URBAN I S M UL

MONITOR AL UNIUNEI ORASELOR DIN ROMANIA

APARE SUB INCRIJIREA
INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI
RECLINOSCIIT PERSOANA JURIDICA PRIN LEGEA DIN 21 APRILIE 1932
ADMINISTRATORI:
I. ROBAN, Secretarul General al Uniunei Oraselor din Romania SEPT.- OCTOMBRIE, 1934
C. SFINTESCU, Vice-Presedinte al Federatiei Internationale pentru ANUL XI (111)- N-RELE 9-10
Urbanism si Larval* din Londra, Profesor la Ad"- 4
' `. I demia de Arhitectura, Inginer Inspector General.
24 SEPTEMBRIE 1934 -

.
;Sultvt,r44

ardtaf4Y;fr _
7,-

Transformarea centrului (Universitatea) Bucurestilor, spre a corespunde cerintelor urbanismului militar

(dup Lt. Col. Coed.)

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEI, STR. N. FILIPESCU 23, BUCURE$T1 I

ABONAMENTUL LA REVISTA U RBANIS MUL" LEI 300 ANUAL

PENTRU AUTORITATI I SOCIETATI LEI 500
www.dacoromanica.ro
 UR B A NISMUL
MONITOR AL UNIUNEI ORA$ELOR DIN ROMANIA
APARE SUB INGRIJIREA INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI
REDACTIA $1 ADMINISTRATIA INSTITUTUL URBANISM AL ROMANIEL STR. N. FILIPESCU 23. BUCURESTI 1
Abonamentul 300 lei pe an ; pentru autoriffi i societti 500 lei pe an ; un exemplar, numr simplu
50 lei; un exemplar, numr dublu,100 lei.

SUMARUL-SOMMAIRE
(La Bade Ream' studiu se afhl un rezusnat in limba francezi. -A la fin de cheque Etude on trouve un rsum en franca's).

I. STUDII blini (Ing. R. Prele oi von Goldbeck); 20. Ce este un parkway?

PROF. C. SFINTESCIJ: Urbanistica Specialii - Urbanotherapia.
V. DESNA1: Notice sur l'enseignement urbaniste.
ING. O. BODASCHER: Tramvaiele in pietele cu circulatie gira-
. gia (F. Delvaux); 25. Mici constructii (E. Hoffman); 26. Fe-
ratorie.
ING. TH. RADULESCU: Alinierea cei Victoriei din Bucuregti.
II. DISCUTIUNI
1. Tegiturile lwrdurilor de &aware la intersectiile de strizi
(T. R.).
III. NOTE
1. Primarii oragului Bueuretti in succesiunea lor de la 1868-
1934 (C. S.) 2. Plumbul in apa de mare (T. P. ); 3. Imprumutul
oragului Paris (A. P.); 4. Locuinte in Italia (A. P.); 5. Viata ego-
nomica i iobigia modern azneliorati prin superurbanism (A. P.);
6. Tunelul Mersey dela Liverpool (A. P.); 7. Gaya rutierii Citram
(C, S.).
IV. RECENZII
A. Rorncine.
1. Contractul ruttier, fapte i documente (I. Dimitrescu) ; 2. Pa-
vaje de lemn (Dr. Silurian); 3. Problems tarifului telefonic (P.
Andronesau); 4. Cuvintare la srbitorirea lui Matei Drighiceanu
(I. Ionescu); 5. Uzina de api dela Galati (1. C.) ; 6. Istoricul instaS
latillor termice ale municipiului Bucuresti (Leonida); 7. Concu-
rents intre Calea ferat i automobil (L Dobrescuq); 8. Inundatiile
anului 1932 (N. Petculescu); 9. Regulamentarea constructillor de
beton armat (N. Ganea); 10. Lupta inpotriva nruselor in mediul
rural (Manna); 11. Bonificirile integrale (C. Gheorghiu); 12.
Prima sesiune a congresului international al lucririlor de igien
publicii.
B. Streine.
1. Intelesul cuvfintului Camortisment aplicat de administratia
fiscal imobilelor (Lucien Laprave); 2. Controlul tecnic al cons-
tructiilor (Pierre Labelle); 3. Plusvaluta adusii imobilelor de c-
tre lucriirile Publke (Gaston Monsarrat); 4. Organizarea invi
tuntului de intones municipal in Franta (W. Oualid); 5. Oragul
mondial (Mchler); 6. Clidiri pentru comer; (A. Schumacher); 7.
concurs la Genova pentru un proect de sistematizare a pietei
(Fore; 8. Iunie Genovez i satul balnear; 9. Lucrrile pentru
noul sediu al bibliotecei universitare din Genova (Mario G. Celle);
10. Lfirgirea strizei Fontane (Mario Celle); 11. Eficacitatea hi timp
a restrictiunilor planurilor de sistematizare (G. Badano); 12. Apele
uzate la fabricile de zahir (Prof. Dr. O. Spengler-Berlin); 13. Car-
tiere periferice ti procedee economice de incilzire (Ing. dip. Dr.
R. Franz); 14. Alimentarea cu api a oragelor germane mari ri
locii (E. O. Stein); 15. Inlinnurea obtunttorului de miros la guri
de seurgere deschise -(Stathoherbaurat Peter May); 16. Canalizarea
oraselor prin sistentul mixt sau separat? (Dr. Ing. Breitung); 17.
Ricitor pentru confort in Japonia (Kaal Wigard); 18. Inciilzirea
oragelor (Ing. H. A. Blum); 19. Plamil urbanistic sinitatea pu-
(Chapmann); 21. Dirimarea taudiaurilor in Anglia (C. S.); 22.
Formatiunea economici a marilor orage (Karl Stodiek); 23. A-
sanare (Luigi Piccinato); 24. Vauban a vechile orage din Bel-
deratiunea nationali fascisti a proprietitei construite gi disci.
plina juridicil a p1anurilor de sistematizare (A. P.); 27. A-
peduete si canale la congresul dela Milano din Aprilie 1934
(Ing. &tare Coutini); 28. Nate asupra evolmiei urbane In Aquita-
nia maritimil (P. Lavedan); 29. Landele ri aglomeratiile Ion (Bur-
fault) ; 30. Portul autonem Bordeaux (M. Lvque); 31. Primul
program municipal de mari luerri la Bordeaux (Arh. d'Welles);
32. Plusvalutele urbane; asupra unei rani recente (W. Oualid);
33. Nona orientare istoric in urbanism (Ing. M. Rendschmidt);
34. Asanarea oraselor prin reglementarea principiilor de construe-
tie (Gustav Plata).
V. DIN SUMARELE REVISTELOR
A. Romfine.
1. Buletinul A. G. I. R.; 2. Buletinul Soc. Politechnice; 3. Revista
de Igieni Social; 4. Gwent si Beton; 5. Revista C. F. R.; 6. Re.
vista Lumen Nou.
B. Streine:
1. L'Architecture; 2. L'Emulation; 3. Genova-Rivista Munici-
pale; 4. Gesundheits Ingenieur; 5. Urbanisme; 6. Urbanistica; 7.
La Vie Urbaine; 8. Die Wohnung.
VI. ORASELE NOASTRE
1. Arad; 2. Beam; 3. Cerniuti; 4. Iasi; 5. Oradea; 6. Timisoara.
VII AUTORIZATII, CONCURSURI, CONGRESE
1. Autorizatiile de constructii la Bucuragti (1 Iulie-1 Oct. 1934);
2. Concurs international la Anvers; 3. Congresul asociatiei interna-
tionale dela Francfurt pentru locuinte (Praga, 1935) ; 4. Congresul
Uniunei Internationale a Oraselor (Lyon, 1934) ; 5. Congresul
asociatiei generale a inginerilor din Romnilor (Galati,. 1934).
VIII. INFORMATII
1. (Genova-Rivista Municipale ti tUrhanismub; 2. 'Union In-
temationale des Villes gi Urbanistica beneralii do C. Sfintescu;
3. (L'Administration Locale si Urbanistica Generali de C. Sfm-
team; 4. (International Bulletin of Housing and Town Planninp
No. 34; 5. Moartea unui urbanist eu renume (Schmidt); 6. Moan-
tea inginerului Gh. Bal.,.
TX. DELA UNIUNEA ORASELOR DIN ROMANIA
1. Adunarea generali a uniunei oratelor din Romnia la Arad
1934 (convocare); 2. Rponse de l'Union des Vines de Roumanie
au questionaire No. 1 de la Confrence Internationale de Lyon,
1934.
X. DELA INSTITUTUL URBANISTIC
1. Donatiune; 2. (The Internationak Housing and Town Planning
Bulletin pi Urbanistica Generalli de C. Sfintescu; 3. Internationaler
Verband fr Wohnnngswesen gi ha-Az-He Prof. Sfintescu; 4. Infor-
matorii Unizinei Oragelor; 5. Pliti la Uniune 0 Institut.

ANUNTURI:
1 Mrimea 1 numr 3 numere 6 numere 12 numere Majorri de preturi
e

1 pagin 1000 lei reducere 10% reducere 150/o reducere 20c/0 100/0 la anunturi pe
1/
i2 a 750 . . ,, . , . pagina ultim a
1/
14 00
500 , . a www.dacoromanica.ro
,. ,. . . copertei
i4 t 300 , a a a a , , 500/o la anunturi pe
a sun turi mid 200 , , . a 111 II pagina 3.a copertei
 URBANISTICA SPECIALA
de Prof. C. SFINTESCU

CAP. XI se adapteze la astfel de cerinte, fie ca arzare (po-

zitie dominanta), fie ca delimitare (zon de apa-
URBANOTHERAPIA rare cu diferite trasee, mod de constructie), fie ca
retea de strazi (de rocada), fie ca piele (pictele de
50. Evolutia i sfera de aplicatiune. adunare, de arme), fie chiar ca mod de constructie
a locuintelor (cu turnuri i donjonuri de suprave-
In sinteza urbanistici lucrarile de therapeuticeit ghere i einduri la etaje pentru aparare la hipta
urbanei, au jucat un rol preeminent cu deosebire in
ultimul secol, chiar mai important de cat acelea de
histologie urbana. De altfel lucrrile de therapeu-
tick au fost cele care au atras mai mutt atentia so-
ciali asupra importantei urbanistice i au condus 'WA
la creiarea tiintei, care astazi procura solutiuni
climinnd empirismul, tatonarea. Adaptarea aces-
tui organism viu, care este oraul, pentru o normal
funclionare in raport cu continua evolutie a vielei
sociale i individuale, adaptare uneori mai lenti,
alteori mai brusca, s'a ficut in orasele existente sub
vazul i atingnd o diversitate de interese a tuturor
locuitorilor. Era deci natural ca miiloacele thera-
peutice intrebuintate s fie mai bine cunoscute, mai Fig. 859. Locuintil medievali cu eiinduri de apirare.
amanuntit cercetate, i in mice caz mai pasionat
discutate i de profesioniti i de profani, de cat alte apropiata de atac a locuintei (ca in fig. 859). Prin
lucrari urbanistice. urmare in evolutia therapeuticei urbane gasim faze
Aceste adaptiri evolutive le-au suferit unele orar militare, adica a urbanotherapie militar.
eu multi putere i vitalitate pentru diferite nevoi : Athena ii are primele inchegari i adaptari in
a) fie pentru nevoi militare (de apirare); b) fie epoca synaecism de concentrare a micilor state din
pentru nevoi politico-sociale, inclusiv cele estetice; Attica, atunci cnd stnca Cecropea, pe la 1200 .
c) fie pentru cele econamice sau de circulatie; d) Cr. deveni capital sub numele ce-1 poarti i astazi.
fie, in fine, pentru cele igienice. Le iniram in acea- Pe acropole era pe atunci mimai un fel de locuinfa
sta. ordine, fiindca in decursul istoriei astfel de the- regal (anact) in jurul careia se inirau acelea ale
rapii s'au accentuat cam in aceasti succesiune. efilor familiilor de seama (eupatrizii).
Fiecare din astfel de nevoi au avut evolutia lor i Zidurile pelasgice (de fapt cycplopeiane), execu-
solutiile timpurilor lor, deci o therapeutici urbana tate din moaloane de piatra, formau o cingatoare
proprie. In Urbanistica Generala, la capitolul Evo- primitiva, sinuoasa, de aprare. ca i acelea mega-
lutiei, am dat unele rapide indicatiuni. In acest ca- ronice (ale palatului regal) de 4-6 m. grosime i
pitol special se cuvine ins s intram in uncle de- pn la 10 m. inltirne; iar la poalele fortarelei se
talii ale evolutiei metodelor, spre a intelege mai bine inseila trgul (asty sau polis). Aceste ziduri ale ci-
urbanotherapia speciali de recomandat i de adop- tadelei aveau mai multe porti de eire, unele chiar
tat in epoca noastra moderni i rezultatele ce am ascunse prin grote, care conduceau la puturile din
putea obline in viitor. apropiere, de ex. fntna Clepsidra. Erau poate vre-o
a) Evolutia uribanotberapiei militare. Am vzut 9 porti, de unde i denumirea zidurilor pelasgice de
cum arta militari, pentru atac i pentru apararea enneapylon. Cu timpul oraul ea dezvoltat la poa-
orarlor, a irnpus secole intregi multor centre ea s lele citadelei, in deosebi in cartierul zis Ceramic,

www.dacoromanica.ro
364 URBANISittit
care in sec. VI avea o agora, aga c pe acea vreme a fost condusi mai departe de Cimon, executnd
Pisistrate a trebuit si execute o rampa carosabila de dupi zidurile rectificate ale acropolei gi zidurile de
legatura cu citadela de pe acropole, luand astfel legitura intre Athena gi Pireu, ohtinand un sistem
nagtere gi propyleele; iar Hipparc, fiul situ, a exe- complet inchis. Siguranta zidurilor a pregatit seco-
cutat prima centuri de fortificatii a oragului de lul V, de aur, ai Athenei, care a culminat in epoca
jos '), dar care totugi nu a putut apara oragul dupa lui Pericles. Dar chiar atunci cand adaptarea oragu-
lupta de la Thermopyle, in cat populatia s'a refu- lui se facea pentru o noua viata de opulenta gi de
giat la Salamina. Oragul de jos, gi chiar acropole au arta, Pericle nu a neglijat gi therapeutica urbani de
interes militar, caci el, pe la 457 . Cr. se ocupa de
-,416.kam- ,,474V310164. Art:
zidurile de la Pireu, prin arhitectul Callicrates, care
executat al treilea zid, intermediar celor doua an-
teritoare ale lui Cimon (<<cele dou picioare). Pe la
450 au fost trasate arsenalul, docurile, portul gi
chiar planul oragului maritim, de catre Hippoda-
mos. Dar Pericle nu a putut sa aplice therapeutica
lui Hippodamos gi cartierului de jos din Atena, us
a executat accesul monumental pe acropole, prin
piste-propylee, largi de 18 m. gi adnci de 25 m.
formnd o intrare olympiana (primitoare gi fara as-
pect militar), in locul celei vechi, militare, ce in-
fatiga neincrederea.
Ca/ bs
hortorum
L Pome,ium
4+44-14-4 it4 a n./ n/l a neJ.5
"asst.
Scope,* preislork he
Fig. 860. Zidurile de apirare ale Akropolei ridicate de
Themistocles sr

fost incendiate, cu toata rezistenta unui pumn de C a .ert p s'

eroi, baricadati acolo; pietele au fost daramate, chiar Mart, vl V., IV

centura desfiintati. i astazi se mai vad urmele de
Ax Nr
...54 4

arsura flacarilor pe pietrele fundatiei Partenonului, Capitollun0'

abia inceput. Totugi ulterior Themistocle, pe la 478 Oabk,
i. Cr., a construit o noua centura mai larga, cu zi- vere
. bUia' .z.o.;zf
,S
.41;41
duri de piatra, groase de 4 in. gi inalte de 5 in.. pen- Caellus .
76:/ter
ow.* k',.30.41"'r
tru o mai buna aparare (fig. 860) cu diametre pe ma,o, ,#
.2,,ift5j14
o elipsa de circa 1500 m. gi cu perimetrul de circa - -

ATHENES ET LE MEE
FORTIFICATIONS :4, v. 0.,, 1'044'
- .1

ET CONGS MURS TERM:MS

7.
Mettes 6 e
giVty P. M5. list.ccia
tr---'-'itc7-"-Tt%rJ00 OttO
'
Stades tsta.
$ AO 15
v
Fig. 862. Fortificatiile Romei.

In secolul al treilea cartierele joase ale Athenei

luasera mare dezvoltare. 0 mare arteria (Dromos),
ATHETIES intreaga avnd portici pe ambele parti, conducea la
I Porto doubly Aoy&m.;

s
6
rat
poarta dubla numita Dipylon gi lega agora cartieru-
Diameiev.
lui Ceramic cu rispntia cailor ce ducea la Pireu,
cteneenne.
7 de Dun Aar61
. eiditilarnste,
LE MEE la Eleusis i la Academie, dupa ce separat ode doua
cartiere de lucratori (Athena avea ateliere pentru
P"-46.4eZ e047ss
.GI' rev Cur.., et 1..4.0 lucrat fierul inca din sec. VIII . Cr.), adica Kolo-
3 Pevetre, cidare' toe 4..."

Fig. 861. Fortificatille Athenei nos Agoraios gi Ceramic. Celelalte strazi in majori-
tatea lor erau intortochiate gi inguste.
6 km. precum gi un port de razboi la Pireu, cu nigte Romanii, sub Adrian, au aerat putin Athena, dar
ziduri de pietre de talie, legate cu crampoane, pe o mai eurand au extins'o in noi cartiere de lux, prin
lungime de 10 km. (fig. 861). Opera de fortificare o noui centura (160 d. Cr.).
Roma a trecut prin aceia evolutie militara ea gi
1) Gustave Fougres: cAthneo>. Athena, gi de aceia gasirn acolo masuri analoage de

www.dacoromanica.ro
 tIRBANISTICA SPECIAL J65
aprare. De la Roma preistorka, de pe cele doui co- imprtiti in 4 sectoare: Palatin, Eschilin, Subura,
line (Capitoliul lui Saturn i Palatinul arcadian), Quirinal. Abia in timpul lui Augustus oraul a fost
oraul a evoluat spre Roma etruscii a Tarquinilor, impirtit in 14 regiuni, care apoi au fost subdivizate
care a inglobat i alti colonic, de la Aventin Oda' in cartiere (vici). In timpul republicei, cu toat
la Quirinal; iar regele Servius a inchis cele apte aceast extindere, oraul era inghesuit in case inalte
coline cu o centur fortificati care avea capetele re- (chiar ell 7 etaje zise inquilini), ca acele ale bogatu-
zemate pe Tibru (fig. 862). Pe acolo accesul se fa- lui Cresus,- care era proprietarul unor blocuri intregi
cea pe podul de lemn Sublicius, cel aprat de Hora- (insulae), cu strazi inguste i intortochiate, pe care
tius Codes, pod ce a subsistat pin in timpul impe- balcoanele (moeniana) le intunecau i mai mult i
riului '). Cmpul lui Martie rmnea in afarL Zi- aproape puneau in atingere casele vecine, Inca in-
dul era fcut din pietre dreptunghiulare de tuf gal- cendiile se propagau foarte uor. Fig. 863 reprezint
ben, cu turnuri ptrate. O unni din acel zid se mai o imagine de strad, care este o fresca din casa Li-
vede i azi in Piata Magnanapoli i chiar in alte viei pe Palatin.
parti ale oraului, unde zidul continua prin gradini,
i arat ci nu era peste tot la fel de puternic con-
struit; dar in unele 0/.0 avea in fala anturi pn
la 10 ni. adancime. Acesta a aprat Roma chiar in rcr,

timpul lui Anibal. Zidul se afla dincolo de Roma

Quadrata. Ins exista in interiorul Romei i o ceta-
luje, i anume pe colina de lng Capitoliu unde
astzi duce scara de la Aracoeli. Galii lui Brennus
au dat foc Romei, pe la 390 . Cr. dup care cetatea
s'a reconstruit, dar fr plan, adic dezordonat.

Fig. 864. Zidul lui Aurelian la Roma.

Aceast dezordine fcea ca oraul sa nu aiba acea

Fig. 863. Strad& in vechea Rona.
Dupa rzboaiele punice, Roma a neglijat, consi-
derndu-le inutile, si mai intretin zidurile cetritei.
Cartiere noi s'au dezvoltat i dincolo de ziduri, iar
locuitorii chiar incepuser in timpul lui luliu Ce- gem concluzia c, in antichitate urbanotherapia ini-
sar s niveleze unele ziduri. Roma a rmas totui litar consta numai din executarea unor ziduri de
1) E. Berthaux: <<Rome (L'Antiquit).
grandoare monumental ca a Alexandriei (Egipt)
sau a Palmyrei. Iuliu Cesar observase cauzele i in-
tocmise un program de transformri, pe care nu a
avut timpul si-1 realizeze.
Dar epoca barbarilor sosete i Roma e amenin-
tat. Aurelian pornind inteun rzboi contra Zeno-
biei, regina Palmyrei, a vrut s lase in sigurant
Roma i de aceia a executat prin Probus o noua cen-
tura, inceput la 271 d. Chr. i lung de 12 km. (fig.
864). Aceasta a servit, 'Anil la 1870 d. Cr., i de cen-
tura oraul Papilor. El inchidea i cartierull Trans-
tevere, pin la Janiculum. Barbarii so.sir' insi la
Roma abia peste un secol i jutntate, i, cu toate
zidurile ei, Roma a cizut sub barbari, a fost jefuit,
mai ales de tot ce era metal. In evul niediu toate
monumentele au devenit adevrate cariere de extras
material de zidit sau de pavat, iar statele au servit
chiar pentru fabricat varul. Insii locuitorii Romei,
ca nite necrofori, au distrus cadavrul Romei, mai
mult cleat vandalii i gotii.
Din cele dodi exemple istorice dezvoltate, tra-
ap:irare in jurul ornelor, mai groase sau mai slabe,
mai Mahe sau mai joase, cu mai mult sau mai putine

www.dacoromanica.ro
'AM tRBANISMUt
porti de acces, dar zidurile erau construite cu grija
de a inchide intreg oragul construit, chiar daa tra-
seul lor ar fi fost foarte sinuos. Mijloacele i tactica
iizboiului nu cerea alte dispozitii speciale. In inte-
riorul oragului nu se intervenea cu alte lucrari de
transformare. Principiul castrelor romane nu era
aplicat de cat la noile creatiuni de orar, cele vechi
ramfineau ca structura aga cum s'a desvoltat, la in-
tamplare. Poate c oragul Rhodes sa fi ficut o ex-
ceptie, caci se spune ea ar fi fost reconstruit dupa
tm plan al lui Hippodamos, cu dispozitie in evantai
(prima de acest gen) strazile fiind inchise cu pers-
pective monumentale (arcuri), aceasta pe la 408
. Cr. In evul media, dupa distrugerea imperiului
roman, nu mai exista o forti importanti dominantii
care sa pistreze o ordine, i fiecare orag, chiar fie-
care cladire ceva mai importanta, trebuia sa ia ma-
suri proprii de aparare.
Deja pe la 1025 apar primele orage in Germania
in jurul castelelor de aparare, precum: Nrnberg,
nster.
Oragele italiene evoluau insa mai rapid, gi de a-
ceia au fost imitate gi de cele din alte tari. De exem-
plu la Marsilia, pe la 1100, cetatenii au format u-
niuni (universitas) pentru aliante cu unele orage
ale Italiei (Genova, Pisa) ; pe and in regiunile de
nord se institue acele turnuri (beffroi) cu tocsine
(clopote) de a1arma, s serveasa in caz de atac al
oragului, ca la Beauvais ori Saint Quentin. La aces-
te lucrari au contribuit corporatiile (guidde.$), gi
astazi avand localurile lor vechi in multe orar, mai
ales in cele belgiene.
Pe la 1110 apar in Italia ma zisele republici ur-
bane, ca la Genova, republici cu o mare putere de
expansiune coloniala. Acestea au intarit cu ziduri
de coati i au construit multe castele (burguri) pa-
na in orientul Europei gi in Romania.
Totugi s'au inmultit i castelele sau burgurile
(cetatuile) autonome, pe pozitii cat mai greu ac-
cesibile, cu dispozitii cat mai complicate gi mai con-
centrate, formatiuni locale, din care am indicat nu-
meroase exemple in Urbanistica Generala, capito-
lul Evolutiei (fig. 48, 50, 51, 55, 63 U. G.) de tip
occidental, executate gi in ladle roznane.
0 mica descriptie dupa N. lorga a constitutiei Ce-
tatei Albe (turcegte Akerrnan), fosta cetate gemove-
za) Moncastro, (castdul negru) este interesanta,
pentru a vedea cum in sec. IV, in aceasta epoca de
nesiguranta, viata se concentra, i firesc gi oragul.
Pe la 1410 aceasta cetatuie intrase in stapnirea
Domnilor Moldoveni gi se compunea din mai multe
curti mari interioare (fig. 61 U. G.) inchise cu 21-
duri foarte inalte de piatr, spre deosebire de zidu-
rile altor cetati moldovenegti, care au fost executa-
te din aramida, dar in care se inecau i pietre in
ciment. Cele doua curti mari, ce au mai ramas la
www.dacoromanica.ro
%AL
Cetatea Alba, sunt flancate cu turnuri de observa-
Dar adevaratul castel moldovenesc este considerat
Suceava din sec. IV, cu decoratii originale i cu zi-
duri acoperite de faianta.
Astfel de cetati i cetatui erau continuu sporite,
modificate, spre a fi adaptate, fie nevoilor noi ce
apareau cu timpul, fie dupa perfectionarile aduse
in arta de atac gi aparare a cetatilor, astfel ca cu
timpul ajungeau adevarate conglomerate de ziduri,
labirinturi de coridoare, curti gi incaperi, a caror
utilizare devine din ce in ce mai greu de explicat
(fig. 51 U. G.).
De cele mti multe ori astfel de cetatui senioriale
sau princiare au format nucleul unui orag incins
ulterior cu alte ziduri de forme planimetrice, u-
neori dreptunghiulare, dar mai des neregulate, pana
in epoca renagterei si chiar epoca moderna, and
arta militar a impus o alta evolutie gi o adevarata
therapeutica urbana.
In epoca renaterei, odat cu desvoltarea armelor
de foc, a trebuit si se perfectioneze i traseul i exe-
cutia zidurilor de aparare, gi chiar si se execute
wade lucrari de adaptare interioarii chiar la ora-
gele existente ce trebuiau sa fie aparate.
Fig. 865. Vauban.
Cu toate c am Machiavelli nu prevedea marea
transformare pe care o va aduce aparirei oragelor
armele de foc, in Italia au aparut primele orage cu
fortificatii bastionate executate din zklrie, cu an-
turi uneori pline cu apa, avand trasee stelate pen-
tru tir de amfilada, cu drumuri de acces interioare
dealungul zidurilor i altele radiale, de la piata
de arme, dupa tipuri teoretice (ca cele indicate in
fig. 71, 72, 90 U. G.).
Dar Vauban este acel care, in sec. XVII, a apli-
cat aceasta therapeutica la numeroase orage ale
Fran/6 Liana in 'Virile de Jos, vre-o 300 la numar,
 URBANISTICA SPECIALA 367

cu o perseverenta i o intelegere care-1 claseaza ea catii strnse, au servit, cum am vazut, la amenaja-
cel mai important inginer urbanist-militar al epo- rea de spatii libere pentru aerisire i circulatie (fig.
cei (fig. 865). 43-47 U. G.).
Acest mare asediator, dar i mai mare constructor Armele de foc au impus astfel ormelor o evolutie
de cetati, era i un mare iubitor de adevar i de sin- spre o arzare in cerc, sa formeze aa zisele ca-
ceritate. Dar oamenii cu care a lucrat, i mai ales pete de pod, cu drumuri ce diverg dela centrul o-
Ludovic al XIV, 1-au inteles i au apreciat pe acest raului in exteriorul lui. La portile ormului eirile
orn al adevrului, i-au dat concursul, i de aceia se faceau cu drumuri formnd doua coturi, contra
Franta poate serba acurn al treilea centenar al aces- atacurilor de front i de flanc. Cnd aceste drumuri
tui mare creator de cetati i restaurator de orar. erau drepte, se realizau strmtori intermediare, a-
devrate baraje la inaintare.
Tunul a adus luptele dela distanta, i Vauban a
impus o therapetica special orarlor existente, spre
a putea fi aparate de efectele acestei noi arme. Gla-
cisul lui Vauban a fost rspndit ea o retea de a-
parare pe intregul cuprins al tarilor.
Aceasta a fost evolutia urbanotherapiei militare
'Ana la 1914. De atunci o noua arm s'a desvoliat
i perfectionat formidabil pentru atac. Este avionul.
Avionul rastoarna complet i modul de aparare, i
modul de constitutie i constructie ale agomeratiu-
nilor, astfel c o noua urbanotherapie se impune,
i care este in curs de formatiune. De altfel lipsesc
inca experientele reale i definitive care sa demons-
treze eficacitatea unei metode.
Fig. 866. Atacul unei cetgli dupa prineipiul lui Vauban.
Ne vom ocupa inteun paragraf special de aceasta
ultima faza a urbanotherapiei militare.
Vauban intelesese c cine tine ormele, sta'pnere d) Evolutia urbanotherapiei politico-sociale. ktele.
i tara. El a stabilit, la cele peste 50 de asedii de gem prin aceasta luerarille efectuate asupra orar-
cetati ce a condus, ca totdeauna reurte sistemul lor in decursul timpurilor, in scopul de a satisface
de atac al cettilor, aplicat pana dupa 1870, i con- variatele nevoi ale organizatiei politice, ale celei re-
cretize in imagina din fig. 866, daca se di atacul ligioase, ale unei diferentieri din ce in ce mai pro-
unei cetati prin o alti cetate mobili. mmtate a claselor sociale. O caracteristica a acestei
Dar tot el a trebuit sa se apere contra propriei urbanotherapii de ordin politico-social este aceia
sale metode de atac. El nu a mai ridicat ziduri inad- ea', in manifestarile ei se gasete in mod constant i
te, crenelate, ci a construit ziduri ingropate, bastio- preocuparea estetica.
nate (glacisul), transformnd oraul cu drumuri Dela palatele conexe templelor despotilor antichi-
multe de acces i cu piete nurneroase de adunare. tatei, care intruneau puterea politica i religioasa,
Apa a intrebuintat-o nu numai la aparare, ci din ping la teatrele i stadionurile democratiei, intl-
un triplu punct de vedere: aparare, transport i iri- nim cum am aratat (U. G. pag. 507-508) interesul
gatie. Apararea lui de la Tournai,, din 1674, contra estetic. '9
lui Wilhelm d'Orange, a ramas celebra. Apa Esco- In aceasta clas de therapeutica arzam de pilda
tului, ce traverseaza pe la mijloc oraul, cu ecluze- avenue-urile monumentale flaneate cu sculpturi de
le lui, i-a servit sa inunde tranrele de atac ale ase- berbeci, executate pe la 1500 . Cr., in timpul apo-
diatorilor. geului T hebei, sau cea cu sfinxi, larga de 40 m. dela
Sistemul lui Vauban, adoptat de intreaga Euro- Khoutatu, pe la 1400 . Cr., cum i gradinele sus-
pa', a schimbat faciesul urbanistic al multor orar, pendate din Babylon (fig. 13 U. G.). Herodot po-
i a durat 'Ana in sec. XIX, and, aparnd sistemul vestete despre iluminarea pietelor pubilice in ora-
poligonal al lui Brialmont, contra tunurilor cu ba- ele egiptene la serbarile fecunditatei (Isis).
taia departe i cu mare putere brizanta, aceast i-a Athena a inceput sa se transforme cu o deosebita
luat locul, ca dupa cteva decenii sa fie revizuit i grija de infrumusetare in timpul lui Pisistrate i
acesta. Centura din continua a devenit intrerupta, urmailor sal, tirani cari locuiau in citadela de pe
din strnsa, foarte larga. S'a ajuns la forturile izo- acropole. Sculptorii i decoratorii ionieni refugiati
late. Aceasta noua etapa a artei militare a uurat ur- in Athena au dat tot concursul lor la lucrarile Athe-
banotherapia estetici, igienica i economica a ora- nei i in special la templul Hekatompedon (al celor
elor cu putere de expasiune, caci vechile fortifi- 100 de picioare) inconjurat cu o multime de statui
www.dacoromanica.ro
368 URBANISMUL
de marmora policroma. Acestui templu a urmat al- tiintele superstitioase i intimida pe autorii progra-
tele in oraul de jos executate in tuf i care au ser- mului de lucru. Trebuiau targueli, acomodari, re-
vit impreuna cu o orchestra la institutia serbarilor turri i chiar amaniri. Unele lucrari trunchiate i
dyonisiace, cu reprezentari muzicale, dansuri 0 re- asimetrice, ce constatam inca la Propylee sau la E-
citari din poemele homerice. A infrmnusetat tot rechteion, dovedesc aceasta (fig. 867, 868). Msli-
Pisistrate parcul Akademos i aleia Lycee, umbroa- nuji sacru sau urmele tridentului se opuneau la
se la gmnaziu. Aceste lucrari ridica Athena tira- PLAN DE L'ERECHTHEION i
nilor Pisistratizi la un nivel chiar mai stralucitor Metres .
'to
de cat alte cetati, precum Coryntul, care in sec. VIII 1 bat actuei 'complete ),
PORTIQUE nu NORD
r
7 awilmor=le
era infloritor, cu antiere navale i ateliere produ-
and renumite teracote, sau Megara, guvernate de 111111111
-71 :

At
I._ iasqUi.:
Tijd# I
rosse
alti tirani. - 44s
'A
r.) torque 1

Dupa rasturnarea tiraniei i intronarea democra- I._ -a - Irmaommoollsirll

tiei (510 . Cr.) un non spirit civic s'a nascut la A- .o CELLA DE EEL.1.^ 11

thena, care a dat un mare impuls cettei. Aceasta POSEIDON- D'ATHENA

cr 6
lua noi forme urbane, mai ales ca din razboaiele I o
ERCOHTHiE POLlAS
medice a eit aproape complect arsa sau dramata. . oP0.1
,ostos Substructions kryzantkneS 111

- ""
Pericles a transformat Athena, ajutat fiind de
Plvidias, pe care 1-a inteles i sprijinit cu fanatism, Projet -
.
yrimIti f
tir, "---:-:',
ri
CI

r
UP
dar urmand i o doctrina estetica inspirata din i-
I
f
'
f
I -
:;:: I
.

dealismul lui Anaxagoras, prin care el a simtit cu. ,c, 1 d

Erects:I h re
Lithe
"1
.Z...._,f
'1
.

. . : "

claritate viitorul.
-

- r
''''' H EC AT OM P E (YON -1-'
Inteadevr el avea credinta in progres, era opti- Fig. 867. Planul Erechteionului.
d P R 1.1 cl,c1.,

mist i mai ales era orn de stat patriot. El era con-

vins ca echilibrul social este prima conditie a feri- vre-o atingere. La Parthenon calea era mai liber,
cirei; el combate anarhia, mizeria, lenea i ignoran- i de aceia Pericles a inceput cu aceasta opera. In
la i se traduete s inalte persoana moral a ceta- schimb dificultatile de la Erechteion au realizat o
teanului, sa garanteze demnitatea institutiilor, in capodopera de ingeniozitate i combinatie.
timp ce asigura i prosperitatea generala, prin in- Ce mangaiere este istoria i pentru urbanitii de
fiintarea de colonii la adapostul armatei i marinei. astazi, care sunt obligati tot de o diversitate de con-
A inceput lucrari somptuoase pe acropole, din sideratii, sa adopte i execute solutii in afar de
acele care au fixat pentru totdeauna idealul colec- gandul lor, dar a caror talmacire putini o inteleg,
tiv eel mai sublim. Dela 446 la 438 . Cr., a con- caci putini sunt din cei despre care Virgiliu a zis :
struit Parthenonul; de la 437 la 432 . Cr. Propy- felix qui potuit rerum cognoscere causas.
lede, i nurnai aceste ultime, au costat 2000 de ta-
lanti (peste 12.000.000 fr. fr.) i Theseionul; a-
poi a complectat gymnaziul.
In toate aceste lucrari aa de unitare in factura,
s'a simtit conducerea de stapan a lui Phidias, care
impunea o disciplina severa tuturor artitilor pui
sub directiva sa i carora le distribuia o educatie co- /'
mma, conditii atat de neintelese i detestate astazi.
Cu toate acestea executia acestui program de ur-
banotherapie estetica era subardonat unor conside- 21
ratiuni foarte diferite, unele tecnice, altele politice
sau religioase, care ingrIdeau mult libertatea in a-
legerea solutiunilor. Cu toata autoritatea lui, Peri-
cles ilia nu era stipan ca sa aleaga, dupa voia lui,
amplasamentele lucrarilor, caci fiecare zaplaz avea
clericii lui, fidelii lui, protectori foarte puternici i Fig. 868. Vederea Erechteionului.
foarte conservatori1). Cite bisericute, tot atatea co-
terii aristocratice i sacedotale,. ostile unui ef de- Dar i dezvoltarea claselor sociale au schimbat
mocratic i gata s se apere contra incalcarilor i cultura unui ora. Pe la 430 se gaseau la Athena
profanrilor urbanistice. Cea mai mica deplasare a cam 300.000 lucratori streini (meteci). Oraul era
unui idol ridica vuete de clamori, framanta con- international. Astfel la Athena de jos, in cartierul
Ceramic, in jurul agorei vechi de aci, care era drep-
1) Gustave Fongre: cithnes. tunghiulara i de cateva sute de metri lungime, se

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA SPECIALA 369

aflau porticuri, temple, edificii administrative; iar noi i ridicand constructii noi in cartierele vechi.
alituri era agora comerciala, dar cu hemicicluri pe Pe de alti parte, pe malul Tibrului, a cautat sa
specialitati negustoreti. Aceasta agora era inconju- execute un cartier nou cu monumente marete1).
rath de strazi inghesuite cu pravalioare, dupa care Dupa cum vom vedea, astfel de proecte au inspi-
se desvolta cartierul popular Melites, 'Ana in car- rat, dupa 1800 ani, i pe Napoleom III, la Paris,
tierul de mizerie numit Koiles (scobitura) . Aci sa- caci pentru ambii impirati arhitectura este un
racimea i facuse nite locuinte, adevarate alveole, instrument de domnie, placerea luxului este mai
and scobite in inel, ca acele de troglodyti, and a- puternica de cat iubirea de libertate.
dosate la ripa stncoasa sau implntate pe mici te- Octavian August a cheltuit cu transformarile de
rase taiate in calcar, ansamblul dnd un aspect de infrumusetare a Romei un miliard i jumatate de
scobituri ca de vietuitoare subterane. sestertii (cam 400 millioane franci) in ultimii lui
Mai era i un alt targ sub cerul liber, langa care 20 ani de domnie.
se gasea biuroul agoranomilor (inspectorii trgu- Deja Iuliu Cesar incepuse intinderea forului ro-
lui), apoi porticul cu 100 coloane al bibliotecei, da- man cu un nou forum, diramand blocuri intregi
ruit de imparatul Adrian oraului, care avea doua de case, niveland apoi terenul i executand ziduri
etaje. 01 * 4 114

In partea nordic a centurei de fortificatii se in-

tindea cartierul burghez Sconbonidai. Cartierul
aristocratic era Kydatheraion spre Lyceu, dincolo
de care s'a dezvoltat Noua Athena in timpul imp-
ratului roman Adrian. Totui de0 inca de pe la
345 . Cr. existau ciladiri de raport i plusvaluta
fonciara, casele erau mici, strazile intortochiate,
aa ca efectul de ansamblu al oraului nu prea
impunea vizitatorilor streini, care prin sec. III J.
Cr. considerau acest ora inferior Thebei, un ak
ora grecesc. Ordinea nu era de cat pe acrapole_
uncle Perii facusera tabula rasa. Cu tome ca de
pe la 466, in timpul lui Pericles, exista deja poliia
constructiilor la Athena, oraul nu s'a putut dez-
aolta sau transforma ordonat.
Inscripiiiie ipotecare se faceau aci pe soclurile
caselor grevate. Desigur c plusvaluta a impiedicat
o transformare ordonata a Athenei. Fig. 689. Zidurile la noul for inceput de Iuliu Cezar.
Dar la Pixel' se nascuse un contra comercial mon-
dial, inca din sec. IV, . Cr. un port franc eu antre-
care inchideau o suprafata dreptunghiulara (fig.
pozite, cu Meigraa>> (targ de mostre), tribunal de 869). Augustus a terminat aceasta lucrare. Spre a
comert, banci, biurouri de schimb (trapezilii). To putea deschide spatii libere in cartierul popular
streinii, inclusiv divinittile lor erau atrai aci. Suburra, Augustus a cumparat iruri intregi de
Athena dar a avut i o evolutie in urbanothera- case cu ate 5 etaje. Dar pe cmpul lui Marte,
pia economici. unde teernul era liber, familia lui August i-a ri-
La Roma ne-a ramas insa vestigii de urbanothe- dicat palate, porticuri, i teatrul Marcellus. Nepo-
rapie politico-sociala cu preocupari estetice i mai tul imparatului, celebrul Agrippa, care s'a inru-
numeroase. dit prin alianta cu Octavian August, casatorin-
Iuliu Cesar a fost primul care a imagine pla- du-se cu sora lui Marcellus, a devenit marele edil
nuri pentru insfrumusetarea Romei, dar adevarata al Romei, i a construit terme i bai publice de
era de infrumusetare a fost sub Octavian August. mare lux i apoi Pantheanul, consacrat zeilor pro-
Pacea de care s'a bucure, i-a permis ca inteun teetori ai casei lui Augustus. Acest monument avea
singur an (28 . Cr.) sa reconstruiasca 82 de tem- o arpanta in bronz, dar materialul a fost ridicat
ple. De aceia nu avem intentia sa iniram aci toate la 1625 de papa Urban VIII, din familia Barberi-
lucrarile de amenajare a Romei in timpul lui Au- ni, care a facut din bronz tunuri pentru Castelul
gust, ci numai s aritam metoda lui, care consta lngerului. Aceasta a facut ea populatia sa spuie ca
in constructii i in organizarea administratiei ur- ceeace nu au facut barbarii, a facut Barberini.
bane. Dar Augustus a infrumusetat i malurile Tibru.
Augustus a vrut sa transforme o parte din Roma,
care era inghesuita i ne1cit, strapungand strazi 1) Emile Berthaux: Rome.

www.dacoromanica.ro
370 URBANISMUL
lui i insula. In timpul lui majoritatea edificiilor Toemai in sec. XV i XVI au fast intreprinse la
i'au executat in marmora greaca i italica..sau din Roma noi lucrari de urbanotherapie, iar planul
porfir sau granit din Numidia i Egipt, in loc de rigid de sistematizare al lui Domenico Fontana, in
carimida ca mai inainte, aa ca nu este metaforica timpul papei Sixt V, constitue primul exemplu de
preleutia ca acest imparat a primit Roma de cra- conceptie unitara i de ansamblu in transforma-
micla si a lasat-o de marmor. rea unui ora existent, potrivit spiritului unei epo-
Sub Nero s'au realizat noi transformari, in urma ce de putere religioasa. Acel plan prevedea deschi-
incendiului din anul 64 d. Cr .din cartierul mare- deri de strazi diagonale, de ex. Via Sixtina, cum
lui circ, in mij1ocu1 magazinelor pline cu comhus- i pastrarea de mari spatii libere (fig. 82, U. G.),
fbil. Sase zile i ase nopti, i apoi (NO o intre- dar in primul rand pentru a lega intre ele diferi-
rupere, alte trei zile, focul a mistuit doui treimi tele monumente, sanctuare, obeliscuri sau colum-
din Roma. Din cele 14 arondismente ale Ramei lui ne, care formau in totul un schelet stelat triun-
Augustus, numai 4 au scapat. Pierderile istorice 5i ghiular de artere, in care acele obiective si fie
de bogktii de arti au fost considerabile. Neron a puncte de perspectiva. Trei secole au avut de hi-
profitat de aceasta ca sa reconstruiasca un ora cru, pe baza acestei scheme de plan cu obiectiv
nou, cu strazi mai largi i mai drepte i cu piete. estetic, in care timp s'au creiat in ochiurile dintre
Am putea spune ca primul plan de therapeutic acele artere mari spatii libere, in care lucrarile de
urbanistica a fost conceput de Nero, urmarind n arhitectura au inoadrat piete celebre, ca Piata Sf.
primul rand problemele de estetica. Aa afirma Petru, Piata di Spagna, Plata Navona . a.11.
Tacit. De pe Palatin Nero a intins o cale suspen- Tot ca lucrari de urbanotherapie cu caracter
data peste acoperiurile caselor; ca el sa poafa politico-social i cu o pronuntata grije de estetica,
merge de la palatul sau s faca vizite fratelui sau consideram i lucrarile lui Napoleon III, executa-
Jupiter Capitolinul. In jurul Palatinului l i spo- te in Paris, intrebuinfand n acest scop energia
rea necontenit gradinile sale, fie prin motenire, unui Haussmann. Am aratat ca Napoleon III a avut
fie prin simple confiscari; i apoi, inglobnd 5i un aceia conceptie despre utilitatea politic a infru-
cartier ars, a rotunjit un intreg domeniu, unde i-a muetkrei aranlui-capitala, ca i Octavian August;
construit casa de aur, inalta de 35 metri. In fata i ca, inca astzi opera haussmaimian este consi-
partei era statuia lui, tot atit de colosali ea i derata mai mult ca o lucrare de politie de cat de
Colossul din Rhodes una din minunife antichi- urbanism (U. G. pag. 145-146). Cu toate aces-
tatti, Descriptille ce au limas asupra palatului i tea, prta acum lucrarile lui Napoleon III ramn
gradinilor i a instalatiilor minunate de aci, arati cele mai mari lucrari de urbantherapie ce au fost
de ce visuri monstruoase si fara masura era ani- executate vreodata.
mat Neron. Fiindca acele lucrari au servit cu mult sueces
Imparatii ce urmara au intrebuiutat vastul te tocmai inteo epoca de expansiune a circulatiei, i
ren pentru alte lucrari de utilitate publica, pre- in special a circulaitei automobile, cu toate ca cir-
cum therme, temple, colosseum. Traian a dat ordo- culaila ca intensitate i mod de transport nu a fost
nante care limitau inaltimea constructiilor la obiectul principal de studiu la acele lucrari, noi
Roma la 60 i 70 picioare. ne yam ocupa de urbantherapia haussmanniana la
Tot ca !htcrari de urbanotherapie sociala putem grupa lucrarilor in care interesul circulatiei pre-
considera programul intocmit sub Imparatul Con- domina.
stantin (306 d. Cr.) prin care impartea oraul in Concluzitmea ce o pittem trage, privitoare la e-
5 zone de constructie, adica' cea centrala cu foru- volutia urbanotherapiei cu caracter politico-social,
rile, apoi centrul civic unde nu se circula deck cu din exemplele clasice examirnate aci - i ne margi-
piciorul ,alta a suburbiilor i transtibru cu locuin- nim la acestea - este aceia ca, niciodata nu s'a a-
te populare, Cmpul lui Martie cu monumentele, juns sa se realizeze un plan de ansamblu care a ar-
i, in fine, cartierul de vile pe Viminal i Esquilin marit numai interese politice sau numai aspectul
(U. G. pag. 252), de oarece Roma imperial:a' avea estetic urban, din cauza ca, astfel de interese sunt
peste 40.000 case. esentialmente variabiIe, iar operile de urbanothe-
Dupa distrugerea Imperitaui Roman, in evul rapie cer timp indelungat i mijloace financiare
mediu, nu numai c nu se mai fac inbunatdri la formidabile, mai ales in oraele mari. Rezultate a-
Roma, dar acest oral devine o imensa cariera, ceea- preciabile estetice nu au fost abtinute de cat atunci
ce a durat Oda in sec. XIV. Pe la 1337 Petrarca cnd lucrarile au fast concentrate pe o suprafata mai
vizitnd Roma a constatat ca nicaeri nu se gasete restrnsa (Athena-Acropole; Roma-Farurile; Pa-

noate senmificatia magnificelor ruine in jurul ca-

rora traete, i pe care le distruge in mod barbar.
--
atta ignoranta asupra treeutului acestui ora de ris-Tuilleriile). In orice caz, istoria urbanisticei ne
cat chiar la Roma, unde poporul nici macar nu cu-
1) G. Giovannoni : egLo sviluppo storico dei Piano Reg. di
Roma.

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA SPECIALA 371

invata nc odata ca estetica procura in majorita- veau o piata a corporatiilor. Case le erau inghe-
tea cazurilor mai mult probleme de therapeutici suite i inalte (chiar cu 5 etaje).
locala, de cat generala i ca, acei mecenati care se Circulatia vehiculelor incepuse sa fie importan-
ingrijeau de opere estetice urbane i le foloseau, fa la Roma, de vreme ce pe la anul 15 . Cr. in
le i plateau din fondurile /or. timpul lui Octavian August, existau trasuri publice
In epoca contemporana, sa zicem de adevarata cu taximetre, cunoscute de Vitruvius.
democratie, insa, politica urbanistica a statelor a Nu cunoatem ins a fi fost la acea data o metoda
devenit o politica economico-sociali i una igieni- de amenajare a orarlor existente i nici a se fi fa-
co-sociali, cea estetici ramnnd pe planul al doi- cut lucrari de oarecare importanta numai p2ntru
lea. circulatie. Abia in epoca renaterei, pe la 1485, a-
Ne vom ocupa dar separat de acest aspect a(I ur- pare la Florenta lucrarea teoretici a lui Battista
bantherapiei sociale i vom vedea astfel marea dis- Alberti, care distinge strazile de locuit de cede de
tanta parcursa in urbanotherapie, inteun timp re- circulatie; tot acesta publica i lucrarile lui Vitru-
lativ scum de guvernele i urbanittii occidentali, i vius. In acela timp genialul Leonardo Da Vinci dez-
vom aprecia i eforturile ce trebuie sa facem i noi volta tecnica cailor de comunicatie prin lucrari de
in Romania spre a ajunge la o anume intelegere, canale de navigatie i poduri.
spre a trace apoi la o astfel de actiune real folosi-
toare poporului.
c) Evoluf 3 urbanetherapiei de interes economic i r7
pentra circulatie. Gaud ne-am ocupat de evolutia ur-
banotherapiei pentru motive sociale, am artat ca,
mai ales in timpul lui Pericles (sec. V . Cr.) in A-
thena de jos a trebuit sa se faca lucrari de transfor- 4 p

mare, ca un intreg cartier sa se adapteze nevoilor

comerciale i chiar industriale, caci in acest ora a-
fluiau toti negustorii, meseriaii i artitii lumei
vechi, i cu ei i bogatiile. Marea importanta a aces-
tui fel de urbanotherapii ne impune s facem o cla-
sare separata.
Adaptarea economici a Athenei consta pe deo-
parte in creiarea de porturi (Pireu) i de docuri,
in dezvoltarea agorei comerciale, pe de alta parte in
executia a oarecare drumuri de Ilegatura..In orice
caz lucrrile de asemenea natura au ramas in anti-
chitate mult mai in umbra fati de cele de aparare mult ca populatie au simtit primele nevoia unei the-
i fata de cele cu caracter estetic (politic sau reli- rapeutici pentru adaptarea la noile nevoi ale circu-
gios).
La fel s'a intmplat i cu oraul Roma, unde, spre
finele republicei i in timpul imperiului, toate bo-
gatiile au afluiat i odat cu acestea toti meteugarii
i artitii orientului. Daca in Roma, Odd in zidu-
rile aureliane, nu gasim lucrari importante cu ca-
racter pronuntat economic, sau speciale pentru cir-
culatie afari de acele de pe malurile Tibrului; dar
intalnim in timpul imparatului Octavian August
mari lucrari pentru portul Romei, la Ostia, la gu-
rile Tibrului (Ostia Tiberiana), ora de pur comert
i de munea. Corabiile mai putin incarcate intrau
pe gura Tibrului. Pe la 110 d. Cr. Ostia avea 3 km.
de basinuri i de canaluri (basinul lui Claudia i
basinul lui Traian), apoi sporite de Adrian. Aici era
marele antrepozit al orientului, granele i lichidele
se pastrau in mari vase de panaint, numite dolia.
Toate natiunile mediteraniene, i chiar mai depar-
tate, se amestecau aici. Negustorii i industriaii a-
www.dacoromanica.ro
P
Fig. 870. Sir Cristopher Wren
Dar orarle cari au crescut mai repede i mai
latiei. Parisul avea pe la 1643 peste 530.0000 locui-
tori, dupa care venea Londra, cu ceva mai putin ca
500.000 aocuitori, ultimul fiind insa mutt mai in-
dustrial i mai comercial, aa c pe la 1649 breslele
din Londra au cucerit puterea politica din mana
monarhiei aristocratice.
Incediul de la 1666 din Londra, a pus acolo pro-
blema transformarei ormului spre a primi mai bine
circulatia mereu crescnda. Cam in acela timp, pe
la 1670, la Paris se puseser in circulatie trasuri
publice. Aa dar unii urbanilti aveau semne vizi-
bile care sa-i indemne a propune proecte i lucrari
pentru o adaptare a ormului aa noua circulatie.
Cel mai important i mai de valoare proect de a-
semenea naturi a fast acela al lui Sir Cristopher
Wren (fig. 870) pentru reconstructia centrului Lon-
drei, ars la 1666, proect (fig. 95 U. G.) despre care
ne-am mai ocupat (U. G. pag. 115-117). Focul
de la Londra a izbucnit la 1666, dupa ravagiile ciu-
 372 U.RI3 ANISMUL
mei de la 1663, adus de oarecii corbiilor olan- scria: Lei' eerul ca s se gseasc un orn destul de
deze i cuibriti in vechile case de lemn din port. <<zelos, care s imbrtirze astfel de proecte, cu un
Londra era aa de inghesuit i ru construit -uflet destul de ferrn ca s le urmeze, cu un spi-
ca vntului i-a fast uor s propage incediul prin <<rit destul de luminat ca sa le redijeze, i care sr'
depozitelle de materiale de uleiuri i alte substante <fie destul de acreditat ea s le fac s reueasc.
inflamabile, aci la inceput primarul oraului s'a Verniquet, pe la 1787, a procurat Parisului, mo-
opus Ea' fie drmate imele imobile pentru a se pu-
tea izola focul. Au ars 460 de strzi, 13200 case, in
numentala lucrare a planului topografic, pe care
total cinci rsimi din Londra de pe acea vreme. revolutia francez a tiut s-1 utilizeze prin <<Corni.
Caracteristica planului lui Wren i care-1 pune siunea Artioilor (adic"A a oamenilor de art, pro-
in fruntea urbanitilor moderni, am vzut 4c era fesionigti: ingineri, arhitecti, etc.) care a intoernit
ideia de clasare a arterelor de circulatie i a piete- primul plan de urbanotherapie. Planul Comisiu-
lor, precum i stabilirea arzrei cldirilor publice neiArtitilor a constituit baza tuturor lucrrilor ul-
odat cu aplicarea comassrilor. Wren avea dogica terioare. (fig. 871). Programul acestei comisiuni
<<unui matematician, precizia unui astronom, gustul aN ea trei obiective: a) punerea in valoare a dome-
<<unui adevrat artist i simtul modern al urbanis- niilor nationale; b) asanarea i facilitatea circuLa-
<<tului. Nu este mai putin adevrat a Wren vizi- iei i c) infrumusetarea (care se va putea face
tase Parisul .1 alte orar din Franta, conversase cu trepot i cemd miiloacele vor permite). Nu s'a pus
Colbert, avea ochii plini de Luvru, de Place Royale tie loc problema pregkirei unei zone de extensiune
i de alte mari luerri franceze. pentru viitor. Era i greu de pus o astfel de proble-
Din nenorocire pentru Londra, planul lui nu a m:I. cnd populatia Parisului, dup 1789, sczuse
fost inteles i deci nici realizat de at foarte par- cu 100.000 suflete, and pe la 1800 strzile formau
tial, dei a fost proectat din ordin regal, dei Wren o cloac, iar lampagii se puneau in grev pentru ne-
a fost conduckorul general al lucrrilor de reforme plat. Dup revolntie imobilele nu se mai reparau
a Londrei. S'a adus ca motiv lipsa de bani; realita- i cAdeau in ruin, iar valoarea impozabil de la 75
tea a fast c, odat cu casele <<nu arseser nici li- milioane sub Ludovic XVI, eazuse da 38 milioane ').
<<mitele de proprietate, nici drepturile de proprie- Meritosul Frochot, prefect al Parisului in timpul
tate i deci comassri nu se puteau face. lui Napoleon I, a depus, de la 1800 la 1812, un e-
Epoca Haussmannian. fort considerabil ea s amelioreze situatia financial-a
Pavisul este oraul pe care l putem lua ca exam- a oraului. A avut i pline puteri, cci Napoleon
plu de evolutie al urbanotherapiei in interesul aplica principiul: <<actiunea o face unul, delibera-
ins dup 1852, dei nc dinainte de Lu- rea mai multi, adici tocmai contrariul ce se in-
dovic XIV se executau acolo luerri de transforma- tmpa deseori in alte prti, unde toti se agit, dar
re, dar in conceptia <<infrumusetrei ormului, con- nimeni nu gndete. Din nenorocire i aceast pe-
ceptie rimas la noi 'Ana astzi, neevoluata chiar rioad a fast caracterizat prin hierri de infru-
la <<specialiti. Cad in adevr, se lucra sisternatic muselare fr legkur cu celelalte probleme, ca
numai pentru interesul politic i estetic, eu crea- cele executate dealungul Senei, i prin o dezordine
tiuni sporadiee i fragmentare: ici un palat, dincolo financiari <<din ordin, cu toate striduintele de or-
o statuie. Pentru prima oar s'a conceput la Paris dine ale lui Frochot, aeel mare organizator, unul
o lucrare de urbanotherapie economic i de mare din multii oameni devotati i muncitori, cari au in-
important dar nu de ansarnblu, sub Ludovic XIV conjurat pe Napoleon I, dar care, spre finde impe-
i succesorii lui, i anume, drmarea zidurilor f or- riului lui Napoleon a cunoscut disgratia, efect al
tificaidor vechi i inlocuirea lor cu bulevarde plan- intrigilor misterioase. Regretul ulterior la S-ta E-
tate. Era inceputul planurilor de extensiune. Cu lena, al impratului, c a comis acest act nedrept,
toate acestea, arbitecti ca Soufflot i Gabriel, au nu a mai putut servi la nimic. Organizatia legal a
urmat practica ritual i nu au realizat de cat mo- Parisului era o fictiune. Toat puterea era in m-
nurnente. Chiar piata Concordiei nu a fast conce- na lui Frochot, iar Frochot executa ordinele imp-
put deck ca o lucrare izolat (U. G. pag. 143- ratului.
144). In timpul primului imperiu ns au existat i u-
Page, arhitectul unui print german, scria pe la ncle preocupri i realizri practice: aducerea apei,
1765 despre Paris cA are o infinitate de monu- de care se simtea mare nevoie (dei apa la un mo-
mente admirabile, dar in ansainblul lor nu ofer un ment dat se pampa din Sena toemai de lng gura
aspect satisfickor : c5 este o ingrmdeal de unui egou) ; cimitire noi, abatoare, mai ales canale
<<case... e circulatia pune in pericol viata ceektea- de navigatie i poduri peste Sena, c5ci Napoleon
<<nului la fiecare moment...
Voltaire, skurat de inertia compatriotilor lui, 1) Morizet: d5u vieux Paris au Paris moderne.

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA SPECIALA 373

spunea: inainte de a face cheltueli inutile, sa le crrile mari gi parcurile engleze. El a conceput,
dacem pe cele wile; gi: s ne gndim inti la oa- inainte de 1852, ideia transformarilor pe scari mare
meni, i apoi la arhitecti. a Parisului, gi a cutat omul, care, cu sprijiuul per-
Totugi Napoleon a regretet in memoriile sale ca manent al Capului Statului, s realizeze acele pla-
nu a putut s-gi realizeze intentiile unor lucrri nuri. A gash pe Haussmann care avea indrzneala
grandioase de extensiune a Parisului pn la St. gi incptinarea necesar spre a reugi.
Cloud. Haussmann la rndul lui a avut exceleuti cola-
vela Y:344,7 /3:30
propy;:ii,',uti;ounlro
A,.33tioINsr.own1
-1"-' -
....... _ --,'---:-. t- :
lk,\13134
3,.
; 1. 1
_;
;;;''P 7. -,,,,
1
,.: r
_
,. . ..."

,
I' -`s-
3
, --"I*-
e --..,,I,
)./:;-
"j"...1...4. , ' .
j :._ ' ..t, VqA '1-
... :

,..
' ,.. ,.r_
T ...r.s...;;; ',"; ----------'4W,.' .A . ..
. ..- - ... - /'-.!;.---- .' .....,.

'
-

.. I ., /...,
.' ' ,i/ ,..
''.. '..,., ' ' "--- ' \\.:\".-
,.- x
. -.
..

. ,"sx
sz.;14.Npsz,

\ .!3.;

,..q
,

Aft&V.,:z.z.zw`

rig. 871. Planul Comisiunei Artioilor pentru infrumusetarea i asanarea Parisului.

Inginerud Chabrol, devenind in timpul restaura-
tiei prefectul Parimlui, a avut marele merit de a
termina lucrrile ramase in suspensie de la Napo-
leon I, de a pune ordine, de a organiza transportu-
rile cu omnibuzele (erau pe atunci in Paris 15.000
de vehicule diferite), de a se ocupa de extensiu-
nea oragului, gi inca meritul de a pregati, pe la 1824
forrnarea unei societiti care ail transforme centrul
Parisului, dar care din nenorocire n'a luat HMO,
degi planurile gi chiar devizele erau complete. Cha-
brol a fost eel care pentru prima oar' a lucrat dup
un plan de ansarnblu, metodic, i cel ce a pregtit
calea lui Haussmann, cu patruzeci de ani mai de-
vreme.
Ludovic Napoleon, viitorul imprat Napoleon Ill,
taise mai mult in Anglia, la Londra, gi admira lu- riei lui Haussmann, si nu mai puna in paralela
www.dacoromanica.ro
boratori in inginerii Alphand i Belgrand, apoi in
Deschamps, Gabriel, Hittorf. Haussmann lucra me-
reu cu impratul, ceeace i da o mare autoritate, iar
el hi cunogtea colaboratorii gi gtia sa le dea de lu-
C11,1.
Profetia lui Voltaire se realiza.
Importanta lucririlor lui Napoleon III, lucrri
de adevrat therapeutici urban, sunt rmase i
asfzi cu att mai importante, cu cat Parisul a pis-
trat in genere aspectul lui interior ca eel de la fi-
nele epocei lui Haussmann. Parizienii singurii de-
fineau i unii mai privesc ina aglomeratia pari-
zian: Un splendid juvaer inteun scrin sircicios
i pkirisit. A trebuit s treac peste o jumitate
de secol ca lumea intreagi 6 fac dreptate memo-
374 URBANISMUL
sles contes fantastiques d'Hoffmann, cu les corn- urbanistic lucrarile dui Haussmann sunt inca aspru
ptes fantastiques d'Haussmann. criticate de unii, care le gasesc mari defecte, prin
Planul lui Napoleon III si realizarile lui Haus-
smann au cuprins: creiarea de noi artere de cornu-
nicatie cat mai largi, pentru legarea Orilor; asa-
narea unor cartiere si crearea unor perspective; a-
teva spatii libere, piete si parcuri (ca Monceau i
cel de la Vincennes) ; o extensiame spre Bois de
Boulogne de care s'a interesat in deosebi Napo-
leon1), cu cateva incomunari, (adica a celor 400.000
locuitori din afara Parisului de pe la 1859, caci nu
era admisibil ca Parisul sa aiba o parte centrala ad-
ministrata unitar si ferm, si alta exterioara, par--
sita, nesupraveghiata) ; infine, amenajarea halelor
(vaste umbrele, cum cerea Napoleon III) si noi a-
limentari cu apa suficienta subterana, nu de Sena
(lucrarile lui Belgrand). Toate aceste lucrari se
bazau pe operatiuni fnanciare, zise <<cheltueli pro-
ductive. Sa iruprumufam, s cheltuim, ca sa fa-
cem din Paris un ora de marmora, strainul va
veni si va plti zicea HaussMann. Socotelile au
fost gresite pentru epoca operatiei, dar nu i pentru
un viitor mai deprtat; insa desigur ca nu se potri-
veste, nici chiar pentru viitor, la toate orasele glo-
bului. Cateva cuvinte acum, numai asupra cailor de
comunicatie si asupra metodelor de actiune finan-
ciara.
, justificata in aceasta priviuta: anexarea suburba-
Realiodeile pentru circulatie. Fara a repeta cla-
sarea si enumerarea noilor artere de comunicatie e.
xecutate de Haussmann (U. G. pag. 146-147) - parte.
predominarea in conceptie a interesului politie-
nesc, sau prin lipsa de estetica (Souza), sau prin
abuzul liniei drepte (Morizet). Se da ca exemplu
chiar cuvintele lui Haussmann, relative la actualul
bulevard Voltaire (fost Bd. Prince Eugne) ..ras-
punde evident la nevoia militara. El taie cu o cale
dreapta de vedere libera, proprie tirului artileriei,
cel mai periculos focar de insurectie.
Chiar bulevardul Sebastopol a fost urmarit mai
mult pentru asanarea de politie, de Cat de igiena e-
dilitarg, sau de acces la gara.
Cu tot imensul serviciu pe care arterele lui Haus-
smann l fac astazi Parisului, trebue sa recunoastem
deseori sistemul sau, cu noduri nurneroase de
circulatie, aduce in schimb multe greutki i micso-
reaza enorm capacitatea circulatorie a acelor artere
fata de Mrgimea bor.
-Afara de aceasta extensiunea data Parisului de
Haussmann nu a dat rezultatele cautate, din cauza
ca numai anexaride, fara alte masuri urbanistice,
din cele care au fost aplicate aiurea abia dupa 40-
50 ani si chiar mai tarziu, nu puteau da rezultate.
De altfel i s'au adus chiar in acele timpuri o critica
nelor va face necesara creatia altora, dincolo de
noua delimitare,... caci nevoia va impinge pe
<<s*grac, iar cile ferate vor muta industriile mai de-
- -

de altfel aceste artere se pot examina si din fig. 872, Toate aceste scaderi in conceptia urbanistica a e-
trebuie aratat ca Napoleon III punea mult mai mare pocei sunt iertate, din cauza amplitudinei lucrari-
pret pe lucrarile necesare circulatiei deck pe cele lor efectuate si din cauza noutatei lor, din cauza
de estetica, dar i acele lucrari de circulatie se con- servicrilor ce acele lucrari aduc astazi, indiferent
cepeau intr'un spirit prea geometric, de simetrie daea cu cheltuelile facute se putea realiza ceva
in Sclavia liniei drepte, pentru estetica simplista mult mai bun (ceeace este sigur), de ex. prin un
a perspectivei ineluctabile. Multe dintre aceste noi Chabrol, care a trait o epoca prea defavorabila spi-
ci serv !au pentru combaterea mizeriei si revolu- ritului si pregatirei lui. In urbanism, cum pe drept
tiei; ele erau cai strategice, strapungand focarele spune Morizet, numai realizarile conteaza.
de epidemie, centrele de rascoale, caci ele pe langa
aer, puteau aduce si armata, si legau si guvernul Operatiunile financiare. Lucrari le, comandate de
cu cazarmile. Napoleon i executate de Haussmann, cereau fon-
Luer5rilc ce executau repede, si de aceia mai ales duri imense, pe care Ministrul Parisului le-a gasit
ridican i protestari puternice, au adus mari dus- in buna parte, dar nu si predecesorul sau Berger
manii lui Hausmann, in cat mereu se anunta 'n din care cauza fusese revocat.
public disgratia lui. Imparatul a trebuit sa inainte- Caile de comunicatie deschise au fost clasate in
ze pe Haussmann ca Ministru al Parisului, spre a-i trei retele, dupa cum erau sau nu subventionate
da mai multa libertate de actiune. Totuti, pang la de stat, subventii care intre 1852 si 1860 abia au to-
urrna, Haussmann a fost revocat, dupa 17 ani de talizat 93.000.000. Cheltuelile insa la fiecare din
conducere, din cauza atacurilor politice pe motive cele trei retele au depsit prevederile, -cu un total
financiare si din cauza conjucturilor politice. Dar de aproape o jumatate de miliard. Haussmann a ex-
mai ales a foist urat tocmai din cauza indrasnelei plicat deficitul din cauza esalonarei lucrarilor pe
sale, care de fapt a format marea lui calitate de rea- un timp prea lung (reteaua If-a in 10 ani) ; apoi
lizator. din cauza obligatiei de a plki imediat exproprierile
Am mai mentionat c i din punct de vedere pur i clesp5gubirile; in fine, din cauza imposibilitc
de a face exproprieri totale. De fapt a contribuit b
1) Wrl'anismul pe Mai-unie 1934, pag. 232. sporul cheltuelilor i scumpirea viebei in Paris, an-
www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA SPECULA 375

trenat de aceste mari lucrri, cci in primul rind, 170 milioane franci anual, peste cheltuelile traiului
scumpirea a proiienit din cauza speculatiei asupra zilnic al ormului.
chiriilor la multele imobile de expropriat i de d- Dar Haussmann a scomptat i mai mult
rmat (au fost drimate 27000 case din 60.000 El a jucat pe viitorul imperiului, pe continua crej-
proectate a fi drmate), apoi din cauza sumelor tere a Parisului, i a ficut uz mare de credite nele-
exagerate pe care juriile de expropriere le fixau. gale, spre a evita formalittile plicticoase ale im-
Cele 3 retele s'au urcat astfel la un cost de prumutului.In acest scop a lucrat cu aa zisa Cassii
400.000.000. Apoi lucrrile edilitare in noile car- a Ilia-ardor, pe care a infiintat-o la 1858 pentru
tiere. (eici au fost mutate in case noi cam 350.000 acordarea de avansuri i cu sistemul Bonurilor de
persoane din o populatie dubl a Parisului), i di- delegatie, care constituia o a doua casa, distincti
feriielor instalatii, au ficut ca deficitul s se urce de prima, servind special ca s achite indemnizrile
_
_
...- _ ___
:..- .
-
-, '..:,:z :9
...'!'
i .,
-As" rt.,...,..:.
-: -..?-1,-::"
Ai- ,, .
1
.,
_. -
,......1:,,-,,s-v.
.
..
.. -...-. -
N--a.e.,-'
---,-.1.,
. s
, `. 1. -J

-,-
1--4-
-
-1.-----.
e

,\ .

: 1-
C.)
'
. t' ..-..,:-.);'-;.
.

:
...-:-..-

./ 14 '
i
.
. . ,

,
., 9 : .

r" i
____. _- \
1 .

4r4N.. s'.,--,..,., , A
---..,....41i , ---* .
\
\
1

,. ........> " .
,, *,.......
..., IN .
,, r-1.---:"---.." A. _ , .

'-
.
, 1.....- t ..: '' " li ,

,-1, -- . - ,

\\
, , .0""p. ."--1";u*.s4,'
ii,..) k-
,7.
-
Vtati,. I . N
.
.
.

e ' . tft "...:

'....):::t.'4
.
1 /
'.1---1- ,

(--,,, A. '' e ....... .-..: --,--

\ , \ f
' .., ...
v
..

/ .
/;'.
.
t/....:iP,4
,....1f.i...-4.,y
_,..._----........,,r -,...,......,*-
.,-,-
4. '..- 11
X'
' '')-t,
1. /

f ,.-4.0;1(.....1
,
1--,. ,..
\
#t,..\.
, ...,...,
,

\
.....,.., ..
\
r ....
s.,
,.."---:... X
. ..
.
. '.. -

i.
.. .,..
_ \ -
._...
.
. .b),k..46\ -4 . .
N, ,
,,
7

---- -' 9-
e

,
.

I . . ..
ta / .

' \ ,.... 11 r
..
1/ ... N..1.'
. 99.. ./ -,,, a 9 N
I

n .1, (V l',,.. .Y. '

S.
- '94 / - olf. '

:,_,...
% -r
','"' 'Nfl+'..*1 ;,. '.
- ? -0.-.
71.'''Ph". '..1: "...
i .. ,, .,,''''.
'17'1 .
.. .....r.., 7 '
\-'eli, -, ._,--..

/
-....
.

i ,, 4.,, 4 ... .

i , . -4.4 ,\i . ........,

,--,
._
,
, traf?-- ,
.

\ .
.'
et
.4-r,-;;;:-.;
1
1 ..... _---
' liV s'ik,
--.,.....- .'. .."'".'l
.1-6
..
.1
11
,
r
% : -7,,'''''...
- ' " 4-.7' , .',/ . i
, ,.: ittrti ',,N.
: V.. -\....
-
.
..
sV4,4.rik '9. i I

- -- % : ,Is."3 " "\.

k.,..- '.,...
".,;-,:. \ ;
.. ., 1 .-, .
_ ... .. ....
, . .
. .
i ..
.
-_,... . -4 Y
-, - .t.
,
..
t
. .
-.. -..
, .
.

.t - 9.. , .,y0
- \ v
. .

,,. i. . .., ta
.

,AA
i1:,.!, ...... ,.,./ , . .. -, r'
. '
.
. r .
:
4 .....
* .: 1 ::: '
'
.
.,. 'i '' e .01
i
, .,1 . 9.,.,
V
s
.
_ -:-.1; f,57,6 .. ., ,... _1 ,

Fig. 872. Chile de comunicalie cleschise de Haussmann in Paris.

la 700 milioane; i dac adiogm i costul cu dife- pentru exproprieri '), sistem bazat ins pe venituri
ritele edificii publice, deficitul mai sporete iarti prea mici, ca cele de la vnzarea materialelor imo-
cu peste 150 milioane; aa dar cheltuelile totale in- bilelor En-innate i de la terenurile revndute. S'a
tre 1852 i 1869, s'au urcat la peste 2,5 rniliarde, abuzat de creditul Cassei, prin adevirate emisiuni
sume astronomice pentru acele tirnpuri, cind la ve- peste acoperire, care s'au revrsat apoi asupra dato-
nirea lui Haussmann bugetul Parisului nu oferea riei comunale, deci de fapt devenite imprumuturi
de cit un excedent de 13 milioane. nelegale.
Totui Haussmann a reuOt s scoat multe Rime, Lucrrile de deschideri de artere au fost date la
cci plusvaluta a crescut, populatia ormului a cres-
1) Acest sistem a fost imitat i in legislatia roman, in 1894 si
cut i ea dela 1.053.000 locuitori la 1852, la aproape ulterior, la Cassa Lucrrilor Oraplui Bucuregi, dar mi a dat
1.700.000 locuitori la 1861, dup anexiunea cornu- rezultate apreciabile fiind administralia comunal nu s'a preo-
nelor vecine mai ales prin afluxul populatiei, asa cupat prea mult de aceasti cass, pe care - este carul s mirtu-
ca in 17 ani ormul a putut aduce, far impozite noi, risim - nici nu a inleles-o.

www.dacoromanica.ro
376 tRBANISMIJI,
Companii, care faceau exproprierile, daramau cla- d) Evolutia urbanotherapiei de interes igienic.
dirile, executau lucrarile edilitare i dadeau uneori Interesul igienic social abia a fost cautat, i poate
aproape gratuit artere oragului, in schimbul tere- nici priceput, in lucrarile de urbanotherapie de in-
nului ramas peste largimea stradei, spre a-1 specula. teres politico-social ale epocei antichitatei, cu toate
Compania varsa o garantie, plus costul exproprie- ca Aristot, pe la 334 . Cr. la Athena, in culegerea
rilor, iar Cassa de bonuri i didea companiei in lui, care cuprindea 158 de coduri municipale, a a-
schimb bonuri negociabile; in realitate Cassa de- ratat importanta igienei (soare, vnturi, apa) pen-
venea debitoare companiei pe un amp de 6-8 ani tru aglomeratiuni, ca i Vitruvius pe la 15 . Cr.
cu plti in anuitati cu dobnzi numai de 3%. Dar care repet acele idei. Pe la 1663 se lupta contra
costul exproprierilor erau de fapt mai mari de ct ciumei la Londra dndu-se foc eladirilor contami-
evaluarile facute, i deci de cat varsamintele in nu- nate. Trziu, in sec. XIX, s'a pus bazele adevaratei
merar efectuate de companii priori; i atunci, tiinte a igienei, i tot in a doua jumatate a sec. XIX
pentru a nu inceta lucrarile, Cassa de bonuri e- i in sec. XX s'au intreprins adevaratele lucrari ur-
mitea bonuri negociabile suplimentare fara acope- banistice de interes igienic i s'au pus bazele unei
rire, adevarate polite, imprumuturi neautorizate de legislatii de igiena urbanistica.
lege. Specializarea cartierelor, operatie propusa i in
De ad atacuri publice i politice, care au condus antichitate (la cimitire, industrii) i chiar lucrarile
la revocarea lui Haussmann. moderne din timpul lui Haussmann, nu se pot clasa
Am dat aceste relaii spre a arata ca realizarea u- categoric ca o therapeutica de interes igienic.
nei therapeutici urbane de mare suprafata este foar- Urbanotherapia de interes igienic este opera cu
te delicata, i deci, cei ce proecteaza planuri vaste, care se poate mndri democratia sec. XX. Aceasta
fra sa tie cum i cu ce le vor executa, nu fac thera- urbanotherapie ins trebue inteleasa numai ca in-
peutici urbana, ci poate Mai curnd, mutilare ur- teres de igiena sociala, adica numai ca lucrari care
bana ; in orice caz, se incarca de o raspundere care sa foloseasca masselor populare. Nu trebuesc 'fine-
poate fi cnd-va sanctionata. lese ea atare numai lucrarile zise edilitare, precum
Aa dar concluzia noastra este: lucrarile haus- aducerea apei, executarea de canalizari pentru scur-
smanniene nu reprezinta tot ce se putea face mai gere, pavaje, etc. Trebuesc considerate ca lucrari
bun, nu aunt nici lucrari a caror repetare mai poate de urbanotherapie igienica lucrarile de asanare a
fi recomandat de urbanismul de astazi; dar aunt cartierelor prin asanarea locuintelor in massA; a-
lucrari cari, de sigur, daca nu s'ar fi facut atunci, cele de organizarea extinderei ormului dupa cerin-
poate Parisul nu mai putea trai astazi; dar tot aa Iv le igienei urbanistice; acele de asigurarea locuin-
de sigur este c' acele lucrari nu s'ar fi putut realiza telor igienice pentru clasele muncitoare; acele pen-
fara o anumita distatura. Ace le lucrari au avut pro- tru educatia fizica i morala a poporului oraenesc;
fund rasunet in intreaga lume i faseineaz5 i astazi acele pentru alimentarea trupului in mod igienic,
pe toti cari ii dau seama de dificultatile invinse, inteun cuvnt lucrarile care transformau o aglo-
'Ana' in State le Unite, unde autori ea Moody') (ca- meratiune existenta dupa principiile desvoltate de
re desigur se gandete numai la partea de realizare noi in Urbanistica Genera la la capitolul igienei ur-
a unei lucrari urbanistice) numete pe Haussmann banistice.
cel mai mare urbanist al tuturor timpurilor (U. Toti urbanitii moderni pun aeest fel de thera-
G. pag. 145). peutica urbana in fruntea oricaror alte preocupari
Epoca actuala insa a schimbat, prin noile inventii urbanistice. Este adevrat ca astfel de lucrari sunt
i prin noile cercetari urbanistice, mult metodele i cele mai aride, uneori poate i cele mai putin sta.-
therapeuticei urbane pentru circulatie fata de cele lucitoare, cele mai putin zgomotoase, dar aunt i
din timpul lui Haussmann, cu toate ea, pe ici pe cele mai nobile, fiind cele mai umanitare; aunt i
colo, cei care nu pot de ct imita lucrarile vechi, cele care dau efectele cele mai rodnice, dei adesea
continua a urma tale quale drumurile vechi. nu imediat. Acolo unde poporul este contient i
Rapiditatea ciIor ferate, automobilul, i chiar unde conducatorii asemenea, unde exista dragoste
avionul i radio, ca mijloace de comunicatie, apoi i pricepere, urbanistica moderna se manifesta in
felul executiei cailor de comunicatie, ea progrese cea mai larga masura prin lucrarile de therapeutia
tecnice, iar acum in urm evolutia revolutionara e- urbana i rural:A de ordin igienic.
conomica i poate i cea politica, cer metode noi in Therapeutica de ordin igienic fiind de data re-
therapeutica de interes economic i de circulatie in centa, evolutia ei este redus'A. De la lucrari cu totul
ora. Vom examina mai departe i aceste metode. locale, precum o easa insalubr armata, un bloc
de cladiri sau o alt locuinta, zisa populara cl-
dit ici i colo pe suprafata oraului eu oarecare
1) W. Moody: (What of the City?: sprijin al statului, ori al comunitatei in general, (1u-

www.dacoromanica.ro
 UREANISTICA SPECIALA 77

crari care nu influenteaza mai de 'ime faciesul ora- 51. Urbanotherapia actuali de interes mill-
ului i nici starea populatiei), s'a trecut la trans- tar (Urbanism militar).
formari i reconstructii de cartiere intregi pentru
salubrizarea lor. Iar in Anglia s'a trecut la coucep- Desigur ormele nu sunt creiate pentru rzboaie,
ci razboaiele se fac de cele mai multe ori pentru o-
lia extinderei orarlor prin orae-gradini dupa prin- rae. Cu toate acestea am vazut c acele orae care
cipiile lui Ebenezer Howard (U. G. pag. 755).
S'a ajuns la convingerea ca sa nu se mai execute au prezentat vre-un interes deosebit pentru atacator
lucrari de therapeutica a circulatiei fra a fi in a- sau pentru atacat (aparare) s'au adaptat cerintelor
cela timp lucrari de therapeutica higienica. Nu se militare ale epocei. Am mentionat in acela timp
c avionul in primul rand, i apoi tunurile cu foarte
mai Iasi libera exploatarea terenului urban, fara lunga bataie au schimbat cu totul aceste cerinte in
asigurarea spatiului liber necesar, fara ameliorarea
igienica a locuintei i a blocului. S'a recurs la legi ultimul tiny i c, cel putin aglomeratiunile de in-
pentru crearea unor cartiere populare cu locuinte teres militar trebue sa suporte o urbanotherapie
in massa, i pentru introducerea zonelor non aedi- speciala.
ficandi, s'a regulamentat i aplicat sever chiar m- o chestiune prelabila ce se pune este: toate ora-
suri pentru compunerea locuintei. ele trebuie supuse acestei operatiuni sau numai n-
Vom examina separat metoda ce propunem pen- ude din ele, i care anume? Dupa aceia vom exa-
tru therapeutica de interes igienico-social in timpu- mina care sunt cerintele pentru o astfel de adap-
rile noastre, (land i cateva exemple. tare i la urma in ce mod i in ce masura s'ar putea
realiza acea adaptare?
Clasificarea aplicatiunilor urbantherapiei modexne Experienta recenta ne-a aratat ca razboaiele se
cuprinde cazuri destul de numeroase. Legiuirile duc intre natiuni tot aa de intens ca i intre arma-
urbanistice din unele state chiar precizeaza par- te. Prin urmare va fi supus atacului intregul teri-
te din aceste cazuri, precum: oraple importante i toriu national, nu numai cel ocupat la un moment
vechi (adaptarea la noua viata) ; orarle istorice sau dat de o armata in pozitie de lupta. Pe de alta par-
de interes arheologic; orarle car cresc repede ca te, din ce in ce mobilitatea armatelor este mai mare,
populatie (de ex. oraple de tranzit, ca cele aezate prin multiplicarea i perfectionarea atat a mijloa-
pe drumuri mari de circulatie, ca porturile, ori no- celor de transport, cat i a cailor de transport, cat
durile de cale ferata; unele orage industriale mi- i a posibilittilor de creiare de apaposturi, depo-
niere etc,); oraele a caror populatie crete mult, zite, etc. De asemenea nu trebue s admitem a priori
dar periodic (statiunile clirnaterice, balneare, esti- valabilitatea unor conveutii de nonagresiune sau
vale, etc.) ; oraele dezvoltate dezordonat i insalu- s ne aezam in ipoteza unei noi evolutii a artei mi-
bru, etc. litare care ar face inutile atacurile sau apararile a-
Therapeutica fiecaruia din aceste cazuri este di- corn cunoscute.
feria i variaza chiar la tipurile analoage, caci tra- In consecinta nu am putea afirma c anumite
tamentul se schimba dupa conditiile individualizate centre de populatie nu ar avea nevoie de o urbano-
referitoare la populatie ca stare social (obiceiuri) therapie militar. Este o chestiune numai de pro-
legislatie, istorie; ca stare economica i financiara, portie, proportie care este funcitune de densitatea
i ca stare fizica a teritoriului, ca situatie construe- i numarul populatiei, i mai ales de importanta
tiva locala. centrului urban din punct de vedere strategic i tac-
De aceia problemele de therapeutica urbanistica tic. Aceast observatie decurge de acolo ca, ori ce
sunt mai grele, ele reclama urbaniti versati i mai atac costa foarte mult, atat ca material, cat i ca vieti
ales buni cunoscatori ai istoriei urbanisticei i con- 'orneneti, chiar din partea atacatorului, i ca atare
ditiilor locale. In legatura cu aceasta chestiune re- asemenea sacrificiii nu se fac far siguranta unui
comandam revederea capitolului relativ la techno- anumit coeficient de folosingt.
logic din lirbanistica Speciala. Pe de alta parte eficacitatea aparrei prin arme
Cu toata aceasta varietate de cazuri exista proce- (avioane i cele terestre) este variabil dupa locali-
dee de urmat pentru a gasi tratamentul propriu fie- tate i de aceia trebuie tinut searna la stabilirea pro-
carui caz, procedee ce au mare analogic cu cele ara- portiei de therapeutica i de aceasta variabila.
ate la technologie, caci se rezuma in studiul preala- Cateva date.1).
bil al nevoilor prezente i viitoare, dupa care ur- Sunt dirijabile (Makon) care pot face 20.000 km.
meaza fixarea, enuntarea problernelor (diagnosti- cu o iuteala de 74 km. pe ora, sau 9000 km. cu 125
cul) i numai in urma se ajunge la solutiuni (trata- km. pe ora i cu. o incrcatura de 82.000 kgr.
mental), dar studiind concomitent mijloacele de ac- Sunt avioane care fac fara aterisare peste 10.000
tiune existente sau posibile de creiat. In toate aceste km., altele care pot zbura Oda' la 600 km. pe ora;
aplicatiuni trebue ins a avea in vedere i cerintele
urbanismului militar actual. 1) Lt. Col. Y. Ronal: <Toricola aerian.

www.dacoromanica.ro
 78 URHANISMUL
altele care pot transporta ping la 10.000 kgr. sau Oda' la o inaltime de 3500 in. sau camuflajul prin
pot zbura la o inaltime de 13.000 in. Numrul a- nori de fum (de ex. cloruri, care formeaza nori o-
vioanelor a fost sporit foarte mult pretutindeni. paci nevitmtori) la inaltime de 25-200 m.
State le Unite au 2800, Franta 2500, Rusia 1950, In cateva minute se poate acoperi un ora mare
Anglia 1850, Italia 1500; Po Ionia 1300, Jugoslavia prin ajutorul avioanelor generatoare de fum. Cos-
940, Cehoslovacia 670. tul unui camuflaj pe 1 km. p. timp de 15 minute
Experienta a aratat ca cu miiloacele actuale avia- este de 16.000 lei, dar sistemul e foarte eficace.
tice, apararea punctelor sensibile situate la mai pu- Prin urmare atacatorul avnd i el destule re-
tin de 120 km. de front (i deci i frontiera) este o surse nu va fi atacat de ct in adevar la obiective
imposibilitate pentru aviatia atacati. Prim urmare unde pagubele cauzate pot fi foarte mari, caci i
s'ar putea trasa pe harta tarei o astfel de linie de in- riscurile i costul atacului sunt destul de mari.
fluenta, care si ne demonstreze c cea mai mare o consecinta logic din cele mai sus aratate, ca
parte din orarle Romniei se gasesc in zona cea i din experienta istorica a trecutului, este aceia ca
mai vulnerabila din acest punct de vedere. Aa dar transformarile din punct de vedere al noilor mij-
apararea acestor zone trebuie facuta de pe pamant. loace de lupta nu sunt necesare a se face la toate
Am spus ins ca i pierderile atacatorului sunt mari. aglomeratiile. Masuri cu caracter mai urgent, chiar
In timpul razboiului mondial francezii au doborit in centrele vechi ale oraelor sunt necesare numai in
847 aparate (ei pretind insa ca au doborit aproape orarle mari i mai ales foarte mari i dense, i acele
4000 aparate), englezii 1629, italienii 193, america- care servesc ca centre industriale, sau de comanda-
nii 121, belgienii 77, ruii 28, germanii 2198 (dei ment militar i de politie.
In acela timp ins desigur ca este bine, este re-
comandabil ca tot ceeace se sporete sau se realizeaza
din nou, sa corespunda noilor cerinte militare in
oricare centru de populatie. Vom vedea cum se poa-
te obtine astfel de rezultate, adici prin ce thera-
peutica urbanistica.
In acest scop trebuie s trecem la a doua chestiu-
ne, adica sa examinam cerintele pentru o astfel de
adaptare i ca urmare se impune sa cunoatem efec-
tele noilor mijloace de atac.
None mijloace de atac, i care sunt conjugate, au di-
ferite aspecte pentru studiu: tunul, aviatia, chimia,
-
bombele, bacteriologia, care toate concur sa pro-
Fig..873. Aerodromul din Ferrara (Italia) acoperit de 600 avioane. duck' trei feluri de efecte distrugatoare: sfarimari,
incedii, otraviri, epidemii.
gerinanii pretind ca au doborat cam 6800). Se pre- Vom examina aceste efecte numai din punct de
tinde ca francezii ar fi fabricat in timpul razboiului vedere urbanistic, adica in deosebi efectele asupra o-
peste 67.000 avioane, englezii cam 50.000, germanii raului in general i asupra cladirei in special.
cam 47.600 i State le Unite peste 11.000. In fig. 873 Bombe le pot produce ori care din efectele sus a-
se vede aerodromul de la Ferrara (Italia) acoperit ratate, dar bineinteles acestea sunt specializate pen-
de peste 600 avioane gata sa se inalte. tru fiecare efect deosebit. Tunul i aviatia sunt apa-
Uncle avioane costa milioane i zeci de milioane ratele de lansare a bombelor asupra oraelor.
de lei; dirijabilele pot costa de sute de ori mai mult. Bombe le brizante produc efecte contra cirora a-
Apoi i bombele i diversele proectile sunt foarte proape nu este de luptat. O bomb de 50 kgr. rui-
scumpe, aa c un atacator contient i priceput nu neaza o cas cu 4 etaje, una de 300 kgr. distruge mai
risipete materialul aa de scump CAVA real uti- multe case deodata ( o bomb de 50 kgr. cazuta in
litate. Caci trebue tinut seam ca i apararea are apa Tamisei, a infundat doua constructii vecine).
mijloace active i pasive contra atacurilor aeriene. bomba de 1000 kgr. cazuta pe un vas de rizboi de
Active, precum artileria antiaeriana, care s'a per- 20.000 tone 1-a scufundat inteo jumatate de minut.
fectionat pana acolo inct un avion poate fi doborit O cladire parter slab conditionat poate fi distrusa
din 10 lovituri, iar unele tunuri automate ameri- cu o bombi de 10 kgr.
cane trag pana la 25 lovituri pe minut; sau mitra- V ') a propus totui pentru apararea con-
lierele antiaeriene cu 450 trageri pe minut i bataie tra bombelor explozibile (brisante) adaposturi sub-
vertical pana la 4500 m. Alte miiloace sunt pasive, terane i adaposturi aeriene, bazandu-se ca un strat
precum baloanele de protectie, care sustin un fel
de plasa de paiajen in care sa se incurce avioanele, 1) dIrbanismul pe 1933 pag. 96-97.

www.dacoromanica.ro
 t T1313AMSTICA SPCIALA.
de 4 m. beton rezisti la efectele bombelor de o to-
care distruge pe o raz5 de 3 m. Ad*ipostul sub-
teran nu ar apira edirea, ci numai persoanele ce
se refugiaz la timp acolo. Adipostul aerian prote-
jeazi 1 elidirea i economisete i din stratul de
Vat
3,9
I .111 0.01
I MIMI II --GAR
--1
-act
1111111
3'
en/ -oleo
.311111:11---m
Fig. 874. Dispozitii contra bombelor la cbidiri.
beton, dac' se iau msuri i se evit <<burajul>> (in-
cgperi puternice inchise unde ar intra bomba ex-
plosibila). Conditiile de construclie ale acestuia se
vede schematic in fig. 874. Ventilatia s" fie asi-
LI
Fig. 875. Dispozitii de clichri cintiaufluz.
gurati; accesul sa nu se- surpe; se va ajuta rico-
eul; stlpii cldirilor si fie de otel (osatura pu-
ternic, iar -eloazonarea orizontali uoari.mai ales
in etajele superioare). Insi zidurile exterioare
fie puternice, mai ales la prtile -joase ale eldirei
(contra suflului bombelor). Se pot face protectii
ale zidurilor i ferestrelor prin un fel de scuturi
(pereti de funii sau de saci), sau cu ferestre din
discuri de sticli montate in plumb (fig. 875).
Fig. 876. Dispozitii in plan de eladiri (antigaz
Planurile eldirilor pot contribui la localizarea
pagubelor 4e ex. plahul in eruce ar putea da na.-
teie l semiburaj, pe and cel in Y la 120 este mai
bun (frg.1376).
www.dacoromanica.ro
`79
Bombele incendiare contin materiale pirogene-
tice. De ex. bombele germane zise electron de 1 kgr.
din magneziu, aluminiu i zinc i incircate cu oxid
de fer ard 15 minute i dizolvi o temperatur de
peste 2000 grame; iar apa in loc si" le stingi pro-
duce amestecuri explozibile cu efect i mai distru-
gitor. Americanii au construit bombe incendiare cu
fosfor alb, i acest material stropete mari supra-
fete producnd arderi i distrugnd tot ce ating, to-
pind chiar metalele. Un kilometru pastrat de ora
poate fi incendiat cu 2000 kgr. bombe electron. Un
avion poate transporta 5000 bombe de cite 400 gr.
In epoca recoltelor pot fi uor incendiate supra-
fete imense cultivate.
fILTI2U CQNTI2A
GAZELQa-rateE
f
Fig. 877.
Ca mijloace de ap'rare nu pot fi recomandate de
cit a se intrebuinta in orae materiale neinflama-
bile, de ex. beton armat i o constructie at mai rar
ca si se propage greu incendiul i a se reduce pro-
babilitatea lovirei lintei. Bombele incendiare fi-
ind uoare, un acoperi mult inclinat i din beton
armat sau din grinzi de fier invelite in beton, este
o aprare eficace.
Bombele toxice servesc la ceeace se numete ga-
zarea oraplor, pentru a distruge vieluitoarele, dar
spre a menaja valorile materiale inanimate. Aces-
tea pot fi de diferite tipuri: iritante, adic lacrimo-
gene sau str.inutatoare, (spre a goni vietuitoarele
i mai ales oamenii) ; sufocante (pentru atacul fa-
bricilor) sau vezicante, ca yperita (cnd se cauti a
a nu se lisa ca fabricile atacate sa se refaci uor).
180 tittANISMUL =

Mai sunt i gaze toxice generale, care in anumit o inchidere ermetica, ceeace se poate obtine prin
doza provoaca moartea imediata. Astfel de gaze o- suprapresiune interioara cu ventilatoare.
xidul de carbon, clorul, fosgenul (clor cu acid car- Autoritatile vor fi risipite in ora, nu concen-
)onic), cloracetofenone, bromul, . a. trate. Din acestea vor ramne in ora numai cele
Contra acestor gaziri nu exist alte mijloace de comunale, uncle de judet i cteva de stat. Cldi-
aparare de at tot adaposturi i ventilari puternice rile pericoloase vor fi scoase din ora la distante
cu aer curet. In fig. 877 este indicata clar o dispo- mai mari sau mai mici, dupi caz, precum fabricile,
zitie de filtru contra gazelor toxice la o cladire. uzinele de alimentare cu ap, cazarmile, depozitele
Metoda urbanotherapiei militare. S'au propus di- (mai bine ascunse in paduri sau executate subte-
ferite metode din care unele par exagerate i impo- ran), aeroporturile i hangarele de avioane (unele
sibil de realizat ,mai ales in centrele existnte dense, . tari au ascuns subteran hangarelle).
cu att mai putin realizabile in centrele unde popu- LANUL Si SECT1UNEA UNUIADAPOST COMMA WIELD`
latia e mai rat-A i deci mai putin sub influenta eco- Il
nomici a marelui capital.
Unele metode pot fi aplicate numai la oraple noi
HEM MENEM
comandate cum s'a intmplat in Rusia Sovietica sau
in Turcia (Ankaria) sau chiar la extinderile reali-
'ft"Ir
zate prin executarea unor cartiere noi.
ln orice caz apararea contra gazelor impune ca ame
pe viitor si se evite dezvoltarea orarlor pe fundul
A--
vilor (contrar ceeace se facea 'Ana acum), ci sa se
aleag pantele dulci, spre o vale catre care gazele
sh se scurga ulor spre terenuri nelocuite, iar str-
zile sa fie dirijate spre acea directie.
Alte metode pot fi aplicate deseori nu numai
contra gazelor, dar i contra distrugerilor, de exem- ;7:317g

phi masurile pentru asigurarea subterani a canali-

zirilor (api, canal, electricitate, comunicatii) prin
pavaje de ex. de beton armat (nu de lemn, caci a-
cesta se imbiba cu substante toxice) ; prin fractio-
narea conductelor (sau arzarea lor hi canale int- _nr.t7111 -
111111
rite) ; prin strazi largi i mai ales introducnd gri- IMO

, NI.
SECTiE
dini de fatada, pentru inlesnirea circulatiei i venti- ;$
MIN 111
laliei gazelor, ori pentru evitarea intreruperei co- -ala`at= OWN
municatiei prin efectul distrugerilor bombelor. Si ,r - T-Li.1$(.
tffee. mr-ware
7-:"?

se evite strizile infundate. POSI M CUP VIDE -

Unii cer cladiri inalte (un fel de zgrie nori), SCALA

alii pretind casele cu 2-4 etaje, profetiznd sfar- Orsa--Ef-

itul zgrie norilor. Nu se vor admite constructii cu Fig. 878. Adipost subteran contra bombardamentelor, pentru 200
regim inchis pe falade lungi, ci numai izolate i dis- persoane.
tantate de cea vecin cu cel putin inaltimea celei Cladirile cu caracter public, care atrag aglome-
mai mari. ratiuni (biserici, teatre, coli, etc.) nu vor fi admise
0 bomba cazuta pe un plan cu un unghi Ong de cat in parcuri sau in mari piete, de unde publi- '
la 400 ricoraza (cele aruncate de la distante mari cul sa se risipeasci repede in caz de atac. Deci ce-
gi inltinoi mari), pe cnd cele aruncate de la dis- tatile universitare concentrate, nu aunt recomanda-
tanta mica (inaltime mica) din directia atacului, bile.
patrund. Acesta este cazul acoperiuribor in forma Plantatiile si fie multe, cici ascund bateriile de
zise bonnet de prtre (form de ceapi). La aco- apare, i daca se poate si fie una circulara in ju-
periurile in terasa ricorul apare la bombele Ian- rul oragului, caci ingreuiaza orientarea atacatorului.
sate de la inaltime micA, iar aceste forme sunt mai Mai stint necesare i alte dispozipi.
rentabil e. Uzinele de forth" 1 apa sa fie descentralizate, da-
Dupa cte vedem, pe deoparte apararea cere ca ca se poate cladirile mari sa aiba uzini proprii. Gu-
oraul sa ocupe suprafete ct mai mici (obiectiv rile de apii contra incendiilor sa fie eat mai dese.
redus i apirare lesnicioasi) pe de alta parte cere Dispozitii de curatire a canalelor de vapori grei, ce
o rareficare cat mai multa a cladirilor. Nil se vor ar patrunde in ele pe strazile oraului de jos, sa fie
admite curti de lumina. Uile i ferestrele sa aiba' luate prin ventilatoare. Multe adposturi i posturi

www.dacoromanica.ro
 tTRBANISTICA SPECIALA 381

de ajutor si fie executate pe strazi, in piep i gr- subsolul unei cldiri publice. Zidurile sunt de be-
dini. ton armat i exteriorul protejat cu saci de nisip, iar
.4
Vat curs-
' ,077,,Y in afar alt zid mai sub/ire. Adpostul e comparti-
mentat. Aerul este aspirat dela o inllime mare, cam
/la s f azi. tsnet 0 R ez e rya 1,5 milioane m. c. pe or i filtrat prin 25 elemente
/ya r er, coloidale i alte 25 elemente de crbune activ i,
d in fine, alte elemente contra acidelor. Exista i o
in:J.34c EVRCC,Rt 1.."3- br.icat rezervi de tuburi de oxigen, scale de spat etc. In-
trrile trebuie s fie etane i se acoper cu pinzi,
/A ZVrAd# d #4077 / formnd as (ca la jaluzele). O alti perdea-cortin
kt,
14M ress". rrahr... rdota.i, este aezati in interior, impiedicnd eirea aerului
/I
4 T- de acolo.
/A r ' - CC hJ 07/ Un post de ajutor se vede in fig. 879 i trebuie
/A CC six
Duis 11,3149otareu Ado aezat in central sectorului pe care l deservete. Si
-a existe cel putin un astfel de post pentru fiecare
0(zzedi

Des Mica t -
Wir4Ke/P//AU
fiqi
60.A1

qJJ
5000 locuitori. Postal trebue si cuprindi: o anti-
camer de triaj, doui sill de ateptare (una pentru
riniti, alta pentru sufoca0) ; dou sli de trata-
ment,- doui pentru vezicali (una birba/i, alta pen-
Caw- V/ C.
I/goes/40'W tru fermi), doui sli de duuri, dou sgli de imbr-
Pez //Ant INTRIME Medic
vekenvenee41...1.
If
pst ort
trap.
care, o sal de evacuare.
In fig. 880 dim o vedere din avion a centrului o-
raului Bucurevi, din care se vede cit de putin co-
, respunde cerin/elor urbanistice militare actuale; iar
r-i SCAR
. . i
i 1
e
1
I f
I in fig. 881 o transformare propus in acest scop de
Fig. 879. Post de ajutor medical. citre Lt. Colonel Roatii, care face tabula rasa cu
proprietiitile i cldirile existente, dar ne surprinde
In fig. 878 (Plan i sectie) se vede dispozilia faptul c, daci s'a conceput ca posibil o astfel de
unui adpost pentru 200 persoane de construit in operalie s'a pstrat totui nera/ionala dispozitie a

r3
4.1-

. .

Fig. 880. Cz::tral actual (liniverskat -a ) al Bucuror viizut din avion.

www.dacoromanica.ro
182 UREANISMUL

7;u:vvNrcl=11 ilredCarsr..1

VJAPA. AgEal -

Fig. 881. Transformarea centrului (Universitatea) Bucurestilor spre a coresrrunde cerinlelor urbanismului
militar (dupii Lt. Col. Roati).
strazilor existente (cel putin a celor secundare) ca- actuale nu sunt evidentiate, aceasta nu inseamna
re in urbanotherapia radicala propusi nu mai re- de cat c, acolo uncle aceasta se intampli, evolutia
prezintau nici un inpediment. urbanotherapiei nu a ajuns nc in faza mai inain-
Astfel de solutii nu sunt realizabile oragelor e- tata care formeazit actuahnente obiectivul urbanis-
xistente, ci numai unor cartiere noi, gi nc i a- ticei.
ceasta in anumite conditii prielnice, economice gi De oarece problemele economice nu variazi nu-
legislative. In cazul acesta, o urbanotherapie ade- mai de la tali la lark sau de la regiune la regiune,
quati ar fi cea numita prin 4urninare morginala, ci chiar de la orag la orag, gi urbanotherapia eco-
conibinati cu asanarea, i de care ne vom ocupa nomica actual va fi foarte diferiti gi ca obiective
mai jos. UrbamItii, ingineri i arhitecti, sunt prega- gi ca solutiuni, mai ales ca mijloacele de realizare
titi pentru .astfel de solutiuni, daca li se pun la dis- sunt extrem de diferite, aproape ca dela individ la
pozitie aa dar, instrumentele necesare de ordin fi- individ.
nanciar i legislativ. In ce privete basil igiena, aceasta se impune
52. Urbarnotherapia so.cial actuali. prin un standard social minimal corespunzator pre-
tentiilor de civilizatie ale unei tari in acest secol,
Caracterizari i grupri. Epoca in care traim are gi anume in raport cu acelea ale celorlalte natiuni
un pronuntat caracter de democratofilie, chiar a- cu care voete a pristra relatiuni gi a se compara,
tunci cand forma de guvernimant este denumiti standard care de fapt indici gradul adevirat de
dictatura sau ascunde procedee dictatoriale, fiind- democratie. Aceste consideratii contribuesc ca lu-
ca nici o actiune cu caracter social nu poate da re- crarile de urbanotherapie s caute in epoca actuala
zultate durabile daci nu este motivati de interesele in mod constant progresul igienic al oragului gi s
poporului. Aga dar i manifestarile urbanotherapiei imbrace totdeauna, macar partial, aspectul igienic,
vor fi in cele mai multe tari, desigur in grade di- Marele respect pentru igiena in Statele Unite gi
ferite, influentate puternic de nevoile generale ale aplicatiunile practice de tot momentul ale igienei
populatiei, adicii in timpul de fati, cele economice intfilnite in massele cele mai profunde ale popula-
gi igienice in primul rand, gi apoi gi cele estetice, tiei, pe care oricine le poate observa in aceasti Ta-
dar in vederea educatiei corpului gi sufletului mas- ra, ne conving aceste fapte ca democratia este realii
selor. acolo, mai mult de cat orice alte caracterizari ale u-
Dac uneori aceite caractere ale urbanotherapiei nei guverniri democratice de aiurea.

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA SPECIALI 383

De aceia urbanotherapia modern5 cere ca, ince-
pand cu lucrrile in interesul igienei generale, s5
se ajtmg ri. la progresul social economic; sa se subor-
doneze acestor obiective orice preocupare urbanis-
flea., fie cu caracter politic, fie cu caracter estefic.
Orice lucrare urbanistia daa nu reliefeazA aceast5
gradatiune, reprezint5 un abuz, fie prin mistifica-
re, fie prin ignorant5. Pentru a ilustra in mod nlas-
tic sensul acestei idei, reproducem exemnbil lu;
Barthlemy, membru al Institutului Frantei, carP
nuntarea chestiunilor de rezolvat. far dup5 ce se
stabilesc mijloacele posibile, att existente at si de
ceiat, se cauti si se determini solutiunile spre a fi
concretizate in proectul urbanistic.
Nevoile reale, de pild5 pot fi stabilite dupa nor-
mele generale ale technologiei urbanistice, cu care
ocazie recomandim din nou sistemul cu oimagini
analitice al lui Danger, fie pentru planul istoric,
""405-rV.41iir.agttret 1. --tN;IWP'"W";;
n.

povesteste un dialogl), nu prea vechi, intre un de-

VICK IPA ,,S;;..,
istranialT:I.rrit.r;rt,
.41 tam tutu, L
PLAN' ANIT76.15:4
arr. fr airVola IL

legat a Ministerului de Interne si un primar al u- =mat

ovt o,,.
r.

nei suburbane a Parisului, caruia delegatul ii cerea aar. tr oara.

Mc. snug v44, z.,
,a
oarks "cum
o contributie pentru construirea unui local impor- ,;4-

.30
tant de 170o$t in acea comun:
- Consimtiti a pl5ti o cota parte? - Bucu-
ros, rsnunse primarul, at doriti. Cei ce m aleg,
nu sunt cei ce pl5tesc. (Cei ce prtesc erau co-
portanti). -
merciantii din suburbana, singurii contribuabili im-
r -911?-1111.1

TTrbanotherania actual5 se anUra. ne baza unei

astfel de concentii adnc sociali, dupa metode care
pot fi grunate in cte-va clase de orase: a) mari si
foarte mari; b) industriale, miilocii si mici; c) vechi 4 !tr.:
si istorice; d) statiuni balneo-climaterice ori turis-
tice; el colonii agricole. .7
. NO." ocKA
ntal41511 *".14,0"
C.v./rat 4147_5
Astfel de centre au nevoie de urbanotherapii di-
ferite, c5ci unele din aceste cresc i foarte repede. "
-+;# .7*

ca circulatie, ori ca ponulatie, si suprafat5 ocupat5
(precum unele din cele foarte mari sau mari, ori
din cele industriale); altele se transform5, urmnd
o specializare (ca cele industriale, balneare, clima-
terice, turistice, ori colonii agricole) ; altele renasc
(ca cele istorice sau chiar arheologice).
Aceste grup5ri caracterizeaz5 metoda de urmat,
care de fant se distinge de cea tipia arkat5 in Ur-
banistica Generala, (si care rezult5 din technologia
si histologia urbanistica) numai prin aceia c se d5
o important5 mai mare unora din problemele ur-
banistice. De exemnlu la orasele mari si foarte mari
problemele circulatiei si ale locuintei primeaz5 :
la cele industriale sunt cele pur economice si de cir-
Fig. 882. Planul sanitar (dupii Danger)
fie pentru cel sanitar, fie pentru cel economic1).
Reproducem in fig. 882 planul sanitar pentru ora-
sul Angers (Frano) la care s'a avut in vedere ca
date constante cresterea populatiei, mortalitatea.
natalitatea, tuberculoza, febra tifoid5, starea gene-
ral5 sanitara j i cauzele acelei stari, toate aceqea TT,
comparatie cu media pe tara ori ne rPrAnne:
acele constante ale localitatei se trag deducriunile
cu propuneri asupra utiliz5rei terenului, anelor.
constructiilor, cailor de comunicafie i asezgrilor.
s. a.
In lucrarea ce am 'weskit nentru nlnir,iil 1. -

culatie; la cele miilocii si mici cele de igienii ; la cc.
le balneare sau climaterice nredomin5 nroblemele
de iien i mile de estetia; la cele istorice deseori
cele de circulatie, dar si cele artistice, etc. Vom cer-
ceta separat cazurile acestor grupe, cu Problemele
mai importante ce I; se pot aplica i imulul de solu-
tion are recomandabil.
Technologia therapeuticei urbanistice. Pentru a pu-
tea ins5 stabili pradul de imnortant5 si modnl de so-
lutionare a problemelor ce se nun, repet5m a tre-
buesc studiate la inceput nevoile reale ale orasului
considerat, i numai apoi se trece la fixarea i e
1) I. Barthelemy: gRatachisme, divisionisme, coordinationnis-
mo? (La Vie Urbane>, Iulie 1934).
www.dacoromanica.ro
men a i a re al regiunei Bucuregi 2) not IN 5rate mn-
cedeuri pentru stabilirea nevoilor anei reairmi. rui
care ocazie am fixat problemele nt4neinale nrba-
nistice, care trebuie sa stea si vor sta in oriee rag..
la baza unui astfel de plan. Tot acorro am ar.4tat si
in ce Bens pot fi g5site sobltiunile reali7aMle Twin
miiloacele de care se pot dispune in enoca noaqtr'
aici.
Mii1o9oele lap Petiune 11-4...,141Pra,rwIljrm., Tn-
oricare din grupele sus ar5tate ar adea un oras.
sunt de aplicat doua categorii de mijloace de actin-
1) R. Danger: cCours d'Urbanismo.
2) C. Slinfescu: gPentru Bueuroti. - Noi studii urbanistice,
1932.
 384 URBANISMUL
ne: unele de conceppie proectiat i altele de reali- De aci rezult c practica ameliorarilor prin a-
zare. . liniere a strazilor existente din oras, adeseori nu
Mijloacele proective aunt : alinierile, str4art- poate corespunde cleat partial la principiile teo-
gerile, contassiirile, politica circulatiei i asanarile. retice indicate in Urbanistica Generala, aa c va
De aceia vom cerceta in prealabil aceste mijloace fi rezultanta unei intregi serii de conditiuni spe-
de therapeutica urbanistici. ciale locale.
'Annie/ilk reprezint ameliorarile ce se aplica la Este de observat ca ameliorari importante la tra-
strazile ori la pietele existente care nu mai satisfac seurile i mai ales la profilele in lung ale strazilor
cerintele actuale. Acest mijloc este cunoscut din s fin se aduca de cat in caz de necesitate i daca
cele mai vechi timpuri si cunoscut si de ori ce pro- se poate, numai la arterele importante de circula-
fan. Ceeace insa trebuie sti cunoasca urbanistul es- lie si numai in zonele dificile pentru circulatie.
te cnd sa-1 aplice i cum sa-1 aplice, tocmai ce din Planurile prea vaste ramn totdeauna neaplicate,
nefericire prea multi cred ca tiu, fara sa stie. mai ales daca ormul nu are suficiente resurse. Mo-
De la inceput atragem aten0a ca la o aliniere dificarile profilului transversal, care sunt mai a-
trebuie cautat si se rezolve cat mai bine toate pro- desea largiri de strazi, sunt si mai costisitoare, iar
blemele i anexele lor, indicate in Urbanistica Ge- realizarea lor cere un timp foarte indelungat, daca
nerala, gradnd desigur importanta acelor proble- nu se recurge la exproprieri deodata pe intreaga
me dupa caz; si c, o aliniere nu este necesarmente strada, cum s'a precedat la Chicago (fig. 252, U. G.)
o rectificare, ci numai o tendenta spre rectificare, Se recomanda de aceia astfel de lucrari numai in
tendent mai mult sau mai putin accentuata, dup cozurile de stricta necesitate, i numai pentru arte-
caz. rele de circulatie importanta, adica daca pe aceste
Astfel, la profilul in lung amilorarile pot preve- strazi trebuie sa circule i tramvaiele, sau daca lu-
de ridicarea sau coborirea nivelului axului exis- crarea se executa deodata. Este uneori o mare e-
tent al partei crutabile a strazei sau pietei pe u- roare a proceda prin planuri la largirea tuturor
nele portiuni, sau numai a nivelului trotoarelor. strazilor, cu atat mai mult la acelea din centru unui
sa se evite insa trotoarele cu trepte in sus sau in ora vPchi. Pe lnga ea' acolo lrgirea nu se va rea-
jos fata de partea carutabila, caci e nepractic, nees- liza poate niciodata, dar si acolo unde aceasta se va
tetic i uneori denota si lipsa de pricepere sau ne- face, cheltuelile vor fi intr'o proportie nemasurat
glijenta in executarea lucrarilor. Pe Bd. Bratianu, de mare fala de avantajul practic obtinut. Totusi
din Bucuresti, care nu e nici macar devenit istoric, acestea s'au fcut in Bucureti dar numai la stra-
se observa astfel de solutii nerecomandabile. zile mai inguste de 12 in. fiindca pe deoparte
In ce privete profilul transversal, ameliorarile Regulyarientul Organic din 1832 cerea pentru a-
pot prevede lrgiri sau strmptari ale strazilor sau cest ora strada tip de 12 m., pe de alt parte i
ale .unor portiuni din ele, sau chiar creeri de spatii Constitutia tarei da dreptul la exproprieri, fara pla-
libere, laterale sau cuprinse in traseu, precum pie- ta pe aceste strazi, a unei fasii de 1,20 m. lathne,
te, gradini, s. a. cum s'a procedat cu terenurile u- iar jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie statuase
nor foste fortificatii. restrietia aceasta si la proprietatile cladite.
Cnd se proecteaza asemenea lucrari de amelio- Gurard numeste totusi sistemul largirilor vanda-
rare, trebuie s se aiba in vedere mai ales situalia lism: 4ntre cele doua metode posibile, s largeti
financiara a orasului, precum si legile speciale ale <<strada sau s micsorezi inaltimea caselor, prima ar
tarei, adica hi Romania legea de expropriere, legea <<conduce la vandalism, i nici n'ar fi cea mai eco-
administraliei locale s.a. cum am aratat. Caci in o- nomica>>. Deci dupa Gurard este mai bine sa T1 11
rasele existente lucrarile acestea de ameliorare nu se admita pe strazile inguste case inalte.
se pot face fara a introduce modificari proprieta- Experiente suficiente in acest sens s'au facut in
tilor particulare ori fara restrictii la cladirile e- multe orase si chiar in Bucureti. Cu toate acestea
xistente. Prin urmare dau nastere la cheltueli mari, in acest ora organele conducatoare nu s'au convins
in deosebi la cheltueli pentru despagubirea pro- de acest adevar i cer mereu proiecte pentru noi lar-
prietarilor si chiar a chiriasilor atinsi de asemenea giri, care dau nastere la exproprieri pe toate strzile
lucrari. Uneori lucrarile pot aduce i venituri co- centrale, unele construite cu cldiri importante si
munei, prin ridicarea valorilor proprietatilor. Aces- recente.
tea in anumite conditii pot fi in Romania obligate a Sunt exemple de strazi in Bueureti, care in tre-
plati comunei o parte din plusvaluta, dar numai cut (inainte de 1914) au suferit intr'un interval
daci se face o expropriere partiala sau se executa scurt pn la 10 schimbari de alinieri, o calamitate
o lucrare de inbunatatire edilitara, care folosete mai mare de cat eel mai periculos regim seismic. In
in deosebi proprietatei (apa, canal, pavaj, lumina) fig. 883 se vede situalia aspectului legal, dar in fond
ca o aplicare a legei finantelor locale din 1933. foarte nelegala a unui plan de aliniere de pe la acea
www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA SPECULA
dati in Bucureti, sistem intrerupt cu multe eforturi
pe timpul 1914-1927, dar uneori reluat. De altfel
- Fig. 883. Modificri continui in
de aceasti continu schimbare de alinieri sutera .1
celelalte orage ale Romniei, cici, se pare, rvna nes-
tins de a schimba, exist aici in toate domeniile de
activitate. Rezistentele legale stint infrnte i chiar
rzbunate.
Fig. 884. Planul de aliniere pentru Via Fontane din Genova
Dar prima conditie a eficacifitei unei therapeu-
tice urbane prin mijlocul alinierei este tocmai sta-
bilitatea ei. Nu se poate ameliora ceva care in esen-
ti are ca atribut imobilitatea, prin o continui oscila-
www.dacoromanica.ro
385
tie; calificatia de vandalism, Gurard ar schimba-o
in canibalism.
Kz.
planuri de aliniere din; Bucuresti, inainte de f 91 4 'I
De aceia metoda alinierilor se intrebuinteaz5 cu
cea mai mare prudent astizi in orarle importante,
unde constructiile executate au valori i nJliJni
mari, durati de secole. Se recurge la ameliorri prin
alinieri mai ales pentru uncle sporiri cu totul locale,
ca acelea ale pietelor, sau pentru obtinerea unei ye-
./
o 03 CI I IV 700 ea
Fig. 885. Combinarea largirilor prin alinieri cu striipungeri in
Landra.
deri libere necesare circulatiei la colturile strzilor.
Cu totul exceptional se face apel la procedeul ali-
nierei pentru lrgirea sau rectificarea unei strazi
lungi, i aceasta numai dad' nu exista resurse.finan-
386 URBANISMUE
ciare suficiente sau cand blocurile (insulele) sunt
prea inguste, iar evolutia oragelor prea inceafk
De cele mai multe ori alinierea se aplic' mai des
la solutii locale pentru motive estetice sau de circu-
ca in fig. 884 reprezentand lArgirea de la 6 m.
la 20 m. a Via Fontane din Genova pentru a trece
8000 vechicule pe zi i conserva cldiri istorice ;
sau la indulcirea unui unghiu bruse de Ana, la
o serpentina hicomodk la o gkuitura gi alte cazuri
asemenea. In unele cazuri, gi destul de des, se prefe-
r . combinarea alinierei pe o portiune de strad cu
intretinerea lor. Atunci terenul va fi cedat pentru
grklini de fata&A permanente, la riverani. In fine,
daci propriefitile riverane sunt Putin adnci, strada
este prea larg gi necirculat, astfel c s'ar construi
in conditiuni rele loturile de pe acea strad, se poate
iargi se recurge la o aliniere pentru striMptarea
strzei.
PLOUL PARCELAR AL CAR71ERULUI FUNCTIONARILOR
APROBOT DE CONS Tura SUPERIOR LP 1923
Larrmaia=aa Scqra

stripungerea unui traseu nou, ca in fig. 885, care re- 4

R
"S CO, VC Pk 400

prezinfA o aplicare in Londra la Holborn viaduct,

sau ca in fig. 886 indicnd o parte din proectul re-
cent al lui Grber pentru amenajarea centrului
Marsiiliei (ad alinierile devin uneori tot stripun-
geri). -
)(13
Chiar pentru artere de comunicalie adesea este de tir---/Ccaz]
preterit a stripunge noi ci largi, urMArind directia C-30001Z1:3
necesark prin blocurile existente (de obicei prin
grklinile din fundurile proprietkilor) de at a chel- 01 -1C
tui timp gi bani mult mai multi cu lrgirea unor

trope,'
= jlazi
wteleorrhe.se
osv.noraxv

Fig. 887. Strazi inutile (cele hasurate) intrun cartier din

Bazargic (Romania)

Foarte adesea intervine i desfiintarea unor strizi

inutile, care nu prezinf interes nici pentru circula-
tie, nici pentru utilizarea terenului, dar care s'au
deschis fie din inamplare sau arbitrar, fie prin o
0 0
rea intelegere a felului cum trebuie fcufA o lotiza-
re. Oragele Romniei gi chiar i multe streine dar
Fig. 886. Transformarea cartierului Primariei din Marsilia Bucuregtii in special, sufer. de existenta a nurneroa-
(proect Grber) se stizi care in esent5 prezint o risip de teren dar
gi o risip de cheltueli cu executia gi intretinerea lor,
strzi existente. Nu avem de ct s. &Am ca exemple gi care ingreuiaza excesiv bugettil Comunei, contri-
B-dele Catargi gi Brkianu din Bucurevi, deschise buind ca acest orag s.A nu poaf progresa suficient.
prin blocurile de proprietki, sau B-dele Pake Pro- In fig. 887 am un exemplu din Bazargk, unde s'au
topopescu, Carol, etc. care s'au deschis mult mai re- executat printeo parcelare o serie de strizi inutile,
pede gi au costat relativ mult mai putin, in compa- cam 42% din totalul strizilor acelui cartier; iar in
ratie cu l'rgirea altor artere, precum Calea Victo- intregul orag se g.segte mai bine de 150/o strizi care
riei, calea Mogilor, Calea CATAragi, etc. care nu gtim nu ar fi trebuit s. ia fiinti.
cnd vor fi realizate, degi Calea Victoriei a avut gi Terenul chtigat prin inchiderea acelor strizi se
o lege special de incurajare financiari. poate vinde riveranilor (cum prevede Iegea adminis
Evident ins5 c str`Apungerile pot fi combinate cu trativ) sau mai bine s'ar transforma uneori, pe cal
lirgirile, mai ales in oragele desvoltate fdi un plan lea comass5rilor, in terenuri de sport, piete pentru
anterior. statiuni de tisuri, garaje publice sau chiar utiliza
Sunt necesare uneori gi alinierile pentru strmp- pentru constructii publice de care oragul ar avea
tarea unor strzi existente, adic acolo unde acestea nevoie. In practic., administratiile comunale nu sunt
au un profil neregulat gi nedefinit, sau acolo unde favorabile unor astfel de idei din cauza dificubtli-
ele sunt excesiv de largi in raport cu traficul local, br ce intlnesc cu proprietarii riverani.
astfel c sunt numai cauze de cheltueli prea mari cu Cnd intervin lrgirile, fie pentru mici rectifi-
www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA SPECIALA 387
cari, fie pentru inlesnirea in o misurg oarecare a Strpungerile am A;gzut a au fast intrebuintate
circulatiei, se pune intrebarea dacg ilirgirea si se pe o scar mare la Paris de citre Haussmann. La
faci numai pe o parte a strizei, i pe care parte a- Chicago au fost asemenea intrebuintate strgpunge-
nume, sau dac e bine a se face pe ambele pirti ale rile dela 1916 incoace (fig. 213, U. G.), iar la Mi.
strizei. " kato pentru artera ce duce la Gara Contrail fig.
Unii pretind c asemenea lrgiri sg se facg 'de 272 U. G.). Sunt cele mai practice, dar nu pot fi in.
ambele Orti ale stradei, fiindcg este just ca toti trebuinhate cu slimes de ct dac exitt mijloace
proprietarii locai si fie supugi unor aceleagi res-
trictii gi sal contribuie cu totii la lrgirea stradei, - .1". -
WON W
mai ales in cazul and sunt obligati prin lege a ceda Imo ow
gratuit terenul (legiuita retragere de 1,20 m.) pen- IS :LEW W
SiiiMMININ
tru lgrgire. Aa ar fi daci strada ar fi neconstruitg
pe ambele pgrti. De fapt ns in orage lrgirile fa. immentr.,
cndu-se tocmai acolo unde strgzile sunt mai circu-
late, deci unde sunt construite cu cldiri, rezultg cg.
pe deoparte fixndu-se retrageri pe ambele laturi
ale strgzei, costul se va ridica aproape la dublu prin 11111,1311111111111 10, file
amisow ww
despgubirile ce vor fi plgtite gi pentru cl5diri; pe wows es%
SIN
de altg parte se va intarzia mult realizarea lgrgirei
fiind-cg va fi gi mai mare numgrul de case ce ur-
meazg a fi dirgmate, iar rezistenta celor interesati
in a pgstra statu-quo-ante va fi mai mare, acegtia de- Les
j
I- -
-

venind mai numerogi. De aceia se recurge mai des

la lrgiri practicate pe at se poate pe o singuri par- Fig. 888. Proectul Humic i Erith pentru amenajarea prin stripun-
te a strgzei, gi anume pe partea uncle propriefitile geri a cartierului Norrmalm din Stockholm,
sunt mai putin construite, au o valoare mai mica'
sau sunt mai adinci in raport cu fatada, prin ur- financiare suficiente, spre a le executa repede. Strg-
mare pe partea unde costul exproprierilor este mai pungerile executate partial gi la intervale de timp
eftin. Asemenea este bine ca, in conditiuni egale prea indepartate, au aceleag inconveniente, ba chiar
de cost, lgrgirile sg se aplice pe laturea unde c15- mai mari, ca alinierile obignuite.
rile catg sg se alinieze prin retrageri spre a fi bine To - u
1=e
expuse soarelui. Se mai practicg lgrgirile pe o sin- e.%
gurg parte, atunci cnd pe cea opusg se gsesc clg- eZZ: 1.
diri Istorice sau de valoare artisticg (fig. 884).
Cnd Irma proprietItile pe ambele laturi ale sta-
zei sunt mai putin adnci, atunci lrgirea se anlicg
in mod exceptional pe ambele laturi, pentru ca in-
convenientul rezultat sg fie at mai putin sensibil a-
dncimei loturilor. Asemenea se procedeazg gi and,
pe lanai lrgire, se urmgregte, la o arterg impor-
tantg de circulatie, realizarea unei perspective a-
nurnite, sau oarecare modificgri in directiunea axu-
lui strgzei. Atunci suntem fortati a impune uneori
lrgiri pe ambele laturi ale strizei gi cu cantitgti
chiar inegale gi variabile pe diversele portiuni.
Cnd urmgrim s deschidem piete sau spatii li- Fig. 889. Cartierul Norrmalm din Stockholm (starea actualii)
bere, adesea trebuie ai recurgem la exproprieri to-
tale, chiar pe zone adicg pe suprafete mari din- Se recurge la strgpungeri in genere numai in o-
colo de aliniamentele noi proectate. Alteori se pro- ragele mai importante, gi mai ales pentru obtinerea
cedeazg concomitent la comassgri, despre care ne repede a unor artere de mare circulatie. Stripun-
vom ocupa mai jos. gerile pentru motive estetice reprezinti un lux cos-
Odatg cu alinierile, uneori mai trebuie sg preve- tisitor, spre deosebire de cele pentru circulatie, care,
dem, de obicei la nodurile de circulatie sau in ime- in anumite conditii, pot fi frumos i inteligent lux.
diata lor apropiere, spatii libere suficiente, nece- Am propus mai recent unele artere de obtinut prin
Bare pentru statiuni de trisuri, diferite accesorii e- strgpungeri gi la Bucuresi, de ex. artera inelarg, fig.
dilitare, etc. 281 U. G. Proectul premiat in 1933 al lui Humie si
www.dacoromanica.ro
 388 URBANISMUL
Erith pentru amenajarea cartierului Norrmalm din portanta, altfel circulatia in loc sa fie inlesnita, de-
Stokholm, propune asemenea mai multe strapun- vine i mai incurcata, i Mai expusa accidentelor.
geri (fig. 888, comparata cu fig. 889). La Roma, lu- A cauta creiarea de sisteme de retele de cai de
comunicatie artificiale pentru a rezolvi, pe cale de
/41,754 /f. al, strapungeri de strazi, pentru totdeauna nevoile ein-
culatiei i pentru orice sistem de transport, este cel
putin prezumtios i i gasete geneza in o insufi-
cienta cunontere a problemei.
Comassfirile dei au fost propuse, dupa ate am
vazut, ca mijloc necesar in urbanotherapie, Inca de-
la 1667 de catre Wren, aplicarea lor legala i meto-
dica este insa de data mult mai recenti.
In Romnia gasim intrebuintate comassarile pen-
tru prima oara in proectele din 1847 pentru re-
tek constructia cartierului Sf. Gheorghe din Bueuresti.
proti
40,2; ars in acel an (fig. 173 U. G.). Proectul, indicnd
1&; i situatia anterioara, se vede in fig. 890; iar in fig.
Ito* 891 se pot observa noile loturi creiate, care sunt
00Ap
1 4 prea mici, de aceia astazi prezinta multe dezavan-
tajii inteun ora important.
Comassarea este o masura necesara 1 din punct
_
de vedere economic i din cel estetic i uneori chiar
I igienic, spre a se putea utiliza rational terenurile
0 ,
...11
de constructie i strazile. Comassarile se reduc u-
=Dz.- neori la simple rectifiari de limite (Grenzbereini-
gung) sau la adevarate relothari care fac tabula
rasa cu situatia anterioara (remembrement, Umle-
gung).
.4
Fig. 890. Transformarea cartierului Sf. 'Gheorghe din Bucureti, ars
la 1847 (proect istork)

crari multe pe scara mare, au fast realizate aseme- Aesms...adtg":-

nea pe calea strapungerilor, ca de ex. cele pentru
cale dmperia (fig. 355, U. G.). PI:47AT.

Aceste exemple nu inseamna' c sa se abuzeze de

strapungeri. De oarece ele sunt recomandabile nu-
mai in interesul circulatiei, proectul lor trebuie sa
se bizue pe aratarile de la capitolul Circulatiei din
Urbanistica Generala i paragrafelle relative la spa-
tiul liber al stradei i la transporturi din Urbanisti- (2.Ty/elf/
ca Speciala. (par. 43 i 47). tinnd seama de reteaua ?;
de circulatie existenta, care trebuie numai complec-
tata i ameliorata, nu este nici necesar, ci este chiar
daunator, sa tocam suprafata unui ora cu tot felul
de strapungeri, in toate directiile, fara a ne preo-
cupa de scopul noilor creatiuni i de funclia stra-
zilor existente i propuse.
Deseori se recurge la strapmgeri pentru crearea - - "-r
de strazi paralele deseareaoare sau uneori coke- -71 1: 71:1: 13f;\
r
toare, adic, unele iau o parte din traficul unei ar-
tere importante (ca unele strazi 'din fig. 281 U. G.) t,..
altele care eviti desele incrucieri, spre a nu intre-
taia o artera importanti de circulatie, cci i-ar mic-
ora enorm debitul (fig. 262 i 263 U. G.).
Srtazile paralele descarcatoare sunt insa eficace Fig. 891. Comassiri dupi planul dela 1847 executat in cartierul
numai daca prezinta o continuitate pe hmgime im- Sf. Gheorghe din Bucureti.

www.dacoromanica.ro
 URBAN'S TICA SPECIALA 389

Din nenorocire, principiul cornassarei nu este a se lua gi consimfamntul celor ce au drepturi de

dezvoltat prin legiuiri urbanistice in toate hypoteca asupra proprietatilor gi cu aceasta se pot
i de aceia nu poate fi aplicat in mod curent pretu- nagte noi greutati neprevazute gi rezistente. Tot
tindeni, ci numai foarte rar, pe cale de buna invo- Staben mai adaoga: mie imi sunt cunoscute ca-
iali. zuri cnd tratativele au durat mai mult de 10 ani,
Am aratat totugi c, in proecte de urbanotherapie ca la urma sa se oblin o camassare pe jumatate
specialistul trebuie s gaseasca solutiuni care sa e-
vite at mai mult comasrile chiar gi rectificarile
de limite, daca este posibil. In fig. 565, U. G. am
indicat un exemplu practic.
Uneori insa comarile proprietatilor sunt abso-
lut necesare gi in cazul cnd blocurile (insulele)
cer o ameliorare a formelor ori dimensiilor lor (a
le spori sau micgora adncimea ori lungimea, sau
chiar a le da forme regulate). Recurgem in acest Fig. 893.
scop fie la alinieri importante cu rectificari de
strazi, fie la strapungeri de noi strazi sau chiar la multumitoare. De aceia Camillo Sitte a fost un i-
inchiderea unora existente. Numeroase astfel de ca- namic declarat al acestor comasri i cerea ca sa se
zuri prevedeau planul Londrei proectat de Wren. studieze pana la epuizare mijloacele de a le evita
De aceia acel plan necesita, pentru realizarea lui, gi deci de a gasi o alta solutie avantajoasa ce ar duce
aplicarea comasrilor. la acela rezultat urbanistic. In genere recomanda
sa nu se intrebuinleze sistemul cu strazi diagonale
(fig. 565, U. G.), caci ar da natere la solutii de
comassari ca in fig. 894.
h

I,7 -1-1- ,1014L4mmi, tiiiL------

MI
, 5

IF; r; 5 14

-----4-_-N,LT---',..---
- 13 - -

,
\
Fig. 892. Cartier periferic ii Bucureti care necesitil comassiri.
ti,mr-lin1Lekus
_ticeubob84411.8
In fig. 892 dam o situatie nu prea veche a unei 11

portiuni de bloc periferic dintre str. Sebastian gi $tr.

Str. Broscaria din Bucureti, foarte potrivit spre a

100 r er /LI

fi pus in valoare prin o lesnicioasa comassare. .

*;1111UP 11:1112

Metoda rectificarilor de limite (Grenzbereini- 1 41,

qrsa 111
A-ris,er - gins'
3
gungsverfahren) se intrebuinteaza mai des cnd, flikr 31

la aplicarea unor alinieri sau strapungeri, se nasc et o. 14 40 20 0

aga zisele mvi>> in felul cum se vede in fig. 893.

Modificarea limitelor de proprietate i comassa-
rile prin buna nvoial sunt foarte dificile de rea- Fig. 894.
lizat in practica, degi teoretic par foarte lesnicioase.
J. Staben in Durchfhrung von Stdteerweite- Pentru c pracedeul de comassari prin build in-
rung mit besonderer Berficksichtigung der Eigen- voiala are un coeficient de folosinta aga de mic, s'a
tumverhltnisse explica astfel greutatile: Uneori recurs atunci la ameliorarile gi comasrile foliate,
nu se gasegte nici un inputernicit pentru a trata adica legiferate.
asupra proprietatei. Altadata sunt mai multi pro- Exista doua astfel de proce-dee legale: a) prin
prietari din cari unii se afla in Australia sau in legea comasrilor gi b) prin exproprierile pe zone.
Jamaica, sau sunt mai multi mogtenitori cari se a) Legea comassiirilor o gasim pentru prima oara
cearta, gi altele ca acestea. Mai trebuie inca sa se in Zarich, la 1893, prin aga zisele metode <<Grenz-
cerceteze registrele de mutatii de proprietati, spre bereinigungsverfahren gi <<Quartierplanverfah-
www.dacoromanica.ro
390 URBANISMUL
ren; asemenea in Baden, dela 1896, prin Badis-
che Ortstrassen Gesetz, si mai ales la Frawfurt pe
Main, de la 1902, prin legea Adickes, numit Ge-
setz der Umlegung von Grundstcken.
Am aratat in Urbanistica Genera la, la capitolul
legislatiei, care tari in ultimul timp au mai adoptat
asemenea principii in legislatia lor si am dat chiar
detalii dezvoltatoare asupra legei Mane/.
Metoda rectifica'rei limitelar se intrebuinteaza in
Elvetia (Zrich) cnd loturile se afla pe strazi e-
xistente, in cartiere construite aproape complect si
consta din regulele urmatoare.
Cnd loturile cad oblic fata de alinierea stradei
existente (fig. 546, U. G.) se cauta a se corecta ho-
tarele asa ca ele si cada Perpendicular De strada,
iar daca prin aceasta modificare o parcela obtine o
fatada urea nausea'. in ct nu se mai poate constrn;
pe ea in bune conditii, atunci se ia fsia' necesara
de Ila loturile vecine din dreanta eau stnga, sap din
ambele narti, dar numai att at este necesar. f514
insa a deprecia valoarea loturilor vecine, si se nrg-
teste de nronrietarul favorizat valoarea acelor fsii.
La fel se procedeaza si cu loturile ce au o adn-
cime nrea mica masurata de la strada. dar atunci
se ia fsia necesara de la proprietatea din fund, a-
fara de cazul c vecirml din fund nu este dispus a
plati el fasia de la fag, dinspre strada, pentru a o
cornassa cu proprietatea lui.
Neintelegerile se rezolva fie pe cale administra-
tiva, fie pe cale judiciara, ca in cazurile obisnuite
de exproprieri.
Metoda judiciara. adica comassibile ne cartiere.
se aplica la terenurile rau constructibile, in sconnl
de a obtine loturi regulate pentru constructie. Pla-
nurile de comassare pot fi propuse si de narticulari,
dar autoritatea comunala poate intrauce in ele
modificNrile ce paseste necesare. In caz de neinte-
legere, chiar un singur proprietar poate cere inter-
ventia antoritatei conumale sure a intoemi planpl
de comassare. Daca autoritatea a Inceput proiectul
de aliniere i comasare al cartierului. atunci poate
refuza mice autorizatie de constructie pna ce exista
un astfel de plan aprobat. Prin asemenea plannri
pe eartiere se pot modifica limitele nronrietatilor
principiul juridic al utilitatei parlice, dar gradinile
pentru scoli de pomicultura, parcurile, pot fi scoa-
se din planul de comassare. Comassarea poate fi ce-
ruta sau de autoritatea comunala, sau de cel putin
jumatate din numarul proprietarilor, daca acestia
posed5 mai mult de jumatate din terenul de co-
massat.
Strazile i terenul pentru piete se vor lua gratuit
si anticipat din intreaga suprafata si vor trece in
posesia orasului, dar numai partea care nu intrece
30% din suprafata totala, plusul urmnd a fi pltit
proprietarilor. Restul terenului se divizeaza in lo-
turi constructibile, care se impart proprietarilor in
proprortia sunrafetelor ce au posedat anterior, Va-
loarea terenului ce se cuvine proprietarului dupa
noul plan trebuie sa fie cel putin egala cu cea pe
care o avea anterior comassarei, cad in caz contrar,
diferenta in minus se va plati in bani. In calcul vor
intra cu valorile lor cIdirile, gradinile, etc.
Sistemele acestea au urmatoarele avantaie:
- impiedica construirea neeconomica, asa c vii-
torii locuitori ai caselor vor fi feriti de locuinte im-
proprii i scumpe;
- se inbunatateste posesia fiecarni pronrietar;
- stradele rau configurate se inlatura, obtinn-,
du-se strade continue;
- circulatia este inlesnita intr'un scurt timp, iar
construirea orasului progreseaza;
- se inmulteste numarul parcelelor gata a pri-
mi constructii si terenul este astfel mai putin spe-
culat, deci se eftineste locuinta.
P
\\:\
W 10 30 0 ;.? SS 70 00 SO

si chiar reface cu totul lotizarea unui bloc. arid

Fig. 895. Expropriere pe zone la Bruxelles.
noua parcelare nu restitue proprietarilor echiva-
lental vechilor pronrietati, 'diferentele se complec-
teaza in bani.Parcelele neconstructibile, adic;i cale Desi astfel de commassiri sau rectificri partiale
eu fatade mici sau cele cu adncinni urea mici, not de hotare sunt foarte necesare si in orasele Rom-
fi exuranriate cu hani, nTata rticjindu-se posterior niei, totusi legea administratiei locale si a-
harei in posesie d terenului,rdacii terenul nu e Dar- ceia a Municipiului Bucuresti din 1929, abia men-
celabil. Everritarea niamihii nou de eomassare ne tioneaza dreptul de comassare prin planul de siste-
teren incumba proprietarilor interesati, si se poate matizare, si nu da nici un detaliu, ceeace face co-
face si de comnna daca eostul liicrNrei a frig vrs-t massarea Mop e rant a.
de cei ce a cenit intoemirea planului .de comasare. In Bucureti administratia comunal a incercat
In sistemul Adkkes procedura este bazata tot pe unele comassri sau rectificari la proprietatile par.
www.dacoromanica.ro
 UntAMSTICA SPtCIALA
ticulare i chiar la terenuri de ale autoritatilor, prin
buna invoiala, insa aproape totdeauna fara succes.
Fig. 896. Aplicarea comassirilor prin expropriere pe zone la
Bruxelles.
Numai la faiile mici de teren din fata proprie-
tatilor, pe cari comuna le cedeaza pentru aplica-
rea planului de aliniere ale strzilor, gisim unele
realizari de mici rectificari de limite, dar i in a-
eeste cazuri foarte adesea nesatisfacatoare.
391
face de cat prin daramarea aproape complecta a
constructiilor, cu care ocazie s'ar realiza i o opera
de asanare i infrumusetare, iar din revinderea lo-
turilor s'ar putea scoate cel putin eheltuelile.
Acest sistem a fast intrebuintat in Belgia, de ex.
la Bruxelles in cartierul Port de Flandre (fig. 895
i fig. 896 reprezinta situatia exproprierilor pe zone
i aceia dupa lotizarea prin comassare).
La Budapesta (fig. 897), la Neapoli (fig. 898),
exproprierea pe zone a foist de asemenea utilizata,
in ultimul ora pentru combaterea holerei, care in
1884, in cartierele insalubre a facut mari ravagii.
In Italia, Olanda, Anglia, Japoida, asemenea este
legiferata ,exproprierea pe zone (paragraf. 34 U.
G.). In Londra s'au asanat multe cartiere prin co-
massari, dupa exproprierea pe zone, ea la Holborn
Viaduct (fig. 885).
/-
Lb)
oo
0
_
I '''ob,499461,
0

Rall0q,7 - galalTsAtfAir-lbig sh-WA7g**"..*',:

..' &RR lwiRO 4411.71,,W0S`44%/44,..v.
44t13.90/.,keoe
4611/0=4,4,''&123g6,1),Ot
411710
.

v4kt,'V&)
I 50
DOCoo
-54"5711__LA

lOPPetr* . Fig. 898. Exproprieri pe zone 'la Napoli.

.6fe like;Tersaa
La 13ucureti s'a propus, printeun plan foarte
r`" recent, dar insuficient studiat, pentru prelungirea
11;31-7--11-1
B-dului Bratianu prin centrul comercial al orau-
lui, ca doua faii de Flime constanta de ate 30 m.
Fig. 897. Exproprieri pe zone la Budapesta. pe cele doua laturi ale bulevardului, sa fie expro-
priate in plus, peste o latime de 50 m. circulabil,
De aceia in starea actuala a legislatiei, suntem de spre a se aplica exproprierea pe zone, fara a se ob-
parere ca este de preferit a se alege acele traseuri serva ca proprietatile nu urmaresc acele linii ideale
de strazi care taie in modul eel mai avantajos limi- schematice trasate pe plan i ignorand ca', in acest
tele existente ale proprietatilor, nra a fi nevoie de caz, odata cu exproprierea pe zone, cum am aratat,
a se recurge la schimbari de teren intre proprietati. trebuie studiat i planul comassard 1 relotizarei. A-
In Fro-4a, din punct de vedere legislativ, comas- ceasta este inca o dovada c lucrarile urbanistice
sarea nu se afla la un stadiu prea inaintat. Este le- sunt delicate, i nu pot fi proectate i nici executate
giferata numai pentru comunele rurale. Pentru o- de diletanti. Multi nu au alte studii urbanistice de
rage s'a legiferat numai in colonii (de ex. Maroc), cat acele pe care singuri i le acorda prin gazete, i
unde s'a aplicat cu bune rezultate. cred ei ea astfel pot deveni mari urbaniti. Siste-
b) Prin exprorierile pe zone se pot realiza iaraimul este, desigur, comercial, dar valuta, dei comer-
ameliorari de loturi sau comassari avantajoase. Pro- ciabila, are curs fortat, alabil numai in inte-
cedeul este insa costisitor, caci comuna trebuie sa rior.
achizitioneze, platind in numerar, proprietatile Pe scurt, in directia comassarilor i ameliorarilor
spre a de comassa ea sa le revinda apoi in loturi loturilor este un camp larg de activitate pentru pro-
construibile. De aceia procedeul acesta nu se uti- gresul urbanistic al unei tari, i e regretabil ca a-
lizeaza de cat la deschiderea unor artere importante cestor chestiuni nu li se di in Romania nici pe de.
in zonele construite, wide o comassare nu s'ar putea parte atentia ce merita.

www.dacoromanica.ro
892
Asanarile intervin in principal mai totdeauna in
urbantherapie, dar mai ales in oraele vechi, unde
terenul a fost exploatat pin la refuz, uncle curtile
au fost desfiintate prin construirea lor, uncle casele
V.,
de .46,11,6,4(o
WS i
\-3
Fig. 899. Asanare in jurul catedralei Noire Dame (Paris).
nu au mai fost intretinute, ci s'a cutat numai s
produca venituri, indiferent cum.
Prin urmare nu vom intelege prin aceste asanri
lucrrile edilitare ce se execut in orice aglome-
ratie, ci numai acele de ordin constructiv, spre a se
pune locuinta in conditii igienice, adic s aib soa-
re, s fie ventilate, s. pstreze un spatiu liber mi-
nimal in jurul ei. Aceste conditii de asanare cores-
pund, dupa cum am vizut, i celor de urbanothera-
pie militar.
Fig. 900. Mai multe familii au buatriile ingrm'dite in acela
coridor din Knigsberg.
In evolutia urbanotherapiei am mentionat incer-
cari de astfel de asanri inci din timpul Imperiului
Roman, pini la lucrrile lui Napoleon III la Paris.
www.dacoromanica.ro
tf it 13 A 14 s it L
Una din cea mai important s'a flout la Paris in
jurul catedralei Notre Dame, care era inluit de
cele mai mizerabile adposturi i s'au creiat dou
piete: o grading i Place du Parvis (fig. 899).
.Quelt del roomette
s\\\\\\ \\rs
De atunci incoace o serie de legi hi toate trile
au dat dreptul autorittilor sanitare ca, pe baza
unor caziere de insalubritate s ia rnsuri de asa-
nare impotriva unor astfel de imobile. In Ger-
mania se duce o mare lupt contra exploati-
rei neomenoase a populatiei indesate in locuinte
de mizerie. In fig. 900 se vede cum inteun coridor
din Knigsberg sunt amestecate buctriile a 4 fa-
milii ; iar in fig. 901 dormitorul unei intregi familii
din Senftenberg. Dei constitutia celor mai multe
_a
It
Fig. 901. Dormitorul unei intregi familii in o mansard5
din Senftenberg.
tri fig dreptul chiar la expropriere pentru motive
de salubritate, totui nu se face prea des uz de acest
drept.
Astfel de misuri legislative ins, nu au dat na--
tere la realizri prea importante, ci, numai in caz
lf tilBANISTICA SPECIMA 391

de cal amiLi, ca la Napoli dup'a 1884, ele au con- numai cele din spre strad' i d'Armand pe cele din
tribuit la exproprierea pe zone a unui intreg car- interior, spre a spori curule i a le aerisi (fig. 905).
tier; in genere insa, mai pretutindeni acIiunea s'a Este ins' foarte adtvirat c uneori nu se poate face
marginit la dkimarea sporadici a unui nurnr
foarte restrains de locuinle insalubre, cu toate ca
diagramele, de ex. cea a repartiliei morlilor de tu-
berculoz' la Bueurepi (fig. 285 i fig. 286 U. G.)
;4

.41.
4,
' -

' .71

Fig. 902. Locuinte insalubre in cartier relativ central din Bucuresti.

ar"tau ea intregi cartiere trebuiau asanate pe calea
reconstrucliei. In acest ora mai exist inca foarte
multe locuinte insalubre de felul celor din fig. 902
sau fig. 903, char in centrul oraplui. Ce opera de
asanare ar fi in Bucureti!
Un sistem mai economic i mai practic de asana-
re constituind un mare progres fall de invechitele
Fig. 904. Starea unui bloc din Braunschweig, inainte de asanare.
Wk.
asanare fgra" largirea strizei. Fig. 906 este edifica-
toare, .1 reprezinti o stradi din Neisse.
Sistemul de asanare din Braunschpeig a fost a-
doptat hotrt din. 1926 de oraul Kassel, uncle mu-

Fig. 903. Locuinte insalubre improvizate din magazii in Bucuresti.

metode, este cel care s'a aplicat in oraul Braunsch-

weig. In acest ora, cu aspect tipic medieval, uncle
in centru constructiile sunt foarte inghesuite, 'Meg-
perile au fost subdivizate, iar suprapopularea i Fig. 905. Blocul din Braunschweig asanal in interior.
promiscuitatea ring aeralie i lumina, a devtnit ini-
maginabil (fig. 904). Procedeul de asanare, numit nicipalitatea a proectat asanarea cartierului central
i al luminrei marginale, are la bazi rrirea lo- ca in fig. 907, transformnd siarea actuali ce se
cuinfelor pe blocuri, i anume Vstrnd eThdirile ede in fig. 908, chiar artere noi de circulatie se dos-

www.dacoromanica.ro
.3 9 4 U113ANISMUL
chid prin aceast metod, precuan cea indieat cu comuna face toate cheltuelile cu restaurarea cldirii
literile DE in fig. 909. Daci interiorului blocurilor spre a suporta drmri partiale.
li s'ar fi dat i ventilatii laterale, prin uncle sprturi Politia eirculatiei. Cnd ne-am ocupat de pro-
in franturile strzilor, aceast metod de asanare ar blemele circulatiei in Urbanistica Generali, am sta.-
fi i cea anai economic therapeutic de urbanism ruit la paragr. 24 i asupra poliiei circulaiei, ca la
militar, spre deosebire de cea propus de Lt. Colo-
nel Roma' la Bucuregi (fig. 881) care este aa de
costisitoare c poate fi considerati utopic5. Aceast -44Zg ';P
,
_-'1 41ii:*i
o problem generalii urbanistici. Am artat cu acea
IP;MUS!.... ...
I.
metodi a luminrei marginale cere ea regulamen-
!fa* A
tul de constructie si prevad si nu se construiasc cu ;eft.- p
inaltimea admis spre strada, de ct pe 13 an. adfin- claw;
a-A.0
bow.
Iffq.
cime a blocului, iar de la o adnchne de 13 m. la 25
m. si fie admise numai constructii cu parter; dincolo .ehltErgli
de 25 in. nu se mai admite nici-o constructie. La Bu- LegiuM-Vri
cureti regulamentul prescrie tocmai pe dos: mai a
...

s-\ *se2(4s$ 47,

Fig. 907. Cartier central insalubru din Kassel (Germania) in
starea actual.

ocazie cmpul de actiune a politiei circulatiei, in

deosebi atunci cnd apare congestiunea cilor de co-
municatie, i deci cnd apare necesar un control al
circulatiei. De asti dati yam da cteva relatiuni asu-
pra utilizrei poliiei circulatiei ca rnijloc therapeu-
tic de ameliorare i de adaptare a unui ora la o
noui situatie.
0 politic a circulatiei trebuie sa studieze in prea-
labil din punctul de vedere al fungionarei: inten-
sitatea circulaiei, ansamblul circuIaief, felul circu-

3 S0,.,^)
.-- -"

Fig. 906. Strad ingust intr'un cartier insalubru din Neisse (Germania)
'.8v \
inalt daci se retrage eldirea din strada i se ham-
rajeaz prin avantagii cldirile ce fug dincolo de 15
xn. de la strada! Aceast metodi de asanare, o ade-
\S)
vrat therapeutic general, este i foarte econo-
mica, de oarece cldirile din interiorul blocurilor '3()
sunt de o valoare cu totul redus. La Kassel cldirile
frontale (de la strad) afle unui bloc costau cam 22
malioane lei, pe cnd cele de dirimat prin o astfel
de asanare, numai 2 milioane lei. Deci metoda este
Fig. 908. Proectul asanrei prin metoda luminrei marginale"
de 10 ori mai eftin i nu mutileaz oraul. a unui cartier din Kassel (cel din fig. 907).
Se cere pentru aplicarea acestei metode, o lege
speciali care si-i asigure rapiditatea i econornia. latiei, situatia liberei circulatii sau a circulatiei or-
In Germania s'a propus o astfel de lege, care pre- donate, directiile de circulatie, pasibilittile de ve-
vede tot felul de cazuri de asanri, i dreptul la dere liberi in circulatie, iuteala de circulatie; iar
despgubire numai pe baza valoarei reale locative din punctul de vedere al constructiei: orizontul de
i a unei exploatri umane. Dup ce comuna asa- vedere, parcursul vehiculelor, adaptarea instalatiei
neaz imobilul, inscrie plusvaluta creiat, prin o i- la nevoi, capacitatea circulatorie a strizei.
poteci ce nu intrece 15% din plusvaluta i pe care Factorii cari determini msurile politieneti aunt,
proprietarul o pltte in 25 ani cu 4/o. Bireint-les &Tit Heassmann, in deosebi: unghiul de intruci.

www.dacoromanica.ro
 titBANISTICA SPECIALI 105

ere, felul circulatiei (coeficientul de circulatie), mum timpul de intrerupere. De aceia mai des este
coeficierttul spatial de franare. intrebuintat sistemul progresiv, care avantajeazi pe
Studii aminuntite au aratat ca influenta cea mai pietoni.
mare asupra solutiei de ales o are coeficientul de Sistemul combinat, adica la .o incrucigere se apli-
circulatie, pe cnd ceilali doi factori au o influenta
ci sistemul progresiv, dar sincronic cu acel semnal
mai xnult de apreciere pentru cazuri speciale de se schimb i cteva din vecinatatea lui, adica in fe-
functionare a solutiei date. lul cum am propus pentru semnalul din Calea Vic-
A ici se mai cuvine a ne ocupa de organizarea toriei colt cu B-dul Elisabeta din Bucureti, i une-
circulaliei prin semnalizari, i anume mai intai de le vecine tot de pe bulevard. O conditie de aplicare
influenta semnalizarilor asupra debitului circulato- insa este ca distanta intre incrucigerile vecine sa fie
riu al unei strzi. Reamintim ca la histologia stra- at mai egalizata. Sistemul e des intrebuintat la Ber-
zei (pag. 991, U. G.) am dat formulele indicnd lin, uncle aproape 85u/o din vehicule i adapteaza
influenta procentuala a intreruperei circulatiei asu- mersul cu durata sincronica a grupului de semna-
pra debitului gi atragem atentia ca formula data lizare.
pentru acea influenta la incetiniri din cauza obsta- Sistemul, unul sau altul, nu se adopta de at
colelor, adica: dupa incercari, fiindca variaza foarte muh condi-
Av tiile de la strada la strada.
3600-n. T. 1; - Din cele aratate 'Ana aci rezulta ca, in urbano-
)0/0 = 3b00
X 100
therapia relativa circulatiei sunt de preferit solu-
tiunile simple gi regulate in raport cu readaptarea
este valabila i pentru a arata influenta unei semna- iutelei de circulatie, dar aceasta nu inseamna sa re-
lizari optice sau acustice, dar sufer modificari, curgem la tipizari.
dupi cum semnalizarea este dupa sistemul progre- Metodele de inbunatatire a circulatiei constau in:
siv sau dupa eel sincrooic sau eel combinat (U. canalizarea circulatiei pe alta dire* (U. G. pag.
G. pag. 407). 395-399), stabilirea strailor pentru tramvaie sau
In sistemul progresiv (coordonat) semnalele op- transporturi in comun, ma' suri de interdictie, i in
tice schimba luminile (oprire, atentie, liber) la in- fine, strapungeri de noi strazi, cu care ne-am ocu-
tervale potrivite dupi iuteala medic a vehiculelor, pat.
spre a se elimina turburrile gi deci intrzierile pro- Este de observat aci ca, atunci cnd se fac largiri
venite la trecerea vehiculelor pe la punctul semna- sau strapungeri de strazi, trebue odata cu acestea
lizat, rimannd astfel acestea 'imitate numai la cele studiate amanuntit inbunatatirile de adus la incrit-
ale vehiculelor in momentul cnd afluiaza la acel
punct, astfel ca debitul incrucigerei este atunci 'in- Mijloacele de realizare care trebuesc examinate
dependent de nunkirul striizilor ce se intcalnesc in urbanotherapie sunt acele juridice, financiare.
acolo. Sistemul are inconvenientul ca aceasta pro- administrative i chiar politice, att cele existente,
prietate e valabila numai pentru curgeri pe un sin- cat i cele ce pot fi creiate, de aceleagi categorii. Este
gur gir de vehicule, astfel c sistemul nu este apli- rccomandabil ca asupra celor ce pot fi creiate sa se
cabil de cat in cazuri speciale. Trebuie sa se indice statueze cu anticipafie, i si se ofere macar uncle
pe tabele in apropierea senmalelor, care este iutea- masuri de realizare, pentru ca urbanistul sa nu fic
la medie cu care sa se circule spre a corespunde pus in situatia analoaga arhitectului caruia i se co-
schimbarei colorilor. manda de iluzionigti planuri de castele pentru a di-
Sistemul sincronic face ca sa se uniformizeze cir- ror realizare gtiu prea bine ca nici pe departe nu au
culatia pe toate strazile, adica la un moment dat, mijloacele necesare, sau care procedeaza ca cu clien-
toate semnalizatoarele indica aceiag coloare. Am tul de zgrcenie cu faima, pentru ca apoi sa regrete
aratat c acest sistem este muh practicat in oragele amndoi de a nu fi realizat o opera mai corespun-
mari din Statele Unite, dar in altele s'a parasit, de zatoare i nevoilor gi mijloacelor. Caci desigur,
ex. Washington (U. G. pag. 407). foarte rar in viala oragelor i chiar a popoarelor
Scopul urmarit cu acest sistem era ca sa imprime apar situatiuni favorabile ca acelea ale Parisului in
o migcare repede curentului de circulatie cum gi o 1852, care au ajutat opera lui Haussmann. Stint
siguranta corespunzatoare, ceeace nu e cazul la sis- extrem de numeroase proectele urbanistice care nici
temul progresiv (coordonat). Sistemul cere insa in- macar nu au fost puse in aplicare, i prea numeroa-
tervale mai mari de timp intre schimbarile lumi- se cele ce au fost incepute in diferite orage ale lu-
nilor i atunci avantajul ca debit scade. Dar daca pe mei, apoi parasite, nu din cauza insuficientei lor,
directia principali circulatia e mult mai mare ca pe ci mai ales din cauza lipsei milloacelor de infaptuire
cea transversala, atunci pentru strada principala sis- fie jutidice, fie financiare, fie administrative. A ne-
temul e avantajos, caci se reduce pentru e4 la mini- socoti aceste realitati in mod congtient desigur ,ca

www.dacoromanica.ro
36 URtiNiMtt
este condamnabil; a le ignora este tot att de triit proprierei, alifel de cat prealabil, cazurile sunt clar
pentru soarta unui ora. precizate in lege i in fliCj un caz posesia nu este
Am aratat, la capitolul legislatiei in Urbanistica ridicata inainte de plata integrala i justa a daunei
Genera la, in ce conga mijloacele juridice gi care es- stabilite sa fie efectuat, restriclia existand numai
te stadiul acelor mijloace in diferite tari civilizate; pe un anumit termen, pentru anunvite folosinte, dar
0 ea, la baza acelor mijloace st a. ideia dreptului de ji cu anumite sanctiuni pentru autoritatea care nu
proprietate ca functie sociali. Nu trebuie insa cott respecta termenul fixat de lege.
fundata ideia de functie sociala cu ideia de elimi- Dupi cite vedem conceptia juridici a urbano-
nare a despagubirilor, caci atunci ar trebui s ras- therapiei actuale este reciprocitatea, singurul ra-
turnam toata educatia civica a societatei gen euro- port care respect dreptatea, deci armonia i pro-
pean actual, care intelege ca colectivitatea pentru a gresul.
trai trehuie sa ajute individul, iar nu sa-1 distruga; Mijloacele financiare trebuesc stabilite prin pro-
grame care si fie respectate prin bugetele ordinare
sumac CHELTUITE PerfTRU EXPROPRIEP1 sau railcar cele extraordinare. Aceste programe fi-
FT DE EHELTLIELLE TOTALE OLE OPI4CILLII PEPARTIZATE DUO
nanciare sa fie proportionate en lucrarile de previ-
man-re De iiazeo zut in planul urbanistic i cu timpul lui de reali-
15 14.
zare. Am vizut ce efort a ficut Parisul i. .Franta
spre a realiza proectul lui Napoleon III. Este inad-
mta zn us- zn [J 0.5.. IC 25:1111i12,w4412
1..
misibil, de exemplu, ca un ora ca Bucureti, cu
aria 1995 900 1905 Imo go 1915 atitea probleme urbanistice nesolutionate sa sacri-
MISS
7077. fice in timp de 9 ani, adici intre 1910 i 1927 numai
o medie de 30/0 din veniturile sale bugetare, i ca
in anul de maximum de sacrificiu, acel procent sa
oLPA Diana
nu intreaci 5%; pe cnd hi anul 1895, cnd tam
avea mult mai putine pretentii i. acest ora avea
mult mai putine nevoi urbanistice, acest procent al
7927-,
sacrificiilor s'a ridicat la 33% din venituri (a se ve-
dea diagramele din fig. 909). In astfel de cazuri ii
trebuie desigur mult curaj miva ca s condamne
chiar proiectul cel mai timid, cel mai economic, cel
IMPM mai ponderat de therapeutic urbani, daci cei che-
mali a-1 inaptui nu se gndesc serios, sau nu gsesc
mijloacele serioase de realizare. Urbanistul nu cu-
noate magii ca s puna in actiune oamenii! Un anu-
-1.09109.
m=131,,,o4,100,Arrywis mit plan cere un anuxnit fel de aplicare, i daci
01...11,Won
aceasta conditie nu e indepliniti, nu este de vini
proectatoral. De aceia in tecnici este o regula prea
r144-
cuttuz Ma^4 11457. Q03% 2222. canoscut, aceia c proectul sa fie i executorul i-
WM 1919 19Z0 1921 1922 923 1924 1925 1926 1927
deilor lui. Dar din nenorocire aceasti reguli nu es-
Fig. 909. te destul de cunoscut5, i mai ales nu este aplicat5
cbiar cnd se cunoate. i toamai aici sti cheia mij-
care int;elege ca un sacrificiu mai uor poate fi sa- loacelor administrative, caci acestea sum cele de e-
portat de o colectivitate, prin repartizarea lui, de xecutie, uncle conditiile de unitate, competenta, e-
eiit dac este restrns pe seama ctorva indivizi. Pe nergie, continuitate, contiinciozitate sunt esentiale.
de alta parte colectivitatea are toate mijloacele s Nu oricine i oricum pot indeplini aceste conditli,
opreasci pe individ a se pune in calea intereselor dupi cum mierea nu pote fi facuta de orke insecta.
colective sau sa profite in mod nejustificat de ur- Dar cali nu se ineala lund viespea drept albina i
genta acelor interese. De aceia in frile civilizate parafina drept ceara? In urbanism Tulsa, din neno-
bine organizate se pune multa cumptare in aplica- rocire, nu cel ce se ineala i platete.
ra principiului de recuperare a plusvalutei de ctre Mijloacele politice sunt acele ce asiguri continui-
colectivitate, sau a principiului de restrictie la drep. tatea lucrarilor prin sprijinul guvernelor care se
tul de proprietate. Caci acolo unde se aplica plus- succedeazi la operile de interes social i national.
valuta, aceasta nu se va percepe de at in parte i in De aceia credem ca oamenii politici sunt datori sa-i
momentul cnd se realizeazi de proprietar; ,dar mai insurasca cunotintele urbanistice spre a putea, ca
ales este foarte detailat regulamentata procedura, cunosctori, s cadi de acord asupra unui program
care nu Iasi cmpul liber arbitrariului. Iar in fir& urbanistic de valoare reala, adica in adevr de utili-
uncle s'a introdus restricria platei indernnizatiei ex . tate sociala i executabil.
www.dacoromanica.ro
 T's tRBANISTICA SPVCIALX 391

53. Aplieafiuni freevente ale urbanotherapiei.
Ca aplicatiuni frecvente ale urbanotherapiei vom
examina cazurile ce se prezinti adesea n Romania
i chiar in alte fgri, precum: a) amenajarea locali-
tg.tilor balneare, climaterice sau sportive i chiar ar-
heologice; b) planurile de amenajare a oragelor
mijlocii i mici; c) planurile de amenajare a on:iv-
lor vechi i istorice, in deosebi pentru cartierele is-
torice; d) amenajarea satelor sau coloniiilor agri-
cole suburbane, in fine e) planurile de amenajare
ale orajelor mari i foarte mari.
Desigur ne vom margini numai la indicaliuni ge-
nerale asupra metodei care caracterizeazg aceste ca-
zuri speciale.
a) Amenajarea localitfitilor balneare, elimateriee,
sporthe, etc. Astfel de localitgli pot prezenta o mare
variatiune. Unele pot fi pur balneare, altele hidro-
minerale; pot fi climaterice numai de agrement sau
pot fi climaterice estivale, altele hivernale; altele
pot fi de agrement pentru pitorescul lor i altele pot
prezenta interes din punct de vedere arheologic sau
artistic.
Caracteristica comuni a acestor localiti este cg
au o mare variaIie in numgrul populatiei la un mo-
ment dat, i anume variaii periodice; apoi, popu-
laIia flotant este in genere bine situatg, deci cu pre-
tentiuni mai accentuate din punct de vedere estetic
i igienic.
Legea francezg pentru amenajarea ormelor, din
14 Martie 1919, impune alcgtuirea planurilor de a-
menajare pentru toate astf el de aglomerniuni.
ln Romania, prevederile legale de ordin balneo-
climateric extrase din legea de organizare a Minis-
terului Sanatatei Pub lice din 23 Martie 1926, i din
regulamentul institi4iilor hidro-minerale i clima-
terice, ca aplicare la legea minelor, cuprind cateva
prescriplii relative la planurile de sistematizare a
unor asemenea staliuni.
Astfel art. 27 alin. 3 din prima lege mentionatg,
gsim c prevede un birou tecnic care sa se ocupe
ccu cadastrul, cu planurile de situalie i cu cele de
sistematizare ale staIiunilor statului i ale staliuni-
lor particulare, cu terenurile balneo-climaterice ale
statului i cu cele declarate de utilitate publicg, ca
<'fiind de interes deosebit pentru sngtatea publicg,
<<cu amenajerile i lucrrile in statiuni. Apoi la art.
100 (76) ultimul aliniat: ...sunt de asemenea au-
etorlzate a lotiza i vinde in aceleai condiliuni te-
crenurile lor din statiuni dupa un plan aprobat de
Ministerul Sgngtglei i Ocrotirilor Sociale, in ra-
port cu pkmul general de sistematizare al sta-
qiunei...
Terenurile necesare pentru parcuri i instalatii pescuit, stranduri i basine de innot, etc.
de utilitate publicg, balnear ori clitnateric vor b) Sg excludg aproape complect industriile din
putea fi expropriate in folosul comunelor cu sta. localitate pgstrand numai pe cele strict necesare
funclion'rei stahiunei.
www.dacoromanica.ro
Iar in regulamentul sus menlionat se prescrie la
art. 9:
Pentru ca o institqiune sA poatg fi decharaleei ca.
facand parte din clasa statiunilor balneare ori cli-
materice solicitatorii vor prezenta urmitoarele
acte:
a) Numele, domiciliul, profesia i nalionalitatea
< solicitatorilor cari vor prezenta actele de pro-
prietate ;
b) Un plan de situalie a staIiunei proectate, cu
cote de nivel;
<<c) Un plan de sistematizare, cu aplicarea pro-
gramului de organizare asupra planului de situa-
lie, cuprinzand infrurnuselarea staliunei i edilita-
tea (drumuri, trotoare, canaluri, ap potabilg, lu-
ming, etc.; iar la art. 12 alin. b ggsim ci se cere:
Un plan de protectie a padurilor, necesar pentru
punerea in valoare a staIiunei, pentru care, dupg
aprobarea lui de Ministerul Snitglei, se va inter-
. veni la Ministerul Domeniilor ca sg-1 aibi in ve-
dere la decizia sa asupra amenajerei acelor paduri,
conform art. 69 din legea sanitarg (art. 92 din le-
gea de la 23 Martie 1926).
Din cele de mai sus rezulti, din punct de vedere
urbanistic, cg pentru staIiunile balneo-climaterice
se prescriu: 1) planuri de sistematizare; 2) dreptul
de expropriere pentru parcuri, etc. 3) o servitute
asupra pgdurilor i plantatiilor.
Am al-gut insi dela inceput, cg nu numai staIiu-
nile balneo-climaterice intri in aceasti clasi i deci
au nevoie de planuri urbanistice, dar i cele pitore-
ti ,arheologice, sportive, etc. i deci legea romneas-
ci trebuia sg fie complectati. In adevir hi art. 115
din legea organizgrei administrafiei locale din 1929
se introduc i aceste cazuri in cel eel general, prin-
tre care se cere obligatoriu intocmirea planului de
sistematizare in 10 ani.
Aceastg lege da i mai putine indicatiuni urba-
nistice decat cele ce erau indicate asupra planurilor
de amenajare pentru astfel de localifiti, s'ar putea
chiar crede cg anuleazi uncle din dispozipile ante-
rioare stabilite prin legile sus argtate.
Toate aceste staliuni au urmgtoarele puncte co-
mune, in ce privete condiIiile pe care recomandgm
sg le indeplinineasci planul lor de amenajare:
a) Sg caute a inmulIi cat mai mult plantaliunile
(arbori) atat in interiorul staliunei, cat i pe o ,zona
cat mai intensi (cel pu/in cat se vede cu ochiul) in
jurul staliunei. Prin urmare sa se aplice larg servi-
tutea plantatiunilor, mai ales pe nite zone de pro-
techie a izvoarelor (la stabiunile hidrominerale).
In parcuri se vor prevede terenuri pentru golf,
tenis, rugby i foot-bal, clrie, tir de porumbei,
 3g8 IJkflANIML
c) S dea cea mai mare aten/iune obiectivelor in fa/A vor fi de 18 ori 20 m., iar spa/iul nepavat va
estetice gi sa indice solutiuni. fi intrebuin/at ca grAdini in fa/a vilelor.
d) SA dea o deosebita importanfi lutrArilor edi- 4) Vor fi prevAzute gi artere de legAturi turistici
litare (sanitare) &liar daca ar trebui acute sacril cu localittile interesante vecine, care vor fi bine
ficii importante. pavate gi intretinute.
e) Planul si prevadi formarea unui centru de In Romania exista la Sinaia o staliune climate-
exploatare prin analogie cu <<centrul civic din rick gi sportivi, relativ reugiti, degi rAu dezvoltati
planurile altor feluri de aglomeraliuni. in unele puncte. Alta ar fi cea de la Buoeni, dar
f) SA evite a dezvolta statiunea in mijlocul sau strizile laterale sunt prea largi gi nu sunt ingrijite,
in directa continuitate a aglomera/iunilor vechi exis- iar altele prea neregulate i exce.siv de strimpte.
tente, cAci aceasta de obicei stric salupunea gi im- Sta/iunea balnear Govora, inci este bine dezvol-
piedica o ra/ionala dezvoltare a sta/iunei. Este de tati, dar trebuie piziti a nu fi stricati prin o grei-
preterit limitarea sta/iunei printeun spatiu liber, t dezvoltare in viitor. Ceilimaneoi este prea in con-
de preferinfa plantat, de cel putin 500 in. largime, tact direct cu satul, care trebuie ameliorat. Tekir-
care in special si protejeze regiunea de linigte gi ghiolul, (Carmen Sy lva) ca statiune balneo-climate-
odihnk separand-o de aglomeraliunea veche gi de rica maritinai are multe lipsuri din pullet de vedere
munci. urbanistic, iar planul rezultat prin un concurs ur-
g) Constructiile se vor admite in formA de vile, banistic din ini/iativi privati nu se urmaregte.
rAsfirate prin parcuri sau grAdini, iar nu construe- In genere astfel de stapuni din Romania mai au
lia cu regim inchis. Cel mult se va admite, ca excep- mult de realizat pentru a fi cercetate eu falos de
pentru locuinte sistemul grUpat. ctre persoanele cari dispun de mijloace gi deci pot
h) Clidirile vor avea cel mult parter gi un etaj, face si prospereze asemenea statiuni. (Mai ales cii.-
exceptie facand marile hoteluri, care vor fi corn- le de comunicalie gi curktirea lor lasA mult de
plect izolate in parcuri mari, gi la cari numarul eta- dorit). ,

jelor admisibile poate fi marit, insi se va impune Planurile trebuiesc insA intocmite de veritabili
prin regulament prezenla ascensoarelor. specialigrti, altfel pagubele vor fi mari, din toate
i) Centrul comercial va fi restrans numai in ju- punctele de vedere.
rul imediat al unei pie/e de aprovizionare gi numai Cui/enia, simplitatea, confortul, spauu1 liber gi
in acea zoni se vor admite gi cladiri inchise cu par- planta/iile sunt elementele ce trebuie sa caracteri-
ter gi 2 etaje cel mutt. Este de preterit ca acest cen- zeze dezvoltarea gi buna gospodrie a unor astfel de
tru, ca terenuri gi clAdiri, sA fie proprietatea intre- statiuni. Localnicii vor trebui sA-gi transforme dupA
prinderei statiunei, iar constructiile sa prezinte un aceleag principii locuin/ele lor, Iinuta gi manierele,
ansamblu arhitectonic armonios, pentru a le elimina iar administra/ia s reprime sever abaterile pentru
specula i asigura abondenla. buna reputalie a sta/iunei.
i). Gil le de comunica/ie secundare se recomand Pentru staliunile climaterice sau pitoregti, vilele
a fi proectate cu cea mai mare economie in ce pri- Bunt mai prielnice; pentru cele balneare marile ho-
vegte suprafala strazilor; in schimb pavajele tre- teluri izolate,in parcuri, Magi bai sau lAng sursele
buesc foarte bine executate gi intretinute, caci altfel minerale sunt recomandabile. La fel gi pentru sta-
staliunea ar fi compromisA. In acest scop este sufi- liunile sportive.
cient s se prevadA: Sta/iunile maritime pot utiliza ambele feluri de
1) 0 artera larga transversal de penetratie de construc/ii combinate.
18 ori 20 m. latime gi care va porni la gara locali- In rezumat, aceste staliuni vor trebui sA-gi intoc-
tleL meascA planuri de urbanizare care s trateze dis-
2) Una sau dou esplanade cat mai largi, fie in tinct gi detailat urmAtoarele func/iuni, spre deose-
cruce, in T, sau dublu t etc. ornate eu bogate plan- bire de planurile de urbanizare pentru celelalte lo-
tatiuni pitice gi cu flori, dar cu arbari numai pe calitAti: a) regiunea de curi; b) regiunea de odih-
margine, esplanade care s se limiteze i cu. parcul. nA gi linigte; c) regiunea distrac/iilor artistice gi de
Pe laturile esplanadelor vor fi proectate cldiri im- societate; d) regiunea zonelor de protec/ie a planta-
portante gi acolo va fi lAsat un acces cirulabil de /iilor gi a instala/iilor; e) regiunea de sport gi plAji
10-12 m. lArgime. Restul aleei va fi pavat ugar. pentru helioterapie; f) studiul instala/iilor de igie-
Aici igi va gAsi locul cazinoul cu centrul de agre- ni gi confort; g) amenajeri estetice; h) imprejmui-
ment. rile pitoregti; i) transporturile gi aprovizionarea.
3) Drumurile ori aleele de acces la vile vor fi Planurile de urbanizare ale acestor staliuni, in-
proprii pentru autoturisme g nu vor avea mai mult tocmite dupA cerin/ele moderne, nu au numai avan-
de 5-7 in. lArgime pavatA, ele servind numai pen- tagii sanitare, dar gi economice, cici sta/iunile bine
tru accesul local. Distanple intre vilele agezate fati gi ingrijit desvoltate, totdeauna au adus venituri fru-

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA SPECIAL
moase locatarilor i Ord. De aceia statele ajut5 cu
fonduri planurile lor de amenajare si realizarea lor.
Ungaria a cheltuit 120 milioane lei cu o expozitie
ba1neo-climateric5, iar Cehoslovacia a incasat de la
statiunile acestea aproape 3 miliarde lei anual, pe
cnd Austria in 1928 aproape 4 miliarde lei. Ger-
mania inainte de rzboi avea un venit din asemenea
statiuni de peste un miliard m5rci aur, pe cand
Franta unul de circa 200 milioane franci aur in
1928. Italia a subventionat orasul San Remo cu 180
milioane lei anual pentru infrumusefari, amenin-
;and situatia orasului Monte Carlo; la fel s'a proce-
dat cu localitatea Montecatini. . .
In Romania easim: a) statiuni balneare sau hidro-
minerale cu izvoare termale ori cu lacuri cloro-so .
dice concentrate; altele cu ape s5rate slabe, cu iod,
brom si sulf; apoi ape alcaline cloro-sodice; ape al-
caline cu acid carbonic, feruginoase si cu acid car-
bonic, ori sulfuroase reci; b) statiuni balneo-clima-
terice maritime; c) statiuni climaterice i balneo-
climaterice sau simple localit5ti chiar uvale sau
de vilegiatur5 sau de unde se debiteaz5 ape in sti-
cle. Toate acestea insumeaz5 Oita' acum in Roma-
nia 106 localit5ti.
b) Planurile de amenajare a oraselor mijlocii i
b) Prin orase mijlocii vom intelege pe cele ce
nu vor intrece 100.000 locuitori, iar mici pe cele ce
nu vor intrece 30.000 locuitori.
La intocmirea planurilor unor asemenea orase
vom intrebuinta metodele i principiile expuse Vida
acum, dar vom avea cea mai mare grije de situatia
financiar5, c5ci posibilitile unor asemenea orase
ne recomand5 mai totdeauna prudenfa, adic5 mo-
destie. se
De aceia sa. ne conducem la asemenea orase de in-
structiile date prin circulara Ministerului de Inter-
ne francez, de la 5 Martie 1920 pe care am repro-
dus-o partial in Urbanistica Generali pag. 698.
Majoritatea oraplor din Romania fac parte din
aceast5 grup5.
D5m ca exemplu de procedur5 pentru planurile
de amenajare a unor astfel de orase, lucrarea Pla-
nul de sistematizare al orasului Bazargic de C.
- 1-rinur:
S fintescu.
Din nenorocire astfel de orase nu posed5 inc5 nici
m5car planurile lor topografice, i inc5 mai putin
pe cele cadastrale tinute la zi, asa c5 nu se poate in-
treprinde intocmirea planurilor de amenajare urba-
nistic5 din lipsa unor astfel de planuri de baz5,
care sunt destul de costisitoare i de aceia opreso
in loc planurile de sistematizare. Uncle orase mij-
locii si mici din Romania au crezut a.' au un bers
ficiu dae5 procedeaz5 la intocmirea planului de
sistematizare f5r5 planuri topografice serioase si au in coneresul international urbanistic de la Romq
procedat la improvizatiuni, care le-a epuizat fondu- dirt 1929, i cu acea ocazie s'a ajuns la oarecare con-
rile bugetare ail a avea in schimb ceva utilizabil. cluzii.
www.dacoromanica.ro
399
Trebuie ca Ministerul de resort s5 ia ma'suri ca a-
semenea abuzuri s5 nu se mai in-ample, c5ci orae-
le, si asa destul de s5race, simt prin acest sistem
sleite i descurajate de urbanismul q:orabtic>> al abu-
zivilor (U. G. pag. 841).
Caracteristica acesor orase mijlocii si mici este
creterea destul de inceat5 a lor, uneori chiar de loc.
Asa dar se va examina cu ingriiire ca extensiunile
s5 fie concentrate, ceeace ar da nastere si la chel-
tueli mai mici cu lucrrile edilitare i intretinere a
lor; apoi ca aceste transform5ri i adapt5ri lente s5
se fac5 in m5sura strict5 a utilitktei i prin o metodi
at mai elastici. Procedeul alinierilor strizilor exis-
tente este adesea cel mai comod in astfel 'de orase.
Comass5rile ar putea da uneori rezultate fericite si
cu sacrificii foarte reduse, 'daa ar fi legiferat su-
ficient. '
In acela timp trebuie c5utat ca cel putin cartie-
rul industrial sa* fie separat de celelalte.
Formarea unui centru civic in fiecare ora mii-
lociu sau mic este mijlocul si util si sigur de a ob-
tine si efecte estetice.
Plantatiunile 65 fie prev5zute din abondent5 in
planurile unor astfel de aglomeratii. cel putin la pe-
riferia de unde vin vnturile sup5r5toare.
Adaptarea la noile cerinte militare poate fi facnt5
relativ usor, acolo unde propriet5tile au sunrafete
mari. Bineinteles c5 edificiile eu ini etai, cel mult
dou5 vor predomina, ins5 atacurile aeriene in caz
de r5zboi vor fi problematice asupra acestor orase,
dac5 ele nu vor fi centre de interes militar, si aceas-
ta se poate deseori evita.
c) Amenajarea oraselor sau cartierelor vechi si
istorice. Cu toate c exist5 p5rerea ca. orasul este
<<asa de steins legat cu viata incat 'nu are nosibili-
tate a mai p5stra ceia ce nu mai coresptmde func-
tional cerintdor actualit5tei, si deci urbaniQmnl
urmeaz5 s5 jertfeasc a. continuu trecutul, ca s5 libe-
reze prezentul si ca. nu poate s existe monu-
ment al trecutului asa de important, 'hick comer-
varea lui s5 indrepateasa estronierea dezvoNrei
normale a orasului... cei mai multi urbanisti sunt
de parere ca. totdeauna exista mijloace de a conser-
va 'printr'un plan urbanistic rational monumentele
istorice, si c5 anumite monumente trebuie totdeau-
na conservate si nu numai conservate, dar chiar
scoase in relief pentru a fi puse in adev5rata lor
valoare urbanistic5, i totusi orasul sa. r5mn5 until
viu (ex. Chester).
Exist5 anumite norme urbanistice de urmrit la
intocmirea planurilor de amenaiare a oraselor isto-
rice sau uneori numai a cartierelor istorice.
Chestiunea a format object important de discutie
 400 URBANISMUL
In principiu urbanistul nu trebuie s se limiteze
numai la aprarea monumentelor de o valoare ar-
tistica' recunoscuta, dar mai ales sa caute a proteja
caracterul unui ansamblu format chiar de construe-
ii de mai mica hnportanta, insa care imprima un ca-
racter epocal mediului inconjurator. Trebuie gasit
un echilibru, cum se exprima Piacentini, intre in-
transigenta respectului pentru trecut i necesitatile
cele mai urgente ale vietei moderne.
In acest scop se recomanda pentru orarle sau
cartierele istorice sa se determine de la inceput pe-
rimetrul cartierului istoric de pastrat, 1 apoi, in ca.
zul congestionarei traficului, sa se caute a se depla-
sa comenul i deci circulatia in afara acelui peri-
metru, prin organizarea unor zone speciale alatu-
rate, ca astfel centrul istoric sa fie descongestionat,
redandu-i-se cadrul linitit 'de alta data.
Acest sistem este mor adaptabil la orarle care
marcheaza deja o astfel de tendenta, i atunci rama-
ne numai ca prin mici lucrari s punem in valoarr
esteitic i igienici vechiul cartier. In orarle cen-
tralizate i cu artere radiale, va trebui s realizam
daca putem, un 'inel de izolare, pe uncle s condu-
eem circulatia. In zona interioara vom exclude firele
telefonice aeriene, tramvaiele . a. ca acolo s ra-
mana institutiile Je traditle, de studii, muzeele i
altele asemenea.
Daca insa nu traficul impune luarea de misuri,
a motivele de ordin igienic, atunci trebuie cercetat
daca acel cartier are o valoare artistica in ansamblul
lui, sau numai din cauza prezentei catorva cldiri
igtorice. In acest ultim caz, urmeaza a se aplica sis-
temul denmnit de Piednato prin debleiare i care
conga in degajarea monumentelor de constructiile
ce i s'au suprapus sau juxtapus i care sunt fr va-
loare. Sfintescu a aratat la Roma ilia ca din punct
de vedere urbanistic ansamblurile istorice au chiar
mai mare valoare de cat monumentele izolate.
Marile constructii noi, ce ar fi de ridicat printre
cele vechi, vor cauta s imite caracterul, coloarea i
liniile Ion, spre a forma noi tablouri pline de farmec
i interes. Cladirile in stylurile altor epoci sunt de
condamnat inteun astfel de mediu.
Cand insa' cerintele traficului aunt aa de mari
bleat noi artere ar fi de taiat in cartiere de valoare
istorica sau artistica i care nu pot fi evitate, atunci
trebuie cercetat cari sunt monumentele de cea mai
mare valoare care trebuie s Armada neatinse pen-
tru a strecura printre ele o noua artera. Aceasta
totui adesea prezinta multe inconveniente de ordin
estetic, fie uneori pentruca araza pe noua comuni-
catie edificii de diferite styluri sau epoci ce nu mai
se armonizeaza, fie, alteori, pentruca' lasa edificii
monumentale in raporturi de pozitie dezavantajoase
fata de noua strada. Pentru a evita cat mai mult
asemenea eventualitati, adesea suntem obligati a
www.dacoromanica.ro
adopta traseuri frante i s renuntam la rigiditatea
liniei drepte. Totui sunt cazuri and se propune
ca noua artera sa fie subterana, numai pentru a nu
distruge lucrari vechi de mare valoare. La Genova
s'au propus asemenea artere prin noul plan de sis-
tematizare.
Daca in unele cazuri, pentru a pune in valoare
un monument istoric, recurgem la luer4ri de izola-
re, se recomanda amenajarea de spatii libere impre-
jurul lui, ca locuri de reculegere pentru treckor,
cum s'au facut in jurul catedralei Notre Dame din
Paris. In vecinatatea acestor monumente astfel izo-
late nu se va construi de cat cu o arhitectura care
sa se armonizeze eu a eelor existente, ea propor-
tie, coloare, unii, etc. Un mijloc de a preveni spori-
rea dificnitatilor viitoare in orarle istorice este a
nu se admite creterea nitimei constructiilor, de
oarece strazile vechi, inguste i neregulate, cu greu
mai pot fi adaptate nouei situatii. Alt mijloc pen-
tru aoela scop este i creatiunea de orarle satelite,
mai ales industriale, care obviaza' la mirarea de
dute-vino in orau1 vechi.
In Romania am aratat c exista Comisiunea Mo-
numentelor Istorice (U. G. pag. 615) i ca legea re-
feritoare va trebui completata, de oarece se impune
acum a bra urgente misuri ca sa se evite grave erori.
Mentionam ca. in Franta (Ia 14 Aprilie 1933 s'a
i prezentat Prerdintelui Republicei un proect de
lege pentru perfenionarea comisiunei monumente-
lor istorice, multiplicand numarul sectiilor i mem-
brilor comisiunei.
In trecut de ex. in Bueureti, sub aparenta unei
sistematizari, au fost daramate uncle monumente
interesante, ca turnul Coltei, biserica Sarindar, . a.
Gh. Bat a lmurit 1) ea' un monument istoric nu
este acela lucru cu un monument artistic: Monu-
mentul istoric constitue o rnkturie, un document
pretios, ea surse de informatii in cercetkile viitoa-
re i de aceia trebuiesc conservate fara alterare.
Dar ele au importanti i din punct de vedere turis-
tic i ca urmare, i din punct de vedere economic.
Ele pot creia uneori o personalitate ormului. Caci
ramura artei bizantine ce o reprezinta bisericile
muntene i moldovene se .deosebete de tot ee se
poate vedea in celelalte regiuni ale acestei arte.
Sunt orar in Romania, ca Suceava i Targovige
i chiar Iai, care ar putea deveni aa zise orar de
arta, care sa atraga turiti, cum se intampla in alte
tari. Dar pentru aceasta este nevoie- de misuri ur-
gente.
Comisiunea de arte frumoase, infiintata la
Londra in 1924, atrage atentia ca nu trebuie lasat
ca in jurul monumentelor nationale i istorice si
se construiasca edificii prea inalte, care astupa ve-
11 G. Bal : Urbanistica i monumentele istorice" (Tlrbanismul,
1933).
 URBANISTICA SPECIALA 401

derea i perspectivele. Aceasta msur este deveni- se face pe suprafete de la cteva hectare pn la
ti de o necesitate urgent in Bueureoi, uncle multe maximum 50 hetare, in deosebi in aproprierea cen-
din monumentele istorice dispar in spatele sau al- trelor importante de consumatiune, deci a orarlor
turi de blokhausurile ce se ridic. In acest ora o mari, unde se pot desface variatele produse ale unei
astfel de misur este 0 mai necesariti de oarece mo- ferme, iar valoarea ridicat a terenului agricol im-
numentele istorice sunt de dimensiuni aga de reduse, pune, pentru rentabilitate, o culturi intensiv.
c nici nu suferii comparatie cu acele din Londra,
tindeni intlnim idei cluzitoare analoage.
In Italia Consiliul superior pentru antichitti si
arte frumoase a stabilit norme pentru restaurarea
monumentelor, pentru consolidarea lor i pentru in-
tretinerea bor. Printre acele nonne este i aceia c
nu trebuiesc izolate acele monumente prin distru-
geri neoportune i nici distruse prin constructii noi
in vecintatea monumentului Prin urmare pretu-
tindnei intlnim idei cluzitoare analoage.
d) Amenajarea satelor i coloniilor agrieole pe-
riferice.
Romnia Taxi* important agricoli, trebuie s se
ingrijeasc atent si de planurile de amenajare a sa-
telor. De altfel grija de sate s'a pronuntat i in Fran-
ta, unde fenomenul despopulrei rurale s'a accen-
tuat, iar acum in urm, criza economici a irnpus o
reintoarcere la sate precum in Germania si Sta-
tele Unite. Este explicabil aceast micare i prin
.!ipsa de confort la sate in raport cu ormele, misca-
re ce s'ar putea numi i ruralism, dar un ruralism
care adopta principii urbanistice adequate, pentru
ridicarea nivelului de viat al satelor. La congresul
urbanistic de la Bordeaux din 1934 s'a discutat i
cirestiunea dt urbanism rural in concentia crt si
la sate urbanismul trebuie si conserve si diriieze.
Multe sate ale Frantei sunt prea concentrate si tre-
buiesc acolo luate mitisuri de afnare, de aparare a
pitorescului. Un exemplu de inghesuire rural se
vede in fig. 910.
Vom distinge cinci tipuri de planuri de amena-
jeri urbanistice rurale: ferma, satul agricol, satul
industrial, colonia industrial (a unei intreprinderi
canitaliste) i colonia agricoI periferia
In privinta planurilor de amenajare pentru sate,
legea romn pentru admintistratia local (art. 115
si urmtoarele), prevede ca serviciile tecnioe ale in-
detului s intocmeasc acele planuri in maratinile Fig. 910._Sat in Frantz', care trebuie amenajaprin afrare.
nevoilor locale ,ne baza unui program intocmit de
comisia judeean i subcoanisiuni formate 'din pre- Am vzut ca in genere centurile agricole, reco-
tor, medicul ple inginerul sau conductorul, sub- mandabile in jurul orarlor mari i mici, spre a fi
revizorul colar, un agronom i un silvicultor, dac studiate In planurile lor de amenajare, sunt proprii
exist. unor astfel de forme (U. G. pag. 246-24 i 265-
Prin urmare legile actuale nu fac distinctie intre 366).
regiunile de ferme, satul agricol, satul industrial si Experienta a dovedit aceast necesitate prin ten-
colonia industrial. Este totusi necesar s ne oprim dinta de creare a multor ferme in jurul imediat al
putin asupra fieclirui din aceste tipuri de amenajer; Bucuretilor, dar trebuiesc luate msuri mai sigure
rurale. spre a le determina caracterele. legale, ca acestea si nu devin cu timpul in fapt o
a) Ferma este o organizare agricol de cultur noua extensiune constructiva, dar neeeconomi, a
intensiv, dar cu caracter capitalist. Dezvoltarea lor metropolei.

www.dacoromanica.ro
402 URBANISMUL
Legea actua1 5 de organizare administrativ5, cu ie, de resturi de produse, de maieriale, etc. ori intre-
multi dreptate, nu mai permite constructii in afar5 prinderi cu caracter pronuntat industrial. Agricul-
de vetrele satelor (partea destinat5 constructiilor de tura, pomicultura, apicultura i avicultura, horticul-
locuinte i gospodrii), ins5 nu poate interzice i tura, viticultura i chiar cultura vitdor sunt reco-
nici nu e bine s5 interzic5 constructiile pentru or- mandabile. Nu ins5 industriile de fermentare, de
ganizarea unor ferme. Ace le ferme trebuiesc ins5 conserve alimentare, t5b5c5rii, de creterea porcilor
s5 fie instalate dup5 anumite nonne, care s5 satis- i alte intreprinderi, cari produc inconveniente ve-
fac5 nu numai cerintek pur agricole, igienice sau cinkkilor i cer o izolare i depktare mai mare de
economice, dar i s5 p5streze frumusetea natura1 5 ora.
a peisajului. Fiindc5 terenul in jurul orarlor se seumpete
De pi1d5 in exteriorul zonei oraului Bucureti si treptat exist5 un pericol permanent ca astfel de fer-
a ei relor suburbanelor lui, sunt interzise parce15- tile cu timpul s5 se divid, si fie lotizate i construi-
rile i constructiile de locuinte. Permite ins5, in te, voluntar sau prin eire din indiviziune iii natu-
uncle condiii, organizarea fermelor, adic5 numai r5, i atunci acestea se transfonn in mici loturi de
pe suprafete de cteva hectare, apoi dac5 planurile ease, in adevirate sate de locuinte, ceeace ar fi con-
de instalare respect5 unele conditii minimale urba- tra principiilor urbanistice cari ne c515uzesc. De
nistice: a) de suprafat5; b) de acces; c) de planta- aceia recomand5m ca odat5 cu acordarea de autori-
tiuni; d) de utilizare; e) de indivizibilitate (p5s- zalii pentru asernenea ferme s5 se stabileasc5 i ga-
trare a situatiei initiale aprobate) ; f) de distributie rantii legale de p5strarea unui minimum de supra-
a constructiilor. Un proect de regulament sper5m fat5 cum i principiul indivizibilitei fermei. E0-
sA fie cndva acrobat cu toate formele legale. rile din indiviziune pentru loturk minime si se
P5strarea peisaiului i conditiile economice si fac totdeauna pe cale de vnzare la licitatie sau
igienice cer ca astfel de ferme s5 aib5 o suprafat5 prin bun5 invoia15, deci cu compensatii in nume-
regulat dreptunghiu1ar5 de minimum 2 hectare, adi- rar, iar nu in natur5.
c5 de circa 100X200 m. Cu ct mai mari fermele, In ce privete distributia constructiilor neproduc-
cu atk mai bine corespunde scopului planului de tive si felul lor pe o fermi, aceasta depinde de fon-
urbanizare regional. durile disponibile, de scopul fermei, de m5rimea
Calea de acces poate fi ct de strmt5, chiar de 5 ei si de regiunea Ord in care ferma se af15. Este re-
m. in schimb s5 fie cat mai rectilinie i mai ales cat comandabil ca s5 se cear5 de la inceput plamil de
mai bine pavat5 si intretinut5, pentru a nu produce ansamblu al clklirilor ce vor fi edificate i ordinea
noroi si praf. Drumurile impietruite cu macadam de succesiune in executarea lor. Consider5m greiti
gudronat sunt foarte potrivite pentru circulatia re- ideia de a resfira diferitele constructii pe toat5 su-
dus5 dintre ferme. La aceste drumuri de acces, fer- prafata fennei. O concentratie pe cat posibil mai
mele s aib5 ea fatade laturile lor cele mai scurte. mare, f5r5 a deveni inghesuire, trebuie c5utat5, c5ei
de ex. 100 rn. cand adfncimea lotului de ferm5 va fi este economici, estetici, practic5. Numai instalatiile
de la 200 m. in sus. ce produc anmnite inonveniente s5 fie indep5rtate
Este dar bine s5 se studieze prin planuri de an- i de vecini la minimum de distant5 admisibil.
samblu i comassare utilizarea unor zone in iund Arh. Stratculescu a publicat cteva crochiuri pen-
oraselor, pentru organizarea fermelor, odat5 cu in- tru ferme mijlocii i mari, care ins5 nu satisfac toa-
tocmirea planului de urbanizare regional5. te principiile niai sus arkate, c5ci s'a urmkit alte
Peisaiul cistigN daca plantatiunile arborescente scopuri agricole (fig. 912).
sunt asezate de obicei pe hotarele fermei, si cat5 a Simplitatea, eftin5tatea i adaptarea la scop, sunt
elimina at mai mult urtele impreimuiri de scn- garantiile reuitei unor astfel de lucr5ri, att din
duri, de nuele, unele din impletiturile cu sfirm5 punct de vedere economic, at i estetic. La o ferm5
ghimpat5. Gardurile vii au aspect foarte pl5cut si a- distingem: terenul de cultur5, distribuit pe speciali-
tunci, ascunse in ele cot fi trase in impreimuiri de tki de cu1tur5; terenul pentru instalatiile de ex-
plas5 de snn'5. Grup5ri de arbori decorativi si ma- ploatare agricola (grajduri, remize, ateliere, cotete,
iestosi pot marl aspectul estetic, chiar atunci cand niagazii, . a.) ; in fine, terenul pentru conducere si
ferma este de fact o livad5 de pomi fructiferi, cNci aerement, cu locuinte, grklina i plantatii decorati-
pot fi g5site colturi sau locuri disponibile pentru Ne F... a. Dezvoltarea ce se va da fieckeia din cele
astfel de grup5ri care pot fi formate i din arbori trei p5rti, depinde de scopul urm5rit, felul culturei
productivi. ti fondurile de care se dispune.
Utilizarea terenului fermelor nu ar trebui 15sat5 b) Satu1 agricol, Tara noastr5, Inca' considerata
la arbitrariul proprietarilor, mai ales din punctul eminamente agrico15, trebuie al dea atentia cuveni-
de vedere igienic. Nu trebuie permise lucrki ne. t5 unei organiz5ri tiintifice a satelor, in care tr5ete
estetice i neigienice, ori tolerate depozite de gunoa- circa 8043/0 din populatie. Am araat in principiile

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA SPECIALA 403

ce am dezvoltat pentru un <<Superurbanism nor- Ansamblul satului poate fi massat (la ses) sau
mele dup care ne putem conduce in general, pen- resfirat (mai ales in Bucovina), dup regiune. Su-
tru o desvoltare a vielei in centre mici de popula- prafata satului va tine seam de numrul total al
tie, centre ce le-am numit primare (U. G. pag. 354 gospodariilor, de ocupatia de cpetenie a skenilor,
-382). Al. Naga a intreprins unele studii pentru de repartitia propriettilor, de comassri, de valoa-
rea terenului, de dimensionarea strzilor si pietelor,
de natalitate.
Natalitatea n Romnia era in 1924 de 36,6%, a
doua din Europa, dup Jugoslavia cu 38,6Vo; iar
,
densitatea medie de 57 lac. pe kmp. fat de 245
for, loc./kmp. in Belgia si de 127 in Germania. In sa-
tele noastre boalele infectioase sunt mai freeven-
tate deck la orase. Astfel in 1921 in Transilvania
la orase, cuprinznd 14,12% din populatia total,
free-yenta acestor boale a fast de 27,8Io, pe and in
an satele cu 85,88A locuitori, frecventa a fast de
72,2%. Prin urmare trebuie 8 dm din ce in ce
os mai mult atentie lucrrilor sanitare cu caracter
preventiv: sbutgerea apelor, ap5 bun de Mot, eu-
. il
rtenia.
Planurile de amenajare a satelor trebuie s fie
foarte economice. Nu se va admite nici o prevedere
fr folos. Soselele de mare circulatie trebuiesc a-
btute de prin sate si dae acestea exist, e reco-
mandabil a se executa variante cu acest scop. -

Colonia skeasc trebuie ea s'A indeplineasc a-

ceste cerinte. S'au fcut multe proeete de astfel le
colonii, mai ales la directia improprietririlor a-
grare, dar pe conceptii gresite, in deosebi din punct
de vedere economic si chiar estetic, cci nu trebuie
confundat satul cu orasul.
Fig. 912. Proect de ferm5.
c) Satul industrial. Exist si la noi in 014, mai
cunoasterea gospodriei steanului romn1) pentru ales in zonele muntoase, acolo unde agricultura nu
a putea mai trziu s sintetizeze <<satul model2). se poate dezvolta.
Ne vom falosi de concluziile acelor lucrri pentru Asifel intlnim sate speeializate in industria cob-
a trasa principiile de baz ale planului de urbani- zelor (Nadisa din Jud. Bacu) ; pentru mobile si la-
zare rural pentru satele agricole stesti, cldirile curi (Izvorul Crisului) ; tinichigerii (Solnoc-Do-
publice si asezIrnintele de interes obstesc la sate; baca), sticlrie (Crasna Ilki-Bucovina) ; a vaselor
ansamblul unui sat, in fine colonia steasc. de lemn Ponorel, Neagra, Sarisaara, etc. in re-
Suprafata unei gospodrii stesti variaz dup giunea motilor) ; cojocrii (Boteni, jud. Muscel) ;
regiune. In Transilvania de ex. au suprafete cam lestorie (Cettenii din Vale - jud. Muse& etc.1).
de 1/2 pogon, adic o fat cam de 30 m. la strad In astfel de cazuri trebuie avut n vedere la pla-
si adncimea de la 80 la 1000 m. Pe teren se afl5 nal Je amenajare o mai mare concentrare a satului,
curtea cu constructiile gospodriei (bttura), cum si suprafete mai mid pentru gospodriile sA-
curtea cu surele si uneltele agricole, curtea sau co- testi. adic fronturi mai mici la strad si o adnci-
tetul porcilor, apoi grdina de zarzavat. me suficient pentru grdinite pentru cultura legu-
In ce priveste cldirile de interes public sunt: rnelor necesare traiului.
primria, judeekoria, jandarmeria, administratia In Germania se propag i acum ideia de a muta
de plas, scoala, biserica, dispensarul medical nu industriile la sate spre a combate somajul i primele
farmacia, casa de lectur, cooperativa i banea, hala industiii de mutat ar fi cele alimentare. Desconges-
cu instalatia de deparazitare, bMciul (trgul). A- tionarea orarlor nu se poate face de cat prin indus-
trializarea satelor. Dezvoltarea liniar a satului in-
cestea pot fi concentrate inteun centru civic.
dustrial este de preferat.
d) Colonia industriar este lm putin rspandit
1) AI. Nasta : Contribuliuni la cunoasterea gospod5riei steanului
romn" (Arhiva pentru Stiinta i Reforma SocialS, 1919).
2) idem ; Satul model (Arhiva, 1927). 1) Oresie A. Alanasiu: Industriile s5te0i".

www.dacoromanica.ro
404 URBANISMUL
la noi in tara, tottui unele intreprinderi mari i-au therapia moderna a ormului mare este acum mult
construit cte-va colonii pentru localnicii din in- mai complex, de cat in secolele trecute.
dustriile lor. Directia Cailor Ferate a executat u- Mai mult, din cauza enortmelor dificultati in a-
nele de rnic5 capacitate i hrtentioneai s. marl e- plicarea unei urbanotherapeutici la orasele mari gi
xecute i altele mai mari. Anglia i acum i Germa- vechi sau ran dezvoltate, s'a evoluat acum chiar la
nia au astfel de colonii industriale foarte reuite, parksirea unei astfel de conceptii invechite de a-
care sunt de tipul.coloniei oras-gradina. Co Ionia in- daptare, si ammie spre masuri pro fibactice.
dustrala Port-Sunlight este celebra in lumea intrea- Grber, sustine in 1933, nu fara temei, ca. daca
ga (U. G. fig. 145). se amenajeaza rational cartierele periferice, inskta-
e) Co Ionia agicota periferia este o amenajare toirea Celor centrale se face dela sine. Deci thera-
cu caracter semirural i agricol, insa la marginea peutica sei se facii de la periferie spre centru, iar nu
ormelor, in special acolo unde sunt multi someri. de la centru spre periferie ca mina mum. Este si
Experiente de acest gen s'au facut in Germania, mai rapid, i mai eficace, i mai ales mult mai ecso-
combinate eu asanarea cartierelor vechi i insalu- nomic. Este locul s ne exprimam profundul regret
bre, de unde trebuiesc cosi in Germania locatarii ca nu ni s'a dat sprijinul necesar s ducem la bun
pentru coloniile periferice. sfirsit programul ce intocmisem inca din 1929 pen-
La Stuttgart s'a executat o astfel de colonic cu tru Bucuregi, de a activa planurile de amenajare ale
1000 de locuinte i se prevede pentru anii urmAtori suburbanelor, care nu au inc5 nimic, precum si a
alte 3000. Terenurile trebuie s indeplineasca ur- periferfei nou intrata in raza orasului. Dar aceasta
matoarele conditii: eftinkate; calitate Vilna; cai de nu o vede nimeni, nu o strigA nimeni, dei u mii-
comunicatie. Loturile sunt de 800-1000 m. p. Co- loace minime se pot produce efecte mari. Nici m-
Ionia e prevazutA cu lucrArile edilitare. Se preda car suburbana B6neasa nu are planul aprobat eu
colonistilor cunostinte de gospodrie, de agricultura toate formele legale dei a fast intocinit ') . In
i gradinarie. Se evalueaza acolo cam 6000 lei ve- schimb se framnti mereu planuri pentru centru
nitul unui astfel de lot de grAdinarie (800-1000 care nu se pot realiza.
mp.). Sa se prevada deci cartiere noi periferice de tipul
Finantarea se face prin contributia colonitilor oraselor-grAdini i o zonificare mai categorica la
i caselor de economii, iar oamenii colonizati sunt periferie caci acolo este viitorul.
selectionati i materialele de constructie le sunt pro- Oraele uneori cer autostrade, i acestea pot fi
curate pe pret eftin. amenajate iarai la periferie, nu in central comer-
In State le Unite in acelas scop s'a votat o aege de cial, cum se incearca nc, pe hartie, in Bucureti,
incurajare a reintoarcerei la munca cmpului, o- de aa maniera in cat s'ar epuiza toata vaaga finan-
data cu un fond de 26 milioane dolari pentru a- ciara a ormului inteo singura bucata de artera care
ceast5 actiune i un serviciu al colonizarilor agri- an s'ar termina Mciodata. Grber a arkat clar ace-
cole. Dintre colonizAri se consider-5 a fi cele mai a- ste conceptii moderne in planul sau recent de ame-
vantajoase acele de ne lnga micile centre indus- najare a Marsiliei, care ca idei generale are o va-
triale. Lotul este ns mai mare ca la Stuttgart (de loare recunoscuta, dei multi se indoesc daca va fi
0,4-1,6 b. a.) iar locuintele de 4-5 camere, cu apaicat, proectul rasturnnd o intreaga situatie prea
nrispa, graid, etc. PretuI 200-300 dolari. Colonul adnc incastrata .
va trebui sA-si castige existenta muncind si in alte Urbanotherapia sanitari se aplica in deosebi in
directii, pe lang5 cresterea pasArilor, porcilor si chiar centrul blocurilor, prin gruparea curflor 1 respec-
a unei vaci cu lapte. Tmprumuturile acordate sunt tarea prospectelor.
pe termene lungi (15-25 ani) pltibHe in rate Pe de alta parte la oraele mari i foarte mari, nu
mici lunare. Se cere o selectionare a colonistilor. se mai intocmesc planuri urbanistice fara o concep-
f) Urbanotherapia centrelor mari *it foarte mad. lie regional, in care sa primeze chestiunea locuin-
Din cele arkate in Urbanistica Genera la i in telor. La Paris problema locuintelor este una din cele
cea special la technologic i urbanohistologie, se mai greu de rezolvat, caci trebuie in regiunea aces-
poate deduce ca exist date suficiente referitoare la tui ora stabilita repartirtia a milioane de aocuitori
o metoda moderna pentru amenajarea oraselor concentrati aci. Acolo lipsesc 250.000 locuinte ef-
mari i foarte mari, adica a celor cu sute cle mii si tine i mai ales in jurul zonelor industriale, spre a
cu milioane de locuitori. economisi lucratorului a parcurge zilnic distante,
Am vazut insa ca multi continua sa se preocupe uneori 'Ana la 30 km., dela uzini la locuinta.
mai mult i aproape exclusiv de lucrari de interes O alta concluzie pentru orasele foarte marl este
estetic sau de largiri ori strapungeri de artere noi
numai in interesul ciroulaie cu toate ca urbano- 1) ..Urbanismul" - 1933.

www.dacoromanica.ro
 URBANISTICA SPECIALA
aceia ca din punct de vedere administrativ anexiu-
nea vecinttilor nu mai este o solutie i C un or-
ganism superior de directive si control trebuie in-
fiimat. Tar o alt concluzie este c, de oareee un
plan de amenajare pentru o mare aglomeratie cost
sume astronomice n realizArile lui, este sortit cu an-
ticipatie a rmne in cartoane, dac nu se prevd
de la inceput, prin lege, mijloacele financiare, adic
tocmal ceeace nu se face de obicei (0 nu s'a acut
nici pentru Paris). Dar orasele foarte mari aproape
pretutindeni intretin bugetul statului (cum s'a f-
cut dovada si la Bucureti).
Orasul Paris plteste o treime din veniturile sta-
tului pe cifra 1e afaceri. In schimb statul nu achit
drept ceece i se d. De aceia diferitele camisiuni
sau subcomisiuni care s'au ocupat de arida chestiu-
ne a mijloacelor financiare pentru realizarea pre-
vederilor unui plan de amenajare al unui oras foar-
te mare (Chicago, Paris) au ajuns la concluzia ca
un astfel de fond nu poate fi format de cfit pe ca-
lea unei taxe de ex. 1L) asupra valoarei venale a
proprieatei cldite i necriidite cuprinse in planul
regional. 0 astfel de tax ar produce 100 milfoane
fr. pe an, ceeace ar asigura anuitatea unui imprumut
de 2 miliarde. Lacroix, care s'a oeupat de aceast
chestimae, conchide: sunt 120 de consilieri generali
ai Parisului. Ei au un mandat s'6 exercite. MA' nu
vor avea aceast lege votat, eu ii desfid s poat
face altceva de at s debiteze palavre.
Morizet, referindu-se la Paris, adaog: Se aude
adesea, ne trebuie un nou Haussmann! Este a ve-
dea prea simplist lucrurile. Haussmann ar esua as-
tzi, tot cum ar fi esuat i Napoleon in rzboiul
de transee. Tstoria nu reincepe pe un plan identic.
Dictatura unui functionar sprijinit pe4un guvern-
annt necontrolat, obtinnd astig de cauz contra
<:ministrilor i Consiliilor de Stat, vrnd in buzu-
nar legile, aceasta corespunde timpurilor trecute.
Urbanotherapeutica Bucuretilor. Evo lutia aces-
tui oras din punct de vedere urbanistic este artat
pe scult in Urbanistica General pag. 194-208,
iar cea mai recent descris de C. Sfintescu pentru
Planul regional Bucuresti este redat sumar si in
Urbanistica Specialb (pag. 884-909). Mai detai-
lat se gsesc multiple propuneri in lucrarea PeP-
tru Bucuresti, publicat 'de acela autar in 19"
lucrare care serveste acum tacit multora ca izvor de
inspiratie pentru diferite propuneri ce fac i cu care
capteaik prin planuri colorate, pe intelesul tuturo-*
ra. sursele ce duc la variate i utile realizri, unele
foarte imediate si apropriate.
Trebuie s recunoastem ins c, din propunerile
acute in lucrarea ce am intocanit in 1916, ca ane-
x la planul de sistematizare intocmit intre 1914 si
1916, plan aprobat de Consiliul de Minitri
semnat de ministru Argetoianu, apoi 'decretat in desti, si multe altele.
www.dacoromanica.ro
405
1921, lucrare publicat in 1919 sub titlul Bucu-
regii n viitor o bunk parte din ele s'au infiltrat,
eu timpul, devenind anonime, la conducitorii ora-
sului Bucuresti; si, daca nu s'au realizat in totul
sau exact, ideile difuzate au format totusi o con-
stiint urbanistk publick care din ce in ce va
actiona mai viu.
Mentionm in ordinea pe care o gsim in acea
publica0e, ideile cari au prins a parte mcar de
realizare: plantatiile de delimitare a suburbanelor
si a 7. onelor non aedificanai; msuri de speciali-
zare a cartierelor gi in deosebi a celor industriale;
completarea planului topografic, studiul passajii-
lor in raport cu calea ferat si strzile n lungul
acestor linii; scoaterea unor linii de tramvai din
centrul orasului; noi prevederi legislative referi-
toare la sistematizare si la restrietii asupra cons-
tructiilor pe proprietti; contributa la lucrrile
edilitare pe strzile deschise prin contraventie; le-
giferarea exproprierilor pe zone; regulamentarea
asezrei si dimensionrei construetiilor; introduce-
rea in lege a ideei de comassare a proprietktilor ur-
bane; programe de exproprieri si de luciri; pla-
nul regional de sistematizare al Bucurestilor; m-
suri financiare, taxe pe metri lineari de fatad pen-
tru consultarea planurilor; strzi punctate de in-
teres local si de valorificare a propriettilor, s. a.
Nu s'a putut ins obline pn acurn o lege spedaVii
pentru amenajarea oraselor, cum am propus un
anteproect la finele acelei lucrri i care cuprindea
34 articole. Multe din principiille trecute in proec-
tui de lege ce am propus in 1916 si publicat in 1919
sunt cuprinse acum in legi mai recente streine, sau
au fost adoptate si in regulamentul de constructii
al orasului Bucuresti, precum principiul loturilor
consiruibile sau schimbul de imobile intre comun4
4i expropriapi, utilizat astzi la Roma pentru asa-
narea ei, etc.
Tn ce priveste 14-14 prevederile din planul de sis-
tematizare decretat in 1921, plan care nu cuprin-
dea conform legei de atunci de cat vechea raia a
orasului, multe din acestea s'au executat pe teren.
Mentionm cteva artere noi: completarea B-dului
Brtianu (intre C. A. Rosetti si Str. Sfintilor) ; ter-
minarea Bd. Dinicu Golescu (intre Str. G-ral An-
ghelescu si Str. G-ral Berthelot) si a Bd. Ferdinand
(intre Str. Ziduri i Gara Obor) ; Bd. din fata G-
rei: de Nord din (Calea Grivitei in Bd. Cuza) ;
completarea Bd. Dacia (intre str. Polon si Calea
Dorobanti) s. a. Apoi lrgiri de artere precum: $os.
Colentina (dincolo de linia ferat), Calea Rahovei
(spre miaz-noapte), Calea Grivitei (dela cimitirul
Sf. Vineri spre periferie), .Serban Vod (de la Sa-
natoriul Gr. Alexandrescu spre periferie), str. Dr.
Lister (Cotroceni), Sos. Mihai Bravu, Calea Du-
406 URBANISMUL
Parcuri noi: Parcul Sf. Maria (fost Gropile Oua- Pisistrate, de Thmistocle et mme de Pricls. On
tu), Arhivele Statului; executia partiala a Pancu- la suit galement h. Rome depuis la Roma quadrata
lui National (lucrarea importanta a fost din neno- jusqu' la Rome de Servius et A. celle aux murs de
rocire mereu amnata, iar alte parcuri trecute in l'empereur Aurlien.
plan desconsiderate la acordarea autorizatiiilor). Le moyen-age a vu natre les cits autonomes, puis
Dintre propunerile noastre Ulterioare legei de ex- les unions bourgeoises (Marseille, Bruges, etc.) avec
tensiune a Bucurestilor, si-au gasit aplicarea; zo- les murs de Meuse des villes et les beffrois avec
nele de largire a marilor artere de penetratie, ame- leur tocsin (cloche d'alarme).
naiarea lantului de lacuri ale rului Colentina s. a. Les armes a feu ont ensuite impos une nouvelle
Toata aceasta insirare dovedeste ca soarele urba- volution Purbanothrapie militaire. Vauban a
nistic nu e aparut pe bolta cereasca a Bucurestilor t le grand matre de cette urbanistique. Il a trans-
abia in anul 1934. form au XVII-me sicle plus de 300 villes. Il a en-
Incheiem si de asta data cu recoanandatia ca nil fonc sous terre la dfense des villes et a invent le
se poate face opera' urbanistici in Bucuresti daca glacis. Il a utilis l'eau pour la dfense et en mme
nu se combate serios mizeria, incepnd cu cea d- temps que pour l'irrigation et les transports. Cette
la periferie, adica daca nu se asaneaza cartierele urbanothrapie a dur jusqu'au XIX-me sicle ofi
insalubre, daca nu se propaga constant si staruitor Brialmont a cr les forts isols et lnigns des vil-
euralenia, nu numai cu vorba, dar mai ales prin les. Aujourd'hui, l'avion exige une nouvelle urbano-
lucrari adequate, singurele mijloace cu rezultate thrapie militaire.
eficace i rapide. In tot acest timp preventiunea L'urbanothranie sous l'asnect politico-social s'est
ea insalubritatea sa nu se refacrt, trebuie sa' fie in- impos avec la diffrence plus prononce entre les
flexibil. Fara indepillnirea acestor 'doua conditii, classes sociales et avec la prosprit conomique;
adica asanare i preventie, nu vom obtine in Bucu- mais, tr'es souvent, les effets ont t cherchs plutat
resti niciodata adevaratul urbanism politico-social, au point de vue esthtique. Les temples, les palais et
ci vom ramne numai cu cel politic, ca in secolele surtout les places d' 4thnes, depuis Pisistrate ius-
trecute. qu' Pricls et Adrien peuvent etre rang& dans
cette classe de travaux qui, souvent, ont soulev des
RESUME conflits soeiaux. comme ceux du temps de Pricls.
On trouve galement Rome une volution ana-
L't TRBANISTIQUE GENERALE logue. particulirement au temps de Jules Csar et
Plus encore sous Octavien Auguste, qui a reconstruit
par le Prof. C. SFINTESCO 82 temples et <<embelli Rome non sans dpenser
pour cela un million et demi de sesterces dans les
L'URBANOTHERAPIE 20 dernires annes de son rgne. Ses travaux ont
servi l'approvisionnement des barbares et 'des ha-
Les travaux d'urbanothrapie ont jou un rle bitants de Rome en matriaux pendant tout le mo-
considrable au sicile dernier et c'est eux qui ont ven-Age jusqu'au pape Urban, VIII, qui enleva !es
attir l'attention sociale sur l'importance de l'urba- bronzes du Panthon pour en faire des canons.
nistique, par les discussions auxquelles ils ont donn Nron concut un vaste plan d'urbanothrapie avec
lieu, car ce genre de travaux sert l'adaptation des aspect esthtique en profitant du grand incend;e qui
centres existants la vie et aux moyens modernes. dtruisit deux des trois quartiers de Rome. Mais ces
La thrapeutique urbaine a volu au cours des travaux ont t fantastiques comme par exemple
diffrentes phases de la civilisation et a revtu suc- ceux de da maison d'or. L'empereur Constantin a
cessivement divers aspects savoir: aspect militaire peut tre t celui qui a ralis les derniers travaux
(de Meuse) ; aspect politico-social domin par l'es- importants d'urbanothrapie Rome jusqu'au debut
thtique; aspect conomique et de circulation; as- du moyen-Age qui n'a amen que la destruction des
pect specialement hygiennique et par suite d'intrt villes.
social. Le pape Sixte V reprsente l'poque de la Renais-
L'volution de l'urbanothrapie sous l'aspect mi- sance dans l'urbanothrapie, avec le projet de trans-
litaire s'est conforme aux moyens d'attaque et de formation de Rome, tabli par Domenico Fontana.
Meuse de I'poque et peut se rsumer dans la con- 'a t le premier projet d'ensemble qui ait 6t con-
struction de murs de protection, dans la cration eu et ait envisag d'ouvrir des artres de circulation
d'un certain nombre de places d'armes et des routes dans le svstme triangulaire et avec des perspectives
ncessaires au mouvement des combattants, et rap- de monuments religieux aux extrmits. tine srie
provisionnement. Cette volution est visible A- de places out t excutes Rome conform6ment
hnes, depuis les murs plasgiques jusqu'A ceux de A ce plan.

www.dacoromanica.ro
 IJRBANISTICA SPECIAL& 401

C'est galement dans la catgorie d'une urbano- de la ville en y englobant 400.000 habitants des ag-
thrapie d:intrt politico-social qu'on pent faire glomrations environnantes et il cra les pares du
entrer les travaux excuts par Haussrnann Paris Bois de Boulogne, de Vincennes, etc. Il dmolit prs
sous le rgne de Napo Mon III, mais il est mieux de de 27.000 maisons et obligea dmnager prs de
les classer dans l'urbanothrapie d'intrt conorni- 350.000 personnes. Enfin, il dpensa plus de
que et de circulation en raison du rle trs impor- 2.500.000.000 frs. et laissa un dficit norme qui fut
tant que ces travaux ont jou ultrieurement dans ultrieurement convert par suite de la grande pros-
le sens de ces intrts. prit de la ville de Paris.
Bref, rurbanothrapie politico-sociale n'a en A notre poque, l'automobile, l'avion, la radio et
somme ralis ni corKu aucun travail d'ensemble, mkne la situation politico-conomique ont modifi
mais plutat des travaux d'aspect esthtique l'urbanothrapie si bien que de nouvelles mthodes
C'est l'poque de la dmocratie moderne peine s'imposent.
que l'urbanothrapie a pris un earactre social d'in- L'urbanothrapie d'intrt hyginique n'a pour
trt economique et hyginique plus accentu. ainsi dire pas exist dans les travaux anciens malgr
L'volution de l'urbanothrapie conomique et de la doctrine d'Aristote et celle de Vitruve. A Loadres,
circulation a son origine au temps de Pricls, lors- du temps de la peste de 1633, on mit le feu aux mai-
que fut organise Athnes l'agora commerciale, et sons contamines. Plus tard,l'urbanothraphie fut
que furent crs le port du Pire et ses docks; lors- rduite A des assainissements Ilocaux, puis A des
qu' Rome, du temps d'Auguste, furent excuts les transformations de quartiers entiers, enfin A la re-
travaux d'Ostie perfectionns et complts plus construction de certains quartiers sur le modle des
tard. cits jardins selon les principes d'Ebertezer Howard.
Dans la suite, vers 1485, apparnt A Florence rou- On n'excute plus de travaux de thrapeutique de la
vrage thorique de Battista Alberti qui attirait l'at- circulation sans tenir compte simultanment de la
tention sur les artres de circulation; puis, vers la thrapeutique d'intrat hyginique des habitations.
/name poque, Lonardo da Vinci dveloppa la tech- La lgislation ooncernant les espaoes non aedificandi
nique des communications par canaux d'irrigation fait partie des procds employs dans cette thra-
et ponts. En 1643, Paris comptait 530.000 habitants peutique.
et Londres environ 500.000 et les ncessits de la Les cas d'urbanithrapie sont nombreux: dans les
circulation se faisaient de plus en plus sentir dans vines anciennes qui doivent tre adaptes; dans les
ces vines, si bien qu'aprs le grand incendie de Lon- villes prsentant une valeur historique ou archo-
dres en 1666, Sir Cristophe Wren proposa un plan logique; dans celles dont la population s'accroit ra-
de reconstruction qui accordait une importance par- pidement (villes industrielles, minires, de transit,
ticulire aux artres de circulation et suggrait le ports, ete.) ; dans celles dont la population subit des
commassage des proprits. Ce plan ne fut ralis variations priodiques (cit.& climatriques, haln-
qu'en faible partie par suite des difficults pron- aires, estivales) ; dans les villes insalubres. La thra-
ves quant aux droits de proprit. peutique s'applique en considrant le cas par rap-
L'poque d'Haussmann est en ralit l'poque port A la situation conomique et sociale de la popu-
d'une urbanothrapie dans l'intrt de la circulation lation, A la disposition physique du territoire, ainsi
bien que Napolon III ait plutt eu en vue un intrt qu'il a t dit dans la technologie urbanistique.
de police et qu'llaussnwnn ait cherch raliser des On tablit d'abord les besoins, puis le diagnostic,
artres droites de perspective. Les travaux d'Hauss- et ensuite le traitement, mais en tudiant les moyens
mann ont t prcdes par le plan tabli par la d'action.
Commission des Artistes au temps de la Rvolu-
tion frainaise (1793) et par des projets d'ensemble L'Urbanisme militaire actuel. - Certaines villes
trs clairs de l'ingnieur Chabrol prfet de la Seine prsentent un intrt particulier aussi bien pour l'a-
et prcurseur d'Haussmann. Par un systme finan- gresseur que pour celui qui est attaqu. Ces agglo-
cier des dpenses productives, finances par une mrations doivent tre absolument adaptes aux exi-
Caisse des travaux et des Bons de dlgation, gences militaires de l'poque. De nos jours, l'avion
systme d'ailleurs trs critiqu l'poque, Hauss- et les canons A. longue porte imposent une urbano-
mann russit crer un rseau d'artres de commu- thrapie proprement militaire. Les questions sui-
nication A Paris allant du nord au sud et de l'est A vantes se posent: 1) Quelles sow les villes qui doi-
l'ouest, des diagonales ou des transversales la Sei- vent tre transformes? 2) A quelles ncessits doi-
ne, A l'effet de relier les gares entre elles, les guar- vent-elles &re adaptes? 3) De quelle ntanire peut
tiers entre eux, la priphrie avec le centre, tout en tre ralise l'adaptation?
dmolissant les quartiers sordides et peu srs pour La dernire exprience a montr qu'actuellement
le gouvernement. En outre, il tendit la superficie les guerres sont nationales et sont menes sur le ter-

www.dacoromanica.ro
408 t.T tt 13 A NISML
ritoire tout entier, que les armes sont extrmement
mobiles, que certaines conventions ne sont parfois
nullement respectes. Ainsi done, Purbanothrapie
doit &re applique toutes les villes, seuls tant
variables la proportion et les moyens d'application.
Les dirigeables et les avions parcourent aujour-
d'hui de trs longues distances a transportent des
poids trs considrables mais ils coiltent trs cher.
La puissance de fabrication de certains pays est trs
leve mais les moyens de dfense terrestre ont
objectifs pour l'attaque. Il faut largir les rues, con-
server de grandes cours, crer des centres de planta-
tions, organiser des installations sauterraines dans
les gofits rsistants. Les maisons doivent &re pour-
vues de toits pour les ricochets ou mme de terrasses
rsistantes en bton ann et avoir en gnral 3 4
&ages. La superficie de la ville doit tre aussi petite
que possible. On donne des types d'abris et de pos-
tes de secours qui peuvent servir en cas d'attaques
par bombes et par gaz.
.

grandi Ce point que les risques sont trs gros pour L'urbanothrapie sociale actuelle est caractrise
l'attaquant. Les dgts peuvent par suite &re trs par une tendance vers la dmocratie qui se mani-
forts de part et d'autre et les attaques auront par feste par toutes les formes de gouvernement et par
consquent lieu de prfrence sur des centres In-- les programmes politiques, attendu qu'aucune ac-
bains mritaut que le risque soit couru. C'est pour- tion de caractre social ne peut donner de rsultats
quoi il importe que la dfense soit aussi efficace et si elle ne ralise pas les intrts du peuple. Dans ce
aussi urgente que possible en ce qui concerne ces genre d'urbanisme il faut considrer le point de vue
centres. hyginique et le point de vue conomique, ce qui
Les nouveaux moyens diattaque par l'aviation et fait que Purbanothrapie actuele s'occupe particu-
le canon utilisent la chimie, l'ineendie, la bactrio- lirement de ces aspects, ainsi, par exemple, dans les
logie, l'effet de dtruire, d'incendier, 'd'intoxiquer, villes dont la population et la superficie croissent
de contaminer les afffflomrations. rapidement, Purbanothrapie s'occupe surtout de
Or, il n'y a peu prs rien faire contre la puis- l'habitation et des communications; dans celles qui
sance brisante des bombes car il faudrait construire se spcialisent et se transforment, ce sont les pro-
contre elles de vastes abris extrmement solides avec blmes conomiques qui Pemportent; dans celles
d'paisses couches de bton arm& Vauthier a pro- qui renaissent (villes historiques, archologiques) te
pos des souterrains ou des abris ariens reconverts sont les questions hyginiques et esthtiques domi-
de bton aria car une couche de bton arm de 4 nent.
m. rsiste aux bombes d'une tonne. Les constructions La technologie de l'urbanothrapie consiste d-
doivent se conformer Faction brisante des bombes, terminer d'abord les besoins, puis fixer les pro-
comme constructions, dispositions et galement au blmes rsoudre, aprs quoi on examine les mo-
point de vue des espaces libres environnantes. yens dont on dispose et ceux qu'il y a lieu de crer
Contre les bombes incendiaires du genre des bom- pour chercher enfin les solutions adopter. Dan.
bes allemandes dites lectron ou contre les bombes ger a indiqu dans ce sens une procdure suivre
amricaines au phosphore blanc, la dfense consiste avec des images analytiques (plan historique, plan
dans line disposition spciale dans l'espace de la con- conomique, plan sanitaire).
verture des maisons, dans Pemploi de matriel in- Les moyeas d'action sont, les uns, d'ordre projec-
inflammable, dans un cartement plus grand des tif, tels que: les alignements, les percements, les
maisons. commassages, les assainissements, la politique de
Les bombes toxiques peuvent tre irritantes (la- circulation, etc.; les autres de ralisation, tels que:
crymognes, sternutatoires) afin de forcer l'vacua- les moyens juridiques, financiers, administratifs et
tion de la zne; on vsicantes (destructrices) afin mme politiques.
de contraindre une vacuation de longue dure; Parmi les moyens projectifs, les premiers sont ies
ou meurtrires (entranant une mort rapide). La alignements qui constituent le moyen de plus ancien
dfense consiste surtout dans le refuge sous des abris et le plus frquemment applique. Par les plans
tanches, ventils avec de l'air pur, et dans une dis- d'alignement, on peat modifier le trac de la rue,
position de la ville favorable Pcoulement rapide le profil en long et le profil, transversal, mais .le
des gaz hors de la zne habite. plus souvent ils visent l'largissement des rues
La thrapeutique urbaine contre ces moyens d'at- dans l'intrt de la circulation. La mthode donne
taque ne pent tre intgralement applique que des rsultats tardifs, aussi n'est-elle pas recomman-
dans les villes neuves comme celles de la Russic dale dans les cas urgents.
sovitique ou de la Turquie (Ankara). Dans les Les largissements peuvent tre faits des deux c-
vieilles villes, l'application ne Peut tre que par- ts de la rue ou seulement d'un ct selon le cas. Il
tielle. En tout cas, il importe de dcentraliser les faut l'auteur du projet une certaine exprienee
difices importants en les rpartissant dans la ville; pour russir un plan d'alignement dans une vine,
de transporter en dehors de la ville les tablisse- car les alignements doivent tenir compte des textes
ments militaires et les fabriques qui constituent les de lois, de la valeur, de la forme et des dimensions
www.dacoromanica.ro
 iTRBANISTICA SPECIALA 404
des proprits ainsi que de nombreuses autres con- commassage par un texte de loi et id a t trouv
ditions. Il ne faut pas abuser de l'largissement par que cc systme avait de grands avantages pour la
aligiements car on risque de voir le plan d'am- vine et les propritaires.
nagement rester non appliqu. Gurard appelle Le plus souvent, il faut recourir, dans rapplica-
l'largissement par alignements du vandalisme. lions des expropriations par znes, aux commassa-
Mais la raison d'atre de ce quailificatif disparait lors- ges, afin de pouvoir obtenir les rsultats dcoulant
que l'largissement est fait en une seule fois, ainsi dd ces expropriations. C'est ainsi qu'il a t proc,l
qu'il a t procd Chicago. Les alignements une Bruxelles, Budapest, Naples et A Londres. En
fois adopts doivent tre respects et non pas modi- l!rance, les expropriations par znes ont t rgle-
fis continuellement car alors le vandalisme est plus mentes par des textes de lois en 1919 et en 1924.
accentu. L'largissement par alignements ne pent Les assainissements sont des moyens qui sont uti.
donner de bons rsultats que s'il s'agit de solutions liss de prfrence clans les villes anciennes o les
locales; pour une place, pour un tronon der rue. habitations sont entasses et les cours si petites quiI
Dans son plan d'amnagement du centre de Marsei- est iinpossible l'air et au soleil d'y pntrer.
lle, Grber a transform les largissements par alig- On a essay certains assainissements dans les
nements en vritables pescements. D'ailleurs les alig- temps anciens, sous l'empire romain, puis beaucoup
nements sont le plus souvent et avec plus de succs plus tard, A Paris, dans une large mesure, sous Na-
combins avec des percements. On applique gale- polon III. C'est ainsi qu'on a xcut alors autour
ment ralignement pour firmer une rue mutile et de glise Notre Dame d'importantes dmolitions
il arrive souvent qu'on trouve des rues inutiles dans en vue d'assainissement.
une ville. Dans diffrents pays, des textes de lois ant donn
Les percements ont t employ& sur une grande le &oft de dmolir lles maisons qui sont classes
chelle par Haussemenn et Paris aprs 1852. Mais comme insalubres. En ces derniers temps, on a em.
c'est un procd qui exige des moyens financiers con. ploy Brunscwick une nouvelle mthode d'assai-
sidrables en fonds disponibles car il doit tre ex- nissement des blocs par la dmolition des construc-
cut dans un temps trs court. On a appliqu le sys- tions sortant de l'alignement au milieu du bloc. La
tme des percements A Chicago, A Londres, A Rome revision de la loi est devenue ncessaire..
(Imperia) et on se propose de les employer aussi La police de la circulation constitue aussi un ma-
pour ramnagement d'un quartier de Stockholm. On yn d'urbanothrapie et c'est pourquoi il importe
a excute des percements en vue de dcharger les ar- d'etudiei le fonctionnement de la circulation et la
tres (parallles avec des artres de circulation) ou construction des organes de circulation. Les facteurs
pour collecter, eu vue d'viter de trop nombreuses qui dterminent les mesures de police sont d'ab orl
intersections avec des artres principales. Il n'est le coefficient de circulation, puis, un moindre de-
pas recommand de perforer la surface de la ville gr, l'angle de croisement et le genre de circulation.
par de trap nombreux percements. Les signalisations sont les procds les plus em-
Les commassages ont t proposs ds ranne ploy& dans rurbanothrapie de la circulation. El les
1667 pour le plan de Londres par Wren mais ils peuvent tre progressives (fonctionnant A la main
n'ont t appliqus que beaucoup plus tard. En selon les besoins de la circulation), synchroniques
Roumanie, on les a employs en 1847 pour la recon- (ne pouvant tre toujours adoptes) ou combines
struction du guarder de Bucarest qui fut brill en (progressives et sysnchroniques) dans certaines por-
cette anne. tions voisines; ces dernires &ant employes A
Les commassages sont tantt de simples rectifi- Berlin.
cations de limites (Grenzbereinigungsverfahren) et Afin d'amliorer la circulation, il faut la canali-
tantt de vritables transformations des proprits ser dans une autre direction ou fixer des parcours
(remembrement, Umlegung). A Zrich, on a em- spciaux pour les transports en commun ou prendre
ploy les deux procds ds ranne 1893. Le pre- des mesures d'interdiction, ou percer de nouvelles
mier systme a t surtout utilis dans les rgions rues, aprs avoir tudi le moyen d'amliorer les
construites, lorsqu'apparaissent dans une rue ces sur- croisements.
faces dites masques ou des proprits tombant trop Les moyens de ralisation sont de plusieurs sor-
obliquement sur les alignements; le second est etn- tes: juridiques, financiers, administratifs et mme
ploy de prfrence dans les zones non construites. politiques. Ils peuvent exister ou tre crer. Dans
Stfibben et Camillo Sitte sont d'avis qu'il faut vi- ce dernier cas ils doivent tre fixs par anticipation
ter le plus possible les commassages et choisir pb v:s--vis de rtablissement du projet d'urbanoth-
tot des solutions tenant des alignements de rues ou ra pie.
des percements de rues nouvelles. Les moyens juridiques sont bass sur la loi d'ex-
A Francfort sur le Main, Adickes a rglementi le propriation ou sur l'application de la plus-valu,s.

www.dacoromanica.ro
410 UttlANISMtTtJ
On a fait toutes sortes de propositions relatives principe suivre en cette matire est celui de la
l'intrk de la collectivit mais il ne faut pas oublier prudeuce quant aux prvisions de dpenses. En tout
que le principe de la rciprocit doit tre respect et cas il importe de prendre des mesures l'effet de s-
que la socit ne doit pas opprimer l'individu. Parj parer la zne industrielle, tudie parfois seulement
fois, il a t dcid par un texte de loi que le paie- en ce qui concerne son extension et l'on doit gale-
ment de l'indemnisation aurait lieu par chances, ment prvoir des plantations ainsi qu'un centre ci-
mais toutefois le paiement pralable l'enlvement vique.
de la possession au propritaire expropri. L'amnagement des villes anciennes et historiques
Les moyens financiers doivent tre proportionu(''s a form l'objet principal du Congrs international
au plan urbanistique. La ville de Buoarest a fait un urbanistique de Rome en 1929 au cours duquel
sacrifice insuffisant sur ses recettes ordinaires en Piacentini a montr qu'il fallait trouver un quili-
vue de ralisations de ce genre puisqu'elle n'y a af- bre entre le respect intransigeant du pass et les
fect que 30/o en moyenne par an. ncessits les plus urgentes de la vie moderne.
Les moyens administratifs et politiques doivent Il est recommand de tracer au dbut le primtre
assurer la comptence et la continuit. du quartier historique qui doit kre conserv et de
Applications frquentes de l'urbanothrapie. Si chercher ensuite dplacer le commerce et par sui-
on les groupe par catgories, on trouve de ces appli- te la circulation en dehors de ce primtre. Mais ce
catioiu dams les stations balno-climatriques, spor- systme ne saurait tre appliqu partout. Lorsque
tives, archologiques, dans les petites et moyennes dans un quartier historique quelques difices seu-
villes, dans les cits anciennes et historiques, dans lement prsentent un intrt historique ou artisti-
l'amnagement des villages et mme des colonies que, Piccinato recommande de procder par d-
agricoles, dans les grandes et mme les trs grandes blayage afin de dgager les monmnents. Mais S fin-
xiiles. tesco observe que souvent les ensembles ont une va-
L'amnagement des localits balnaires, climat- leur historique urbanistique plus grande que les
riques, sportives, etc., comprend, Men que le genre monuments isols. Les constructions nouvelles ne
puisse en tre trs vari, des caractristiques com- doivent pas nuire l'harmonie deees ensembles mais
munes telles que les suivantes: le fait que la popu- s'adapter la couleur, aux lignes et mme au style
lotion crot et dcrot priodiquement, que le point de l'poque o ont t difis les monuments histo-
de vue hygnique et esthtique est prdominant en riques environnants. Il peut arriver qu'il soit stric-
urbanothrapie. tement ncessaire d'ouvrir une artre au milieu
Lcs lois roumaines prvoient que pour ce genre d'un quartier historique et de nombreux inconv-
de stations, doivent tre tablis des plans d'amna- nients peuvent alors surgir car l'artre devra pr-
gement, que puissent y tre effectues des expro- senter des brisures et des sinuosits sans qu'il soit
priaeons pour pares et qu'il y soit introduit une 3er- possible d'viter l'apparition de certaines positions
vitude relative aux plantations. dfavorables des monuments par rapport la nou-
Il est bon que les plans stipulent des prvisions velle artre. C'est pourquoi on a propos parfois de
en vue de l'limination des industries et d'autres raliser ces artres au moyen de tunnels comme il a
d'ordre esthtique; qu'il soit donn de l'importanc3 t fait Gnes.
aux installations sanitaires en prvoyant des cen- Les commissions des monuments historiques des
tres exploitation et des centres d'agrment. diffrents pays ont pour mission de veiller l'ap-
que ces centres soient isols des villes ou villages plication de ces principes et A. ce que les nouvelles
qui existaient antrieurement et qui sont nglig6-4; constructions ne cachent pas la perspective des mo-
que les constructions soient de prfrence des villes, numents comme on l'a vu Londres et Bucarest.
en deb ors des grands htels qui doivent tre difis L'amnagement des villages et des colonies agrico-
dans des pares. Il importe de prvoir encore um cen- les priphriques constitue une proccupation r-
tre commercial, des voies de communication cono- cente des urbanistes et certains l'ont appel l'urba-
iniques comme superficie mais bien excutes. 1l cst nisme rural. Il est important en effet de s'opposer
encore avantageux d'ouvrir une artre plus 'large a l'exode rural par l'amlioration des villager
que les autres, une esplanade ou deux voisines et (France) et dans certains pays comme l'Allemagne
de; rues touristiques. et les Etats-Unis, on a mme engag une politique
Dans tous les pays on donne la plus grande aten- de retour aux villages. Cet urbanisme rural com-
Con ,to tourisme pour la raiSon qu'il contribue dans prend cinq types d'amnagement rural: le village
une grande mesure la prosprit conomique. agricole, le village industriel, la colonic industriell.3
Les plans des moyennes et petites vines sont ceux et la colonie agricole priphrique.
qui intressent des agglomrations allant respect-- La loi roumaine d'administration locale mention-
vement jusqu' 100.000 et 30.000 habitants. Le ne, en passant, les plans d'amnagement local dans

www.dacoromanica.ro
 bRBANISTICA SPECIALA 411
les villages avec la collaboratimi d'une commission exposs par Sfintesco au chapitre Superurba-
dpartementale forane de fonctionnaires de diff- nisme.
rentes spcialits. L'urbanothrapie des grands et trs grands cen-
LG forme a pris une extension notable A. la p- tres intresse les villes dpassant 100.000 habitants
riphrie des villes et A. celle de Bucarest et elle peat et celles qui ant plusieurs millions d'habitants. On
jouer un rle urbanistique important; c'est pour- a abandonn cet gard rancienne conception qui
quoi il est bien qu'elle soit rglemente au point de ne visait qu' systmatiser en vue de la circulation
vue de la superficie, de rutilisation, de Paccs, du et de l'esthtique et on a adopt de plus en plus les
gulre de plantations, de Pindivisibilit minimum, mesures prophylactiques pour l'extension rationnel-
de la distribution des constructions. A Bucarest, le priphrique et la reconstruction convenable des
dans la zane non aedifica.ndi, on exige maintenant centres. Greber, notamment, recommande cette
pour une ferme 2 hectares au mains de terrain afin mthode dans son ouvrage pour la ville de Mar-
d'assurer les conditions ci-dessus. seille.
Le village agricole doit faire l'objet d'un examen On applique aujourd'hui urbanothrapie surtout
attentif, en Roumanie surtout, o 80'4/o des habitants dans le .centre des blocs pour les cours et les pros-
forment la population rurale. Les lots pour une ex- pects. Dans les grandes villes, la conception admise
ploitation paysanne doivent y avoir un quart d'hec- est la conception rgionale et lit c'est le problme de
tare environ et le plan du village doit prvoir un l'habitation qui domine.
centre civique des difices d'intrat public parmi
lesquels doivent figurer la maison de lecture, la rgion A Paris, il a t constat qu'il manque dans la
250.000 logements A. bon march, surtout au-
cooraiive, le dispensaire mdical, etc. En tout Las,
tour des znes industrielles, oft les ouvriers doivent
les plans d'amnagement doivent viser atre aussi parcourir de longues distances et parfois jusqu' 30
conomiques que possible.
klm. pour se rendre leur travail.
Le village indusfriel est trs dvelopp dans beau-
coup de pays et il existe aussi dans certaines rgions On a fait encore une autre observation, h. savoir
de collines et de montagnes de Roumanie possdant que les annexions ne sont plus recommandables
soit des industries domicile, soit des industries ca- pour les trs grands centres mais qu'il y a lieu de
pitalistes. Actuellement, rid& se rpand en Al le- crer un organisme suprieur de directive et de con-
magne de dplacer les industries, et spcialement trle. .

les industries alimentaires dans des villages indus- Les trs grands centres entretiennent les bud-
triels. Le dveloppement linaire du village indus- gets des Etats et leur amnagement est parfois extra.
triel est avantageux. mement coteux si bien que les fonds ncessaires
La colonie industrielle est surtout rpandue dans ne peuvent atre souvent runis que par l'institution
les pays industriels de l'Europe occidentale. Les co- de certaines taxes supplmentaires ad-hoc. De tel.
lonies industrielles de Port Sunligtht, de Bournville les mesures ant t proposes pour Chicago, Paris
(Angleterre) et de Margaretenhhe, auprs d Essen et d'autres vales.
sant clbres. L'urbanothrapie de la ville de Bucarest s'est ins-
La colonie agricole priphrique est encourage pfre, de 1914 a 1929, des ides comprises dans le
aujourd'hui en Allemagne et mame aux Etats-Unis. plan local tabli par Sfintesco et, depuis 1929, o
Il en a t ralis une A. Stuttgart pour 1000 habi- a t vote la loi relative l'extension du plan,
tants et d'autres seront cres pour 3000 habitants beaucoup des ides dveloppes par le 'name auteur
avec des lots de 800 1000 m. c. capables de pro- dans son ouvrage Pour Bucarest-Nouvelles tudes
duire chaque anne 1000 francs franois environ urbanistiques publii en 1932 servent encore de
par la culture maraichre. Aux Etats-Unis on a pr- base aux diverses propositions qui sont parfois dis-
vu im fonds de 26 millions de dollars en vue de f a- cutes par l'administration de cette ville.
voriser le retour au travail des champs par la colo- Mais, la lutte contre la misre sociale, caractrise
nisation agricole. L'essentiel est que les colons soient par la misre du logement et des quartiers ouvriers
slectionns et que les emprunts soient consentis a demeure la question capitale de Purbanothrapie
longs termes (15 25 ans). Taus ces petits centres pour taus les grands centres, b. de trs rares excep-
doivent atre choisis et dvelopps selon les principes tions prs.

www.dacoromanica.ro
 NOTICE SUR L'ENSEIGNEMENT URBANISTE 1)
Avant-propos.
Dans cette notice on ne pourra tre ni complet, ni d-
finitif. il s'agit simplement d'introduire un certain ordre
dans la complexit qui entoure le yroblme de l'enseig-
nement urbain, et de &gager les elements dont se com-
pose ce problme.
L'enseignement urbaine est aussi Lien une ducation,
comme celui d'un mdecin, d'un ingnieur, - ii prsen-
tera tons les details de l'enseignement en general: c'est
dire il faudra prciser le but, developper la mthode et
l'esprit, indiquer les organes professants, pourvoir aux
moyens, fixer la matire, dfinir les cadres et phases 'de
l'ducation, de meme que les grades et diplomes, etc.
Sans ces prliminaires on risquera toujours de s'em-
brouiller dans le vaste champ des questions, et de ne
saisir que des details.
J'ai mis education pour enseignement, ce qui me pa-
rait plus juste. Car, vu l'importance de la matire et le
rle de l'urbaniste dains la socit moderne, l'enseigne-
ment, une simple communication pratique de connais-
sances spciales, ne suffira plus. 11 s'agira bien d'une
education dans im certain esprit scientifique, clans le sen-
timent de la responsabilit sociale, dans la comprehen-
sion intime et spontanie des elements trs multiples dont
se compose l'arganisme vivant de la cite, enfin d'un en-
trainement trs vari dans l'atmosphere de l'administra-
tion. Tout cela s'ajoute 'a des connaissances exactes et
livresques, indispensables d'ailleurs, mais qui, elles seu-
les, ne font pas encore l'urbaniste.
Aprs, il faut considerer les classes auxquelles cet en-
seignement va s'adresser. Je crois, qu'il y a lieu de dis-
tinguer.
a) la jeunesse qui se prepare des carrires,
b) les personnes se trouvant dj dans certaines pla-
ces de l'administration municipale et cherchant a se tout le domaine social, philosophique, historique, esth-
perfectionner, tique, conomique, hyginique, etc. affrant la cite.
c) le grand public, dont l'intrt civique et social, de Correspondent cet tat de chose, la matire de caw
mme qu'conomique demande quelques notions gene-
rales sur l'urbaniame.
Inutile d'appuyer, que l'enseignement qu'on offrira
ces diffrentes categories, devra tre conforme leur
nature. Mais en tout cas je pense, que, en traitant la
1) Communique l'Lnion Internationale des Viiles et Pon-
Woks Locaux i l'occasion du Congrs cle Lyon 19-82 Juin 1934).
www.dacoromanica.ro
par Prof. V. DEZNAI
question de l'enseignement urbaniste, il fandra prendre
en consideration toutes les trois categories mentionnes
ci-dessus.
A. - SITUATION ACTUELLE
1. La science urbaine et ses organes.
L'urbanisme est en voie de devenir une science auto-
nome, une nouvelle discipline nettement separe des au-
tres branches dont elle est issue. (C'est peu prs la
mme chose qui West passe pour la sociologie, il y a un
demi Bieck). Cet tat de transition est la cause de beau-
coup de confusions.
D'une part, leis anciennes sciences le rclament et le
considerent comme un de leurs chapitres: l'architecture,
les travaux publics, le droit, la sociologie, la gographie,
etc. Par cela elles empchent sa constitution organique,
et faussent la vue sur l'ensemble: ce sont toujours cer-
tains details qu'on pousse au premier plan, et d'autrs
sont rlgues l'ombre, ou completement negligs. De
toute manire l'unit organique s'y perd.
D'autre part, la nouvelle discipline n'est pas encore
solidement dveloppee, la delimitation vers les domaines
originaires parait delicate, la harmonie des parties, la
structure organique, l'autonomie scientifique ne s'labo-
rent que peu peu. On hsite jusqu' sa denomination
meme: urbanisme ou science de la ville, - notions pour
lesquelles on n'a pas encore trouv des definitions satis-
f aisantes.
Je me borne indiquer, qu'il existe la tendance se-
parer les expressions urbanisme et science de la vine, e-
et de leur donner un sens different. La p-emire, plus
restreinte, signifierait les travaux dilitaires, des tech-
niques municipauX proprement dits, tandisque la se-
conde, ayant une acception plus large, engloberait encore
science ne possede point encore sa conception classique,
un ordre hirarchique dans les parties et dans sa struc-
ture. En consequence, selon les penchants on les origi-
nes de l'urbaniste actuel, certains chapitres tendent la
dominer le reste.
Ainsi les ingnieurs n'y 'voient qne problmes teclini
ques, les architectes que questions egthetiques, les juris
tes qu'activits administratives, les conomes politiques
 NOTICE SUR L'ENSEIGNEMENT URBANISTE 413
one problmes conomiques, les sociologues que phno- Comme la notion urbanisme, celle de urbaniste de-
mnes sociaux, les gographes que fauj gographiques, mande tre prcise. N'est pas urbaniste qui vent, ou
a ainsi de suite. Pour le grand public l'urbanisme se qui se trouve par hasard dans la politique ou dams une
rduit peu prs aux questions du logement, de la cir- fonction municipale. La-dessus tout un chapitre serait
culation, et de l'amnagement des quartiers neufs ou a crire.
vieux. I Ici il euffit de resumer, que les urbanistes d'au-
Certes, la science de la ville est tout ceci, et encore jourd'hui n'ont point reu une formation analogue. Ils
beaucoup. Mais surtout elle est une enase organique, car- viennent de toutes les branches, mis par un lute:x.6A span-
respondant a. la ville qui, elle, est un organisme vivant, tan pour lea problmes urbains. Ce qui, mon avis,
ayant des organes, des fonctions, des origines, des con- caractrise le veritable urbaniste c'est le sentiment trs
ditions de dveloppement, une ame, une individualit, prononc qu'ils ont de la ville comme d'une entit par-
un destin... La science de la vine est comparable la ticulire, et qui rclame une consklrations spcifique.
science sur l'honune: il y aura biologie, psychologie, et Ils se sont formes par experience pratique ou pax re-
jusqu' la philosophie, - des aspects trs varies du cherches savantes, et se divisent gnralement en ces
mme sujet. deux categories qui, cependant, tendent fusionner. On
Tout en n'tant point encore nettement constitue, et a dja reconnu, que thorie et pratique sont inspara-
ne possdant pas encore des manuels courants, cette bles et vont de pair.
science a rassambl une matire des plus importantes,
produit une brillante littrature scientifique, et realise b) les institutions. IL n'y a pas d'coles spciales pr-
des rsultats dans l'amnagement contemporain des vil- parant les urbanistes, comme il y en a pour la mdecine,
les, qui prouvent, aux yeux de tout le monde, sa grande pour l'architecture. Il y a des cours aux Universits, dans
utilit publique. differentes sections. 11 existent des cours administratifs
La science moderne est une oeuvre collective. Elle pro- pour employes municipaux, on organise des cours /ibres,
cede d'un grand nombre de recherches et d'expriences offerts par des organes d'enseignement, ou au sein de
suecessives, d'analyses, de documentations, de connais- groupes professiomiels. Nous reviendrons ce point.
fiances mutuelles. Elle s'appuie sur des collaborations. Panni les institutions les plus importantes, qui en ce
Elle a besoin d'organes qui sont des specialistes (urba- moment sant appeles a dvelopper la science de la ville,
mistes, avec des collaborateurs entraaines, statisticiens, se trouvent les Unions de Villes Celles-ci se sont consti-
cartographes, etc.), puis de l'enseignement, de recher- tues d'abord en groupement d'intrt, en vue de repr-
ches, d'expriences pratiques, de centres de documenta- senter les eits vis vis des autorits gouvernementales.
tion, de publications, des cadres sociaux du travail scien- Leurs fonctions scientifiques, galement vises lors de
tifique, enfin de puissants moyens materiels. l'organisation des groupements, ne se manifestent, que
Tout ceci, de notre temps, ne se retrouve que d'une d'une faon hsitante. Quelquesunes ont organise des
faon trs imparfaite. Les elements ingaux ne s'ajus- Instituts d'Urbanisme, centres de documentation et de
tent qu'avec peine - par manque de principes, de me- recherches, avec bibliothque, collections de plans, de
thodes et de moyens, ils scout loins d'tre adapts, leur modeles etc. et publient des revues.
rendement est intermittent: toute l'organisation de la Quelques Unilversits ont galement organise des Insti-
science parat encore jeune, peu dveloppe, incomplete. tuts d'Urbanisme, pour la plupart annexes des dpar-
Elle n'a pas a la disposition les instruments de grande tements de sociologie ou d'conomie politique. Ils font
envergure comme les sciences tablies. des enqutes et etudes urbaines, surtout de caractre lo-
Cependant les besoins, les demandes a ses compten- cal. Cependant ici une oeuvre prcieuse s'labore, et dans
ces, par suite de l'urbanisation rapide du monde et les des exacts travaux de detail s'accumule peu peu toute
changements vertigineux dans les sciences techniques, la matire si riche de la science de la vale.
conomiques et sociales, deviennent urgents, incessants. Souvent ces instituts sont doubles crEcoles dminia
Aussi, faute de direction urbaniste claire, les erreurs tration, o l'on offre un enseignement pratique aux
se sont accumules, l'immense prejudice des commu- agents municipaux, ou ceux qui dsirent l'tre.
nautes. Il y a enfin toutes sortes de Vdrations de caractre
Les organes de la science urbaine de nos jours se tfau- altruiste, comme le Congrs international de l'habitation
vent en grande partie incorpors dans d'autres organisa- et de l'amnagement des villes Londres, le Club Cam-
tions, et ne possedent, pour la plupart, pas encore l'au- mercial de Chicago, la Commission du plan regional de
tonornie et le libre jeu, qui devraient leur revenir. la ville de New York, - ou bien professionnelles. Dana
Ces organes sont de nature differente: ces dernieres, ingnieurs civils, fonctionnaires munici-
paux, des organismes conomiques cherchent dfndre
a) les personnes qui se qualifient d'urbanistes. Bs sont leurs intrts et servir des buts immdiats.
ou des savants, ou des ingnieurs et architects. Plus ra- Toutes ces organisations, par leur activit, discussions,
rement, ils se recrutent dans d'autres groupes. publications, contribuent beaucoup fixer les ides, k

www.dacoromanica.ro
414 tittgANInIUL
dvlopper les connaissances spciales, et faire la props- core clairement dans le cas de l'urbanisme, et ne reut
gande de l'urbanisme. pas encore sa consecration scientifique. A dfaut de cette
Une place particulire est retenue par les nombreuses synthse, la matire accumulee par l'activit urbaine res-
organisations s'occupant de deux chapitres principaux te un mosaique htrogene, difficile manier et en-
de la science de la ville: le logement et la circulation. seigner.
.
Le premier est trait surtout par les architectes, socio- 3. Cours, diplomes, titres.
logues, conomes politiques, lgistes. Les importantes En parcourant dans les diffrents pays la situation de
realisations dans la decade d'aprs guerre ont grande- l'enseignement urbain, on ralise nettement l'tat primi-
ment approfondi le problme, dont s'occupent d'ailleurs tif, presque chaotique, o se trouve l'organisation de la
une federation internationale et nombreuses organisa- science, analyse plus haut, et, partant, l'ducation qu'on
tions nationales. y offre. Ce qui saute aux yeux, c'est le manque absolu
La question de la circulation fut surtout pose par l'av- d'une vue gnrale, de l'unit de cette science, - d'o
nement foudroyant de l'automobilisme. Ce phnomne, les hesitations, les lacunes, se trahissant dans les sys-
en produisant la congestion des voies publiques, soule- temes, mmes dvelopps, .d'enseignement.
vait les problmes de la zonification des vines, de la va- On y vient d'abord avec les preparations les plus va.
leur changeante du sol, de l'aannagement des routes, des ries, partir des institutions qui ne demandent sue=
tablissements suburbains, etc., attirant ainsi l'attention grade prlimmaire, jusqu' celles qui exigent des diplo-
d'un public trs large sur l'urbanisme mme. Tout ces mes universitaires ou polytechniques. Aussi les forma-
groupements, professionnels, industries, tendences int- tions qu'on y reoit, sont les plus varies, mme clans les
resses ont leur organisations et publications, o une im- limites d'un seul Etat, et encore plus aecentues entre
portante matire de notre science i'ut dveloppe. les regimes des Etats diffrents.
2. Chaires et enseignement. L'unit gnrale, qui se retrouve par exemple clans la
Nous avons dj touch ce qu'on pent appeler au- formation des mdecins, des architectes, des professeurs,
jourd'hui l'enseignement urbain. ou des juristes de par le monde, fait compltement d-
Les chaires universitaires existantes se trouvent sur- faut dans l'ducation des urbanistes. Et pourtant, c'est
tout aux coles polytechniques, et concernent ou bien une science d'un earactere largement international!
purement l'architecture, ayant un caractre surtout es- 11 seram l. difficile pour une jeunesse, se destinant cette
thtique, s'tendant toutefois a l'amnagement des guar- carrire, de faire des stages ou smestres dans plusieurs
tiers vieux ou neufs, - ou bien elles sont consacres a pays, en vue de se perfectionner: les divergeances dans
la technique de la construction en general et aux divers les systmes rendent toute coordination it peu prs im-
travaux publics. possible. 11 parait mrne, qu'aujourd'hui, pour un jeune
Le programme de quelques chaires de droit s'occupe homme voulant se consacrr eette science, il soit encore
de l'administration et de la situation juridique des va- impossible, de recevoir n'importe o une ducation ur-
les. Dans les cours de sociologie, gnralement, on n'omet baniste accomplie. 11 sera, plus que dans une autre car-
point de traiter diffrents phnomnes urbaines. Les m rire, oblige a se perfectionner bien que, mate.
decins reoivent aussi un enseignement d'hygine publi- riellement, cela est infiniment penible.
que. Un certain nombre d'Universits ont d'ailleurs or- Les dfauts des cours cependant assez nombreux dj,
ganis des Instituts d'urbanisme, qui, tout en procdant ne rsident point tenement en ce qu'ils sont offerts dans
it des recherches scientifiques, assuMent la formation des les endroits disperss, ainsi que les tudiants, pour la
jeunes urbanistes. plupart, ne gagnent pas le sentiment de l'unit de la dis-
Ce qui semble manquer toutes ces tudes c'est l'unit, cipline qu'ils poursuivent, mais plutt clans l'inorganiia-
le systme proprement urbaniste, l'esprt de synthse. tion effective de la matire, au point, que cette situation
Dans la matire tenement diverse l'atmosp here spciale ne confre point, ce qui serait le plus important pour
est absente, o nat le sentiment pour l'entit organique l'urbaniste futur, la conception mme de l'urbanisme.
si complexe, qu'est une cit. On aura assimil de la sorte une certaine quantit de
On s'occupe bien d'un grand nombre de details ou de connaissances prcieuses et utiles, sans arriver crer
fonctions des agglomerations, mais sans se placer au cen- entre ces notions les relations organiques, et sans pou-
tre du phnomne, et sans avoir constamiment prsente voir se hausser la vue gnrale de l'ensemble. Et ce-
la conception precise, qu'on se trouve en face d'un or. pendant ce n'est que celle-ci, qui puisse dvelopper la fa-
ganisme vivant, dont chaque manifestation est condition. cult de commander un juste emploi des notions par.
ne par le fonctionnenwat harmonieux d'organes bien tielles.
dfinis, non interchangeables. II slats ainsi, tant qu'on ne va point crer les Bee les
En somme, ce qui est le plus important, c'est qu'il y a ou Pacults d'Urbanisme, sections spciales aux Univer
interdpendance organique entre les parties a les pro. sites, tontine celles du droit, de la mdecine, etc., et eit
blmes, et que toutes les solutions doivent, A. la base d'une l'enseignement, dans un cadre appropri, par grades sys.
conception gnrale unique, envisager le tout. Ce prin- tmatiques, 6oit consacr exelusivement i notre science,
cipe fondamental de chaque science ne ressort pas en- L, rgulierement, le minimum des connaissanees essen.
www.dacoromanica.ro
 NOTICE SUR L'ENSEIGNEMENT URBANISTE 415
tielles et indispensables, embrasses clans une svnthse La premire, aussi indispensable que la seconde; leur
organique, sera parcouru, accompagn d'expriences pta- fera connatre les principes memes de l'urbanisme, et les
tiques, comme dans les cliniques pour les mdecins. introduira dans les ides gnrales, le cadre, les bases et
Une fois ainsi comprise, on arrivera vite la constitu- l'organisation de cette science. Base asses solide pour of-
tion definitive de la discipline, de mme que de ses buts frir tout ceux qui voudraient pousser leurs tudes, les
et mthocles, dfinir les qualits du personnel profes- appuyer dans leurs efforts. Toujours ces connairsances
sant, et aussi rgler la question des grades, des titres leur serviront de guide afin de bien diriger leur activit
et des diplmes. Sujets auxquels je ne veux plus m'ten- pratique.
dre ici. Ensuite il y aura un domaine particulier, o le fonc-
Aujourd'hui une municipalit pourra discuter, s'il pa- tionnaire s'est spcialis: finances, police, hygiene, 1.
rail plus pratique de prposer ses services un arehitecte gement, circulation, assistance, etc. L on lui offrira les
ou un ingnieur. Toutefois elle n'est pas en mesure de moyens de travailler consciemment, selon le dernier pro-
discerner, si son candidat est urbaniste ou non. Comme grits, en encadrant ses expriences dj acquises par les
les spcialistes actuels sont ports ne.s'occuper que de chapitres scientifiques relatifs.
leur propre domaine et ne s'intressent aux repercussions 11 serait beaucoup dire sur la diffusion des notions
provoques par leur intervention dans l'organisme en- lmentaires de urbanisrne au milieu du grand public.
tier, H arrive bien, que des solutions de dtail, parfaite- Chose qui parait bien difficile, mais la tche de popula-
ment reussies en elles mantes, techniques par exemple, riser les principes de l'hygine ne fut pas moins pnible
- peuvent devenir une erreur du point de vue de Pen- il y a tm bon derni-sicle...
semble. On y remdie par des commissions mixtes. Mais, En effet la ngligence avec laquelle on traite actuelle-
en dehors des inconvnients administratifs de ces mca- ment l'information du grand public en matire urbanis-
nismes, ce n'est pas l'addition des spcialistes dont r- me parait dconcertante et impardonnable, vu l'impor-
sultera l'urbaniste. tance gnrale de ces questions.
Il y a dj quelques institutions dlivrant des dipla- ii suffit de rappeler, que sans l'entedement profond,
mes d'urbanisme parfaitement valables. Cependant ces
sans l'esprit civique, sans le patriotisme local clair de
documents, de nos jours, ne sont que des accessoirs, d'au-
ses citoyens, la floraison de la cit est impossible. A quel-
tres diplomes. Puis, relativement peu nombreux et can-
ques poques brillantes de l'histoire, l'antiquit grec-
nus, ces diplmes ne jouissent par3 encore de la comp&
que et romaine, l'apoge du moyen-ge A. la Renaissan
tence, ni de la considration des autorits, qui devraient
ce, ces sentiments, l'intrt intime et spontan que les ci-
leur revenir.
toyens ont pris au sort de leur ville, ont praduit des
Cela changers, des qu'on aura organis des Ecoles sp-
crations provoquant toujours notre admiration mue.
ciales, aux classes et aux mthodes, aux examens et aux
11 eat vident, que l'ignarance et l'indiffrence des
titres lgaux, prescrits, reconnus, - une fois que des
grandes masses citadins de nos jours vis vis des pro-
jeunes spcialistes se sont avrs dignes de confiance, et
blmes urbanistes aura des consquences facheuses. Les
suprieurs aux autodidactes d'aujourd'hui. Ceux-ci, bien
grandes questions de la cit, abandonnes aux joutes des
souvent, n'ont commenc s'intresser la ville que
cliques, et la machine bureaueratique, ne seront r-
quand ils ont t placs dans son administration. Ils ont
solues qu avec de pietres effets: on aboutira des rali-
bien fait leur ducation urbaniste, ncessairement frag-
sations insuffisantes et provisoires, en dpit des sacrifices
mentaire, au dpens de la communaut meme.
lourdes, ports cependant par toute la population.
Ainsi le titre d'urbaniste, quelque pen relatif au-
Ainsi les masses des habitants vont se dsintresser du
jurd'hui, avec ses spcialits (urbaniste-administratif,
sort de leur ville, et le souffle de la eration va se per-
ingnieur,-arehitecte, hyginiste, etc.) sera lgalement
dre. Les meilleurs intentions resteront impuissantes au
attc:t par des grades et diplames. Les municipalits, en
milieu de ces circonstances, car les grandes oeuvres ur-
recrutant leur personnel, de meme que le citoyen en con-
baines doivent, de tout temps, 'are portes par un lan
fiant ses intretes si importants des agents, aura la s-
collectif.
eurit de la comptence.
La question du personnel dj en fonetion se prsen- En cette occurrence, l'intervention de la presse serait
te sous ce jour comme un problme de transition. Son indispensable, - mais avec plus de comptence, plus de
enseignement ne sera qu'une mesure de ncessit, tant systme et plus d'assiduit, comme cela se fait au-
que l'dueation de la gnration postrieure ne soit re- jourd'hui. Chaque roman de srie, thaque petit tableau
glee. Toutefois elle reste pour un temps encore, d'une rencontre des annonces et des mentions critiques multi-
importance primordiale, de mme que l'orientation du ples, srieuses, - cependant que les realisations urbaines
grand public. les plus remarquables sont passes sous silence, 011
Pour les fonctionnaires actifs il ne s'agira plus de don- presque.
ner une formation complete. On peut rsumer l'enseigne- C'est simplement la continuation d'une mode vieillie,
ment qui leur est d dans une partie gnrale et dans et il faudrait, avec empressement, s'adapter son temps,
une partie spciale. comme cela s'est fait pour les sports par exemple. ll en
www.dacoromanica.ro
416 URBANISMUL
vaut la peine, l'urbanisme, dont les moindres activits les phases de dveloppement, les causes de naissance,
affectent toute une population et remuent des millions. des changements, de la mort des villes. Tout homme cul-
A present la critique systimatique des crations detiv doit connatre les luttes, les pripties de sort, les
grandes crations de l'esprit collectif, qui, pendant des
l'architecture, des travaux publics, de l'amnagement ur-
bain n'existe a peu prs pas du tout, - hors dans les millnaires composaient l'activit dans les eits du mon-
revues de spcialit, que le public ne voit jamais. Si quel- de, foyers de civilisation.
que reporter de la presse d'infonnation s'aventure 5. en 4. La pratique.
parler, - pourvu qu'on lui laisse l'espace preieux au Apres oette caractristique dtaille, il est inutile de
milieu du bavardage politique et le fait divers scanda- dcrire longuement la pratique de l'enseignement urba-
leux, -il est rare, que le sujet soft trait avec l'esprit niste, et la situation gnrale de l'ducation urbaniste.
convenable. Ce sera done plutt un rsum.
Je crois, que les grands quotidiens, les hbdamadaires La science, de la ville, bien que d'utilit publique de
et revues mensuelles d'autorit, ayant l'ambition d'clai- premier ordre, n'tant ni organise, ni reconnue, ne pos-
rer et de guider l'opinion publique, auraient le devoir sde non plus l'enseignement systmatique comme les au-
d'ouvrir des ruhriques permanentes pour les questions de tree sciences. Sa matire immense prpare et mrie par
l'urbanisme, comme il le font pour les questions politi- les changements essentiels des dernires dcades, se trou-
Tres ou conomiques. Et, bien entendu, ces articles et ve disperse dans les domaines des autres disciplines.
chroniques devraient 'are rdigs par des urbanistes Elle est traite par dea spcialistes appartenants aux au-
comptents. tres sciences. Les urbanistes, encore relativement peu
En passant en revue les marutels scolaires et les byres de nombreux, issus eux-mmes des autres branches, se sont
lecture de la jeunesse, on est tonn de l'absence com- forms par hasard, par penchant ou intrt spcial, et
plte des sujets urbains. Cela ce point, qu'un jeune n'ont pas encore russi crer l'unit organique de la
homme peut bien arriver jusqu' ses grades suprieurs, nouvelle science de la ville.
et possder toutes Tes connaissances de la culture gn- L'enseignement reflte exactement cette situation: il
rale, sans avoir la moindre ide de ce que c'est, en v- correspond, tant bien que mal, aux exigeances de
rite, une ville. 11 n'a iamais entendu parler de la nais- l'poque.
Rance ou de la mart des vines, des phases de leur dve- Dans les administrations on trouve des agents qui y
loppement, de leur vie intrieure, comment fonctionnent sant arrives sans aucune prparation scientifique sp-
leurs organes, quelles sont les conditions de leurs exis- ciale. Ile durent se la procurer au dpens de la commu-
tence, de leurs transformations, de leur histoire, etc. Et naut, au fur et mesure que les -Caches se prsentaient.
cependant des centaines de millions d'humains dans notre On apprenait par l'exprience, des erreurs commises, ra-
monde urbanis, y ont leurs racines, leur patrie, leur mi- rement appuy, faute d'organisation et de moyens, par
lieu journalier, toute leur vie. De lame tons les grands les expriences des autres.
problmes 'conomiques et politiques sont en troit rap- L'tat triste, presque tragique, de la plupart des gran-
port avec la ville. des villas, dont le dveloppement chut malheureusement
A de quelques exceptions prs, mme dans les bons l'poque oil la science urbaine fut inconnue, est la
manuels de lecture, de gographie, d'histoire, on trouve preuve irrfutable, qu'on ne peut plus continuer 'dans
1 peine quelques notices justes sur la cit: on ne parle la voie ancienne. Et si, surtout dans les annes d'aprs-
toujours que d'tats et de princes. Mais encore celles-l, guerre, on fit beaucoup de bien, l'hritage de l'ignorance
trs fragmentaires, et surtout prsentes du point de vue pse lourdement sur les gnrations actuelles.
gographie (politique, economique) ou histoire (patrio- Le public, stir lequel les conducteurs doivent s'appuyer
tique, esthtiaue), restent absolument insuffisantes dans leur gestion, manifeste une insouciance et une in-
donner l'adolescence une ide raisonnable de ce que diffrence complte pour les affaires essentielles de la
c'est au'une ville, mme la sienne propre. Entre mine cit. Cela entrave l'lan des crateurs, multiplie les dif-
personnes oultives, je crois qu'il y a peine une, ficults et, par suite, accumule les charges inutiles. On
qui sache, par exemple, quelle est l'infrastructure d'une construit et on administre, im peu partout, embourb
rue, les organes d'une administration municipale, ce pre darts les incohrences anciennes. Ansei les soucis des mu-
seraient les consquences si pendant quatre semaines seu- nicipalits ne cessent de crotre, le sain esprit civique dis-
lament on cessait d'enlever les ordures Mnagres, etc. pars% les ralisations utiles se ralentissent. on vit de
Je pense, qu'il convient urgement remdier eels, jour le jour, sans plain, se dbattant dsesprment au
milieu de crises financires. Dans les masses millionaires
par l'introduction de chapitres appropris dans les livres
des grandee villes on a le sentiment d'une &cadence g-
scolaires, en n'oubliant pas les rapports collectifs de cha-
nrale...
que science, de tons les grands faits historiques ou artis-
tiques avec la cit. Enfin on doit complter les livres Les pastes de commandement, et les places importan-
de lecture, et de culture gnrale par des oeuvres, qui tes dans les commissions, sont souvent occupes par des
prsentent dignement l'histoire, les conditions de vie, personnes, qui y furent portes la faveur de la politi-
www.dacoromanica.ro
 NOTICE SUR L'ENSEIGNEMENT URBANISTE 417
que des partis. Ces dernires sont dpourvues d'infor- adquate ia ville qui, dans sa forme actuelle, est un
Ination urbaniste, et ce qui est pis, tardent bien souvent, phnomene entirement moderne.
par incomprehension ou par jalousie, de faire appel Afin d'tre bien traite, cette science demande des ap-
la competence des urbanistes vritables. Aussi mar- titudes qui ne sont point du tout la somme de toutes les
quent-ils leur passage dans les administrations par des connaissances de l'architecte, de l'ingnieur, du socio-
oeuvres manques, tares irrmdiables, entraves au de- logue, de l'conome politique, de l'administrateur de
veloppement sain des cites et le bien-tre lgitime de l'hyginiste, du gologue, du elimatologue, du gogra-
leurs habitants. Ils suffit, pour voir tout cela, de mealier phe, du naturaliste, de l'historien, de l'ethnographe, etc.
la plupart des grands concours d'amnagement et de con- L'urbaniste tout en tant bien inform dans toutes ces
struction publics. sciences (auxiliaires de l'urbanisme) pour ce qui se rap.
D'autre part, bien des personnages se prtendent ur- porte A la ville, en a compose en 1ui-mme un ensemble
banistes, font de la critique et noncent des jugements, organique, une entit nouvelle, dont l'essence se situe
dirigent mme l'opinion publique, n'tant aucunement non dans les details, mais dans les relations vives des at;
appeles ce rle. Faute de titres reconnus, tout le monde ments.
peut se qualifier urbaniste, et avoir une influence ne- C'est le point de vue qui est nouveau: on ne vonsidre
faste sur les affaires publiques. B sembl indispensable, plus la ville du point de vue de l'architecture, de la tech,
que le grand public soit &hire' dans oes questions, nique, de la sociologie, etc...., mai simplement du point
comane il est en hygiene par exemple, et qu'on n'abuse de vue eviller.
point du titre urbaniste, comme cela est interdit pour le Et comme c'est un organisme vivant, et non point
titre de mdecin. l'addition de details thoriques, on peut dire lgitime-
L'incohrence gnrale, analyses, ci-dessus, promet ce- ment, que l'urbanisme est un art. Tres juste ce propos
pendant d'tre vaincue peu peu par le progrs inces- 'observation de Bergson: on ne connaitra jamais une
sant de la science urbaine elle-mme, et par l'autorit ville en accumulant, d'une facon mcanique, les images,
croissante de ses adeptes et de sea organisations. On mul- les donnes, - ii faut avoir l'intuition de se placer au
tiplie les institutions de recherches et d'enseignement, centre de, sa vie organique indivisible, changeante et du-
les publications, les initiatives heureuses. Les administra- rable, se recreant sans cease, ayant une Arne... L'art d'tre
tions municipals, rendues prudentes par le cumul des urbaniste ne peut 'are, enseign et appris, qu'autant que
difficults, et par la grandeur complexe des -Caches, s'ad- n'importe qnel autre art, - ce qui n'empche, et A juste
dressent de plus en plus aux specialistes de valeur. Aussi titre, qu'il y ait partout des coles d'art.
cherchent-ils perfectionner, trs judicieusement, la pre- Voila encore les causes de la Mioult de dfinir ce
paration de leurs agents. que c'est que Purbanisme, et son role. En mditant les
Le grand public lui-mme commence se douter de considerations que nous avons faites, ces difficult& iront
l'importance de l'urbanisme, et parait prt recevoir en s'amoindrissant.
une information approprie. 11 ne manque que Faction Par l'initiative de l'Union Internationale des Villes,
decisive, appuye de toutes les autorites de bonne vo- il s'agit de &gager nettement la science de la ville dc sa
lante, en vue de creer la synthse de taus ces efforts dis- situation actuelle indcise, et de former des urbanistes
perses, et de mettre en pratique lee rsultats obtenus proprement dits. Ce ne seront plus des ingnieurs, des
par la science de la ville. architeotes, des administrateurs, etc., ayant pour but de
I.e fait mme, que l'Union Internationale des Villes et trailer (par hasard ou en passant) des problemea urbains,
Pouvoirs Locaux a cru devoir mettre enfin au centre de mais des personnes qui se sont spcialiges dans la con-
de ses grandes deliberations biennales l'enseignement naissance intime des ivlles, comme un coneai-ser
urbain, prouve, qu'on est parvenu A la reconnaissance d'hommes dans l'analyse des ingnieurs, etc., oenendant
entire de l'importance de ce problme capital. ce seront eux qui auront toujours le sentiment vital de
l'ensemble. Ce sentiment, oet art si on vent, secret de
B. - LACUNES l'urbanisme, rendra les urbanistes aptes diriger les am-
11 s'agit maintenant de prciser les points, o des r- nagements et dveloppements, des villes et de raiuster
formes efficaces pourraient tre entrepriaes. 11 nous pa- les details, tout comme on confie l'ducation des enfants
rait possible de les dfinir comme suit: aux pedagogues.
1) Reconnaissance de la discipline nouvelle. 2) Synthse et vue gnrale.
La source de toutes les confusions est le manque de la Nous avons soulign le manoue de svnthse et de vile
reconnaissance, que l'urbanisme eonstitue d'ares et deja gnrale dans la situation actuelle de la science de la
line science autonome, distincte de toutes les autres dis- ville. Je pense, que ce manque de principe est encore la
ciplines. 11 faut done bien crer et adopter son systme, cause des difficult& dans l'organisation de la science et
son domaine, ses methodes et ses buts A elle. En toute de son enseignement. 11 parait, que l'absaece, fante d'en
occasion enfin, on doit se rendre compte, que c'est une centre idologique, dans toutes ces recherches et etudes.
nouvelle science (ayant le sort de toute nouvelle science) de l'esprit de synthse fait retarder la creation du cadre

www.dacoromanica.ro
418 URBANISMTJL
et de l'atmosphere, o nait le sentiment pour rentit tarde reconnatre leur comptence, car le grand public
organique i complexe qu'est la cit. et ses conducteurs n'ont pas d'ides claires sur la nature
Une fois reconnues runit et l'autonomie de la nou- et sur l'importance de rurbanisme, par consquent on ne
velles science, de 'name que la base de son point de vue leur donne pas la voix et chipote les moyens d'agir. De
particulier, les chases vont s'arranger d'elles-mmes. Ds sorte que, en tenant compte de l'tendue du champ d'ac-
qu'on partira du principe, que la ville est un phnornene tion, il faut relever, que ni les savants urbanistes, ni les
en soi, vivant, un et autonome, - et non un conglomrat praticiens ne sont manse de donner toute leur mesure,
htrogne d'lments inorganiques, -on trouvera la sans qu'on mette leur disposition les moyens appro-
mthode conforme A. la traiter. pris.
3) Moyens. 4) Enseignement professionnel.
Les moyens, nous l'avons vu, pour mener A bonne fin Vu l'importance des intrts, il n'est que temps d'as-
les -Caches urbaines, ne correspondent non plus rim- surer rducation de la jeune gnration, crer les organi-
portance de cette science et son exercice. sations et les moyens adquats de formation, - ce qui,
Les institutions ne possdent point le caractre dis- aprs tout ce qu'on a fait dans ces derniers temps, est loin
tinct, l'organisation autonome, les buts prcis, sans les- d'tre fait.
quels leur travail ne pourra tre qu'hsitant, incomplet. Mais, actuellement, il s'agit aussi de les offrir ceux
Lee mthodes avant tout dans la statisttique, dans la com- qui, dj partis dans les carrires universitaires, ou prig
munication des diverges donnes, ne permettent pas ra- dans rengrenage de ractivit pratique n'ont ni le temps,
tilisation gnrale, car, faute de dnominateurs et de ba- ni rnergie exceptionnelle, ou simplement pas les possi-
ses communs, il est impossible de procder des calculs, bilits matrielles, des longues etudes et des laborieuses
des comparaisons, etc. recherches.
La documentation, par exemple, en plans 'name
5. Le projet excelent canu par l'Union, en erant Fen-
&belle, en dlimitations administratives, en vues arien- seignement itinraire
. pour les agents dj actifs des mu-
nes, en toutes sortes de dannes teclmiques, historiques, nicipalits, - tend prcisement remdier cet tat de
conomiques, administratifs, gologiques, dim atriques, choses. D'autre part, on sera oblig de multiplier les chai-
ethniques ,rgionales, etc. - est absolument insuffisante res et instituts d'urbanisme sur les Universits et Leaks
et desordonne. Chaque recherche originale de caractre Polytechniques.
gnral se voit oblige de se dbattre dans un fouillis TI parait, ds prsent, utile prparer toutes ces tu-
inextricable et qui plus est, toujours inoomplet et peine des par la diffusion des premires notions et de certaines
accessible de la matire. parties de la science de la ville au milieu de la jeunesse
11 y a; faute d'organisations nationales et internatio- et du grand public. Cela pourra se faire par leur introduc-
nales satisfaisantes, faute de centres de recherches et de tion, dans les programmes de l'enseignement secondaires,
documentation actifs, faute de biblioteques et de carto- o elles font compltement dfaut. Ainsi on jettera lee
thques spciales, peu de collaboration, et peu de possi- bases ncessaires et veillera l'attention. Bien des jeunes
bilits pour le travailleurs systmatique. Cela empche gens, aujourd'hui parfaitement ignorants sur l'existance
aussi renseignement mthodique. de cette science, se sentiront le penchant de s'y consacrer.
Les moyens matriels, mis 1 la disposition des institu- En gnral, renseignement urbaniste de notre temps,
tions existantes pour buts scientifiques ou pdagogiques, en outre d'tre insuffisant, manque d'unit, de systme,
sont des plus limits. Les oeuvres encyclopdiques, les de rglement. 11 est appel, en dehors de la formation des
recueils scientifiques, de plans, de chiffres ordonns, les jeunes urbanistes, de communiquer les connaissances pra-
atlas spciaux ne trouvent pas d'diteurs. Les expditions, tiques aux citoyens, et d'introduire, par 15, plus d'ordre
les travaux grandes envergure et de caractre collectif et plus d'efficacit dans les activits municipales.
sont rares, et pour la plupart de nature purement archo-
Iogictue ou esthtique, non urbaniste. On est oblig C. - RFORMES A RALISER
cultiver des monographies, souvent assez striles. 1) Organisation de la Science de la Ville.
Les urbanistes, on l'a vu, se recrutent d'une faon assez Reconnaissance, par principe, de la science de la ville
imPrvue, la suite des travaux entrepris n'est pas tou- comme discipline autonome, aux points de vue, aux buts
jours assure. On a rarement A. disposition les collabora- et aux mthades propres. Sparation nette des autres
teurs scientifiques entrain& (statisticiens, dessinateurc, sciences.
cartographes, photographes, modeleurs, etc.). Cration d'Instituts d'Urbanisme aux Universits et
E y a aussi abus, ce qui ne veut pas dire, qu'il n'y ait aux tcoles Poliytechniques. LA s'laborera l'organisation
pas di d'urbanistes excellents. Nombreux sont qui, par de la science, avec ses principes, mthodes, branches
l'exprience et par l'tude persvre, se sont acquis les auxiliaires. Il est vident, que la science moderne, tant
connaissances gnrales et le sentiment spcial de rurba- oeuvre collective, ne peat tre cultive sans l'organisa-
niste vritable. tion nationale et internationale des collaborations.
Cependant il faut convenir, ne sont pas toujours Institution dans les administrations des grandes villes
leur place et n'ont pas les attributions convenables. On de Bureaux d'Urbanisme, destins a la documentation,
www.dacoromanica.ro
 NOTICE SUR L'ENSEIGNEMENT URBANISTE 419
aux recherches, la collaboration, dirigs par des urba- tme de fiches en cartothaques raisonnables, tenues con-
nistes qualifis, et suffisamment pourvus de moyens ma- stamment jour, et publies rgulirement.
triels. Les villes de moindre importance s'attacheront Sans cette machine, le travail scientifique, de mrne
pour ce service ou une grande ville voisine, ou bien que l'activit pratique ds municipalits, serait obliger
celles d'une rgion formeront une socit pour l'entre- de recommencer sans cesse les tudes, des qu'une question
tenir. se pose, ne pouvant utiliser l'exprience dja acquise des
Les bureaux municipaux, encadrs et dirigs par le autres, ou les dcouvertes des savants. Les rsultats se-
Bureau national d'Urbanisme, et en troite collabora- raient ncessairement dficients, les ralisantians souvent
tion avec les Universits, puis runis en Fdration inter- manques, non compt le labeur et les fonds immenses
nationale, ayant pour instrument un puissant Institut in- perdus dans ces tentative& fragmentaires. L'entretien du
ternational d'Urbanisme, - voila l'organisation indispen- systme rationnel dcrit plus haut coutera infiniment
saMe pour la bonne marche des travaux scientifiques, moins cher.
et pour leur mise en pratique dans l'activit municipale. 3) Recherchos et enseignement.
Les systmes nationaux seront ramens bases com- Ce systrne facilitera d'une manire extraordinaire les
mimes dans la documentation rationalise; la matire sera recherches scientifiques, qui, actuellement, souffrent sur-
rendue accessible. Le rale des Bureaux tant surtout de tout par Ia pnurie de la documentation, peu prs inac-
caractre pratique, celui des Instituts de nature scienti- cessible, et faute d'organisation des travaux. Inutile de d-
fique, c'est ainsi que se feront les changes entre thorie velopper les avantages des institutions ainsi tablies pour
et ralit. l'appui des recherches et de la collaboration. Le pro-
La propagande au milieu du grand public ae fera par grs de la science de la ville, et de la documentation pra-
des articles et des rubriques permanentes d'urbanisme, tique, parait ainsi assur, au plus grand profit des corn-
rdigs par des urbanistes, dans la presse d'informationmunauts.
et les revues srieuses de culture gnrale. On poursuivra On ne peut se taire sur le chapitre important des mo-
avec attention les ralisations dans l'architecture et dans
yens matriels, que ncessitent ces travaux, du nombre
l'amenagement des vines, on discutera les actuelles ques-
indispensable des collaborateurs qualifis (statisticiens,
tions d'urbanisme, on dirigera l'opinion publique. dessinateurs, modeleurs, cartographes, photographes, etc.),
Diffusion des notions urb. dans la jeunesse. des laboratoires, des voyages et des relevs sur place, les
On exercera une action vigoureuse en vue de mettre expditions et expriences grande envergure, etc. Sans
les urbanistes reconnus aux positions convenables dans cela, comme dans toutes les autres sciences, le progrs ne
les administrations et dans l'enseignement. On les pour- sera que lent et pnible. (Imaginez la situation scientifi-
voira avec les attributions et les moyens indispensables que de la mdecine sans cliniques, celle de la chimie
leur activit efficace. sans laboratoires, abandonne aux efforts particuliers).
L'enseignement s'attachera troitement au sysme de
2) Documentation et bibliographie. l'organisation scientifique. Prpar par une propagande
Les Bureaux municipaux Urbanisme travailleront de au milieu du grand public par la prease, au milieu de la
faon monographique pour ce qui concerne leur ville et jeunesse par des ours et par des lectures appropris, il
leur rgion. Les donnes et faits y recueillis systmati- s'effectuera dsns des Facults cr Urbanisme, solidement
quement, et en observant partout les mmes mthodes organises et munies de tous les droits de l'enseignement
(principes de statistique, priodes de recensement, pr- sup rieur.
sentation des chiffres, communication des expriences, Les cours embrasseront la matire entire reconnue, et
chelles des plans, signalisation granhique, collection des les auxiliaires. de la science de la ville, comme ensemble
vues, des modles, des diagrammes, tablissement de la bi- organique, divise en chapitres systmatiques, et rsume
bliographie, etc.) seront transmis au centre de documen- en des travaux et examens confrant les grades. Ds le
tation national. Ici, en collaborant avec les organisations commencement, les mars thoriques seront complts par
scientifiques, ce matriel sera utilis jusqu'au communes. des exercices dans les Instituts attachs ces Facults,
Un change analogue se fera entre les centres natio- et dans la ralit pratique.
naux a l'aide du centre international. 11 serait oiseux ici, mame d'esquisser 1 organisation de
Des oeuvres et publications standards seront cres: cet enseignement, de mme que celui destin aux person-
un grand ouvrage fondamental, embrassant le systme nes dj employes darns les administrations. Cela doit
entier de la science de la ville, des Atlas de plans et de faire l'objet de mmoires dtaills, prpars sparment
vues, des statistiques gnrales raisonnes, des encyclo- avec beaucoup de soins, tout en tenant compte des orga-
pdies traitant tons les faits et problmes individuelle- nisations dj existantes.
Pour le moment, il suffit d'accentuer, que 1 essentiel
ment, mais ne perdant pas de vue les rapports organiques,
enfin des monographies, selon vines ou ttats, ou selondans les rformes concernant l'enseignement urbaniste
les groupes des questions actuelles et pratiques. sera la cration de 1 unit, d'un ordre organique dans
Les centres de documentation disposeront d'un sys- la constitution du rgime ducatif. Il faut dvelopper
www.dacoromanica.ro
420 URBANISMUL
tvr--
l'autonomie dans les principes, dans les buts et mtho- miter A. des commencements rgionaux et des ralisations
des, enfin &gager cet esprit particulier, qu'on peut qua- graduelles. Cependant les principes devraient tre fixes
lifer de proprement et de spcialement urbaniste. d' avan ce. /
L'ensemble de ces conditions, exervant leur influence A ceT effet il serait pratique, si le Congrs instaurerait
constante, ralisera cette ducation dont nous avons parl, une Commission de Rformes, permanente, qui se divi-
et qui marquera de son empreinte professionnelle tons serait en souconunission scientifique, pdagogique, ad-
les spcialistes. ministrative. Ici on fixerait les bases organisatoires, sur
L'ducation et l'enseignement n'atteindra son plein. lesquelles s'difieront les plans d'excution pratique.
succes qu'au moment, o les urbanistes qualifis auront On pourrait commencer par exemples d'examiner:
acquis dans les administrations, et dans l'ordre social, la les principes de recensement unitaire,
place qui revient l'importance de Purbanisme. Les at- les types de fiches et de cartotheques,
tributions doivent accompagner la comptence et la va- les &belles et signes des plans, en tablissant des nor-
leur professionnelle. En ce cas des carrires nouvelles mes, etc.
s'ouvriront pour une jeunesse intellectuelle, et l'activit On procdera des enqutes sur de problmes de prin-
des urbanistes ne manquera point d'exercer ses rper- cipe. I

cussions bienfaisantes dans le mcanisme municipal. On recommandera aux Unions nationales la cration
Enfin il convient de souligner le caractre social tree de centres de documentation, et on discutera l'tablisse
prononc de cette science et de ses adeptes. Toutes leurs ment d'un centre de documentation et d'information in
ralisations tendent incessamment amliorer les condi- ternational, avec un Bureau Permanent au sein de l'U-
tions &existence de millions de -citoyens, de rparer les nion internationale, pour figurer en instrument de la
fautes commises, et de prparer un avenir meilleur et Commission des Rformes.
plus beau. Les Unions nationales appuiront les intiatives, forme-
Les urbanistes sont, par nature, des idalistes, imbus rant ou besoin des communauts de travail, en vue de
profondment de la responsabilit immense de leur role, mettre l'preuve certaines rformes proposes.
et mfis par le service dsintress de la colfectivit.
Conclusion
Observations
Les rformes, proposes ici d'une faon sommaire, ne L'Union Internationale des Villes et Pouvoirs Locaux
pourront point tre ralises tout d'un coup, ni par une est bien appele remplir le grand rle d'autorit su,
activit disperse. Les &tails se tiennent, il faudrait donc prme en matire de la science de la ville et de son en-
concevoir un plan de ralisation. Toutefois, afin de ne seignement. C'est A elle de prendre les initiatives, en me-
pas reculer devant la tche dmesure, on pourra se li- nant A bonne fin la tche extraordinaire de la synthse.

g:=11

TRAMVAELE IN PIETE CU CIRCULATIE GIRATOARE

de Ing. O. BODASCHER.

Chestiunea pe care intentionm a o trata in cadrul pre- Tocmai din aceast cauz va intrebuinta urbanistul io
zentului studiu, ca un caz special al plasArei liniilor de asemenea piete, afar de mijloacele de ordin politienesc,
tramvaiu pe o piat5 rotund, intereseaz organele co- msurile unei conduceri speciale a liniilor de tramvaiu:
munale insrcinate cu exploatarea tramvaelor, cele cu 1) traversnd piata in forme de cruce, 2) parcurgnd cu
organizarea circulatiei i serviciul tehnic prin sectiunea tramvaiul inelul interior sau 3) cel exterior.
sa de osele. Apliearea unnia din aceste. sisteme va trebui s5 fie
Este clar, e exploatarea tramvaelor i formatiunea bazat pe observarea amnuntit a circulatiei peste toat
pietei de circulatie stau inteo legtur strns nu numai piata; ea depinde nu numai de nirimea pietei i de in .
tehnic, ci i. organiztoare. Influentarea defavorabil a tensitatea circulaiei, ci i de felul ei i de individuali-
circulatiei acestor mijloace de transport in comun as, tatea i de num5rul str5zilor earl debueaz in piat. Aa.
pra circulatiei intregi, cum se ivete la toate pietele in. dar vom putea compara toate trei sistemele spre a ve-
zestrate cu linii de tramvae, crete in mod deosebit in dea care este eel mai rational.
pietele rotunde cu circulatie giratoare.
Aci se ncrucieaz nu numai circulatia str5zilor, cari 1) Liniile de tramvae la circulatia ncruciata
debueaz in piata, ci i cea integrall in inelul de cir- (fig. 1 i 2)
culatie giratoare a pietei, i hi cazuri speciale i trase 1 La pietele rotunde diametrul pietei interioare este pre-
propriu al tramvaiului. scris de mrimea macazului i de numrul cerut al tre.
www.dacoromanica.ro
 TRAMVAELE IN PIETE CU CIRCULATIE GIRATOARE
nurilor in doug linii opuse. De obiceiu se cere diametrul
de 50 in.; in cazuri defavorabile se admite ins5 si 25 rn.
Circulatie incracisatg in pietele rotunde, dupg cum ea
este imaginat in fig. 1 i 2, se recomandg mai ales din
cauza reglementgrei simple a circulatiei, insg numai la un
trafic neinsemnat girator al pietei. Este clar, cg nodal
circulatiei fiind in mijlocul cercului, este in mod consi-
derabil usurat traficul tramvaelor in schimbul intensiv
in toate directiile existente. Plasarea haltei, i este nu.
mai una singurg necesarg, este centralg.
Dacg examingm mai deaproape calitgtile unei aseme-
nea ordongri a liniilor de tramvae, vedem cg ea dg re-
zultate satisfcgtoare numai la spatiile disponibile res.
transe, i. in aceastg ordine de idei numai la un num5r
mid de strgzi cari debuseazg in piatg (vezi un caz tIe
limitg in fig. 2).
Cu cresterea circulatiei giratoare a vehicolelor indivi-
duale, a pietonilor i altor mijloace de transport in co.
mun, se micsoreazg aptitudinea apilcgrei sistemului
transversal. Suprafetele necesare traficului se mgresc pe
aceiasi mrtsurg, inct proportia intre circulatie i spatiu
devine anormalg. Mai ales interiorul pietei necesar ex-
ploatgrei rationale a tramvaelor, revendicg o suprafafg
mare, care in multe cazuri nu stg In nici un raport cu
spatial intreg. Traversarea pietei este In fine - la nu.
mgrul mai mare al strgzilor radiale - rentabilg, Clack'
cele mai multe din aceste strgzi nu au un caracter pene-
trant eu circulatie mare, in ceeace priveste pietonii, tra.
ficul liber i cel de trantrae.
in ambele cazuri amintite se vede un defect principal
in traficul inelar al pietei, intrerupt, insg usor reglemen-
tabil in locurile traversgrei ale inelului prin tramvae.
Avantagiile la o cireulatie penetrantg sunt uiis indiscu.
labile.
2) Liniile de tramvae fri inelul interior (fig. 3 si 4)
Diametrul liniei este minimum de 50-60 In. Uncle
aebuseazg in pialg numeroase strgzi radiale, la un trafic
al tramvaelor penetrant i ocolitor, i la pietele intinse,
sistemul liniilor in inelul interior este recomandabil. Mai
cu seamg la traficul penetrant de toate felurile 8e resimte
avantagiul acestui sistem, deoarece nu se ivesc incruci-
OA la circulatia tramvaelor cu cea liberg din aceiasi
directie.
www.dacoromanica.ro
421
Avantagiile plasgrei liniei de tramvae dupa fig. 3 con.
sal din ivirea numai a 2 puncte de incruchare cu cir-
enlatia liberg pentru o singurg directie a traficului i
din inlliturarea incrucigrilor intre liniile tramvaelor, iar
desavantagiile din necesitatea unor piete foarte intinse,
din aceiagi lungime pentru toate liniile i din giratie
cornplect in jurul intregei piete pentru fiecare linie.
-O configuratie de exploatarea liniilor o vedem in fig.
4, pe cnd cea din fig. 3 ne-a imaginat o exploatare a
direl;i1or.
aci avem pentru o singurg directie de circulatie nu-
mai 2 puncte de incrucigare eu traficul liber, ceeace in.
seamng un mare avantagiu; iar in privinta circulatiei
deJa o stradl in alta vecing (sub unghiul drept sau o-
Mic) observgm o scurtare deosebitg a traseului.
Tocmal ca in cazul precedent (fig. 3) este i aci ne.
voie de piete foarte intinse. Alt desavantagiu constg din
mai multe incrucigri dreptunghilare i oblice intre di-
fez directii ale circulatiei tramvaelor.
2
Aranjamentul din fig. 4 este aplicabil la circulatie la-
teral:a (dela o atrad la cea vecing) cu un trafic de in.
tensitate medic.
De multe ori va fi silit urbanistul de a pgstra liniile
vechi, plasate mai spre interior, i de a lrgi insula ma-
tralg peste aceste linii.
3) Liniile de trarnvae in inelul exterior (fig. 5 i 6)
metrul minimal al liniei de 50-60 m. Ca toate
pietele co circulatie giratoare, pretinde i aceastg for.
matie (fig. 5 i 6) o suprafafg peste media pietelor obis-
nnite. , !I . I -
Per tru o directie de trafic a tramvaiului se ivesc muite
422 URBANISMUL
Inincte de intretgere, iar conducerea lui este ingreuiatg a nu stnjeni circulatia pietonilor i. vehiculelor gira.
Lorin nvoia observgrei severe a strgzilor la incruciarea toare. h 1 .1.ro
lor, de catre vatmanul vagonului. Este un desavantagiu Inconveniente considerabile pentru circulatia in piatg
de exploatare, care joacg un rol inseinnat la toate CX- se pot ivi la combinarea traseurilor transversale de cele
vloatririle serioase, i care a adus in multe orage la in. mai diferite directii cu conducere inelarg a tramvaelor i
depiirtarea acestui sistem, nu numai in interesul acestor cu traficul intens dela o stradg in cea vecing sub un un-
explaatgri, ci i. in acel al serviciilor de drumuri, cari &Mu drept sau oblic. In aceste cazuri s'ar recomanda ex.
sunt nevoite de a construi in asemenea locuri de incru- cluderea plaagrei tramvaelor in se,nsul transversal, mai
ciare trotuarele deosebit de late. Este evident, cg ace3st1 ales dacg in hisula interioari nu existg o intindere su-
pecoutiune este dictatg i de faptul, cg intre tramvaird ficientg, care ar asigura plasarea unui numgr potrivit al
i. eirculatia libera de aceiai directie o intretgere este garniturilor.
irievitahiFi Pentru incruckgrile simple ale tramvaelor, lipsite de
Parcurgerea liniilor de tramvae in inelul exterior al diriIe multe n alte directii transversale 1 fgrg u-
pietei este aplkabilg: 1) numai in cazul situatiei uni . trafic inelar considerabil, este sistemul liniilor in circa-
laterale sau bilaterale a liniilor de tramvae in strgzile latia transversalg, eel mai potrivit in exploatare i blue.
cari deburazg in piatg, 2) la un numgr restrfns al aces- tinere. Fl devine rational i. in cazul dacg se poate zvita
tor strzi, 3) la un trafic limitat, mai ales, la cel pene- o circr. latie nestnjenitg a trenurilor in directiile opnse,
trant, 4) la pietele foarte mari, 5) la sarcinile de circu. prin reglementarea ireproabilg a circulatiei i prin mic-
latie foarte diferite ale strgzilor radiale. ororea numgrului de incrucigri. Studiind mai de aproa.
Un defect, care se re.simte la punctele de trafic mare, pe acest sistem, ajungem la convingerea eg, tocmai aci o
este inchiderea ambelor directii de circulatie in locul de circulatie inelarg cu reglementarea poliiteneascg a ei este
Incrucisaie i astfel o piedicg in sensul inelar i radial. recornandabilg, ceeace depinde de rolul special al insulei
O configuratie dupg fig. 5 cu condue-rea trarnvaiului interioare, care devine mai independentg de traficul tram-
Lilateralg, inlesnegte la incrucigrile lui cu o stradg tre- vaelor i poate fi de o suprafatg mai neinsenmatg.
cerea usoarg pentru pietoni, lungeste insg prin giratie Dacg traficul general in piatg i. pe strgzile radiale nu
distantele de parcurs, silind fiecare linie de a ocoli piata. CAP prea intens i. utor de reglementat, iar dacg piata
Dupg cum se vede din figurg, aunt toate strazile radiale roate include prin forma i mgrimea ei insulele nece-
intretgiate de traseul tra.mvaiului, inch obitnem o in. sure haltelor, descgrcnd in acest mod lgrgimile strgzilor
stalatie rationalg, dacg directia 1-1 este penetrantg i cari deburazg. in piaS, putem aplica cu un succes sigur
de o circulatie inteneg, directia 2-2 de o importantg sistemul incrucitat al tramvaelor. De sine ajungem i aci
secundarg, iar dacg traseul tramvaiului se ggsete in 1-1. pentru pietele situate in traseul strgzilor de penetratie
Figura 6 ne imagineazg traseul unilateral, tot in inelid i. de un trafic intens al tramvaelor, In care caz pietele
exterior al pietei. Acest traseu scurteaz.1 in mod deoseb't reprezintg mai mult o lgrgire a arterei penetrante din
distanta de parcurs intre strgzile vecine, este marcat insg motivele tehnice sau estetice.
printeo racordare defavorabilg a liniei de pe strada co In fine formeazg sistemul incrucitat o singurg solutie
cea din piafg.
- , - aplicabilg pentru pietele mici, in care caz o altg trasare
Se vede clar c acest sistem este bine aplicabil la a liniilor de tramvae devine imposibilg.
circulatie directg litre strgzile vecine cari deburazg In In ceeace privete circulatia inelarg a tramvaelor, vom
piatg, j este rational la un numgr limitat al strgzilor preferi pentru ea aproape in toate cazurile acea in intelul
incruciate prin traseul tramvaiului, cu un trafic nu pre-: interior, in orice caz vom aplica totdeauna sistemul inc.
desvoltat, adicg fgrg o reglementare a circulatiei, fiindeg lar acolo, unde piata prin structura constructivg n into-
traseul tramvaiului tae singur linia propriei directii. riorul ei nu admite traseuri incrucipte. Un asemenea caz
Dui:a cum am vgzut, este o conditie comung tuturor se poate ivi, dacg interiorul pietei este ocupat de clgdiri
sistemelor mai sus descrise diametrul minimal al inside.; ori monumente mari, iar dacg suprafata pietei poate in .
interioare de 50 m., mai ales la circulatie inelarg Inte dude diametrul necesar al traseului.
rioarg e exterioarg. Spre a obtine curbele traseului de Desigur este drept cg, circulatia tramvaelor in inelul
tramvaiu apt pentru o circulatie ireproabilg, vom tre- interior intretae directia circulatiei libere inelarg, eau-
bui aS aplicgm raza nainimalg de 25 an., care- are o (1,- znd astfel cu ocazia aglomeratiumei traficului neconte
ratg de exploatare, la un trafic mijlociu, de 2-3 ani. nit stilnjenirea lui. Aceasta este cazul insg numai la cir.
La traseul tramvaelor in circulatie incrucisatg s'ar pg- culatie liberg inelarg, i. o putem constata i la traseul.
rea eS un diametru ma de mare ca in cazul 2 i 3 nu tramvaiului in inelul exterior al pietei.
este la locul lui. Desigur se Pot plasa toate piesele ma. Fgcnd comparatie intre aceste doug sisteme, ggsini la
c*zului pe o suprafatg destul de micg, in zona proprie bielul exterior impiedicarea circulatiei nu numai la in.
a tranivaelor, in locul lgrgit de debuare al strgzilor ra- trare, ci si la eire i penetratie, pe cnd la plasarea
diale. Insg spre a putea plasa una sau doug garnituri la traseului de tramvae in inelul interior se iveste acest in-
incrucisarea liniilor, este desigur nevoie de o mgrire con- convenient numai la penetratie. Un alt desavantagiu al
siderabilg a pietei ping la un diametru de 50 m., pentra tramvaiului in inelul exterior constg din intretgerea a
www.dacoromanica.ro
 NOtICE SUR L'ENSEIGNEMENT URBANISTE
(-Iona direc/ii ii sensuri opuse la traversarea fiecarei
strazi radiale, precum i imprejurare, c tramvaiul, pia-
sat de obiceiu in axul strazei radiale, tae mai intai di.
rectia sa proprie de circulati.e, pentru a ajunge pe laturi
exterioara. I
La un trafic intens i greu i la strazile radiale cu eir-
culatie penetranti a tramvaelor este deci exclus gstemul
in inelul exterior. Toate aceste defecte lipsesc in cazul
plasarei tramvaiului in inelul interior. Directia proprie
de circulatie nu este taiata niceri, iar incruciarea eu
traficul liber se ',estrange la 2 puncte uor supraveghia.
bile.
Racordarea liniilor in strazile radiale la inelul exte-
rior intampina cateodata dificultatile tehnice considera.
bile. In fine, principiul urmarit de toti specialitii, de a
plasa mijloacele de circulatie grea i rapida in axul o-
selei, adk cat de departe de circulaila pietonilor, rs-
punde mai de graba sistemului discutat in ienlul interior.
Tramvaiul trasat in inelul interior ocupi suprafata cen.
trali a pietei, care desigur este mai apta pentru un care-
care scop de circulaIie decat constrangerea intregului
trafic la periferia ei.
Putem recomanda in consecinta inelul exterior pentru
traseul ttfunvaiului numai in cazurile ca strzile ce de.
bueazd in piata au deja liniile puse pe o laturi i daca
(irculapa eMstent este munai unghiulara intre cloud
strzi vecine i apropiate. Inzestrarea tehnici a pietei 'in
privinta eireulatiei tramvaelor depinde deci in prima li-
nie de principiul circulaIiei aplicat, prudent ales.
RESUME
LES TRAMWAYS SUR LES PLACES A
CIRCULATION GIRATOIRE
par l'Ingnieur O. Bodaseher
La question intresse les organes communaux qui s'oc-
cupent de l'exploitation des tramways ainsi que les ser-
vices techniques communaux qui sont appels tudier
les dimensions des places et des rues.
Une place n'est pas seulement le lieu de croisement
des rues qui y dbouchent mais la circulation annulaire
doit y tre galement rglemente en vue de l'installa-
tion des lignes de tramways, du fait que par cette ins-
tallation la circulation our la place se trouve consid-
rablement accrue.
www.dacoromanica.ro
,e13
Il existe plusieurs systmes d'organisation de circula-
tion sur les places, savoir:
a ) lignes traversant la place en croix;
b) lignes parcourant la place selon un anneau iii
trieur;
c) selou un anneau extrieur.
L'application de l'un ou de l'autre de ces systmes de-
vra tre base sur une observation attentive de la circu-
lation sur la place et celle dpendant non seulement de
l'tendue de la place mais aussi du genre et du nombre
des rues qui y dbouchent.
Pour les places circulaires, le diamtre intrieur de la
place dpend du nombre de voitures exig, dans les deux
sens. De fait, ce diamtre doit tre de 50 m. et, dans 1e
cas le moins favorable, il pent tre de 25 m.
La circulation croise ear les places circulaires est re-
conunandable en raison de la rglementation qui en eat
simple, mais settlement pour nn trafic giratoire de peu
d'importance sur la place.
Dana la circulation des travaux sur l'anneau intrieur
de la place, le diamtre de celle-ci doit tre au moins de
50 60 m. lorsque sur la place dbouchent de nombreu-
ses rues radiales ayant tut trafic de tramways soit p-
ntrant soit contournant.
Lorsque les lignes de tramways sont places l'ext-
rieur de la place, le diamtre de cette dernire doit t-
d'au moins 50 a, 60 m. Les places circulation giratoire
demandent avec ce systme excdant la -inoyenne habi-
tuelle des places.
Par suite des croisements nombreux rsultant de ce
systme, beaucoup de villes y ont renonc parce qu"1
doit tre amnag avec un systme de trottoirs supplC-
mentaires, ce qui exige une dpense plus leve et re-
dame une surveillance de police renforce.
L'tablissement des lignes de tramways sur l'anneau
extrieur de la place n'est applicable que dans le cas de
lignes de tramways unilatrales ou bilatrales qui dbou.
client sur la place, un nombre restreint de ces rues et a
im trafic limit surtout s'il est pntrant.
Il en rsulte done comme condition conunune a i01.10.3
les systmes dcrits ci-dessus, que le diamtre de rile
intrieure doit tre de 50 m.. Mais, le mme systme ie
saurait tre appliqu toutes les places, tant donn qu'il
faut tenir compte de la manire dont dbouchent les
rues sur la place, du nombre de ces rues et de leur gr-
culation, enfin, du mode d'tablissement des lignes dt,
tramways dans ces rues.
Ci=1
 ALINIEREA CALEI VICTORIEI
Situatia in planul oraptlui. - In planul oraplui Bo-
cureti Ca lea Victoriei figureaza ca o lunga strada care
pornete din centrul ormului, dela Dambovita i merge
spre nord ping in piata Victoriei, cale lunga de 2700
metri, de mule se continua apoi prin oseaua KisseleF,
cu oseaua nationali Bucurefti-Ploeti, deci cu oea mai
importanta .osea din lark' (Fig. 1).
-- - -----
SITUATin cad victozid iN PLANUL
02
10.,
.1.nvoteveelti
Fig. 1.
Spre sud de Dambovita, Calea Victoriei nu este coati-
nuata direct, risk' cele doua splaiuri dela podul Senatulai
Dfilii la podul Halelor, formeaza o buns legatur a Caei
Victoriei cu eel mai important nod de circulatie din na-
pitala, piata Halelor Centrale.
La capatul de nord, adica la Piata Victoriei, avem
iarai un mare nod de circulatie. Prin urmare, Calea
Victoriei u afara de faptul c unegte centrul ormului cu
cea mai insemnata osea nationala, mai face i legatitra
intre doua din cele mai mari.noduri de circulatie.
Piata Victoriei este o alcluire de data recent i a
capatat rolul mare in circulatia oragului, pe care il aie
astazi, abia n ultimele decenii. Dar rolul pe care il are
www.dacoromanica.ro
de Ing. T. RADULESCU
Calea Victoriei de a lega central oraului cu oseaua
nationala care deservete tot nordul lard - deci aproape
toata tara rolul acesta D. are de cand exista.
Putin istoric. -In timpul lui Brancoveanu, la afar-
itul secolului 17 i inceputul secolului 18, strada care
urea Dmbovita in sus prin fata bisericei Sf. loan cel
Mare (actuala Casa de Deptmeri) i mergea pink' la
manastirea Sarindar, (deci e vorba de actuala Calea
Victoriei), se infrumuseteaza i incepe sa ia o desvol-
ctare tot mai mare, cu tendinta de a deveni o strada
ZOO
principala, prin faptul ca locurile, casele i pravaliile
de pe marginele ei erau proprietati boereti sau mania-
tireti 2).
Construirea hanului lui Constantin Voda pe local ac-
tualului palat al potelor a dat importanta i mai mare
acestei cal a Braovului mai tarziu Podul Mogooaei i
azi Calea Victoriei. Probabil Brancoveanu a prelungit
aoest pod mult mai departe, spre a face o legaturi
mai direct cu castelul ce ei-a zidit la Mogooaia.
Podul Mogooaiei, aa cum a fast croit dela inceput
a urmarit creasta dealului. Urcand dela Curtile Don:1mq-
ti, dela Dambovita, i ajungand sus pe mal in dreptul
hanului lui Constantin Voda (palatul Potelor) merge
exact pe creasta dealului pana la actuala strada tirbey
Vodi. Pe portiunea aceasta toate strazile care pornese
din Calea Victoriei spre apus, ncep imediat cu o co-
borare destul de pronuntata: strada Mihai Voda in fata
hiserioei Zltari, strada Lipscani intre Some i. Grand
Hotel, b-dul Elisabeta, strada Sarindar, str. Matei Millo,
INSNA
str. Cmpineanu, strada Sf. Ionica, str. Imperiala, str.
5tirbey Voda. Aa se explica traseul erpuit al Caei Vic-
toriei: a urmarit creasta dealului dela Dambovita panii
la Ateneu de aceia este sinuoasa; de aid pana la Piata
Victoriei a mers pe platou, de aceia este aproap e
dreapta.
Ca i astazi, Calea Victoriei avea pe atunci privilil,
case boereti i. biserici.
Rolul ei asteizi. - Cu timpul s'au construit o aerie de
cldiri administrative, ministere i palatul regal, astfel a.
astazi Calea Victoriei ne apare ca o strada eu caracter va-
riat: administrativ, comercial, de locuinte, de festivita;i
publice, de parazi militare, de corm', etc.
A devenit prin excelenta strada centrala a capitalei in
1) Din Const. Moisil, Bucurtii Vechi.
 ALINIEREA CALEI VICTORIEI 42

care gsim in afar de Palatal Regal, cele mai multe ins Circulatia pietonilor este mai mult o circulatie de
titutiuni publice, ministere, legatiuni, Pota, Casa de De- plimbare, de cat de afaceri, sau pentru, a merge dela
puneri, viitorul Senat, Telefoanele, Cercul Militar, Tea- locuidta la local de mama. Ca lea Victoriei este un punct
trul National, Ateneul, Academia Romani, etc.1). de atractie i de aceia este aglomerata de public.
Pe portiunea dela Ministerul de Finante pink' la Dam-
bovita, Ca lea Victoriei mai are i un pronuntat caracter
comercial cu magazine mai mult de lux i de imbraca.
minte, hoteluri, cafenele, teatre, etc. Valoarea locativa a
cladirilor particulare situate pe aceasta portiune a Caei
Victoriei este stabilita de organele fiscale pe anul 1934-
1935 la 145 milioane, de unde deducem c valoarea imo-
bilelor particulare se poate evalua la minimum un mi-
hard i junitate, mai bine ins la 2 miliarde lei.
Ca lea Victoriei satisface intr'o oarecare masura i ne-
voiei de sociabilitate a bucureteanului.
Este un ocrso al capitalei, un loc de intalnire u.nde 411

cetateanul poate sa-i vada ounoscutii i uncle poate sg

fie salmi, unde poate sa audg noutatile zilei i mi poves-
- V-
tease ultimele svonuri politice, uncle poate vedea lame
t.
i admira luxul. Ca lea Victoriei poate fi din acest punct 41

de vedere un balci al vanitatilor, uncle plimbarea elevi-

lor este interzisa, dar nu se poate nega ca indeplinete o
functie in viata social a aglomeratiunei bucuretene,
care corespunde unei necesitati a firei romanului. Ca lea
Victoriei are ceva din forul roman, uncle cettenii dis-
cuta intre ei trebile publice i uncle se fac festivittile
nationale i demonstratiile politice, i din iarmaroc, unde
o multime impestritata flaneaza ore intregi prin fata vi-
trinelor magazinelor.
Ca lea Victoriei mai este i salonul de primire al ora-
ului. Aici se fac receptiile, aici festivittile, park"-
zile, etc.
Circulatia. - Circulatia pe Ca lea Victoriei ste foarte
Mt\
mare atat in zilele obignuite cat i sarbtoarc a.
Aglomeratia de pietoni in partile centrale ale Caei Fig. 2. - Circulatia pietonilor pe Ca lea Victoriei in zi de
Viotoriei, dela Ateneu pin la B-dul Elisabeta i chiar sirbitoare
ping la str. Lipscani este la anumite ore din zi mai mare
decat permite trotuarul, de aceia o parte dis. public Circulatia vehiculelor ins este mai muh de afaceri
carpi partea carosabila (Fig. 2). local i de tranzit, de cat de plimbare. Circulatia de
plimbare cu trasura cu muscal pe Calea Victoriei, cum
1) Lista cldirilor publice pe Ca lea Victoriei: era obiceiul nainte de razboi, a disparat aproape. Cir-
Senatul (nurnai inceput) calaita local este cauzata de multele instituii, hoteluri,
Po ljta magazine, etc. i provoaca stationari de vehicule pentru
Casa de Depuneri
care nu avem loc suficient in Ca lea Victoriei i aproape
Prefectura Politic(
Legatia Rust/ nicgeri in central oraplui.
Cercul Militar Circulatia de trecere-tranzit este cauzata de situatia
Societatea de Telefoane Caei Victoriei in planul oratului dapa cum am aratat
Teatrul National mai sus: e fatal sa circule multe vehicule pe o strada
Palatul Regal
Fundatia Carol
care pornette din centru pang la marginea din nord, de-
Ateneul Romn servind o mare parte a oraplui i continuandu-se de aici
Ministerul de Finante cu cea mai important osea national din tara.
Casa Auton. a Monopol. (proect). Circulatia vehiculelor in afarg cg este mare fa/a de
Ministerul de Industrie largimea strazi, (fig. 3) mai este ingreuiata inteo mg-
Muzeul Comunal
sura foarte insemnata de marele numir de intersectii
Legatia Germani
Academia Romani de strazi, situate la distante relativ scurte.
Prezidentia Cons. de Minittri Pentru a se uura circulatia vesiculelor s'a introdus re-
In plus un numir insemnat de biserici. glementarea: sensul unic i dirijarea intersectiilor prin

www.dacoromanica.ro
426
--
agenti, iar acum in urmi pin semnale luminoase. S'a
interzis pietonilor circulatia pe partea carosabil age-
zindu-se acele faimoase lanturi de care s'a vorbit mult
in public.
Aceste msuri politieneti sunt de natura sa faci su-
portabili situatia, dar nu o remediazg, pentru cii reme-
dial waste sau in lgrgirea Cgei Victoriei, sau in ghida-
rea circulatiei de transport pe alte cii.
Vom vedea mai jos ce solutiuni se pot propune.
i
:?;f 1,3Fr! 0
4
a,
01.41",01,W1
--')A*4,6ta-44 '
. k,
', If'
7:
4r; ,
7%.,
- Pe atunci pare sa fi fost un puternic curent de a se
- -
'*-21011*.
Fig. 3, - Circulatia vehiculelor pe Ca lea Victoriei
Modifidirile de aliniere in trecut. -
Lrgimea Cgei
Victoriei a fost desigur redusi 'Meg dela infiintarea ei. prierile trebuesc ficute in ordinea necesittii, adici dnd mai inti
In planul Borroczynn din 1852-1853 o gsim cu igr- inapoi
avanseze la linia dreaptii, pe terenul vechii stria, imobilele ce
gimi care variazg dela 6,00 metri intre str. Doamnei trebuesc al iasi la linie.
i biserica Zlgtari, 7,00 ni. jn fata bisericei Cretulescu,
Srindar, 7,50 nt. in fata bisericei Doa.mnei. In medie proprietarul expropriat va renunta la plata cldirei i nu numai
lirgimea era de circa 7,50-8 m.
Cu circa 20 ani mai inainte Regulamentul Organic
intradusese legiuita retragere, care const din obliga-
tia impus clidirilor ce se construese de a se retrage
din strad cu 6 palme pentruca incetul cu incetul toate
strzile din oral si aibg largimea de 6 stanjeni.
Mai tarziu, in planul ridicat in 1895 gsim Ca lea
Vietoriei mult lrgit fall' de planul Borroczynn, dei
tot cu lrgime insuficienti. Constatarea ce ne intere-
seaz este cg aplicarea legiuitei retrageri stabilite prin
URBANISMUL
regulamentul organic a avut efecte gi ca se lucreaz
la lgrgirea Cei Victoriei inci de acum 100 de ani,
cu rezuhatul pe care il avem astzi. (Fig. 4).
In planurile de alinieri din 1889 gsim o aliniute
trasat cu albastru care prevede largimea de 12 metri
i, in acela timp, o aliniere trasati cu rou, cu o
lrgime de 18 nt. pe portiunea dela biserica Zltari
pang in Ca lea Grivitei.
Planurile acestea prevgd i primele indreptri ale co-
titurilor Cgei Victoriei. Astfel intr'unul din ele se proee-
teazg (cu linie roie) indreptarea Ciei Victoriei dela
Teatrul National ping la strada Doamnei dnd inapoi
imobilele de pe partea de rgsarit i facand s iasi in
strad pe cele de pe partea de apus. Indreptarea aceacta
nu s'a realizat, ceea ce nu este de mirare, pentruci me-
toda de a face exproprierile numai pe msura cererilor
, , de constructie, nu da rezultate atunci cand o parte din
imobile trebuie ai avanseze in stradi spre a se pune pe
, aliniere 1) .
Nu exist nici un motiv ca cererile de autorizatie s se
produci in ordinea care convine Prim5riei, ci exist o
mare probabilitate ca se vor cere autorizatii de elidiri
pe partea uncle ele ar urma sii iasi in strad, inainte ca
celelalte imobile de vis--vis si se fi retras. Este cazul
de care administratia reanimate' se lovete la capitul de
sud al Cgei Victoriei uncle imobilul Herz nu poate ei
in Calea Victoriei pe aliniere, pang nu se face exproprie-
rea imobilului de pe partea opus.
Indreptarea curbei dela Teatrul National la Palatul
Regal care a fost discutati i acum recent, o gsim dea-
semenea indicati pe until din acele planuri vechi de ali-
nieri, insg numai in creion.
4,
7.77 indrepta, lrgi i infrumuseta Calea Victoriei, ca dovad
multele modificgri de alinieri din acel timp, ceea ce este
explicabil i prin aceia c ptura conducgtoare era im-
presionat de marile lucrgri de transformare a Parisu-
lui, ficute ou cteva decenii in urmg, sub Napoleon III.
Desigur cii i inainte Podul Mogooaei (Ca lea Victo-
1) Ca sii se poati realiza astfel de indreptri de <<burti expro-
imobilele din partea etial i numa idup aceia Maud al
Aceasta implic o cheltuiahl mult mai mare, pentrucii rareori
a portiunei 'Anti la noua aliniere, ci a intregei cldiri, dart initia-
tiva exproprierei este a Primariei. Cind exproprierea se face la
cererea proprietarului, in momentul constructiei unei noi clidiri,
clidirea veche nu se mai elites. de Primrie (sau ar fi cazul s
nu se mai pliteasci) i comuna ar putea realiza deci planurile sale
in mod mai economic.
Dac vrem sii Indreptrun Calea Victoriei, ceeace noi nu recoman-
dim, aceasta nu se poate face cu bani puini, pentruci nu putem
astepta pawl darting casele ntiti proprietarii ci suntem obligati
s le &lamina mai dinainte expropriindu-le, pentru a putea Lisa
s lash' in stradi noile clidiri care trebue si se puni pe noua
linie.
www.dacoromanica.ro
 PORTIUNE DIN ULU VICTORIEI
'uOMoUDomATIvoORoz,NN
Oin arNut 1852

ot4461444444

'~~~ ^ ~~^~

SrvoTp 41rrvn1.15*oO"Encu,unpw5a

Fig. 4.
www.dacoromanica.ro
428 URBANISMUL
riei) preocupase in mod deosebit cercurile conduckoare,
ca dovad5 este i plantatia dela oseana Kiselef la capa-
tul Cilei Victoriei, f5cut5 de acest general rus.
Dar preocuparea care a dat rezultate mai vizibile a
avut loc intre planul ce ggsim la 1889 i planul din 1903,
in care perioad s'au infiintat cele trei piatete care nu
existau inainte: Piata Ateneului, Piata Palatului Regal,
Piata Cercului Militar. In 1908, (sub primariatul lui
Vintil5 Brgtianu) s'a decretat planul ou alinierea Clei
Victoriei pe lgrginea de 18 metri, aliniere ce s'a menti-
nut in planul de aliniere decretat in anul 1921, in vigoa-
re i astgzi (cu unele modific5ri de detaliu).
Pentru a se vedea preocupgrile de atunci, care au f5-
cut 65." se ajung5 la acest plan, vom reproduce mai jos
raportul la consiliul comunal i textul deciziei:
DOMNILOR CONSILIERI,
Ca lea Victoriei cum exist actualmente si cum a fost decretatii
a se Irgi pe 12 m. prezi t mari in onveniente din puncad
(vedere al circulatiei. Aglorneratia cea mare cC exista pe aceast
stradri, numeroasele cotituri brusce, lrgirnea prea ingustii a stril-
zei face ea s devie adeseaori impricticabilit
Pe Panel acestea constructiunde marl ce se execututri i faptul
ccii este o strada comercial, ne impune fag de cerintele moderne,
o supralrgire a strrizei.
Faptul deschiderei B-dului Coltea si a comunicrirei directe a
Ciei Grivita cu str. Romani prin str. Cosma, ce este in studiu va
usura intructva circulatia pe calea Victoriei, dar avnd in vedere
cviitorul, mirirea populatiunei i importanta pe care a avut-o in
totdeuna i o va avea aceasti stradil, trebuie s decidem de pe
acum lrgirea la minimum 18 m. cum prevede proectul aliturat
(did orict ar descirea Bd. Coltea cireulatia de pe Calea Victoriei
toatii viala comereiali nu se va putea deplasa, dupri cum avem
cexemple destule in orasele streine.
Aceasti lirgire la 18 m. 'se va face progresiv la reconstructif
clidirilor actuale cari fiind relativ vechi si mici sunt impropril
pentru importanta cornertului; astfel c dup o perioadi de 40-
150 ani, sperrim a aduce Calea Victoriei pe lrgimea pe care a
prevedern azi.
Pentruca comuna in acest timp s nu se inearce eu cheltueli
anude prea mari pentru exproprierea terenurilor rirnase prin re-
tragere, eredern c s'ar putea da autorizatii de reparatii radicale
ire linia de posesie la toate elidirile ce sunt pe linia decretati.
Pentru celelalte se va mentine regimul actual de autorizatiuni.
Dacri o constructie se va retrage pe linia nouri de aliniere, fr
ea propriettile vecine s fie pe linie, e preferabil, sri admitem ea
proprietarul sit* fie autorizat a ingrildi i locul din fata propriet-
ltei retrase, rrnnnd ca comuna si-1 ia in posesie cnd va erede
de euviintri eu aeelas pret fixat in mornentid reconstruirei.
Cu modificarea Legei Comunale s'ar putea acorda uncle avan-
taje proprietarilor, cari ar voi s se retragi pe linie, ea, scutirea
pe un nunlr mai mare de ani de impozitul financiar astfel ca
alinierea definitiv s se poat obtine inteun termen mai scurt.
Mentioniim c clack' un asemenea proect ar fi avut fiinti acum
20 ani, cea mai mare parte din constructii ar fi fost reconstruite
pe alinierea nogg.
A fost proeetat de mult o lrgire a Ciiei Victoriei, dar poate
fiindc5 era prea radical a fost greu de aplicat.
Proectul se va supune spre ap.robare firil a avea pretentia de
a face Calea Victoriei o arteril cu totul dreaptii, prezintil alifiieree
definitiv pe lrgimea de 18 m. eu traseul rosu. Acest traseri' are
avantajele uriniitoare: 1) Crt permite a terenurile rnnie dup re-
tragere s aik o suprafati i o adincime sufieienti pentru con-
structii, avnd a face numai o expropriere total i aceasta facul-
www.dacoromanica.ro
tativti in coltul str. Lascar Catargiu; 2) Avnd in vedere perioa.
da lung in care se va face complecta transformare a strfizei s
nu fim fortati a face exproprierea unei proprietriti, cnd proprie.
tarul de peste drum ar cere reconstruirea pe noua aliniere, sau s
strmptim strada ficand-o impracticabili cnd mijloacele Cornu-
nei ar fi insuficiente pentru faceri de exproprieri fortate; 3) In-
dulceste cotiturile brusce, inlesnind astfel eirculatia.
In dreptul Palatului Regal sunt doui alinieri dintre care cca
albastr va fi decretati, iar cea rosie ca desiderat de tinut in
semi inteun caz eventual de complecta transformare a dispozitiei
generale actuale a Palatului. In fata Criei Grivita s'a previzut o
lirgire a str. Lascar Catargiu pe linia roue, pentru usurarea cir
culatiei dinspre Calea Grivilei inspre Lascar Catargiu. Aceast
drgire e faeultativi pentru cornuni, in cazul cnd s'ar crede avail.
ctajos s fade exproprierea casei din colt.
Pe portiunea Criei Victoriei coprinsi intre str. Lipscani i Calea
Grivitei se vor permite constructiuni cu magazine, iar intre Cal.
Grivitei si Piata Victoriei cu grfidini de fatad de 5 m. adncirne.
Actualmente intre Spl. Dmbovitei j str. Lipscani si intre str.
Clementei sit str. Episcopiei existnd lirgimea de 18 m. se vede
'tutor avantajul lirgimei generale de 18 m. pe toati lungimea CAA
Victoriei.
Acestea sunt Domnilor Consilieri, modificirile ce trebuie in-
troduse in traseuI actual al Ciei Victoria, pe care vi rugni a le
aproba.
PRIMAR,
(ss) Vintil 13ritianu
Sef. Serv. Planului
(ss) N. G. Costinescu
COMUNA BUCURESTI
$edinta Consiliutui dela 26 Mai 1909
Decizinea Nr. 112
Consiliul avnd in vedere referatul alriturat si proectul ae lir.
gire al Criei Victoriei, a aprobat alinierea p lirgime de 18 m.
pe intregul traseu din str. Lipscani pang la piata Victoriei astfel
cum a fost prezentat.
Pentru portiunea dintre str. Lipscani si Calea Grivitei se aprobri
constructii pe Ririe cu magazine; iar din calea Grivitei pilni in
Piata Vietoriei, constructii cu gridini de fatad pe 5 m. adnime.
PRIMAR,
(ss) Vintila Bratiunu
Planul de alinieri intocmit atunci a fost mentinut i in
planul decretat din 1921 (cu unele mici modificgri de de-
taliu) insg servitutea de retragere a cldirilor cu 5 metri
pe poniunea dela Calea Grivitei la piata Victorieie nu a
rgmas in vigoare cleat pan5 la 28 Ianuarie 1912 cnd
consiliulcomunal renunt5 la retragere cu o motivare care
e prea neserioas5 pentru a fi cea reali:
Iat5 textul:
COMUNA BUCURESTI
$edinfa Consiliului dela 14 Mai 1911
Deciziunea Nr. 84
Consiliul deliberfind asupra prtei I-a din raportul Directiunel
etLucr.Technice, privitor la modul de constructiune al cldirilor
depe Calea Vietoriei, aprobil ea constructiile inchise, adici lipite
una de alta cu calcanele, si meargi pe partea stngri din eheiul
-Dmbovitei i pmi in calea Grivitei, iar pe partea dreaptil din
 ALINIEREA GUI VICTORIEI
tchei piing in str. Cosma. In ce priveste partea Ilia din susmentio-
natul raport cConsiliul admite ca in prealabil s se constate dad(
eterenurile depe Ca lea Victoriei, partea care merge din Ca lea Gri.
<vitei respectiv Str. Cosma, piin in piala Victoriei, aunt destul de
tadnci ca s li se poati aplica inert o retragere din aliniere de
<cinci metri pe dreapta i pe stnga.
PRIMAR,
(ss) D. Dobrescu.
Secretar,
(ss) Em. Vasilescu
Constatarea ceruti prin aceast decizie se gsete con-
semnat inteun grafic atalat la cartoanele cu planurile
de alinieri din acel timp. Din totalul de 62 de proprie-
tti, numai o singuri proprietate rmnea cu o adncime
de 6 metri dupi ce se punea pe aliniere i se retrgea cu
incI 5 metri, a lui I. Beju. Una rmnea cu 12 m. adn-
cime, dar era proprietatea comunei alte trei rmneau
cu adncimi de 15,17 i 19 metri dincolo de linia de re-
tragere. Restul propriettilor rmneau cu adncirni de
30, 40, 50 i chiar peste o sut de metri.
Totui consiliul comunal a hotrit s renunte la servi-
tutea de retragere, pe motiv ei o parte din proprietti
au adncimi prea
429
<2200 din 9 Iulie 1909 si Nr. 3139 din 19 Noemvrie 1909, si cari
<se vor reconstrui pe noua aliniere inainte de 1 Ianuarie 1917,
tvor beenficia de urmtoarele reduced citre stat, judet si comuni.
0 scutire complecti de aceste impozite pe timp de 10 ani.
<0 reducere de 75% pe limp de 5 ani.
<0 reducere de 50% pe timpde 5 ani.
<Data scutirei se socoteste dela aceea a permisiunei de locuire
<terenul supus retragerei fiind cedat comunei inainte de 1 Ia.
tnuarie 1917.
<In toate cazurile previzute prin acest articol primiiria nu va
cacarda despigubiri dect numai pentru terenul cedat de pro.
<prietar pentru strad in plus de legiuita retragere, dupi prem.
<rile obisnuite.
<Aceastil scutire nu priveste deck cldirile reconstruite, cari
<se fac pe alinierea decretati si sub acelas acoperimnt.
<Pentru cldirile noi cu fatadi pe dou strzi paralele, scutirea
<se va aplica tinnd seam de lungimea fatadei si adncimea
<corespunditoare fiecirei strizi.
<Un regulament va detalia aplicarea in enninunte a acestei
legi.
<Preseriptiile acestei legi se vor aplica dela 1 Ianuarie 1911.
Pre,cuparile de azi. - Alinierea Cei Victoriei a pre-
()cup at in mod ca totul deosebit administratiile comu-
nale i chiar cercuri mai largi din public. S'au tmt i

COMUNA BUCURESTI DROECTUL PiETEi Clua-EmiEi

ROMANE
.
50 rn
$edinla Consiliului dela 28 lanuarie 1912 0 40

Deciziunea Nr. 35
.zr A rfi /
117,1A.111

<Consiliu1 Comunal ,avnd in vedere hotildirea luati in sedinta ,

<dela 14 Mai 1911, referitoare la retragerea cu 5 m. a clidirilor 5Ta 5F VOCV fe/ge.. .
.

mA
depe Calea Victoriei pat-tea cuprinsi intre Calea Grivitei i Pimp
tVictoriei i prin care se dispusese facerea unui studiu asupra
tadncimei proprietitilor ce ar rilmne in cazul acelei retrageri,
tavnd in vedere reefratul inreg. la Nr. 3359912 la care se afli
tatagatil tabela scematicil indicnd prin cifre rosii lungimea terenu
a
trilor in chestiune. Considernd c o parte din propriettile respec-
<five se gsesc cu adfincimi prea mid spre a se putea clidi pe ele
gin conditiuni acceptatbile daci s'ar aplica retragerea de 5 m. Revine
tasupra votului dat in sednita dela 20 Martie 1910, astfel c men-
clinindu.se alinierea de 18 in. a Cgei Victoriei in acea parte, chi-
dirile se vor aseza pe aliniere. .r /Jiff A
PRIMAR,
(ss) D. Dobrescu. ST
Secretar,
(ss) Em. Vasilescu
MI6 .

Pentru aplicarea planului de alinierea Cei Victoriei, iss7' /A

intocmit sub primariatul lui Vintfl Brtianu s'a facut
i promulgat legea pentru reducerea impozitelor la cl-
dirile ce se vor reconstrui inainte de 1 Ianuarie 1917 pe
noua aliniere a Cei Victoriei din Bucureti cu textul
urmtor:
LEGE
pentru reducerea impozitelor la cbldirik cari se vor reconstrui
inainte de 1 lanuarie 1917, pe noua aliniere a Cdei Vktoriei
din Bucuresti.
ART UNTC. - Clidirile existente de pe Calea Victoriei din
aucuresti iesite cu mai mult de un metru, in raport cu noua
taliniere a acestei strade, astfel cum e fixati prin decretele Nr.
www.dacoromanica.ro
Il
A
Fig. 5
ee fac mereu propuneri, numeroase idei se emit i din
public i dinuntrul administratiei comunale, toate por-
nite din dorinta de a infrumuseta aceasti parte centrali
a oraului.
Ca piete noi s'a propus i s'a adoptat infiintarea unei
piete arhitectonice, aproape inchise in f ata viitorului
paIat al academiei romne incepind din strada Victor
 436 IH3ANMfjL
Emanuel paill in strada B. Catargiu (proect Duiliu 0 mare piayt dela palat la teatru. - Pentru a ne con-
Marcu) fig. 5; apoi s'a mai propus o pim4 de circulalie vinge de aceasta vom cerceta mai de aproape unul din
la intersectia eu calea Grivitei. Ca piete de infrumuse- proectele ce se ventileaza, acela al infiintarii unei piete
tare s'au propus multe din care vom cita: in calea Victoriei intre piata palatului regal gi pima tea-
1) o piata mare in terasi, dela palatul pogtelor la vii- trului.
torul palat al senatului ,idee care a cazut pentruci pe Ideia aceasta a mai fost discutata in anul 1933 in Co-
teem s'au ridicat constructiile inalte ale societatii CIA- misia de sistentatizare. Plata s'ax obline prin desfiintarea
direa Romaneasca; intregului bloc de constructiuni cuprins intre Calea Vie-
2) o piata mare intre palatul regal i teatrul national, toriei gi strada Aoademiei, dela palataul regal pani la
din calea Victoriei liana in str. Poincar, aceasta propu- teatrul national.
nere cu amplificari i amenajari pana in bulevardul Avantajele ce se atepta dela realizarea acestei idei
Bratianu s'a discutat anii trecuti gi s'a reluat acum in sunt multiple.
ziare de D I Kiritescu director general al ministerul in- Mai intai se agteapta un grandios efect estetic prin
structiunei; creiarea unei piete de proportii mari in central oraului
3) o piata mare in terase pe aceiai portiune a caei langi palatul regal, i care va fi incadrat cu viitarul pa-
Victoriei, hare teatru gi palat, dar nu spre strada Poin- lat al Ministerului de interne, fundatia Carol, teatrul
care., ci spre strada Campineanu gi strada Sf. IonicA. national gi viitorele ddiri particulare ce ear ridica in
4) o mare piata pe tot blocul cuprins intre str. Edgard viitor.
Quinet i b-dul Academiei liana la universitate, obtinand Apoi se ateapta o imbunatatire a circulatiei, atat a
astfel o vedere lihera dela cercul militax pan la uni- eelei de toate zilele, prin loc larg de trecere gi de par-
versitate. care, cal i a celei ocazionale, la diferitele festivitti pe
5) o mare piafa obtinuta la continuarea pietei univer. Calea Victoriei i in fata palatului.
sitatei liana in calea Victoriei, daramand imobilele de Din cercetarea planului de situatie, gasim ca piata
vis-a-vis de Cartea Romaneasca pang la biserica proectata ar fi aproximativ de marinaea pietei Univer-
Doamnei. sitatii ca care ar avea asemanare i la lungime i la tar-
In plus s'au mai propus gi piete mai marunte, pentru gime. Pima Universitatii are circa 220 metri lungime si
diferite scopuri printre care dram propunerea d-lui ar- o largime intre 50 i 85 m.; piata proectata ar avea circa
hictect Smarandescu de a se infiinta o piateta de 30 m. 250 ni. lungime i 60-70 ni. largime.
largime din calea Victoriei pana n str. R. Poincar in Suprafata de expropriat este de circa 10.3000 ni. p. adi-
dreptul palatului proectat al ministerului de interne. ca o suprafga apropiata de aceea a terenului ce se ex-
In ceea ce privegte indreptarea alinierii cad Victoriei, propriaza pentru deschiderea bulevardului Bratianu de
s'au facut anii trecuti i in prezent o serie de propuneri la str. Lipscani pana la bulevardul Maria (acea supra-
gi schite dintre care vom mentiona pe aceia care propune fata este de 13.880 m. p.).
o linie dreapta dela teatrul national pana la biserica Dei costal exproprierilor nu se poate evalua exact, ne
Zlatari. Toate celelalte propuneri de indreptare se refera putem face tau.* o idee. Tinand seama de situatia cen-
la anumite portiuni, fara preocupari de ordin general. trala a terenurilor, de importanta magazinelor, de valoa-
In ceea ce privete lrgirea pe toat intinderea cei rea locativa, credera ci aici, unde s'ar face exproprien
Victoriei, la mai mult de 18 metri cat este prevazut acum, totale i deci unde proprietarii nu ar ramne sa benefi-
nu avem cunogtinta sa se fi propus in mod precis in tim- cieze mai departe de situatia central5 i de vadurile for-
pul din uxma. mate, nu se vor putea obtine preturi mai mid de 12-
* 15.000 lei pe ni. p. teren. Adaogand costal constructii-
lor, din care mare parte aunt vechi sau chiar insalubre,
Ideile gi propunerile relative la calea Victoriei abunda. dar uncle, cunt e constructia fostei band a Natiunei,
Cele mai multe preocupari a cercurilor largi cari se gan- aunt foarte scumpe, i inind seamI i de desp5gubitile
desc la sistematizarea capitalei, se invartesc in jurul caei pe care, desigur, justitia le va acorda pentru vad, ajun-
Victoriei, adica ht jurul centrului oraului. gem la 20.000 lei pe metru pitrat in medie, pentru teren
Desigur, calea Victoriei este inca in formatie, este o i constructii. Pentru cei 10.300 in. p. de expropriat tre-
strad5 in devenire, cad majoritatea cladirilor actuale bue s ne agept5m la un cost de 200 milione sau chiar
aunt vechi gi necorespunzatoare valorii terenului ei prin 250 rnilioane, adic5 la o suna asem5nAtoare eu aceia a
urmare vor fi inlocuite eu cladiri mari. Dar nu e mai preungirei proectate a bulevardului Brtianu.
putin adevarat ea mice ainenajare in calea Victoriei costa Or, mane de astfel de proportii se platesc numa pentru
smite enorme pe care le-am putea intrebuinta n ahe chestiuni vitale. Este infiinlarea acestei pi* o chestiu-
puncte ale oraului cu mai muh alleCes. Apoi, once ante . ne vitalI pentru orag?
najare hi calea Victoriei nu poate schimlia nimic esen- Va fi ea in adevar de un efect estetic aga de mare cum
tial, ei va fi o simpl5 reparatie mai malt sau mai putin ne ateparn? Ne indoim de acest lucru pentru urmatoa-
reugita. rele motive:

www.dacoromanica.ro
 ALINIEREA CAEI VICTORIEI 431

Palatul regal ar rimne aituat la un cap5t al laturei avea de suportat calea Victoriei, ci bulevardul existent i
lungi a pietei proiectate i nu va putca avea alt5 apa- atele care se vor prevedea in planul de sistematizare. To-
rort5 in aceast5 piat5 de 250 metri hmgime, de cat aceia tui, prin creterea numrului automobilelor, va crete i
a oric5rei case cut cteva etaje. Palatul va fi redus cu circulatia local5 in general.
mult din important:5, fiind pus la rand cu alte case din Leirgirea ctei Victoriei. - Ca lea Victoriei nu poate
care unele vor fi, desigur, mai inalte i de o arhitectur5 suporta aceast5 cretere a circulatiei decat frgindu-se.
mai b5t5toare la ochi. A5a cum -e, gise5te ast5zi, palatul Dupi planul decretat se va targi la 18 metri, ceea ce d5
regal este e35direa cea mai bnportant5 din piata Regele posibilitatea la 4 iruri de vehicule, s circule simultan,
Carol I, i ea volmn i ca arcane, iar piata este una din partea carosabil5 fiind de 11 metri i trotuarele de cite
putinele piete reuite i aproape terminate din Capital5 3,50 m. Ca s5 realizam aceast5 15rgime trebuie s5 mai
i de o mArime potrivit5 eu cldirfle pe care le Fume in expropriem 14.500 m. p. cu rezultatul c5 am obtine loc
valoare. Ar fi o eroare s o distrugern, in speranta c fa- pentru un debit de circulatie cu 500/o mai mare dect c
cern ceva mai bun in loc. actual, dup5 cum reese din num5r5torile de vehicule f-
De asenvenea i cldirea Fundatiei Carol ar rmne cute anul acesta (Fig. 6). Dac5 vrem s 15rgim man mult,
inteo pozitie dezavantajoas5 f afl de noua 045, eitre putem 15rgi ou cativa metri pentru a avea trotuare mai
care ar avea o fatad5 secundar5. largi, sau pentru a avea loc mai mult de stationare a vehi
Tot a i cldirea teatrului national, care a pierdut culelor, in care caz lrgimea de 22 metri cum am propus
ceva din inlportanta pe care o avea In piata sa, din can- dela Gerold militar la palatul regal este recornandabil.
za vecingttii palatului telefoanelor, va pierde g mai Dar pentru a mri capacitatea de circulatie dela 4
mutt cnd va r5mane, retras5, in coitali unei mad pier iruri de vehicule la 6 iruri, ar trebui o parte carosabil
De aceia, in schitele intocmite pentru aceast5 mare de 17 metri n loc de 11 m. i, in acela thnp ar trebui i -

piat5 din Ca lea Victoriei pan5 in strada Academiei, s'au trotuare mai largi, pentru c5 nu putem admite ca o stra-
reaus dimenciunile, astfel ea s nu se ating5 piata p-' d5 centraI5, creia i s'ar da atata insemnalate i care prin
tului i piata teatrului. urmare ar rmne pentru totdeauna principala strad5
Observm c5 dealungul C5ei Victoriei, avem la distan- din capitala trai, 85 nu aib trotuare in proportie cu
le relativ courte o cede de piete: piata Ateneului, piata rrgimea ei. Deci va trebui, in cazul cand am 15rgi-o pen-
palatuhii regal, piata teatrului, piata carcului tru 6 vehicule, s obtinem o 15rgime total de 30 metri,
in total patru piete pe o distant5 de 600 metri a C5ei din care 17 m. pentru partea carosabil5 i restuI pentru
Viotariei. Piata in diekutie ar fi o a cincea pi45 pe trotoare i locuri de stationare (trotuare a cate 5 m. i
aceiai portiune de ctrad. plus de Targire a p5rtei carosabile de 3 m. pentru sta-
Numnd mare al pietelor in Ca lea Victoriei, este o tionare).
dovad5 c5 ideea de a obtine loc larg in ingusta cale a Pentru a obtine lrgimea de 30 metri ar trebui s5 ex-
Victoriei au avut-o i generatiile dinaintea noastr5 care propriem 37.800 m. p. teem, plus aproape toate construe-
dela 1853 incoace au Infiintat acolo toate pietele pe care tiile importante, care s'au el5dit pan5 acum in calea
le avem azi. Pe planul Borozin, rklicat la 1853, nu Osim Victoriel, ceea ce ar costa sume imense i ar dura ne
nici o pia% in Ca lea Victoriei. un timp foarte indelungat.
In concluziune suntem de parere ea se renunte la ideea Rezultatul ar fi c5 dup5 oe de o &AA de ani ne str5-
infiintgrei unei noi piete intre piata palatului i piata duim ea' 15rgirn calea Victoriei i am 15rgit-o dela 6-7
teatrului. metri cat era la inceput la 11-12 metri i in unele prti
Srt modificam alinierea? - Pentru a stabili &el i in la 18,22 sau 24 metri cat are astzi, i dup5 ce am pus
ce m5sur5 trebuie modificat5 alinierea cci Victoriei, tre- o aerie insemnat de cl5diri pealinierea de 18 metri, am
buie s ne 15rnurim asupra rolului pe care il va avea ora- incepe iar5 total dela capt, schimband din nou linia
ul aa cum 11 proect5m prin pdanul de sistematizare. cldirilor viitoare i d5r5mnd pe cele fcute. Cu meroaa
Putem s-i rastr5m rolul preponderent pe care-1 are aceasta a schimb5rilor prea dese a alinierilor strziler
acum? Este necesar i-1 p5str5nr, sau avem alte existente din centrul ormului nu vom petea avea ni,do-
data' o strad5 terminat. A trecut de mult momentul arid
Soarta c5ei Victoriei s'a decis atunci cand s'a hot5rat s'ar fi putut largi la30 metri. Opin 5m deci peTitru nta-
creiarea unui bulevard paralel, care s5 o descongestio- trarea 15rgirei de 18 rnetri, aa elm s'a hofrit acum 96
neze. Bulevardul este deschis pe o mare parte, se va des- ani. Cu o singur5 exceptie:
chid cel putin pang la Dmbovita in orice caz, i va De oarece la societatea de telefoane i FraQc-tt; s'-
deveni din ce in ce mai important in viata oravalui, pe lrgit strada la 22 metri in loc de 18, i, de oareoe por-
int,sura ce se va complecta eu djiri. Rolul de arter de tiunea dela Cercul militar la palatul regal este un 1.e dr>
circulatie in planul ormului, oricare va fi planul. este plimbare foarte aglomerat de pietoni, propunem ca trn
mult sc5zut prin creiarae acelui bulevard, cci dei Ca- tuarele s se Targeacc5 De toat aceast5 portinne erg ,4to.
lea Victoriei va rmnea mereu cu o circulatie insem- 2 metri, ajungand astfel la rrgimea de 22 mi.tri in tot-1,
nati, totui creterea mare a circulatiei nord-sud nu o va largime care se poate obtine prin modificarea unei sin-
www.dacoromanica.ro
432 URBANISMUL

CALEA VICTORIEI
DIAGRAMA
CAPACITATII MAXINE VIITOARE
0301:113/334%.
CAPACITATII MAXINE ACTUALi
PISMO OCUPARII STRAZH LA U.8.1934
15130 ORA Ha IP
3000
00, ICARA CURMITLOR D5000
.0600 SIAM INALITMILOR taggl00 VESICILO
C700
t000
6asoo
1Roo
-time
1.1110

100
- 2000
6600
-11060
- 1700
-1600
1500
1400

- moo _050 .110t0 910

- 1100
- 1000
- 900
- Soo
- zoo "".14
oo fQ2-
r 900
00
zoo esl )42 o0."a.
Zoo
1- 100
\'
FELVL 5E115ULUI DUBLU aft9 SETIS UNIC Ito UNC DU BIAS 5EFL5

LAIICRIEA PART!! C0005ABILE TO 14111 Ilu tm 41151 TOT VIA zaz l0 I 7 OM

DISTAliTEIHNE MiELE STRA7ILS 1130 gem u 90.4 5.0 1100 4800 12044 330.
SI 11.10 0 911,. 1MS.
DISTAMTC CVtIVLATE SIN 554. a 00 0
"Ii14!L. t 1.3151 1335n 008$1-1

; ;
&XLLE OT000JL012 9 ; 11
2 M r O

g L L ; g El
,mg:rioe_ zia 110210 -1 0IT80tI 00010561
C05 im.,404nm 5455515 iryit 2111.
v vEriittILL DK 400
0 LOCUL OF3SEGIVATORVLVI I
00 ACITATF POlOLO A.,- .4-
-
-

DEBITI./1. 1-1/003 INDIC 51001

cAoacireol. TATMO P MOO 04. n. z 434, 0 ze- SIDE IT. OP012011 CA00040I1.5
DirITUti a TOIL
r

Fig. 6

gure lature a alinierei decretate lasand-o pe oealalta ne- ce poseda, iar din suma astfel realizatg, sa se plateasea
schimbata. terenul cedat. . -

Aceasta in ceea ce privete largimea. Traseul. - Calea Victoriei, fiind una din cele mai im-
Cine supora costul lirgirei. &vain' exproprierilor portante strazi vechi din ora, vom cauta a o pgstra i in
necesare pentru largirea la 18 metri il va suporta co- noul plan de sistematizare pe cat posibil neschimbafg,
mma, dupa metodele ce s'au aplioat pfin acum. Noi sta- credincioi principiului de a nu modifica din partea ve-
ruim insa ca largirea sa nu mai fie in sarcina comunei, che a oraplui de cit numai uncle suntem fortati de ne-
ci in a celor care profitg de pe urma ei: proprietarii ri- cesitati. -

verani. Al lor e interesul sa se largeasca strada, pentru a 0 stradg este determinata in planul de sistematizare'
putea construi imobile malte in bune conditiuni de hi- prin traseu, lgrgime, regim de constructii.
gieng, i pentru a li se mgri valoarea imobilelor. Prima- Din tot ce formeaza individualitatea sau personalita-
ria ar putea renunta in definitiv la lgrgire, cad i-a creiat tea Caei Victoriei nu putem pastra de cat traseul. Casele
i va trebui sa-i creeze alte artere de circulatie. Terenul actuale vor dispgrea fatalmente, caci i casele ca i oa-
necesar largirei ar trebui cedat gratuit comunei, ca un menii au o viata mult mai scurta de eh a unei strazi.
echivalent al plusvalutei chtigate; o repartitie mai justa In locul lor se vor construi case corespunzatoare cerin-
ar fi, dupa cum am mai aratat acum 6 ani, ca tot costul telor de azi i valorii terenului; se vor construi deci case
lrgirei sa fie suportat de un sindicat al proprietarilor de inalte, ou multe etaje. Pentru a putea construi case indite
pe strada respectiv, impunand pe fieoare proprietar de i pentru a face fatg nevoilor eirculaiei, vom fi obligati
a contribui ou o cota proportionala ou limgimea fatadei sg lrgim strada, deci Calea Victoriei ii va modifica lir-

www.dacoromanica.ro
 ALINIEREA CEI VICTORIEI 433
gimea actualg din motive independente de vointe-noastr. moasg de cat straila sinuoas. Am avea deci o motivar
Lrgimea la 18 metri nu se poate evita. Singurul lucru de ordin estetic.
ce se poate pstra este traseul. Este insg foarte discutabil dacg strada dreapt5 e in
Ce motive avem s5-I pstrrn? adevr mai frumoasti de cit strada erpuit. i una li
Intrebarea astfel pus implic in mod tacit tendinta de
a schimba tot gi de a pstra numai ceea ce nu putern
schimba.
Credem ins c5 intrebarea trebue pug altfel:
Ce motive avem s schimbgm traseul? Ceea ce preen-
pone tendinta de a p5stra situatia actualg i de a &Aim-
ba numai ceea ce suntem slili s' schimbgm in scopul d
a obtine nbungatiri de ordin practic sau estetic.
In cazul de fall, traseul sinuos actual poate rmne
mai departe gerpuit cum e, cu unele mici rectificri de
detaliu i artenuri de curbe, dacg nu exista motive im-
portante care si ne sileasci sa-i aducem modifieri ma:
mari.
S'au fcut diferite studii cu rectificarea Cei Victoriei
-
in prtile uncle curbele sunt mai pronuntate.
Fig. 8. - Veedre dela palatul regal spre sud.

alta pot fi frumoase in felul lor. Preferinta ce se 416 la

noi liniei drepte, este explicabil ea o reactiune contra
prea multor strgzi strimbe din capital. Strada dreapt5
este strada normaili in ora; va predomina i la noi ca i
in alte parti strada dreapt, pentruc satisface mai bine
necesittile vietei moderne.
Dar tocmai prin faptul va fi tipul obisnuit de stiad5.,
strada dreapta capita un caracter oarecum banal. De
aceia strada sinuoas, poate avea o frumusete aparte, d-
un farmec deosebit. Strada dreapt ofer . trecAtorului o
privelilte mereu aceiai: pereti in dreapta i in stnga ti
loc deschis in fat.5, privirea fiind liberg pang la mari
deprtri. Strada erpuit ofer trecatorului o priveli*e
mereu schimbtoare la fiecare cotitur, i un spatiu mai
Fig. 7. - Vederea Crtei Vietoriei 'nitre teatrul national i
palatul regal
g
Din aceste proecte rezult cg nu putem obtine rectifi-
carea intregei Cgi a Victoriei, ci eel mult transformarea
traseului sinuos actual inteun traseu compus din mai
multe linii drepte caer imperung formeazi o linie frnt5.
Traseul din Ca lea Grivitei ping la Dmbovio s'ar coin-
pune dintr'o linie dreapt dela ministerul de finante la
palatul regal, o sial linie dreapt ping la teatrul natio-
nal, apoi o alta pang la biserica Zltari sau pang la Ca-a
de Depuneri 0 de aici 'Mc d. alta ping la DmboviO. Cc
inbunttire obtinem insg din aceste modifieri de traseu,
lsnd deocamdat la o parte chestiunea costului destul
de ridicat?
Circulaita nu este ajutat prin aceste rectifieri, pen.
heel la viteza cu care este admisibil a se circula pe Ca- Fig. 9. - Vedere din Fiala Teatrului spre Fiala Cereului Milizar
lea Victoriei, vizibilitatea la distantg este tot aa de bung
0 in soluita cu traseul sinuos (cu pstrarea curbelor litchis ki mai intim. Fig. 7, 8, 9, 10, 11.
existente ins cu atenuarea lor) i in solutia cu reclifi- Probabil e dacg am infiinta astzi calea Victoriei,
carea. Singurul motiv ce s'ar putea educe in favoarea data' fiind situatia ei de stradg care leag centrul cu pe-
traseului liniei frnte, ar fi cg strada dreapta e mai fru riferia, i tinnd seama de tendintele culturei modern-.

www.dacoromanica.ro
434
nu i-am mai da un traseu sinuos. Dar atata vreme cat
avem traseul acesta sinuos de sute de ani, care nu stria
cu nimic, opinam pentru pastrarea lui, fiind singurul lu-
era din trecut care poate fi pstrat din ceea ce formeaza
"
I 141
11' - I lit,
- a
197
'11. , ,
10%4
-
- '
r-
Fig. 10. - Vedere din fata legatiei ruse spre palatul telefoanelor
caracteristica urbanistica a caei Victoriei.
Regimul de construcfii. - Clidirile se construesc as-
tzi pe aliniere i cu regim inchis, adica fara spatii in-
tre case. Inltimea maxima' este egali cu largitnea strazii
_ maximum 18 _ plus ceea oe se permite in gabarit.
Suntem i aici pentru mentinerea hotararilor luate,
afara de chestiunea inaltimei, care se va stabili prin noul
regulament de constructii i alinieri.
Servitute de retragere. Pe portiunea dela piata Vie-
toriei la calea Grivitei primaria a luat anii trecuti dis-
pozitia ca viitoarele cldiri s se retraga cu 4 m. din ali-
niere. Pe aceasta portiune strada nu are un caracter pro-
nuntat comercial.
Aid avem inca multe proprieati de suprafata mare,
multe terenuri necladite, strada este departe de a fi con-
siderat ca terminata, iar valoarea terenului nu este aa
de ridicata. De aceia ne putem gandi sa facem ceva pen-
tru infrmnusetarea ei in viitor, clack' este posibil i duel
nu va costa bani.
Este vorba de a se stabili pentru c1dlr1 o alta altuierc
de cit pentru strada i anume de a pune cldir1e ce s
vor construi in viitor pe o linie data mai inapoi cu calls
va metri (s'a propus 4 metri) de ct alinierea viitoare
a strizii. Cu alte cuvinte, propriettile si se ageze pe ali-
nierea decretata de 18 metri, iar cladirile ce se vor con-
strui de acum jnainte, sa mai fie retrase inca cu 4 m.
URBANISMUL
dela alinierea strazii. Aceasta este propunerea. Am arratat
mai sus ca nu este Ilona% i ci in anul 1909 se stabilise o
servitute de retragere de 5 metri la care apoi Primaria a
renuntat, trei ani mai trziu, in 1912, sub primariatul
D. Dobrescu, motivndu-se renuntarea cu lipsa de actin-
cime a terenurilor, motivare in contradictie cu realitatea.
La ce ar folosi aceast retragere a cldiilor? Regula-
mental permitand constructii de o inaltime egal5 cu lar-
gimea strazii, se vor construi case mari, ou regim inchis
in care va locui o populatie destul de nu_meroasa. Vom
avea cldiri cu cinci etaje pang ,la cornir, plus dou5
etaje retrase in gabarit, deci apte in total, apoi terenu-
rile fiind adnci, vom mai avea Inca alte corpuri de case
in dosul celor dela strada. Vom avea prin urmare o po-
pulatie foarte dens 1). Trotuarele nefiind mai largi de
1114
3,50 pe strada de 18 metri, 11 metri vor fi parte carosi-
I 11;1 bird' pentru 4 iruri de vehicule i 7 metri pentru ambele
.11
:t.
trotuare), credem al ar putea deveni curnd insuficiente,
daci ne gandim c5 in afar de cei ce locuesc aici, vor mai
N"
fi i pietoni cari ocupa trotuarele privind vitrinele ma-
gazinelor, precum i pietoni in trercere. E bine si rezer-
Icp
k
vIm land necladit pentu a avea posibilitatea de lrgire a
trotuarelor in viitor.
Prin urmare im motiv care pledeaza pentru retragere
clidirilor dincolo de alinierea de 18 m. ar fi de ciculati.;
i anume, nu de circulatia care intereseaza intreg crap),
ci numai de circulatia pur local de pietoni care ar putea
deveni dificili din cauza numrului mare de locuitori
pe acea strada gi din cauza magazinelor, Sarcina dc a evi-
Fig. 11. - Vedere din b did Elisabeta spre sud
1) Socotind cg o persoani ocupa 20 mp. suprafati de etaj (alai
5 persoane pentru o locuint de 100 mp.), i c'Et se vor construi
corpuri de clidiri pe o adincime de 10 in. gi al doilea rind de
clidiri in curte tot de cite 10 rn nation], am avea pe fiecare
metru de lungime de stradg cite un locuitor de fiecare etaj gi de
fiecare parte a strizii. Pentru 7 etaje am avea deci 7 locuitori pe
fiecare metru de lungime de trotuar, sau 14 locuitori pe metru
linear de stradg. Pe lungimea de 950 met-ti de la Plata Victoriei
la calea Grivitei, am putea avea in viitor o populatie de 16 000
locuitori - cat un orag de provincie.
Dar daci se va permite o inaltime si mai mare la clidirile noi?
www.dacoromanica.ro
 ALINIEREA CAEI VICTORIEI
ta dificultatea de circulatie nu ar fi deci a colectivittii
cet5teni1or orasului ci numai a proprietarilor rivenani.
Mai stint motive de ordin higienic.
Krirea spatiului de aer prin 15rgirea distantei intro
fronturile cldirilor (dela 18 la 26 inetri) . Pe o strain
lung5 de aproape un kilometru, permite o mai bun5 pri-
menire a aerului in aceast5 parte de oras.
Apoi distanta mai mare intre cl5diri ar permite soa-
relui in orele de dimineat5 cnd aerul e mai transparent,
si deci razele mai eficace, a ptnmd i in etajele in-
ferioare de cldirilar de pe partea de apus a c5ei Vic-
tariei, inmand deci o jum5tate de strad5 in mai bune
conditiuni higienice.
Motive le principale aunt ins5 de ordin estetic.
Dac5 nu retragem crdirile ce se vor construi in viitor,
atunci strada aceasta foarte lung5 nu va avea copaci San
peluze. Intr'o strad5 pur comercia15, lipsa copacilor nu
are nici o important5, pentru c allele sunt elementde
care o fac atr5g5toare (reclame, vitrine, etc.). Dar strada
asa cmn prevedem c5 va fi aici dela piata Virtoriei la
calea Grivitei, cu magazine la parter gi restul etajelor cu
apartaniente de lacuit, va avea un aspect mnnoton, trist,
dezalant. Noi, la Bucuresti, nu pretnim inc5 indeajuns
frumusetea copacului ce-si pleac5 crengile in strada,
pentruc5o inthiim pe toate drumurile: in afar5 de str5.-
zile e.0 pr5v5lii din partea cea mai veche a orasului fi
de str5zile moderne din parcerrile cele mai noi, toate
str5zile din capital5 au aatIzi copaci -nu atta. copaci
plantati pe trotuare, care cresc penibil e au nevoie de
foarte mare ingrijire, ci copaci din curtile caselor.
L5rgimea sfzii de 18 metri cu trotuare de 3.50 m., cii
ease cu regim inchis, adic5 f5r5 nici un spatiu intre ele
si cu in5ltimea de 18 m., mi permite s avem eopaci pe
stradg. In partea central:A' a c5ei Victoriei, uncle strada are
caracter cu totul comercial, lipsa copacilor nu e im de-
fect, dar pe portiunea dela nord de calea Grivitei, unde
caracterul comercial este cn mult mai redus, copacii sau
peluzele sunt indispensabile pentru estetica strzii.
Prin retragerea crdirilor cu 4 metri, se vor face gr:-
dirti de fatad care vor da strzii un aspect mult mai
agreabil. S'ar da chiar posibilitatea de a se planta copaci
pe trotuare la marginea dintre propriet5tile particulare,
c5ci ar avea loc unde s5-si desvolte coroana.
Un au doilea motiv de estetic5 este faptul c5 la o stra-
d5 aproape dreapt5 i. de hmgimea acesteia, este necesar
ca distanta intre sirurile de crdiii deoparte i alta a sti-
zii s5 fie mai mare.
Ca exemplu de Irgime insuficient5 si din acest punct
de vedere avem bulevardul Pache, Carol I, Elisabeta, Ca-
rol U, undenu putem avea o privire de ansamblu in de-
n5itare, din cauza ingustimei.
La ce a rservi spatiul rNmas liber In fata caselor retrase
dela alinierea str5zii pan5 la alinierea cl5dirilor? F5siile
acestea r5mn mai departe proprietate particularI si pot
fi folosite ca gr5dinI de fatad5, eau pentru alte scopuri,
care convin proprietarului, cu conditia de a nu se aco-
www.dacoromanica.ro
435
peri eu constructii. De exempla pot fi utilizate pentru
asezarea de mese in fata localurilor de consumatie, sau
pot fi pavate si date circulatiei puhlicului care s'ar aglo
mera hi fata vitrinelor. Pot fi sau imprejmuite eau 15sate
libere, in orice caz mm5 proprietarul e obligat s5 le ame-
najeze intr'un fel si ea' le intretie. Se interzice de a se
scobori nivelul, cum se face uneori pentru a se da acces
la garaje, situate in subsol.
Bineinteles c5 in cazul cnd f5siile acestea de teren se
paveaz5 nu mai sant gr5dini de fatad5, dar r5mne in-
treag5 posibilitatea de a planta copaci.
Camuna ar mai avea i un avantaj de alt ordin: dae5
vreodat5 n viitor, se va simti nevoia de a se lrgi strada
in plus peste cei 18 m. decretati,15rgirea se va putea face
usor, fiind de expropriat numai teren fir case.
Mention5m in treac5t c o astfel de retrageore a cl5di-
riles mai aunt cerute imperios de Ministerul Aprei
Nationale.
In pivinta 15timei f5siei de retragere, ea a fast fixat
anii trecuti and a fast propus5, la 4 m. adic5 eu un me-
tru mai putin dect fusese sta1ilit5 inainte de fzboi.
Ar fi de preferat lrgimea mai mare, ing de oareee g5-
afin acum la ceroetarea chestiunei o decizie a prim5riei
- desi fr5 toate formele legale indeplinite -cu servi-
tutea de retragere de 4 m. credem necesar de a se p5stra
continuitatea in hofrri ei ne multumim eu binele f5r5
a-1 periclita prin dorinta de a face mai bine.
Din punct de vedere juridic, ni se pare evident dren
tul prim5riei de a stabili astfel de servituti de retragere,
pentruc5 din moment ce primaria are dreptul si obligatia
de a face planul de sistematizare, nu i se poate nega
dreptul de a stabili alinieri pentru str5zi si alinieri sepa-
rate pentru constractii, care sunt elemente esentiale in
sistematizarea oraselor.
Dup5 cum prim5ria are dreptul de a fixa particularu-
lui ce proportie din teren are drept s acopere eu con-
structia i ct 85 lase carte, i il poate obliga s aseze
casa lipit5 de veainul din dreapta sau din stnga, s5 se
retrag5 cu attia metri dela fundul terenului 1 cu. attia
metri dela vecin, tot aa are dreptul de a impune si re-
tragerea dela strad5, fixnd o aliniere a constructiilor se-
parat de aceia a str5zii.
Legea pentru arganizarea administratiei muiiicipiului
Buouresti la artico1u1 39 spune c5 planul de sistematizare
va preveeda servitutiile, restrictiile dela dreptul de pro-
prietate in privinta amplasameintului, a caracterului c;
a inltinaii crdiri e a suprafetei constraite.
Prt5 acum nu s'a pus In discatie in fata instantelor,
chestiunea daca acest articol este anticonstitutional.
Dreptul acesta de a regalamenta exercitiul dreptului
de proprietate il are primria - de sigur, altfel toate
regulamentele de constructii si alinieri aunt neconstitu-
tionale. Discutie poate fi numai asupra faptului dac5
aceastI Msur5 aduce pagube reale cuiva i dac5 se poate
ivi astfel de cazuri. Avnd in vedere c strada nu este
una nou5, care se deschide acu.m, ci exista de atata vreme
436 URBANISMUL
cu tin anumit regim de cortstructie, nu este exclus ca unit
din proprietari s fie pgubiti in adevar, de noul mo.1
de arzare a cladirilor fata de aliniere.
Pentru a se stabili aceasta este necesar ea justitia si
se pronunte. Problema juridica este de o importantcl
capitalA pentru sistematizarea oragului pentruc4 de re
zo'varea ei depinde modul cum se va face sistematizarea
str4zilor existente din orag. Daei putem aplica servitute
de retragere la strAzile existente, adica dac4 putem apli-
ca o aliniere a constructiilor separata i independent de
alinierea strazilor, atunci aceasta va fi metoda pe care o
vom intrebuinta la un mare mun4r de strAzi pentru a 1
inbim5t4ti din punctul de vedere al circulatiei, higienei
i esteticei. Ar fi o operatie pe care comuna ar face-o
farA nici o cheltuiala. Daca nu, attmci fatalmente cea
mai mare parte a oragului va r5manea eu alinierea de
fapt, cAci e o absurditate de a urm4ri indreptarea i 14r-
girea tuturor strazilor dintr'un orag aga de mare ca Bu-
curegtii, prin metoda exproprierilor, cansumAnd far fo-
los toate resursele financiare ale comunei. Sumele de
bani pe care le-ar putea avea comuna ar trebui sil :
intrebuintate nmnari in cateva luciri de importanta ca-
pita14, cum ar fi creiarea de mari artere de circulatie,
iar nu pierdute in mii de exproprieri natirunte pe fie-
care strad cu rezultate care nu se vAd.
RESUME
L'ALIGNEMENT DE LA CALEA VICTORIEI
La question a t agite en ces derniers temps de sa-
voir al. la Ca lea Victoriei, une des principales et des plus
anciennes rues de la Capita le, devait 'are redresse dae3
les endroits o elle est courbe ou si l'on devait lui lais-
ser le trac sinueux qui la caractrise. A ce sujet, touta
une srie de propositions ont vu le jour quant 4 son em-
bellissement par l'ouverture de places, les unes trs va--
tes, les autres plus petites.
La Ca lea Victoriei est une rue radiale qui part du
centre de la ville et se dirige vers le nord o elle est
prolonge par la phis importante route nationale du
pays, la route Bucarest Ploegti, qui tablit la itai-en a% c
tout le nord du pays et, au dela, avec les pays d'occident.
C'est une ancienne rue qui existait (M.j du temps de
Constantin Brancoveanu, la fin du XVII-me Riede.
Elle avait alors le mame caractre qu'aujourd'hui; c'tait
une rue borde de magasins, de riches maisons bour-
geoises et d'glises, puis, avec le temps, de nombreux di-
fices publics. Son trac a toujours t sinueux, pour l
raison qu'il suivait la crate de la colline (quai gauche
de la Dambovitza) et ia largeur a de mame t trs res-
treinte comme celle de la plupart des rues des temps
anciens (5 A. 6 metres).
Depuis l'apparition du riglement organique (1833)
jusqu' ce jour, on n'a ceis de Ira' ailler a un largis-
semen; sans parvenir lui domier stir toute sa longueur
www.dacoromanica.ro
une largeur de plus de 12 m. Dans certaines portions
(vers le sud), elle a fini par avoir cependant 20 A 24
m. de large et dans certains endroits, en face d'difices
importants, on a mame amnag quelques petites places
comme par exemple devant l'Athne, le palais royal, le
theatre national, la cercle militaire.
Aprs beaucoup de tatonnements, un plan d'aligne-
ment a t dcrte en 1909 sur une largeur de 18 m.
et avec un trac sinueux mais avec une forte attnuation
des courbes existantes de manire a satisfaire aux con-
ditions de visibilit exiges par la circulation automo-
bile. Sur la base de cet alifnement de 13 m. de largeur,
de nombreux difices importants ant t construits en
cet espace de 25 ans.
La Calea Victoriei est un centre de la vie sociale et
publique de la Capitale et elle est excessivement fr-
quente. C'est un lieu de promenade prfr du grand pu-
blic, un centre de recantre pour les personnes qui se
connaissent, un endroit o l'on apprend les nouvelles,
o ont lieu les manifestations politiques, les dmonstra-
tions publiques, les dfils, les festivits.
La circulation y est trs intense, si bien que la lar-
geur est notoirement insignifiante pour les pitons comme
pour les vhicules.
Les pitons n'ayant plus de place sur les trottoirs, sont
contraints de marcher sur la partie carrossable. La cir-
culation y est aujourd'hui rglemente par la police -
sensunique, intersections commandes par des agents et
des signaux lumineux, traverse des pitons fixe eer
tains points - et cependant, pour l'avenir, la Calea
Victoriei ne saurait satisfaire aux exigences modernes.
C'est pourquoi on a cre un boulevard parallle, le
boulevard Lascar Catargi, prolong par le boulevarl
BrAtiano et large de 40 A 50 m. On travaille actuelle-
ment prolonger ce boulevard vers le sud. Ce boule-
vard ahsorbera l'accroissement de la circulation auto-
mobile. Si l'on ralise l'largissement de la Calea Vic-
,oiriei A. 18 ni. ainsi qu'il est prvu dans le plan ci-des-
sus, qui est en vigueur depuis un quart de sicle, on aura
une partie carrossable de 11 m.., suffisante pour 4 files
de vhicules. L'largissement A. 26 ou 30 rn. qui serait
ncessaire pour la circulation de 6 files de vhicuies,
dtruirait tons les difices importants construits sur
l'alignement actuel et ccraterait des sommes normes.
Etant donn qu'il existe un boulevard parallle, l'lar-
gissement A. 30 m. n'est pas ncessaire. Dans le plan de
systmatisation, la Cal. Victoriei ne prtend pas A jouer
le rle d'artre de grande circulation.
Quant savoir sj le trac doit tre redress ou rester
sinueux ainsi que le prvoit l'alignement decrt en 1909,
qui attnue fortement les courbes existant aujourd'hui,
la question est uniquement do'rdre esthtique.
On peut discuter a l'infini sur la beaut de la ligne
droite et celle de la ligne courbe, il est certain que pour
le grand public de Bucarest o il y a tant de rues cour-
bes le mot systmatisation a le sens de redressement et
 ALINIEREA C.XEI VICTORIEI
c'st pourquoi l'ide de redresser la Caka Victoriei est A
ce point populaire. Mais on oublie que le redressement
de quelques petites portions d'entraine pas le reilresq--
ment total de la rue, mais transforme seulement le
trac sineux en un trac de lignes brises. Le redresse-
ment total d'une extremit l'autre ou au moins dit
palais royal l'glise Zlatari cofiterait des sommes trs
leves et c'est pourquoi la question ne saurait tre dis-
cute. On oublie encore que le trac sinueux de la rue
est le seul lment qui puisse tre encore conserv de
ce qui forme l'individualit et le caractre de cette vieil-
D I SC UT1UNI
TEITURILE BORDURILOR DE TROTUARE LA
INTERSECTIILE DE STRAZI.
de T. R.
Problema tesiturilor cliidirdor la intersectiile de strgzi
au fost deshatute indelung in straingtate si la noi, i s'au
publicat si in revista Urbaismul unele bservatiuni
in privinta aceasta.
La strazile inguste 'Ana pe la 20 m. largime, teiturile
clgdirilor la colturi aunt lndispensabile pentru circula-
tia vechiculelor; fgra tesituri nu este posibila vederea
vechiculelor care vin de se incruciseaza; si iari, fara
teisturi nu se poate da curbura necesara bordurilor de
trotuare la colturile strazilor inguste.
Din punctul de vedere arhitectural, teisturile sunt ra-
reori avantajoase. Arhitectii le detesta pentruca ele pre-
zinta o dificultate in studierea planului casei si pentruca
vesnicele tesituri repetate la toate colturile de strazi au
devenit banale.
Pentru a se evita monotonia se prevad testituri de fe-
luri variate: tetsituri drepte, tetsituri rotunde, testituri
cu un unghiu intrand etc. si Meg alte forme. In unele
cazuri se prevad testituri numai la parterul si prirnul e-
taj al ellidirei, lasand celelalte etaje s iasa deasupra te-
siturei.
Acestea sunt testiturile caselor. Tesiturile trotuarelor
din dreptul acestor case, nu pot avea insa de cat o sin-
gull forma: ces rotunda. Bordurile au functia de a se-
para partea carosabila de trotuar; de a despgrti calea
vehiculdor de calea pietonilor.
Or, vechiculele merg totdeauna la cotituri dupa o li-
nie curba; niciodatg dupg o linie franta. Deci e absolut
obiceiul de a pune bordura trotuarului pe o aliniere
dreapta paralela cu tesitura caselor de la colt. Astfel d-
borduri de trotuare asezate dupa 1Mii drepte, aunt tot-
deauna deteriorate de vechicule la varfurile de unghiu.
In Bucuresti, unde planul de alinieri prevede la all-
din tesituri drepte la cele mai multe din intersectiile de
www.dacoromanica.ro
437
le rue, qui a t le centre de toute la vie sociale et poli-
tique du pays pendant les 70 dernires annes.
On oubli enfin que nous ne pourrons jamais arriver
systmatiser la Capitale si nous dispersons nos efforts et
les moyens financiers dont nous disposons, dans la rp;
ration du centre de la ville lequel, quoiqu'on y fasse, ne
sera jamais en mesure de correspondre aux ncessits ur-
baines des temps prsents et A venir et que nous devons
nous dcider une bonne fois concentrer tous nO8 efforts
en vue de l'ouverture de grandes artres de circulation
et de cration nouvelles.
GS9-
strazi s'au facut tesituri drepte si la trotuare asezand
bordura pe o linie paralela cu tesitura cladirei.
Gaud s'au constatat stricgciuni la borduri, la colturile
einde, nu s'a cercetat adevarata cauza si nu s-a vazut ca
gresala consta in trasarea defectuoasg; ca s5 nu se mai
strice bordurile, s'au pus la colturi, acolo unde se strieau
mai mult, borduri de granit in loc de beton, dar s'a la-
sat acelas traseu cu tesituri drepte in loc de rotunde.
Este asa de inradgeinat obiceiul acesta, ca si astgzi chiar
mai vedem repetandu-se eroarea la lucrari destul de im-
portante, pe bulevardul I. C. Bratianu, la intersectia ca
str. Franklin si eu str. C. A. Rosetti si pe intreg bulevard
Colonel Mihail Ghica.
Daca ramne stabilit c bordurile trotuarelor trebuesc
racordate la colturile strazilor dupa o linie ,curba, care
este raza de eurbura cea mai recomandabila?
Se poate spune ea raza trebuie sa fie cat mai mare
pentru ca vechiculele s poata ocoli coltul cu usurinta,
fara a incetini mersul; din acest punct de vedere ar tre-
bui s avem raze de curbur de 10-15 metri si mai
mult.
Se poate insa sustine si punctul de vedere opus: raza
de curbura sa fie cat mai mica, pentru a forta vehiculul
sa meargg cu viteza redusa la intersectii, pentruca sa nu
pericliteze pe trecgtori. Astfel se recomanda inainte vre-
me in multe tratate, raza de 2 metri si chiar mai putin.
Astgzi insg, cnd automobilele au castigat insemnata-
te si formeaza majoritatea vehiculelor care circula pe
strada, curbura trebuie sg se ghideze dupa automobile.
O masina obisnuita care circula cu 10-15 km. cat e
admisibil la o intersectie de stradg, circumscrie o curba
cu o razg minimum 7.50 rn. Acesta e faptul de care tre-
buie sa tinem seam.
O raza de curbura mai micg are de tirmare ca auto-
mobilul se loveste.de bordura sio uzeaza mai repede sau
o striea chiar. O raza de curbura mai mare, permite rna-
inilor o vitezg mai mare, dar viteza mare nu trebuie
favorizatg la intersegiile de strzi. O tesiturg dreapt5 a
438 URBANISMUL
trotuarului eqe un 11011 sens. Prin urmare ar trehui s
tindem spre o curb cu raze de minimum 7,50 m.
Acest lucr nu se poate realiza pretutindeni, din cauza
ingusthnei trotuarelor 1 a colturilor prea einde ale erg-
dirilor.
Teiturile colturilor eldirilor stmt necesare i din a-
cest pullet de vedere: pentru a permite bordurilor de
trait are raze de curburi de 7.00 m. sau mai bine 7,50 m.
Unde situatia este astfel in ct nu permite raza de
7,00 metri i stmtem silii a reduce raza de curbui, o
vom face, dar in nid un caz nu este de recoinandat 135
se terasc in linie dreapt. Este necesar ca acest lucru
s fie inteles de evecutantii de pavaje din orarle noas-
tre i ca moda trotuarelor teite drept, introdus la Bu-
cureti, srt nu se intind i la alte orae prea grbite in a
imita tot ce se face in eapitalg.

NO TE
PRIMARII ORA5ULUI BUCURE5TI IN SUCCESIUNEA LOR DE LA 1866 LA 1934.
1. Dumitru Brtianu Martie 1866 - Martie 1867
2. Costache Panaiot
3. Dr. Panait Iatropol
4. Gh. Gr. Cantacuzino
.. /
Noembrie
Mai
1867 - Noembrie
1868 - Martie
1869 - Ianuarie
1868
1869
1870
5. Efthnie Diamandescu Februarie 1870 - Septembrie 1870
6. G-ral Chr. Tell Noembrie 1870 -- Ianuarie 1871
7. Scarlat Cretulescu Mai 1871 - Decembrie 1872
8. G.ral B. Vldoianu Decembrie 1872 - Mai 1873
9. C. Briloiu Iunie 1873 -- Septembrie 1874
10. Col. George Manu Octombrie 1874 -- Mai 1877
11. C. A. Rosetti -
12. I. Procopie Dumitrescu
13. D. Cariagdi
Mai
August
Decembrie
1877
1877
1878
-- August
Decembrie
Noembrie
1877
1878
1833
14. Niculae Fleva Ianuarie 1884 - Aprilie 1886
15. N. Manolescu Iunie 1886 - August 1886
16. I. Cmpineanu . Noembrie 1886 _ Martie 1888
17. Niche Protopopescu Iunie 1888 - Decembrie 1891
13. Dim. Orbescu Decembrie 1891 -- Iunie 1892
19. Gr. Triandafil Iunie 1892 - Februarie 1893
20. N. Filipescu Februarie 1893 - Octombrie 1895
21. C. F. Robescu Ianurie 1896 - Aprilie 1899
22. B. Delavrancea Iunie 1899 - Februarie 1901
23. I. Procopie Dumitrescu Aprilie 1901 - Noembrie 1902
24. C. F. Robescu Noembrie 1902 Decembrie 1904
25. M. G. Cantacuzino Decembrie 1904 - Aprilie 1907
26. Vintil Brtianu Iunie 1907 - Februarie 1910
27. I. Procopie Dumitrescu Februarie 1910 - Ianuarie 1911
28. Dumitru Dobreseu Martie 1911 - Octombrie ' 1912
29. Dr. C. Istrate . Ianuarie 1913 - Martie 1913
30. Gr. G. Cantacuzino Martie 1913 - lanuarie 1914
31. Emil Petrescu
32. Col. Verzea Victor (loc tiitor)
33. Dobrovici A. Ioan (loc tiitor)

Decenabrie 1916 - -
1914 - Ianuarie

1917 - Noembrie
1920
1917
1919
34. Emil C. Petreseu
35. Dr. Gheorghian
36. G. Corbescu . . . .
37. Dr. I. Costinescu
38. Anibal Teodorescu
........ Noemvrie
Ianuarie
Februarie
a
Aprilie
1919 - Ianuarie
1920 -- Februarie
1922 -
1923 - Aprilie
1926 - Iulie

192U
1922
1923
1926
1927
39. Dr. I. Costinescu Iulie 1927 - Februarie 1929
40. Dem. Dobrescu Februarie 1929 - Decemvrie 1933
41. Emil Dan (loc tiitor) Decemvrie 1933' - Tunie 1934
Deci in 68 ani s'au schimbat cel putin 41 de conductori, media fiind de 1 an i 6 luni de fiecare.
www.dacoromanica.ro C. S.
 NOTE 09
PLUMBUL $1 APA DE MARE. Legea mai oprete pe acei cari ping acum au fo
Din metalele intrebuintate in construatie, plumbul este ocupati cu bierari agricole, si ia parte la alt gen de lu-
cJ ce rezista mai bine agentilor corosivi. Corosiunea este crari, precum obliga i institutiunile cari se eervesc de
mai mare inteo atmosfer sarata, i mai mare MCA, atun- ftmetionari i lucratori, cari pang acum 3 ani au karat
ci cand metalul conduce apa de mare. la munca caMpului, sa-i licentieze, obligandu-i ea ce in-
D.1 .11.1ahul arata ea din experienta, in contact au apa toarca la prima ocupatiune.
de mare sau cu aerul sarat *Jul este atacat de 10 on
(Genova, rivista municipale, Iunie 1934).
mai mult de cat plumbul.
A. P.
In constructiile la malul mrei, trebuesc intrebuinoie
tnburile de plumb pentru apa, gaz, in pamant sau in
TUNELUL MERSEY DE LA LIVERPOOL.
elevatie pe fa:lade.
De curand s'a inaugurat (in Julie 1934) eel mai mare
Chiar terasele trebuesc executate in plumb, daca vain]:
tunel sub api din lume, tunelul Mersey care pune in
ca s reziste mai muh timp.
comunicatie oraul Liverpool i Boothe on Birkenhead
Bazinele de peti de mare, cari cer o apa ne contami-
i Wallasy, uurand inteun mod conaiderabil comunica-
uata de seruri metalice trebuiese alimentate prin tu-
tiunea cu oratul industrial invecinat Manchester.
uri de plumb.
Tunelul Mersey e lung de 31/2 km. avand un diama-
(L'Architecture, Julie 1934)
T. P. tru de 14 m. Pardoseala e impartita in patru di pavate
cu bucati de fonta intre care au fost presate faii de
IMPRUMUTUL ORA$ULUI PARIS PENTRU LU- cauciuc; pe cele doua laturi s'au amenajat trotuare pen-
CRARI. tru personalul de serviciu.
Consiliul Municipal a hotarit sa contracteze un im- Aerisirea este asigurati prin 6 statiuni de ventilatea-
prumut la Casa de Depuneri pentru executarea urmi- re. Punctul eel mai joe al tunelului se gasete la 51 xn.
taarelor lueriri: deschiderea cartierelor insalubre tub nivelul apei Mersey. Luerarile de constmatiune au
(300.000.000 franci); marirea retelei metropolitanului durat 9 ani i au cerut saparea a 1.200.000 de tone de
(230.000.000 franci); sistematizarea statiunei de stat pamant i roca i impratierea cu ajutorul pompelor a
(170.000.000); inbunatatirea retelei pentru distributia :13.090.000 tone de apa. S'au folosit 965.500 km. de fir
apei (70.000.000 franci); construirea de noi edificii electric izolat, 254.000 kg. explozibil, 82.000 tone de
pentru coli ee1mentare (84.000.000 fr.); turisna i bele fontS i 270.000 tone de ciment.
arte (28.000.000 fr.); poduxi (240.000.000 fr.). A, P.
(Genova, rivista Municipale, August 1934).
A. P. GARA RUTIERA CITRAM a fast inaugurata 1a 20
LOCUINTELE IN ITALIA.
In Italia sunt 1.556.639 de locuinte hi comunele cu
peste 100.000 de locuitori; 591.664 in eomunele cu
50.000-100.000 de locuitori; 1.094.101 in comunele cu
20-50.000 locuitori. Din acest total de 3.242.404 locuin-
te, 2.543.137 eran prevazute eu bucatarii din care numai
1.744.746 locuinte bucataria era instalata inteo camera.
Din total 1.836.460 locuinte erau prevazute eu apa pota-
bill i 2.207.295 ea lumina electrica. In 2.287.102 locuin-
te exista latrina, ins numai la 1.103.928 era prevazuta
cu apa. Numai 457.712 locuinte aveau carte i gradinl.
Nu se pot da datele pentru comunele eu mai putin de
20.000 locuitori. IV DIV=
(Institutul Central de Statistica Roma) LES QUAIS DE DEPADT
A. P. e UTUT1
J
VIATA ECONOMICA $1 IOBAGIA MODERNA
CERE SUPERURBANISMUL. PRANDE COUR
Guvernul a aprobat elteva legi intre care una cu %.
pronuntat caracter ce impune superurbanismul in viitor.
Legea autoriza pe preedintele Institutului de plasa-
ment i de asigurare contra amajului sa interzica in-
gramadirea lucratorilor i functionarilor in regiunile
cu un mare nurnar de omeuri. In eansecinta nu va mai
I. / 9
fi posibil aceluia care nu este domiciliat intr'o anumita
regiune al* obin vre-o functiime in acel tinut.
www.dacoromanica.ro
440 URBANISMUII
Decemvrie 1933 in plin centru al ornalui Bordeaux
(fig.) i ocup 5500 ni p. teren in commileatie cu trei
accese. Are 12 cheuri de imbarcare a c5Iiitorilor, pentru
100 plecri pe of, pentru 38 linii de circulatie cu ple-
RECENZII
A. ROMANE.
BULETINUL A. G. I. R.
Anul XVI Nr. 6 Iunie 1934.
a) CONTRACTUL RUTIER. FAPTE I DOCUMENTE de 1.
Dumitrescu, lug. Insp. G-ral, Presedintele sectiei I. A. G. I. R.
In baza legei drumurilor din 1929 s'a creiat fonduri speciale
pentru sosele si se conta pe venituri speciale creand di se reali-
zeazi anual 600.000.000 lei la care se mai adiuga subventia mini-
mali de 200.000.000 lei din bugetul statului, reprezentnd cifra din
bugetul post belie al Dir. Generale de Poduri i osele.
Ori, incaskile in baza legei din 1929 au fost de 400.000.000 lei
iar subventia dela stat numai de 45.000.00 lei, deci mult mai putin
deck la ceeace se astepta.
Situatia drumurilor nationale era cam urmitoarea:
1. Circa 2000 km. drumuri naturale.
2. Circa 2300 km.. drumuri proaste (uncle numai terasamente).
3. Circa 5600 km. drumuri mediocre (impietruirea aproape com-
plect uzatil).
4. Circa 3000 km. drumuri relativ bune.
5. Circa 400 km. drumuri pavate cu pavele dure normale sau
mic pavaj.
In cursul anului 1930 Casa Drumurilor a primit oferte dela firme
romnesti si societki streine pentru constructii de drumuri iar
in Iu lie 1930 s'a incheiat contractul cu Stewart care prevedea ca
plkile in valoare de circa 1500 milioane si se faa: 1) cu bani
procurati de Casa Drumurilor in primii 2 ani, iar restul pni la
2 milioane lire sterline cu hani procurati de firmil in baza polite-
kr emise de Casa Drumurilor i scontate direct de Stewart sau
prin banca englea Westminster B. Cum aceast bana nu stia de
combinkia filcutil de Stewart si and a fost pus in cunostinti de
Casa Drumurilor a rspuns di nu accepti situatia, deci Hizt rc
pivotul principal de finantare, Casa Drumurilor dupil consult-area
mai rnultor avocati si Consilii de avocati specialisti, a trecut la
indeplinirea formelor legale de rezilierea contractului.
In Ianuarie 1931 Consiliul de Administratie al Casei Drumuri-
lor este incunostiintat oral, a se due tratative pentru construcjie
de drumuri cu o firm suedea.
La 2 Febivarie 1931 ded" numai cu o zi inainte de ziva fixati
pentru sedinta Consiliului de Administratie s'a primit oferta So
ciettlpi Suedeze care n'a putut fi cercetati aminuntit din cauza
cuprinsului de 60 pag. si a timpului scurt.
Din cuprinsul ofertei reesea:
1) Se propunea constructia de sosele asfaltice, dup cteva sis
teme pe vre-o 700 km.: Bucuresti-Brasov, Ploesti-Focsani si Ba-
curesti-Oltenita si amorsele altor cfneva orate. Din lungimea totalfi
se rezerva vre-o 10% pentru pavaje de piatri dur.
2) Preturile Imitare erau exagerate: 810 lei/m2 pentru sistemele
zise permanente si 472 lei/ma pentru cele semi-permanente.
3) Un sistem de plati scump si periculos pentru statul romn.
Consiliul de Administratie a tinut sedinta la 3 Februarie 1931
and majoritatea membrilor erau contra contractului rutier; discu-
tiile dela acea sedint s'au prelungit pn crime miezul noptei
www.dacoromanica.ro
cri la jumtate de or i chiar derturi de or, spre Li-
bourne sau Arcachon. In cldirea grei sunt toate servi-
ciile necesare.
(Urbanisme Iunie 1934). C. S.
r:3
cnd 2 din membri cu liked contrarii au plecat iar pentrua de-
legatul statului major avea vot consultativ, s'a putut forma majo-
ritatea la limita, pentru a se admite sistemele propuse de Soc. Sue-
ezi si anume:
A. Pavaje zise permanente.
1. Beton de asfalt cilindrat numit patent Amiezita.
2. Asfalt turnat.
B. Pavaje zise semipermanente si care se compuneau din maca-
dam obisnuit penetrat sau semipenetrat inainte sau dup cilindrare,
cu bitum sau mortar de ciment. Punctul de vedere al membrilor
cari s'au raliat la opinia autorului era:
Numai pavajele de piatri: pavaj normal sau mic pavaj sunt
sisteme permanente avnd durabilitatea mare in taut noastri ca
aiurea i nereclarund aproape nici o intretinere. La prey egal tre-
bue.c preferate oriarui alt sistem.
Din comparatia preturilor, din analiza de preturi intocmiti de
autor cu cele oferite de societate, rezult c preturile propuse de
societate erau foarte mari, de 2-3 ori mai mari deck preturile
reale si anume:
Preturile
Preturile
Denumirea pavajului din analiza
Soc. Suedeze d. I. Dumitrescu
1. Sistem permanent 810 lei/m2 400 lei/m'
2. Sistem semi.per.
manent . . . . 472 lei/m2 200 lei/m'
Autond aratil in mod cronologic cum au decurs desbaterile in
tedintele Consiliului de Administralie al Casei Drumurilor, cum
majoritatea membrilor s'au raliat la opinia D-sale si a nu au fost
satisficute conditiunile cerute de legea drumurilor in asemenea ca-
zuri, c s'au fixat preturi pentru lucrki Uri ca si se fi flick o
analizi serioas dup cum cere practice si stiinta ingineriei, a nu
s'au trecut in procesele verbale opiniile membrilor cari erau con-
tra sistemelor de pavaje propuse de Soc. Suedezi omitndu-se lu-
crud importante; al procesele verbale nu sunt semnate de autor
d nid de D-1 Leonida; a D-1 C. R. Mircea artase al oferta Soc.
Suedeze este atat de oneroaa, c nici nu o poate discuta, lucru
ce a ficut s plidiseasc sedinta dela 3 Februarie 1931.
I. C.
b) PAVAJE DE LEMN de Dr. D. A. Sburlan ing. silvic.
In Danemarca pavajul de rondele de lemn este intrebuinlat pe
o scar destul de intins.
Pavajul de lemn a fast intrebuintat si in Bucuresti insi a fost
scos din uz de mult timp, aril a se sti cauzele.
Datoritii faptului c materialul lenmos ce se poate intrebuinta
pentru rondele este de calitate inferioar, deci cu pret destul de
redus, iar in acelas timp speciile a aror lemn se poate intrebuin.
la pentru pavaj (stejar, fag, arlm si salcm) se gisesc din abun-
dentri la noi in larrt, ar fi de doHt ca si se fad incerdiri pentru
 RECENZII 441

introducerea pavajului de lemn, care credem c va da rezultate b) UZINA DE APA A MUNICIPIULUI GALATI. Milrirea de-
satisficitoare. bitului gi inibmifitfitirea calititei apei produse, prin aplicarea pro-
Se intrebuinteazi prjini de 10-14 cm. diametru din speciile cedeelor chimice moderne. de Prof. Ing. Dr. P. Stacheliu gi Dr.
artate mai sus tiindu-se in rondele de 10-15 cm. Patul soselei Ing. G. M. Blanc.
se pregilteste la fel ca i pentru pavajul de piatri. Pentru a da Municipiul Galati se alimenteazi cu ap potabili luati din Du-
lemnului o durati mai mare rondelele se impregneazi cu un ma- nire hid din anul 1874 in haza conventiunei avute cu Compania
terial care si le prezerve de putrezire. Operatia se face de obicei Apelor Galati. Aceasti companie a alimentat Municipiul Galati
la fata locului prin cufundarea rondelelor in butoaie sau prin op- pni in anul 1924, cnd toate instalatiunile au fost preluate de
sire. Peste rondelele asezate pe partea carosabili se va turna un citre uzinele comunale Galati S. A.
strat de asfalt peste care sit se arunce grus de piatril sparti sau Compania Apelor Galati era obligati ca in timp de 3 ani si
nisip de mare, duprt rilcire se va cilindra din nou. mreasci productia uzinei la 15.000 m3/24 ore, cifri stabiliti pe
Pavajul de rondele impregnat i _acoperit et un strat de asfalt consumul maxim de 150 1/24 ore locuitor. Din cauza instalatiu-
cu grus cilindrat dureazi 20-25 ani aproaep att de mull ca si nilor cari erau insuficiente ca numir gi mirime, oragul nu era su-
pavajul de piatrii. ficient alimentat cu at* mai ales in timpul verei se sinnea lipsa
I. C. apei. Din punct de vedere bacteriologic apa nu indeplinea con-
ditiunile ce se cer imei ape potabile aceasta din faptul viteza
c) PROBLEMA TARIFULUI TELEFONIC, de Ing. P-1 Andronescu. apei prin filtre gi prin bazinele de deeantare era milt mai mare
D-1 Dr. Pl. Andronescu, public un articol foarte interesant relativ cleat cea admisibili.
la problema tarifului telefonic din care extragem urmiltoarele: Ser- Deci in aceastil stare se aflau instalatiunile de apii ale Comp
viciul telefonic romn a fost concesionat la 1 Ianuarie 1931 Apelor Galati in momentul preluirii kr de care Soc. Comunali
Societlii 4nternational Telephone and Telegraph Corporation Galati S. Anonimi.
din New York (I. T. T.) si rezulti crt Societatea Anonimii de Te- Situafin actuald a uzinei de apii.
lefoane (S. A .R. de T.) creat in baza contractului lege de 'nitre Inainte de aleituirea proectului definitiv s'au firm analiza apei
S .T. T., apare ca o intreprindere particular cu drept de mono- brute din Dunire constatndu-se c apa luati din amontele Sire-
pol, in ceea ce priveste serviciul telefonic, rural, urban, interur- tului este mult mai limpede. Spre a se lua apa din amontele Gurei
ban si international, oblinnd pentru prestarea acestui serviciu un Siretului era necesar mutarea statiei de pompare, lucru la care s'a
anumit beneficiu. renuntat dn cauza nerentabilitlei. Concluzia a fost de a se men-
In toate lrile, pentru a se impiedica o speculatie din partea tine principiul mentinerei instalatiunilor existente i aducerea im-
aces tor intreprinderi, se line seam de dour' notiuni i anume: va. buntitirilor instalatiunilor.
loare admisibili a instalatiunilor i beneficiul admisibil luat mi S'au adus imbunritiltiri la instalatiile de decvantare, instalatiile
procente la valoarea de mai sus, oari formeazii mrimile de baz de filtrare. in5talatiile de sterilizare. La decantare s'au suprimat
la fixarea tarifelor. peretii longitudinali, dintre cele 3 bazine i s'a suprimat legitura
La stabilirea valorei admisibile e necesar a se cunoaste 3 mil- peretii longitudinali, dintre cele 3 bazine si s'a suprimat legritura
rimi: intre bazine asa ci ele lucreazii independent, putndu-se decanta
1) Valoarea de cumpirare a instalatiilor, inclusiv montajul la in total 20 000 ma / 24 ore; viteza apei din bazine este de 0,98 mm.
data cnd au fost procurate. pe sec. Tr*ansversal peretilor s'a construit un perete de lemn care
2) Valoarea amortizirei. a creiat o cameri uncle se depune mai repede materialele in sus-
3) Valoarea actuali a cumprirei. pensie.
Dintre cele trei mrimi cea mai dificilrt de stabilit este cota a-
nualli a amortizirei. Instalafia filtrelor.
In ceeace privetse beneficiul admisibil, el variazi in State le
Unite intre 7%-8%, din valoarea investitiilor admisibile. Sistemul de decantare permite intrebuintarea filtrelor simple,
In mod normal valoarea admisibili a investiliilor este aceea care filtrele lente si cele rapide lucrnd in paralel. Vitezele din filtre
rezult din diferenta activului imobilizat i valoarea amortizrilor. sunt de 111 m/24 ore pentru filtrele rapide si de 3.63 m/24 ore
Pentru stabilirea tarifului va trebui si se ia ii considerare va- pentru cele lente. Eficaoitatea instalatiei filtrelor se confinna prin
karea admisibil a instalatiunilor iar nu soldul debitor al acelor rezultatul analizei apei si anume:
instalatiuni si ca o consecinti a acestui fapt, beneficiul adrnisibil
se va raporta la valoarea admisibil iar nu la soldul debitor al Analiza .chimicil
contului investitiuni.
Domnia sa analizeazi Contractul lege al societillei noastre de te- Proba Nr. 1 apa Proba Nr. 2 apa
lefoane i felul cum s'au ficut evaluarea investitiunilor si dupri Determinarea la esirea din siso
temul filt . rapide
la esirea din sist.
de filtre lente
o serie de date si calcule ajunge la concluzia c tariful de tele.
foane azi in vigoare este prea ridicat fatil de valoarea admisibili a
investitiunilor si cere ca ernul s ia msuri ca acest tarif s limp ede limpede
lipiditatca
fie redus la adevirta valoare admisibili a investitiunilor. coloarea incolori incolori
D. R. gdstul . normal normal
mirosul inodor inodor
BULETINUL SOCIETATET POLITECNICE.
Anul XLVIII Nr. 6 Iunie 1934.
materii in suspensie
materii organice .
K Mn 04 sol n 100
.
. -
8. 4 mg.I1
34 0 cm 3/1
-
7. 6 mg/1
34.0 cm 3/1
K Mn 0, 10.7 mg/1 10.1 mg/1
a) CUVANTAREA D-LUI PRESEDINTE ION IONESCU L oxigen consumat . . 2.7 mg/1 2.6 mg/1
SARBATORIREA D-LUI PROF. MATEI DRAGHICEANU.
D-1 Prof Matei Drighiceanu a fost sirbitorit cu ocazia intrirri
in a zecea . decadi a vietei d-sale.
Instalafia de sterilizare.
Drept recunostintil serviciilor pe care le-a adus rii i stiintei
nationale in timpul celor 70 de ani Soc. Politecnicrt, prin D-1 Pre- Apa Dunrei care primeste o serie de ape de scurgcri din ora5e,
sedinte Ion lonescu exprimil toatil recunostinta si admiratiunea, trebuie al fie neapirat sterilizati nu numai filtrat, pentru a nu
dorind sirbritorituki o buni vietuire de scum inainte. confine bacterii si micro-organisme.

www.dacoromanica.ro
 442 URBANISMUL
Analiza bacteriologicil
o
Fe lul probei Asp ecrtul Bacili Caracteri-
coli/1 zarea
rea
1 Ap neclorizat din Turbure, reaclia a. 1350 1 ozi tiv
conducta orasului. cici, desvoltarea de
gaze.
2 Apd clorizata dirk, limpede, reactie ne. o negativ
conducta orasului utra, Lir desvoltare
20 m. dupa adaugt- de gaze-
rea clorului.
3 Api clorizata din limpede, reactie ne. o
negativ
conducta orasului, utri, taxi desvoltare
400 nt. clupa adau- de gaze.
girera clorului
4 Apa clorizata din limpede, reactie ne.
o negativ
conducta olasutui, utra, fra desvoltare
straia Traian de gaze.
Sterilizarea este asigurati prin montarea unui aparat Chlorodon
care permite adugirea amei solutii de clor exact dozat, in apa
filtrati inainte de a fi distribuit in oras.
Se intrebuinteadi clor gazos eu presiune de 0.5-0.6 kg.7cm2 0
se adaogii in api in proportie de 2-3 gr. elor/m3 "pl.
Laboratorul de analize.
Apa este regulat controlati prin analize de labonator pentru a fi
continuu de aceias claritate i sterilitate. Claritatea se mseoadi ea
tulburrimetrul, iar pentru controlul sterilitkei labonatorul de igieni
este inzestrat eu toate cele necesare.
k) DIN ISTORrCUL INSTALATIIUNILOR TECNICE ALE
MUNICIPIULUI BUCURESTI de D. Leonida, Prof. la 5coala Po-
ritecnici Timisoara i N. Caramfil, Directorul G-ral al Uzinelor
Comunale et al Soc. de Gaz i Ele.ctricitate.
Iluminatul a fost si este o necesitate care a fost satisficutit in
mod diferit in timpul secolelor.
Dela iluminarea dati de torte 0. eandele, sisteme folosite in tim-
pul Romanilor i Grecilor, a trebuit se.cole intregi pentru ea di se
ajungi la mu sistem de iluminare mai satisfticitor. Deabia prin anul
.1666 s'a organizat la Paris primul serviciu de iluminat public,
,utilizindu-se lumilniri de seu animate in mijlocul strzilor. In
urrna descoperirilor fficute de Braconnet i Chevreue, Gay- Lussac,
Milly, Motard i dup o trecere destul de indelungati s'a ajuns la
descoperirea liimpei cu ulei.
Populatia in general opunea rezistentii toarte mare in contra in-
troducerei ilmninatului cici se credea c iluminatul mai intens
este diunitor arborilor si. influemeadi la inmultirea crirnelor
hotiilor.
Primul iluminat eu gaz aerian a fost pe podul Westminster la
Londra in 1913. Berlinul i Hanovra au fost Ruminate c.t gaz in
1826, Viena ii Paris in 1930. Progres insemnat lis luminatul cu gaz
s'a fikut dupil descoperirea propriettilor primnturilor care acute
de Auervon Welsbach in 1886. El a intrelmintat ptimnturile rare
0 in special thoriul la imbibarea sitelor puse deasupra flaciirilor.
Dup iluminarea cu gaz aerian, apare iluminatul electric inteo
mic misuril, eit timp elementele galvanice erau isvoarele de elec-
tricitate. Un avind insemnat a luat acest iluminat dupii 1857 dup
descoperirea masinilor cu excitatie proprie, desi inductia electro-
magneticil ena descoperit de Faraday inert din 1831.
Iluminatul Capitalei.
Atit la noi cat i aiurea iluminatul s'a filcut in decursul timpu-
rilor dupii acelai sistem intrebuintndu-se aceleas combustibile, iar
datorit descoperirilor ce s'au fcut cu timpul de oamenii de stiint noi in tar credem ca necesar cunoasterea mai amiinuntiti a men-
s'a ajuns dela torte si candele, la lumniri de seu, stearini, la
lmpi cu ulei, la gaz aerian i acum in urmil la iluminatul electric.
www.dacoromanica.ro
Lumniiri de seu.
Din actele vechi rezulti c hid din anul 1694-1704 se friceau
cheltueli cu lumntirile de seu, ceeace denoti c cu sigurantil pe
acest timp se intrebuinta acest fel de iluminat.
Primul act referitor la iluminat este acela dela 22 Septembrie
1829 cnd Divanul atrage atemia Agiei ci la sfirsitul lui Octom-
vrie se implineste sorocul contractului lumnrilor, cernd s se
cerceteze <cu multi scumpitate ce cheltuialti merge dupi oursul
vremei la o oca luninri. Fabriarea lumnrilor este incredinlat
baronului stefan Mitani, cu care s'a incheiat un contract.
Din acte rezultil e in 1830 se intrebuinta in Bucuresti pentru
iluminat 340.0000 oca seu. In 1337 s'a incheiat un contract pentru
procurarea seului necesar iluminrii orasului, iar in 1839 zaraful
Manuach Hilel a oblinut concesionarea fabricrei lumanirilor de
seu. Dupil un an alimentarea capitalei cu hunniri s'a fficut de
dare lumnirari, cari le ofereau pe un pret mai eftin cleat Hilel.
NMI in 1852 chestiunea concesionrilor lumnrilor a ajuns inteo
fazit foarte incurcatii, cand a fost nevoie si se dea un jurnal care
s reglementeze fabricarea liber a lumiintirilor.
Luenlindri de stearind.
la 1837 A. Facot Prof. de chimie, propune fabricarea lumn-
rilor de stearinii, iar in urrna propunerei s'a reglementat printr'o
lege speciali fabricare.a liberil a Imnnirilor.
Luminatul public se ficea cu lumniiri de sou incii dela incepu-
tul secolului al 18-lea, iar in leatul al 835 blue Sfatul orisenese
din Bueuresti i Vasile Gurghiu s'a incheiat un contract pentru
aprinderea si tinerea felinarelor in bung stare, socotindu-se iu
4.500 lei pe an si pe suta de felinare.
Lampi.
In anul 1848 s'a introlus noul sistem de iluminat cu liimpi cnd
ea mai adilogat incii 250 felinare cu lmpi, incheindu-se un con-
tract la 31 Mai 1848 intre sfatul ortisenesc si Anghel Hirschel,
Samoil Sabatae, iar in 1849 Avrain Isaac i Iosef Varenstein erau
contra iluminatului pria lumnri de seu.
I. C.
REVISTA C. F. R.
Iunie 1934.
I. CONCURENTA INTRE CALEA FERATA I AUTOMOBIL
(Raportul eSalter de Ing. Ion I. Dobrescu.
Anglia este tara unde concurenta 'nitre calea ferat i automobil
a luat forma cea mai Lima. Criza transporturilor, greva minerilor,
Ia care se adaogi criza general, exercitarea actiunei de reducere
a traficului pe cile ferate ii epoca cfind expansiunea noului mij-
lac de transport, automobilul, mergea spre apogeu.
Pentru stabilirea unei baze echitabile de concurent i impir-
tire a traficului intre transporturile de mirfuri pe sing i sosea
sa numit o comisiune de dare Ministerul Transporturilor Engles,
avnd ca presedinte pe Sir Arthur Salter K. C. B. tompusii din
patru reprezentami ai companiilor de cale ferati i patru repre-
zentanti ai transporturilor pe sosea.
Ia 29 Julie 1932 a aprut raportul englez al eConferintei non-
sporturilor pe sin si sosei care a fost discutat in Anglia si in
toati Europa. Rapbrt intocmit pe bazi de rnemorii, date statistice,
exarninndu-se cu toati obiectivitatea, prin el s'a prescris o serie
de desiderate, stabilind un tatolou al taxelor de autorizatie.
Dezideratele din acel raport au luat o formil legali prin legea
din 1933 Rail and Road Traffic Act relativ la autorizarea si
reglementarea transporturilor de mrfuri si prin alte legi privi-
toare la accidente. Companiile de ci ferate prin &rile de seami
pe 1933 releveadi multe din efectele satisfctoar a legiferrei pe
baza raportului Salter.
In situatia in care se giseste transportul pe sin i pe seises la
tionatului raport.
I. C.
 RECENZII
lulie-August 1934.
a) INUNLIATHLE ANULUI 1932 de Nicolae I. Petculescu In-
giner Insp. General.
Iii vechiul regat cele mai mari inundatiuni au fost in anul 1897
cand a fost amenintat linia ferati Pitesti-Cernavodi. Ape le revir-
sate se inthideau pe o palizi de 15 km. cuprins intre malurile
Borcea i Cernavodi. Cote le apelor extraordinare nu le avem din
faptul di nu aveam instalate sari hidrametrice. Numai la 18'9
s'au instalat acid hidrometrice pe Dunire din ordinul Ing. Insp.
G-ral Aninosanu. Astzi avem 191 staliuni hidrometrice si 834 sta-
tiuni pluviometrice, deci un numiir destul de redus I 46 de 11
servicli particulare, 120 statiuni hidrometrice si 423 staliuni pluvio-
metrice ce sunt in Bazinul Senei inert din 1910.
Daca din nenorocirea dela 1897 nu am tras invtmintele tre-
buincioase, apoi marile inundatiuni din 1932 cari au dezolat Ro-
mania Mare, s1 ne 1ie de invitinalint i s dea material necesar
pentru luarea misurilor de apiirare contra unor asemenea dezastre.
In 1932 au fost inecate par/He joase ale oraselor: 1ai, BOIL
Soroca, Galati, Orhei, iar Podul Iloaei, Bilrladul g Aradul erau
amenintate de o totalI nimicire. Mari de pagubele suferite de
populatie, comune, judele, diferitele instalatiuni particulare si de
stat, cille ferate au suportat o pagubi de 80.000.000 lei pentru
refacerea celor 34 linii distruse pe diferitele lungimi.
In baza studiilor ficute de comisiunea numit de Dir. Ciilor
Ferate pentru studierea inundatiilor i luarea masurilor de preven-
tive, comisia din care a fficut parte 0 autorul, primejdia inecuri-
lor este cea mai mici pentru intreaga Dobroge, in prtile mun-
toase i deluroase ale Munteuiei i Mohlovei tiara la o linie ase-
zati la j2 distantei intre Siret g Prut primejdia este mai midi de
cat pentru Ardeal 0 mai mare deck in sesul Dunirei i restul
Moldovei 'Anil la Nistru.
Cercetandu-se cotele apelor extraordinare hi trecut ale riurilor
in bazinul eirora au fost sciri hidrometrice, rezult c o viituri
foarte mare ca cea din 1932 nu se infampli deck odati la 50-60
ani ti chiar atunci ea n'are aceiasi intensitate, atat in cursul supe-
rtor cat si in cursul inferior al rliului respectiv.
Regulliri de cursuri de apii.
Prevenirea inundatillor se poate face prin construirea lacurilor
egalizatoare cari sunt de un folos imens de oarece prin folosirea
ciderilor se capfitil energia electric.
Lacuri egalizatoare s'au creiat in America in bazinele catorva
afluenti a lui Ohio, uncle se imagazineazi 1.700.000.000 m. c. ap,
in Palestina pe rani Iordan la confluent:a cu raid Iarmik s'a con-
struit o uzini hidroelectrici de 24.000 c: v. creindu-se doui lacuri
rezervoaz-e; in Spania s'a regulat raid Segur, avand un rezervor
de 800 milioane m. c. ap, care asiguri un debit mediu anual de
25 me/sec.
Regulri de cursuri de api in Romania.
La noi se vorbeste de existenta lacurilor egalizatoare i anume
Ezerul Dorohoi, Ezerul dells Frumoasa pe valea Bahluiului.
In guile romnesti ideia regularizrii cursurilor de api a fos,
discutati acum 100 ani, despre care se gisese date in art. 165 din
regulamentul organic pentru Muntenia si art. 158 din regularnentul
organic pentru Moldova. Un exemplu edificator. pentru utilizarea
ciderilor de api este uzina dela Dobresti cliditi la confluenta
Brateiului cu Ialomita care alimenteazi capitala cu energia elec.
trici. /
Clasificarea raurilor Romniei.
1. Rauri active sunt acele cari au pante longitudinale de 40%o
1,5%0 din care fac parte: Berzava, Timisul, Crisul, Cerna, Ariesul,
Crasna, Bereteul, Tfirnavale, Suceava, Moldova, Bistrita i Trotusul.
2. Rind mijlocii cu pante cuprinse intre 1-3L din care fac
parte: Oltul, Jiul, Ialomita, Buzul, Siretul, Prutul, Muresul,
Somesul.
3. Rind lenese cele ce curg numai in Moldova dintre Siret 5i
Prut.
Cauzele degradirei instalatiilor C. F. R.
www.dacoromanica.ro
443
Din examin:area degradarilor suferite de instalatiile la C. r. R.
datorite inundaliilor rezulta c dou au fost cauzele:
1. Greta la de conceptie.
2. Lipsa apiririi.
a) Stramtoarea sectiunilor de scurgere a apelor mari;
b) Terne lie neindestultoare.
c) Lumina si temelie neindestulitoare, lipsa de radiere.
Lipsa aprrii temeliilor la uncle sferturi de con, lipsa apirirei
talazului in tieturi, lipsa de lucrari de apitrare a tirmurilor hive-
cinate podurilor mai ales pe partea din amonte.
I. C.
b) REGLEMENTAREA CONSTRUCTHLOR DE BETON
ARMAT de Ing. N. Ganea.
Betonul armat a fast aplicat hi Romania in anul 1888 de catre
Anghel Saligny la silozurile din Braila, apoi la 1889 la silozurile
din Galati.
De notat este faptul ea in Romania s'a intrebuintat prima data
betonul armat in cantitti mai mari.
Betonul armat descaperit In mod empiric in Frazzle de Lambot
ti Monier iar in Germania a fost pus in valoare, perfectionat li
explicat stiinlificeste.
Cum betonul armat se intrebuinteazi pe scarf' intinsii se impune
ea si la noi s se redacteze o circulari oficiali si si se regle,men-
teze in mod oficial controlul constructillor spre a se stabili un
criteriu comun de judecati pentru cel ce proecteaz cat si pentru
cel ce supravegheazi a sti ceeace este in genere admis si ceeace
nu-i admis.
In Germania s'a infiptuit prima dat in 1916 asemenea circularii,
ia rdup ea mai toate Wile au intocmit circulri oficiale.
In Romania nu s'a fcut nimic in aceasta directie, cu toate ci
Romania a aplicat betonul armat pe scari intinsa dela primele
inceputuri.
Avem in traducere circulara germani, traducere acute de D-1
Ing. M. Hanganu, dar aplicarea ei nu este obligatorie intruclit nu
avem un serviciu de control oficial care sil o impunii.
L C.
REVISTA DE IGIENA SOCIALA.
Nr. 8, August 1934.
a) LUPTA IMPOTRIVA MUSTELOR IN MEDIUL RURAL de
Dr. I. Manliu.
Lupta contra mustelor a film obiectul de preocupare din par-
tea conferktei internationale de igieni rural, iar recent profe-
sorul Farisot O. Dr. L. Fermier consacr acestei chestiuni un studiu.
Aceasti lupti nu poate fi eficace fill a asana depozitarea gu-
neaielor, in special al bilegarului, care altfel ar infecta subs.
lul, apele subterane, strzile ti atmosfera. Iar pentru urine scoasi
din bilegar trebuesc eonstruite platforme si gropi.
In departamentul Meurthe et Moselle numai 17,7% din gos-
podri au astfe1 de platforme si gropi pentru urini.
Mustele rispndesc germenii patogeni prin produsele lor, prin
larvele lor. S'a constatat C pe suprafata corpului unei muste se
gisesc zeci de milioane de microbi. Oricum inmultirea germe-
nilor e intretinuti de depozitele de gunoaie descoperite, trebuesc
neapirat fcute platforme i gropi, de oarece s'a constatat c mitt-
tele din apropierea depozitelor descoperite ti in casele respec-
tive au mai multi gesmeni patogeni de ciit cel capturate in ca-
sele de la orat Km in pildure.
Numai datoriti autosterilizirei lor precum ti a actiunei micro-
bicide a razelor solare, muttele de bilegar nu dau nattere la fo-
care epidemice.
In casele insalubre, lipsite de soare, muttele produc milioane
de microbi. Atingind alimentele, rapid le coniamineazi. Coliba-
cilul indicil maximum de murdrie.
Pentru a impiedica inmultirea germinelor patogeni prin mut-
,
444 tRBANISMUL
tele de pe gunoaiele naimale, care ar infecta solul s'a experimen- scopul de a valorifica regiunea Maccarese sau Georgia din Um-
tat la o fermi a societitei marilor furnale din Pont-i.Mousson pia Romani.
nietoda biotechnici (Rouband, Schuckmann i Arnoud, care ac- Proectul acestei soeietiti prevedea, si actioneze asupra intregu-
tiveadi fermentarea bilegarului, cu ajutorul camerei zimotermice lui teritoriu; si asigure scurgerea completi a apelor; si asigure
a lui Beccari. o bun circulatie a umidititei solului prin folosirea Tibrului ei
Aceasti fermentalie prin ridicarea ternperaturei ajuti la distru- Arronelui; sii asigure in canale o circulatie continua a apelor; s
gerea oulelor i larvelor din gunoaiele animale. Iasi daci sunt Indeplineasci o perfecti sistematiaare superficial a terenurilor si
din non expuse la aer fiber, atrag din nou muttele, astfel t. facii striizi, case, ap potabili ti o intinsi viati economici ti civici.
depozitele de bilegar trebuesc acoperite. Pe baza acestui proect s'au ficut 518 kin. de canaliziri, strizile
Actiunea destructivi prin fermentatie a fost verificati prin betonate sunt in lungime totali de 101 km. S'au construit 4 uzini
aceea ei nu mai erau larve i mutte in momentul cfind s'a golit pentru ridicarea apei yi 4 uzini pentru trimiterea apelor de irigatie.
s: curiitat celulele aparatului necesar metodei pomenite mai sus. Suprafata bonificatil e de 12.000 hect. cosml total al lucririlor
Analimindu-se in laborator gunoiul depozitat la aer i cel fer- e de 83.700.000 lire.
mentat din celule s'a constatat ci cel diutii contine 0,418% azot O alti societate care.a intreprnis opera de bonificare este so.
dozat. cietatea nationali a fottilor combatanti, pe teritoriul Agro Pon-
Autorul acestui articol arati ci ar fi necesar ca i institutele tino, care se afli la 100 km. sud de Roma.
de cercetiri agricole de la noi si colaboreze cu medicul, ar putea Planul acestei societiti prevede si se actioneze asupra suprafetei
utiliza metoda aceasta pentru a solutiona problema sinitilei de 27.000 ha., eu cheltueli de 300 mil. lire.
publice la sate. S'a previzat construirea a 10 sate ti 18 uzini hidraulice.
M. L. S'a inaugurat noul orat Littoria inzestrat cu toate instal:Ole
unui centru modern. La inaugurarea oratului Littoriei, Mussolini
b) BONIFICARILE INTEGRALE (Mande lucriri de asanare oidoni in discursul sin programul de viitor, in cuvintele urmi-
economico-sanitare) in Italia de Dr. C. C. Gheorghiu. toare:
Cauzele bonificririlor integrale sunt doui i anume: una de or- La 28 Oct. 1933 se vor inaugura alte 981 case de locuit.
din eeonomico.demografic i alta a endemiei malarice. La 21 Aprilie 1934 se va inaugura noua comun Sabandia.
Populatia italiani din cauza terenurilor agricole insuficiente a La 28 Oct. 1935 se va inaugura Comuna a treia Pontinia.
fost nevoitil si se expatrieze in alte tiri, astfel ci problema aceas- Vederea ansamblului panoramic al regiunilor bonificate, cu
ta de ordin economic-clemografic necesiti urgente misuri. acele intinse anvil imprlitte in loturi dreptunghiulare de citre
Pe de alti parte malaria a ficut ravagii. Toate misurile luate canalele pi siriziIe rectilinii, dealungul cirora se vid sutele de
erau mns insuficiente din cauza marilor suprafele impaludate. ferme e minunat.
Ideia asanirilor pentru motive de ordin igienic ti economic au In Italia se poate vedea ce-a produs tecnica modernii ti fal
preocupat in toate timpurile pe conducitorii Italiei. Insi sub regi- torul psihologic al entuziasmului dinamic, deslntuit de fascism,
mul fascist s'a pus problema mai serios folosind toate mijloacele prin aceea ci asanarea igienico-sanitari, colonizarea ttiintifick ho-
de actiune ca inteun stat bine organizat ca Italia. nificarea agricoli t industriali, stabilizarea demografici, a reali-
In scopul asanirii s'a intoemit o Iege, Legea liii Mussolini din zat o operi sociali conceputi i organizati perfect.
24 Decemvrie 1928. Prin aceasti lege se prevede peste 3 milioane M. L.
hectare teren ce se va luera, pe un limp de 30 ani i cu un huget
de aproape 7 miliarde lire, la care particip statul, provinciile si PRIMA SEZIUNE (PREPARATOARE) A CONGRESULUI IN-
comunele, preeum i particularii. Definitia acestei legi o di rapor- TERNATIONAL AL LUCRARILOR DE IGIENA PUBLICA. (Ge-
torul Camerei astf el: giroblema bonificirei integrale nu are nu- neva, 11-12 Iunie 1934).
mli un stop de mare amploare, ci mai ales o valoare sociali inalt,
urmnd a da unei populatii in creptere numeric posibilititi de ali- De doi ani se activeaz, pe plan international, pent=
mentare ti a oferi in pimnturile bonificate, perfecte conditiuni stimularea unei campanii de igien publici, in acest
d stabilitate lucritorilor agricoli. scop alctuindu-se un statut care prevede a se sprijini
Aceast lege a modificat complect intreaga conceptie a asani- toate initiative1e pentru a remedia somajul i a organiza
rilor agricole, rip cum erau privite in vechile legiuiri. De uncle aprarea sinttei publice prin executarea lucrrilor de
inainte se fceau numai lucriri hidraulice, secarea biltilor i apoi
lisate proprietarilor, astizi lucririle ce se executi vizeazi scopuri
igien publici, prin anchete internationale, organizarea
igienice, dentografice, tecnice, de oarece se elimini ae pe let propagandei i educatiei care si combati maladia i so-
nuri numai prisosul de ape, regulndu-se apoi cursul apelor, prin majul, prin formarea de comitete naitonale constituite
irigatii in folosul agriculturei, apoi se fac isupiduriri, astuparea de congresul international in majoritatea trilor.
depresiunilor, scurgerea apelor prin pante naturale ti artificiale, S'a prezentat un numir de rapoarte interresate intre
evaporiri cu ajutorul plantelor hidrofore. Operatiuni complectate
cu luerri ce vor favoriza vials sociali i colonizarea artificial,
care i acel al directorului rexistei Higiena Sociali, Dr.
apoi crearea de posde betonate, ferme clidite dupi cele mai ra- C. Bann care trateaz despre gReprezentarea somajuiui
tionale principii, sate ti orate noi, formnd nuclee urbanistice, re- asupra igienei clasei muncitoare in vederea pregitirei
tea de api potabili, canale care sunt de o desivrtiti regularitate, congresului internaitonal al lucrrilor de igieni publici
uzine hidrof ore. dela Geneva, din Iunie 1935 care va fi concomitent cu
Legea Mussolini a fost complectati prin alte legi i regulamen- Conferinta internailonali a munci.
te, un complex de prevedere sociali, ce a coordonat rnunca tutu.
ror fortelor nationale in scopul realizirei bonificirilor integrale. Cu aceasa ocazie se va organiza o spfamani inter-
Dupi terminarea asanfirii terenurilor incepe opera de coloniza- national a igienei, iar pe ordinea de zi doui mari pro-
re, ti apoi urmeazi transformarea funciarii a terenurilor prin aceia bleme vor figura: 1) Colaborarea internationali in do-
a se riscolette pimntul la peste 1 m. adncime. Defritirile sunt menhil alimentatiei cu api potabil, al asanirii i al lo-
lisate ciiteva luni si se aereze, apoi sunt ingritate In vederea unei cuintei; 2) Metodele de finantare a lucrarilor de igieni
culturi. I V
$

Autorul acestui articol arati ei cea mai tipicii din bonificri, publie.
(Boni/ice Macearesse operi a societtei anonime 4:Maccarese cu M. L.
www.dacoromanica.ro
 RECENZII
B. STRAINE.
L'ARCHITECTURE
Nr. 7 din 15 Iu lie 1934.
a) INTELESUL CUVANTULUI tAMORTISMENT APLICAT
DE ADMINISTRATIA FISCALA L IMOBILELOR (Lucien La-
prave).
- .a
Amortismentul este o arnunit sunlit* autorizat s se scadi din
veniturile funciare, cu titlul de amortizare.
Pentru durata imobilelor, administratia a stabilit 150 ani
amortismentul nu reprezinti de cat amortismentul contabil, acel
al sumelor presupuse ci reprezint valoarea imobilelor, reparti-
zarea amortismentului pe o perioad de 150 ani, nu inseanmi insi
c durata realii a imobilelor nu are decilt aceasti scurt existenti.
Felul de calcul al valoarei imobilelor pentru aplicarea coefi-
cientilor monetari, s'a aplicat la sume de bani reprezentnd valori
gi nu la valorile insigi, astfel ciaplicndu-se coeficientul 5 la va-
loarea imobiJilui s'a intrecut cregterea valoarei, care in 1930
abia a atins oeficientul 3.
Aplicarea coeficientului 5 d proprietarilor avantajul de a
scade din venit ca amortisment sume mai mari in aceiagi perioa-
di de amortisment.
(Revue de la Propriet immobilire et de la Construction -
Martie).
T. P.
b) CONTROLUL TECNIC AL CONSTRUCTIILOR de Pierre
Labelle.
Din 1928-1929 dupri drmarea ctorva cldiri in construclie,
opinia publici a constatat el pentru a construi o cldire particulari
nici arhitectul nici antreprenorul intitulat firi drept, nu erau su-
pugi vreunui control.
Examinarea proectelor unei constructii de citre un organism
tecnic, se face din punct de vedere al preveziunilor onstructoru-
lui gi in plus de verificarea proectelor, biroul de control asumii
supravegherea tecnici a lucririlor pilni la cornplecta terminare,
prin incerciri asupra materialelor gi probe prin incercarea pie.
selor executate.
Controlul teonic se face asupra lucrrilor de rezistenti ogros
aeuvre a ciror executie angajeazil responsabilitatea dirigintelni
gantierului gi a constructorului in baza articolelor 1792 0. 2270
cidul civil.
Birourile de control tecnic, trebuie si exercite controlul i asu2
pra amenajrilor ee comporti construtia moderni: incilzire, con-
dijionarea atmosferei in localuri, electricitate, 'ascensoare, etc.
Gratie controlului teonic exercitat de birourile de control, so-
cietitile de asigurare au posibilitatea a studia mai bine riscurile
ce garanteazi gi s le selectioneze.
T. P.
Nr. 9 din 15 Septemvrie 1934.
PLUS VALUTA ADUSA IMOBILELOR DE CATRE LUCRA.
RILE PUBLICE de Gaston Monsarrat.
Se poate impune proprietarilor imobilelor valorificate prin exe-
cutarea lucririlor publice, si pliteascii colectivittei care a exe-
cutat lucririle, o parte sau toati plus valuta de care beneficiazi
aceste imobile?
Pentru aceasta se pune dourt intrebiri: este drept sI impui pro-
prietlii particulare beneficiari a lueririlor publice, obligatia de
a lua parte la eheltuelile necesitate de lucriri gi in afirmativ,
in ce fel si impui aceastil participare.
Legea din 1807 se aplici la plus valutele cipitate real, gi legea
din 1918 la plus valuta viitoare, dar proceduna gi felul evaluirii
indemnizatiilor de plus valutil previzute de oele doui Legi sum
prea complexe sau insuficiente gi colectivititile le aphid rar.
www.dacoromanica.ro
445
Trebuie si se faci distinctie intre propriettile cari vor fi va
lorizate prin luerri puMice.
a) proprietiti cumprate de speculatori ca in vederea miririi
valorii dupil efeetuarea lucriirilor si le revilndi in bloc sau in
parcele;
b) proprietiiti patrimoniale acelea pe care delinitorii aotuali le
au de Inuit timp sau le-au cumpirat pentru nevoile i uzul per-
sonal.
In prima categorie primul insincinat si fixeze indemnitatea de
plus valutil adus de lucriri proprietitilor neexpropriate trebuie si
ia ca bazi evalurile, valoarea rezultatil din declaratiile ficute de
contribuabili, sau evalutirile administrative necontestate.
Imobilele din a doua categorie ar trebui, dup autor, si bene-
ficieze de un regim mai binevoitor, dar e legitim si li se ceari
o partioipare la lucriiri, cari le va valoriza propreitatea listindu-le
beneficiul unei pirti din mirirea de valoare oblinuti.
T. P.
L'ADMINISTRATION LOCALE.
('!iGANIZAREA INVATAMANTULIR DE INTERES MUNICI-
PAL IN FRANTA de W. Oualid. Chestiunea se pune din cauza
nevoiei unei bune recrutilri a personalului administrativ i tecnie
pe misuri ce atribujiile se inmultesc la autorittile comunale,
alteori supleate de initiativa privati. Acestea cer cunogtinte varia-
te. Totugi personalul poate fi -divizat: 1) personalul de directie
administrativ, tecnici gi financiari; 2) cel intermediar pentru
studii de diferite ordine; 3) personalul inferior de executie gi
control.
La aeeste trei grade trebuie s corespund gi nvlilsnntul spe-
cial gi general: pentru primii gi al doilea, unul universitar t cu
un supliment de specializare; pentru cel de al terilea un invti-
mint mai specializat, care ar putea fi in grija municipalititilor,
care poate fi sau numai de initiere sau de perfectionare sau corn-
binnd metodele.
In Franta nu exist, ceeace este curios, hid o tcoal superioarii
de administratie. La un moment dat a implinit acest rol gi Scoala -
liberli de Stiinle Politice nfiiniatl in 1871, gi in urm gi cInsti-
tutul de Urbanism din Paris pe ltingi care e atagati 4coala Na.
;ionalli de Administralie Municipalti.
Autorul arati detailat programele in diferiti ani i seclii, exame-
nele, diplomele, cum gi freventarea 5coalei de diferiti functionari
tnunicipali din oragele Frantei.
Mai sunt date relatii asupra sectiei administrative de pe lanA
facultatea din Strasburg sau cea din Lille, din Marseille, Nancy etc.
Inviitimntul secundar de interes municipal e mai slab organi-
zat in Franta (afari de Paris). Are nevoie de generalizare gi tle
co ordon are.
C. S.
DEUTSCHE BAUZEITUNG.
Nr. 28, Iulie 1934. C
ORA5UL MONDIAL de Miichler (Berlin). Aglomeratiunile ur-
bane au avut prini in ultimul timp la bazil ideia de concentratie.
Un oras mondial este centrul de gravitafie al unui popor cu o
economie mondial& Autorul trece in revisti cilteva orage mon-
diale.
Roma este Capitala lumei, cum a spps gi Goethe, pentruci
de 2000 ani este mereu vie. Mussolini vrea sil scoatii 1nrc1ief pir-
tile antice, cele medievale gi cele ale renagterei prin lucriri corn-
parabile cu acele dela Paris din timpul lui Haussman gi Napo-
leon III.
Londra este singurul orag de pe lume care ca orag mondial e o
realitate gi corespunde unei economii mondiale ale unui vast im-
periu colonial. Oragul s'a dezvoltat firii plan, degi acestea nu au
lipsit in decursul thnpurilor, dar nici unul nu a fost urmlrit.
446 URBANISMUL
1 otusi sunt pirti de deosebiti majestate care dau aspectul ade.
viiratului oras mondial.
Paris a fost un oras suprapretuit de Germani, cici conditiile de
locuit sunt acolo rele i scumpe. Are ins i puncte de atractie
ca: fluviu, clidiri monumentale i cariere vechi, care nu tot.
deauna sunt puse in valoare. Lui Haussrnan datoreste Parisul ceea
ce el are de mondial, eici a dirimat 27.000 case si cam. 350.000
locatari au fost mutati in altii pane. El a ficut din Paris un
splendid salon de primire al unei natiuni.
Berlin nu este oratul central al unei firi, cum e Parisul pentra
Franta, Londra pentru Anglia, Tokio pentru Japonia, etc. Va tre-
bui ins 5g deving o cetate a Germanieb.
C. S.
-
ARCHITECTURE ET URBANISME (L'Eroulation).
Nr. 6 anul 1934.
CLADIRI PENTRU COMERT de A. Schumacher. Articolul este
un extras din o publicatie mai mare a autorului, publicatie care
poarti titlul eLadenbau> cu 478 veden i 75 epure.
Autorul ocupndu.se mai intii cu Strada comercial, arati ei
nu este sigma aceasta cg.1i va conserva pentru totdeauna impor.
tanta, si d exemple. Apoi intensitatea vietei comerciale este in-
dependenti de sectiunea i dimensiile stribei. La o stradi comer-
eial trotoarul este mai important deck partea arutabilti, did pe
acolo se plimbi pietonul. Trotoarul si fie larg, dar nu excesiv, 5
si nu fie separat cu gridinite de vitrine, cAci atunci se infampli
ca pe Kurfrstendamm din Berlin, unde s'a atezat al doilea rind
de vitrine 8pre bordura trotoarului.
Autorul giseste lrgimea de 32 nu foarte bung pentru marile ar.
tere de ciroulatie in acelas timp i comerciale, pi c o parte ciru-
tabili de 16 m. este auficientil pentru circulatia cea mai intensii,
rmnnd trotoarele de cite 8 m., ca pe bulevardul des Capucines
din Paris. Se dau exemple si de strizi comerciale mai strinite.
Plantarea de arbori pe trotoare largi o gilsegte ferieit, cci, da..:
umbri i ricoare, mobileazil spatiul vid al stlizei, ei dau un su-
flet strinins, altfel strada este o nransee de pietre.
In eartierele vechi pe strizile comerciale si cu circulatie mare,
trebuie al intervinii o regulamentare polifieneasci, cci lirgirea
lor nu este practiceste posibil. Eliminarea vehiculelor e uneori
recomandabili, alteori trecerea pietonilor pe sub arcade. Aici stri-
zile au devenit comerciale din cauza situatiei lor, iar nu din can-
' za felului profilului lor.
In cartierele noi nu trebuie ciutati o uniformizare arhitectural5
.
a fatadelor comerciale, efici aceasta nu este donit nici de negus-
tori, nici nu e totdeauna spre avantajul estetic. Nurnai liniile ge-
nerate cati a fi pistrate.
C. S.
Nr. 6, Iunie 1934.
CONCURS LA GENOVA PENTRU UN PROECT DE SISTE-
MATIZARE A PIETEI FOCE.
Comuna Genova prin hotirirea primariali din Noernvrie 1933,
a publicat un concurs intre inginerii i arhitectii italeni pentru un
proect de sistematizare a pielei Foce, proect previzut in platiul de
sistematizare general 0 delimitat de planul particular pentru zona
II-a.
Concursul a fost inchis la 15 Martie a. c. luind parte 7 count-
remi ale ciror procese au fost judecate de o comisiune compasit
din primar, delegatul Institutului National de Urbanisticii, delegatii
Sindicatelor Nationale si Regionale Fasciste, de ingineri si arhi-
tecti, delegafii consiliului municipal, acela al Serviciului Monti-
mentelor Istorice din Liguria, al Serviciului de Lucriri PuMice si
delegatul Oficiului de Belle-Arte si Istorie.
Juriul intrunit la 4 Mai a. c. in fosta biserici San-Agostino sub
presidentia prirnarului a procedat Ia examinarea celor 7 proecte
cari intruneau conditiunile impuse, avind drept norme de condu-
cere urmitoarele puncte cat coeficientii indicati:
www.dacoromanica.ro
(40 de puncte).
1. Sistematizarea complectli a pietei, planimetricii i altimetria
2. Utilizarea suprafetelor acoperite (20 de puncte).
3. Estetica pietei 5i a plajei (20 de puncte).
4. Palatul Expozifiunei (10 puncte).
5. Palatul Sporturilor (10 puncte).
In sedinta unnitoare juriul a incheiat examinarea proectelor de-
puse votfindus-e pentru fiecare concurent la fiecare pullet indicat
mai sus, iar culegerea notelor a acordat premiul I proeetului cu
mentiunea aetta-Foxe prezentat de Dr. Arhitect Robaldo Morozzo
della Rocca 5i Arhitect Bruno Feratti cari au primit suma de 12.000
lire; restul prerniului pinii la 20.000 lire a fost divizat in premii
de 4.000, 3.000 si 1.000 de lire acordate celorlalte 3 proecte yr.
mitoare. '
La acest concurs o prirdi conditiune de admiter e a (ost ceti-
tenia italian si diploma obtinutil in Italia.
A. P .
GENOVA, Rivista Municipale.
b) IUNIE GENOVEZ I SATUL BALNEAR.
Manifestatiunile organizate in acest an de Comitetul lui aunie
Genovez emanatiunea anualg a Asociatiunei pentru Dezvoltarea
Turismului Ligur, apar destinate celui mai strilucit succes. Trebuie
al insiste asupra faptului al acest succes este pur moral si turistic
aviind drept principal scop al atragil atentiunea curentelor turistice
italiene si striine asupra Genovei i Liguriei. La 10 zile dupii des.
chiderea Satului Balnear au sosit la Genova peste 15.000 de turisti,
cif ri datii numai de aceia cari au folosit calea ferati la care se
adaogi marele numiir de turisti sositi cu vapoarele, autobuzelc,
avioancle si alte mijloace de transport mai greu de controlat.
Satul Balnear, organizat pentru a doua oari in acest an, se in-
tinde pe o suprafatil de 65.000 metri pitrati, (lind cuprins intre
Piazza del Popolo si mare.
Ca si zi anul trecut, vor avea loc concursuri nationale si inter.
nationale 0 diverse serbiri, culminind cu serbarea motorului care
va cuprinde motoarele aeriene, marine 5i terestre.
A. P.
Nr. , August 1934.
a) LUCRARILE PENTRU NOUL SEDIU AL BIBLIOTECEI
UNIVERSITARE DIN GENOVA de Mario G. Celle
Prima neccsitate a aninirei sediului care la inceput era format
din doufi Ali man i un condor, a inceput s( fie simfitrt la ince-
patul seeolului al XIX-lea rind a fost mina una din FAB g s'a
adiogat o canter5 pentru pistrarea mbanuscriselor i cinilor de
mare volume. In anul 1866 desprtindu.se Universitatea de Cor-
poratiiie religioase sau mai adiogat bibliotecei 4 sill care peste
putM map au devenit neincipiltoare.
Neeesititile mirirei palatului universititei precum si dificulti-
tile care rezultau din spafiul strimt in care fusese ngrmditl
biblioteca tot mai voluminoasi, au dat napere problemei gisirei
unui alt local pentru biblioteci.
Avindu-se in vedere importanta faptului de a nu despirti biblio-
teca de Universitate s'a ales vechea bisericil San Girolamo a cirei
1 ,
constructie mare se putea adapta pentru achipostirea unei biblio.
teci moderne eu toate dependintele pe care le-ar fi avut pi o cli-
dire anume procctat.
Inteadeviir 5a putut riispunde din plin printipiilor la care ire-
uuesc s rispundi proectele noilor constructiuni cu un asemenea
scop tilizarea spatiilor disponibile astfel In cfit s dea crtilor
cititorilor siu.iiIe adaptate, furnizate de acele conditiuni care
rsigur pe deoparte sali mari, aerisite si lumnoase, pe de alti
parte cele mai tune conditiuni pentru paza si conserparea mate-
rialului bibliografite, maximk valorizare a spatului rezervat cin
Woe, norree can, fac cit mai mult posibil din bibliotedi nu nu-
 RECENZII
/Thai casa cititorilor dar i casa clirtilor. Toate acestea s'au putut ob-
line divizanciu-se cu un planseu de beton armat nava inalti a hi-
sericei, in cloud planuri distincte destinfindu-se planul interior pen-
tru cirti f etajul superior pentru o mare sari de lecturg cu alte
sgli mai rnici i dependinte.
Mgrimea parterului a permis adgpostirea unui depozit de eirti
cu proportinni foarte mari continnd opt mii de metri de rafturi
putind sil cuprindi* 250.000 valume. Totul in o structural metalki,
fiind subimprtit in cinci etaje deservite de seari pentru personal
si de un ascensor special pentru transportul cArtilor in sala de dis-
tributie eau sala cataloagelor, care este situati in vestibulul sfiii
de lecturg. Sala de lecturg este luminatg prin ferestre laterale si
lucarne &and valoare pretioaselor fresce care au fost conservate prin
lucritrile de adaptare.
ln total bibliorccei Genevei adgpostesc peste 350.000 voluMe din
care o hung* parte isi gsese o ingrijire demn in noul sediu
Dibliotecei UnivI rsitare.
A. P.
b) LARGIREA STRAZEI FONTANE de Mario C.
Cnd in Aprilie trecut s'au instalat sinele tramvaiului in lungul
strizii Fontane intre Nunziata si strada Carlo Alberto, nu era grant
de observat ert suada era prea strmpti i eir noul trafic va miri
difieultitile cireulatiei.
Avindu-se in vedere necesitatea liniei de trarnvai instalatg Coo-
siliul municipal in 5edinia de la 30 Iulie a. C. s'a pronuntat favo-
rabil pentru alcituirea unni proect de lrgine a strgai. Inteadevile
o arterfi at tle importantg strinsi de monumentalele palate care
o mirginesc, nu e usor susceptibil de imbungtitit i singurul lu-
cru care putea s se faci a fost fgcut, dgrmindu-se masivul hotelu-
lui Londra. Dease rnenea trebuia si se ling seamg de trafic care
atinge 8000 de whicule intre 6 dimineata i miezul noptei. Des-
ehlderea in pima Nunziata a unei noi scurgeri pentru acest trafic
este un lucru de prima necesitate. Proectul prevede lgrgirea stri-
zei Fontane (care astrizi misoari numai 6 metr in punctul cel mai
strmt) pni la 20 metri lirgime constituindu-se i o panti uniei
de 4,50%.
Dup planul proectat va fi posibili o primg serie de dgrmilri
care va da strizei o lgrgime de 13 m. in punctul cel mai stratot
permitnd executarea lucrgrei in doi timpi firi a tiia de 2 oti
aceleas edificii, and bune avantajii distrihutiullei lucririlor ;i
problernei financiare. Un alt avantaj este di printre imobile sant
cliteva care apartin munielpiului, deci cheltuelile totale pentru
aplicarea integrali a planului de lirgire se urci la 2.700.000 de Pre
pentru exproprieri gi 300.000 de lire pentru lueriri.
A. P.
c) EFICACITATEA IN TIMP A RESTRICTIILOR PLANURI-
LOR DE SISTEMATIZARE de G. Badano.
1
Proprietatea este necesitatea vietei, o semnificare extremil a in-
dividualititii umane si a vietei sociale. In afaril de acestea in pi o-
prietate se manifestg exclusivitatea i absolutismul uman, calitti
care manifestri, thiar in legile noastre pozitive, dreptul de pro-
prietate, puterea pozitivi i universali a stipnirei, puterea ex-
clusivi consideratg inert negativii (codul civil italian art. 438, 441,
442, 443, 444 si 440).
Astizi este un anacronism si se vorbeasci despre stOpilnirea eb.
solute, diminuatri prin compunerea armoMett a cerintelor vietei
civile, mediul inconjuritor manifestndu-si drepturile.
Astizi se afirmi fr indoiali ci dreptul roman cunostea ex-
proprierea pentru utilitate publicil. Aga cum exista confiscarca,
trebuie sg admitem i existema exproprierei. Aceasta a existat, nsi
nu prin principii generale, dar ca o serie de cazuri de expropriere
gi nimic mai mult.
www.dacoromanica.ro
447
Evul mediu cu conceptiunile sale barbare si feudale, a dat nag-
tere la enorme limitgri ale proprietitii. Inlitturg orice alti comen-
tare conceptia di:tominium eminens intrtriti in aceastg epoei, adici
suprematia domnitorului asupra intregului teritoriu al statului gi
tutela asapra binelui public; eauza i justificarea exproprierilor
fortate.
Numai in timpul domniei oraselor se aduce respeetul dreptului
de proprietate si ia nastere diciplina exproprierei pentru utilitate
publicg, impreunil eu alte Ihnitiri de ordin particular si general.
Urnicazi apoi monarhia absoluti eu a tot puternicia statului si anu-
larea proprietitei particulare.
In prczent constitutia in art. 29 declarri principiul fundamental
ceintiolabilitatea proprietiltei nu insg in sensul cil pentru motive
de interes public si nu i se impuni saerificii, 'MA aceste sacri-
ficii trebnese fixate norme juridice i nuai cu seamg compensate.
Din punct de vedere juridic restrictiile la care este supusi pro-
prietatea se impart:
a) Restrictii in interesul public;
b) Restrictii in interesul particular si al dreptului de vecinitate.
Exproprierea pentru utilitate publici i servituea de aliniere,
constituesc obiectul atentiunei noastre, cizind in prima categoric.
Legea de expropriere pentru utilitate publici din 1865 contine in
conceptiunile fundamentale obligatiunea pentru stat de a recom-
pense particularii, a ciror proprietate o atinge, printr'o justi indem-
nizare.
In neeesitatea generici a exproprierei este cuprinsi acea sPeCi
fief( a planurilor de sistematizare, mult mai vastg in desvoltarea sa
insrt cu un scop bine determinat.
Legislatorul prevede crularea edificiilor nou construite (in li-
mita posibilititilor) supuse desfiintrirei, eu scopul de a infrumu-
seta orasul. Se di o mare importanti salubrittei locuintelor, de-
cretele de aprobarea planului de sistematizare trebuind si surmi
terenurile gi edificiile pe care cuprind servitutiilor de aliniere,
mgrire i asanare.
In rezumat planurile de sistematizare aunt acte speciale prin are
nu se autorizi numai exproprierea pentru ntilitate publiei, dar se
pun conditiuni speciale asupra propriettii private, primele pri-
vind zonele acoperite de clidiri, celelalte zonele aproape necon-
straite pe care trebuie itt se intindi un centru locuit.
In legea de expropriere italiang se prevede termenul de 25 ani,
in care trebue sg se aplice planul de sisunatizare; aceasta con-
stitue o lacuni a legei de oarece un plan de sistematizare aplicat
nu poate da in 25 de ani toate rezultatele previzute, iar la expi-
rarea acestui termen, oraselee ar urma s recadi in haosul edilitar
def mai inainte.
In noul proect de lege se prevede aplicarea lentg a planului ite
dstematizare oblinndu-se un mers a1 imbungtitirilor gradat si
continuu, necesar oricirei sinitoase prosperiri.
Inalte instante judecitoresti au dat o justil interpretare legei din
1865, rezumatg prin sentinta Curtei de Casatie din Torino, datg la
18 Februarie 1904. Termenul fixat pentru indeplinirea unui plan
de sistematizare, prin legea sau decretul care 11 aprobi, se aplicil
nurnai terenurilor expropriabile pentru strizi gi piete, dar nu si
conditiunilor impuse proprietitilor particulare cuprinse in plan.
Cel mai explicati deslegare a problemei timpului o di Legea
din 19 Fcbruarie 1934 care aprobi planul de sistematizare al ora-
gului Mileno stabilind in art. 5 : Rrezentul plan general de siste-
matizare nu are limite de durati iii consideratiunile urbanistice gi
edilitare. is
Area.ti normi a fost repradusi si de Decretul Regal din 5 Martie
1931 care aprobi planul de sistematizare al ormului Lecce.
Astfel a fost suspendati mice chestiune de timp in noile legi
care aprobil planurile de sistematizare ale oraselor italiene.
A, P.
448 URBANISMUL
Nr. 36 din 8.IX.934.
APELE UZATE LA FABRICILE DE ZAHAR de Prof. Dr. O.
Spengler-Berlin.
Ape le uzate ce provin din fabricile de zahiir in unna prelucni-
rei sfeclei de zahr, aunt in cantifi considerabile. Astfel in cam-
pania anului 1930/31 la 16 mil. tone sfecle prelucrate, au rezultat
aproape 150 mil. ms de ape uzate.
Cantititile de zahir ce se gsesc in aceste ape uzate aunt i ele
apreciabile. In apele de spillare, 1 ms de ape uzate confine pfini
la 500 gr. zahir, pe and cantitatea normalii ar trebui ail fie de 40
gr. la m.s.
In apele de depresiunea it de difuziune, 1 ms de ape uzate con-
tine intre 14-3 gr. zahr. Element organic important ce se mai
gseote in aceste ape este oi albumina.
Inliiturarea apelor uzate trebuie fcut tinfindu-se seama de con-
diiunile locale.
Doug procedee aunt intrebuintate: 1) Procedeul recuperilri:
mentinndu-se compozitia apelor uzate ridicind-o la temperatur
de 601-700 pentru evitarea descompunerei bacterine i apoi con-
duse inapoi la bateria de difuziune. Ape le de spidare, dunk' o epu-
ratie mecanic aunt tratate cu calcar ridicind la 98% depunerile.
In ultimul timp s'a intrebuintat cu succes oi dorul.
Al doilea procedeu se bazeazii pe descompunerea materiilor or-
ganice (zahilr, albumin, etc.) prin fermentare in bazine mari, apoi
intealt bazin li se adaogii calcar pentru putrefactie.
Succese s'an mai obtinut ti prin procedeul duMei fermentatii
oi procedeul de fermentatie-putrefactie de Dr. Nolte din Mag-
deburg.
N. B.
CARTIERE PERIFERICE I PROCEDEE ECONOMICE DE
INCALZIRE de Dipl. Trig. Dr. R. Franz. Cartierele periferice sunt
locuite In majoritatea cazurilor de o populatie mai milt sau mai
;min nevoiaoii pentru care orice economic realizat joacii mare
rel. In articolul de fail' autorul (IN indrumri spre a obtine o
Indilzire a locuineti foarte economic oi in acelag tiranp practicl
gi igienici. -
Pentru a micoora suprafata supus Acirel se recomand strn-
gerea locuintelor izolate inteun corp inchis in aga fel ca s for-
raneni o figur geometric InchigN (Moc), in acelag timp s se
.miegoreze in fiecare locuint numrul inaperilor de Incillzit.
Rolul primordial In Inciazirea economic a locuintei li jowl
alegerea modului de indilzire. Autorul recomand Intrebuintarea
maginilor de buctrie avnd un mic cazan, pentru ap cald, cu
care se Indilzetge celelalte inciiperi din locuint. In acest proce.
den, pe lngN economic, se realizeazN gi avantajul cii in casii se
asegte in permanent apN caldi, furnizati de economisitorul (aco-
mulatord). ! 1 mew rwgir
Cheltuelile de instalatie, cari aunt ceva mai ridicate de ct
eele pentru indlzirea prin sobe, aunt repede amortizate prin eco-
nomia realizati.
Ing. B. S.
Nr. 35 din 1.XI.934.
ALIMENTAREA CU APA A ORASELOR GERMANE MARI
MULOCTI de E. O. Stein, Berlin. Autorul rezumi datele sta.
tistice privitoare la alimentarea cu ap apirute in volumul pe 1934
al cfirtii intitulate (Statistiches Jahrbuch Deutschen Gemeindes.
Datele rezumate de autor se refer la 91 orate germane, cu Po-
pulatia dela 50.000 locuitori in gus, totalul populatiei celor 91 ora-
te fiind 23,6 milioane. Aceste 91 orate aunt impiirtite in urmiltoa-
rele grupe: Grupa A, compunfinduse din 28 orate cu populatia
'mate 200.000; (grupa A are 3 subdiviziuni: Ai - Berlin; A2 _
9 onaoe cu populatia peste 500.000; A3-18 orate cu populatia
peste 200.000).
Grupa B cuprinde 22 orate cu populatia intre 100.000 gi 200.000.
www.dacoromanica.ro
In fine, grupa C cuprinde 45 orate cu populatia peste 50.000
loeuitori.
Datele statistice cuprind unnitioarele tablouri:
1) Tabloul cu variatia cantititei de alai consumatii in fiecare
orag fati de consumul din 1932-33.
2) Variatia raportului in procente intre apa furnizati cu plati
gi apa fuming gratuit.
3) Lungimea retelei i sporirea ei fag de anul precedent.
4) Numiirel racordurilor gi variatia lor in procente fag de anul
precedent.
5) Pierderi de ap in raport cu cantitatea totalii de apil fur-
nizatii.
6) Tabloid preturilor unui ms de RA.
7) Consumul apei pe cap de locuitor.
Pe liig tablourile principale enumerate mai sus anua.ul en-
prinde mai multe date statistice i tablouri de mai putini impor-
hank
Ing. B. S.
Nr. 30 din 28.V1T.934.
INLATURAREA OBTURATORULUI DE MIROS (Geruchver-
schluss) LA GURI DE SCURGERE DESCHISE. de Stadtoberban.
rat Peter May, Wiesbaden.
In privinta utilitiii obturatoarelor pentru impiedicarea dega-
jrii mirosului urt din canale cu guri de scurgere deschise (ca-
nale care servesc pentru scurgerea apelor de ploaie de pe strzi)
pang in prezent prerile technicienilor i specialigtilor in aceasti
branoi au fost despilnite. Unii sunt adepti ale aeestor dispozitive,
socotite de ei ca absolut indispensabile pentru impiedicarea de-
gajrii mirosului, iar altii au eranis pirerea c cu toate prtile bune
ale dispozitivului el are un mare defect, care face ail se renunte
la el anume: obturatorul de miros mpiedic buna aerisire a
canalelor.
Trebuie ail reamintim in treacilt c 'anaiele care asiguni scut,
gerea apelor de ploaie au gi sarcina de a aduce in canale colec-
toare in care se varsii impreun cu canalele cari aduc apele unit !
Ii menajere, aerul proaspt, adicii ele joac rolul unor ventila-
toare.
In studiul de fail autorul incearcii de a pune unlit diergente-
lor de Oren in privinta utiliznii obturatoarelor emitnd pre.
rea c este de preferat de a renunta la obturatoare realiznd o
aerisire bung a canalelor prin burlane de ploaie legate la canal
sau prin coguri de aerisire ale instalatiflor de fermentare pentru
apele menajere (denumite Falleitungen). In fine degajarea mi-
rosului este impiedicat prin splturi i curiltiri mai dese ale
canalelor.
Din punct de vedere al sigurantei oi a unei bune functioniiri a
canalizrei este de preferat guri de scurgere Uri obturatoare, cari
mpiedic libera circulatie a aerului, gi de aceia in timpul unei
ruperi de non sau unei ploi abundente d flatten in interiorul
canalelor la unele presiuni de aer periculoase.
De asemenea prezenta obturatoarelor inlesnegte acumularea in
canale a gazelor oi a lichidelor inflamabile ceeace dii naotere la
multe accidente mortale.
Insuol faptul c in ultimul timp aproape toate canalizrile mo-
derne se fac fril obturatoare, dovedeote cli inliiturarea lor nu
numai c este posibil dar oi recomandabil.
Ing. B. S.
Nr. 31din 4.VIII.934.
CANALIZAREA ORASELOR PRIN SIST5MUL MIXT SAU SE-
PARAT? de Dr. Ing. Breitung.
Pentru a alege sistemul eel mai convenabil de canalizare este
necesar de a analiza in prealabil urmitoarele chestiuni:
1) Conditiunile de scurgere (pantele terenului);
2) Costul de instalare oi de exploatare al instalatiunilor de epu-
rare ; t t '
 RECENZII
3) Instalatiuni anexe unei canalizri (statiuni de pompare, eil-
minuri de decantare, etc.), costal Ion
4) Raportul intre costal fiectirui sistem;
5) Randamentul fienirui sistem.
Comparnd datele referitoare la fiecare sistem, autorul ne de-
monstreazi superioritatea sistemului mixt, care desi este ceva mai
scamp (cam 15-25 la suti) prezintil nurneroase avantagii fati de
sistemul soparat.
Prin urmare in mod general este recomandabil sistemul mixt,
totusi nu trebuie si Maim c sistemul separat giseste si el apli-
earea acolo unde spatial pennite iplasarea celor dou canaluri pre.
cum gi in locuri unde executarea sistemului mixt ar prezenta
mad dificltiti, din punct de vedere constructiv.
B. S.
RACITOR PENTRU CONFORT IN JAPONIA de Ing. Kea/ Wre-
gard Tokio.
Clima japonez5 destul de caldil si umedi a contribuit mult la
perfectionarea i frospndirea metodei de riche artificiali a locnin-
felon In majoritatea cazurilor instalatiile de r5cire sunt furnizate
de firme americane.
In njtimii ani Met o casli mare din capitala Japoniei nu se coil-
strueste Uri a avea instalatiuni perfectionate de riche.
Chiar trenurile rapide sunt previtzute cu sisteme de riche.
In cele ce urmeazit autorul descrie in mod detailat instalatia de
niche a palatului Socictkei de Asigurare (Meiji care are 10 etaje
din care dou5 subterane i ocupi o suprafatil de 83/44 metri. Insta-
latia de riche intrebuinteazi o forigi motrice de 807,5 H. P. si a
costat 1,5 mil. R. M.
Aerul se pompeazi de pe acoperis ; el trece mai iiiti prin unul
din 18 filtre umplute cu yeti, dupil aceia se face racirea aeralui
pompat prin cele 7 compresoare sistem Sturtevent Shethylchlorid cu
o capacitate de 1.200,000 cal./oril. Aerul riteit este suflat pe s1i eu
ajutorul a 8 ventilatoare centrifuge de o capacitate 125.600 m3/or ;
20 de ventilatoare cu propeler sistem rtErotz capacitate 232.380 in7
orii ; 6 ventilatoare cu propelor sistem abara capacitate 30.300
m3/orli.
Dozarea aerului (uscarea) se face eu ajutorul substantei denumitii
rtAdsole care reprezintii un fel de piimnt poros si care se gilsete
numai bi Japoia, avnd proprietatea de a trage umezeala din ler.
Aerul din compresor (rich) trece prin instalatia continnd ansol
care usuc5 aerul inteo anumitil proportie. Asolul rain care a teemt
aerul umed trebuie s fie incillzit ca s devie iar utilizabil, de
aceia sunt mai multe cazane care contin ansol 1 care lucreazi alter-
nativ.
Suflarea i pomparea aerului se face printeun sistem de canale
ainenajate in corpul zidurilor. O parte din instalatia de nicire ser.
veste iarna pentru incalzitul aeralni.
Pe lngii instalatia de ricire deserisil mai sus constructiile mai
posed urmitoarele perfectionin : cremator de gunoi, instalatinni
penult absorb/11a prafului ti instalatii pentru prepararea ghetei arti-
fieiale, pott pneumatie.
Un alt exempla interesant in privinta rcirei artificiale (aerul
conditionat) conatitue clidirea in constructie a magazinului Matsu-
zaxayaz. din Osaka. Clidirea ocupi o suprafat5 de 103X40 metri si
are (foul subsoluri si 7 etaje. Instalatia pentru rcirea aerului a
costat 500.000 R. M. Forte motrice a instalatiilor este 1778 H. P.
ai se compune din trei turbo-compresoare si dou5 compresoare cu
amoniae. Pentru circulatia aerului servesc 14 ventilatoare suflante
sit 12 absorbante.
Conditionarea aerului se face drupil sistemul american Garrier in
care aerul este trecut printr'o perdea de api pulverizat. Filu.area
aerului se face prin filtre speciale. Aerul este pompat de pe acro-
polis in instalatiile de fierbere i rche i pe urnali este suflat prin
canale amenajate in corpul zidurilor in inciperi.
O parte din instalatia de niche serveste iarna pentru incilzirea
didirei.
Ing. B. S.
www.dacoromanica.ro
449
Nr. 38 din 22.IX.932.
INCALZIREA ORASELOR de Dipl. Ing. H. A. Blum.
Sub notiunea rtinciazirea oratelor (Standtheizungs autorul bite-
lege aprovizionarea cu clduri dinteo surs unicil a unei intresi
aglomeratinni sau unui intins bloc de construetiuni.
Cantifitile de eldurii pot s fie intrebuintate de la uzinele de
gaz, electricitate sau centrale termice (koks, lignit).
Cildura de furnizart poate si fie irnpirtiti in (Iota categorii deo-
sebite: departe cldura necesaril scopurilor menajere si indus-
triilor, care nu variaz5 malt in timpul anului, pe de alt parte cal-
dura necesaril incilzirei locuintelor, care nu este de loc constant.
Aprovizionare cu aiding a primei categorii se poate face in con-
ditiuni mai avantajoase prin surse _de gaz si electricitate iar celor
din categoria a doua prin surse termice.
Lvriarea curentului electric si cAdurei din aceiati surs devine
rentabili nurnai atunei and energai necesari pentru producerea
cildurii este socotit ca un adaos la energia intrebuintatfi pentru
livrarea curentidui, aceasta pentru a compensa pierderi din cauza
vrfurilor.
Malt mai practie si economic este furnizarea cildurii din uzine de
gaz. In Germania 9 , dirt abona/ii la gaz intrebuinteazi masini
de gaz pentru gtit. Mai putin rispndit este incidzitul eu gaz, io-
tuti acest procedeu de incilzire s nispindeste din ce in ce mal
mult (mai ales in Anglia).
In starea annuli a lucrunilor daci se pane chestiunea unei rtin-
cilziri de orasez atunci nu se poate coneepe alt sursi de cildurii
cleat uzina de gaz.
Cantitatea de gaz necesari diferitelor seopuri menajere ca gititui,
spa calda, splilatul rufelor, etc. este in media 250 in3 pe an ai pe
cap de locuitor, jar cea necesar5 incilzirei loniiintei este de 315 MI
pe an si pe cap de locuitor.
Ing. B. S.
No. 38 din 22.IX.1934.
PLANUL URBANISTIC 51 SANATATEA PUBLICA de Ing.
R. Prell i von Goldbeck.
In primal rnd la proeetarea unui ores trebue /hula seam5 de
conformatia soluhd, aceasta spre a permite construetia si dezvol.
tarea ulterioaril lesnicioas5. a
Repartitia zonelor de constructie trebue sit' fie Mani In ata fel
el vinturile predominante sI nu aduci in cartiere de locuinte fumuI
1i gaze din zonele industriale. Zonele de extensiune aft fie judicios
repartizate. Spatiile verzi sI fie proeetate de at5a manierii cl toate
locuintele si se bueure de o aerisire si insolare eat mti perfectii.
'.-,
,
,tt,.,' 0A
10111,-
allitm-=%--i
0001,1111rwmg
marsizrig asp._ ""41111hg,--
mum ingel mile. ifilinnirilig --
am, am Airall ,,allil NO IMP
MEN P.m Se
hm...i.
WI Riliffill
.tagfe
Mil Mil 501P
2,81,1101PM*
ow woola kir
imers Maim Qt. AL.
Miil RS" l'Atrot V
aidIffilisiav.....
si o
Locuintele si fie atezate astfel ci zgomotul i praful de pe strzi
sI pitrundi at mai putin in ele. Pentru realizarea acestei din urmil
conditii s recumandli amenajarea unor intrri sau fundaturi (strich-
strassen) dealungul cilrora il insirli locuinte. Aceste intrri debt,-
seaz5 in stradii principal destinatI circulatiei intense.
Regulamentul orasului Nurnberg prevede urm5toarele nonne pen-
tru aceste intr5ri :
La o intare ping la 40 nrt. lungime si ou cel malt 8 case (vile)
450 U'RBANISMUL
lirgimea strizii trebue si fie 4,30 m. din care 0,70 m. este rezer- URBANISTICA.
vat zonei de verdeati, 2,60 rn. pirtii carosabile si 1,0 m. trotua-
rului. Nr. 3-1934.
Pentru intriri de o lungime cuprinsi intre 40 si 60 rn. cu regirn a) FORMATIUNEA ECONOMICA A MARILOR ORASE de
de constructie inchis, case fiind parter i etaj, se cere ea lirgimea Karl Stodiek.
totali a strzii si fie de 5 nt. din care 0,75 m. trotuar, 3,50 m. par- Autorul aplici schema orasului circular remodernizat, cu crite-
tea carosabili. rii speciale pentru orasul Berlin, servindu-se de importante can.
Pentru o lungime peste 60 in. se cere ca strada si aibi 7.50 m. Haiti de date statistice si dnd posibilitatea si se discute pozi-
lirgime totali din care 1,25 m. trotuar, 5 m. partea carosabili. tiunea teoretici a ctorva zone, discutiuni cari dau valoarea lu-
La capitul intririlor si amenajeazi un rond sau un patrulater crilrei.
destinat pentru Intoarcerea vehiculelor. Conceptia unui mare oras de viitor este studiati in ipoteza Ber-
Buna insolare a locuintelor are un rol covirsitor sr, ameliorarea linului transformat cu elementele sale actuale, noul oras fiind con-
stirii nititii publice, prin urmare strizile si fie proectate de age struit din zone inelare concentrice, avnd un diametru total de
manieri ci soarele si albi posibilitatea si pitrundi in ambele 0ruri 33.5 km. si fiind impirtit in 12 sectoare radiale prin mari artere
de case. Directiacea mai potriviti pentru o stradi rezultil dinteun de circulatie.
studiu arainumit i bazat pe lirgimea strizii, regimul ei, nurnirul
A. P.
etajelor i ocupatiunea locatarilor.
Pentru evitarea prafului se recornandi ca pavajul de pe strizi
b) ORAS MUNCITORESC de Ch. Roset. A fost construit la
si albi o suprafati cat mai uniti, ceeace se realizeazi intrebuin Paris pe o suprafali de 3000 m. p. avnd caracter intensiv, fiind
land asfalt sau mastic. inchis inteo constructiune cu trei aripi, cu noui caturi deasupra
Ing. B. S. solului si doui in pimnt. Clidirea are 430 de inciperi, previzute
cu lumini electrici, gaz, aer comprirnat, incilzire si ventilatie.
INTERNATIONAL HOUSING AND TOWN PLAN- Deasemenea se afli instalati o infirmerie si un centru medical.
NING BULLETIN. In clidire se di posibilitatea lucritorilor 01-0 execute meseria
Nr. 34, Iulie 1934 putnd deveni si proprietarii inciperil ce ocupi.
La parter sunt sill de vinzare i expozilie, garaje si servictile
CE ESTE UN PAKKWAY (aleie de parc)? de H. Chapmann. pentru primirea i expedierea mirfurilor.
Federatia internationali de urbanism de la Londra, i propune A. P.
a face o ancheti relativi la astfel de amenajeri de alei de parcuri
in diferitele lin. Ce este o astfel de alee, care sunt functiunile ei?
S'a definit aleia de parc ca un parc lunguet sau ca un parc sin Nr. 4, Iulie-August 1934.
formi de curea, traversat in lung de o stradi. De fapt chestiunea !!) ASANARE. Luigi Piccinato.
este mai complexi, cici este in plini evolutie si cu multe va- Cnd se infitiseazi problemele sistematizirei i asaniirei locu-
riante. intelor existente este in contrastul dintre vechi si nou, in supra-
In genere astfel de alei servesc fie pentru prornenadi, fie spre punerea vietei moderne asupra vechiului organism urban, o deo-
a conduce spre cmpul liber sau apre un parc, fie ca legitudi sebire intre inovatori i eonservatori. Aceasti divergemi nu de-
intre parcuri i in deosebi acolo unde sunt si zone de locuinte. pinde de &it din neintelegerea problemei, din diversele aspecte
Drumurile prin astfel de alei sunt si de agrement i pentru aera- Lle limbajului si nu dinteo deosebire de gindire. Pentru a nu
lia orasului. Terenurile ce limiteazi astfel de alei nu sunt de repeta toati teoria asanirilor, autorul afirmi premiza fundamentali
obicei construite, ci sunt limitate cu alte strizi, care se opresc aci, pe care si-au insusi-to toti urbanistii: <<premiza oricirei asanid
fi care deservesc locuintele. La nevoie acestea traverseazi nivele este conservarea ti conservarea este unul din seopurile care tind
diferite afari de parc.. si rezolve problema valorii edilitare igienice si sociale, prin ririre.
Unele autostrade (Milan-Como) tndeplinesc astfel de conditii. Asa cum a fost aplicat in Italia acest sistem, cu rare exceptiuni, a
In Anglia, Germania, se eviti a se traversa parcurile eu artere de respectat lirnitele strizilor.
circulatie. Circulatia cu vehicule nu este permisi deck acolo unde Individualizind constructiile de mare valoare, acelea cu impor-
artera exista mai inainte de ereatia parcului. tanti istorki, arbitectonici sau de caracter local, s'a procedat
O importanti deosebiti se di potecilor (aleilor) numai pentru la dirniarea sau refacerea celarlalte contructiuni,u croindu-se tied
pietoni, aflate ca servituti de trecere imemorabile, mai ales prin de piete, lirgiri de strzi in ma fel ca si dea veded pitoresti, lu-
tre proprietiti in regiunile de culturi, de piduri, de livezi. Aces- minoase, animate si mai sinitoase. Prin contrast interiorul grupu-
tea trebuie clasate, organizate. rilor izolate a rimas neatins, ratiunea acestei limitiri a ririrei
Un plan regional trebuie si se ocupe t de chestiunea aleilor de trebuind sil fie citutat in primul rind in lipsurile legislatiei care
parcuri. opreste pe urbanist si nu atace grupurile izolate sau obligi co-
C. S. muna si pracedeze la exproprierea totali. In consecintil se face
ririrea pe marginile grupului izolat, sistem propus si fie aplicat
INTERNATIONAL VERBAND FOR WOHNUNGS- si in cartierul Renasterei si in cartierul Santa Croce din Florenta
WESEN (Frankfurt a. M.) Mitteilungen. 0 care a fost aplicat pe deplin in Siena.
Tunic 1934. Din pullet de vedere igionic ti social cartierul a scizut foarte
DARAMAREA TAUDIS-URILOR IN ANGLIA. Guvernul bri- mult f WI de trecut cfind grupirile de constructiuni erau bine se-
tanic a publicat inteo carte albli date asupra acestei chestiuni, risite i sinitoase prin prezenta gridinilor interioare dupi tipul
cu activitate repartizati pe 4 ani, spre a dirilma 287.000 taudis-uri, oraselor medievale. Apoi spatiile interioare au fost ocupate de o
construind in schimb 285.000 locuinte noi pentru 1.240.000 per- serie de constructiuni care au impiedicat orice resfiratie pro du-
soane. flat la 1938 va trebui si fie casati in locuinte noi de 7 cnd o mare inghesuiali a populatiei in paguba conditiunilor
ori mai multe persoane care au locuit In taudis-ud, de ct in ul- igienice prejudiciate prin desflintarea curtilor si infintarea de
timii 50 ani, cheltuindu-se 115 milioane de lire sterlinge i (land mini industrii, grajduri si depozite .
de lucru la 110.000 soineuri. Numai in Anglia s'a ajuns la ride- De aci necesitatea de a reface si imbunititi vechile conditiuni
virata conceptie sociali a urbanismului! (N. R.). recurgndu-se la ririre si pracedind nu prin deschideri si lirgiri
C. S. de strizi, ci lucrndu-se dela interior spre exterior.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII
Pin acest sistem fatadele i pistreazi aspectul si strada nu-si
schimbi infitisarea in afari de cteva cazuri izolate cnd e ne-
cesar si se prevadi refacerea fatadelor, lirgimea strzilor sau con-
topirea mai multor blocuri inteunul.
Pentru cerintele taficului se pevild deschideri de noi strzi prin
mijlocul blocurilor, acestea pistrndu-si fatadele lateral. La Kas-
sel prin ririre s'au drmat numai 1500 de locuinte din 7000 cfit
cnlinea vechiul cartier; avndu-se grije si se construiasci acelas
uunair de locuinte in cartierele mirginase ale orasului, mutndu-se
familiile eu timpul pronuntat popular, care nu are ce si caute in
comma orasului, astfel s'a inceput opera de epurare politic i
sociali.
Din punct de vedere tecnic, asanarea prin ririre intensi este o
Operatie delicati cernd s se fad": un studiu aminuntit i exact
al conditiunilor din interiarul blocului, inainte de a se incepe
dirmarea: Acest studiu preparativ trebuie s cuprindi clasificarea
constructiunilor fati de intrehuintarea lor si de capacitatea locui-
bili precum si fati de valoarea statici i istorici i arhitectonici,
fiind insotite de planuri complecte.
Studiul de asanare trebuie srt ling seam de toate posibilitile
de imbunititire igienici si de once posibilitate de revalorizare si
utilizare practic i economici a constructiunilor destinate si ri-
mini.
Autorul incheie articolul insitnd asupra faptului c asanare nu
inseamni dirmare, ci conservare.
A. P.
b) VAUBAN $1 VECHILE ORASE DIN BELGIA. F. Delvaux.
Articolul e important prin descrierea lucririlor de apirare a
multor orate din Belgia, precum se prezentau la jumitatea seco-
lului al XVII-lea, i determinarea pe care au dat-o caracteristicele
araselor moderne.
( uprinde foarte interesante descrieri privitoare la sistemele ofen-
sive si defensive create de Vauban, genialul invcntator in domeniul
ingineriei militare si hidraulice,
Metodele sale adoptate in toati Europa au avut o mare influenti
in noile lunri defensive ale orasului; lui i se datareste conceptia
de a onntrui zidurile ingropate i acoperite eu pmnt, Hind ri-
dicate deasupra nivelului cmpiei inconjuritoare.
A. P.
c) MICI CONSTRUCTII de E. Hoffman.
Importanta problemi a micilor case de repaos de construit in
locuri vecine cu orasul este in plini desvoltare. Trebuie si se OA
seami fat de micile dimensiuni ale caselor, aceste.a nu trebuie si
fie inghesuite, sit aibi o inltime suficienti, iar interioarele si aibi
suficient spatiu !fiber cu mobile de dimensiuni normale.
Paralel ia nastere problema micilor gridini, acestea inconjurnd
casa si trebuind al fie tratate cu aceleas prevederi de utilizare si
proportie ca si grdinile japoneze, care reusesc si sintetizeze toati
natura inteun spatiu minim.
A. P.
d) FEDERATIUNEA NATIONALA FASCISTA A PROPRIE-
TATEI CONSTRUITE $1 DISCIPLINA JURIDICA A PLANU-
RILOR DE SISTEMATIZARE.
Comisarul extraordinar al Federatiunei Nationale Fasciste de
Proprietate Edilitar, cu ocaziunea studiului reformirei legei asu-
pra exproprierei pentru utilitate publici, a tinut si aduci aportul
federatiunei la aceasti lege de interes general, constitu'nd o co-
misiune insrcinati s studieze, cu atentiune particulari fati de
planurile de sistematizare, unificarea g reforma legislatiei asupra
exproprierei pentru utilitate public:1 ti si formuleze propuneri
concrete.
Comisiunea s:a impirtit in 3 subcomisiuni care au studiat: a)
formarea i efectele planurilor de sistematizare; b) impirtirea ti
www.dacoromanica.ro
constituirea consortiilor de proprietari pentru exeeutarea lucririlor
previzute in planul de sistematizare; c) indemnizarea.
Directivele urmate de cornisiune, au fost inspirate de principiul
fascist al propriettei functionale sociale - principiu care nu
atinge proprietitei caraoterul s dea putere exclusivi asupra lucru-
lui, dar o leagi i o conditioneazi cu utilitatea publici.
Punctele studiate in propuneri sunt:
1. Obligativitatea planurilor de sistematizare.
2. Durata planurilor de sistematizare.
3. Aprobarea planurilor de sistematizare.
4. Eon:urea diviziunilor.
Dupi aprobarea planului de sistematizare, comuna trebuie si
examineze posibilititile de a forma diviziuni cari si constitue
unititi de lucru, fixnd normele i modalitatea pentru executarea
luertirilor relatve. Proprietarii enpring in diviziune pot alege mo-
dul de indemnizare fie reconstruirea sau alcituirea de consortii
refacerea clidirilor sacrifieate.
Alte capitole din lucrare trateazi despre indemnizarea si nor-
mele tecnice in lucririle de evaluare a imobilelor expropriate.
A. P.
Nr. 5, Mai 1934.
a) APEDUCTE SI CANALE, CONGRESUL DE LA MILANO
DIN APRILE 1934 de Dr. Inginer Ettore Contini.
Intre 26 si 28 Aprilie a. c. a avut loc la Milano congresul inter-
provincial al grupinlor de apeducte si canale din Sindicatele Fas-
ciste de Ingineri ale Liguriei, Lombardiei ti Piemontulu, deschis
sub presidentia Es. S. Dr. Ing. Gaetano Postiglioni subsecretar de
stat.
Prograrnul congresului a tratat urmitoarele tame:
1) Recensimintul apeductelor si canalelor.
2) Scurgerea apelor negre in aglomeririle urbane.
3) Legislatia canalizrei.
4) Instalatiile interne de distributie a apei
5) Lacuri artificiale pentru alimentarea cu api potabili.
Toti participantii, ingineri specializati si ctiva medici hi-
gienisti, au luat parte la lucririle congresului cu multi pasiune
si &and dovadi de o profundi eunoastere a chestiunilor tecniee,
discutiunile cari au avut lac aritfind suficient utilitatea congresului.
Congresul a fost urmat de o serie de vizite si excursiuni err ca-
racter stiintific, cari nu s-au limitat numai la canalizrile si ape-
ductul din Milano dar au trecut si la Societatea Anonim din
Dalmine (otelirie si tuburi de inalti presiune), Societatea Ingi-
ner Sala et Co. (tuburi de beton) si la apeductul si canalizirile
din Sesta San-Gioucumi.
$edinta de inchidere a congresului a fost inchinati Regelui ti
Capului Guvernului.
A. P.
URBANISME.
Mai-Iunie 1934.
Bordeaux i Aquitamei
Intregul numr este consacrat orasului
Maritime, ca studiu regional urbanistic ocazionat de congresul
urbanistic francez tinut in aceasti vari la Bordeaux, congres
anuntat la timp si in revista noastri.
numr, exemplu de co-
Alegem cteva subiecte tratate in acest
laborare ttiinlific i desinteresakii.
a) NOTE ASUPRA EVOLUTIEI URBANE IN AQUITANIA
MARITIMA de P. Lavedan.
Autorul trece in revisti fazele epocei paleolitice (a pietrei
tiiate) si a celei neolitice (a pietrei lustruite) eu manifestirile
lor in aceast regiune, adici in perioada acheuleiang de /a Saint-
Acheul, anteglaciali, apoi cea musterianti (epoca glaciali de ea-
verne) ca cea de la Moustier, cu reni, ursi, mamuti, rinoceri); cu
 452 URBANISMUL
epoca solutreianli (le Salutr), cea magdaleniand (de la Made- e) PORTUL AUTONOM BORDEAUX de M. Lvque, Ing. di-
leine) cind, la apogeul epocei paleolitice, se ajunge la decoratie. rector portului. Existenta acestui orag a fost asiguratil de comertul
Trecnd la ocupatia romnti in Aquitania, se ggsesc inceputu- cu Wile de dincolo de mare. Tot schimbul se petrece pe cheurile
rile ora5ului Bordeaux, devenit capitala romang a Galiei. Incru- portului i pe cei circa 100 Kin. de maluri de mare 5i de fluvii.
citerei unor cgi navigabile '5i de uscat a datorit acest orat pros- De la comertul cu vinurile i alte produse alimentare, exotice i
peritatea. Oratul a crescut fttrti plan de ansamblu, dar invazia coloniale, portul Bordeaux, a trecut 5i la produse industriale, ma-
Germanicg din anul 276 la distrus. Dupg aceasta oratul s'a re- nufacturate (fonderie, mecanicti, industrie navalg, cimenturi, raft-
construit, dar mai mic ti mai regulat dup.(' regulele romane. In niirii, produse chimice, etc.) produse in industriile dezvoltate in
aceasti mini se ggsea numele Etta zisului Palat Gal lien. jurul portului.
In sec. XIII 5i XIV regiunea hind sub stilptinirea englezilor, Portul se ntir pe malurile celor dou ape, Garona i Gi-
care nu se incredeau in sentimentele francezilor din tinut, acetti ronda, ping' la Ocean, dar mai ales malul l formeazg un arc de
streini au inconjurat orasul Bordeaux cu o serie de alte miei care de 3 Km. portul vechi asezat pc malul sting, apoi cele 2 ba-
aglomeratii pe care le-au intgrit ii care se numeau bastide, ade zinc cu ecluze, 5i apoi cheurile pe malul drept, deservind special
vgrate lotizgri in sistemul dreptunghiular 5i cu piele cu arcade, industriile, total 7 Km. La Bassens se aflg parcul pentru stockajul
precum Cron, Lalinde, Cadillac, Eyonet, Montpazier, . a. Sis- materialelor grele cu un hangar de 8000 ni. p. La Bec d'Ams se
temul desi cere teren orizontal, totuti s'a putut aplica 5i la decli- anti portul de petrol cu puternica rafinerie a Girondei ce poate
vigil de 7%-15%. trata 300.000 tone de petrol brut pe an, sau portul de petrol Pauil-
Yn aceste bastide piata este centrul geometric ti vital, cu o su- lac, unde se aflii 5i o statiune pentru carenajul vaselor cu doug
prafati prea mare, ping la 11% din totalul suprafetei oratului, docuri flotante de 18.000 5i 25.000 tone.
prezentimd aspectul trist ca al unorcurli de eazgrmi.
De un an s'a adiugat o lucrare de cea mai mare importantg:
In sec. XVIII oratele acestei regiuni au luat un aspect pe care
Enteportul dela Verdon, de la gura Girondei, ca o antenii prelun-
1-au ptistrat ping astgzi. In timpul lui Ludovic XIV t'a executat
gitg pe partea stingg, bine adgpostit de vnturi i accesibil pe ori-
fortgreata Chateau-Trompette, iar intendantul general Claude
Boucher a asanat orasul 5i a construit o pia, monumentalti spre ce timp si de cele mai mari vase existente.
Garona (Piata Regalg proectati de Jacques Gabriel care a pie- Portul autonom de la 1925 are un consiliu de administratie for-
vrtzut 5i diirgmarea unor ziduri din fortificatie abia sub Ludovic mat din 21 membri, din care 12 sunt ti membri ai Camerei de Co-
XV). A urmat intendantul de Tourny (de care ne-am mai ocupat inert locale si restul reprezentanti ai diferitelor autoritgli sau sin-
in gUrbanismul N. R.) care a ficut, prin mari eforturi, si pro- dicate, adid la fel ca la Havre. Sub o astfel de administratiee s'au
greseze orasul Bordeaux prin constructie de bulevarde, alei, par- eexecutat vaste lucrgri pe baza unui program, precum ameliorirri
curi, o grding puMic (ccea mai frumoasil dupg Tuilerib). la eanalul navigabil, la o dncime minimil de 0,50 m. 5i a unui
In epoca contemporang regiunea este caracterizati Prin un flu- acces de la mare de minimum 9 m. lat de 500 in. amenajarea dife-
viu (Gironda), prin un centru viticol (regiunea Medoc) i un ritelor porturi speciale, noi cheuri pe 2500 m. lungime 5i noi han-
centru intelectual (universitatea celebrg din sec. IV) 5i de aceia gare, electrificarea utilajului portului i completri, etc.
ora5u1 Bordeaux formeazil o a doua capitalti a Frantei. In ultimii ani traficul de pasageri a variat intre 45.000 5i 55.000
C. S. mai ales spre Maroc ii Africa Occidentalg i mgrfuri blue 4 A 5
milioane tone, mai ales cgrbune (englez) si petrol (rafinat, 128.000
tone'. Traficul strict colonial e de 500.000 tone (in 1933); vinuri
b) LANDELE I AGLOMERATIILE LOR de Buffau lt. prep- se exportg cam 33.000 tone, iar zaffir rafinat 20.000 tone.
dintele academiei de Arte 5i Stiinte din Bordeaux.
Aandete, o cmpie triunghiularg nisipoasil, cuprinde portiullea
dintre Garona, Adour si ocean, cu dune mai ales spre ocean, car,
odinioarg invadau progresiv tam Duna cea mai nalt e de 100
tn. (duna Pilat). Lucriirile de amenajare forestieri executate aci d) PRIMUL PROGRAM MUNICIPAL DE MARI LUCRARI
sunt o adevirratii minune i stint datorite actiunei inginerului Br- LA BORDEAUX de Arh. M. d'Welles i Inginer de arte 5i manu-
montier (1778), care a reutit s transforme o targ sgracti inteuna facturi.
din cele mai bogate ale Frantei. Din 800.000 ha. in 1859 aproape
totalitatea erau nelocuite i neeultivate (se vindea cu 9 franci Programul din 1930 cuprinde trei etape: 1) dotarea oratului cu
hectarul in 1836, iar acum in urrng cu 500-1500 fr. iar cel eu instalatii publice pentru viata colectivg i amelioriiri la cele exis-
pgdure intre 1000-1500 fr. hectarul. Brmontier 5i-a propus 5i a tente; 2) ameliorarea canalizirei orasului; 3) colaborarea cu sub-
reusit si fixeze dunele (1801), lucrare executatti ping la 1874. urbanele pentru elaborarea unui plan de amenajare i de exten-
Actualmente in tinutul Landes pidurile s'au ridicat de la 159.000 siune.
ha. la 843.000, foarte productive, gratie pinului i rg5inei lui si a Un plan topografic al regiunei este in curs de executie prin me-
ciiilor ferate. Populatia a crescut, eldirile i locuintele s'au in- to da serogotografiel.
frumuseatt. La 1801 erau in regiune 727.000 locuitori, acum sunt
S'a executat in 1930 un imprumut de 162 milioane lei in seopul
1.100.000. Paludismul 5i pelagra au dispgrut.
realizirei programului, sumil ce s'a repartizat la 4 grupe de lu-
Pidurile dau un lemn rsinos, cam 3 milioane ni. c. pe an (tra-
crgri:
verse, stilpi de telegraf i de mine, material pentru papetriel
apoi 120 milioane litri de rhing din care se scot cel putin 24.000 - Urbanism, cia de comunieatie, salubritaW (sse . pare cil mai
tone esentil de terebentinii 5i 84.000 tone colofoniu. mult de agrement).
Mici centre industriale s'au stabilit, ca Mirmizan, Beautiran, - Asitenta ii igiena publicii - preventorium pentru copii tu-
Roquefort, Hoestens. bereuloO, pining municipalii.
Regiunea dunelor a devenit o Pepinierii de statiuni balneare, - Instructie publieg ii arte frumoase (icon diferite).
printre care Sou lac i Arcachon aunt primele, apoi Mirmizan-plage, Diferite stabilimente: constructia bursei muncei eu sgli pen-
Montalivet, Sainte-Eulalie, Capbreton, Pilaf i mai ales Hossegor, tru 1500 spectatori, noul abator Bugg Girona, Cetatea Universitarg
in care un style basque depeizat este criticat la multimea de vile eu 258 camere pentru studenti, clidirea regiei municipale pentru
ce s'au cliidit in ultirnul timp in regiune. gaz i electricitate.
C. S. C. S.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII
LA VIE URBAINE.
Nr. 21 din 15 Mai 1934.
PLUSVALUTELE URBANE. (ASUPRA UNEf CARTI RECEN-
TE de W. Oualicl). - M. Rendschmidt. Actualmente urbanismul nu numai c gi-a schirn-
Este vorba de cartea: cl00 Years of land values in Chicago de
Homer Hoyt. Cunoscutul profesor de la Institutul Urbanistic din
Paris, d. Oualid, constatii ei dificultatea cea mai serioasg a pro
blemei consta in a izola plusvaluta socialti de plusvaluta inclivti
dualli. Care este partea de atribuit din plus valuta dezvoltgrei ora-
sului, de care din diferitele cauze: crepterea urbanizarei lui, a in-
dustrializgrei lui, a populatiei lui, a transporturilor, a variatiei
modei? Care este a actiunei directe sau indirecte a proprietarului,
ediel a rrublicitatei lui, a amenajerilor lui, a cheltuelilor facute
de el?
Trebuie deosebitg plusvaluta aparentd de cea realif (cea apa-
rentii Hind datorita mai ales deprecierei monetare, sau variatiei
sietei economice cu perioade de prosperitati gi de depresiuni). Va-
lorile terenurilor nu scapi nid ele unui astfel de dinamism.
Cartea d-lui Homer Hoyt, prezentata pentru Expozitia mondiala
din 1933 de la Chicago, se refera la astfel de studii pentru acel
orag i prezinti o mare boggtie de date, care conduc la concluzia
a valorile terenurilor au depins de cauze tecnice, fizice i econo-
mice. Tecnice, ca mijloace de -transport (inventia cailor ferate,
automobilelor, avioanelor, aseensoarelor, utilizarea subsolurilor)
Fizice, ca relief al solului, in report cu care preturile au variat
(pe marginea lacului, apoi spre dunpie, care stabilese relatiunea
intre preturi pe zone si care nu depind de fluctuatiile salariilor
gi dobnzilor). Economice, adicg cele referitoare la variatia capi
talului, a dobinzilor, a pretului mErfurilor.
Din studiul evolutiei unor astfel de valori a rezultat ca plus.
valuta socialti este mult mai modestii deceit se presupunea mai
fnainte.
C. S.
DIE WOHNUNG.
Nr. 4-5, 1934.
ASANAREA ORASELOR PR1N REGLEMENTAREA PRINCL
PIILOR DE CONSTRUCTIE de Gustav Platz.
Autorul incepe articolul trecind in revisti istoricul regulamen-
telor de constructie. Regulamentele de construclie in vigoare nu
tin seama deck de consideratii cari aunt direct in leturg cu
constructia propriu zis, sau cel mult in legaturg err clgdirea ve-
Spre a putea ajunge la asanarea pgrtilor insalubre sr mestetice
ale oragului la baza regulamentului de constructie trebuesc si fie
conditiuni de ansamblu adica unitate de constructie si fie drlocul
de constructim
Asanarea regiunilor insalubre poate ai fie realizatil prin urrna-
toarele mijloace:
1) Imbunatatirea progresivi a intregului oras exclusiv partea de
asanat ;
2) Realizarea conditiunilor higienice, culturale si sociale In re-
giunile de asanat;
3) Favorizarea constructiilor aliniate cu curti gi grgdini;
4) Darmarea si reconstruirea intregilor blocuri de constructie.
In vederea realiziirii celor de mai sus, regulamentul de cons-
tructie trebuie sa fie colaborat eu legile administrative, de expro-
priere etc. Acest regulament sft aibi ca dixectivi: grealitatea co-
lectivg sa primeze asupra utilizarii particulare.
Ing. B. S.
Gig
www.dacoromanica.ro
453
Mai-Iunie 1934.
NOUA ORIENTARE ISTORICA IN URBANISM de Dr. Ing.
bat diametral opus felurile, dar isi sehimbi i metodele. In pri-
inul rind stil faptul el Reichul a luat asuprali conducerea planu.
ram. regionale, dupg ce un secol i jumgtate a fost 'regimul li-
bertatei; in al doilea, dirijarea rnivti.rei populafiei in sens cu
totul opus, adidt de la orag la sat, "in loc de la sat spre orag ca
pang acum.
O noui ordine in viata poporului este de organizat din temelie
de tecnicieni. Se impune planul national (superurbanistic - N.
R.) pentru satisfacerea intereselor poporului.
S'a sfrgit cu urbanismul liberalismului speculator, care three
poporul de lucratori ca namazi, ca tigani fr patrie, trind in
baraci transportabile, sau in fine in caziirmi, in curti intunecoase,
de unde la urmii sil fie zdirlit in stradg dind nu mai au de
lucru.
Urbanismul german are acum trei puncte in program: asanarea
cartierelor vechi, micile aglomeratii satelite, colonizrile. Alte pro-
bleme ale urbanismului national (superurbanismul) ca asnelioriri
funciare, eis de comamicatie pe uscat i pe ap, chtigari de ener-
gie, s. a. nu vor fi dezvoltate in acest articol.
Asanarea vechilor cartiere formeazii o problemg socialg de 'pri-
mul rang. Sistemul exproprierilor trebuie eftenit, did chestia fi-
nanciarg e deosebit de dificilg. In 25 orage se pune mai 'urgent
chestiunea gi se cere un program de 10 ani eu cheltueli anuale
de cite 100 milioane R. M. Numai in Berlin ar fi nevoie de 90-
100 milioane pe art sau mgcar pe jumfitate, spre a se face astfel
de asangri. Acest fond ar putea fi alimentat prin taxele pe plus-
valutg.
Sg se intrebuinteze metoda exproprierei, dar sa se creieze nol
inciperi de locuit, 'hug nu in cazgrmi eu etaje suprapuse, sau
cu locuinte in mansarde; sii se rarifice populatia gi cladirile. 0
lege generalg este necesarg. La Berlin este necesarrt o singurti con-
ducere superioarti pentru intregul plan de amenajare, dar cu un
consiliu fn care toli interesatii s fie reprezentati.
Saielite foil-I-wadi a doua problemil de interes sociaIe, rid tre-
buie ca acestea s elimine cazgrrnile de inchiriat, sa nu mai existe
diminuri pentru proletariat, ci o patrie pentru el, o Imeatil de
pamint a lui. Numai acolo este linistea socialii.
Finantarea este aci mai ugoarg de cat la asanarea cartierelor --
chi dirt orage. Aceste satelite sunt ea niste amortizoare ale crize-
lor oragelor mari.
Pericolul este numai lipsa de plan a Ingirgrei crdirilor dea-
hingul goselelor, dar aceasta se poate evita prin planuri rationae.
Coloniztirile formeazg o chestiune de economie politica, si poi
fi agricole, sau de mid orage, in conceptia planului national ima-
ginat in 1932 sau al referatului lui Schmidt (Essen) din 1933.
Se considera ea numai din Berlin trebuie scosi i colonizati 1
trillion locuitori, iar din toate lairle germane 15-20 milioane in
timp de 10 ani. Va trebui activatil o descentralizare industrial.
Autorul cere o interdictie a risezgrilor silbatice care sunt o
rusine, c curiitire a terenului de eta ziii arhitecti cu planuri gra-
tuite.
C. S.
 DIN SUMARELE REVISTELOR
A. ROMANE. Ing. Mihail D. Hangart: Betonul.
A. G.: Ce se intelege sub denuntirea de ciment special?
BULETINUL A. G. I. R. S.: Betonul poros.
Nr. 5 Mai 1934.
* * * Legea pentru protectia muncei nationale 11 legituri cu so- RiVISTA C. F. R
majul intelectualilor romini. Nr. 6, Iunie 1034.
Ing. 5ef A. Zinescu : Legea pentru exercitarea profesiunei de
inginer i infiintarea colegiului inginerilor. Ing. Ion I. Dobrescu: Concurenta intre cale ferati si automobil
Ing. F. Niculescu-Niculcea: Completarea retelei C. F. R. cu linii Raportul Salter (Le Rapport Salter).
de automobile. Ing. C. N. Cazacu: Inzipezirile din 1933 0 1934.
Ing. Emil Emanoil Anastasiu: Necesitatea studiului unei eirculiri Al. Paltov: Cronica statistici (cude ferate europene in 1932).
romne;ti pentru reglementarea constructiilor de beton armat.
Nr. 78, Iu lie-August 1934.
Nr. 6 Iunie 1934. Ing. 'V. I. Petculescu: Inundatiile anuIui 1932 (Les Innundations
de l'anne 1932).
I. Demetrescu: Contractul ruder. Ing. N. Ganea: Reglenaentarea constructiilor de beton armat.
Dr. D. A. Sburlan: Pavaje de lemn. Ing. Mih. C. Mazilu: Examinarea i incerearea vopselurilor.
* * * Darea de seami si motiunea adunrei generale a A. G. I. R. Al. Paltov: Cronica statistici (Odle ferate europene in 1932).
din 3.VI.1934.
REVISTA LUMEA NOUA
Nr. 7 lulie 1934. Nr. 7, Iu lie 1934.
Ing. St. Milaiescu: Cartelurile i trusturile. Ing. I. Fotiade: Pentru nationalizarea oratelor.
Dr. Ing. Pl. Andronescu: Problema tarifului telefonic. Radu Luca: Descentralizare.
Prof. Ing. Nicolau Pompiliu: Asigurarea navigatiei la gurile
Dunirei. . Nr. b, August 1934.
Prof. L. Grig. Trancu-Iccyi: Munca national.
Ing. D. Drigullinescu: Tehnocratia. Mihail Manoilescu: Tara nou.
Ing. Em. Em. Anastasiu: Profesinnea de inginer In Anglia. Ing. Cristea Niculescu: Criza democratiei in Franta.

BULETINUL SOCIETATEI POLITECNICE

,
B. STRXINE.
Nr. 7 Itdie 1934.
big. L. Leonida gi N. Caranfil: Din istoricul instalatiunilor tec- L'ADCHITECTURE
nice ale Municipiului Bucuretti. Nr. 7 din 15 Julie 1934.
Petre Munteanu: Consideratiuni asupra valord hidrogradultd in
porturile Dunfirene romne. F. Henry: Reamenajarea Muzeului eLouvre.
A. Laprade: Gridinile de Jacques Grber.
REVISTA DE 1GIENA SOCIALA F. Boutron: Clidirile pentru Chimie ti Sainte Naturale ale Scoa-
Nr. 7 Julie 1934. lei Norma le Superioare.

I. Ciocirlan: Igiena social in Ucraina. Nr. 8 din 15 August 1934.

B. 5apira: Realiziri de politici ti igieni social in Ceho-Slo- L. Hautecoeur: Centenarul Comisiunei Monumentelor istorice ;i
vacia. al Soc. franeeze de Arheologie.
E. Keismerifii: Ce este 0 ce ar trebui si fie un minister al sink% Paul Lion: Comisiunea Monumentelor istorice.
ttei publice. E. Brunet: Restaurarea monumentelor istorice.
M. Aubcrt: Centenarul soc. franceze de arheologie.
Nr. 8 August 1934. R. Planchenault: Congresul Centenarului Soc. Franceze de Arheo-
S. Bann: Organizarea nvJmntului igienei muncii, a p:opa- logie. -

gandei de igieni ti a asistentei claselor muncitoare. R. Danis: Vauban, Arhitect. Cu ocazia Centenarului natterii.
C. C. Gheorghiu: Bonificirile integrle (marile lucriiri de asaa ire F. Henry: Milenaru ministirei i colegiului din Ponteleroy (Lor-
economico-sanitari) in Italia. et-Cher)
I. Manliu: Lupta contra muttelor bi mediul rural.
Nr. 9 din 15 Sept. 1934.
CIMENT SI BETON. A. Louvet: Bisericile moderne: Biserica Saint-Pierre din Ro,re
Nr. 6, Iunie-August 1934. (Somme), Duvalti Gonse-arhitecti.
Ing. Dr. 5erban Solacolu: Nisipul normal rominesc. A. Laprade: Atelierele exterioarc ale coalei de Be le arte. Ex-
A. R.: Node norme italienetti pentru varurile hydraulice. pert arhitect.

www.dacoromanica.ro
 DIN SUMARELE REVISTELOR 455

L'EMULATION Nr. 37 din 15 Sept. 1934.

Nr. 6 din 1934.
J. Hendrick: Casa unui artist.
J. Obozinski: Pavilionul industriei pielei.
Ch. Verhelle: Palatul alimentatiei.
A. Schurmacher: Urbanism, magasine.
Tech. Oberinspector Gonder: Intrebuintarea in scopuri agricole
a rezidiurilor din instalatiuni de epurare ce deservese o canalizare.
Nr. 38 din 22 Sept. 1934.

GENOVA Rivista Municipale Dipl. Ing. Dr. R. Franz: fncillzirea cconomicrt in cartiere peri-
Nr. 6 din Iunie 1934. f mice.
Dipl. Ing. Hans A. Blum: Incillzirea oraselor.
Concursul pentru proectul de sistematizare edilitari a pietei Oberbaurat R. Pre ll: Amenajarea urbanisticrt a oraselor si sing-
Foce. Informatii urbanistice. tatea publicrt.

Nr. 8, August 1934. Nr. 39 din 29 Sept. 1934.

Mario G. Celle: Biblioteca universitarrt si noul sediu. Dr. Ing. Adolf Heilmann: Extragerea materiilor prime din apele
C. M.: Lirgires strizei Fontane. evacuate prin canalizare si din gunoaie menajere.
G. Badano: Eficacitatea in timp a limitelor duse de planurile de
sistematizare. Nr. 40 din 6 Oct. 934.

GESUNDHEITS 1NGENIEUR Dipl. Ing. Max Setz: Norme constructive pentru spitale.
Nr. 28 din 14 lulk 1934.
URBANISME
Ing. Hellmut Reichelt: Controlul canalelor de scurgere i calm- Nr. 26-27 Mai-Iunie 1934.
tome cu ajutorul inisuritorilor conductibilititei electriue. Bordeaux i Aquitania maritima.
Jean Royer: Introducere.
Nr. 29 din 21 lulie 1934. P. Courteault: Urbanism si istorie.
Pierre Lavedan: Note asupra evolutiei urbane in Aquitania ma.
M. K. Ziircher i H. B. Roth: Contributiuni la determinarea grudit. ritim.
lui de epuratie. F. Deguin: Privire geologicil asupra tinutului Girondin.
J. R.: Targuri de schimb i aglomeratii rurale
Nr. 30 din 28 lulie 1934. Buffault: Landes si aglomeratiile lor.
Aquitania maritimi.
Stadtoberbaurat Peter May: Guri de scurgere fr obluratorul de Abb Lewden: Un oras sanctum.: Saint Emilien.
miros. J. Royer: Un Gras de etap: Libourne.
L. Papy: Bastides-le din Bordelais.
Nr. 31 din 4 August 1934. Doug mngstiri izolate:' La Sauve, Blasimon.
Castelmoron d'Albret.
Dt. Ing. Breitung: Canalizarca mixti sau separati in erase? Bordeaux, metropolii a Sud-Estmlui.
P. Courteault: O metropoli: Bordeaux.
Nr. 32 din 11 August 1934. H. Caved Us: Cadru geografk i peisajul Bardeaux-lni,
Lvque: Portul autonom din Bordeaux.
Ing. Karl Wiegand: Instalatiuni pentru rficire confortabili in Ja. Rafineria de petrol din Bordeaux.
portia. D'Welles: Primul program de Incriri mari al ora,sului Bordeaux.
Dr. Ing. Fr. Reinhold: Observatiuni pluviometrice i tnisuritori Piscina municipal:1 din Bordeaux.
de debite. Gara din Cirram.
Uzina de arderea gunoaielor menajere.
Nr. 33 din 18 August 1934.
Dipl. Ing. B. Richter: Cercetrtri americane in domeniul filtrelor URBANISTICA
de aer. Nr. 4, Iu lie-August 1934.

Nr. 34 din 25 August 1934. Luiggi Piccinato: Asanare.

Nino Gallimberti: Noul Bengasi.
Stadtbauntt M. Vicari: Adaptarea unui proect de canalizare la Dr. Ing. Luigi Podi: Planul de sistematizare Salsomaggiore.
nevoile actuate ale orasului. Ing. Giorgio Rigoui: Concursul pentur planut de sistematizare
Nedre Norrrnalm din Stockholm.
Nr. 35 din 1 Septembrie 1934.
LA VIE URBAINE
Reg. Baummeister H. Vale: Scurgerea apelor industriale i eu- Nr. 19 din 15 Ianuarie 1934.
ritirea canalelor.
E. O. Stein: kiimentarea cu spit in orasele germane mari si mij. R. E. Dickinson: Chicago, orasul metropoli i regiunea sa (ilus.
loeii. trat).
Dr. V. Deznai: Ineercare de cronologie urban (antra.
Nr. 36 din 8 Sept. 1934. A. Bruggeman; Institutul de urbanism al Universittii din Paris
Prof. Dr. O. Spengler: Scurgerea apelor mate de la fabrici de - Raport -an geolar 1932-1933.
zahir. Mlanges: Amenajarea urbani si regionali.
_

www.dacoromanica.ro
456 URBANISMUL
Din 20 din 15 1VIImmie 1934.
J. Lelandais: Reforma administrativti.
Dr. V. Deznai: Ineereare de cronologie urbanil (ilustrat)
mare i sfiirit.
- or-
Index alfabetie.
Mlanges: Locuinlele eftine in Tunisia.
Chestiunea locuimelor in oratul Berna.
ORASELE NOASTRE
ARAD. (Buletinul niunicipiului Nr. 28---32/934).
Judiciare. Pentru aprarea hitereselor municipiului in
proms nu unii functionari n1ooui.i, s'a angajat un aye-
cat particular din capitali eruia i s'a prtit un ono-
rariu destul de important.
Nord. Reamintim c scopul Uniunei Oraelor este 91
ace1a de a asista orarIe in fata instantelor judiciare,
priai sectia juridic5 a Uniunei.
BACAU. (Buletinul municiphdui Nr. 13-15/934).
a) Abator. In edinta Consiliului Comunal din 26 lu-
nie 1934 s'a aprobat ca planurile noului abator comunal,
intoomite de D-1 Arhiteet Luiliu Marcu s. fie inaintate
Consiliului Tecnic Superior spre aprobare. (Din Con-
siliul Tecnic Superior, chemat a se pronunta asupra
valorei planurilor, face parte i. D-1 arhitect care a in-
tocmit proectul N. R.).
b) Financiare. S'a aprobat ea municipiul s f ae un
imprumut de 40.000.000 lei en o dobndi de 8/o i pe
un timp de cel putin 12 ani.
Imprumutul va fi garantat ca toate veniturile crap'.
Iui gi se va intrebuinta numai la facerea de lucriri edi-
litare de care oragul este lipsit.
c) S'a adjudecat asupra Soc. Tureoaia Granit lici-
tatia pentru pavarea mai multor strade, al cror deviz se
ridic la suma de 2.077.000. Preturile unitare au fost
cu 1.750/o sub deviz.
CERNAUTI. (Buletinul municipiuh Nr. 10/934).
a) Financiare. Consi find Comonal al oragului a hot-
rat facerea unni imprumut de 60.000.000 lei. Acest im-
pruntut va servi numai la investitiuni i anume:
1) Alimentarea oragului cu ap potabil i inltura-
rea neajunsurilor existente, prin inzestrarea uzinei Ie
ap cu noi curse i conducte de captare.
2) Construirea unui abator, dupg ultimele perfectio-
nri tecnice i administrative.
1) in aceastii rubrki se publicil informatiuni culese din pa-
blicatiile oficiale ale oraelor trimise la redactie sau sosite pe It
cale.
www.dacoromanica.ro
DIE WOHNUNG
Nr. 2-3 Mai-Ernie 1934.
Dr. lng. Rendshmidt: Schimbarea aspectelor in urbanisticii .1 su-
perurbanistic.
Reglementarea parcelirilor in Germania.
Dr. Hans Muth ling: Chestinni de actualitate i divergeme in le-
gea supravalutei.
Nr. 4-5 Iu lie-August 1934.
Gustav Adolf Platz: Asanarea oratelor prin reglementarea con-
structiilor.
659--
(Buletinul municipiului Nr. 179-180/934).
Sanitare. Constatndu-se Ca' se introduce in ora car-
ne tiat in mod clandestin, primria a dat o ordonaint
prin care oprete cu desvrire acest proeedeu.
Cei cari vor contraveni acestei ordonante, li se va con-
fisca carnea i cor fi trimii in judecat conform art.
385 al. 9 din codul penal.
Sisteraul de a introduce carne tiat clandestin in ora
era practical pe o scari ntins i. sczuse simtitor veni-
turile abatorului comunal, iar pe de alt parte se fcea
o concurent'neloial mcelarilor care tia in abatorul
comunal pltind taxele ouvenite.
ORADIA MARE. (Monitorul comunal Nr. 7/934).
a) Regie Comercialti. Ministerul de Interne, cu apro-
barea Consiliului de Minitri, a dispus dizolvarea clie-
giei Pub lice Comerciale a Uzinei de ap i canaliza.c
i trecerea ei din nou sub directa administratie a mu-
nicip iului.
b) Regulamente. Consiliul Comunal a intocmit un re-
gulament al serviciului de Ecarisaj i de tinerea i cir-
culatia cinilor pe strzi.
Regulamentul prevede taxe pentru cei cari tin caini
i aceste taxe variazA in raport cu rasa chinelui.
Cinii nu pot circula pe stradi sub nici um motiv,
nensolii. -*
Ca hingheri, nu se pot angaja cei cari exercit co-
mertul de mioelrie, mezelrie, carciumari sau condu-
caori de popote.
Din regulament se vede c serviciuI de ecarisaj intre-
buinteaz mijloace rudimentare la jupuirea i distru-
geera animalelor prime.
TIMIOARA (Monitorul Nr. 23-24/934).
1) Urbanism Consiliul Comunal a aprobat s se in-
fiinteze un biurou special pe lng Serviciul Tecnic, care
EA se ocupe cu studiile urbanistice. Biuroul va fi con-
dus de un inginer eau arhitect specializat in studittl nr-
banisticei i care va da referinte c a mai luerat hi aceas-
t directie. "g
-""
Privhn cu simpatie hotitrirea consiliului comunal din
 ORA sELE NOASTRE 457

Timitoara, care totdeauna a dat hnpartanfl acestei care Eta se acorde functionarilar bani pentru procura-
gtiinte. rea de case.
Menibri ai fondului vor fi toti functionarii contimali
2) Regulamente. Consilitd Comunal a aprobat un re- ai serviciilor pendinte.
gula.ment Pentru infiinfarea unui fond special, cu des- Imprumuturile se vor acorda de delegatiunea Conai-
tinatia de a se acorda fungionarilor i angajatilor co- liului, in urma referatului serviciilor: financiar, perso-
mwzali imprumutari pentru procurarea de case fami- nal i administrativ.
liale. Dahinda este de lo/o pe an iar termenul pentru achi-
In bugetul pe anul 1933/934 s'a prevgzut un fond din tarea imprumutului va fi dela 1-30 ani.
D. R.
638

AUTORIZATII - CONCURSURI - CONGRESE

CERERI DE AUTORIZATII DE CONSTRUCTIE a) Echiparea i instalarea locuinielor mici.
introduse la Primda Municipiului Bucureti (dela 1 b) Suprimarea cartierelor insalubre
lulie la 1 Octomvrie 1934). c) Malawi luate in unele n pentru descongestionarea
aragelor mari gi transplantarea unei prti a populatiei.
Fe lul autorizatiei Cu aceast ocaziune se va deschide i o expozilie de
Suprafata ce planuri, iar la finds cangresului se va intreprinde o c-
Sectorul 2
.=
se cere a se
construi
ltorie de studii in Cehoalovacia.
t! 4
CONGRESUL UNIUNEI INTERNATIONALE A 0-
Sectorul I Galben Iulie 143 45 11.763 m.p. RAgLOR a avut lac in acest an la Lyon, cut urmtorul
Aug. 189 21 9.345 .
6.453 . program:
Sept. 164 37 , _ LA 1

Total 496 103 27 561 m.p. A. Vizite rnunicipale in orctrle Franfei.

Joi 12 Iuhe, regiunea parisian.
Seotorul II Negru tube 45 15 4.934 m.p. Vineri, 13 Iulie-Mercuri 18 Iulie, cercuitul Paris-Lyon-
Aug. 73 12 5.373 ,
Sept. 91 21 5.789 . Paris.
Total 209 48 16.096 m.p. Luni 23 Iulie plecarea sine Paris i Bruxelles pentru
cltoria in oregele engleze.
Seotorul III Albastru Julie 102 5 8.432 m.p. B. Conferinfele de la Lyon.
Aug. 94 16 6.381 . Joi 19 Iulie edinta de deschidere i a biuroului per-
Sept. 135 21 7.934 .
Total 231 42 22.227 m.p. manent, vizite de lucrAri municipale, discutiuni asupra
chestiunei I.
Sectorul IV Verde lulie 99 21 4.350 m.p. Vineri 20 Iulie vizite de instalatii la Lyon i discutii
Aug. 105 15 6.872 ,
Sept. 76 9 3.251 in continuare, chestiunea I (tiinta comunalii i, Ineeigt-
Total 280 45 14.473 m.p. mlintul de interes comunal).
Total general 1216 238 80.873 m.p. SOmbta 21 Iulie discutii chestitmea II (Coleetarea gt,
tratarea gunoaielor) i inchiderea lucrrilor, cu o rdin-
CONCURS INTERNATIONAL pentru amenajarea t a Consiliului General al Uniunei.
malului stang al rului Escaut din fata oragului Anvers Duminici 22 Iulie, inaugurri gi vizite la Villeur-
a fost deschis de Consiliul de Administratie al Soc. In- banne.
tercomunale de acolo. Au luat parte poste 200 delegati din diferite tri. Mu-
Programul i documentele necesare au (ast de yin- nicipiul Bucureti i Uniunea Orarlor din Romnia a
zare la sediul suszisei societti, Anvers, rue Avenberg 26 fast reprezentat prim D-1 Prof. Ing. Insp. G-ral C. Sf in-
ig costau 20 fr. programul 6 80 fr. planurile. fescu.
Termenul predrei a fost la 31 Mai 1933 ora 16. Uniunea Orarlor din Roanfinia a prezentat i un ra-
Premii: 100.000, 50.000, 25.000 franci. port la chestiunile puse in dezbatere, intocmit de D-1
I. Roban, Secretarul General al Uniunei, i care este pu-
CONGRESUL ASOCIATIEI INTERNATIONALE blicat i in corpul acestui numr al revistei Urbanis-
DIN FRANCFURT PE MAIN PENTRU LOCUINTE se mul.
va tine in Iunie 1935 la Praga, iar chestiunile care se 0 dare de seam asupra congresului se va publica ul-
vor trata stint stabilite urmitoarele: terior.

www.dacoromanica.ro
458 URBANISMUL
CONGRESUL ASOCIATIEI GENERALE A INGINE-
RILOR DIN ROMANIA (A. G. I. R.) care se va tine
anul acesta in cursul lunei Octomvrie la Galati, va dez-
bate un program foarte bogat, prea bogat chiar, repar-
tizat la apte sectii: 1) Chestiufni profesionale; 2) Orga-
nizarea econonaiei nationale; 3) Comunicatii; 4) Ches-
tiuni edilitare; 5) Poduri i ape; 6) Ocrotirea muncei
romaneti; 7) Instrumentul tecnic.
Spicuim din acel program cateva chestiuni cari au le-
gaturi mai directe i cu urbanismul:
a) Definirea i delimitarea competentei tecnicei ingi-
nereti in toate domeniile tiintelor aplicate;
INFORMAT1UN1
1) GENOVA, RIVISTA MUNICIPALE i URB k.
NISMUL. In Nr. 8 din August 1934 revista italian
publica urmatoarea informatinne asupra revistei Ur-
banismul:
Dupg ce a publieat in revista Urbanismul un pre-
tios studiu asupra Urbanisticei Generale care a fost
treprodus in limba franceza de revista L'Administration
Loealt, profesorul C. Sfinfescu continua seria valoroase-
clor sale articole tratand despre Urbanistica Speciala.
2) I:ADMINISTRATION LOCALE publica in Nr.
9 pe lube-Septembrie 1934, cel de al treilea caiet cu-
prinzand traducerea lucrarei d-lui profesor C. Sfinfescu
sub tidul L'Urbanistique Gnrale - L'evolution.
3) L'ADMINISTRATION LOCALE e cURBANIS-
TICA GENERALA de C. Sfinfescu. In mnnarul 9, pe
Iulie-Septemvrie 1934, aceasta excelenta revista docu-
mentara, publiea urmatoarea recenzie a volumului Ur-
banistica Generalii de C. Sfinfescu:
Un Trait d'Urbanistique.
L'Excellent et important ouvrage da a la plume auto-
rise de C. Sfintescu, professeur l'Acadmie d'Ar-
chitecture de &cares; comprend cinq parties essentielles
o l'auteur examine suceesivement les questions suivan-
tes: l'volution des villes, l'hygine urbaine, l'esthtique
et la lgislation. On se trouve done ici en prsence d'une
tude absolument complte qui envicage sous sea aspects
si divers, la question complexe de l'urbanisme. Ce der-
nier, constate M. Sfintescu, eot devenu l'heure la so-
uffle science rgie par ses lois propres, confinant la so-
eiologie, spcialement lorsque l'on s'attache l'tude de
son volution en vue de son adaptation la vie sociale.
Il exige la collaboration de nombreux spcialistes dont
l'intervention peat tre value comme suit: pour l'ta-
blissement des projets gnraux, ingnieurs, 33%; archi-
tectes, 300/o; hyginistes 13/o; pour l'excIrtion: ing-
nieurs, 370/o; architectes 210/o; hyginistes 12%; juri tes
13%; financiers 17%. Lorsque l'ingnieur ou l'architec-
www.dacoromanica.ro
b) Organizarea industriei;
c) Cadastrul tarei;
d) Modernizarea drumurilor in Romania;
e) Mijloaoe practice de infaptuire a sistematizarei
oragelor;
f) Codul civil i servitutile cerute de urbanistica mo-
derna;
g) Controlul public in ceeace privete constructiile
particulare;
h) Pavajele potrivite orarlor noastre;
i) Problema luciarilor publice;
j) Locuinte populare.
G
te deviennent des spcialistes en matire d'urbanisme,
leur contribution est prdominante.
En ee qui concerne le dveloppement des villes, on
constate, dit M. Sfintescu, que ce sont les agglomrations,
situes dans des rgions salubres, qui ont atteint le plus
haut degr de prosperit; il examine alors successive-
ment les diffrents facteurs qui sont dterminants d'une
bonne hygine urbaine.
Ayant trait ensuite des questions d'conomie, de cir-
culation, d'habitation et d'esthtique, l'auteur en arrive
a la lgislation. Le vrai but de cette dernire est d'orga-
niser la mise en application des thories urbanistiques.
Elle vise mettre la disposition de l'urbaniste des
moyens d'action en obligeant l'indiviclu et la collectivit
non seulement collaborer la ralisation d'un plan ur-
banistique, mais aussi accepter les restrictions que oelui-
ci pent apporter l'exercite du droit de proprit. La l-
gislation urbanistique dirige l'opinion publique et dfi
nit les moyens d'applioation tant financiers clue juridi-
ques et administratifs.
Signalons enfin qu'crit en langue roumaine, l'ouvrage
qui contient de trs nombreuses illustrations et plusieurs
plans est precd d'tm important resum en franais.
(Une traduction presque complte de l'ouvrage en
langue franaise par l'auteur est donne par l'Union fat-
ternationale des Vines et Pouvoirs Loeaux dans sa revue
l'Administration Locale.(Voir les Documents Nr. 66,
79, 89 et 95).
BULLETIN INTERNATIONAL DE L'HABITATION
ET DE L'AMNAGEMENT DES VILLES Nr. 34.
Ce Bulletin contient un intressant article sur Qu'est-
ce qu'une alle de pare?, par H. Chapman. Cet article
discute qu'est-ce qu'une alle de pare (parkway), quelles
sont les fonctions d'un systme d'alles de pare, et com-
ment ce systme devrait-il tre reli au systme des
pares, au rseau de routes et it l'amnagement de la
 INFORMA Til - BIBLIOGRAFII 459
ville et de la rgion qu'elle dessert. Aprs cela il discute ter. Cheque rapport du Bulletin est publi en anglais
les types diffrentes d'alles de pare. 11 Y a aussi un rap. en fraais et etn allemand.
port illustr sur Alles de Parc et Systmes d'Alles de Les renseignements relatifs au Bulletin et aux condi-
tions pour faire partie de la Fdration peuvent ate
Parc aux Etats-Unis, compos d'aprs des documents obtenus auprs de la Fdration Internationale de l'Ha.
fournis par Dr. John Nolen et Mr. Jay Doner. 11 ren- bitation et de l'Amnagement des Vines, 25 Bedford
ferme des dtails sur Boston, Kansas City and Westches- Row, London, W. C. 1.

111111111111.11111ENIZEMMENEMMICE
MOARTEA UNUI URBANIST CU RENUME. La 19 dezvoltare constructivA, de locuinte, cu toate cl intere-
Mai 1934 s'a stins din viat5 Dr. Ing. ROBERT SCHMIDT, sul general &Area in ochi, cu toate cA astfel de invIt-
inginer-urbanist, initiator al primnlui organism ti minte apireau zilnic i pe toate terenurile.
al primului plan regional, acela al provinciei .Ruhr Robert Schmidt va rAmne in istoricul urbanismului,
(Germania), al cirui director a fold din 1920 pAnI in iar contimporanii, cari 1-au cunoscut, i vor pIstra o
1932. Aceast opera' a flout pe Schmidt cunoscut in in- amintire luminoasi.
treaga lume. PROF. C. SFINTESCU
N5scut la 1869 la Frankfurt pe Main, Schmidt a ob-
tinut diploma de inginer la politecnica din Hanovra. La MOARTEA INGINERULUI GH. BAL a venit n5-
inceputul carierei ei s'a specializat in transporturi (c5i praznic in ziva de 23 Septemvrie 1934, la intoarcerea de
ferate i navigabile). Intre 1901 i 1920 a fost in serviciul la congresul international de bizantinologie. NIscut la
municipalititei Essen, ora care datorete o dezvoltare 1868, dupI ce a obtinut diploma de inginer la Zfirich, a
metodia, gratie proectelor lui Schmidt, devenit, prin contribuit la luciari importante din larl, alIturi de An-
studiile i practica in aceastI funcliune, inginer-urbanist. ghel Saligny, in deosebi la lucrIti in Dobrogea.
A fost trezorierul <<Federatiei Internationale pentru Dar actiunea lui cea mai de seam5 a fost in domeniul
Locuinte i Amenajarea Ora5elor din Londra i a luat studiilor monumentelor istorice ale Wei, asupra cIrora
o foarte activa parte la toate congresele acestei federa- a publicat relatiuni de o deosebit5 valoare, i pentru
iti, contribuind cu lucrri i dri de seamI de o deose- care a foot ales i Membru al Academiei Romne.
bitA valoare urbanistica ca teorie i practicI. A realizat, cu discretia care-1 caracteriza, multe insti-
Era o figura remarcabilI, un spirit vioi i vesel. Ex- tutii sanitare, att in rIzboiul neamului, ct i ca Prede-
punea plastic, cu malt talent, situatii din viata ea pro- dinte al Crucei Roii Romne sau la Eforia Spitalelor
fesiona15. Mi-adue aminte cum, cu ocazia congresului in- Civile.
ternational de la Roma, povestea inteun cetc de urba- La Societatea ComunalI de Locuinte Eftine din Bu-
niti, ce munc5, ce argumente trebuia sI intrebuinteze cureti, ca membru in Consiliul de Administratie i in
sper a convinge diferitele persoane i autoritkti, s5 cola- urmI ca Preedinte al acestui Consiliu, linifftea lui olim-
boreze, s intreprindl un plan regional, i sA creieze un picI i sfaturile ponderate aveau o valoare nepretuitI.
organism special pentru intocmirea planului i aplicarea Ca colaborator la revista c Urbanismul ne-a dezvIluit
lui in regiunea Ruhr. Acolo industria a concentrat i i calitlti in aceastI directie, iar ca membru in Comi-
concentreazI ine populatia i transporturile, dar acu- siunea de Sistematizare a Municipiului Bucureti, dele-
mulase i Jifieultile nIscute din lipsa de concordant gat fiind acolo de eltre Comisiunea Monumentelor lsto-
i mizeriile nIscute din inrIutItirea conditiilor igienice. rice, tempera, cu blndetea i distinctiunea lui, impe-
Ce greu i-a fost lui Schmidt ca sA izbuteascl a face sA tuozitatea a tot nivelatoare pe care uneori aceastI co-
se inteleagI autoritItile de &Ai ferate cu cele de &Ai navi- misiune o manifesta.
gabile, cu cele de intreprinderi pentru tramvaie, auto- Este o pierdere realI pentru toti disparitia lui Gheor-
ghe Bal i noi depunem pe mormntul sAu proaspit
buze, intre ele; i cele comunale din sute de comune, sau
cu cele sanitare, etc. spre a urmiri un program unitar omagiul durerei noastre.
de transporturi, de cli de comunicatie, de asanare, de C. S.

-ir

www.dacoromanica.ro
 DELA UN1UNEA ORAgLOR
A IX-a ADUNARE GENERALA ARAD REPONSE DE L'UNION DES VILLES DE ROUMA-
26-26 OCTOMBRIE 1934 NIE AU QUESTIONNAIRE No. 1

CONVOCARE De la Conference de l'Assemble Generale de l'Union.

Internationale des Villes '(Lyon, Juillet 1934)
Bucureoi, 24 Septembrie 1934
Comme partout, les administrations locales de Rou-
Domnule Primar, manie auxquelles sont confies les attributions comma-
In conformitate cu art. 1 din Statute avena onoare a nales ou dpartementales, comportent dans leur orga-
vi aduce la cunooint c potrivit hotarirei biuroului cen- nisation les services administratifs proprement dits et
tral, convocenn a IX.a adunare generald a Uniunei Ora- les services de spcialit.
elor din Itorminia, pentru zilele de 26, 27 i 28 Octom- Il en rsulte que les fonctionnaires sont diviss en
brie 1934, in orapd Arad. deux catgories: les fonctionnaires administratifs et les
edinitele adunrii se vor tine in sala Palatului Cultu- fonctionnaires de spcialit.
ral al Priniraiei Arad, iar aesbaterile se vor deafigura Le recrutement des fonctionnaires se fait en gnral
dup urmiltoarea ordine de zi: d'aprs les conditions stipules par la loi du statut des
I ) Cuvntarea de deschidere a adunrii rostiti de Pd.- fonctionnaires publics - applicable aux administra-
marul Capitalei iratificarea alegerei D-sale in demnita- tions, les nominations, les avancements et les sanctions.
tea de Preedinte al Uniunei Oragelor din Romania. Le chapitre Services et Fonctionnaires communaux
2) Raportu! secretarului general al Uniunei, asupra de la loi de 1929 relative l'organisation de l'adminis-
activittii Uniunei in ennui. anului 1933-1934; tration locale, modifie en partie les conditions spciales
3) Institonea comisiunei de verificarea gestiunei; d'admission en fonetions et fixe les attributions des
4) Aprobarea gestiunei pe exercitiul 1933-1934; fonctionnaires.
5) Burnt] Uniunei Oragelor pe exercitiut 1934-1935; Pour les fonctionnaires de spcialit, l'art. 182 de la
6) Propuneri i discutiuni in jurul problemelor de loi mentionne, prvoit ce qui suit:
gospodArie comunal - dupa o ordine de zi special Les conditions de recrutement pour les fonetionnai-
ce se va intocmi; res de spcialit ainsi que leurs droits l'avanoement,
7) Diverse. les rtributions, les mesures disciplinaires et la mise
Reamintindu.vi ca. in baza legii promulgat la 21 Apri- la retraite, sont celles fixes par les lois spciales et le
/ie 1932 prin Monitorul Oficial Nr. 95/932, toate oragele statut.
din tar sunt de drept membre ale Uniunei, v rugin a Pour les fonctionnaires administratifs, l'art. 183 de
lua pa-rte la adunarea genera1 :h. convooati, impreuni cu la dite loi, prevoit ce qui suit:
milliard de reprezentanti previzuti de art. 12 din sta- Les conditions d'admission concernant les fonction.
tute. naires administratifs sent:
In ceeace privegte punctele 6 i 7 din ordinea de zi, Outre les conditions gnrales imposes aux fonction-
mai sus artat v rugm a ne comunica clack doriti a fi naires de l'Etat, les fonctionnaires administratifs devront
inscris la desbateri, cu vre-o chestiune spre a o inscri in possder les titres ou les connaiesances ci-aprs:
ordinea de zi detaliat ce se intocmeoe de seeretariatul a) Dans les villages et dans les communes rurales, ils
Uniun devront avoir suivi au moins les cours de quatre classes
Deasemenea v rugm s binevoiti a ne comunica de primaires ou d'une cole professionnelle lmentaire;
ndat numele participantilor ce vor fi delegati de ora- b) Dans les communes urbaines:
ul Dvs., pentru ea la rndul nostru s putem trimite din 1. -Le personnel auxiliaire (prposs l'enregistre
timp o list complet Primriei Municipiului Arad, in ment, copistes, employs) : quatre classes secondaires au
vederea ordonrii incuartiruirii la hoteluri, made spernt moine ou celles d'une cole professionnelle moyenne.
s obtinem i reduceri de pret. 2. -Le personnel d'xcution (chefs et sous.chefs de
p. Pmedintele Uniunii OraRlor din Rairainia, bureau); avoir termin au moins le lyce ou une cole
Primarul General al Capitalei, suprieure de spcialit.
ALEXANDRU DONESCU 3. -Les chefs et sous-chefs de service (chefs et sous-
Secretarul General al Uniunei, chefs de section): la licence en droit pour le service ad.
ION ROBAN ministratif; la licence en sciences commerciales pour le

www.dacoromanica.ro
 DE LA UNIUNEA ORA5ELOR DIN ROMANIA 461

service financier; la licence en agronomie ou un titre Grace it l'initiative particulire, on a pu suppler plus
correspondant pour la section conomique et, la licence ou moins ce manque par, l'Ecole des Sciences de 8Etat
en lettres pour la section culturelle. Daps ces deux qui existe depuis plus de 50 ans, puis par l'Institut des
dernires sections, dfaut de candidate possdant cee Sciences administrativos, fond aprs la guerre. Ces deux
titres, des lizencis en droit pourront tre engags dfi- coles ont t peu frequentes, leurs diplmes n'etant
nitivement. - , pas pris en considration pour les nominations, bien
Le jurisconsulte conununal devra pouvoir exercer la que de nombreux professeurs universitaires de droit ad.
profession d'avocat, conformment 5. la loi des avocets. ministratif public y fassent des cours trs instructifs et
La connaissance de la langue roumaine est obligatoire aient lutt par tons les moyens possibles pour obtenir
pour les fonctionnaires de carrire. de l'Etat qu'il reconnaisse des institutions et leur accor-
Les conditions gnrales d'admission auxquelles se r- de des subventions, tant donn qu'elles n'avaient pour
fre l'article 183 sont: que les fonctionnaires soient ci . se soutenir que le produit des taxes encaisses des an-
tovens roumains, majeurs, aptes au service au point de diteurs.
vue sant, qu'ils n'aient souffert aucune peine inf amen- En tant que science communale proprement dite, dans
te, que les hommes aient satiefait A. la loi du recrutement les coles de spcialit, naus ne pouvons gure citer que
et qu'ils jouissent de taus leurs droits, civils et politi- Ie cours d'urbanisme et celui d'dilit sui sont enseig-
qu es. ns l'Ecole d'Arhitecture, par M. C. Sfintesco, ing.
Des textes cites plus haut, il rsulte done que la Rou. nieur.
manie ne dispose pas d'une cole spciale de sciences Mentionnons que l'Union des Vines de Roumanie
communales et que pour les fonctionnaires il est exig a fait dans le Moniteur de l'Union des Vines de Rou-
des connaissances professionnelles d'coles spciales et manie certaines publications en liaison avec les scien-
de facults qui comportent dans leur programme des ces communales (entre 1923 et 1931) puis plus tard,
connaissances d'administration locale. dons la revue Urbanismul (depuis 1932) qui parait
Par exemple, pour les fonctionnaires administratifs, sous les auspices de l'Institut Urbanietique dont les ad-
les tudes exigs sont en rapport avec le degr de la ministrateurs sont MM. loan Roban, Secrtaire Gneral
fonction: lyce, licence et doctorat en droit; pour les de l'Union des Vines et le Professeur C. Sfintesco, de
fonctionnaires de la comptabilit, l'cole ou l'Acadmie l'Acadmie d'Architecture.
commerciale et pour les fonctionnaires de spcialit, FE_ L'Institut Administratif de Roumanie, sous la direc-
.

cole Polytechnique, l'Ecole d'Architecture, la Facult tion de M. le Professeur Paul Negulesco, a publi assez
de Mdecine humaine et vtrinaire, etc. frquemment des tudes d'intrt communal.
La loi de 1929, relative A. l'organisation de l'adminis- En ce qui concerne le Corps Professoral Internatio-
tration locale, a prvu en effet l'institution d'coles de nal auquel s'intresse l'Union Internationale, nous
prparation professionnelle administrative dans toutes nous rappelons que nous avons donn les relations n-
ses branches d'activit, mais cette cole n'a pu tre d. cessaires dans notre note No. 57 du 6 juin 1933, dont
finitivement organise jusqu' prsent. C'est peine si nous annexons ici une copie.
l'on est arriv mettre en fonction une cole de notai-
res (secrtaires de mairies dans les communes rurales) IOAN ROBAN
ce qui est loin de l'cole de prparation professionnelle Le Secretaire General de l'Union
complte, prvue par la loi. des Villes de Roumanie

K>:

DELA INST1TUTUL URBANIST1C

1. THE liNTERNATIONAL HOUSING AND TOWN
PLANNING BULLETIN i URBANISTICA GENERA-
LA de Prof. C. Sfinfescu. Aceast revist de urbanism
publica in nmnirul pe Iu lie 1934, in capul rubricei Va-
luable publications received cteva aprecieri asupra lu-
crsrei d-lui Prof. C. Sfinfescu inetitulatl Urbanistica
Genera 6 din acestea Ostram:... The author has
drawn on a large number of countries for his informa-
tion and deals with the question from earlest times. It
18 essentially a work of reference, not only because of
its size, but also because of the enormous amount of in-
dermation it contains on so many different aspects of
planning....
2. INTERNATIONALER VERBAND FOR WOH-
NUNGSWESEN in ale sale Mitteilungen pe Iunie
1934, mentioneazO, cu detalii, publicatia anstiAutului
Urbanistic al Romiiniei, formnd Nr. 15-16 din Bib-
lioteca acestui institut, adic: cLocuinfa in Romnia.
Tot acolo gOsim recenzionati i lucrarea D-Iui Prof.
C. Sfintescu cu titlul Pentru Bueurelti, despre care se

www.dacoromanica.ro
462 URBANISMUL,
pronunt: llucrarea intreagi este prezentat sub forma Stitutului Urbanistic pentan orice motiv, si fie vrsat
tunui stadiu complet i aprofundat de urbanism. personal numai casierului Uniunei Orarlor i. Instita-
lar mai jos, se reproduce, la recenzionarea lucrrei tului Urbanistic, precum i delegatului Uniunei cu dele-
Urbanistica Genera IA* de C. Sfinpscu intregul sumar gatie in regul, i in schimbul munai a unei chitante
din carnet cu =del indicand suma i scopul
al. acestui volum. Orice mine inmanate altar persoane dealt cele sieci-
ficate mai sus stint considerate ca neincasate i deci U-
4. INFORMATORII UNIUNEI ORASELOR DIN RO- niunea Orarlor i Institutul Urbanistic nu-i asuml nici
MANIA. In conformitate au art. 32 al Statutelor Unin- o obligatie.
nei Orarlor din Romania, rugm pe toti D-nii Secretari Orage le cari au facut pan acum plkti altfel de cat
Genera li ai administratiilor comunale s binevoiascii a potrivit acestei norme, sunt rugate a aduce la ouno-
comunica la sediul Uniunei, numele i adresa functiona- tinta Secretariatului General al Uniunei la Sediul U-
rilor informatori pentru acel ora, pentru a le putea pu- niunei: atat sumele pltite eu data i motival 046 cat
Mica numele in coloanele revistei i pentru ea Uniu- i numele persoanei cAreia i-a incredintat sumele.
nea s poat lua direct contact cu d4or in vederea in-
tensifickei actiunei Uniunei pentru realizarea scopu-
rilor urmrite. 6. DONATIE. D-1 Prof. Sfintescu a mai donat Institutului
Urbanistic, plainuirile urmtoarelor orar, care imbog..
5. PLATI LA UNIUNE SI INSTITUT. Rugm cu in-
sictont orarle membre ale Uninnei Orarlor din Ro- left colectia institutulni: Amsterdam, Anvers, Bruxelles,
mania ca, mice sum ar plti Uniunei Orarlor sau In- Gravenhage (Haga) i Glasgow.

G\g

www.dacoromanica.ro
 LA INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEI"
Se mai gAsesc de vAnzare in numr limitat, st in folosul acestui institut, urmtoarele luctAri ce pot fi co-
nandate la sediul Institutului" sau la librria ..Cartea Romneascr, Bucuresti, trimitAnd costul respectiv
porto prin mandat postal.

1. SISTEMATIZAREA ORMULUI BAZAR- 7. PENTRU BUCURESTI" (noi studii nrbanis-

GIC" (Documentarea si Programul) de Prof. C. Sfin- tice - delimitAri, zonificare, transporturi, esteticA) de
tescu, poate servi de efiluz oricArei administratii gi Prof. C. Sfintescu, un volum legat, cuprinzAnd 362 pa-
oricrui inginer sau arhitect rbanist. Lei 150 + porto gini, 157 figuri $ i 46 planse, formeaz documentarea
10 lei, total 160 lei. programul si indicatiuni de detalii la soluiile ce trebuiesc
date diferitelor probleme urbanistice ce se pun orasului
2. ALIMENTAREA - LACURILOR COLENTI- Bucuresti (editia 1932). Lei 500 -I- porto 10 lei; total
NEI CU APA DIN IALOMITA" de Prof. C. Sfin- 510 lei. (Pentru student', pe baza cartel de student, 25%
tesat, cuprinde indicatiuni si metoda de urmat pentru reducere la Institut").
once lucrare similar care se pune adesea comunelor.
O recomandm inginerilor, conductorilar de lucfari pu- 8. TRATAT DE EXPROPRIERE" de d-ri in drept
t:Ake si in genere oricarei administratiuni interesate la A. Crutescu si I. Vntu, cuprinzAnd 568 pag., este nece-
asemenea lucrri. Lei 150 4- porto lei 10; total lei 160. sar orierei Administratil Comunale sau conducAtor de
3. CONGRESUL INTERNATIONAL PENTRU serviciu comunal. Lei 500 porto 10 lei ; total 510 lei
LOCUINTE I AMENAJAREA ORASELOR" (Roma
1929) de Prof. C. Sfintescu, cc dare de seam a lucr- 9. CODUL LEGILOR I REGULAMENTE-
rilor acelui congres l mersul desbaterilor asupra LOR", aplicate la Mministratia Comunal a Municipiu..
sistematizarei i expansiunei oraelor vechi .i istorice lui Bucuresti, o colectiune coordonata de Ioan Roban,
cum 0 asupra finantarei locuintelor populare sau amena, Secretarul General al Municipiului i Isidor Christea,
Wei grupurilor de locuinte colective in oraele mari, Director Financiar al Municipiului, cuprinzand 595 pa-
Lei 40 -I- porto lei 5 ; total lei 45, gini, este necesar nu numai oricarui functionar comunal,
dar i orickui ceatean con0ient de datoria i drepturile
4. AL XIII CONGRES INTERNATIONAL DE lui. Piretul 250 lei -I- porto 10 lei; total 20 lei.
URBANISM" (Berlin - 1931) de Prof. C. Sfintescu,
cuprinde, ca si lucrarea de mai sus, Nr. 5, rezultatele 10. URBANISTICA GENERALA" (evolutie, igie-
4esbaterilor asupra problemei traficului in planurile de n, economie - circulatie, estetick legislatie) cu un re-
sistematizare i aceia a locuintelor insalubre, precum p zumat in limba franceza, index alfabetic i o prefatA, de
o dare de seam asupra Expozitiei Internationale Urba- Prof. C. Sfintescu, formeaz un manual voluminos, unic
nistice deschisA in acela timp si loc. Lei 40-Fporto lei 5; in felul lui, necesar oricrui inginer, arhitect i chiar cul-
total lei 45. turei generale cettene0i. Cuprinde peste 800 pagini,
450 figuri i formeaza partea I-a a unel lucrri com-
5. CUM SA SISTEMATIZAM BUCURESTII" plete. Pretul volumului legat lei 550 porto 10 lei ;
de Prof. C. Sfintescu, o expunere in find mari a moti-
velor pentru un plan de sistematizare regional, pentru total 560 lei. &opt reducere 50 lei.
documentarea prealabill I pentru programul Intocmirei
planului. Lei 40 porto lei 5: total lei 45.
11. URBANISTICA SPECIALA" (technologia,
urbanohistologia i urbanotherapeutica) cu un rezumat
6. EDILITATE" (alimentfiri cut apfi, canalizri, in- in limba francez.1, index alfabetic i o prefat, de Prof.
lturarea gunoaielor, pavaje) cu o introducere si cu bio C. Sfintescu, formeaza al doilea volum, de urbanistica
grafia Inginerului Elie Radu, de Prof. C. Sfintescu, for . practicd, al lucrarei de la No. 10, ambele cuprinzand poste
meazA un manual practic pentru inginerii si arhitectii 1450 pagini si 912 figuri. Pretul vol. II legat 550+ porto
cari voesc a se initia in asemenea lucrari i este in- 10 lei, total 560 lei. Ambele volume legate, lei 1000 -I-
dispensabil oricrui edil ori cetatean chemat avea o porto 20 lei, total 1020. Brosat reducere 50 lei de volum.
pArere in lucrrile comunale. Un volum legat. cu 478
pagini i 189 figuri. Lei 430 porto lei 10; total lei 440. NOTA. - Cine comandA intreaga colectie -(afari
(Pentru studenti, pe baza crtei de student, 25% redu de Nr. 8 0 9) are dreptul la o reducere de 300/0 asupra
cere, la Institut"). totalului.

Numere vechi 100 lei exemplarul.

Colecjii brosate pe ani intregi, anii : 1928, 1929, 1930 si 1931 cu lei 250 colectia unui an. Toate colectiile,
afar de 1932 si 1933 lei 1500. Coleciii Urbanismul" pe 1932 si 1933 brosat Cate 300 lei, legata" lei 350.
Tabla de materil a cuprinsulni tutnrer numerelor din Monitorul UnInnel Ora5elor,
ineepilnd en surd 1923, se gilse0e la finele namirulni 11--12 pe anul 1931. Pentru 1932, la
finele numfirului 11-12 din Urbanismul 1932; pentru 1933, la finele numrului 11-12 din
Urbanismul", 1933.
www.dacoromanica.ro
 WM 1MII111 SON 1111 MMMMMMMMMMMM 11mmmmmmmmMMM M mmmmmmmm mm mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMNIEI

(ORGANIZATIE A UNIUNEI ORASELOR DIN ROMANIA)
RECUNOSCUT PERSOANA JURIDICA PAIN
. LEGEA DIN 21 APRILIE 1932
BUCURESTI - STR. NICOLAE FILIPESCU, 23
t.
Pus sub conducerea Consiliului Uniunei Oraselor din Romania si a dolor -

Administratori :
loan Roban, Secretarul General al Municipiului Bucuresti si Secretarul General
al Uniunei Oraselor din Romania si
C. Sfintescu, Inginer Inspector General si Profesor de Edilitate si Urbanism
la Academia de Arhitectura, Vice:Presedinte al Federatiei Internationale de Urbanism
din Londra. -
Cu colaborarea specialistilor recunoscuti in chestiuni technice, juridice si financiare.
Conform art. 3 al legei pentru recunoavterea Institutului" ca persoana juridica
EXECUTA ADMINISTRATIILQR COMUNALE SI INTERESATILOR SERYICII
L A.SECTIA TECHNICA:
informatii, consultatiuni, expertize, proecte, supraveghere, etc. technice
pentru orice fel de lucr5ri orsenesti cu caracter arhitectural, edilitar, urbanistic etc. -

LA SECTIA JURIDIC :

consultatiuni, procurari de acte, asistent juridica

LA SECTIA ECONOMICA-FINANCIARA
informatii, consultatiuni, expertize, organizatiuni, studii, etc. economico:financiare
Face servicii oraselor pe lang autoritatile .din Bucuresti.
A se vedea organizatia si functionarea Institutului in Monitorul Uniunei Ora:
selor Nr. 1012 anu 1931, care se vinde i separat.
' Orke cerere sau corespondent6 va fi indreptatil pe adresa Intitt
tului Urbanistic.
14

AU APARUT IN
13113L IOTEC URBANISTICA":
Nr. 1. Proectarea si constructia sIrziior . . . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 3. Parcuri si gradini . ...... .
Nr. 2. Curat. strAzilor i Wain% gunoatelor
Nr. 4.-5. Alimentari cu apa ,(partea La) . .
.
. de Prof. C. Sfinteseu
de Ing. T. Rridulescu
de Prof. C. Sfintescu
Nr. 6.-7. Alimentari cu 'apa (partea II-a) . . de Prof. C. Sfintescu
Nr, 8.-9. Canalizari . . . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 10-11-12 Urbanistica General (1. Evolutia) . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 13-14. Urbanistica Oeneral (II. Igiena) . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 15 -16. Locuinta in Romania de . * .
Nr. 17-18. Urbanistica Generata (III. Economia
Circulatia) MMMMMMMM . MM . -
- de Prof. C. Sfintescu
Nr. 19-20. Urbanistica Genera% (IV. Estetica) . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 21. Urbanistica General (V. Legislatia) k. . de Prof. C. Sfintescu
Nr. 22. Urbanistica Speciala (VI. Technologia) . . ' de Prof. C. Sfintescu
Nr. 23-25. Urbanistica Speciala (VII. Urbanohis tologia
partea I) de Prof. C. Sfintescu
Nr. 26-29 Urbanistica Special (VII Urbanohistologia,
partea 11) de Prof. C. Sfintescu
Nr. 30-32 Urbanistica Special (VIII. Urbanothera.
peutica) - de Prof. C. Sfintescu
Fiecare numr poate comandat trimitand pe adresa Institutului" prin
fi
mandat postal, costul de lei 50 plus porto 5 lei. Un punt& dublu costa
lei 100 plus 10 lei porto ; un numr triplu 150 plus porto 10 lei s. a. rn. d.
i.
Articolele publicate ale colaboratorilor se platesc dup aprecierea comitetului Institutului
Urbanistic in care caz devin proprietatea revistei Urbanismul'
Manuscrisele nu se inapoiaz, chiar cele nepublicate.
Reproduceri din revist sunt permise numai indicand origina.
'

Revista las libertate autorului in www.dacoromanica.ro

parerile sale technice.

Tipografia +Bucovina 1. E. Torouliu, Bucuttoti, 3