IAC UAUIM - Bucuresti in Perspectiva

Vă urăm un minunat 2013!
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
în încheiere: București

suprafata: 228 kmp

arie construita: 70%

1996: 2 300 000 locuitori

București

relația cu istoria…?

© observatorul urban

orice oras are o istorie…

1459- prima atestare documentara

1831 - Regulamentul Organic - inceputul modernizarii

1859 - Unirea Principatelor - capitala Bucuresti

1866 - devine capitala Regatului României

1877 - Independenta

1916-1918 - primul razboi mondial

1918 - Unirea cu Transilvania - România Mare

1940-1945 - al 2-lea razboi mondial

1944 - Romania trece de partea Rusilor

1945 - Tratatul de la Ialta - România trece în sfera de influenta sovietica

1945-1947 - preluarea treptata a puterii de catre comunisti

1947 - Republica Populara Româna - prim secretar al Partidului: Gh. Gheorghiu-Dej

1965 - Dej moare, locul lui e luat de Nicolae Ceausescu

1974 - Ceausescu se declara si Presedinte - inflorirea “cultului personalitatii”

1977 - cutremurul - pretext pentru noul centru civic

1980 - incept demolarile masive si se pune piatra de temelie a Casei Poporului

1989 - Revolutia

Noua dezvoltare liberala a orasului si a profesiunii - CUM ?


BUCURESTIUL REVIZITAT:

– prin prisma istoriei arhitecturii europene

– in relatie cu istoria / constituirea lui particulara

de citit in paralel cu cursurile privind TIMPURILE ARHITECTURII

TIMPUL
Europa

EVOLUTIA ARHITECTURII SI TIMPUL ARHITECTURA
Bucuresti
ORASUL
EUROPEI ORASULUI OCCIDENTAL LOCAL
Grecia
Antica
Traditia clasica: proiectarea cu
ajutorul ordinelor clasice (morfologie
si sintaxa; un limbaj care se
construieste in Antichitatea greaca si
imbogateste in timp – cu scurte
1
Sec.15
Traditia post-bizantina / balcanica
- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi
BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
mari, indiferente fata de spatiul urban; control
momente de intrerupere) - cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
Orasul traditional dezvoltat mai mult
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli “clasice”: ierarhizare,
ordonare estetica
Sfirsit de Primele preluari din traditia clasica (odata

Sec. 19 Despartirea “blinda” de traditia sec.18, cu cultura reanscentista si iluminista):
clasica inceput importuri stilistice diverse si
de sec. concomitente.
19
1831 BUCURESTIUL EUROPEAN:
Sec. 20 Despartirea radicala – MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui
2
Importul eclectismului EBA (de factura
franceza): aproape oficializat
- arhitecti straini
- arhitecti romani dilomati la EBA
Negarea traditiei bizantine, dar fara
distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
-1991 – Societatea Arhitectilor Romani modernizarea tesutului major
-1992 – Scoala de Arhitectura - o noua atentie fata de estetica spatiului
Cautarile stilistice nationale (stilul public
neoromanesc) incep sa inlocuiasca - amenajarea cheiurilor si taierea marilor
eclectismul de factura clasica. bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor –
negocierea cu fondul existent
RM 1
TIMPUL
Europa

EVOLUTIA ARHITECTURII SI TIMPUL ARHITECTURA
Bucuresti
ORASUL
RM 1
Primele experimentari substantiale, anii 1930 Preluarea limbajului modernist, mai ales Se mentine regula orasului traditional,
mai ales la nivelul limbajului / la nivel morfologic, mai putin sintaxa. intr-o negociere pragmatica cu fondul
obiectului arhitectural In paralel, continua si celelalte tendinte construit.
stilistice Nu se preiau ideile orasului functionalist,
nici la nivel de experiment.
3

RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor 1945 BUCURESTIUL SOVIETIZAT
MM Reconstructia incepe cu o noua speranta Constructia noua respecta in linii mari
- generalizarea limbajului/ consumul modernista, care este inabusita de principiile anterioare
de limbaj: “stilul international” arhitectura stalinista:
- reconstructia dupa principiile Negarea limbajului modernist ca decadent.
orasului functionalist Limbajul realist-socialist = “continut
socialist in forme nationale” – continua
linia de cautari stilistice mai
conservatoare.
1956-59 Realismul-socialist e pus in discutie

Se revine treptat la un limbaj modernist
minimal
anii 1960 Limbajul “stilului international” devine Preluarea ideilor orasului functionalist
sfirsitul POST-MODERNISMUL: principiile oficial – sub semnul economicitatii si (filtrate prin Moscova)
anilor modernismului si ale orasului rationalitatii. Constructia marilor ansambluri.
1960 functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului “stilului
international”, considerat prea
abstract si sarac – rezulta o serie de
4
1974-5
Alt dicteu politic, “neo-stalinist”: noul
“stil national”
BUCURESTIUL CEAUSIST
Critica “de sus” a marilor ansambluri sub
semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
cautari de facturi diverse: o noua - “indesirile”
libertate stilistica, in general mai Distrugerea orasului vechi: Demolari
reflexiva si mai fundamentata masive; Noul Centru Civic; artificializarea
teoretic;
- revenirea la principiile orasului
5
1989 BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE
Dimbovitei
1
Bucurestiul balcanic

TIMPUL EVOLUTIA ARHITECTURII SI TIMPUL ARHITECTURA ORASUL

Grecia Traditia clasica: proiectarea cu

Antica ajutorul ordinelor clasice (morfologie Sec.15 BUCURESTIUL BALCANIC
si sintaxa; un limbaj care se Traditia post-bizantina / balcanica Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
construieste in Antichitatea greaca si - locuinte joase cu caracter rural, pe loturi operatii majore de regularizare si de
imbogateste in timp – cu scurte mari, indiferente fata de spatiul urban; control;
momente de intrerupere) - cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri Lipsa preocuparilor pentru spatiul public
Orasul traditional dezvoltat mai mult si estetica lui.
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli “clasice”: ierarhizare,
ordonare estetica

clasica inceput importuri stilistice diverse si
Marile operatii urbane de de sec. concomitente.
modernizarea 19
1

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;

Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.

Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol.

Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile

contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici
urbane in conformitate cu principiile clasice.

1750
1850

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;

Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.

Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol.

Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile

contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici
urbane in conformitate cu principiile clasice.

Place Vendome, Paris, 1702

Bucurestiul la 1850

Putine strazi cu caracter central-european: LIPSCANI

“Cu exceptia unei zone unde se aduna toti
negustorii si care este construita dupa
modelul german,
restul orasului are aspectul unui sat.“
(din memoriile unui calator strain din sec al
XVIII-lea)

Singura interventie majora: Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei

Constantin Brancoveanu (1688-1714)

Devine prima axa N-S a orasului,

de-a lungul careia se vor alinia

echipamentele urbane ale orasului modern

Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei

Constantin Brancoveanu (1688-1714)

pe la 1900

1862
pe la 1900


- locuinte joase cu caracter rural,

pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta

fata de domeniul public al orasului;

- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri


- locuinte joase cu caracter rural,

pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta

fata de domeniul public al orasului;

- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri

Planuri cadastrale detaliate există pentru București numai mult mai târziu – Planul Borroczyn, 1847

1

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19

Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura
renascentista si cu Secolul Luminilor): importuri stilistice
diverse si concomitente la inceput la nivelul fatadelor.

1


Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si concomitente la inceput la nivelul fatadelor.

1661: Pe o
portiune a ulitei
Târgului de
Afara (azi Calea
Mosilor), se
face prima
încercare de
1


Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si concomitente la inceput la nivelul fatadelor.

1

Spre 1830 orasul avea:
supraf: 3000ha 60.000
locuitori. (53.888 de
rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044
straini)

Viena avea, in sec. al XVIII-
lea, 1800 ha la 200.000
locuitori, deci o
densitate dubla.

Este cel mai mare oras din
sud-estul european

Atena are – in 1836 -
14.000 de locuitori,

Belgradul, 12.900 in
1838.

Foarte putin dens: in 1859 -
122000 de locuitori

o istorie specifica,

relativ independenta

de dezvoltarea

arhitectural-urbanistica a

Occidentului european

1791 – Planul Ernst

1

în Europa

Europa Regina 1577

Europa Regina 1548

1

Europa, 1810

Copper engraving, hand colored in outline.
Interesting map of Europe probably published
by T. Mollo in Vienna. Political borders are
shown in outline color, many engraved place
names, rivers, mountains, etc.

http://www.bergbook.com/htdocs

2
Bucureștiul “european”

1848, Romania accede la marea istorie europeana si incepe sa bâlbiie limbajul comun al modernitatii
nationale. Popoarele se revendica ca natiuni si natiunile reclama recunoasterea unei suveranitati
incarnata in Stat. Ordinea traditionala, restabilita in 1815 si care pretinde sa striveasca bulversarile
produse de razboaiele napoleoniene, mostenitoare ale Revolutiei franceze, este refuzata.. (…) Ce vor
face romanii ?

Isi construiesc in graba un fel de pasaport pentru dreptul de a capata o recunoastere internationala: ei
au o limba pe care au invatat sa o studieze de prin secolele XVI-XVII, si pe care, de la inceputul
secolului al XIX-lea, se caznesc sa o impaneze cu neologisme latine pentru a-i da vocabularul
modernitatii, o limba scrisa in alfabet chirilic; ei au un trecut, o ancestralitate romana si, una mai
veche, dacica; ei au o reprezentare teritoriala explodata in trei principate, Moldova, Valahia si
Transilvania, pe care si le impart imperiile austriac si turc.

Ei au astfel dreptul pe care li-l confera istoria si descopera - la fel ca toate elitele patriotice din
Europa luminata - dreptul popoarelor de a dispune de ele insele..

Catherine Durandin, HISTOIRE DE LA NATION ROUMAINE

Boutonnière [fr.] - butoniera, adica “chiotoare,

borta facuta în haina, în care se vâra bumbulu,
se îmbumbuneaza.”

privirea se indreapta spre apus

1875, CODRESCU: Dictionar francez-român

2

ideea de modernizare

Dezvoltarea generala a fost generata de “ideea modernizarii”, o forta mult mai puternica
decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi
cauzele.

Principalele dimensiuni:

-  respingerea mostenirii orientale / balcanice si

-  asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.

Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea insemna occidentalizare /
sincronizare cu Occidentul, ca o conditie sine-qua-non a noii identitati care se vroia
construita.

Pare o negare a istoriei proprii in favoarea celei
occidentale; in realitate e o negociere cu ambele

2

Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde
se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale
intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere
economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale
Iluminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand
spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative
principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala:
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare
economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identitati nationale.
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta “trecutul
otoman” (administratie, stil de viata, cultura etc.)

CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA IN RESPINGEREA
TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC PENTRU A DEVENI
EUROPENI (VEST-EUROPENI).

2

1

2

clasica inceput importuri stilistice diverse si concomitente
de sec.
19
Sec. 20 Despartirea radicala – MM Importul eclectismului EBA (de factura Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
Construirea unui nou limbaj prin franceza): aproape oficializat fara distrugerea totala a orasului vechi.
opozitie cu traditia clasica - arhitecti straini Operatiile de modernizare a orasului, dupa
Orasul functionalist si principiile lui - arhitecti romani dilomati la EBA modelul oraselor occidentale:
RM 1
3

RM 2
2

modernizarea orasului

Occidentalizarea modului de viata / locuire;

Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna;

Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa
devina o “capitala europeana”.

Schimbarea imaginii orasului (echipare, expresie arhitecturala, scara)

«In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!»

2

modernizarea modului de viata
Inceput de secol 19: Cind i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi sacrificase frumoasa barba
dupa moda europeana], intrind in salon [vad]… cam zece boieri, toti fumind lungi narghilele, erau asezati
turceste pe podea, fiecare linga scaunul sau, cu jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa
fiu corect, el [gazda] trona drept pe o canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa stea ghemuiti […], si,
fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin minte ca ar putea sa-si scoata
jobenele. » . (pictorul ungur Barabàs Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)

modernizarea modului de viata
2

modernizarea

orasului

1831 - Le Règlement Organique (RO) + Règlement sur l’assainissement, l’embellissement et le
maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest

1831 - 122 000 locuitori

1878- 177.646 locuitori

1899 - 282.071 locuitori

Ritmul de constructie:

-380 cladiri /an

1831 1895 1929

2

modernizarea orasului: tesutul “major”

Amenajarea cheiurilor Dambovitei;

Taierea de noi bulevarde;

Construirea echipamentor publice
ale statului modern;

Constructia de parcuri si gradini
publice;

Importul de noi tipuri de locuinte
dezvoltate pe inaltime;

Controlul spatiului public si al
edificarii prin reglementari
moderne.

Noile cheiuri ale Dambovitei
Noile bulevarde
Gradini publice si parcuri
Gradinile Cismigiu – A. Meyer

Gradinile Kisseleff

Institutiile moderne ale noului stat
2

modernizarea orasului: tesutul “minor”

Bulevardele si cheiurile devin un “model” de modernizare care “iradiaza”:
1890 – generalizarea regimului de inaltime pentru alte strazi importante din centru

2

modernizarea expresiei arhitecturale

Importurile stilistice continua:

a doua jumatate a sec. XIX – importul eclectismului EBA (de factura franceza)
care devine stilul “oficial”

- arhitecti straini

- arhitecti romani diplomati la EBA

-1891 – Societatea Arhitectilor Romani

-1892 – Scoala de Arhitectura

Sfirsitul sec. XIX – cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa
inlocuiasca eclectismul de factura clasica.

Modernizarea expresiei arhitecturale

limbajul eclectic

alte importuri

importul unei deliberari: stilul « national »


stilul « national »
2

modernizarea expresiei arhitecturale

Importurile stilistice continua:

Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care cunoaste o mare
aderenta.

Pe acest fond se acutizeaza si conflictul traditionalism / autohtonism – modernism /
occidentalizare, care constituie o dimensiune de fond a culturii romane.


limbajul modernist

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

noua imagine a strazii
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA




2

Reglementarea orasului

Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate in perioada
interbelica.

Orasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in
continuare dupa modele “traditionale”, urmarind principiile operatiilor de modernizare
urbana din Occident (mai ales Parisul celei de a doua jumatati a sec. XIX).

1921
PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL

1935
PRIMUL PLAN DE
1927- Societatea Urbanistilor Romani
SISTEMATIZARE :
clasele de constructii

2

Inainte de al 2-lea razboi mondial: Bucuresti este capitala cea mai stralucitoare, cea mai vie, cea mai
eleganta, cea mai occidentala din Balcani, desi cea mai estica. Belgrad abia incepe sa devina un mare oras
european; Sofia nici n-a incercat inca nimic in acest sens; numai Bucurestiul este asa si inca de mult timp.
Aceasta il socheaza pe orice strain care cunoaste Peninsula. Francezul o constata cu sentimentul de doua ori
agreabil de a se gasi aproape acasa si, totusi, si oarecum altundeva. Aceasta prima impresie este corecta.
(Georges Oudard, 1935)

2

PANA LA CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

majoritatea transformarilor principale ale orasului sunt in
curs de desfasurare

2


2

clasica inceput importuri stilistice diverse si concomitente
de sec.
19
MM
Sec. 20 Despartirea radicala – MM Importul eclectismului EBA (de factura Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
Construirea unui nou limbaj prin franceza): aproape oficializat fara distrugerea totala a orasului vechi.
opozitie cu traditia clasica - arhitecti straini Operatiile de modernizare a orasului, dupa
Orasul functionalist si principiile lui - arhitecti romani dilomati la EBA modelul oraselor occidentale:
RM 1
RM 2
2

relatia cu istoria

“In orasul nostru totul
trebuie facut de la capat”

2

relatia cu istoria: negocierea cu istoria

O NEGOCIERE INTRE DOUA ISTORII:

ISTORIA AUTOHTONA, POST-BIZANTINA SI BALCANICA

SI

EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL

condusa cu pragmatism cumpanit pentru recuperarea decalajului

IN CE MASURA A REUSIT SA SE SINCRONIZEZE, E DE
DISCUTAT, DAR DIN ACEASTA NEGOCIERE S-A NASCUT SI
FARMECUL ORASULUI

3
Bucureștiul “sovietizat”

RM 2
MM Reconstructia incepe cu o noua speranta Constructia noua respecta in linii mari
- generalizarea limbajului/ consumul modernista, care este inabusita de principiile anterioare
3

de limbaj: “stilul international” arhitectura stalinista:
conservatoare.

minimal
sfirsitul
POST-MODERNISMUL: principiile oficial – sub semnul economicitatii si (filtrate prin Moscova)
1960 functionalist sint puse in discutie: 1974-5 BUCURESTIUL CEAUSIST
- critica limbajului “stilului Alt dicteu politic, “neo-stalinist”: noul Critica “de sus” a marilor ansambluri sub
international”, considerat prea “stil national” semnul economiei de teren:
abstract si sarac – rezulta o serie de - placarea marilor cai de acces in oras
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
4
- “indesirile”
Distrugerea orasului vechi: Demolari
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
Dimbovitei
- critica orasului functionalist 1989 BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE
traditional: spatiu public clar
formalizat (strazi, piete, etc.),
incercari de integrare dintre noile
interventii si fondul existent;
- prezervarea si revitalizarea orasului
traditional.
5

3

“lumina vine de la rasarit”

3

Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, mai radicala decit cea

interbelica, care este inabusita de arhitectura stalinista.

Cam din 1949, speranta este inabusita de dicteul politic

- Negarea / refuzul limbajului modernist ca burghez, decadent.

- Limbajul realist-socialist = “continut socialist in forme nationale” – continua
linia de cautari stilistice nationale si conservatoare.

- Desi orasul burghez este infierat ca purtator al inegalitatii sociale, in linii mari,
constructia noua nu afecteaza liniile de dezvoltare a orasului trasate in perioada
interbelica.

3

speranta modernista a reconstructiei

3

arhitectura sub dicteu politic

1949: Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie

1952: “Nationalizarea” profesiunii

Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:

HOTARIREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LA
RECONSTRUCTIA SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN
DOMENIUL ARHITECTURII SI CONSTRUCTIILOR

HOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIE
SOCIALISTA A ORASULUI BUCURESTI

- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru
arhitectura si constructii al Consiliului de ministri)

- Institutul de arhitectura Ion Mincu

-  Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura

-  Arhitectura sub « dicteu politic »

Arhitectura, invatamantul, profesiunea
sunt incluse in sistem si intra sub controlul politic.

3

arhitectura stalinista: realismul-socialist

3

arhitectura stalinista: realismul-socialist

3

critica realismului-socialist, noul modernism

1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov

1954

- discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realism-

socialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de rationalitate)

O SCHIMBARE PRUDENTA

noiembrie 1957 – Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor

noiembrie 1958 – Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov:

Principiile realismului socialist sint aspru criticate pentru lipsa lor de

eficienta economica.

Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea constructiei de
locuinte, confortul si expresivitatea plastica

Lucrarile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea
serioasa.

Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte…

« MODERNISMUL DIRIJAT »

Dupa 1959 - modernismul este acceptat (dar nu si reabilitat) - devine « stil oficial », dar
tot ca « forma nationala » a continutului socialist.

Pentru prima oara sint acceptate si ideile orasului functionalist, pentru constructia
marilor ansambluri, dar tot prin directive de la Moscova, deci in formule mai fixe.

3

modernismul “dirijat”

Piata Palatului – 1958-60
Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei

piete si completari de fronturi ale marilor artere

3


Continuarea axei N-S

Ansamblul Circului si

soseaua Stefan cel Mare

piete si completari de fronturi ale marilor artere

3


cresterea orasului prin constructia marilor ansambluri

3
Bucureștiul perioadei comuniste

modernizarea de dupa 1958

cresterea orasului prin
cartierele de blocuri

Balta Alba - proiectat pt. 300 000 locuitori

3

relatia cu istoria: negarea istoriei

O NEGATIE PARADOXALA :

retorica comunista a NOULUI nu este similara negatiei moderniste

orasul traditional = expresia unei societati bazate pe exploatare

NOUL este “continutul socialist in forme nationale”, deci si un recurs la istorie,
mai veche sau mai noua

FARA DISTRUGERI MAJORE ALE FONDULUI ANTERIOR

ANII 45-50: O SCURTA PERIOADA DE SINCRONIZARE CU DEZVOLTAREA
ARHITECTURII OCCIDENTALE

ANII 50: DESINCRONIZARE PRIN “REALISMUL-SOCIALIST”

ANII 60-INCEPUT DE 70: SINCRONIZARE SI UN INCEPUT DE
DESINCRONIZARE, PENTRU CA NU POATE APAREA O CRITICA BAZATA PE
REALITATE

4

TIMPUL EVOLUTIA ARHITECTURII SI TIMPUL
Bucureștiul “ceaușist”

ARHITECTURA ORASUL
RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: “stilul international”
3
1945
Reconstructia incepe cu o noua speranta
modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare

PM

conservatoare.

minimal
4
“stil national” semnul economiei de teren:
- “indesirile”
teoretic; Dimbovitei
5

traditional.
4

“re-stalinizarea” arhitecturii

1968 - declaratia din august contra invaziei sovietice in Cehoslovacia

1971 - Tezele din iulie - Mangalia: « revolutia culturala »

1974 - Ceausescu devine presedinte al republicii (functie nou infiintata)

4

o noua arhitectura “nationala”

„modernizarea“ prin demolare

4


mutilarea teatrului national

4


ascunderea trecutului

4


„modernizarea“ prin demolare

4


noul centru civic

485 ha de oras traditional demolate, zeci de monumente…

4


Casa Poporului

4


artificializarea Dâmboviței

4


„cortine“ de blocuri si cartiere

de blocuri „indesite“

4

TIMPUL EVOLUTIA ARHITECTURII SI TIMPUL

ARHITECTURA ORASUL
RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: “stilul international”
3
1945
Reconstructia incepe cu o noua speranta
modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare

PM

conservatoare.

minimal
4
“stil national” semnul economiei de teren:
- “indesirile”
teoretic; Dimbovitei
5

traditional.
4

relatia cu istoria: distrugerea istoriei

O FURIE DISTRUCTIVA FARA PRECEDENT :

O RETORICA VIRULENTA DE NEGARE A ORICAREI ISTORII ANTERIOARE:

fondul vechi este demolat

arhitectura moderna este respinsa

natura este anihilata

MASCATA DE RETORICA NATIONALISTA SI DE UN FALS RECURS LA
ISTORIE - UN FEL DE „STALINISM ORIGINAL“.

IN TOTAL SI REAL DEFAZAJ CU MODURILE DE ABORDARE ALE ORASULUI,
ARHITECTURII SI PATRIMONIULUI DIN OCCIDENT CARE A ARUNCAT UN
HANDICAP GREU RECUPERABIL PENTRU ARHITECTURA ROMANEASCA SI
PENTRU ORAS.

5
Bucureștiul tranziției

relatia cu istoria: mostenirea

o mostenire problematica

5


Vizitatorul de astazi se simte stânjenit reflectând asupra tăcerii subterane, apoi

încremenite, a tuturor omuletilor noi ai “ceausismului” ce au trudit acolo si apoi s-au
pierdut în decor. În fata Casei Poporului, devenita Casa Parlamentului, unde începe
fostul bulevard al Victoriei Socialismului, pe trecator îl cuprinde ameteala. Cu toate
acestea, copacii au crescut si continua sa creasca, fintinile împroasca cu firisoare de
apa, magazinele sunt deschise, apar câtiva clienti.

Locurile sunt vii. Ameteala se datoreaza tacerii, tacerii bucurestenilor însisi cu privire
la orasul lor. Trecutul apropiat este evitat. Centrul civic nu are o istorie a sa. Oamenii
lui Ceausescu, când au slavit acesta realizare …, au vorbit despre cifre si nu au spus
nimic despre anonimii constructori ai acestei mari opere. Actorii au parasit scena într-
un cortegiu tacut…

DURANDIN, Catherine, Bucuresti. Amintiri, plimbari, Paralela 45, 2003

5


1991

“… Bucureștiul posedă încă potențialul unei 'renașteri',

tradițiile sale nefiind totuși distruse sau depășite. Ele
par mai degrabă înghețate, atât în arhitectura noului
cât și a vechiului.

Ca arhitect, Bucureștiul are pentru mine o structură
latentă, care așteaptă să fie dezghețată. Are nevoie
numai de o viziune arhitecturală și de o înțelegere
profundă a nevoilor societății, pentru că singurul
pericol este acela ca orasul să fie propulsat în viitor de
metodele pieții libere, fără înțelegerea importanței
trecutului ca experiență trăită, dincolo de domeniul
restaurării propriu-zise."

Arh. Nick Temple, profesor la Nottingham, 1991

5

și în 2014

(din Bucarest vue par… în apariție)

Uneori, Bucureștiul dă impresia că e incapabil să se
integreze în timpul prezent, și asta epocă după epocă,
iar atunci când o face, o face cu forța și cu dificultate.
Ca un fel de bâlbâit, plimbările recente prin București
reamintesc imaginile violente ale Parisului anilor 50,
60 și 70. Totul pentru automobil, o relativă indiferență
față de istorie, o ideologie urbană al cărei cuvânt de
ordine e maximismul: mai înalt, mai mare, mai
departe... Punerea în aplicare strictă și fără finețe a
unei viziuni "moderne" a orașului.

5

(…) Orașul e brăzdat de proiecte și șantiere pentru
drumuri rapide, radiale, inelare, poduri, viaducte,
chiar de proiecte care dau acestora malurile
Dâmboviței ... totul e automobil, care domină.

(…) Cea mai mare catedrală otodoxă nu va rămâne
decât ca omotetie a bisericilor semănate prin oraș.
Broasca voind să devină bou. Georges Pompidou, în
pofida regretabilelor sale simpatii pentru modernizarea
brutală, a îndrăznit să inventeze un muzeu de un tip
nou prin funcționare și aspect, evitând astfel o copie
patetică a Luvrului. Bucureștiul se mulțumește cu o
copie, uriașă ce-i drept, numai pentru a face mai
înaltă, mai mare ca "palatul civic”.

(…) Guvernarea stă în umbra modelelor. La București,
planează umbra "regilor amenajatori", mai ales a lui
Ceaușescu. Chiar dacă cuvintele nu o spun, faptele o
arată.

(…) Măcar dacă Hala Matache ar face să se schimbe
vântul…

5

relatia actuala cu istoria pare a fi:
neglijenta

nepasarea

nestiinta

incultura

…mostenire pe care o distrugem in continuare

5

deocamdata:

– Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara

discernamint si necritic.

– Privire retrospectiva critica limitata si inca deformata.

– Cu putine exceptii, distrugerea orasului continua prin mecanismele de piata
necontrolate de o vointa urbanistica si de o viziune asupra orasului.

– Logica si farmecul orasului se inteleg greu sau rar.

– Arhitectii romani par sa nu inteleaga inca temele contemporaneitatii

5

deocamdata:

Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara
discernamint si necritic, fara a intelege istoria si caracterul orasului.

Arhitectii romani par sa nu inteleaga inca temele contemporaneitatii

5

paralela cu Parisul

Bucureștiul nu are încă un Bernard Marrey și un Paul Chemetov care să lucreze la un inventar
larg al patrimoniului anilor recenți. Inventarul lor a marcat, de la apariția din 1976, debutul
patrimonializării arhitecturilor modeste, care nu se bucurau de nicio considerație până atunci.
Politica urbană în curs, chiar dacă nu pare coordonată și dirijată cum a fost în cazul Parisului,
arată un abandon și un dezinteres față de istoria formelor urbane, a țesuturilor constituite, ale
arhitecturilor modeste. Istoria este redusă la o simplistă istorie a artei și a stilurilor, a
persoanelor și a evenimentelor, a cărei consecință vizibilă e multiplicarea statuilor. Sau
disneylandizarea unei părți a centrului istoric...

Lipsește Bucureștiului un Marco Ferreri care să filmeze un western in imensul spațiu viran care
înconjoară "palatul parlamentului", cu cavaleria care să străbată strada Berzei până la ruinile
pieții Matache, celebrând presupusa victorie asupra ultimilor apași. Punerea în scenă a rănii
larg deschise a halelor pariziene și a demolării ultimelor pavillioane Baltard însoțea insolența
generalului Cluster până la ultima sa infrângere.

Lipsește un Jean Nouvel care să lanseze o consultare internațională care să se opună
mediocrității proiectelor oficiale invitându-i pe arhitecții scenei internaționale să întrevadă alte
realități posibile.

Lipsește un André Malraux, ministru al culturii, pentru a inventa dispozitivele legislative, ..., care
să permită instaurarea de sectoare protejate.

Lipsește, mai ales, un atelier public de urbanism care să îndrăznească să încredințeze unui tânăr
istoric, cum era Francois Loyer, o anchetă care să stabilească, casă cu casă, parcelă cu parcelă
și stradă cu stradă, calitățile orașului moștenit din secolul al XIX-lea. Și care să facă să iasă din
această anchetă un regulament urban fin, capabil să regăsească o continuitate cu orașul
tradițional."

București

relația cu istoria

…?

5

Exista foarte putine exceptii, iar ele sunt adesea neintelese

Casa arhitectului, arh. Dan Marin & Zeno Bogdănescu – o strategie de lucru cu istoria


Exista foarte putine exceptii, iar ele sunt adesea neintelese

Casa arhitectului, arh. Dan Marin & Zeno Bogdănescu – o strategie de lucru cu istoria

5

Exista foarte puține excepții, iar ele sunt adesea neînțelese sau prost folosite

Piața Universității – concurs 2011- premiul 1– amenajare de spațiu public

5

Piața Universității – concurs 2011- premiul 1– amenajare de spațiu public

București

relația cu istoria

…?

© observatorul urban

Bucureștiul după 1989 … dar după 2013?

… de aceea amintiți-vă de pisica de Cheshire

Succes în sesiune!

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
?

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

IAC UAUIM - Bucuresti in Perspectiva

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IAC UAUIM - Bucuresti in Perspectiva

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vă urăm un minunat 2013!

suprafata: 228 kmp

Sfirsit de Primele preluari din traditia clasica (odata

1956-59 Realismul-socialist e pus in discutie

TIMPUL EVOLUTIA ARHITECTURII SI TIMPUL ARHITECTURA ORASUL

Grecia Traditia clasica: proiectarea cu

Sfirsit de Primele preluari din traditia clasica (odata

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;

Place Vendome, Paris, 1702

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19

Europa Regina 1577

Boutonnière [fr.] - butoniera, adica “chiotoare,

Occidentalizarea modului de viata / locuire;

1831 1895 1929

Gradinile Cismigiu – A. Meyer

Importurile stilistice continua:

importul unei deliberari: stilul « national »

Importurile stilistice continua:

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

noua imagine a strazii

noua imagine a strazii

PANA LA CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

Sfirsit de Primele preluari din traditia clasica (odata

1956-59 Realismul-socialist e pus in discutie

“lumina vine de la rasarit”

Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, mai radicala decit cea

1949: Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie

Piata Palatului – 1958-60

Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei

piete si completari de fronturi ale marilor artere

- reconstructia dupa principiile Negarea limbajului modernist ca decadent.

1956-59 Realismul-socialist e pus in discutie

„modernizarea“ prin demolare

mutilarea teatrului national

„modernizarea“ prin demolare

noul centru civic

„cortine“ de blocuri si cartiere

- reconstructia dupa principiile Negarea limbajului modernist ca decadent.

1956-59 Realismul-socialist e pus in discutie

Vizitatorul de astazi se simte stânjenit reflectând asupra tăcerii subterane, apoi

“… Bucureștiul posedă încă potențialul unei 'renașteri',

(din Bucarest vue par… în apariție)

…mostenire pe care o distrugem in continuare

– Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara

Piața Universității – concurs 2011- premiul 1– amenajare de spațiu public

Piața Universității – concurs 2011- premiul 1– amenajare de spațiu public

S-ar putea să vă placă și