn
unui baraj la Buftea, executat in 1934/35 si care a a Bucurestenilor.
creat un lac artificial de 300 ha. suprafati i aproape 6. - Legatura in viitor a navigatiei intre lacuri,
10 milioane m. cubi capacitate. cu navigatiea pe Dmbovita inferioark Arges si Du-
Cu apele din primvara anului 1935 ale Colentinei are, dndu-se astfel posibilitatea desvoltrii unui
s'a umplut intia oar acest rezervor oktiand un mi- port industrial Intre Cernica i Fundeni.
nunat lac acolo unde inainte erau mocirle si locuri Dup natura lor i scopurile urm Amite, planul ge-
inundabile. neral de asanare imparte lucrrile de asanare In trei
Chiar i dup ce rezervorul Buftea va fi umplut grupe distincte i anume: derivarea apelor Ialomitei
vom continua SA lam ap din Ialomita atta timp in Colentina; realizarea. compensxii debitelor i adu-
ct a exista un exces de debit in acest rau. Astfel cerea apei in lacuri; asanarea i sistematizarea lacu-
vor fi siptmni cnd 5 sau chiar 7 cm. cubi pe se- rilor cuprinse intre Bneasa superioar i Cernica,
cunda vor trece prin lacurile din Bucuresti. precum i legAtura cu Dmbovita.
Prin amenajarea acestor lacuri, prin darea unei Un deversor liber asigurVpentru orice eventualita-
adncimi minime de un metru la margine, inconve- te ca nivelul Si nu creasc peste cota 105,50 chiar la
nientele terenului propriu reproducerii tantarilor in apele cele mai mari de 25 m. c.sec/. ct poate aduce
conditiuni ideale, se suprim. Colentina i derivatia Ialomitei.
In acest seop, taluzarea lacurilor impune o panti Lacul Herstreiu,- astzi asanat si pus in functie,
constant-6., iar nivelul acestor lacuri se cere intotdea- ocup o suprafat de aproape 80 ha. si contine
una mentinut la o cot fix& 2.400.000 in. c. ap la nivelul 79,50 m. Tot in acest
Romnia avnd temperaturi maxime extraordina- nou i frumos lac s'a inglobat si fostul lac Bneasa.
re, mijlocirea temperaturilor maxime se poate cunoa- Lucrzile au constat din terasamente de aproape 300
ste pe o perioad de 46 ani astfel: pentru luna Tu- mii m. C. i amenajri de maluri.
be de 29,84 grade si pentru August de 29,83 grade. Adncimea apei variaz. intre 2 si 5 m. care im-
Dup misurktorile directe, acute in alte prti ca pi preun cu consolidarea malurar asigurd lacul in con-
dup formule ca in cazul Romniei, evaporatia sil- tra desvoltrei faunai acuatice i prin splare se eviti
nic in timpul verei la aceste locuri va fi de cca. reproducerea tntarilor.
5,1 nun. In viitor, dupg amenajarea apelor din aval, se va
In realizarea acestor lucrri, s'a tinut seama de un construi pe malul stng al barajuaui o ecluzk, pentru
alt factor foarte important: estetica. navigatia usoar si de agrement. S'au mai amenajat
Amenajarea creind un acord intre technick si es- trei insule artificiale, cari contribue la pitorescul la-
tetice. va mri acel foarte necesar pitoresc pentru cului nou creeat.
capitala eL In jurul marelui lac Floreasca-Tei se prevede o
zon verde de parc national unit cu acelea din jurul
n. laculd_ din amonte Herdstriu.
Capitala care se gseste intr'o desvoltare vertigi-
LUGRARI HIDRAULICE IN CURS DE REALI- noas, are nevoi energetice crescnde astfel ci, elec-
ZARE IN JURUL BUCURE.STIULUI. trificarea totali a zonei municipiului impreun cu a-
de ing. Dorin Pavol
trice proprii In general nerentabile-
ceea a industridlor, care astizi inch: au centrele elec-
necesiti
Lucrrile de amenajare si asanare, care se execut creearea unei noi supereentrale termoelectrice de ma-'
de U. C. B. de 3 ani incoace, i cari in bun parte a re putere.
programului lor sunt deja realizate, au de scop: Din toate punctele de vedere lacul Fundeni este
1. - Derivarea unui curs de ap mai mare in Co- cel mai indicat pentru a servi drept ricitor al super-
lentina i deci aducerea n Bucuresti a, unui debit centralei viitoare, deoarece aci se gsesc normal cei
considerabil; 8 ra, c.-sec., iar in epocile and idebitul este mai mic,

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 187

se serveste de un circuit inchis de api, favorizat de stituiau cele dou maluri erau destul de consis-
forma serpuitoare a lacului, asa cum s'a conceput. tente ca s permit incastrarea sigur, a capetelor
In aceste timpuri cnd debitul disponibil natural plus barajului.
acela provenit din Ialomita s,i lacul rezervor Buftea Tipul de baraj a fost determinat de consideratiud
este insuficient, se refuleazi apa calda in partea a- economice, urmrindu-se un cost cat mai redus. Pen-
monte a lacului Fundeni. tru supra inltarea nivelului vechiului lac, eu cinci
Lucrrile acestea se prevd in anii 1939-1940. metri atat cat permiteau malurile chiuvetei dela Buf-
Creearea lacului Fundeni necesit terasamente de a- tea, fr, a avea exproprieri oneroase, tipul de baraj
proape 300.000 m. c. ei construirea unui baraj care din argil era cel mai indicat.
ridic planul apei la cota 66. Lacul Fundeni va servi S'au studiat diferite variante cu baraje din beton
in viitor drept port industrial al capitalei, port retv simplu si beton armat sau din constructiune metalia,
tabilitatea si utilitatea cruea este indiscutabilk in ins au condus la un cost mai ridicat decal cel din
viitor.
Captarea apei se prevede astfel ca s se obtin su- Inainte de proectare s'a studiat profilul geologic
ficient pant hidraulia de scurgere sub presiune la al subsolului executndu-se o serie de sondaje pn la
viitoarele rezervoare de ap industriali, situate pe 15 m. adncime.
terasa de sud a orasului. Lucrarea inceputa in toamna anului 1933, s'a ter-
Tinnd seama de faptul c pe terasa de sud a ora- minat in primavara anului 1936.
sului suprafetele libere sunt recluse si nu se gseste Pentru executarea fundatiilor a fost necesar se-
suficient loc pentru rezervoare grupate la un loc, pe carea lacului cu ajutorul unui batardou dublu din pal-
de alti parte avnd in vedere nevoile de apkrare pa- planse de bum, care a rmas apoi in lucrare servind
siv, s'a preconizat mai multe rezervoare de capaci- ca banchet a barajului in amonte la linia apelor mi-
tate redus, legate intre ele prin conducte de beton nime.
armat sau beton centrifugar. Domnul Prof. R. Seifert din Berlin, la congresul ba-
Prin regularizarea Dmbovitel in zona orasului pi rajelor din 1933 asupra lucrrilor de aceasti catego-
in jos pia, la Tnganul, nu s'a rezolvat problema rie spunea:
scurgerei favorabile a apelor. Prin desfiintarea mori- cModul de a construi baraje de pamnt nu este ab-
lor dela Tnganul la Budesti pe Arge i prin scurta- solut fixat si nu acelas pentru toate barajele; canti-
rea parcursului cu 10 Km. se obtine o pant suficien- tatea si natura deasemeni modul de a intrebuinta (re-
fa' pentru a permite scurgerea debitelor Darnbovitei zervorul regulat sau de acumulare) are o oarecare
pi a apelor derivate din Ialomita i Argev. Sectiunea important in construe-tie. Barajele germane moderne
se studiaz astfel ca s, fie util i pentru navigatia cupdnd trei Prti esentiale, distincte:
industrial usoar In legitur, cu lacurile Bucuresti. 1. - Dispozitivul de etansietate.
Transportul pe ap a materialelor de constructie pi 2. - Dispozitivul de sustinere, care trebuie s
altor mrfuri grele d construirea portului Panto li- transmit pmntului subjacent, presiunea apei si a
mon si a ecluzelor, ne arath cat de important este pmntului, s facg s, se scurg apa care a putut s
aceast lucrare a crei realizare nu va intrzia mult. se introduck fir% a cauza luerdrei vre-o stricaciune.
3. - Dispozitivele de protectie cari trebuesc s, fe-
rehsc lucrarea de strickiunile provocate de valurile
rezervorului, de ghiat, de inghet, da secet sau de
BARAJELE PROECTATE SI IN CURS DE EXE- ploaie.
TARE LA ASANAREA LACURILOR. In afar& de barajul propriu zis care traverseai
de ing. Deccbal R. Corbu valea s'au construit dou diguri de pmnt pe maluri
pentru consolidarea terenului dela capetele barajului
Barajul dela Buftea, a cirui constructie s'a Inceput pi pentru asigurarea propriettilor invecinate in con-
in 1933. este astzi terminat, si pus in functiune. tra inundatiei.
La a1egerea amplasamentului acestui rezervor sa Studiul derivrei apeler din Ia'omita pentru adu-
ales regiunea cea mai favorabil5, de pe valea rului cerea apei necesare, care s compenseze lipsa de ap
pi s'a gisit cA la Buftea, unde exist o balt de 50 ha. depe Colentina a format obiectul unor indelungate
s'ar putea inlta nivelul acestei bli construind un cerceari i ridicri topografice in toat zona unde
barai. care s traverseze valea in punctul cel mai din cele dou vi ale Ialomitei i Colentinei, se invecinau
aval al bltii. si se puteau lega intre ele printeun canal de der--
Situarea barajului la Buftea, unde albia Colentinei vatie.
se inregistreaz, este favorabil, deoarece cele :loud In urma nivelmentelor s'a &cut o constatare care
maluri se aproprie astfel Meat puteau fi unite prin- era in favoarea aceistei derivmi i anume, valea Ia-
tr'un baraj relativ scurt 196 m, 1. Argilele cari con- lomitei avea un nivel superior nivelului vaii Colenti4

www.dacoromanica.ro
 188 URBANISMUL
na. Constructia barajului pe Ialomita fiind o lucrare Consiliul technic superior fiind sezizat asupra a-
costisitoare in studiul derivirei s'a avut in vedere cestei chestiuni a opiniat c va trebui si se studieze
acest lueru i deci s'a ciutat pe cursul rului un loc
uncle conditiunile naturale ofereau mai multe po-
sibilitati ca si se aibe un baraj cat mai scurt, incas-
1.-
doua solutiuni:
Posilibititile de aducere in valea Colentinei
a unui debit de alai in riul IalomuJta, pstrndu-se in
twat n maluri ca mai. puternice i cu fundatiuni ct aval de priza nivelului etiajului actual al Ialomitei pi
mai solide. La capitul canalului spre Colentina s'a utiliznd ea traseu eventual pentru aceasti aducti-
avut in vedere nu numai lucrrile hidraulice in punc- une, unul din afluentii Colentinei.
tul descird.rei canalului n Colentina dar i posibi- 2. - Aducerea apei in conditiile de mai sus din
ce le oferea valea Colentinei pentru dirijarea raul Dmbovita.
spre lacul Buftea. Inc dela primele studii hidrometrice s'a ajuns la
Amplasamentul barajului s'a ficut n locul unde convingerea c singurul eau capabil s furnizeze de-
mahnile Ialomitei se apropie formnd o gtuire. S'a bitul necesar este Ialomita. In ceeace priveste Dm-
contruit un baraj de tiny mixt care la apele scizute bovita, ea nu poate satisface cerintele impuse, in-
ale Ialomitei s5, supra inalte nivelul la cota 139 m. trucit parte din debitul siu se utilizeazi pentru pro-
d. M. - necesar alimentirei canalului de derivatie, curarea apei potabile a Bucurestilor iar restul de
iar la viiturile Ialomitei prtile mobile ale barajului debit este necesar, pentru diluarea i conducerea a-
si se ridice i si lase liberi scurgerea torentelor pro- pelor menajere afar din oras.
vacate de ploi. Studiile privitoare la alimentarea din rul Dm-
In cazul Ialomitei barajul de tip mixt este indicat bovita s'au limitat la fixarea prizei in regiunea Moa-
pentru motivul c, ranl avnd regim torential, cu- ra Nouk. Traseul canalului treeea pela sudul dru-
rrentii puternici de ay.& ale viiturilor antreneaz alu- mului ce ducea la Adunati pini la rill?, Ilfov, apoi
viuni in cantitti mari cari in cazul unui deversor fix prin albia raului Ilfov si prin eanalul artificial Ilfov
ar impotmoli repede cuveta din acontele barajului pi apa ajungea :in Colentina.
deci o functionare defectuoas la priza canalului. Sa studiat in principiu aducerea cantittil de apa
LuerArile deriviril apelor din Ialomita au inceput in valea Colentinei, fie pe ville afluente ale riului Co-
in 1935 si vor fi complect terminate in primsavara a- lentina anume valea Crevedia Mare si valea Miulesei,
nului 1937, cnd se va pune in functiune barajul ei fie prin trecerea direca a acelei cantitti de api in
canalul. valea Colentinei.
Sistematizarea lacului Heristriu a necesitat con- Evident aceste treceri trebuiau realizate printr'un
struirea unui baraj situat in prelungirea soselei Jianu canal artificial.
care traverseazi valea Colentinei separind lacul He- Studlile pe teren in vederrea derivirii debitului de
ristriu de lacul Floreasca. ap, au inceput n anal 1927 de care Casa Lucririlor
Constructia noului baraj s'a fAcut pe amplasamen- Municipiului, cu cunemsul Uzinelor Comunale i Di-
tul vechiului dig care deservea o moari de ap, astizi rectiunii Apelor din M. L. P.
desfiintatA. Priza canalului d aducere se fixeazi hi aval de
Proectul de sistematizare a lacului Floreasca-Tei, comuna Dobra putin mai in amonte de confluenta
in afar de amenajarea malurilor mai cuprinde riului Ialomita cu prul Riscovu, adici Ea circa 1
construirea unui baraj la captul din aval al lacului km. in aval de solutiunea adoptat de Casa Lucriri-
Tei. Detaliile proectuhii aunt in studiu. Lucarile vor lor Municipiului. In &ace priveste canalul de aduc-
fncepe In 1937. tiune, acesta s'a trasat astfel Incit traverseaza si el
valea Crevedia Mare si se uneste cu valea Miulesei in
Iv. amonte de comuna Slobozia.
CANALE DE DERIVATIE IN LEGATURA CU A- Lungimea canalului este de 6 km. si are o sectiune
SANAREA LACURILOR DIN NORD - ESTUL transevrsali calculati pentru un debit maxim de 20
BUCURESTIULUL mc./sec.
de ing. Gh. Vladimirescu Diferenta de nivel Intre fundul canalului i fundul
\Till Miulesei este de 5 m: Pentru distrugerea energiei
Lucririle proectate de U. C. B. au de scop in apei s'a proiectat un distrugtor de energie In trepte.
primal rind asanarea vii Colentinei si a lacurilor Proiectul intocmit de Casa Lucrarilor Municipiu-
formate din ea in Nord-Estul Bucurestiului i in al lui, prevedea derivarea prin intermediul unui canal
doilea rind, utilizarea lcr in scopul navigatiei si a lung de 5 km., a debitului maxim de 20 mc./sec. iar
fortelor hidroelectrice. Debitul de api fiind procurat in proiectul intocmit de U. C. B. in 1930 canalul de
de apele rului Colentina regularizate cu lacul rezer- derivatie avea o lungime de 6 km. Amndoui solu-
vor dela Buftea i prin derivarea partial a apelor tiuni prevedeau conducerea acelui debit In valea
Ialomitei. Miulesei, afluentul raului Colentina.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 189

In privinta traseului canalului, se mentioneaz c ap5, aproape stittoare. La sud este Dmbovita cu ca-
s'au studiat cteva variante si din comparatia lor racter pronuntat de nestabilitate. Tot din nestabili-
s'a ajuns la concluzia c. traseul adaptat este cel mai tatea rului Dmbovita a riima.s lacul Cismigiu, lacul
avantajos. La alegerea acestui traseu nu s'a tinut Parcului Carol, Valea Plngerii, toate resturi ale bra-
seam numai de conditii de ordin tehnic (terasamen- telor intortochiate depe vremuri ale Dmbovitei, p-
te, 1ucr5ri de arti, etc.), ci si de acelea de interes rsite cu vremea sau gonite prin nouile amenajri.
local. Dmbovita are un regim hidraulic variabil i foar-
Capitul din amonte al canalului porneste dela li- te instabil - regim torential.
mita comunelor Bilciuresti-Cojasca, axul sAu fcnd Inainte de a fi regularizat, Dimbovita era un
un unghiu de 24 grade cu directia cursului Ialomitei rnlet care In vremea obisnuit avea numai pupa,
si in sensul scurgerii curentului de ap. apt: uneori nici 2 mc./sec. i aceasta raspandit pe o
In rezumat intreg traseul canalului cuprinde 7680 albie prea intins. La ploi mari mns, Dmbovita era
m. lungime de aliniament drept si 1470 m. curbe, in un torent vijelios cu ap mult i repede; cteodati
total o lungime de 9150 m. ajungea la 30 mc. si exceptional la 125 mc.,/sec.
Pentru determinarea structurii geologice a tere- Executarea lucrrrilor de canalizare subteran in-
nului dealungul traseului canalului, s'a executat 12 cepe in anul 1847 cnd s'au construit primele dou
sondaje, a elror adncime a variat intre 5-15 m. canale de plate& scurgnd apele in Dmbovita.
sondajele adnci s'au execurtat In regiunea vkilor Co- Intre 1881-1886 Prof. Ing. Burk li Ziegler, dela
jasca i Crevedia. Rezultatul sondajelor a fost mul- Politeehnica din Zrich, proecteazi i executi lucr-
tunitor intrucAt s'au gsit straturi de argil galbeni rile pentru rectificarea i sistematizarea Dmbovitei
tare, caracterizat printr'o rezistent si impermea- si in legttur cu aceasta o retea de canalizare cu o
bilitate neeesar lucerilor eari intereseaz. desvoltare de 40 km.
Luerarea acestui canal a inceput la 150 Octombrie In 1889 serviciul apelor al Primriei Orasului in-
1935. S'au instalat dou ateliere ambulante pentru tocmeste tin proect de extindere a retelei existente la
reparatiuni, unul la Bilciuresti i unul n valea Co- acea dat. Proectul nu a putut fi pus in executare din
jasca. lipsa mijloacelor bnesti.
Prin derivarea apelor din Ialomita luerari prev- In 1909 se elaboreaz la serviciul primAriei un
mite pentru satisfacerea programului de asanare a la- proect general de canalizare intocmit pe baze noi si
curilor depe Colentina, se creeazil automat o ekdere eu previziuni largi pentru viitor.
de ap situat in amonte de comuna Ghimpati. Reteaua de canalizare a orasului capteazi apele
Dela lacul Mogasoaia spre laculBneasa, rul Co- de ploaie eznd in raza orasului; terenurile din ju-
lentina, se desfsoark pe o lungime de 17 km. Confi- rul Bucurestiului au inclinri i scurgeri in afar, asa
gurata terenului pe aceast portiune permite cons-' ei din jurul Bucurestiului nu vin ape spre oras.
truirea unui canal de derivatie. Se realizeaz prin a- S'a prevzu tn proectul general de canalizare o sin-
cest canal: gur retea de canale in care sunt indrumate att a-
1. - Scurtarea traseului parcurs de ape; pele de ploaie, ct i cele menajere. Curgerea se face
2. - Micsorarea pierderilor prin evaporare i in- pe calea gravitatiunei urmnd pantele succesive.
filtratie; La Intocmirea proectului general de canalizare s'a
3. - Utilizarea energiei apei la Bneasa; avut in vedere a se canaliza apele.provenind dela o
4. Eventual irigarea terenurilor riverane In caz de suprafat de 5200 ha. Acest perimetru era destul de
abundent de ap. larg socotit pentru acele timpuri i cuprindea zone
Ansamblu lucrrilor de asanare a lacurilor va fi exterioare orasului de atunci, zone care in cele mai
realizat dup programul U. C. B. in 1941. optimiste previziuni nu se puteau presupune c vor
Atunci Intr'adevr, lacurilor formate de riul Co- ajunge a fi locuite i cldite.
lentina, vor contribui intr'o larg musuri la moder- Din punct de vedere tehnic, problema canalizkrei
nizarea capitalei noastre. zonelor noi ale orasului nu este asa de simpl, cum
este extinderea celorlalte lucrri edilitare. Posibilita-
V. tea de a deservi cu canal zone noi, depinde in primul
REGIMUL HIDRAULIC AL DAMBOVITEI IN LE- rnd de conditiunile in care se gIseste reteaua exis-
GATURA CU CANALIZARILE ORASULUI tent de canalizare, de situatia in care a fost pus dela
BUCURESTI. inceput colectorul principal Dmbovita prin sistema-
de ing. An. G. Vazitas tizarea dela 1881, cum si de regimul hidraulic ce s'a
stabilit in urmi pe cursul Dmbovitei.
Din punct de vedere hidrografie, partea de nord a Posibilitatea de a utiliza Dmbovita pentru cana-
orasului se deosibeste de partea de sud. La nord este lizarea oras,ului a fast usurat de imprejurarea c
raul Cblentina cu caracter stabil in Oral de lacuri cu riul are o pant general destul de important.

www.dacoromanica.ro
190 URBANISMUL
La amenajarea rului Dmbovita pe parcursul din Exploatarea petrolului se face in mai multe feluri:
oras s'a cautat s se pastreze oarecum pitorescul u- Prin puturi spate cu mna, prin galerii i prin
nui eau i s'a dat canalului sectiunea cu maluri inch- sondaje cu bratele sau mecanice.
nate. Pentru consideratiuni estetice discutabile, pro- Metoda puturilor skpate cu mna este cea mai ve-
babil i pentru consideratiuni economice de moment che putin intrebuintat astzi.
s'a pierdut avantajul unei sectiuni dreptunghiulare Industria petroliferd in Romdnia.
care pentru aceeas lrgime de canal ar fi fost capa-
bil de un debit maxim de trei ori mai mare. Bazinul care ne inconjoar are o suprafat de cca.
Conditiunea de a mentine apele Dmbovitei la un 120 mii ha. si se intinde pe dou departamente, acela
nivel cat mai jos, trebue urmarita la toate studiile ei al Dmbovitei la West si acela al Prahovei la Est.
lucrrile ce se vor face in viitor pe eau. Mijloacele
actuale de despotmolire sunt greoaie i insuficiente.
Dmbovita a fost pierdut pentru orasul Bucuresti
ca element de agrement; din fericire ea poate fi in-
locuit.
Lacurile din Nordul Capita lei cu regiunea viito-
rului parc national, vor constitui refugiul pentru des-
fatarea ochipului i odihna mintii bucuresteanului o-
bosit de munc si necazuri. Dmbovita si va lua ce-
lalalt rost sanitar si va fi pi ea folositoare binelui
rasului in altfel.
O CETATE DE PETROL1)
de arh. Alex. Zamfiropol
Actualmente principalele tari producatoare de pe-
trol sunt: State le Unite, Venezuela, Mexic, Persia,
Jndiile Irlandeze, Romnia i Galitia. Alte tri sunt . r-

pe punctul de a incepe s produc. S'a gsit petrol
pe toate continentele i deaceea mestesugul industriei
sale este una din cele mai concentrate.
Aproape toate aceste zacaminte sunt in mainele
a dou mari trusturi: Standard-Oil si Royal Dutch
Shell si a societtilor conduse de guvernul Britanic
pe de alt parte. vast teritoriu cuprinde forma ptrati format de
Geneza petrolului. Petrolul brut se prezint in cele mai bogate patru localitti ale Romniei: Mo-
stare lichicl mai mult sau mai putin vascoasa. As-
pectul sku variaza dela negru cu reflectii brune sau
verzui, trecnd prin galben roz pn la galben curat
aproape incolor. El are un miros particular propriu,
densitatea sa oscileaza intre 0,765 si 0,965 si d prin
ardere 9-12 mii de calorii.
Din punct de vedere al compozitiei sale, el se pre-
zint ca un amestec foarte complex si variabil de hi-
drocarburi gazoase, lichide i solide.
Elementele constitutive ale petrolului sunt carbo-
nul i hidrogenul, in proportii variind intre C 79 la
880/o si H 9 la 16%.
1) Grupa anorganic
mene eruptive.
- fenomene chimice - feno-
2) Grupa organic - substante animale, vegetale
substante animale i vegetale.
Toat exploatarea petrolului trebue s fie prece-
data de o prospectie geologica foarte serioas.
1) Prima lucrare prezentat de un roman la examepul de urba-
nism in Franta. Teza tratata este foarte interesanta si a facut o
deosebita impresie la Institutul Urbanistic din Franta.
Plan de amenajare general a cetatei proectate.
Aceast regiune este limitata la Sud de drumul Tr-
govite-Ploeti la West de /lid Dmbovita; la Nord
printre primele ondulatiuni ale lantului carpantin
dincolo de Cmpina; la Est prin rul Teleajen. Acest
reni, Bustenari, Cmpina.
Regiunea Moreni-Gura Ocnitei-Ochiuri. - Mo-
reni este situat in Westul departamentului Prahova,
pe malul Cricovului, la cca. 280 m. altitudine, incon-
jurat de coline care ating inaltimea de 350 m.
Exist doua grupe de exploatare: santierele Cri-
WV, Tincani i Pascov asezate pe versantul de Sud
al anticlinalului si santierele Bana, Stavropoleos,
Pascovel i Pleasa asezate pe versantul din Nord.
Gura Ocnitei este situat in departamentul Dmbo-
vita la 18 Km. de Nord-Est-ul orasului Trgoviste.
Exploatarea intensiv a zkmintelor din Moreni
este relativ recent. In 1905, furniza cca. 41.830 t. pe-
trol brut; in 1925 productia se ridica la 1.073.803 t.
pi atinge astzi 1.451.685 t. reprezentnd 30,06% din
productia total a Romniei.
Productia gurei Ocnitei este de 767.178 t., repre-
zentnd 15,800/o. Aceasti regiune se gseste in des-
voltare.
Petrolul regiunei Moreni este foarte parafinos. S'a
vazut c zemintele sunt de o extrena bogatie si

www.dacoromanica.ro
 1101rg 191

reusita noilor santiere promite o extensiune conside- Draganeasca se gseste pe malul drept al Praho-
rabil a industriei petrolifere in aceast regiune, care vei, inconjurat de coline paduroase. Aci s'a efectuat
pare sa se intinda spre Sud-West in directia orasului primele sondaje in Romania prin metoda pensilva-
Targoviste mani (guritul prin ciocnirea cablului, eu sau fad
RegiUnea Bdieni-Tintea-Florelti. Balcoi este situat injectare de ap.) pe la 1893. Aceasta regiune n'a fost
pe malul sting al raului Prahova la cca. 20 Km. la destul de exploatata, deaceea aproape toate sapatu-
Nord de Ploesti. Aceasta regiune petrolifera a avut rile au fost abandonate.
un trecut foarte strlucitor. Cea mai mare parte din Astazi petrolul extras este in intregime tratat in
sondaje au fost eruptive. Se citeaz cg, deja in 1906 rafiniriile din tara, dar capacitatea acestui trata-
un put care a furnizat timp de 2 luni de eruptiune mai ment va fi depit. S'a instalat un pipe-line dela Rai-
mult de 40 mii t. petrol. Productiunea regiunei coi-Giurgiu, trecnd prin Ploesti i Bucuresti, legand
coi este de 176.231 t. cu un petrol benzinos, foarte regiunea petrolifer cu Dunirea. Lucrul cel mai im-
portant este instalarea unei triple linii de canalizare
uor.
Regiunea Buftenari-Bordeni-RuneV-Chieura. - de o lungime totala de 295 km., intre Baicoi si Con-
Bustenari este situat in departamentui Prahova la stanta legnd centrele petrolifere i cu Marea Nea-
cativa km. de Estul Campinei. Regiunea Bustenari- gra. Acest triplu pipe-line pleaci dela Baicoi trece pe
Cmpina este zona petroliferi cea mai veche exploa- la Ploesti, Buzau, nurei, ICernavocla si ajunge la
tata in Romania. De acest regiune se ocupa mai Constanta.
mult pentruca ea a fost leagnul industriei petrolifere Rafinariile romnesti pot distila In total 1200-
romne $ i care continua Inca a-i face onoare. 1500 vagoane pe zi; acest randament ar fi suficient
Regiunea Bustenari cuprinde santierele: dad, reparatiuni foarte freevente al materialului de
_
A. - Bustenarii vechi, el Insui divizat in mai distilare nu ar traversa operatiunile. Instalatiunile
multe exploatatiuni cari sunt: Faget, Stejari, Misli- sunt, in majoritate invechite. Cea mai mare parte
soara de Jos, Croitorul, Grausor, Puturosul i Mili- din uzine care indreapta drumurile lor imprejurul o-
soara de Sud. Astazi acest ansamblui nu mai prezinta rasului Ploesti, au un material vechi i amenajarea
cleat un interes geologic, caci majoritatea puturilor diverselor lor parti nu mai corespund trebuintelor ac-
sunt abandonate sau epuizate. Productia sa a fost de tuale. Inmagazionarea petrolului se face deseori in
121.210 t. in 1926 si 97.655 t. in 1929. rezervoare cu acoperisuri putin etansiate.
Romania produce cca. 400 mii tone pe luni, deci
B. - Telega Ca - este situat la Vestul regiu- 50% este ahsorbit de consumatiunea interioari, restul
nei Bustenari, pe amndoua maluri ale paraiasului este trimis in strinatate. In Romania industria pe-
Telega. Este una din cele mai vechi ale tarei si a fost trolului si a derivatelor sale constitue o bogatie ca-
distrus in 1916. Exista trei grupe de exploatare: Bur- pitala a tarei, de unde bugetul statului trage princi-
loi Calinet Sud pi Cannel Nord. palele sale venituri.
C. - Bordeni-Doftanetal Sec-Recea - este situat Prin legea minelor din 1924 subsolul apartine sta-
in Sud-Estul regiunei Bustenari pe partea dreapta a tului. Astzi statul ramne singur proprietar; este
drumului care duce la Ploesti. Petrolul extras este deci el care trebue s organizeze i s regularizow
foarte usor, densitatea 0,780, se intalneste chiar stra-industria i comertul petrolului.
turile de benzini. Zhcamintele cele mai importante Noua cetate trebue sa se gaseasca in centrul ba-
sunt: Efcria, Coasta, Isei, Ieonia, Doftanetul si Per- zinului petrolifer Moreni-Baicoi-Eus, tenari-Campina
sani. Cel mai interesant zackmant este acela dela Ico- si in comunicatie usoe a cu principalele piructe de ex-
nita, gasindu-se pe anticlinal care se continua pan la ploatare. O conditiune primordiala se impune, cerand
santierul Runcu. ca pamntul cetatii viitoare s nu ascunda surse im-
D si E. - Pruncu, Scorteni i Chiciura Gropii sunt portante de petrol, caci altfel situatia ar fi compro-
astzi cele mai prospere ale regiunei Bustenari. In misa prin instalatiuni de puturi i printeo 1,1us valut
aceasti parte sunt instalate noile intreprinderi. Ran- de teren.
damentul lor a atins 783.840 t. in 1929. Regiunea prezinta un aspect foarte neregulat, on-
Regiunea Ctimpina-Drcigtineasea. Oravul Campina dulatiunile terenului se intalnesc fara a lsa mari
se gaseste la cca. 30 km. la Nord de Ploasti pe malul spat:ii favorabile desvoltarii unei aglomefatiuni im-
sting al Prahovei. Existenta petrolului in pamntul portante. Afar& de aceasti, toata regiunea este des-
sail, a facut din aceast regiune o vast exploatare tinat exploatrei de petrol.
petrolifera pusa in valoare de debitul industriei ro- Dela esirea din gara Baicoi dota cai principalel3e
manesti de petrol. Ea este accesibili direct prin dru- deseneazi, una la Sud deservind cartierul industrial,
mul de fier si marele drum Ploesti-Brasov ceeace a o alta la Nord care constituie sira spinrei cettei
contribuit la rapida sa desvoltaxe. Productiunea sa Calea din Sud se indreapt dire cartierul industrial
a fost de 73.900 t. in 1929. care se intinde dealungul Prahovei, este dublaa la

www.dacoromanica.ro
102 U 11 BANISMUL
stnga 0 la dreapta prin douk linii de drum de fier
pentru mrfuri, deta*ndu-se dela marea linie. Ele
traverseaz5, impreunk Prahova pe un pod mixt numit
podul Catina *i se imparte pe urm in diverse diree-
tiuni numai pentru nevoile locale.
Terenul de amenajat, pe o suprafatfi aproximativ
de 1.300 ha. va fi divizat in 7 cartiere sau zone dis-
tinete tomnd functiunea lor i cari se vOir diferi prin
situatia prin structura lor corespunzind destinatiei
lor.
1) Cartierul administrativ, este plasat la incruci-
s,area a cloud ci axiale Nord-Sud si E-W. Centrul ad-
ministrativ este in relatiune direct& prin ci in form
de raze eu toate cartierele cettei.
2) Cartierul afaeorilor, concentrnd activitatea e-
conomici, comercial i financiar, va fi dispusk at_a-
lungul marilor c.
Aci se va mai construi o cale de serviciu subteran
pentru transportul mrfurilor cu vagonete.
3) Cartierul de locuinfe colective.
4) Cartieeul de load* individuale.
5) Cartierul industrial, este previzut la S. -. pc
marginile Prahovei in aval de ru. In aceast zetia, va
fi instalate rafinriile de petrol, principala indastrie
a Orel. Se va mai gsi aci antrepozitele, manufactu-
rile, abatoarele, depozitele de tramvae i diferitAe a-
teliere.
Aproape de zona industrial s'a dispus instalarea
locuintelor luertorilor cari lucreazi in aceste uzini.
6) Cartierul &oalelor Technice este situat la S.-V.
pe promontuarul care se indreapt pe malul stng al
Provitei. Se va gsi o *coal& de ingineri cu cursuri de
geologie,, de mineraloglesi chimie industrial, o coaJ
de maestri sondeuri, o coali electro technie, *coli
profesionale, laboratoare, ateliere i tot ceeace se re.-
fer la industria petrolului.
7) Cartierul stabitimentelor sanitare, este prevzut
departe de sgomotul oraplui in conditiuni de salu-
britate excelente pe inltimile din Silistra-Dealului.
Se 'Mr gsi spitale, im sanatoriu, un azil pentru b-
trni si infirmi, o cas de retragere pentru lucrktori,
un institut de educatie pentru copii sau colenie qco-
lar. Aceast statiune are mai mult de 400 m. altitu-
dine, in mijlocul pdurilor, un cadru solitar phn de
soare j aer va face din acest cartier o bunk statiune
curativ 0 de repaus.
Cetatea va fi deservit de marea eale feratk, Bu-
eure0i-Ploe*ti-Sinaia-Brasov. Ea se gkseste la cca.
80 km. de Bucmlesti. Statia cea mai apropiath este
gara Paicoi care este situati la cca. 3 km. S'a pre-
vfizut a mri aceast garb, si a o amenaja in urma
necesittilor.
www.dacoromanica.ro
Enorme lucriri sunt de ficut pentru a pune in va-
loare acest tinut, att din pullet de vedere al dru-
Murilor, al cilor ferate, al alimentirii eu ap pota-
bilk, al asanrii, al luminatului, etc., ct 0 din punct
de vedere industrial propriu zis.
Un plan de amenajare intoemit neglijnd ace*ti
factori ar fi irealizabil si chiar vtmktor. Pretutin-
deni u.nde a fost posibil s'a cautat a uni utilul cu es-
tetica, dotal, conditiuni primordiale ale urbanismului.
TEHNICA MODERNA A MACADAMULUI
de Ing. loan Andreescht-Cale
Print e captu*eAle ercine care trebuesc intrebuin-
tate n tame saaace pentru punerea in buna stare a
ieteietor ior ae ctrumuri, macaaamui este cei mai in-
Meat.
Din nenorocire acesta este cel mai putin studiat
ct prive*te tehnica constructiei sale.
Macadamului trebue mai Mai s i se asigure, o
supratat netecra i borduri stabile care vor permite o
build legatur mecanic prin cilindrare.
Asanarea subsolului *oselei prin drenaj transver
sal i prin *anturi laterate este o conclitiune de du-
ratk care nu poate fi retuzat macadamului.
Stratul superior de uzurd trebue s fie studiat pi
confectionat dap exemplul betonului ro*iatic i prin
cari nu strabate apa cu leglturi de pcur sau hi-
draulice.
Legatura macadamului ordinar este argila care
trebue*te amestecat cu pietri* in fir 0 cu ap in
proportii nestudiate suficient 'Ana azi.
Nu s'a studiat legatura argiloas ct prive*te coin-
portarea sa fat de rocile uzuale, in firul cel mai
adecuat, cantittii de api pentru amestecare si pro-
centajul su, asa cum s'a neut pentru legaturile cu
picurl i hidraulice.
Macadamurile cele mai reu*ite si cele mai dura-
bile sunt cazuri fortuite, dar aceste macadame, toate
fac fat& conditiunilor de mai sus.
Intr'un program de renovaire a retelei noastre de
drumuri toate drumurile trebuesc s asaneze corpul
stoselei, dupA, indicatiunile studiului geotehnic. Cea
mai mare parte a retelei trebue SA mai pstreze cp-
tuea1a in pmnt, dar aceast ciptu*al trebne s
fie ameliofati cu nisipul adus, sau cu nisip i pietri*.
Macadamul obipuit va ocupa locul cel mai impor-
tant alturi de macadamele ameliorate.
Noi estimim la 59 miliarde lei suma necesar pen-
tru punerea In bun stare a retelei noastre rutiere
prin asanarea intregei retell, prin ameliorarea dru-
murilor de pimnt i prin constructia bine studiatk a
macadamului obipuit *i ameliorat.
 BIBLIOGRAFIE igt
URBANISMUL I LOCUINTA IN TOATE TARILE socialist au de scop s reorganizeze orasele i s cre-
de Bruno Schwan eze la periferie colonii pentru lucrtori. Dupa rasboi
s'au rinicat multe gbilecsxasernem insa azi tendmpt
Expozitla international de urbanism si locuint, este sa se tevie la casa mica pentru o tamale.
care a avut loc la Berlin in 131, a strans coieciuni In Anglia dispozgule lega dm lba2 permit intoc-
de planuri si documente atftt de compiecte .si de nice- mirea planunior regionale; tegea Gieenwood 1i pro-
resante asupra prmcipalelcr taxi civilizate, meat s a pune asanarea cartierelor drapanate.
natant puoncarea or tuterioara. Lh'. ,crinut in arucolul consacrat .e rant,ei izuizia
Compiectat cu intormapum tnmese de titaile care evoiupa urDanismului trancez, insistana &supra ope-
nu luaser parte la expozitie, vomnuu a-iui B. rei lui rrausman la Yams si asupra pianuim cte ante-
benwan a aparuc aoia iIi Iboa. k.;IL 1,0dLe IniCile najare al regnmii pariziene.
lacune, lucrarea oiera o vedere de ansamblu a operei In Italia s'a tacut dup rsboi un enorm efort ur-
paraleie urmarite in materie ae uroanism i ae lc- bamstic. S'au construit case popuiare sub regimul
cumpa tcriestiuni care n'ar treow moicuata sepal ate) ; fascist si opera realizat e remarcabili.
intinaerea i exactitatea vommumi, lac cun eie, Wn Problmeleie studiate In timpul de tati in Clanda,
acest punct de veuere, un document ae seaina. rentru uncle concentrataa urban e interzisi aunt: extensiu-
a ti accesibil tuturor, textul a lost imecina in onwa nea parcurilor, ameliorarea drumurilor, amenajarea
germana, englez i traneeza. Artie studiace aunt regional, uscarea lacului Zuyderzee.
clasate in oramea aitabetica i dupa continente. rkn- In Norvegia, s'a prevdzut orasul Oslo cu un plan
tru tiecare din acepte Vaal, articolul a fost scris de general de amenajare.
eitre un specialist. In Austria orasele prezint caracteristice remar-
Africa, din pacate, a fost cu totul lsati Ia o parte. cabile estetice.
America nu figureaz dect cu 2 On: Stateie-U- Polonia e dotat din 1928 cu o lege impunnd in-
nite si Chili. In ceeace privekste Statele-Unite, dr. tocmirea unor planuri de amenajare pentru diferitele
John Nolen a expus in trasauri largi legislapa pri- categorii de orase.
vitoaze la planurile oraselar, la zoning $ i la planunle In Romnia, profesorul Sfintescu a stabilit pentru
regionale. Pentru Chili, Dr. Karl Brunner defineste Bucuresti u.n plan in parte executat, pentru extensiu-
caracterele urbane care rezult din sistemul de con- nea spatiilor libere. Constructia se datoreste mai
structie al blokului, al bulevardelor largi si sub in- mult initiativei particulare.
fluenta America de Nord. In Rusia sovietic planul quinquenal comporta a-
Partea consaarat Asiei e deasemenea incomplee- tt reamenajarea oraselor ct si construirea de noi
t, iar tkile alese sunt China, Japonia, Indiile en- orase industriale pe bazil socialist. Din 1930 s'a re-
gleze, Indiile irlandeze, Palestina. venit la mica locuint individuala de lemn.
Legile din Australia sunt inspirate din principiile Suedia posecla din 1931 o legislatie asupra consa
urbanismului britanic. tructiei care impune oraselor intocmirea unui plan
Cea mai mare parte a volumului e consacrat5. Eu- de amenajare.
ropei si reprezinta studiul de ansamblu cel mai corn., In Elvetia urbanismul e o chestiune cantonal $ i
plet ce s'a publicat pang, astizi. nu federal, eeeace impiedia amenajarea regionali.
In Belgia, orasele devastate in timpul rizboiului au In Cehoslovacia se ramarci lipsa unei legislatii de
fost reoonstruite cu mult gust; exproprierea pe zone ansamblu de urbanism.
a dat deasemenea excelente rezultate in aceast sari. Aspectul actual al oraselor ungare se datoreste
0 veche legislatie, astzi foa.rte complect i inte- trecutului lor istoric. Un comitet a fost numit pentru
ligenti i o educatie sociali avansati au usurat ame- studiul unui program de urbanism de ansamblu.
najarea satisfcitoare a oraselor daneze; societatile Se pot face comparatii interesante intro solutille
cooperative de locuinte sunt numeroase si active. aduse in diferitele tari problemelor aproape pretutin-
In Germania legile reeente ale guvernului national- deni aceleasi, numai cu grad de urgent deosebit.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII
A. ROMANE. Fatada in stilul renasterei a faculttei de meca-
nic a dispilrut impreuni cu rezervorul de ap in
NOME CONTRUCTII ALE _SCOALET POLITE- form& de donjon, precurn i acoperisul mansardei. Fe-
CHNICE DIN ZURICH. restrele au devenit mai mari, in all intr.& aerul si
Proect: Prof. O. R. Salvisberg, colaboratori: Ing. soarele. Numai inclinarea usoar determinat de in-
Constructor M. Meier si dipl. Ing. R. E. Soutter. clinarea strzii, arat locul unde crdirea nota se
uneste cu cea veche, numai subtietatea piIatrilor
Cldirea Faculttei de Inginerie mecanick a .*coa- dintre ferestre dovedeste c aici nu s'a mai lucrat cu
lei Politechnice din Zrich, construit in 1897 s'a piatr& naturald (care trebuia reparat cu ciment) pi
Invechit. Numai era in mism, cu portalul au ale- ckrmizi, ci cu beton armat.
goric i cu fatada ei de stilul renasterii s adpos- Suprafata ocupat de cldiri formeazil a 82-a parte
tease& studentira aleas de astizi nici rezervorul a terenului. Cldirea are trei etaje, iar subsolul dou.
de ap hi formk de dcnjon nu ccrespundea cerintelor. S'a amenajat i o grdin suspendata, mare, care
Era nevoie de mai multe sli noi de conferinte, Sala Impreun cu localurile superioare de bufet serveste
masinilor inasi nu putea primi masinile noi necesare la odihna i petrecerea studentimei. In 14 sli tem,-
pentru o s, coal& de inginerie modern. Technica s'a peratura se reguleaa la distant, cu ajutorul unor
desvoltat mult in uitimii 40 ani, i acest institut de termometre speciale dintr'o centralk. Cldirea are un
cercetri mecanice de trenume mondial, trebuia s aeoperis plan construit dup.& sisteme diverse.
se lrgeasci. Cldirea avea nevoie de un exterior ar- Sala masinilor are o intindere de 64,-,30 m., e
moniznd cu continutul ei, fr a imita palatele flo- Malt& de 11 metri si este sustinutk de 6 suporturi de
rentine; e o cldire exprimnd vointa tineretului de otel avnd fiecare o lungime de 22,40 nr. Fiala e pre-
a munci inteo ambiant modernk. vkzut cu un acoperis de geam deci e bine luminat.
Problema de rezolvat nu era usoar, suma alocatil O macara electric& CU o putere de ridicare de 10 tone
fiind numai de 1.018.000 de franci elvetieni, dar transport mashule. Dispozitia cam confuz a znasi-
din cauza altor chestiuni. Vechia cldire trebuia men- nilor, se datoreste circumstantei c hala aceasta ser-
tinut, transformat pi lrgit pentru a face econo- veste in primul rand la demonstratii i experiente.
mie. La aceast cldire se adaug ca un ansamblu E interesant de notat c un motor Diesel precum s't
organic si articulat noua halk a masinilor, oentrul o turbink Kaplan a vechei hale de masini functionau
de inclzire etc. Aceste crdiri trebuiau s gseasck in tot timpul constructiilor. Complectarea acestei
locul lor in ansamblul institutelor universitare, care hale de masini este laboratorul electric din cele dou&
alatuesc coroana orasului. Pentru a rezolvi aceast etaje ale subsohtlui.
problem& gingase s'a ales Prof. O. R. Salvisberg, ar- Rcorirea acoperisului halei, in timpul verei, se
hitect i pedagog de renume european, care a irnbogk, face cu ajutorul unei masini de stropit ceeace face
tit Berlinul i orasele elvetiene cu o serie intreag5, posibil& impreuni cu instalatia de aerisire, o muncl
de opere arhitectonice bine venite. i Prof. Salvisberg nestingherit si in timpul marilor clduri.
s'a achtiat perfect de misiunea ce i-a fost Incredin- Institute le de aerodinamick hidraulick si de in-
tat. dustrie textil, sunt i. ele legate structural si organic
Crdirile universititii se insir pe panta muntelui de bal. In marele canal pentru curente aeriene se
Zrich. Mijlocul acestui sir D. formeaz crdirea cen- fac experiente cu modelul de avioane sectia de hi-
tral a Scoalei Politehnice construiti de Semper, ar- draulici este inzestrati cu un canal lung de 38,50 rn.
hitect celebru in timpul au. La stnga se afl facul- pentru experiente, precum i cu un bazin. Strns le-
tatea stiintelor, a ckrei torn de stil baroc cere un gat de sectia hidiraubic, in subsolul edificiului vechi,
pendant vertical si la dreapta edificiului lui Semper. s'a instalat un mare generator de curente aeriene care
Pe acest element II reprezint turnul de rkeire al cen- inlocueste rezervorul de ap, - drmat.
trului de fincklzire care formeaz5., impreun cu cele- Laboratorul pentru motoare usoare (Vergasmo-
lalte cldiri coreana orasului ca un altar al arhitectip, toren) care formeaz o sectie independent& a facul-
rei moderne. ttei el e legat printr'o scari de edificiu. Dat fiind

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 15
ca in acest pavilion unde se experimenteaza cu mo- cur. Aceste recipiente de beton armat sunt ap-
toare de automobile si de avioane, sgomotul e mare rate impotriva actiunei corosive a pacurei printr'o
oi se formea.za gare insalubre, s'a Ingrijit de izolarea captuseal de geam.
ei. Peretii salii respective sunt imbracati de Acousti- Cosul are 63 in. n1ime, sectia lui transversal&
Cellotex, pe tavan s'a aplicat un gratar de lemn cap- are 3,65 m. E construit in intregime din beton armat
tusit cu haarfilzmatte pentru izolarea sunetului. ei captusit cu chamotte cu izolare termica de Kiesel-
Garde sunt adunate inteo celula special& de unde gur. Incarcarea maxim a cosului este de 1.000 tone.
sunt conduse afar prin acoperis. Instalatiile de ae Pentru a evita ptrunderea umezelei, la betonul fun-
risire sunt ultima expresie a technicei moderne. damentelor s'au adaogat 9 kg. de Sika de in. c.

.e,

.-

1101111-2,,i/N 1 1. - 7"
' IT A

,161 !M. 41 at 3,11.rialringp. th2

rs cz' ir f

I S C144 -440 / I NA,.

Centrala de incAlzire a coalei Politechnice Federale din Zrich, in ansamblul cldirilor existente i proectate. Prof. O. R. Salvisberg.

Centrul de incalzire se afla in primul pavilion al Zidaria celorlalte edicii este prevazuta de tencuiala
complexului. E o constructie de beton armat. Din- Sika. Fundamentul insuO este din beton granub-
we cei patru pereti ai alb. de cazane, dou sunt din metric special contmnd 400 kg. de ciment de in. c.
ream in cadru de beton, celelalte cloud sunt masive Garele ating in cos temperatura maximal& de 250 gr.
adapostesc tevile cu instrumentele de msurare. Po- Din aceast cauza s'a luat in consideratie o diferenta
eaua e acoperita de Klinker elvetian. Scarile stint de temperatura de 40 gr. Pentru observarea stiinti-
toate din Wen's, transparent. Aerisirea se face prin fica, a grilor frumoase, au fost instalati 5 pirometri
acoperitsul salii de cazane. Ferestrele superioare usoa- la distante egale. Lang& cos, dar in legatura eu el
re de anticorodal, se pot deschide dela parter. In s'a construit o scar pin care se poate ajunge usor
oubsol au gash adapost tuburile de distributie, porn- cabina de observatie a cosului. Apa servind la raci-
pele pentru alimentarea cazanelor cu ap, depozitele. rea masinilor, se raceste in turnul de racire cu 20
Sub curtea de comunicatie sunt instalatiile electrice, grade aproximativ. Cosul i turnul de racire formea-
accesibile prin sari. Canalizarea se anal la 12- m. za impreun un tot organic, arhitectonic: simbolul
adncime, sub nivelul strazei. Dona pompe automa- monumental al centrului de incalzire.
tice car% apa uzata spre conducta comuna. Sala de La partea inferioara a turnului de racire se afl
cazane se afl aproximativ sub tunelul cailor ferate un recipient de apa. de 140 in'. Sprotele de beton ale
federale elvetiene, asa Meat aprovizionarea cu car- ferestrelor turnului de racire, au fost construite in
bune s'a putut solutiona foarte avantagios, skpnd o fabrica. Partea superioar a turnului de racire are
mina adnca de 33 ni. cu un diametru de 1,70 m. cu pereti dubli pentru buna izolare a apei. Gratie aces-
care e legata de tunelul cailor ferate printr'un alt tora nu se fad pete de umiditate pe exterior. Pere-
tunel de 15 m. lungime. Carbunele se aduce la sala tele de dinauntru n'are nici un rol static. Apa infil-
de cazane prin presiunea aerului direct din vagoq. trata intre cei doi pereti are si ea un canal de scur-i
Circulatia de persoane prin mina de 67 m. se desf- gere.
soara cu ajutorul unui ascensor care parcurge 3,50 Betonarea turnului de racire se facea la o tempe-
in. pe secunda, parcursul dureaza deci 20 secunde. ratura parte joasa (minus 10) ; deaceia, inainte de
Exist& i un rezervor pentru provizia de 'Acura in- a fi amestecat, pietrisul se incAlzea, in interior au
teo mina adnca de 10 m. in cele cinci recipiente de fost instalate sohe de coca as,a !neat betonul avea
beton armat incap in total 12.100 hectolitri de pa- totusi o temperaturi de plus 20-30 grade.

www.dacoromanica.ro
196 t.1118 AN 18/1t/1, .1,
Clidirea facuIttii de mecanica, cu centrul de in- fiecare, iar rezervorul de ulei poate inmagazina 1,000
cilzire i sala de masini, este numai prima trans& a tone de ulei. Centrala dispune de 5 cazane de vapori
operei de realizat cu recladirea scoalei Politechnice ou o capacitate total& corespunznd la 60 tone va-
federale. In atelierul profesorului Salvisberg se pre- pori. Alte doui cald&ri se inclzesc cu electricitate,
par& deja proectele; marea machet e gata, permi- au o putere de 6,000 kw. si lucreaza la o presiune de
tndu-ne s avem o idee despre intregul oras univer- 11 kgs/cm2.
sitar viitor.
Arh. dipl. G. Meyer

B. STRAINE.

L'Administration Locale Nr. 16 Document 169 De-

cembrie 1926.

INCALZITUL URBAN: CENTRALA THERMICA

DIN ZURICH.

In decursul celor 80 ani de existent, coala Po li-

technic& Federal& si-a marit si 9i-a transformat me-
reu clidirile. Ultima luorare in sensul unci bune a-
daptri la noile imprejurari i neasteptatele descope-
riri. Aceast central& este destinati nu numai for-
mirei tinerilor ingineri pe calea demonstratiunilor,
ci i un stabiliment de incercari j cercetari mai ales
in domeniul thermic. Din punct de vedere industrial,
centrala are misiunea de a furniza caldura pentru in-
calzitul altor nevoi technice ale celor 16 imobile mari
apartinnd Confederatiei, ale altor 18 apartinnd
cantonului Zurich (printre cari spitalul cantonal) si
ale restului de 52 imobile particulare.
Intre altele, instalatia este prev&zuti pentru o ex- - "'""""12
tensiune ulterioar. Ca mijloc de transport al aldurei
pi urmnd imprejurrile, ea foloseste trei elemente 44:
. ...

diferite: vaporii, apa cald& la presiune mic& i apa

supra incrtlzit la presiune inalt. Ca central& elec- Centrala de inalzire a cartierelor universitare din Zrich. - Ha la
trick aceasta uzini furnizeazi iarna orasului Zurich de masini cu cosul i turnul de rcire, Ark. Prof. O. R. Salvisberg.
o mare cantitate de energie, primind in schimb vara,
energia hidroelectric& dela uzina electric& a orasului. Cazanele de inalt presiune produc vapori dela 400
Una dintre particularitaile cele mai bitatoare la pan& la 450 grade, iar cele electrice de 100 grade.
ochi ale centralei este aprovizionarea ei cu combusti- Caldura nu este produs& direct subt forma cerut& de
bil. Pentru a evita intreruperea circulatiei pe strzile care consumatori, ci ea este adusa la presiunea pi
invecinate (relativ inguste) prin sosirea crbunilor temperatura de distributie prin detinere in trei tur-
in camion, s'a gasit fericita idee de a se servi de tu- bo-grupe intercalate. In acest scop sunt instalate trei
nelul liniei ferate Zurich-Rapperswil si care trece la grime de turbo-alternatori. Astfel Centrala este in
aproximativ 50 in. sub uzini. Dela suprafata (inl- masur de a furniza in total, o putere de 4,750 kw.
timea) tunelului i pan la pivnitele uzinei s'a spat Pentru scopuri technice vaporii sunt livrati spitalu-
un put vertical el.' un diametru interior de 1,70 m. iar lui cantonal si cladirii de chimie sub o presiune de
aceasta a fost apoi legat cu tunelul printr'un canal 11 atm. Cldirile Scoalei Politechnice si imobilele lo-
lateral. Transporturile de combustibil sunt aduse in cative primese ap mid& pregtit In aparate contra
tunel noaptea dupa trecerea ultimului tren. Carbu- curent, ou ajutorul vaporilor de 11 i 1 atm.
nele este aspirat pneumatic cu ajutorul unei conducte In sala comenzilor sunt adunate toate aparatele
de otel cu diametrul de 17 cm. a c&rei extremitate in- de misura, comanda si control ale partli thermice,
ferioari mobil& in forma de plnie, este aplicati di- cat si ale prtei electrice. Scheme le in relief depe ta-
rect pe inc&ratura. blouri, usureaz nu numai supravegherea general& a
Capacitatea silozurilor de erbuni este de 750 tone instalatiunilor, ci mai permit studentilor vederea ge.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII
nerala asupra conditiunilor serviciului Centralei in
fiecare clip. Instrumente de precizie transportabile,
permit A, se controleze exact functionarea ansamblu-
lui instalatiunei sau a anu.mitelor particularitti in-
teresante.
Oentrala thermick a coalei Politechnice Federale
este cea mai mare din cte exist astizi in Elvetia.
In ultimii ani, acest mod de incilzit s'a r5,spndit
foarte mult in c,onstructiunile coloniilor locative.
Aplicat pe o scard mare, pentru incklzitul urban, a-
cest nou mod este chemat s joace un important rol
in economia national. Acum 10 ani, un astfel de
proect pentru incklzitul orasului Zurich, a fost pus in
studiu. Dup caloulele stabilite, economia arbunelui
asupra incilzitului normal ar fi de 205, iar pe dea-
supra, energia dispenibil ar fi enormk.
DOCUMENT No. 170
CIRCULATIA-TRANSPORTURI: Po litia
Orasul Amsterdam este singurul oras din Europa
care posedi o comand a traficului centralizat pi
singurul oras din hune care are pentru aceasta o re-,
tea telefonick. Realizarea comenzii centralizate su-
prim inconvenientele comenzii izolate a incruciskri-
bor. Sistemul olandez a cautat s reuneasci toate po-
sibiliti1e si prevad toate cazurile. El este bazat Deaceea s'a previzut pentru bketi 11 clase, dintre ca-
pe deoparte pe regularea filch' a unui anumit numr
de artere, iar pe dealt parte pe eventuala regulare
a altars,. Regularea sc face intotdeauna cu ajutorul
semnalelor luminoase cii trei focuri, dublate de un
semnal special in cazul unui viraj al tramvaiului a
triplat de un semnal de repetitie pentru pietoni i ci-
In arterele cu regularea fixa, din postul central,
se poate oricnd varia alternanta focurilor i chiar
s. interzic cu totul o arterk timp de ore intregi sau
s'o &Ischia' cu ocazia ceremoniilor, parizilor, etc.
Pentru arterele cu regularea eventualk se intrebuin-
teazA, pedala curent automata.. asezat la 15-20
m. inaintea intersectiei. Sosirea unui vehicul face sk
se cearg, trecerea. Aceasta trecere este acordat auto-
mat in arterele pkite in momentul schimbrii fo-
cului. De fapt pe aceste strzi, aparitia focului rasu
n'are loc deca atunci cnd este cerut de &Afro tra-
field transversal si aparitia corespunde unui ciclu as-
cuns, dar real. La anurnite puncte, aceste pedale ajung
s se succedeze si s formeze veritabile seth. Arterele
astfel echipate au atunci urmtorul avantaj. in ore
de mica miscue fiecare pedala functionca/ izolat,
iar in ore de aglomeratie, pedala se convertesto in-
tr'un fel de contor inregistrator care, dincok, de un
anumit ram si de o anumiti densitate, antrenea.z
blocajul sau sincronizarea a doni sau mai multe pe-
www.dacoromanica.ro
197
dale si lanterne succesive de semnalizan- transfor-
mind aceasti arter iolat inteo uteri eu o senma-
lizare dela inceput pur sincromk, i pe urmi progre-
siv i cu progresivitatea variabili in fucotie chiar
de densitatea trafieului:
DOCUMENT 172
.SCOLILE T ARHITECTURA
Grupul scolar Xondorcet dela Maison-Alfort
(Sena).
Nu departe de Marna, in zona locuintelur indivi-
duale, pe un vast teren deschis i orizontal de 14,832
m2 cumprat de Municipiu este situat grupul scolar
Condorcet. Terenul prezint o pant care n'a fost
folosit in intregime, un mic triunchiu isoscel, fiind
exclus din perimetrul inchis al scoalei. Din motivul
simetriei scoalelor de fete $ i bieti de parte si de alta
a serviciilor comunale, partea triunghiular5, a fost re-
zervat sooalei materne, oeiace va asigura pentru
conceptia sa, un plan foarte liber, foarte aerisit si de
mare veselie. Orientarea terenului mai cerea de ast
dat pentru o bunk insolatie, - ca toate clasele pri-
mare sg fie cldite in doui corpuri perpk.idiculare cu
fats, principali.
Acest ansamblu scolar este destinat pentru 400 de
beti, 400 de fete si 120 copii dela scoala matern.
re una complimentar permitnd invtmntul stiin-
Velor i artelor.
Tot aci se mai adaog i o mic scoal in plin aer.
Pentru fete, aceias compozitie, plus cursuri de gospo-
dirie. In ceeace priveste ins scoala matern, ea cu-
larinde 3 clase i o Bala de repaus.
Orientarea general cea mai favorabil fiind Est-
Vest, clidirile claselor aunt sensibil indreptate spre
Nord-Sud. Cea mai mare parte a clklirilor a fost a-
sezat ceva mai departe de aliniere i aceasta pentru
a permite o band de grklink precum i o ourte en-
glezease necesari huninatului si ventilatiunei bkilor
-dus si Incklzitului, asezate In subsol. Clasele fiind
perpendiculare cu aceste cldiri, s'a obtinut o izolare
maxim a curtilor care sunt complect degajate de
strzile inconjuritoare. Intrarea elevilor, se face prin
trei accese deosebite. Nmnai din aceste cteva linii
mari ale planului, se vede c ansa.mblul cldirilor (cu
toaf marea simplitate a mijloacelor, dar printr'o
excelent repartitie a volumelor) a esit atrigkor pi
a rkspuns tuturor necesittilor.
In rezumat dispozitiunile interioare ale grupului se
prezint astfel: Scoala materra bine orientati n'are
etaje. Ea cuprinde trei clase, o sari de repaus, o salk
de inspectie medicalk biroul directoarei, apartamen-
tul su, locuint portarului, sari, reflectortul general,
pi buckiria sa, splkoriea cu atenansele ei, sala tie
198 URB ANISMUL .--114
curtenie, curtea de jocuri, W.C. i un depozit de ju- scoal in plin aer putnd s primeasc 50 elevi pentru
carii. care aceast conditiune poate fi impus. O salk ves-
Celelalte dou seoli primare, (baeti si fete) sunt tiar permite imbrcatul dup.& mersul temperaturei.
de o simetrie perfect.. Singura lor diferent consta Clasa, in form de rotondi poate s, fie subimprtit.
in anumite materii predate $ i anume: stiinta pentru Un reflector mic cu bucatirie pentru a pregti even-
bieti i menajul pentru fete. Restul fiind identic, se tual, o mncaire suplimentar i insfrsit o mare te-
poate obtine o imagine despre amndoud, descriind rasa de jocuri care poate servi si la diferite alte sco-
numai pe una din ele. Cea de fete de exempla, cu-- puri. S'a prevzut deasemenea i un mobilier usor
prinde; zece clase, o scoal In plin aer, biroul direc- care sti, fie deplasat cu usurinta chiar de cAtre elevi.
toarei, sala institutoarelor, o sal de asteptare, o sal
In subsol sunt instalate cabinele de dus cu vestiare
pentru invitAmntul artelor menajere, un mic reflec-
de dimensiunea copillor precum i cu o dispozitiune
tor, o sal de materiale scolare, o curte de recreatie,
W. C.-tarile i depozitele necesare. Claseie sunt larg
pentru o cat mai uoar supraveghere. Intr'o eurte
foarte vasei se gsesc W.C.-urile. O galerie huninat
deschise spre Sud-hst (40 elevi intr'o clask). Ele au
lateral permite accesul diverselor canalizatiuni pni
ctn. mijlociu 53 m2 adie. 1,35 in2 de elev i o mnlime
de 4 m. 0 scar& mare duce la etaj. Etajul cuprinde 4
la cabina de transformare electric: situat in bor-
dura strzii. Si aici, curtea cuprinde tot felul de plan-
clase suprapuse acelora dela rz-de-chausse cu ga-
tatiuni etichetate care stimuleaz atentia elevilor.
leria, vestiare, lavabouri, W.C., eet. Marea &ark, pen-
tru expozitii, o elm& pentru fizick chimie, desemn, Apartamentele directorilor i direatoarelor sunt si-
etc. Reflector pentru copii care manne la scoal. tuate in cldirea central& la etajul al II-lea. La sub-
Sala materialelor scolare, sala de repaos eu buctria sol, in apropierea intrrii principale s'a prevzut un
pentru institutoare care eventual ar hia masa la scoa- garaj pentru biciclete, garaj accesibil printr'un plan
lk La etaj serviciul medical cuprinde o sal de astep- inclinat cu trepte. Mari de blle-dus att pentru
tare si un birou al medicului. Insfrsit o teras pen- beti CAI i pentru fete, grupul scolar cCondorcet
tru clasa in pun aer. La etajul al doilea se afl mica mai are instalat si incalzitul central comun.

LEG1 I JURISPRUDENTE
LEGE PENTRU APARAREA PATRIMONIULUI PUBLIC 1)

Titlul I Art. 3. -. Ministerul public este obligat a se investi

din oficiu cu cercetarea ori de ate ori sunt indict ca
INTRUCTIUNEA I JUDECATA o infractiune s'a comis, conf. art. 1, in dauna patri-
Art. 1. - Delictele i contraventiunile prin care
s'a adus o daunk patrimoniali domeniului public sau
privat al Statului, judetelor, comunelor sau oricrei
Art. .4. -
moniului public,
Parchetul va desemna un aprtor din
oficiu, dac inculpatul lipsit de apkrare cere sh fie
institultiuni publice, sunt supuse in fata instantelor asistat.
penale prescriptiunilor legii de fat. Art. 5. - Cnd instructia sau judecata ar avea ne-
Art. 2. - Aceste infractiuni, oriunde ar fi comise voie de prerea unor experti, acestia pot fi chemati
pi oricare ar fi pedeapsa prevzut de legi, se in- cu procedura prev.zutk de art. 338 din procedura pe-
struese si se judec in conformitate cu dispozitiunile nal Regele Carol al II-lea, pentru martori; organele
din codul de proceduri penal Regele Carol al II-lea, de instructie i judecat pot core numai un raport
referitoare la flagrantele delicte, chiar i in cazul verbal, ori de cte ori cauza o permite in vederea ac-
cnd fall a fi flagrante rezula din primele cercetri celerrii judectii.
dovezi pertinente de vinovittie. Art. 6. - Termenul pentru judecare se va fixa la
Cnd cauza este trimis judeatorului de ins true- cel mult 10 zile dela primirea dosarului la grefa ins-
tie, instructia va fi terminati n cel mult 20 zile. - tantei. $eful instantei este disciplinar responsabil de
Camera de acuzare va putea ins autoriza o prelun- lipsa de diligent pentru neenaiterea citatiilor la limp
gire, conf. art. 237 din procedura penal Regele Carol pi pentru neaducerea dosarelor necesare cau.zei; mem-
al II-lea. brii parchetului sunt tot asemenea rispunzitori dad,
nu pun diligente necesare in acest scop.
I) Publicat in Monitorul Oficial No. 75 din 31 Martie 1937. Art. 7. - Vor fi citati din oficiu ea prti civile

www.dacoromanica.ro
 LEGI SI JURISPRUDENTE 199

Statul roman prin ministeruI respectiv sau autorita- tificare, prin petitie i dovezi depuse la dosar inainte
tile lezate, intru cat sunt persoane juridice distincte. de termenul mnftirii, instanta va fi datoare s
In cazul and stabilirea daunelor ar putea intar- aplice maximui amenzii previzute de art. 160 si 166
zia solutiunea actiunii penale, autoritatea, eu avizul din codul de proeedura penal& Regele Carol al II-lea
conform al contenciosului public respectiv, poate re- si s ia i celelalte masuri acolo prevazute, martorii
zerva printr'o declaratiune expresa dreptul sau de a 91. expertii fiind condamnati si la cheltueli cauzate
urmari despagubirea pentru daunele cauzate patrirno- de amnarea procesului.
niului public pe cale de actiune principala in fata Justificarea se va putea face si ulterior, conform
instantelor civile ordinare. art. 160 al. final, numai dad, impiedicarea a fost de
Art. 22. - Precum si aliniatele 4, 5, 6 si 7 ale art. asemenea natura Meat nu a putut fi justificata Main-
464 din codul de procedura penala Regele Carol al te de termenul de judecata.
II-lea nu se aplica in materia prevazuta de prezenta Art. L. - In cazul and s'a aplicat fata de expert
lege. masura prevazut in art. precedent. Tribunalul va
Lipsa vreuneia din mentiunile prevazute la art. 318 putea fie sa schimbe pe expert, fie sa dea un termen
din codul de procedura penar Regele Carol al II-lea scurt pentru depunerea expertizei. La acest nou ter-
nu atrage in aceasta materie nulitatea procesului-ver- men, dac expertiza tot nu este depusa, se va pronun-
bal, ci numai pedeapsa disciplinara. ta impotriva expertului o amend dela 5000-100.000
Art. 8. - Apelul oricareia din parti pune in mis- lei.
care si actiunea publica. Art. 15. - In caz de neprezentare a martorului,
Art. 9. -In materiile care se judeca conform aces- procesul nu se amana, ci se va judeca in continuare
tei legi, se apnea' fata de oricare din parti disoozitiu- la prima sedinta penala.
nile art. 46-48 din legea accelerarii judecitilor, afa- Art. 16. - In cazul in care unul sau mai multi
fa de cazul cand inculpatul ar fi arestat. martori sau experti chemati la explicatiuni se pre-
Art. 10. - Daca 'Ana la ora legal procesul nu s'a zinta i procesul se amn, ei vor fi totusi audiati
putut judeca, va fi amanat in continuare pentru pri- chiar in lipsa partilor.
ma sedinta penal urmatoare, fie ca, desbaterile au Instanta va asculta pe toti martorii prezenti, ea va
inceput, fie ca' nu au inceput. cirdona ascultarea celorlalti numai dac se dovedeste
In cazul in care nu au inceput desbaterile., pot lua c procesul nu se poate solutiona pe baza audierilor
parte la sedinta urmatoare i alti judecktori. facute.
Art. 11. - Amnarea procesului pentru ling de Art. 17. -In cazul in care procedura nu este com-
aparare este oprita. Instanta de judecata sau Minis-, plea' sau procesul nu se poate judeca dintr'o cauza
terul public vor cere inculpatului toate lamuririle ne- datorata unui functionar si se poate stabili cine este
cesare. functionarul vinovat, instanta va aplica o amenda de
Art. 12. - Procesul se judeca i in lipsa inculna- la 1000 pang la 10.000 lei, fiMd totdeodata condarn-
tului regulat citat, afara numai dac justifici In nat la plata tuturor cheltuelilor ocazionate partilor
prealabil absenta sa sau daca este arestat si nu este sau Statului.
adus la judecat; in acest caz din urma, instanta e In toate cazurile instanta este datoare s mentio-
obligata a deferi parchetului functionarii vinovati si neze, chiar in jurnalul de sedint, ce cercetari s'a
ei sunt pasibili de pedeapsa refuzului de serviciu da- facut, daca pedeapsa nu s'a putut pronunta pe loc
torit legalmente. pi ce masuri de indreptare s'au luat.
Atat timp cat inculpatului nu i s'a luat interoga- Art. 18. - Cand inculpatul este in stare de liber-
torul, se va emite impotriva lui, pe lnga citatie. si tate, orice instanta care pronunta o pedeapsa pri=
un mandat de aducere, fara ca eventuala nelndenli- vativa de libertate, chiar nedefinitiva, mai mare de
fire a mandatului de aducere sa fie considerat ca un 6 luni, va putea dispune prin aceeasi hotarare, -
viciu de procedura. arestarea preventiva a inculpatului condamnat.
Art. 13. - Presedintele va atrage atentiunea ex- Art. 19. - Prin derogare dela dispozitiunile art.
pertilor la hiarea iirramntului ca procesul inte'reea- 340 din codul de procedura penala Regele Carol al
z patrimoniul public, consemnndu-se aceasta in II-lea, despgubirile cuvenite Statului sau autorita-
procesul-verbal de sedinta. Menthini similare se vor tilor publice, In dauna carom s'a comis delictul, vor
face pe eitatille adresate martorilor sau expertilor fi lichidate prin hotarirea instantei penale, afara, de
chem s ti pentru exnlicatiuni. cazul cand autoritatea a uzat de procedura art. 8 din
Facerea exnertizei constitue pentru expertii numiti prezenta lege.
un oficiu public oblizatoriu. Art. 20. -In cazurile de infractiuni contra patri-
CAM procesul se amn din cauza nedenunerii unei moniului public, se va acorda prin chiar hotarirea de
expertize la timp, sau din neprezentarea msrtnrilor condamnare o cota de tel mult 30 la sut din despa-
sau expertilor chemati pentru explicatiuni, fit% jus- gubirile atribuite Statului sau autoritatii publice ce-

www.dacoromanica.ro
200 URBANISMUL
lor care, denuntnd infractiunea, au determinat efec- formk, informatiuni scrise neexacte sau necomplec-
tiv o recuperare a unei daune aduse patrimoniului te, diunritoare patrimoniului public, sau a omis s
public. Cota fiec.druia va fi in proportie cu utilitatea dea informatiunile necesare spre a evita o asemenea
actiunii i va putea fi urnirwiti direct in contra celor dauna desi erau obligati a le da:
condamnati, pe toate okile legale; in toate urrniri- 6. Funetionarii, persoanele insrcinate in mod spe-
rile flcute in baza acestor creante de cktre dentin- cial sau in genere gestionarii care au incheiat in nu-
tAtor. Statul sau autoritatea lezati se va cita din mele unei autoritti publice contracte pentru lucari
oficiu. sau furnituri depsind suma de 50.000 lei, Mfg ca
In cazul cnd autoritatea uzeazi de procedura art. acele contracte s cuprinda proiecte prealabile cu
8, persoanele indicate in aliniatul precedent vor putea misurtori, devize i caiete de sarcini, in care toate
interveni in procesul special care se va naste pentru preturile i toate lucrrile de detaliu si fie specifi-
lichidarea daunelor. cate in mod normal, atunci cnd acestea ar fi cerute
Denunttorii dovediti de rea credinti se vor ur- de natura conventiunii.
mri i pedepsi conform dispozitiunilor din legea pen- Toate piesele proiectului (precum proiectul pro-
tru controlul averilor. priu zis, memoriu, desemnrile, msuritorile, devizele
Art. 21. - In toate cazurile de urmirire pentru si caietele de sarcini) vor trebui verificate de un al
infractiunile prevkute in aceast. lege, Ministerul doilea functionar de specialitate, verificarea intin-
public este obligat a sezisa comisiunea pentru con- zndu-se la ipotezele i normele de calcul avute in
trolul averilor, spre a verifica provenienta averii in- vedere; in caz de lips de asemenea functionari, per-
culpatului functionar i complicilor sl functionazi. sonalul tehnic din judetul respectiv al autorittilor
Art. 22. - Totdeodath Ministerul public e obligat publice este obligat a face verificarea; acea,sti veri-
a lua msurile previzute de codul de procedur pe- ficare este obligatorie chiar in cazul cnd se cere
nalk Regele Carol al ll-lea, pentru asigurarea even- avizul ulterior al Consiliului Tehnic Superior;
tualelor despgubiri cuvenite Statului. 7. Autorii pieselor arktate la numdrul precedent,
dad, cu stiint4 sau printed gray& neglijentA le-au
Titlul IL intocmit gresit in defavoarea patrimoniului public,
precum i verifidrii care in aceleasi conditiuni au
INFRAMUNI SPECIALE certificat acele piese;
8. Autorii si verificatorii acelorasi piese, dac exe-
Art. 23. - Se instruesc si se juded, conform pre- cutarea lucrrii sau furniturii depseste prevederile
zentel legi, fiind supusi sanctiunilor din art. 251 din devizelor, fie pe articole, fie in total, cu douzeci la
codul penal Regele Carol al II-lea, dac legea nu suti, desi sporul de cheltuial se putea prevedea;
prevede o sanctiune mai .gravl, toti acei care vor fi 9. Functionarii publici care au incheiat contracte
vinovati de unul din faptele urmtoare: pentru lucrri sau furnituri, evident inutile sau ne-
1. Functionarii, gestionarii publici i toti acei in- potrivite destinatiunii Mr, precum i cei care cu stin-
skrcinati sub orice titlu, eu apararea intereselor Sta- t& au 'anvils asemenea lucrri, sau Mirk a lua m,
tului,judetelor, comunelor sau institutiunilor publi-
ce, care prin acte sau omisiuni contrarii legilor sau
angajamentelor contractuale aduc cu stiint sau din
surile legale, le-nu executat;
10. Conductorii ai directiei - ai lucrrilor care
nu tin un carnet de sander cu znentiunea zilnici a
grav neglijent o daun patrimoniului public; materialelor intrebuintate si a lucrrilor efectuate
2. Functionarii care au executat ordine vdit ile- in calitatea i cantitatea lor;
gale diuntoare patrimoniului public, dac inainte 11. .Sefii serviciilor tehnice de care depinde lucra-
de executare nu au atras atentiunea, prin rapoarte rea, care nu vor clispune verificarea prin specialisti,
inregistrate, sailor ierarhici; a executiunii la intervale de timp utile $ i normale,
3. Functionarii care au contrasemnat cu tiin in scopul de a se constata conformitatea cu proiec-
sau din neglijent, ordine sau dispozitiuni ilegale, tole, pe baza drora s'a contractat si a se identifica
clunktoare patrimoniului public, dad, nu au atras partile sau materialele de constructiune sau fabrica-
in prealabil atentiunea semnatarului prin rapoarte tiune, care nu se mai pot controla ulterior;
inregistrate. 12. Conduatorii directi ai lucrrilor care nu au
4. - Functionarii care au comis sau au cerut s comunicat prin rapoarte inregistrate lipsa sau intr-
se comiti antidatarea vreunei inregistrri sau mo- zierea verificirilor previzute in aliniatul precedent;
dificarea ulterioar a vreunui raport, act sau docu-z 13. Verificatorii tehnici care cu rea credint situ
ment, intru ct aceste fapte sunt in legturk cu o din neglijenti nu sAau indeplinit cu strictete indato-
daun adus patrimoniului public; ririle lor;
5. Functionarii care, cu stiint sau printr'o gravk 14. Acei insircinati cu facerea receptiilor de lu-
neglijent, au dat sefilor administrativi, sub orice orari sau furnituri, care:

www.dacoromanica.ro
 LEGI I JURISPRUDENTE
a) nu au denuntat lipsa controlurilor i pe toti
cei vinovati pe baza acestei legi, in legiturk cu lu-
crarea receptionati.
b) nu si-au indeplinit cu strictet indatoririle lor
legale de control, cu rezerva pieselor ce nu se mai
pot controla;
c) au primit, fie lucrkri, fie furnituri improprii
destinatiunii lor;
15. Antreprenorii, constructorii sau furnisorii, care
fie total, fie partial, si in dauna patrimoniului pu-
blic nu au executat lucrarea, conform pieselor proiec-
tului contractat, precum i cei care au acut s se pri-
measa o constructiune sau o furnituri improprie
destinatiunii;
16. efii administrativi care cu bung stlintit sau
din neglijent nu au dat urmrile - legale rapoarte-
lor de control si reclamatiilor intemeiate;
17. Acei care au dispus achitarea materialelor pri-
mite sau a luerkrior efectuate, Uri a avea in preala-
bil certificarea organului chemat s verifice calita-
tea materialelor sau luerrii i atestarea organului
insrcinat s constate calitatea si s inscrie in inven-
tar materiale predate, precum i acei care cu stiintd
sau din neglijer# ar fi dat in mod neexact asemenea
certifiari sau atestri;
18. Membrii oriciror comisiuni instituite prin legi
sau regulamente, care si-au dat avizul cu rea cre-
dinti sau cu rea credinti nu si-au formulat in sells
prerea lor deosebit, in momentul elaboririi avizu-
lui, dac a rezultat o pagub Regan, in patrimoniului
public;
19. Conducatorii de lucrari n regie, and valoarea
acestora este mai mare de un milion lei, care ar cu-
mula in acelas timp i calitatea de gestionari finan-
ciari ai acelor lucrri;
20. Functionarii care se vor dovedi a fi artat, cu
rea credinti in dauna patrimoniului public o prefe,
rint fat de anume oferte la facerea vreunui con-
tract. Prevederile prezentului art, se aplicg si minip-
trilor, In conf. cu legea rkspunderii ministeriale, pre-
cum si functionarilor electivi de orice fel.
Art. 24. - Ori de ate ori instantele judeatoresti
in exercitiul functiunei lor, sau organele arora ii s'a
incredintat un serviciu public, descoperire, indicii de
natur a arta c un functionar sau un particular a
MS
www.dacoromanica.ro
201
adus o pagub ilegal patrimoniului public, sau s'a
inavutit in dauna. patrimoniului publie, fkr o justi-
ficare legai, ele sunt obligate a denunta cazul fie
instantelor de drept comun, fie instantelor instituite
pentru controlul averilor.
Sefii ierarhici de orice fel, precum i tap titularii
itnui servicht de control, care eu 4h/45, sau neglijen-
tzl nu-si indeplinesc aceasti obligatiune, se pedepsesc
ca i complicii. Prefectul de judet are sub aceia$
sanctiune, obligatiune de control fat de toti agen-
tii publici numiti sau alesi in judetul am. Tot ase-
menea pentru toate functiunile exercitate in colegii,
aceias obligatiune incumb i Pres,edintilor colegiilor
constituite in cazurile determinate de legea contro-
lului averilor.
Art. 25. - Membrii parchetelor sunt obligati sub
sanctiunea pedepsei disciplinare, a exercita suprave-
gherea lor, spre a obtine informatiunile referitoare
la eventualele inavutiri ilegale, produse sub orice for-
mi in dauna patrimoniului public.
Aceast lege s'a votat de Adunarea Deputatilor
in sedinta dela 20 Martie 1937 si s'a adoptat cu
unanimitate de 115 voturi (una sut cincisprezece).
VICEPREEDINTE, (ss) Partenie Dan
(L, S. A. D.)
Secretar, (ss) N. Seinclulescu
Aceast lege s'a votat de Senat in sedinta dela
20 Martie 1936 si s'a adoptat cu majoritate de opt-
zeci i patru voturi contra unu.
VICEPREEDINTE (ss) C. Alimdnis,teanu
(L. S. S.)
Seeretar, N, Peiuseqti
Promulgkm aceast lege si ordonkm ca ea si fie
investiti cu sigiliul Statului i publicat in M. Of.
Dat in Bucuresti la 30 Martie 1937.
(L. S. S.)
CAROL
Min. Just. si ad-interim la Min. Agr.
pi Domeniilor (ss) V. P. Sassu
Nr. 1.605
 EXPOZITII, CONGRESE *I CONCUR SURI
QUENZINA ITERNATIONALA
A.
ADMINISTRATRJNILOR PlIBLICE, A URBANIS-
MULUI F A LOCUINTEI
Paris, 4-19 Iu lie 1937
Ordinea de zi:
Comitetul de onoare i comitetul de organizare a
quenzinei internationale a ad.ministratieiuMlor publi-
ce, a urbanismului si a locuintei v invit cordial de
a adera la amsamblul de manifestatiuni si sedinte de
studii a quenzinei, fie la acelea ale congreselor si con-
ferintelor cari v intereseaza Indeosebi, cunoscut fi-
ind c voiajurile de studii i manifestatiuni comune
(receptii, banchete) vor fi deschise congresi9tilor din
fiecare organizatiune.
La ordinea de zi a 9edintelor de studii ale diferi-
telor congrese figureaz urmiltoarele chestiuni:
Congresul international de urbanism fi locuintel.
Urbanismul regional si Urbanismul national (che-
stiuni tratate de &Are Federatiunea International
de locuinte 9i de amenajdri de orase ale Londrei) : se-
dintele de Joi 8 i Vineri 9, la ora 9; raportor ge-
neral: D-1 Raymond Unwin (Londra).
Chiria claselor skrace. Finantarea Iccuintelor pen-
tru clasele srace (chestiune tratat de Asce. Inter-
national de locuinti din Firancfurt) : sedintele de
luni 5, la ora 11 j marti 6, ora 9%; raportori ge-
nerali: Dr. Ebel (Berlin, M. F. C. Boklsen (Copen-
haga).
Locuinta In Inltime i pe pmnt (chestiune co-
munk la amndou5, Asociatiuni) : Sedintele de luni
5, ora 15(3) qi miercuri 7 la ora 914; raportor gene-
ral: D-1 Henri Prost (Parrs).
Conferinta Uniunei Internationa'e a Oraqelor.
Pngrirea atmosferei cu fum, gaz si praf: 9edin-
tele de hmi 5 Julie, la orele 101A $ 15 (3).
Laptele i reglementirile neeesare pentru santa-
tea publick: conferintele de marti 6 si mercuri 7 Ju-
lie, ora 9%.
www.dacoromanica.ro
Congresul regional al Institutului International de
?Hi* Ad-tive.
(Secretariatul general: Henry Puget, Consiliul de
Stat Paris)
Proectele de amenajri comunale ei regionale: pro-
blemele juridice si ad-tive care le ridlei: 9edintele de
luni 5 Julie la ora 1014 9i orele 15 (3) si de marti 6 qi
miercuri 7 Iulie, la 9%.
Paralel cu aceste trei congrese internationale, se
vor tine:
Congresul Asoc. Nationale a primarilor din Fran-
ta, ale efirui sedinte au loc miercuri 7, joi 8 9i Vineri
9 Julie la ora 934.
Congresul Uniunei Nationale a Federatiunilor de
organizare de locuinte eftine.
Conferinta soc. franceze de urbani9ti.
edintele de lucru receptiuni.
Sedintele de lucru i adunrile plenare vor avea
toate loc la Casa de Chimle, 28 bis, strada Saint Do-
minique, puss la dispoittia Quenzinei, de cAtre Co-
misarul general al expozitki.
Secretariatul general al Quenzinei functionnd
la Casa de Chimie de dumineci 4 Julie, dela orele 10
pn la 13 si dela 15 (3) la 18 (6) , vi invitm de
a v adresa la aceste birouri incepnd din dimineata
zilei de 4 Iulie, pentru a reduce la minimum lucrul
de a doua zi, n momentul deschiderii 9edintelor.
Duminecci 4 Julie: Inscrierea 9i Intalnirea congre-
sistilor; instalarea secretariatelor.
Luni 5 Iulie: la ora 9, 9edint solemn, de deschi-
dere a ansamblului congreselor, la Casa de Chimie la
ora 1034, prhuele 9edinte de lucru; la orele 15 (3) se-
cundele sedinte de lucru.
Marti 6, Miercuri 7, Joi 8, Vineri 9 fi Sambtitei 10
Julie: la ora 9% 9edinte de lucru ale diferitelor con-
grese, dupa amiezele fiind rezervate pentru vizitele de
studii sau vizitele tunistice in regiunea parislan.
In cursul saptmnii, Congresi9tii vor fi primiti de
egtre Comisariatul general al Expozitiei ei o serat
va avea lee la Primfirie in onoarea lor in ziva de 7
Julie (tinut de sear), Un banchet prin subseriptie
(tinuta de sear) i va reuni joi 8 Iulie i va fi urmat
de o receptie la Centrul Rural al Expozitiei 9i la Pa-
vilionul Expozitiei Internationale de locuint rural.
 EXPOZITII, CONCURSURI I CONGRESE
11
Asoc. National a primarilor din Franta va trebui pi buturile), hoteluri de prim rang, bacsis, toate
s organizeze pe de alt parte un foarte important cheltuelile cuprinse: 2000 franc!.
203

banchet la care vor fi invitati de a subscrie toti con- Pe tot pa.rcursul acestui voiaj, congresistii vor fi
gresistil quenzinel. deasemenea primiti de atre Munkipalitti.le ora-
O serat consacrat unui expozeu urmati de discu- selor importante unde sunt prevzate opririle.
tiunea asupra eRegiunei Parisiene va avea ke la Un program mai detailat al coraselor, i parcursu-
Casa de Chimie, marti 6 Iu lie, prin invitatia special, rile voiajelor va fi intocmit i trimis aderentilor a-
a revistei gUrbanisme. cestor voiajuri.
Pe invitatia D-lui Marchandeau, deputat-primar,
vechiu Ministru, ziva de duminie va fi consacrat Inform4i4 generale.
unei vizite orasului Reims. Ea va comporta in mod
egal vizita instalatiunilor vinioole a capitalei provin- Quenzina Internationali va trebui s aibe loe ln
ciale. Ducerea si intoarcerea se va efectua In aceas cadrul Expozitiei Internationale din 1937, congresis-
zi prin tren special. tii strini vor beneficia de avantagiile acordate vizi-
, Subseriptii speeiale pentru vizitele de studii, ban- tatorilor acestei expozitii.
ehetele i vizita la Reims.
Carte de legittmatie.

Voiajele de studii. Prin ingrijirea Expozitiei Internationale, se va eli-

bera o carte de legitimatie pentru uzul vizitatorilor a-
Congresul se va termina prin doll& voiaje de studii aind resedinta in Corse, in Africa d3 Nord. in Colonii
urbanistice, municipale i turistice, dintre cari con- sau In strilintate. Aceast carte la pretul de 20
gresistii-vor avea. de ales. Noi le recomandam de a se franci va fi push', in vnzare in ambasade, consulate,
in.scrie de urgenti, numirul participantilor fiind agentii i birouri de voiaj.
strict limitat. Cartea va contine nurnele, nationalitatea, calita-
tea, adresa personal i semntura titularului, Irma-
Primul voiaj de studii va pleca luni 12 Iu lie dimi-
t de fotografie i vizat de o autoritatt acxeditati;
neata, cu trenul Paris (gara Lyon) , in directiunea ea va fi acceptati In Franta ca un carnet de identi-
Avignon. Receptiune de care Municipalitatea Avig-
tate oficial.
non i vizita orasului; marti 13, plecarea in auto-care
pentru Marsilia prin Pont du Gard si Aix-en-Pro- Carnet de adeziune.
vence. Vizit i receptie. Miercuri 14, in auto-care, Carnetul de congresist va fi trimis din momentul
din Marsilia la Nissa, prin litoral, dineu la Antibes, primirei adeziunei. Acest carnet va da dreptul de in-
culcarea la Nissa. Joi 15 dimineata Iiber., dup a- trare gratuiti in Expozitia International din Paris,
miaz: Menton, Monte-Carlo, Sospel: Vizite si re- dela 4-19 Iu lie.
oepiL Vineri 16 si sambiti 17 dela Nissa la Aix-le&
Rains, in autocare, prin drumul Alpilor, marele ca- Redw;ere pe tarifele marilor retele de cale ferata
non din Verdun, Valea Durance Grenoble, culcarea la francezd.
17 la Aix-les4Bains, duminie 18, receptia la Lyon,
vizitaxea orasului, vizita Villeurbanne, etc. Sosirea. la Titularul carnetului de legitimare va beneficia,
Paris luni 19 dimineata (dela Lyon la Paris cu tre- dela frantier sau din portul de debarcare de 50% re-
nul)'. ducere asupra taxifului general pentru venire la Pa-
Costul voiajului dela Paris la Paris, tot transpor- ris, itinararii la alegere i oprire dup dorint. Dup.&
tul (tren i auto4care), mas (si buturi), hoteluri de J sedere de minimum 5 zile la Paris (in care se ou-
prim ordin, reeeptii, etc. i toate cheltuelile anexe prinde si ziva sosirii si de plecaxe), eu intoareerea la
(baesisurile) : 1.400 franci, un punct de frontier sau la un port de imbarcare
Al doilea voiaj de studii se va efeetua In intregime oarecare.
in auto-care i va avea ca obiect vizitarea Tourinului, Validitate: 60 zile pentra voiajorii venind din
l'Anjou, castelele Loirei, plajele Atlanticului intre Corse sau din trile Europei; 90 zile pentru voiajorii
Loira pi estuarul Girondei, podgoriile Bordelais, Pe- venind din Africa de Nord, din coloniile franeeze litau
rigord, valea Garonei, Rouarque, Auvergne, 0 parte din triie at/tine neeuropene.
din Berry si Bourbonnais cu intoarcerea prin valea Congresistii francezi, pentru a beneficia de 10%
Ivonei i Senei (aproape 3000 km.). redueere pe tariful general de cai, vor avea de pre-
El va avea loc intre 12-23 Iu lie inclusiv, fie 11 zentat o fisi care le va fi inranat de &are secreta-
zus intregi. riatul general al Quenzinei Internationale, dupa 111-
Costul voiajului, transporturile, masa (se cuprind scriptia lot

www.dacoromanica.ro
204 URBANISMUL
Alte reduceri. Adeziuni.

Reduceri pe calla ferate straine, pe liniile franceze Adeziunile la Quenzina sau la unul din celelalte
de navigatiune maritimi, pe liniile de navigatie ae- congrese speciale pot fi adresate de pe acum la se-
riana ale Companiei Air4 France taxele de reducere cretariatu lgeneral al Quenzinei 29, str. Sevigne
variind dup.& tari, pentru voiajorii izolati sau pentru Paris.
grupuri furnizate de &are agentii. Suma cotizrilor va putea fi adresata fie prin man-
dat postal sau cec barat, cu numele de Quenzeni in-
Informafii. ternational, 29, str, Sevigne Paris, fie prin viriment
la contul Nr. 41.545, Credit Lyonnais, Agentia A. H.,
Un serviciu de primire si de informatiune functio- str. Saint-Antoine, Paris.
nand in garile de sosire din Paris, va fi organizat Cotizarile au fost fixate, pentru Congre.sele Inter-,
prin ingrijirile Sindicatului de Initiativi din Paris. nationale, la:
El va furniza toate informatiile privitoare la hote- Conferinta Uniunei Internationale a Oraselor 100
luri pensiuni de familie, teatre, cinematografe, con- franci fr.
certe, muzee. Congresul International de Urbanism si locuinta
Mai mult, un birou de informatii organizat de ca.- 150 franei fr. .

tre Comitetul Quenzinei va fi la dispozitia congresis- Adeziunile la ambele congrese 200 franci fr.
tilor la Casa de Chimie, 28 bis, str. Saint-Dominique,
dela 4 Iu lie si pentru a usura lucrul de organizare
noi vi rugam de a vi adresa la acest birou incepand
din dimineata zilei de 4 Iu lie. PRIMUL CONGRES NATIONAL ITALIAN DE
URBANISM. ROMA 5-7 APRILIE 1937.
Servicial de postt pi de librarie.
Problemele s'au solutionat intr'un spirit italian si
Dela 4-11 Iu lie, va fi organizat la Casa de Chi- fascist. S'au luat nasuri pentru ca afluxul populatiei
mie, un serviciu de librarie pentru toate editiunile rurale spre orase s inceteze, clidind case frumoase
tehnice ale organismelor particulare la Congres. pi sanatoase in provincie. S'au pus bazele urbanismu-
Congresistii vor gsi deasemenea un serviciu de lui colonial in conforrnitate eu noua stare de lucruri
pasta, telegraf i telefon. Pe tot timpul Congresului duPa creerea Imperiului. Programul congresului a
ei vor putea adresa eorespondenta lor la numele: Que- fost urmitorul: 1) Urbanism colonial. 2) Urbanism
zina Internationali, 28 bis, str. Saint-Dominique rural. 3) Avantajele economice ale planului de siste-
Paris VII. matizare. 4) Regulamente edilitare.

IN

ORA5ELE NOASTRE
ARAD S'a mai aprobat deasemeni, ca in bugetul finan-

Edilitare. -
Monitorul Comunal Nr. 7/1937.
Comisiunea Interimari a Municipiu-
lui Arad, a cedat gratuit Parohiei Ort. Romane din
ciar 1937/1938, sa se prevadi suma de lei 500.000
pentru organizarea de dire Primarie a LUNEI-
CHISINAULUI.
Arad-Bujoc, un teren necesar construirei unei bi-
-
serici, casi parohial i casi culturali. CERNAUTI.

CH15INAU. Monitorul Comunal Nr. 10-11/1936.

Monitorul Comunal Nr. 2-6/1937.
Financiare. - Primria Municipiului Chisinku a Orasul Cerniuti a lansat un dilduros apel la toate
aprobat deschiderea unor eredite extraordinare: institutiile publice i particulare, precum si la pu-
imuil in surnk de lei 25.000 pentru ridicarea statuei blic pentru a contribui fiecare cu cat de putin la cum-
lui I. C. Bratianu din Bucuresti, - iar altul in suma pararea unui avion locotenentului aviator Alex. Pa-
de lei 4000 pentru ridicarea unui monument fostului pan, pentru sprijinirea activitatii distinsului as, pe
deputat Mihail Minciuni. terenul aviatiei.

www.dacoromanica.ro
 DIN VIATA ORA.SELOR NOASTRE
CLUJ.
Montitorta Comunal Nr. 22-24/1936.
Serbdri. -La 22 Noembrie 1936 publicul Clujean
intelectualitatea Ardealului a omagiat pe marele
artist al muzicei romnesti George Enescu.
Srbitorirea a avut loc cu ocazia celui de al treilea
concert pe care maestrul Enescu l'a dat la Cluj anul
trecut.
Intr'un cadru inlttor, Clujul a srbtorit cu oca-
zia, zilei de 1 Decembrie 1936, aniversarea a 18 ani
dela unirea Ardealului cu Patria Mama.
La fastul acestei srbatori a contribuit si vizita
delegatiilor parlamentare: Cehoslovack i Iugoslavii,
care au venit sa-si manifesteze identitatea bucuriilor,
si Si desavarseasei impletirea de prietenie care leag
statele Micei Intelegeri.
Vizite.- Luni 15 Februarie a. c. Parlamentarile
Britanice, Ducesa de Atho 11, Lady Layton si Miss
Rathborne au vizitat orasul Cluj. Distinsele prietene
ale Varei noastre au fost intampinate de D-na Sofia
Metes. Au fost salutate prin discursuri omagiale de
d-nii: Prof. N. Dr5ganu Primarul Municipiului Cluj
o Prorectorul Universittii Cluj. Ducesa de Atholl
a multumit calduros, pentru frumoasa insufletire cu
care au fost salutate.
CONSTANTA.
Monitorul Comma' Nr. 8/1937.
- total se cifreaz5, atat la venituri cat si la cheltueli
Sabvei. Primaria Municipiului Constanta, a la suma de lei 59.729.200.
acordat o subventle de 2000 lei, Regimentului 2 Va.-
natori de Garda, in vederea ridicarii unei statui a
Regelui Alexandru al Iugoslaviei, pentru care scop
s'a mai hotkrit i deschiderea unui credit extraor-
dinar de lei 2000.
S'a mai aprobat deasemeni, Asociatiei Invttori-
lor din Municipiul i Judetal Constanta, o subventle
de 20.000 lei. 10.000 lei s'au mai aprobat Asociatiei
Profesorilor Secundari, pentru preintmpinarea chel-,
tuielilor ocazionate cu serbarea liceului Mircea eel
Beltran in ziva de 29 Noembrie a. c.
G19
www.dacoromanica.ro
205
LUGOJ.
Monitorta Comunal Nr. 1/1937.
Reouno0intti. - Primaria Municipiului Lugoj a
hot-Lit improprietrirea D-lui fost Ministru de Ex-
terne Nicolae Titulescu, cetitean de onoare al ora-
Edilitare.-
sului Lugos, - cu un Iot de msg..
S'a aprobat oedarea unui teren in su-
prafat de 2500 m. p. liceului comercial de bdeti. din
Lugoj cu conditia sa se construiasci liceul in stil ro-
mnesc.
TG. MURES
Monitorul Comunal Nr. 1-2/1937.
AeroiClubul Mures in asociatie cu un comitet for-
mat din personalitkti distinse ale vietei publice rom-
nesti din acest oras, au lansat un apel &are toti acei
care intelegnd s aduca un omagiu de recunostint
marelui disprut Aurel Vlaicu, - s contribue la
ereerea unui fond pentru ridicarea unui monument,
aceluia care a intruchipat in cel mai inalt grad do-
rinta de libertate i unire a romnilor depe plaiurile
romnesti.
Solemniati. -La 28 Februarie 1937 s'au implinit
152 ani de la frangerea pe mat a eroilor martiri na-
tionali Horia i Closca de eatre Unguri, in Cetatea
Alba Tu lia cu care prilej a avut loc o mare solemni--
tate.
Financiare. - Primria Trg. Mures a votat proec-
tul de buget pe anul financiar 1937-1938, al crui
TIML5OAR.A..
Monitorul Comunal Nr. 32-35/1936.
Festiviteiti. - In ziva de 20 Decembrie 1936 s'au
desfsurat in metropola Banatului doll& mari festivi-
tati; prilejuite de actul sfintirei temeliei catedralei
romno-ortodoxe, unde sub o lespede de piatr, s'a
asezat si un act comemorativ -, si la desvelirea bus-
tului lui I. G. Duca ridicat pe B-dul ce-i poart nu-
mele.
 DIN SUMARELE REVISTELOR
A. - ROMANE. D. Stan 0 A. Tauber: Calculul ftmdatiilor de beton
armat al stlpilor izolati 9i:
BULETINUL A. G. I. R. Vizita inginerilor francezi in Romania i discur-
surlie tinute la s.iceasti ocazie.
a) Nr. 12, Decembrie 1936. M. D. Hanganu: Influenta torsiunei grinzilor i calcu-
Ing. Mihdescu Dumitru: Constructiile civile in raport lul planseelor.
cu apirarea pasiv. Sumarele revistelor, Diverse.
Ing. P. G. Ghervasia: Necrolog, Constantin N. Popes-
cu-Vaurei. b) Nr. 10, Octombrie 1936.
Interventille A. G. I. R.-ului in chesthmea nationali- C. D. Buyi ld: La deschiderea celui de al XIII-lea
zkrii invtkmntului tehnic superior 0 a regu- congres al inginerilor din Romnia.
lamentului comunal de constructii. S. Jtefdnescu Rae& 0 I. S. Antonia: Accidente pro-
Diverse. duse de electricitate.
P. Demetriad: Asigurarea navigabiiitii Dmi.rii in
b) Nr. 1, Ianuarie 1937.
timpul iernei, printr'o flotil de vase sparge-
Ing. Em.-Emanoil Anastasiu: Pregktirea economick a ghiat.
inginerilor.
Note, Diverse.
Ing. Alex. Carvin: Oportunitatea electrificrii de cal
ferate In Romnia. c) Nr. 11, Noembrie 1936.
Note, Cronici, Recenzii, Diverse.
C. D. Bufi Omagiul D-lui Prof. I. IoneEcu gi Cuvn-
c) Nr. 2, Februarie 1937. tarea D-hii Prof. I. Ionescu.
Ing. Mihail Manoilescu: Problema concentrkrii invii- M. D. Hanganu: Influenta torsiunei grinzilor in calcu-
tkmntului tehnic superior. lul plameelor.
lng. Const. Beirbulescu: Potentialul de rzboi in in- D. Stan 0 A. Tauber: Calculul funclatiilor de beton
dustria aeronautici. armat al stlpilor
Dare de seam asupra activititii A. G. I. R. in cur sul Note, Recenzii, Diverse.
anuiui 1936.
Concentrarea Invktmntuhii tehnic superior in coa- d) Nr. 12, Decembrie 1936.
lele Politehnice. C. D. Bugi ld: Louis Navier.
Diverse. Ion lonescu: Viata i activitatea tehnich a lui Louis
Navier.
d) Nr. 3, Martie 1937. G. Tifeica: Navier ca prof. de analiza la coala Poli-
Prof. Ing. M. Manoilescu: Ing. Al. Davidescu. tehnic din Paris.
Ing. Em. Emanoil Anastasiu: Adunarea general a Gh. Em. Filipescu: Contributia lui Navier la teoria
soc. Politehnice si nationalizarea conducerii in- elasticidtii.
vtkmntului tehnic superior. D. Germani: Contributia lui Navier in hidraulia.
Dr. Ing. A. Stambuleanu: Schimbul de cildurk prin Note, Recenzii, Diverse.
radiatie in motoarele cu explozie.
Ing. M. J. Stroescu: Noul regula.ment de constructii al e) Nr. 1, Ianuarrie 1937.
Municipiului Bucuresti. C. D. Bu ON: Cuvntarea tinut la Adunarea generala
Note, Cronici, Comentarii. a Soc. Politehnice In chestiunea concentrrii In-
vtmntului tehnic superior.
BULETINUL SOC. POLITEHMCE. Sebastian Petrescu: Studiu asupra reglementArei re-
viziilor si repalatiunilor in depourile de locomo-
a) Nr. 9, Septembrie 1936. tive C. F. R.
C. D. Puli ld: Vizita inginerilor francezi. Note, Diverse.

www.dacoromanica.ro
 rNT gtrnartgts: REVISTELO
REVISTA C. P. R.
Nr. 11-12, NoembrielDecembrie 1936.
G. Carara: Conferinta expertilor feroviari ai Micei
Intelegeri.
Ing. Zdnescu i A. Selagianu: Lucrri realizate la dir.
Tractiunei.
Al. Pa ltov: Cronici.
REVISTA DE IGIENA SOCIALA.
a) Nr. 10, Octombrie 1996.
G. Banu: Principale unui program de igien a rasei.
G. Reidulescu-Calafat! Problema frigului in raport cu
igiena alimentar a capitalei.
A. Dimolescu: Igiena min-talk a copilriei anormale in
Belgia.
Analize, Cronici.
b) Nr. 11-12, Noembrie-Decembrie 1936.
Gh. Andranovici: Mortalitatea infanta& in ora.wl Dej,
pe intervalul 1926-1935.
Ch. Peltwi: Ancheta paludic intr'o comun ruralk
(Nsturehi, jun. Teleorman).
C. Poenaru-Cdplescu: Problema igienei localurilor de
frizerie i rarnuri anexe din Capita
E. Rcismerifd: Un studiu asupra asbestozei pulmo-
nare.
Analize, Cronici.
ROMANIA.
Nr. 13-14, Ocombrie-Noembrie 1936.
M. Sadoveanu: Cheile Bicazului.
N. Ro*.u: Drumuri de munte: Ceahlul.
Demostene Botez: Skiul.
Em. B.: Cabana depe Vrful cu Dor.
Cronici.
REVISTA ASOC. GENERALE A CONL)LOTORI-
LOR DE LUCRARI PUBLICE DIN ROMAMA.
Ancireescu Augustin: Podul de beton armat de pe 9o-
seaua Sebi-Buteni.
Ch. Deisailescu: Doui luorri cu caracter urbanistic.
P. H. C.: Aniversarea Institutului Romfin de Energie
Sumarele revistelor.
BULETINTJL ASOC. CONDUCTORILOR ARHI-
TECTI DIN ROMANIA.
Nr. 1-2, lanuarie-Februarie 1937.
N. Popescu: Cu fata spre sate.
M. M. N.: Urbanism.
A. T.: Apfirarea antiaerian.
www.dacoromanica.ro
1 ...", 207
M. M. Nicolescu: Dare de seam asupra activitii
1935-1936.
Informatiuni, Sumarul revistelor.
CIMENT *I BETON.
Nr. 1-3, Ianuarie-Martie 1937.
Ing. A. Rainu: Cimentul de sonde (urmare i sfirq.it).
Dr. A. Steopoe: Dozajul i continutul in liant al mor-
tarului si betonului.
Informatiuni, Bibliografie.
BULETINUL DEMCGRAFIC AL RGMANIEL
Nr. 1, Ianuarie 13 1.
Iviical ea populatlei Romniei.
ivaqterLe i aecesele pe sex ..9,1 stale civna.
uasatoritid i aivortatii.
lvngratiumie.
Note, inormatiuni.
B. STRAINE.
L'ADMINITRATION LOCALE.
Fascicule Nr. 16, Octombrie-Decembrie 1936,
Document Nr. 167: Conferinta International& din
Polo Julie 1937: leumul j praful in ora,; lap-
tele; aprovizionarea si controlul.
Document Nr. 168: Activit4ile economice munici-
pale : Efectele crizei; Regale municipale; Servi-
ciile industriale din Geneva; Distribuirea ener-
giel electrice in Germania, Belgia, State le Unite,
Franta, Anglia.
Document Nr. 169: Incalzitul urban: Zrich, Utrecht.
Document Nr. 170: Circulatie-transporturi: Comand
eentralizat a semnalelor din Amsterdam; Po li-
Via circulatiei in Franta.
Document Nr, 171; Hale $ Piete.
Document Nr. 172: *colinArhitecturi.
Document Nr. 173: Finante locale.
Document Nr. 174: Primfiria: Gand.
Document Nr. 175: Personal: Stiinta comunal.
Document Nr. 176: Regiznul municipal: Conceptiu-
ni juridice; Sistemele de guvernmnt local in
Europa; Dreptul ad-tiv in Franta; Arhive.
Document Nr. 177: Po Ionia municipal, colaborare
internationali.
Document Nr. 178: Necuriteniile.
Document Nr. 179: Tab la de materii a anilor 1933-
1936.
208 URR ANISMUL
L'EMULATION.
a) Nr. 8/1936.
Arh. Mario Knauer: B-dul jonctiunei.
Albert Callewaert: Stagiul arhitecturei, organizatiu-
nea sa, controlul sem.
Patrik Abercrombie: Bruxelles: Studiul desvoltrei
si urmei urbane (urmare si sfirsit).
b) Nr. 9/1936.
Ark Alexis Dumont: Apropos de arhitectura reli-
gioas.
Arh. Joseph Smold,erer: Noua biseria. Sacr-Coeur la
Liege si Memorial Interalli.
Arh. Julien de Ridder: Biserica Sf. Petru j Nicolae la.
Neder-Over-Heembeek.
Arh. loseph Diongre: Biserica Jean Baptiste, la Mo-
lenbeek-Saint-Jean.
Arh. R. Toussaint: Noua biseria de Pontisse.
Arh. Louis De Vooght: Riserica Sft. Iosef la Heide-
Calmpthout. Pivnita boltit, stradi de aur, la
Bruxelles.
N. Buisson: Problema Fundatiunilor (urmare).
c) Nr. 10/1936.
Ark Leon Mercenier: Sanatoriul Janche.
N. Buisson: Problema Fundatitmilor (sfirsit).
Ing. M. I. Katel: Influenta Trepidatiunilor diverselor
surse exterioare asupra stabiihibii cldirilor.
LA VIE URBAINE.
Nr. 36, Noembrie-Decembrie 1936.
Dr. Victor Deznai: Orasul, Peretele, pestera.
M. A. Legaret: Vichy.
Mlangei: Urbanismul si locuint in toate Virile.
STROITELSTVO MOSCVA.
a) Nr. 20/1936.
Ark A. V. Jusefschouk: In autarea unui ansamblu.
Arh. N. N. Kostochkin: Clubul Zagi.
G. V. Korsounski: Stilul locuintei nu este gisit.
Arh. P. Goldenberg: Asupra posibihitii constructiei
perimetrale a cartierelor din Moscova.
Ing. A. Podljachouk: Un santier amplu.
Ing. M. Nossik i W. Chougrejev: Planul General al
termificarii Moscovei.
P. Bouchin: Mecanizarea lucarilor subterane.
b) Nr. 21/1936.
A. I. Boulotwhev: Constructiunea si amenajarea ora-
selor din Europa (Paris).
www.dacoromanica.ro
Arh. A. V. Jousepchouk: Grupul de imobile al Uzinei
Elektrozavod.
E. M.: Noua cas: Zagi.
Prof. A. E. Strameutov: Vibrarea caselor.
Ing. J. P. Agafonov: Constructiunea retelelor subte-
rane la Moscova.
Ing. M. N. Chestakov: Constructia retelei hidraulice
la Moscova.
c) Nr. 22/1936.
A. I. Boulouchev: Constructia i amenajarea oraselor
din Europa (Londra, Stockholm).
Ariz, P. T. Grichin: Imobilele uzinei Stalin.
A. P. Kremney: Initiativa unui lucritor stakanovist.
Prof. V. L. Nikolai: Organizarea miscrei in dou ni-
veluri: piata Maiakovski.
URBANISME.
Nr. 53, Martie 1937.
M. A. Guerard: Podul in surit din San-Francisco.
M. J. Lebreton: Supresiunea cocioabelor din vechiul
Mans si reinstalarea locuitorilor si.
Plantatiunile pe strzi.
LA TECHNIQUE DES TRAVAUX
a) Nr. 1, Ianuarie 1937.
Arh. Raymond Giaveroux: *coala i a.nul din Paris.
Arh. J. Duiker si Ing. B. Bijvoet: Mamie hotel Govi-
land la Hilversum.
Arh. R. Vasselon: Biserica comemorativ din Sidi-
Ferruch.
Noua gar central din Southampton.
Sistemul urban de distribuirea cildurei la Kopenhaga.
b) Nr. 2, Februarie 1937.
Arh. Dr. Roland Rohn: Noile scoli din Zrich-
Seebach.
Arh. J. Diongre: Noua cladire a institutului national
de radio-difuziune.
Arh. G. Bencher: Piscina Saint-Calais.
c) Nr. 3, Martie 1937.
Arh. Sta. Jasinschi: Resedinta Belle Vue ir1101:311 de
apa.rtamente la Bruxelles.
Arh. Pierre de Montant i Adrienne Gorska: Cinema-
tograful Normandie la Paris.
Arh. J. Carlu, L. Boileau .0 L. Azema: Lucririle de
transformare a palatului Trocadero la Paris.
 LA INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMNIEI"
Se mai gasesc de vnzare in numr limitat, si in folosul acgestui institut, urmatoarele lucrri ce pot fi co-
mandate la sediul Institutului" sau la libraria Cartea Romneasca", Bucuresti, trimitand costul respectiv
porto prin mandat potal.

1. uSISTEMATIZAREA ORAWLIII BAZAR. 7. PENTRU BUCURESTI" (noi studii urbanis-

GIC" (Documentarea i Programul) de Prof. C. Sfin- tice - delimitari, zonificare, transporturi, estetica) de
tescu, poate servi de calauz oricarei administratii Prof. C. Sfintescu, un volum legat, cuprinzand 362 pa-
oricrui inginer sau arhitect urbanist. Lei 150 + porto gini, 157 figuri $ i 46 planse, formeaza documentarea
10 lei, total 160 lei, programul i indicatiuni de detalii la solutiile ce trebuiesc
date diferitelor probleme urbanistice ce se pun orasului
2. ALIMENTAREA LACURILOR COLENTI- Bucureti (editia 1932), Lei 500 + porto 10 lei; total
NEI CLI APA DIN IALOMITA" de Prof. C. Sfin-
tescu, cuprinde indicatiuni i metoda de urmat pentru 510 lei. (Pentru studenti, pe baza cartei de student, 25%
once lucrare similara care se pune adesea comunelor. reducere la ,.Institut").
O recomandam inginerilor, conductorilor de lucari pu- 8. TRATAT DE EXPROPRIERE" de d-ti in drept
Vice $ i in genere oricrei administratiuni interesate la A. Cruteseu $ i I. Vntu, cuprinzand 568 pag., este nece-
asemenea lucrri. Lei 150 + porto lei 10; total lei 160. sar orickei Administratii Comunale sau conducator de
3. CONGRESUL INTERNATIONAL PENTRU serviciu comunal. Lei 500 + porto 10 lei ; total 510 lei
LOCUINTE SI AMENAJAREA ORMELOR" (Roma
1929) de Prof. C. Sfintescu, o dare de seam a lucra- 9- ,,CODUL LEGILOR I REGULAMENTE-
rilor acelui congres 1 rnersul desbaterilor asupra LOR", aplicate la Administratia Comunala a Municipiu_
sistematizarei i expansiunei oraselor vechi j istonce lui Bucuresti, o colectiune coordonata de loan Roban,
cum si asupra finant5rei locuintelor populare sau amena- Secretarul General al Municipiului i Isidor Christea,
Orel grupurilor. de locuinte colective in orasele maxi, Director Financiar al Municipiului, cuprinznd 595 pa-
Lei 40 + porto lei 5 ; total lei 45, gini, este necesar nu numai oricarui functionar comunal,
dar al oricrui cettean constient de datoria i drepturile
4. AL XIII CONGRES INTERNATIONAL DE lui. Pretul 250 lei + porto 10 lei; total 260 lei.
URBANISM" (Berlin - 1931) de Prof. C. Sfintescu,
cuprinde, ca i lucrarea de mai sus. Nr. 5, rezultatele 10. URBANISTICA GENERALA" (evolutie, igie-
desbaterilor asupra problemei traficului in planurile de economie - circulatie, estetica, legislatie) cu un re-
sistematizare i aceia a locuintelor insalubre, precum zumat in limba franceza, index alfabetic ai o prefat, de
o dare de seama asupra Expozitiei Internationale Urba- Prof, C. Sfintescu, formeaza un manual voluminos, unic
aistice deschis5 in acela timp i loc. Lei 401-porto lei 5; in felul lui, necesar oricarui inginer, arhitect i chiar cul-
total lei 45. turei generale cettenesti. Cuprinde peste 800 pagini,
5- CUM SA SISTEMATIZAM BUCURESTH" 450 figuri i formeaza partea I-a a unei lucrri com-
plete. Pretul volumului legat lei 550 + porto 10 lei ;
de Prof. C. Sfintescu, o expunere in linii mari a moti-
velor pentru un plan de sistematizare regional, pentru total 560 lei. Brosat reducere 50 lei.
documentarea prealabill l pentru programul Intocmirei
11. ,,URBANISTICA SPECIALA" (technologia,
o lamthii. Lei 40 + porto lei 5: total lei 45.
urbanohistologia si urbanotherapeutica) cu un rezumat
6. ,,EDILITATE" (alimentari cu ap, canalizari, in- in limba francez, index alfabetic i o prefat, de Prof.
lturarea gunoaielor, pavaje) cu o introducere i cu bio- C. Sfintescu, formeaz al doilea volum. de urbanistica
grafia Inginerului Elie Radu, de Prof. C. Sfintescu, for- practica, al lucrarei de la No. 10, ambele cuprinzand peste
meaz un manual practic pentru inginerii $ i arhitectii 1450 pagini $ i 912 figuri. Pretul vol. II legat 550 + porto
cari voesc a se initia in asemenea lucrari $ i este in- 10 lei, total 560 lei. Ambele volume legate, lei 1000 +
dispensabil oricarui edil ori cetatean chemat a avea o porto 20 lei, total 1020. Brosat reducere 50 lei de volum.
prere In lucrarile comunale. Un volum legat, cu 478
pagini $ i 189 figuri. Lei 430 + porto lei 10; total lei 449. NOTA. - Cine comanda intreaga colectie (afari
(Pentru studenti, pe baza carte de student, 25% redu- de Nr. 8 $ i 9) are dreptul la o reducere de 300/o asupra
cere, la Institut"). totalului,

Numere vechi 100 lei exemplarul.

Colectii brosate pe ani intregi, anii : 1928, 1929, 1930 $ i 1931 cu lei 250 colectia unui an. Toaie colectiile
afara de 1932 $ i 1933 lei 1500. Colectii Urbanismul" pe 1932 i 1933 brosat Cite 300 lei, legat lei 350.
Tabla de materil a cuprinsului tutnror nnmerelor din Monitorul Uniunei Ormelor,
Ineepand en ann1 1923, se gase,5te la finele numfirului 11--12 pe anul 1931. Pentru 1.932, la
finele numdrului 11-12 din Urbanismul" 1.932 ; pentru 1933, la finele numarului 11-12 din
Urbanismul", 1933, idem pe 1934 1 1935

www.dacoromanica.ro
 NEI

AU APARUT IN

ii
BIBLIOTECA URBANISTICA":
1

Nr. 1. Proectarea si constructia strazilor . . . de Prof. C. Sfintescu

Nr.
Nr.
Nr.
3. Parcuri si gradini ...... .
2. Curfit. strazilor i In Mar. gunoaielor
4.-5. Alimentri cu ap (partea I a) . .
.
.
.
de
de
de
Prof. C. Sfintescu
Ing. T. Mules.
Prof. C. Sfintescu
a Nr,
Nr.
Nr.
8.-9. Canalizari . . . .... .
6.-7. Alimentri cu apa (partea ll-a) . .
.
10-11-12 Urbanistica General (I. Evolutia)
.
.
de
de
de
Prof. C. Sfintescu
Prof. C. Sfintescu
Prof. C. Sfintescu
a

Nr. 13-14. Urbanistica General (II. Igiena) . . de Prof C. Sfintescu

Nr. 15 -16. Locuinta in Romania . . de * .
Nr. 17 -18. Urbanistica Generalli (III. Economia
Circulatia)
- de Prof. C. Sfintescu
.k. .

Nr. 19-20. Urbanistica Generala (IV. Es etica) . de Prof. C. Sfintescu

_
Nr. 21. Urbanistica Generala (V. LegisIatia) . . de Prof. C. Sfintescu.
Nr. 22. Urbanistica Special (VI. Technologia) . . de Prof. C. Sfintescu
a - Nr. 23-25. Urbanistica Special (VII. UrbanohNologia
partea I) '
........
Nr. 26-29 Urbanistica Special (VII Urbanohistologia,
partea II) . . .
Nr. 30-32 Urbanistica Specialli (VIII. Urbanothera,
de Prof. C. Sfintescu
. . de Prof. C. Sfintescu
.

peutica) . . .... . . ..... . . . . . . de Prof. C. Sfintescu

:

Nr. 33. Plana de sistematizare al Bucurestiului Intocmit de : Arh.

Duiliu Mara, Arh. G. M. Cantacuzino, Arh. R. Bolorney, Arb.
.

Davidescu i Ing. T. RAdulescu. .

. Nr. 34. Un vechiu proect de Sistematizarea Bu-
: curestilor - de Ing. Gh. Virtosu
Fiecare numr poate fi comandat trimitnd pe adresa Institutului" prin
mandat postal, costul de lei 50 plus porto 5 lei. Un numr dublu cost
lei 100 plus 10 lei porto ; un numr triplu 150 plus porto 10 lei s. a. m. d.

OOOOO 111111111111111
MMMMMMMMMMMM lamasearsaassalas OOOOO asawasma OOOOOOOOOO awe OOOOOOOOOOOOOOOO 15
4

Articolele publicate ale colaboratorilor se pltesc dup aprecierea comitetului Institutului

Utbanistic in care caz devin proprietatea revistei .Urbanismulu.
Manuscrisele nu se inapoiaz, chiar cele nepublicate.
Reproduceri din revist sunt permise numai indicnd origina.
Revista las libertate autorului in prerile sale technice.
.

Cine primeste doug numere se consider abonat si deci obligat a achita costul.
Tip. (Bucovina, I. E. Toroutiu, Bucurepi HI.

www.dacoromanica.ro