C2-T0-Arh Vernaculara 19-20 PDF

Arhitectura vernaculară
anul I / IAC / 2019-20 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
IAC cursul 2
… prezentul e fragil, e timpul pasajului continuu care se pierde în trecut și în care viitorul nu e, încă.
Trecutul, cel puțin, are alura timpului depozitat.
Gabriel Liiceanu, Șase dereglări contemporane,
http://www.contributors.ro/cultura/%c8%99ase-dereglari-contemporane/
“TIMPURILE” ARHITECTURII:
t.O – arhitectura vernaculară
t.1 – arhitectura erudită: traditia clasică
t.2 – marea schimbare: mișcarea modernă
t.3 – arhitectura contemporană
TO ARHITECTURA VERNACULARA
Arhitectura vernaculară denumește arhitectura fără autor/arhitect (cu autor anonim), fără
proiect desenat, “fără teorie”, făcută direct de utilizatori, eventual cu mâna de lucru specializată a
unor meșteri (conformă tradiției constructive și de viață a locurilor).
Arhitectura cultă/erudită este proiectată de un “specialist”, are un autor, care elaborează un
proiect, pe baza unei/unor teorii, a unei culturi specifice transmise prin diverse forme de
învățământ.
De citit din breviar primele trei capitole:

T0 Arhitectura vernaculară
ARHITECTURA VERNACULARA
Mesterul anonim
si „starhitectul“
Arhitectura vernaculară și arhitectura erudită
Arhitectura vernaculară denumește arhitectura fără arhitect, fără proiect desenat, făcută direct
de utilizatori, eventual cu mâna de lucru specializată a unor meșteri (conformă tradiției
constructive și de viață a locurilor).
Fiind făcută chiar de cei care o locuiesc, arhitectura vernaculara reprezintă totdeauna
transpunerea directa în forme a nevoilor practice si spirituale ale utilizatorilor,
rezultate din modul de viața specific si din propriul sistem de valori.
În comunitățile tradiționale acest mod de a construi contribuie la integrarea

individului in comunitatea sa si este direct influențat de valorile comune împărtășite
de aceasta.
De aici rezulta atât armonia dintre individ, comunitate si mediu construit, cât si marea
unitate formala a arhitecturii unei arii culturale. Tot un efect direct al acestui mod de a
construi este si armonia dintre mediul construit si cel natural.
Arhitectura erudită/cultă este proiectată de un “specialist” (cu o cultură specifică, transmisă

prin diverse forme de învățământ), care elaborează un proiect à este “de autor”.
Este constient orientata catre scopul de a produce o impresie (de placere estetica, de
suscitare a respectului grupurilor rafinate, de elita, de a exprima individualitatea, de
dominare asupra maselor etc.) si este teoretizata.
Între utilizatori si arhitectura care le este data spre folosire se interpun atat sistemul de
valori al unei culturi de specialitate, cat si un personaj – arhitectul – care o reprezinta.
Cultura de specialitate: unii antropologi o numesc o subcultura, în sensul ca este mai
putin decat acel “ansamblu care înglobeaza toate manifestarile materiale si spirituale
ale unei societati”, adica sensul larg al notiunii de cultura.
Ambele au o TRADIȚIE:
Arhitectura vernaculară – transmisă oral și internalizată natural în comunitățile respective;
Arhitectura cultă/erudită – transmisă “specialiștilor/cunoscătorilor” prin cărți/text și prin
învâțâmânt.
TEORETIC, ambele vor același lucru: un spațiu construit cât mai bun.
PRACTIC, rezultatele nu îi răspund totdeauna.
„Vreti sa va lasati condusi pe malul unui lac în Alpi? Cerul este albastru, apa verde, totul se odihneste într-o
pace profunda. Muntii si norii se reflecta în apa, la fel si casele, fermele si capelele, care nu par iesite din
mîna omului, ci din acelasi atelier divin care a faurit si muntii si arborii, si norii si cerul. Dar ce este
aceasta? O nota falsa tulbura acordul. Printre casele taranilor, o vila lanseaza un strigat dezagreabil si
inutil. Este opera unui arhitect. A unui arhitect bun sau a unuia prost? Nu stiu. Stiu numai ca nu mai e nici
pace, nici tihna, nici frumusete. Cum se face ca opera unui arhitect, bun sau prost, murdareste lacul?”
Adolf LOOS, Architecture (1918),
în Paroles dans le vide (+ Chroniques ...Autres chroniques, Malgré tout), Editions Champ Libre, Paris, 1979
Criza arhitecturii culte: Criza arhitecturii vernaculare:
- relatia cu mediul natural, pe care dezvoltarea - disparitia acestui mod direct de edificare in
contemporana risca sa îl distruga societatea modernă; specializarea;
- relatia cu necesitatile utilizatorilor (oameni - schimbarea modului de viata si a sistemului de
si societate), relatie care repune mereu in valori in societatile traditionale prin contactul cu
discutie modul in care “eruditia arhitectului” societatea moderna si contemporana;
le raspunde. - nu tot ce produce vernacularul urban este
benefic/valoros pentru societate/comunitate
Pare ca e sortita muzeificarii … pare depășită …
PATRIMONIU
Muzeificare
patrimonializare,
protectia patrimoniului
PATRIMONIUL: Totalitatea bunurilor care

aparțin colectivității și sunt administrate de
către organele statului; bun public. ♦ Bunuri
spirituale care aparțin întregului popor (fiind
transmise de la strămoși); moștenire culturală;
prin extindere, bunuri spirituale, culturale etc.
care aparțin omenirii întregi.
Muzeul Satului, Bucuresti
PATRIMONIU
Muzeul Satului, Bucuresti
Protecție activă
VITALITATEA ȘI ACTUALITATEA EI
Exista forme contemporane de vernacular…
Ele sunt studiate si de la care se asteapta
anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului
contemporan de arhitectura la nevoile
utilizatorilor si la mediul natural.
CE PUTEM INVATA DE AICI?

forme ale vernacularului de azi:
rural trait/viu
forme ale vernacularului contemporan:
Satul Buzescu: palatele tiganesti
de citit din Kastello, IglooMedia, 2008 trait/viu/activ/în construcție

de citit din Kastello, IglooMedia, 2008
anul I / IAC / 2019-20 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE
de citit / lect. Radu 2008
din Kastello, IglooMedia, Tudor PONTA
urban trait/viu/activ/în construcție
Barriadas din Lima/Peru; (multumiri lui Peter Chambers, care a participat alaturi de locuitori la constructia lor)
studii Iosif Kiraly și arh. Mariana Celac
Triaj, 2008-2009
VITALITATEA ȘI ACTUALITATEA EI
Formele contemporane de vernacular sunt
studiate pentru că se asteapta anumite idei care
sa ajute adecvarea proiectului contemporan de
arhitectura la nevoile utilizatorilor si la mediul
natural.
CE PUTEM INVATA DE AICI?

că și locuitorul are drepturi à o oarecare
modestie în proiect în raport cu locuitorul
Tomislav Pavelić & Robert Loher / Zagreb
My Little House, My Little Freedom project
E dificil, aici sau aiurea, să faci arhitectură serios. Opere excepționale se mai fac încă, dar parcă din înălțimi astrale, ca
printr-un miracol scăpate nevătămate de realitate. Și cam cum arătăm noi? Speriați de moment și dezorientați de limitarea
propriilor posibilități, suntem frustrați, resentimentari, mizerabili, resemnați... dat fiind faptul că întâmplări exterioare ne țin
într-o stare de permanentă tensiune, pentru că insecuritatea nu e numai la granițe ci în propriile case, pentru că lumea nu
seamănă, la niciun nivel, cu cea din visele noastre.
De aici se nasc câteva întrebări:
1/ ce fel de arhitectură ar trebui să creem astăzi, adică pentru cine și ce ar trebui să obținem când e vorba de spațiu?;
2/ cine sunt "ceilalți", cei pentru care activăm arhitectural?;
3/ cine sunt eu, "arhitectul cu diplomă"?;
4/ cine trebuie să răspundă acestor întrebări?
Tomislav Pavelić & Robert Loher / Zagreb
My Little House, My Little Freedom project
E de prisos să repet, dar o fac: nu există, nici aici, nici aiurea, vreo "axiomă" comun acceptată pentru crearea și evaluarea
arhitecturii. Un cadru legal nu poate fi o garanție suficientă, pentru că se schimbă prea des și chiar pierde sensul realității,
ceea ce se întoarce împotriva celor de care ar trebui să aibă grijă, mai ales când o face în urma unui mandat acordat.
Este perfect justificat, atunci, să ne întrebăm de modelul propriei munci arhitecturale. Aceasta e cu atât mai necesar cu cât,
absența unei reale interconectivități între asociațiile profesionale și comunitățile locale, face din scopul activității noastre o
afacere personală, adică relativă. De aici, terenul practicii de arhitectură devine alunecos dacă definim arhitectura o
activitate socială în spațiu.
Pentru a aduce în legalitate “păcatele spațiale”, cetățenii au trebuit să angajeze arhitecți cu

drept de semnătură, adică au trebuit să investească în întocmirea documentațiilor tehnice cerute.
Dat fiind că legea a fost implementată într-o perioadă de profundă criză economică, care a
afectat și arhitecții, printre primii, profesia – în ciuda propriilor proteste publice – a acceptat
tacit ajutorul salvator și, în felul acesta, a reușit să supraviețuiască.
... într-o țară cu puțin mai mult de 4.000.000 de locuitori, mai mult de 700.000 de clădiri
fuseseră construite ilegal...
... am hotărât să nu luăm nicio decizie de design
pe care “putem să nu o luăm”. Cu alte cuvinte,
dat fiind că avem un client ipotetic a cărui
prioritate cu privire la nevoile sale reale (încă
necunoscute) o respectăm, în calitate de
proiectanți putem să nu luăm decizii în privințe
care sunt mai puțin importante din punct de
vedere arhitectural, dar care sunt foarte
importante pentru locuitor (cum ar fi felul în care
arată dormitorul).
TIP A
TIP B
TIP C
«Istoria» vernacularului
Arhitectura vernaculară ca inspirație pentru arhitectura cultă/erudită nu este o descoperire a
contemporaneității. De-a lungul timpului au existat arhitecți care s-au inspirat din arhitecturi
locale tradiționale:
— ca sursă primă a arhitecturii erudite
— ca opțiune individuală / sursă de inspirație
— concentrând opțiunile personale în căutări naționale “programatice” în arhitectura
sfârșitului sec. XIX și începutul secolului XX: arhitectura neo-româneasca / căutarea
“specificului național”
“origine” a arhitecturii culte
Originea arhitecturii: Coliba primitiva

Vitruvius De arhitectura, sec 1 i.e.n. –reeditata si ilustrata de Cesare Cesariano,
1521.
“origine” a arhitecturii culte
Originea arhitecturii: Coliba primitiva

Marc Antoine Laugier Essai sur l'Architecture, 1753
ca inspiratie pentru arhitectura culta
optiuni individuale: F.L.Wright / Taliesin vest
cautarile nationale programatice:
Ion Mincu (1852-1912)

Casa Lahovary, arh. Ion Mincu, 1886
Bufetul de la Sosea, arh. Ion Mincu, 1889-1892

pavilionul Romaniei la Expozitia Universala de la Paris 1889
Scoala Centrala de Fete, arh. Ion Mincu, 1890

pavilionul Romaniei la Expozitia Universala de la Paris 1889
Scoala de Arhitectura, arh. Grigore Cerchez, 1916-1927 cautarile nationale programatice:
Permanenta actualitate a vernacularului
IIYAMA CULTURAL HALL NACHURA NAGANO – JAPAN

arh. Kengo
anul I / IACKuma, 1998
/ 2019-20 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Contemporaneitatea vernacularului ține de posibilitatea de a intersecta mizele sau/și mijloacele
arhitecturii culte/erudite cu cele ale vernacularului.
Exemple contemporane / lecții ale vernacularului:
— opțiuni individuale care reevaluează cultura arhitecturală locală și folosesc diverse
aspecte ale acesteia ca surse de inspirație
— regionalism critic – “Cum sa fii modern si sa te intorci la sursa in acelasi timp”
— vernacularul dirijat: arhitectura participativă și comunitară — construcția se proiectează
(și uneori se realizează) cu ajutorul celor cărora le e destinată
— practici de arhitectură contemporană experimentală
— proiecte de cercetare/acțiune care folosesc a posteriori experiența vernacularului (urban)
cu diferite mize profesionale, sociale etc.
Exemplele care urmează trebuie înțelese și interpretate (alături de altele pe care le veți întâlni) de
către fiecare dintre voi!
— opțiuni individuale care reevaluează cultura arhitecturală locală și folosesc diverse
aspecte ale acesteia ca surse de inspirație
H&deM – Dominus Winery
Szabolcs Korodi – Bai Sovata
Renzo Piano – J.M. Tjibaou
Kengo Kuma
Dominus Winery,
arh. Herzog &
de Meuron,
1996-1998
Dominus Winery,
arh. Herzog & de Meuron,
1996-1998
Amenajare loc de îmbăiere pe lacul
Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi
PREMIUL BIENALEI NATIONALE DE
ARHITECTURA 2014 /
SECTIUNEA DOTARI COMUNITARE
Amenajare loc de îmbăiere pe lacul Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi
PREMIUL BIENALEI NATIONALE DE ARHITECTURA 2014 / SECTIUNEA DOTARI COMUNITARE
Amenajare loc de îmbăiere pe lacul Tineretului, Sovata, arh. Szabolcs Korodi
PREMIUL BIENALEI NATIONALE DE ARHITECTURA 2014 / SECTIUNEA DOTARI COMUNITARE
Centrul cultural J-M Tjibaou,
arh. Renzo Piano,
1998
arh. Renzo Piano,
1998
arh. Renzo Piano,
1998
Regionalismul critic
un demers care incearca sa contracareze uniformizarea, pierderea semnificatiilor, lipsa de caracter
a locurilor datorate exceselor architecturii moderne si globalizarii, folosind fortele contextuale
care dau sens si semnificatie unui loc.
Concept folosit prima oara de Alexander Tzonis si Liane Lefaivre. Reluat de Kenneth Frampton
in "Towards a Critical Regionalism: Six points for an architecture of resistance." El pleaca de la
intrebarea lui Paul Ricoeur: “Cum sa fii modern si sa te intorci la sursa in acelasi timp; cum sa
invii o civilizatie veche si adormita dar sa fii si parte a unei civilizatii universale”.
Dupa Frampton, regionalismul critic trebuie sa adopte arhitectura moderna pentru calitatile
progresiste universale, dar in mod critic, punand valoare pe raspunsurile particulare la context.
Accentul trebuie pus pe topografie, clima, lumina, pe formele tectonice mai degraba decat pe
scenografie – si pe simtul tactil, pe materialitate, mai degraba decat numai pe vizual.
Se distinge de regionalism, care incearca in mod programatic sa realizeze o corespondenta

directa cu arhitectura vernaculara, cu localul, fara sa ia parte in mod constient la universal.
Alvar Aalto, Primăria din Säynatsälo, 1949
Alvar Aalto, Primăria din Säynatsälo, 1949
Alvar Aalto,
Primăria din Säynatsälo, 1949
Jørn Utzon,
Biserica Bagsvaerd,
Copenhaga, 1976
Jørn Utzon,
Biserica Bagsvaerd,
Copenhaga, 1976
Jørn Utzon,
Biserica Bagsvaerd,
Copenhaga, 1976
Yusuhara wooden bridge museum Takaoka-Gun – Japan
arh. Kengo Kuma,
1998
arh. Kengo Kuma,
1998
arh. Kengo Kuma,
1998
— vernacularul dirijat: arhitectura participativă și comunitară — construcția se proiectează
(și uneori se realizează) cu ajutorul celor cărora le e destinată.
— Hassan Fathy, Dar Al-Islam: proiectare și realizare împreună cu utilizatorii sub conducerea unui specialist
— Școala de la Bunești: proiectare realizată de un specialist/arhitect care își propune explicit recuperarea meșteșugurilor tradiționale, dar
și inovarea, pornind de la acestea / construcție realizată cu studenți la arhitectură și meșteri / școală alternativă a execuției, dar și destinație
pedagogică (vezi site)
— Rural Studio: atelier de proiectare universitar aplicat unor cazuri sociale reale / proiectare sub îndrumarea unor specialiști / execuție
adaptată mijloacelor / integrarea problematicii eticii sociale și a lipsei de mijloace în pedagogia de arhitectură (prin tradiție destinată celor
care și-o pot permite)
În toate aceste exemple o dimensiune importantă este comuniunea intereselor celor care lucrează / construiesc împreună și descoperă câte
pot realiza singuri și cu ajutor.
arch. Hassan Fathy (1900-1989)
Dar Al-Islam, USA, 1980
Bernard Rudofsky, Architecture without architects: A Short Introduction to Non-pedigreed

Architecture, 1964
Hassan Fathy, Architecture for the poor, 1969
arch. Hassan Fathy (1900-1989)
Dar Al-Islam, USA, 1980
Școala de la Bunești
“Scoala propune tânarului orasean sa redescopere mediul rural în specificitatea lui artistica,
economica, pastorala, si sa întâlneasca natura, nu ca pe un bun de consum ci ca pe un mediu de
viata. Participantii la scoala de vara se vor organiza singuri în cadrul unei tabere de corturi,
creându-si conditiile de viata si cadrul de desfasurare al activitatii.”
Rural Studio,
fondat in 1993 de arhitectii Samuel
Mockbee si D.K. Ruth,
atelier de proiectare si constructie
condus de Auburn University in
scopul de a-i invata pe studenti
despre responsabilitatile sociale ale
profesiei in paralel cu / prin
constructia de case sanatoase, bine
construite si inventive pentru
comunitatile sarace din vestul
Alabamei (“Black Belt”)
Rural Studio a construit peste 80

de case si proiecte civice.
— practici de arhitectură contemporană experimentală
Introducerea meșteșugurilor tradiționale în arhitectura contemporană — conlucrare care estompează rolul autorului în favoarea meșterului
— Șerban Sturdza / Prodid – Șinca Veche
— Grupul Rural
— Studio Mumbai
Problematizarea vieții clădirii după intervenția arhitecturii — premizele unei abordări care critică caracterul final al obiectului arhitectural
/ definirea unui spațiu al libertății intervenției utilizatorilor în continuitate cu proiectul arhitecturii culte
— Lacaton Vassal – Cité Mulhouse: amenajări minimale ale interiorului locuințelor, controlul costurilor și responsabilitatea definitivării
— NL Architects + XVW architectuur – deFlat: amenajări minimale ale interiorului locuințelor
Realizarea unor structuri semi-permanente a căror miză este stimularea unui răspuns (nu neapărat construit) din partea unui grup
— Studio Basar – Aviației: instalație care facilitează luare în posesie și folosirea unui spațiu subutilizat
— BaO Architects – BAITA Cinema: previzualizare a potențialului unui centru cultural/comunitar/de cartier
Prodid, Serban Sturdza
Sinca Veche
© photo Andrei Margulescu
Sinca Veche
Sinca Veche
Bienala de arhitectura – Venetia 2008
“Out there. Architecture beyond buinding”
Recuperarea specificului local rural:
Grupul de lucru RURAL al OAR
Ordinul Arhitecţilor din România anunţă înfiinţarea Grupului de lucru "RURAL" şi lansează
invitaţia de a transmite la adresa anamariagoilav@oar-bucuresti.ro sugestii şi informaţii cu privire
la inițiative și posibile căi de urmat în activitatea grupului.
Grupul de lucru "RURAL" are ca principale obiective:

- protejarea și promovarea specificului local;
- resuscitarea tehnicilor ancestrale cu materiale de construcție naturale, în spiritul protejării
mediului și al dezvoltării durabile;
- asistență în elaborarea documentațiilor și a procedurilor necesare, în baza cărora se avizează
proiectele elaborate în cadrul Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
Studio Mumbai,
Ganka Maki Textile Studio
Casa în Ahmedabad, Gujarat, India. 2014. Studio Mumbai
arch. Lacaton & Vassal
Cité Manifeste, Mulhouse, France, 2005
https://www.lacatonvassal.com/index.php?idp=19#
https://www.lacatonvassal.com/index.php?idp=19#
anul I / IAC / 2019-20 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM https://www.lacatonvassal.com/index.php?idp=19
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
NL Architects + XVW architectuur
De Flat Kleiburg, 2016
Mies van der Rohe Prize, 2017
NL Architects + XVW architectuur
De Flat Kleiburg, 2016
Mies van der Rohe Prize, 2017
Generatorul de Spatiu Public, studio BASAR, Bucuresti, 2009-2010, www.studiobasar.ro, proiect din cadrul programului Magic Blocks (www.e-zeppelin.ro/magic-blocks)
BAITAcinema, Beijing, China
BaO Architects, 2016
— proiecte de cercetare/acțiune care folosesc a posteriori experiența vernacularului (urban)
cu diferite mize profesionale, sociale etc.
Studio Basar – Evacuarea Fantomei
Torre David
Torre David, a 45-story office tower in Caracas, was
almost complete when it was abandoned. Neglected for
over a decade, in 2007 it became the improvised home
for a community of over 1,000 families living in an
extra-legal and tenuous occupation that many called a
vertical slum.
U-TT began to research and document the physical and

social organization of the tower, believing there was
something valuable to learn from what the residents
created in eight years of squatting. The community was
neither a den of criminality, nor a romantic utopia.
Rather, Torre David was a building that possessed the
complexity of a city. It merged formal structure and
informal adaptation to provide urgently needed
solutions. In 2012, U-TT began to work with residents
and a diverse team of collaborators to document the
squatters’ adaptive reuse of the existing structure,
interview residents about their experience, and design
proposals to retrofit the tower complex. In particular,
the sustainable engineers of the SuAT Chair at ETH
Zürich helped develop novel circulatory, electrical, and
water infrastructure schemes. While striving to raise
funds to implement some of these ideas, the
documentary and design work was disseminated in a
book, short film, lectures, and numerous exhibitions.
Torre David, Urban Think Tank, Caracas, 2012, http://u-tt.com/project/torre-david/
Urban contemporary practices as inspiration
sources for critique through research projects
Împreună, aceste exemple contemporane vorbesc despre multiple lecții ale vernacularului de
interes pentru arhitectura contemporană:
— folosirea unor materiale și soluții tehnice și estetice originale (vs. industrial/de masă)
— recuperarea/încurajarea/reinventarea meșteșugurilor în sine și pentru a veni în
completarea arhitecturii culte
— integrarea vizuală a proiectului de arhitectură în mediul natural
— preocuparea pentru arhitectură ecologică/sustenabilă
— preocuparea pentru originalitate formală ca efect al constrângerilor economice
— ideea de a oferi servicii de proiectare/execuție categoriilor sociale defavorizate
— ideea de a învăța/educa responsabilitatea socială a arhitecților
— preocuparea pentru definirea (nouă/continuă) a limitelor proiectului de arhitectură
— ...
Exemplele trebuie înțelese și interpretate (alături de altele pe care le veți întâlni) de către fiecare
dintre voi!
Q1à15.10.2019
Alegeți un exemplu de arhitectură contemporană și
comentați-l din perspectiva relațiilor cu arhitectura
vernaculară.
Răspunsul vostru trebuie să prezinte într-o pagină planuri, secțiuni, fațade, fotografii (la alegere) care să
descrie prin reprezentări exemplul ales.
Suplimentar textul vostru poate avea maximum 1200 de caractere.
Orice idee preluată dintr-un alt autor trebuie semnalată ca atare prin notă de subsol / referință bibliografică.
Acest mod de citare este obligatoriu indiferent dacă este preluată doar ideea sau și formularea autorului
originar.
Rigorile academice impun de asemenea identificarea surselor ilustrațiilor.
Pentru modul de citare uzual în România vă rugăm să vizitați
https://www.academia.edu/4760158/Reguli_de_tehnoredactare_a_textelor_stiintifice
Q
Identificați o intenție/miză comună arhitecturii erudite
contemporane și arhitecturii vernaculare.

C2-T0-Arh Vernaculara 19-20 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C2-T0-Arh Vernaculara 19-20 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhitectura vernaculară

De citit din breviar primele trei capitole:

În comunitățile tradiționale acest mod de a construi contribuie la integrarea

Arhitectura erudită/cultă este proiectată de un “specialist” (cu o cultură specifică, transmisă

Pare ca e sortita muzeificarii … pare depășită …

PATRIMONIUL: Totalitatea bunurilor care

Muzeul Satului, Bucuresti

Muzeul Satului, Bucuresti

CE PUTEM INVATA DE AICI?

Satul Buzescu: palatele tiganesti

CE PUTEM INVATA DE AICI?

Pentru a aduce în legalitate “păcatele spațiale”, cetățenii au trebuit să angajeze arhitecți cu

Originea arhitecturii: Coliba primitiva

Originea arhitecturii: Coliba primitiva

Ion Mincu (1852-1912)

Casa Lahovary, arh. Ion Mincu, 1886

Bufetul de la Sosea, arh. Ion Mincu, 1889-1892

Scoala Centrala de Fete, arh. Ion Mincu, 1890

IIYAMA CULTURAL HALL NACHURA NAGANO – JAPAN

Se distinge de regionalism, care incearca in mod programatic sa realizeze o corespondenta

Bernard Rudofsky, Architecture without architects: A Short Introduction to Non-pedigreed

Rural Studio a construit peste 80

Grupul de lucru "RURAL" are ca principale obiective:

U-TT began to research and document the physical and

Torre David, Urban Think Tank, Caracas, 2012, http://u-tt.com/project/torre-david/

S-ar putea să vă placă și