No. 22 Beall: 10 Bani 21 Nile 1898.

PUBIA@ROIE sereeffifitifibfi
DIRECTOR : I LIE IGHEL DELEANU I ABONAMENTUL: 5,1e1 pe anNn toatä tara
REDACTIA : Str. Doanmel, 20. BueurescÌ ANUNCIURI: 50 bani rindul pe pagin a- 8
...12SIMANISM.11

.0ECA CEN T SEPT ÂMA.NALE .

Pe timpul vacantelor.- Necesita-
tea, a fäcut sd se iveased moda. CM-
BUOIIRZO- ' dura tropicald ce domneste in lunile
_ -
Iulie si August in capitald a näscut,
la eel cu ocupatiuni mai usoare si
pungi mal grele, trebuinta de a pleca
din Bucuresti ; spiritul de imitatie
a fäcut apol ca toatá lumea sa. plece.
Sunt call ail la mahala grä-
dinl superbe, cu pomi stufosi, cu aer
mult, asa cä s'ar gäsi minunat de bi-
ne in acel mic paradis. Totusi, veci-
nul i prietenul pleacd, asa cä träind
in atmosfera aceasta de du-te vino,
fdrä sä vrei, cu toate cd stil eh' nu su-
fell de nimic, eä at destul aer in grä-
dinita ta, destul confort in cdsciaora
ta, o pled inteo bund dimineatd.
Si, dupd ce te-ai necäjit cu impa-
chetarea bagajelor, dupd ce al stat
in picioare 10-15 ore in tren, inteun
vagon ticsit cu fel de fel de lume ;
dupd ce te-a sdruncinat o trdsurd
hodorogitä câte-va ceasuri, ajungi .

präfuit, nemâncat, orbit, la locasul

unde te-al hotdrit sd petreci vara.
Acolo dai peste un hotel murdar
- nu e altul - o odae infectä
chelneri obraznici, mâncdri ne sá-
rate si preturt prea särate, nu poci
dormi e prea cald i prea multi mo-
CONSTANTIN ESARCU safiri nechematt, cari te fac a te
svärcäli toatä noaptea.... atunci nu-
Fostul ministru de externe, profesorul de odinioard de la facultatea mai incepi a intelege si a regreta
de stiinte, interneetorul celui mai mare monument cultural din turd Ate- usurinta ce ai fäcut-o de a schimba
neul, s'a stins in täcere precum a si trait. Modest, insä energic i hotd- coltul tü de paradis, grädinita plind
Mt, Constantin Esarcu a dat dovezi de ce insemneazd (Noeste i vei de pomisi flori, patul curat i moale,
putea» : splendoarea Ateneului e cea mai eloquentä proba. masa succulentä i curatä, tabietul
Cine nu 's1 aduce aminte acel faimos: «dati un leg pentru Ateneg», de acasä, pentru a veni la 300 ki-
ce se repeta din gull in gurd ? lometri de Bucuresti, unde gäsesti
$i cu azi un leu, mane cu altul, s'a pus piatrd peste piatra pang' ce s'a un faliment fraudulos al tuturor
ridicat märet acel templu al oratoriei române, care face fala Ora pläcerilor adevOrate.
Om de inimä, natura aleasä, vecinic cgutând a imboggti avutia cul- Asa sunt lucrurile i totusi, toff
turald a Ora Constantin Esarcu a trait pentru lumina, i stigandu-se cdutdm a - päräsi scumpul nostru
a läsat averea intreagä celor ce vor a se lumina. -
Bucuresti, pe timpul verei.
Dacä noi românn stintem inzestrati cu toate calitätile psichice : in- Chiar subscrisul, chiar el care v'e"
teligentä, memorie, moral, totul in fine spre a ne desemna ca pe o inaltä face pe moralistul in aceste momente,
expresie a poporulut cult, apoig in schimb ne lipseste cu desävársire a inceput a '§'1 face bagagiul, cu
vointa, impulsul läuntric ate o lucrare mai de mind. toate eh' stie câte neajunsuri nu'l
C. Esarcu a fost un mare apostol, un exemplu neperitor ,si rar al asteaptd, ce desilusii nu va avea,
energiet i vointei. acolo uncle se duce sä afle pläcert.
Moartea sa este o perdere reald pentru intreaga tará. Ce-o sä fact, e ceva in noi, care
cFoaia Popularib, in numele comitetului de redactiune si a o mul- e mai puternic de cat not : e nos-
time din numerosii ei cititori, depune pe mormintul marelui bärbat o talgia singurätätei, cdutarea necu-
lacrimä de regret. noscutulut.
TIRBIIVIIN

www.dacoromanica.ro
2 FOMA POPULARÁ

C T. VINO- Daca zeflemistul te intalneste pe strada

ti da buna ziva cu acelasi vesnic zim-
zinta in tot-d'a-una aceasi fatä. Pentru
ce ? Inchipuiti-v un balon, care ar face
Adoarme firea mangaeata bet si pe loc îi va turna un clisea de inconjurul pämêntului in 30 de zile, nu
De un zefir de seard, cald. spirit, care ti l'a mai spus acum un an, e asa cä, ajungând la locul de unde a
Lumini din bolta instelata doui saü trei. plecat, balonul a facut a invârtire impre-
Pe lac par boabe de smarald.
Nu vi s'a intamplat sa vedeti un cerc jurul lui prezintând pamentului
In trestil lebdda-1 culcata; format imprelurul unui zeflemist, care tot aceasi parte ? Asa i cu luna, ca
E lacu atat de lung i larg ; executa pe vre-unul slab de duh, in ho- ori-care corp ceresc, pe lângä invértirea
La mal st barca mea legata
valuri mid de ea se sparg. telele a celor gura-casca care il in- imprejurul unui astru central, ar trebui
conjoara. sa se mai inve'rteasca si in jurul ei insä-
Te-astept sub ten , azl in floare, Zeflemistul - ajunge sa 's1 ia zefleme- sY, aparentele arata ca nu se inverteste,
Nerabdator i 'ndurerat,
S'apari din umbra, din rgcoare, lele in serios, din cauza atentiunei ce i dar gânditi-vä la exemplul luat mai sus,
Cd-i mult de cdnd a inserat se da; cu timpul va scoate poate si un si veti conclude ca da, insä tempul cat it
tratat de morala practica. trebue lunet sd se invest-teased imprejurul
O trunza,-un fosnet cat mg face Dar zeflemaua, ca ori-ce arta, trebue el legal cu acela intrebuintat pentru a
Ca sa tresar de bucurie ..!
lar cand in wand totul tace, studiata, trebue sa fil cirac Minna pe se invelrli imprejurul axe! sale
Ce sims, doar inima mea OM- ! vre-un ling& zeflemist cunoscut, sa-i im- Fazele ce ne prezinta, resulta din cauza
prumuti vorbele, obiceiurile, glumele. Un pozitiunei sale fata de noi i soare.-Dar
0 ! vin, e timpul de placere; semn caracteristic : nu se iubesc unii pe acestea sunt lucruri prea cunoscute, pen-
Apart din umbra de rdchiti...! tru ca noi sa mai inzistäm.
Nerabdator si in durere altii, cu tot proverbul : corb la corb nu-si
Te-astept sub ten infloriti ! scóte ochii. Luna vzuta cu ochil liberi prezinta
G. CRACIUNESCII. ANTAN. pete de o culoare cenusie ; multi vd
4i+ *X* desemnat chipul until om, de aci a si
Irip
EVGHENIEI rmas poate obiceiul de a face luna saü
soarele ca un chip de orn, cum obisnuesc
1k
ZEFLEMISTUL caricaturistii.

Un mare scriitor
'TA de al nostru a spus
4
ca tot românul e
, 41, poet, mi se va da voe
L. sa lac si eü o re-
)*"
flectie: tot românul
L)F7
) e zeflemist.
daca mania versifi-
ot catiei e una dintre Maple
r Egiptului, pe care D-ze
N ..1 ar fi putut-o da chiar ina-
N micilor lui Israel, zeflemi-
zarea e una si mai grava.
Zeflemistul e un Car cu aspi-
ratii sublime, e o fiinta care de
cele mai multe ori a incercat sa ia
Parnasul cu asalt, e deci un raté care
vrea sb--i verse amarul din suflet, pe
socoteala slabilor de duh ce'l inconjoará.
Cine nu cunoaste pe zeflemistul! Bu-
curestiul e plin, locuinta lui obisnuita e
Calea Victoria! si redactia micilor ziare.
Ce fel de animal e zeflemistul ?
E o fiinta superficiala, dar pe care
nu o vei putea cufunda nici o data; are
de obiceiti un vesnic zimbet sarcastic
pe buze, se uita putin chioris cand vor-
beste si nu lasä pe nimeni sa vorbeasca.
Discuta mai ales când e inconiurat de
multi gura-casca; dar e i foarte sus-
ceptibil, nu sufera cea mai mica umbra
de insulta: te va arunca in präpastia ri-
diculului, *tat nu e vorba de clica vedem pe cer e Luna; distanta pâna la
care il inconioara.
Literatura... o cunoaste, toate; are pa-
rerile lui personale... stiinta... si mai
bine, muzica, astronomia, numismatica
etc.... toate le cunoaste... dar ce nu stie
zeflemistul nostru ?
Opiniunile lui sunt ale bunului simt ;
nenorocitul care va hazarda o Were, va
fi sdrobit de zimbetul sarcastic al ze-
flemistulul, care va gasi poate i ocazia
sa plaseze si un nostim joe de cuvinte,
pe care il mediteaza de mult limp.
Iti picurd pe slove ochil
Si gdndurile tale plans,
Extazul stint al rugaciunel
- Privita cu telescopul luna prezinta o
Te 'naltd, patimile 'pi sting.
O maicd pawl prea curata !
Tu pui in millet nazuinta
,Si sus in sferele divine,
O inimd ford credinta.
Cand ochii MI se 'naltd in lacrami,
Spre 'naltul cerului senin, -
Cand ruga sfinta îl ia sborul,
Cu farmecul unui suspin ;
Tu pad un imn din alta lume,
Alindtor de sufering -
Limanul sufletelor triste
E-n ochil ti frumosi, cuminti
i cand te vd ingenuchiata
In fata blandului Isus, -
Cu mdinele impreunate,
Cu ochil ridicati in sus ;
AO vrea sa simt i eu ca tine,
Tot rostul &Mel set - ascult, -
Dar moarta mi-e de-acum credinta
i 'n ce-am crezut s'a dus, de mult.
I. COST1N.
CROMC&
STUMPT1Cii
LUNA
Cel mai apropiat glob ceresc din câte
astrul cel palid al frumoaselor noastre
nopti, nu e de cat de 96.000 leghe
(leghea= 4 kilometrii).
Cum vedeti e o distantä prea putin in-
semnata fata cu milioanele de leghe cad
ne despart de toate cele-'l-alte globuri
ceresti. Un tren espres ar ajunge in 8
luni si 26 zile, o ghiulea de tun in 9
zile, iar o telegrama numai kite() secunda
junatate. - Luna se invérteste in jurul
pämêntului in 29 de zile i ceva. Ati
bagat insä de seama poate, cä ne pre-
multime de neregularitäti i asperitäti.-
Ceea se se vede sub numele de pete,
astronomii le zic marl, dar aceasta mai
mult ca sa aibá o numire oare- care, cad
ele nu ail nici o asemanare cu márile
noastre.
Lanturi de munti întini rmuresc
aceste marl, inaltimea lor e mai mare de
cat acea a muntilor nostri, relativ la di-
mensiunele planetelor. (Luna fiind mai
mica de 49 de ori de cat pâmentul).
Asa, Muntele Leibnitz are o inaltime
de 7610 m, i Doerfel 7603 m.
Luna are insa o caracteristica mult
mai insemnatä: mai tot solul ei e braz-
dat de vulcani imensi, ale caror cratere
ati o largime de peste 200.000 m.
Unele cratere sunt asa de adânci, in
cat lumina soarelui de- multe ori nici nu
poate patrunde toate excavatiunele lor.
Se mai observá de asemenea un fel
de canaluri cari strabat satelitul nostru
in toate directiunele, ba une ori strabate
chiar imense cratere de vulcani, largi-
mea lor variaza de la woo -1500 m.
Luna nu are atmosfera i prin urmare
nici apa, judecând deci dupa conditiu-
nele de viata de aci, e un astru mort
si enigmatic. - Poate insä natura a pre-
vzut intealt-fel fiintele ce ar putea locui
pe lunä. - Mai in toti anii, observatori
atentivi descopr schimbári in detaliile
acestui astru. - Unif îi dati cu parerea
cá o vegetatiune oare-care nu e cu totul
imposibila in Luna, alti zic ca s'ar putea
sa existe chiar fiinte organice. - De o
cam data insá noI nu putem face de
cat ipoteze.
Ori i cand, inteo seara frumoasa, and
luna e ridicata in destul de asupra ori-
cu un benoclu, daca
zonului, priviti-o
aveti vederea bunä veti distinge poate
vre-unul din mart crateri ca Tycho,
Copernic etc, cu o mica luneta insa luna
e admirabila de vézut.

www.dacoromanica.ro

SA ne inchipuim ea ne aflam pe luna,
care ar fi aspectul sub care am vedea
cerul ?
Soarele va luci pe cer, fârä sa impie-
dice insä stelele de a fi stralucitoare, asa
cum ele sunt numai noaptea la nol, ziva
fiind ascunse de atmosfera luminata.
Dada suntern la vre o 40 grade de
latitudine, vorn vedea un glob enorm,
de 4 orT mat mare de cat luna vzutá
duka !decent si de 14 ort mai luminos.
Globul acesta nu se miscä nid odatá
in mod simtitor din locul luI, ast-fel
ca un locuitor de la pol nid nu-I vede.
Acest astru insá se invârteste Impre-
jurul luf in timp de 24 de ore si ará-
tându-! pe rand márile i continentele
ce posede. E un cadran ceresc al lu-
neT i locuitoriT lund, dada vor fi existând,
ar putea zice cu drept, ea acel astru e
facut numai pentru a le lumina lungile
lor nopti -o noapte lunará durând 15
rile, iar o zi tot atât.
:ra
'-J
IJ
' Gravurá de maI sus da o idee despre
modul cum plinêntul nostru e vzut din
luná
S'aú scris multe romane astronomice
asupra unei calátoriT la luná: chiar Jules
Verne a consacrat until ast-fel de voiaj
un roman.
Dada o calátorie nu se va putea face
panä acolo, tot nu pierdem mult - vor-
besc de ceT car! se intereseaza, ignorantii
nu pierd nid odata nimic - lunetele
apropie foarte mult Luna si oamenii se
pot bucura de vederea unuia din cele
maT frumoase aspecte din univers.
VICTOR ANESTIN.
Ruglina pe onor. noetri dd. abonatl a ne
adds. dad, Is! sohimbA, adresa pe timpul
vacantelor, spre a li se espedia ziarul dupe'
noua indicatiune,
i'OAÌA i'OPÙLÄRA
FIGURI PARLAMENTARE
DR. GENERAL FOTINO
Tina din cele mat imposante figurf ale Se-
natulut nostru e aceea a fostului inspector-
general al serviciulut sanitar militar, d ge-
neral dr. Andrei Fotino
Representant al colzgiulut I de Mehedinfi.,
e o amabilitate distinslt, pe cat de bun 'Medic
si bun roman.
Unul din eforit spitalelor civile, mare pro-
prietar, a ?Hut tot-d'a-una st% se demonstreze
prin tactul i cumplitarea sa, prin actele de
justeta, prin modastia sa
Adversarii sa politic! - cad alt-fel de ini-
mici n'are- l'art respectat tot d'a-una si nu
taxii gdsit nict o yin&
Viatel ireprofabilä, dr. Fotino pate fl icoana
strdluctt&re pentru tinerele generatii.
STENOGRAP.
*X*
PE-A MELE VISURI....
re-a mele vziud dzn trecut,
Ce acuma sint uitate,
Le sdmul galbenilor fed
Ce 'n vale stag uscate.
Dar când mi 'ntreb de viitol
In sort and cade bruma,
Tomnatecele fol soptesc
De visele-na de-acuma:
«liar duke vraja visulut,
Ce bland azt te alind,
E ca F soarta noastrd, ce
Zn toamnd o se vind...4
EM. CRAESCU
4.7«
0 PRIV1RE ASUPRA OPERE1 LUI RENAN
.VIATA LUT !SUS»
OrT cât ne-am stradanui ca in noap-
tea timpurilor sa gäsim adevrata figurä
a cfiulul omului., a blinduld Isus, e o
zadarnicie. Fie-el ni 1 arata intr'un fel
sati altul apostolii, tot nu-i asa cum e
in opera lui Renan, «Viata lui Isus».
Dupd acest mare cunosctor al ori-
entuld, al orientului medieval, al orien-
tuluT fanatic si capriclos in acelas timp,
Isus trebuia sa fie asteptat cu nerabdare
pentru a face o reforma radicalä in
omenire, in cat marele ofiul lui David,
dupä unii, «al omuluT» dupa altit, a trait
chiar inainte de a se naste..... Si a fost
www.dacoromanica.ro
3
asteptat ca o «mesie» prevestita de
prooroci. .
In eroul lui Renan bate o inim a. de
aur, dar care simte, in care sâtigele
ameninta sa se reverse din albia-T. Renan
ni-1 prezintá pe Isus ca un punct lumi-
nos pe un cadru destul de negru pentru
a-st scoate eroul In relief; cadru ce as-
teapta sä fie luminat, dar care va exter-
mina luminosul punct din interiorul s6;'
doar razele-i vor maI rmânea i «vor
lumina si vor incalzi» in veacuri.
Isus curata arborele de omide, orne-
nirea de viciuri; pamintul de pietre pi
¡spin! pentru a-1 oferi sam'énta adevrului
si a InfratireI intre oameni, care va
prinde radacini adâncI i va rodi maT '
drain.
In privirea blânda i fermecatoare a
lui Isus se scalda «viata viitoare»; iar
«i'mparatia cerurilor» in orizontul mat
albastru i mai senin catre care-si in-
dreapta privirea. Privirea lui e o indicare
catre «parnintul fagaduintei» poate «unde
curge lapte i miere», catre Edenul care
traia in «viata viitoare» a poporuluf din
care acest «fi al omuluT» a resultat -
e o indicare catre «lint:di-5.0a cerurilor»
pe pärnInt.
In haina-I lungá care-I acopere un
trup marrnoreti, «care pentru multi s'a
frânge» rebegeste in pustie unde-1 in-
tálneste pe Ion Botezatorul de la care
ia simbolul spalaril exterióre a trupuld,
lucru ce nu era strein pe vremea ceia.
Nu trece mult pi-1 incunjurat de o
turma de oameni, al card pastor e el..
Si trupul lui pentru multi s'a frânt;
dar ce-a samnat Isus va rodi, cad sa-
minta n'a cazut pe vre-o piatra de
unde paserile cerului s'o culeaga i nidf
in spin!. . . . Do la SOLCA.
03a
CÂNTIk DRAGÁ
Când ele inima sarsitd
De durere i necaz,
Fir cu lumea ipocritd:
«amid dragd si fd ham
and de lacrimr uzl sunt ocki-tf
De al dorulut extaz,
Stergeti-r cu poala rochd:
(CanM dragd fifd haz».
Bdnuiald rdtdci-vom
in aratea mimI sea,
lar iubirea voastrd,..... sts-vom
S'o pdstrdm curatd 'n yea,
NICOLAE HRISTESCU
Cercul «Ovidiu» care n'a crutat nimic
pentru ca sil înalte acéstä institutiune la
rangul unei mid academiI de provincie,
astä-zi a dat la lumina prima sa publica-
tiune sub titlul :
De la Rontelnii din Balcani
ANECDOTE I SNOAVE
de DA P. VULCAN
care se vInde in folosul márird bibliotecei
numite
CU UN LEU EXEMPLARUE
 4 ROMA POPULARA
..-
INVINGATORII LA JOCUL IOINA» rea minge. Fie-care partidA 41 alege, fugi de la locul de bAtaie la cel de scl-
dintre jucAtorii cei mai buni câte un pare. Ca seful particle la bAtaie, dupá
Se stie cA, cu ocasiunea serbArei de to cApitan (set., mainA sail matcl.) ce a bAtut mingea, sA nu-1 lase sA a-
Main, din initiativa d-lui Haret, s'ab' dat Partida la bAtaie are dreptul: jungá la locul de scApare sail sä se in-
in grAdina Cimigii un joc, Oina, intre 1) Ca fie-care jucAtor cl batA mingea toarcA in barierA.
devil scoalelor secundare din Capitall. o singurA datA saü une ori chiar de 3 or!. Când jocul se executA intre mai multe
Credem nimerit a da, pe lânga foto- 2. De a fugl din barierA la locul de scoale partida dA loc la un singur punct
grafia grupului invingAtor, i descrierea scApare si de a se intoarce din not' in castigAtor; când el se joacA numai intre
jocului, introdus pentru intâia oarA in barierA fará sä fie lovit cu mingea. 3. cloud scoale, resultatul va fi cä: 5, 7,
scoalele noastre. De a renoi bAtaia In casul cand jucA- 9, I I, etc., puncte va da loc la invingere
Oina este un joc cu mingea i dupA toril s ail intors in barierA fArA sA fi fost Aceste este jocul, dupe cum il descrie.
caracterul lui, pare a fi mai mult un
joc rsboinic.
MoldovenD li pronuntA Hoina. La noi
el se joacA sub diferite forme, vet) trei
saü patru, dupl localitAti. Forma datA
acl, si admisA pentru concursul din Bu-
curestl, este una din formele simple
Ea este de alt-fel forma ce convine
mai bine unul concurs tinut intre mai multe - INC.k1r2 ,
scoale, de si nu este jocul in toatA splen-
doarea lul, cum este forma compusd.
La acest joc pot sa ia parte 16-20
de Iona toil, impArffi in cloud partide.
Pentru executarea lui e necesar un loc
liber de too m. I. pe So 1. o minge de
6 -8 c. m. gr. si un lemn bAtut ee
50-70 cm. 1. de formA dreptungh. la
capul de bAtut, rotund la cel de apucat."
De o lature a spatiului, se a& locul -ált1C,L
,

partidel la bAtaie AB. CD. mArginit 4 me-Ai

printr'o linie lungA cam to -15 m Sore
unghiul drept al aceleasi lature, se aflA
o scândurA de sArit (in lipsa acestia se
poate face si un semn pe pAmint) E
pentru bAtut. Peste drum de locul de
bAtae la extremitatea unel lungimi de
60-70 m. este locul de scApare, indi-
cat printr'o prAjinA (sail alt semn putin
fix G.
Prin alegere (saii direct când jocul
A
loc pentru partide la Was
F O
T atinsI. N'are dreptul : 4. De a lAsA lem-
0 dinsul in fugl spre locul de scApare. 6.
NEI
.4
-7#4
r:
sl
1-
GRUPUL INVINGATOR LA SERBAREA DE LA 10 MAle
D. projesor Radu, elevul Negulescu Bänicà",Georgescu Toma, Rädulescu Paraschiv,
Grigorescu Mihail, Adamiade Nicolae, Alexaudrescu G Georgescu B. Vasile,
; r. Georgescu M. Ion, Igniltescu Gg., Puree Const., Igtfátescu Nic., Erdreich H.
d. Ionescu, profesor de gimnasticA.
nul din mânA. 5 De a lua lemnul cu InvingAtorii cart a obtinut premiul,
constând dintr'o statue de bronz, a fost
De a pune main pe minge când ea a echipa elevilor gimnasiulul incat din ca-
fost bAtutd sail aruncatA de adversar. pitalA, directat de d. Th. Popescu, i avênd
8. De a se intoarce in barierl pe ace- ca profesor de gimnasticA pe d. Radu.
ia§f linie pe unde a alergat la locul de Premiul va fi conservat de directiutiea
scApare. Partida la prinderea mingei are gimnasiului pAnA la anul, când se vor
dreptul de a prinde mingea din sbor. SA lo- da nuoi serbAri si se va decerne atund
veascA cu ea pe un adversar, care ar echipei InvingAtoare.

Vite dura, nu e dura,

STRIGTRIFrunzulitd t'o lalea, Frunzuli(d lobodd
Neiculd cu brooldturd, Mandrufd din mahala Mandra mea sd laudd
M'a trimes maica de acasä, Bat-o split& pe md-ta, C'are un car cu tease bol:
A. B. C. D. Spatiul limitat pentru jucaoriT la bkale Orl m ¡cacti, orl mg lasd. Cánd fuse cu tine grea lnainte nu sint dol
E. Locul unde se aséial cel care bate mingea. Nu putu sd bea ceva La mijloc
F. Locul de fugit pentru cel care a biltut mingea. Foae verde fret cicorl Sd te poatä ldpäda, Nu slut de loc,
G. Locul de ma, are, Fetild de priciptorl. Sa nu mal fi cu neica. $i la pro(ap, acum fac ').
II. Seful partidei la Vitale. Nu m cdlca pe picior
1. §eful particle la prindere (cel care aruncii min- CONST. N. DRAGIIT.
tIll eh stid de ce fi-e dor. Colea 'n vale-am patru bol
[gea pentru a fi Lewd).
C. D. L..M. Spatiul pentru juatorif la prinde- $i mal am acasd dol
[rea mingel. Femeia care-I iubeatdt N'are cine sd-I grijeascd,
Se scold de dimineata, Baca n'am i eü nevastd,
se jocA in concurs) jucAtorii se impart la cdldiírusa a mare Niel nevastä, niel copil,
in done partide dintre carl una rtnéne .Ni se spalti pe picioare. Niel un fel de cdpdtdill
la bAtaie i cea-l-altA se tine la prinde- I) Auzite de la C Dumitrescu,
din Corbu, Arm.

www.dacoromanica.ro
 POATA POPULAR 3

C4-CY\TO R de cat captarea apel iodurate i s'a fa- pi alta sulfuroasa mai concentrata, ea
cut un put pentru o apa sulfuroasa cea de la Calimanesti, Bughea, Pucioasa -

Contimarn cu descrierea stabilimentelor bal-
neare din pra Pentru azi vorbim de Govora.
Pozitiunea. - Istoricul.
La sud-vestul orasului 11.-W1cea si la
15 chilometri departare este situata co-
muna Govora pe malul Oriel cu acelas
nume. In aceasta &la i chiar in sat
se varsa un Oran numit Hinta.
Daca ne urcam la deal pe malul
stang al acestul parail, la distanta de
2 si ¡um. chilometri de la comuna si
spre sud-ve,t intalnim mai into a ate-
va case semanate pe
coline, apoitt un ba-
St-11 11.I seancerc, for-
mat de coline inpa-
durite i acoperite
de constructii noul.
Aceasta este statiu-
neabalnearä:Govora.
Gara cea mai apro-
piata de bai este
halta Govora ce se
afla la zece chilo-
metri de la stabili-
ment si se gases/ la
tote trenurile trasuri.
Apele minerale de
la Gov( ra ail lost
descoperite prin in- R4711;FI7
tâmplare, cu ocasia
cautarei petroleului
Vederea
in localitate.
In anul ce a urmat resbelului Turco-
Roman, un anume Claus din R.-Vâlcea,
faceted cumparaturi prin comunele ru-
rale, cu ocasia venirei sale in comuna
Pausesci de Otäseii, i s'a spus de lo-
cuitori cä in un loc anumit, pe valea
Hintei, chifteste gaz.
In anul 1884 d-1 Dr. Bernath Landvey,
visitând judetul R.-Velcea, vine la Go-
vora i vzend apa din acest put, o
analiseaza i o claseaza intre apele sa-
lante-iodurate sad halopegee-iodurate,
fuse nesulfuróse. Sa vantul chimist dân-
du-si imediat compt de importanta a-
cestor ape din punctul de vedere tera-
peutic, o face cunoscut primului ministru
Ion Bratianu si '1 ruga sa trimeata in
localitate ambulanta militara rurala pen-
tru a se putea vedea efectele apel asu-
pra bolnavilor. In August 1886 s'a tri-
mis ambulanta i s'a i dispus adânci-
rea putulul i captarea diferitelor emer-
ginti ce se allan prin prejur. Cu aceasta
lucrare a lost insarcinat un inginer de
mine. In prima-vara anului 1886 s'a in-
concentrata, gAsitä in urma panä la etc. Ambele ape extrase din dou pu-
1893, când s'a inceput executarea lu- turi diferite sunt duse in Mi.
crarilor ce se vd azi in Govora si care - Apa iodata hind mai cautata, aceasta
continuând vor forma din ea cea mai extrasa din put este condusa in reser-
importantä statiune balneara in tar. voarele marl' inainte de a se deschide
Govora poseda azi trel hoteluri in
. stagiunea, si in timpul bailor vine prin
forma de pavilioane cu 69 camere
. marl' presiune naturalä in castelul de apa, unde
spatioase, bine luminate i expuse, a- incalzita se distribue la bai. Apa sulfu-
vend un restaurant si cafenea, un sta- roasa avend o consumatie mai mica este
biliment de JAI' cu 38 cabine, cu bai dusa din put direct in castelul de apa,
in faiante si dou marl piscine inzes- incalzita si distribuitä. Bade sunt insta-
irate cu tot felul de dusuri; camere de late dupa sistemul cel mai perfectionat
masagi, de inhalatie, sala de consul ast-fel cä in ori-ce moment se poate
da : iod cald, iod rece, sulf cald, sul
rece, apa naturalä, i dus cald sad rec e
Trebue sa spunem ca iodul s'a gasit
inlaceastä apa de la 0,019 la 0 gr. 114
la litra de apa.
Maladiele care ail lost cautate i vin-
decate cu mult succes sunt: reumatis-
mul si sifilisul presentat sub nenum-
rate forme ; scrolulele ; afectiuni ale or-
ganelor genito-urinare ; maladii ale sis-
temului nervos ; ale tubului digestiv si
anexe ; maladii ale tegumentelor; afec-
tiuni ale oaselor i articulatiilor, si di-
verse, ca anemia, pelagra.
Imprejurimi i excursiuni.
Govora are multe si frumoase care mai
de care mai atragätoare. Vom cita in
trécat: Monastirea Govora, monastirea
Dintr'un lemn, salinele de la Ocnele-
stabilimentulul bailor Govora. Mari, monastirea de la Orez, Bistrita,
tatie, biurouri pentru luarea biletelor, Arnota care meritä sa fie vzute si din
etc., o frumoasä terasa pentru preum- punctul de vedere instructiv si din acela
blare in timpul cand cânta. muzica. Trei al desfatarei ochilor.
reservourl pentru a inmagazina in tim- , Si daca ar lipsi chiar acestea, puterea
pul primaverei trei
milioane litruri de
apä iodurata, din
care dou construite
dupä sistemul cel
mai nod, fiiind unica
lucrare ce existä de
genul acesta in tarä
si neexistând nici la
o baie din straina-
tate, cu o capacitate
asa de mare. Prin
venzarea loturilor
din mosia Statului
la particulari s'a con-
struit oteluri si vile,
unele mai e:egante
de cat altele, i pe
fie-care an se mai
construesc. In call--
va ani facendu-se
VE1=1,1--1,

Pupil apei minerale Govora.

ceput constructia until' pavilion de
i drumurile si esecu-
bai, continend 20 cabine. Primul mi-
nistru care suferea de reumatism, se
duce personal in 1887 si se instaleaza
la Monastirea Govora, luând bai cu a-
ceasta apa ce i se aducea cu butoiul ;
vzOnd o ameliorare simtitoare, a luat
toate dispozitiile a se capta isvoarele
ca in viitor sa se poata face aci o ade-
vrata statiune balneara. Din diferite
impre¡urarl nu s'a executat la Govora,
tându-se proiectul facut pentru facerea
parcului dintre oteluri i un casino, Go-
vora va rivalisa cu ori-ce baie similarä
din Europa.
Isvoarele si efectele apei.
La Govora sunt astazi dou ape bine
distincte prin compositia lor chimica
care se administreaza la bal. Una sa-
rata-iodata ca cea de la Hall si Vulcana
bine-facatoare a apelor face din Govora
o rivalä, neintrecutä a tuturor stabili-
mentelor similare.
Câi nenorocitl: paralitici, scrofulosl sail
rahiticl nu 'sTail gasit, ca prin minune,
vindecare in urma a 10 -20 bai. Catil
Administratiunea actualä face toate
sfortarile ca visitatorii sa fie satisfacuti.
Dr I. G.
-Eis

www.dacoromanica.ro
 kOAIA P6136LAA

MEDALIOANE a ingropat pe muma sa, apol a lichidat

afacerile cu mostenirea, a vindut casele si
s'a strämutat la Nicolaeff, oraa care se and
tocmai la gurile Bugulul si a Ingulului.
Aci, in acest oraa de marinarl, el voia si
'Si stabileascg locuinta, pentru a putea gési
cu usurinté de lucru in ramura meateau-
gului sell de aturman. Avénd hied relatil
cu tovargaii nostri revolutionarl, In curénd Intre 10-16 Iunie
el deveni membru al unul grup local de
conspiratori.
In acest timp nihiliatii, arestati i intern-
nitati de guvernul rus pentru singurul mo- In larg.-Ziva de 11 Iunie,
tiv de a face propaganda in popor a ideilor aniversarea a 50 ani de la ma-
de umanitate, incepurd a fi trimii in Si- rea revolutiune de la 1848 a fost serbata
beria cu sutimile. Modul crud, cu care in capitalé cu toata. pompa. Peste 20,000
guvernul rus trata pe arestantii politici, de oamenl aateptail la Sf. Gheoghe, de
cinismul purtgrel temnicerilor cu femeile unde procesiunea a plecat la Filaret. Toate
si fetele arestatilor, verdictele tribunalelor stradele erail poavasate. peste tot drapele
ad-hoc, earl condamnail pe niate Met! de si flori. In Filaret Wait tinut discursuri,
17 ani si fete de 15 - 16 ani - exasperarg iar la Dealu Spirei s'a pus piatra funda-
partidul revolutionar Dupé un mdeel M- mentalé pentru monumentul eroilor de la
cut din ordinul guvernulul intr'o temnitä 1848.-In vara aceasta tam noastra va avea
politick organisatiunea particle revolutio- fericirea de a fi visitata de mal multe fete
nare hotari de a schimba modul de actiune marl. Ast-fel : A. S. printul Frederic de
de pang acum. In loc de sublimul precept Hohenzolern, fratele regelul nostru, care
LEOPOLD STERN evangelic «de a erta, ba chiar de a iubi se and la bane de la Postyen din Ungaria,
pe dumanul OW« preceputul biblic dinte va sosi peste cate-va zile la Sinaia i va
Cine n'a auzit cantandu-se de ldutari vre- pentru clink 0 ochlu pentru ochiu fu pro- sta acolo pang la plecarea Suveranulul
una din romanfele salt' sgrbele lul Stern ? de motto a particle nihiliste, care, nostru la Petersburg.-Printul si printesa
Cel mal popular compositor musical, a ajuns clamat
dintr'un partid de propaganda a iubirel, Bulgariei vor vizita pe suveranil nostri la
sd 'tg faca renume dar sit ram& tot sgrac, s'a pre:lout In partid terorist. Sinaia in ziva de 24 Iunie, venind prin
ca sa aduca mal bine la evidentä cd : nu Martovici tocmai in acest timp Men cu- Constanta. Printul Bulgariel va fi insotit
existd popd tuns i artist lo.gat noacinta en un domn a cdrui sord a fost al de primul seg. ministru Stoilof.-De ase-
Decorat, pentru meritele -1 mgsicale. cu be Din fundul inchisorei, unde zécea menea se (Id ca pozitivé vizita Impératului
nemerenti, cavaler al ordinelor streine, Me- eyestalk
acea fatk venirä niate atiri foarte triste- Wilhelm la Curtea noastra, in Octombrte,
lusine i Croce Bianca, membru de onare al fata, nevoind a réspunde la niel o intre- dupd intoarcerea Suveranulul german din
mal multor societati streine, de musicä, Leo- bare push' de o comisiune de anchetä, se calétoria ce va face la Erusalim. - Dona
pold Stern e o naturd bland& un om de ininiä. zicea c'a fost supusd unel torture. Aceastä inccndii marl' ail fost in taré : unul la Pe-
Negustor de piane, note de musicd, viorl, afire, adevaraté sag nu, dar care totusi ria, uncle aú ars 400 stfinjeni de lemne, iaj
armonici fi alte instrumente de music& te era intemeiatä pe mai multe fapte anteri- altul la Vasluift unde ag ars mai multe
duct in strada Regald si targue,Ft1 la el mal oare de aceiaal naturd, car! Wail dovedit case.-In Iaai s'ag intamplat grave band
mull de drag ca al a face cu. un artist de a fi fost adevarate - revoltd pe Martovici intre evrei i români. -0 veste care in-
cat cu un negustor. in cat dinsul dete consimtimintul tristeazd pe toti românil e moartea sena-
Om de talent, are o deosebitä inspiratie, intr'atat
set de a participa la executarea verdictu- . torului C. Exarcu, vice-preaedintele Athe-
dovadei ca Prea tôrziü, ultima sa romantd, lui de moarte, ce pronuntase comitetul neului, fost ministru de externe i fost
a ajuns intr'un an la a 10-a edifie. executiv in contra unul procuror militar. o vreme ministru plenipotentiar la Roma.
In No viitor suplimentul musical ce dam In curénd dupä aceasta grupul nihilisti- Exarcu a incetat din viata. la Govora unde
e una din bucdtile sale innedite, L. lor din Nicolaeff priimi ajutoare necesare îî facea cura. Corpul i s'a adus in capi-
+I+ pentru esecutarea verdictulul. Grupul s'a talä si a fost expus in sala de jos a Athe-
0 DRAMA DIN CUBA pus pe lucru, dar in curind, multiunit" neului, rhea. decedatul si-a consacrat- Vita
unor broauri revolutionare descoperite de viata ca sä-1 aduca la méretia In care se
(IIIIMARE :VI FINE) politie, maI multi membri din acest grup and. Inmormântarea s'a fäcut cu mare
_ ah fost' descoperiti i arestati. In locuinta pompé Vineri dupd amiazi, la cimitirul
erban-Voclé. Decedatul ai-a läsat toatä ave-
- Ii cimoaateti, imi zise Ros, are miini unui
cari
a din arestati s
permiserd politiei
gäsit niate scrisori,
de a da peste ur- rea,-vre-o 200,000 lei Atheneului.-Curtea
sdravene, bune pentru plug sau pentru a mele complotulul la viata procurorului cu juratl din Iasi a dat un veridict care
lucra la maaing pe vas, tar nu a lua o militar general S.... Afacerea deveni i mai i-a facut onoare. Ea a condamnat la 5 anI
prep.. cu cram" pentru a o vinde. Toate gravé. Cei arestatl an fost trimee inaintea reclusiune pe abatele Morisseau, popd le-
prajiturile le sfärima, imediat ce le atingea unul tribunal adhoe i patru din e filed zuit, care a impuacat 3 térani din judetul
cu manuaitele sale de Rutean din Pultava. condamnati la mórte prin spénzurgtoare. Dorohoiii. Aú fost la mijloc fel de fel de
Am Hs mult de acest epizod. din ace condamnati a fost i tova- insistente ca acest iezuit sit fie achitat.
Bietul Martovici ! Chid ride= cu poftg Unulrésul men Martovici. Chiar archiepiscopul catolic din Iasi, alt
nici prin minte nu-mi trecea c, in curend, El, impreunä cu trei tovargal al sei, a lezuit, unul Jacquet, a stäruit prin rugg-
el va deveni victirna absolutismulul mus- fost spinzurat la Nicolaeff in anul 1880; minte i amenintäri. Justitia noastra 'Msé
efilesc.
Martovici nu era refugiat politic, el a de verdictul de condamnare fiind confirmat e mai presus de ori-ce ingerinte.
reposatul general Tetleben, p'atunci Din sträingtate -Din Belgrad se anuntä
plecat din Rusia cu paaaport in regulä, n'a guvernator general la Odesa. o luptä crânceng intre sarbil creatini
fost amestecat in niel o daravere politick Asa a murit Martovici : soarta, care '1 albanezil mahomedani din Serbia veche,
ai prin urmare putea sa se intoarcä in scapase de gloantele spaniole, nu l'a scä- provocata din räsbunare. Aú fost arse 40
Rusia, deplin convins ca nu va päti acolo pat de atreangul rusesc. de sate. - Pentru Edhem-Pasa, biruitorul
absolut nimic. $i deed omul acesta ar fi Unul din martoril mortei sale îmi po- grecilor in ultimul rézboiil, se va creea
plecat imediat din Elvetia, dadi nu facea vestea, cum eg bietul men tovarda a murit postul de inspector-general al celor 7 cor-
cunoatintä cu noi, refugiati politici, de si- cat se poate de curagios. UrcInd seärile purl de armaté.-In Franta si Italia a fost
gur cá nimic nu i s'ar fi intimplat. Dar eaafodului, el s biding multimei iar când criza ministerialä. - Rézboiul ispano-ame-
soarta sa fu alta ; fécind cunoatintä cu nol, calgul 'i-a pus funia cu lant pe gat, Mar- rican se urmeazé. Amiralul Camara a ple-
träind la Zurich in mijlocul nostru, vrând- tovici a sarit de pe platforma eaafodului, cat cu excadra de reserve la Filipine. Spa-
nevrand omul impärtgai ideile noastre po- fall a astepta ea scare de sub picioarele niolii sunt hotérâti si clued rzboiul pang
litice, tendintele i aspiratiunile noastre,- sale si fie trasd de eätre caläil. .1a capét, nevrénd si cedeze americanilor
adiég s'a fäcut nihilist. Z. C ARBORE nici una din coloniile lor.-Se anuntd sub
Chid s'a tiparit proclamatiunea «Cätre 410 toate rezervele 4Agentiei Fabra» ca putin
revolutionarii rual», Martovici se Insärcind câte putin se rspandeate atirea cé s'ar fi
a transporté in Rusia vr'o 200 de eseni- EPIGRAMA. inceput negocierl de pace. «Corespondezia»
plare din aceasta broaurd. La 1874 el IDA- Pärintelui Total, adaoga ed conditiunile impuse de Statele-
rási Elvetia i pled. prin Viena spre Pul- din Mon as tirea .** Unite ar fi urmätoarele : Cesionarea lui
tava. Granita ruseascä a trecut-o bine, bro- Pe patul morfel, Mitrofan, Porto-Rico cu indemnitate de resbel, inde-
aurile n'aú fost descoperite, de oare-ce el- De chinul viefei sdruncinat, pendenta Cubel sub protectoratul american
le avea sub cdmaag pe corp gol. Ajungind Ca o pomand lul Tofan o statiune navalä in Filipioe i un deposit
acasä, bietul orn ghat pe mumg-sa bolnavg Darul sd bea vin 'i-a dat. de carbuni in Canare.
pe moarte. Peste trei-patru luni Martoviel POPEBCU.TITAN.

www.dacoromanica.ro

J. H. ROSNY
2 - --
0 DRAGOSTE ACUM 20,000 DE ANI
II-
--
Insula
In surisul diminetel, atunci and sufletul
fluviului si al ampler era regenerator si
voluptuos, focurile pentru pregatirea min-
card de 'Mill se stingead la gurile pes-
terei oamenilor. Pomul-Mormint pind la
o maá de palme, îi intindea crácile pline
de schelete palide, ale reposatilor troglo-
dyti. La atinsul incet al vintului, bolnita
aeriand imprdstia voci suspindtoare, i un
bdtrin, ghemuit pe aide, cu ochil lui
presbyti distingea cutare crania aphrut in
umbrele ramurilor, reconstruia cutare a-
nale ale vre-unui vindtor glorios, vre-unui
tovards de tinerete devorat de neant.
Horda Pzanilor, räspinditd, indurà far-
mecul vremel. Copiii sburdad in cimpie
pind la tärmurile apelor ; printre sälcii,
misterioase, cite-vre-o femee tiara jumd-
tate goalä îi reinoia frdgezimea i gäteala,
inodà valurile sálbatice ale pdrului ; bar-
batii fäceaú proecte de vinätoare sad de
lucru, aproape top puternici de forme si
de muschi, cu craniile lungi i insemnate
de energie restraint.. In vase de silex,
resboinicil freer& i amestecad miniumul
rosu cu mäduvd de urus si '0 zugrävead
fata i peptul cu vre-o pensuld subtire ;
desene neindeminatice, linii intretdiate,
representatiuni vage ale formelor naturei,
cercuri, raze strälucitoare.
Unii la genunchi, la git, la frunte, la
picioare îi atirnail bijuteria barbard, a-
'al-lid-turd de ca-
nini gduritî la :-
-
baze (dinti de - mai renumit din artisti printre triburile ca-
leu, de lup, de
urs, de auroch,
de elaph), ver- ,i-
tebrele pestilor,
flainele cu schin- .-
teiri de ametiste,
pietricele grava- Af;
te, i fragedele
giuvaeruri ma-
rine: cyprea lurida, littorinele, patelele.
Horda figura o omenire deja inclinatd
spre ideal, industrioasä i artist& \Ind-
toare dar nu resboinicd, care primea mis-
terul lucrurilor MI% sä aibä lined un cult,
abia in prada unor foarte vagi symbolisme.
Fil ai marei rase dolichoceptale, domi-
nätoare in Europa quaternard, träind in
pace din hordä in hordä, strini de jugul
&drier, o nobletd asprä, o märinimie i o
bundtate care nu se vor mai gási il carac.
teriza. Cimpul lor de munca era larg, a-
bondent in hranä asa fel cd. nici un instinct
de proprietate directä, nici un sentiment
de inseläciune, nu se putuse naste. Con-
ducátoril triburilor, Med. putere efectivd,
liber alesi i urmafi prin intelepciunea ii
experienta lor, nu intronase despotismul.
Singure certele de dragoste si de emulatie
rosail pämintul cite o datä, cu singe de
värsat de orn
Dupd mincare i gäteli incepu munca
femeilor i aceea a barbatilor care nu a-
veail sä la parte la vinatoarea din ziva
aceea. A ! de la silexurile de Thenay, de
la taciturnul Om-maimutd, atunci chid era
sa apard Cheleanul in sinul faunei, cite
hotare trecute in universul cerebral : di-
viziunea muncel, traditiunea uneltelor, su-
veranitatea naturei, organisatie imrnultind
fortele omenesti, oboseli artistice.
Cu subtirele ac gdurit, unile cosead blä-
nile de mai nainte cu gdurele mid fäcute
cu ajutorul until ascutis de piaträ. Altele
curátati peile proaspete. Altele iarái, pe
câte-o ridicdturd de piaträ sad de lemn,
FOAIA POPULARA.
ciocánead, ascutead coasele, cutitele, fieräs-
traele, daltele. Operatiunea, Mentä cu o
indemnare i o räbdare uimitoare, fäcea
sá apard cu incetul lamele i ascutisurile
al foarte rar se 'ntimpla ca lueratorul sá
gresasch in a descoperi directiunile favo-
rabile percusiunei, obicinuit cu materia in
care lucrà, inzestrat cu ghicirea cdpdtatd
in urma unei lungi practice. Ocupatie mai
delicatd Insä, altil facer& sulitele, unditele
de os si de corn, cu instrumente fine si
precise, asa cum omenirea nu va putea
intrece de cit trecind de la piatrd la metal.
Intre toate, acul ardta o industrie inge-
nioasd : frill-turd de os rätunjitä, poleita si
ascutitä pe gresie find, gaurä säpatä la
partea indoitä, cu o flimflam!) calculatd,
cu mil de pericole de a se rupe. - il tentá in mod particular. Le lua, le relua
Un orn andr se tidied dintre resboinici
ai porni cdtre fluvi. Era acela care noaptea
. , ucisese Leul
- Spelaeus. Vami-
reh, fig al lui
;
Zorn, cu toatä
tineretea lui,erà
mirarea hordei
Ezani. Vindtor
iste i puternic,
frumos la statu-
rd si tare ca au-
rochul, avea In-
cä si darul mis-
terms al Artel.
Formele Animalului i Plantei îi robia vi-
surile. Era acela care rätäceste singur pe
coline si care strdbate pädurile sad tae flu-
viele i intunericurile, pentru bucuria de
a surprinde lucrurile tainice. Dolichocep-
halii Europei nu dispretuiad oamenii ca
acesta; ei slime' mult pe Vamireh, pentru
cd stia sd ramifies. unelta care gray.. in
os i in corn, i foarfeca ce tae lemnul 01
Amorezat de arta lui, ajunsese eel
re sosead cdtre primd-vard. inOrientul-Meri-
dional ; zile, sdptdmâni intregl, plecd. din
mijlocul tovarisilor lui, cercetând singu-
rätätile, luerând in vre-un loc depärtat
luerdrile pe cari le aducea din rd.tdcirile
lui, Media farmecul hordei. Niel Zorn, fatal
lui, nici Namir, mardd-sa, nu se prea ingri-
jail de lipsirile aceste, odd avea credintä
in norocul lui.
Or, in dimineata aceea, pärdsindu'si tri-
bul, se imbued pe fluviú i se Idsd pe
cursul lui, in luntrea subredä, tremuratoare
la fie ce miscare, pe care o Meat sá inain-
teze cu ajutorul scurtei visle. Pe mäsura
ce perdea din vedere pesterile troglodtilor,
fluviul se lärgea mai putin adânc, virfuri
de stand. intreLnduri calea, esail acope-
rite de muschi i iarbd. Si acolo hymnul
apelor marl, murmurul gray al curentului,
sgomotul pietrelor, o magie de sunete, ate
o data blocuri de piaträ asezate architec-
tonic in sali deschise la patru vinturT, in
care suspina glasul abisului.
Pe tärmurile fecioare, iata pädurea, pil-
curi de ailed fragede, plopi argintii sälcii
plingdtoare si in departe, populatiunea de
arbori giganti, lumea de ramuri si de
plante in luptd, misterul naturei creatoare,
fortei libere, renasterile in huma mileniarä,
in jumätätile de umbrá ca ale unui templu
unde palpitä pe vecie bucuria, groaza fi
dragostea.
Vamilreh îi lash' visla, inmärmurit de
solemnitatea privolitei, fericit de tremurul
umbrelor arborizate peste unde, de selbd-
tecia locului, pe vreme ca boturl de her-
bivore alunecaü pe iarbd i bande de pesti
veneer in protiva curentului, printre blo-
curile eratice.
In vremea aceasta, o insula apdru, Va-
mireh reincepu sä visleze : inteun loc jos
pe !Annul meridional ale mice! insule,
opri luntrea, o intepeni intre salcii. Datra-
'i
ciene, Ohms): de apä, se speriará. Vamireh
41 fäcu loc prin frunzar, se gäsi intr'un
www.dacoromanica.ro
7
colt liber unde pämintul 'Area bätätorit,
erburile sälbatice desrädäcinate cu intentie.
Un suris ii lumina fata pe and îî bägd
mâna in scorbura unui copäcel. Scoase de
acolo pile, lame, virfuri de silex, bucdti
de oase, de coarde, de lemn de stejar. Un
moment stdtu in contemplare inaintea unei
statuete, vagd Inca', al cärui yid - capul,
fruntea, ochii se apropiaii de terminare.
0 multämire lb cutremurd, religioasä, es-
teticd :
- Are sd fie gata inainte de hind plind.
Ii mined apoi mantaua, merse de '0
lira din luntre dinii i oasele pe care si le
adusese, i, câte-va minute, hesitä daca va
continua statueta sail daca va lucra la
gravuri. Dinii canini al Leului Spelaeus
de mai multe ori. Cu virful unui ascutis
de silex, conturd forma imaginarä, cu ochiut
atent, cu buzele intre incisivi. Apoi, cer-
cetind, privindu'si ochil in Mania, parts a
dune vre-un model : arbore, pasdre, peste.
0 floare inteun sin al insulei, o renon-
culd mare aquaticd cu corola paid, o culese
o ezamind. 0 dulceatä inteligentä, o finetä
de a fi in contact cerebral cu natura, o
visare de artist îi cuta fruntea i pleoapele.
Petale mari cu luciul discret, anthene sub-
tiri, calicu ca de trandafir, el vase aceste
lucruri ca un amorezat al formel, dar mai
cu soma liniilor, conturele pe care ascu-
tisul lui putea sä le reproducä, marginele
floarel. Asezind-o, sprijinind-o cu ramurele,
incerca sd '1 redea posa naturald i 'si
ascuti instrumentul. In sfirsit, tinând in
mind unul din canini Leului Spelaeus, inteo
absortiune profundä, o pasiune gravd, in-
cepu un profil usor, o schitä a renonculei.
(Va arms) Trad. de ALECSANDRESCU-DORNA
Afläni cu deosebitä pläcere logodna D-lui
Ion D. Marinoiii, simpaticul easier al Pri-
marl& capitalei, cu gentila domnisoard
Alexandrina Gcilciseseu.
Trimitem cele mai bunefelicitäri viitoarei
pare chl.
«FOAIA POPULARA» IN VACANTE
Dupd o aparitie mal mult de cdt exact, -
cu imbundtatiri pe care stimatii nostri abo-
nap di cititori ad avut ocasiunea a le apretia,
«Foam Popular& tuând ca normd alte
publicatiuni ca Viata etc. - ar putea lua va-
cause, suspendeinclu-si aparitia pe doué luni.
Inset, cast% esim afara din obicinuit, set
ardtdm 4cef directiunea acestei reviste end-
clopedice face toate scorificide a '0 multumi
cat mai mult numerosii i simpaticii el in-
curajatorï, avem placerea set anuntdm cd
(Foam Popularà» nu si suspend& aparitia pe
timpul kinder Julie 0 August, 0 cd vet efl
si aceste doité luni inteun singur numr
en o materie dish usd i inteun format triplu,
cu suplimente gratuite, care set intruneased
toate calitectile 9i sd satisfacd toate exigentele.
Ast-fel, numrul pentru tuna lulie, va a-
pare Vineri 26 Iunie.
Acest numb-, care va intrece toate asteptd-
rile, va coprinde peste 30 de articole, o mare
ilustratie de actualitate in mdrime de o pa-
gind fi un supliment musical ,Carmen t4y1va:.
polcd-mazured scrisd de cl. Leopold Stern,
cunoscutul compositor.
Acest numr triplu se, va vinde in toatd
tam numal cu O bani de # singur supli-
mentul musical pretuefte mal malt iar clam.
al eel mare ne-a costat nmai el 150 de lei
1Vitmerile acestea de Julie si August vor fi
consacrate, specialmente, scrierilor ce ni earl.
trimis # care eat, aprobat de comiletul de
redactie.
Atragem dar atentiunea cititorilor nostri
asupra numerilor acestea.
-F.E0
 é FOAIA FOPULARÄ
DESLEGATORII JOCURILOR DISTRACITVE
Ultimele jocurf distractive ad fost ast-fel
deslegate :
1) Problema aritmeticd. Persoana a plecat
cu 1000 le;
2) Aritmogriful. Aspasia, fort, ecaret, TUI-
cea, atac.
3) Criptograful, nu s'a putut deslega lipsind
literile din eroarea tipografieT;
Hipogriful Cnd in ochif-inf plinT de leering
Al men suflet seänteiazd,
Când durerea-mf fart margini,
Al tgg zambet ce 'nsemneazg,
Ah I and dorul meg la tine
A sbura nu inceteazg,
Cand amorul m munceste
Al tAti zimbet ce 'nsemneazg ?
All deslegat :
D-nele s i D-soarrle Elena Trifonescu (cloud)
Venus noT II (una), Sofia Tebmac (cloud Ceor-
getta Nicolaescu (doud). M-me Caliopi (una)
Profira Negrescu (una) Eugenia Nedelmann
* (cloud).
D-nif Vasile I. Popescu (una) Serapion (una)
Hiperion (tret) Gogii Mihailescu (cloud) Buc-
Kinsky Bliinaru doud) Dita. Petrulescu Wet)
AlBert Ilusar (duo) Ion Negrescu (una) Cons-
tantin Dragomir (una) Theordor Radivon (tref)
Leonida maitopol tuna Grigorescu (una) Teodor
Zgggrescu (tref) Emil Brand (doug) Gepan-Ocna
(tref).
Premiul a fost astigat de dd:
.Teodor Zriggrescu st Emil Brand earl sunt
rugatT a ne cambia, adresele.
.8C-»
POSTA REDACTIEI
M. J. Iasi. Ceea-ce ne ceretf cu sigurantd
la toamnd. Atuncl vom recurge la top prie-
tenii nostri din provincie cdrora le vom
da in schimb asemenea cart) Vg rugdm
deci a ne aminti In Septembrie. - Elsa.
Ai trimis ultima data cloud buati din
care una de cloud strofe. VA rugdm scrie-
ti-ne-o din nod ; se va publica. - Geo. Da,
mai pe urmd.-Caneba. Iasi. De astd-data
nu. Altele póte. - Toderitd din Silisteni.
Admisd.-Poverino. Nu hied. Mai Inarcati.
Alt-ceva.-Deladem. Te rugdm ca la toamng
sd ne amintesti propunerea. E foarte bund
oi trebue sd facem ceva Ii rnultumim. Se
va publica. - Is. Piatra-N. Acelea nu. VA
rugdm trimiteff altele. -C. L Prah.- Nu
'merge. Alta cu pläccre.-Albhus. Cu regret.
Nu.-Bel. Nu ilia. Alt-ceva. - N. Ionescu.
Da. - De la Olt. Da. Merci. -
in numeirul viitor.
PREFECTURA JUDETULUI IFOV
_
PUBLICATIUNE
Se publicg spre cunostinta generald, cd, In
ziva de 6 Julie 1898, mete 3 p, rn., se va
tine licitatie, In pretoriul Prefecture) Ilfov situat
in strada Ilfov No. 5, prin oferte sigilate, carI
se vor primi pand la acele ore, pentru darea
In antreprisa a construirel unui podis de lemn
pe drumul dintre cgtunele DrAgoescl Bitinell
care este dupd devis de lei 1036. banl 92.
Amatoril pot vedea proectul in orl-ce zi de
lucru in cancelaria Prefecture) e ser v ici u I admi-
nistratiel judc(ene, de la orele 10 a. m., pAnd
la orele 4 p. m.
DORM Doctor MINA MINN
Dupd o practicl indelungatd in smtalele din
Londra, special& In boale de femel, copil $ i de
stomac.
Consultata: Lunea i Vinerea 2-4 p. In.
Calea Mosilor in Curtea Bisericei Olarl. 5
Tipografia GUTENBERG, Joseph Göbl, Strada Dömnel, 20. (Biserica Kalinderu). - Bueurescl
- 'NOD! NOU! NOU
-:-
!
*:* MULTICOPIST
Ultima inventiune a secolulul. Cu apa-
,' ratul Multicopist se poste reproduce fide
repede 4-5000 esemplare de anunciull,
circular', afise, memorn, desemnurt, far-
turI, note musicale, etc. cu cernélit néged
sag ori care alti culöre. Aparatul n'are
trebuin(d de niel un fel de pasta. A pa-
ratele sunt de diferite minim) dupd ire-
buinta. Preturile lor sunt modeste.
Acest aparat introdus la töte Autoritd-
tile si case particulare din intrégas Eu- ..
ropa, este introdus de curind si in Ro-
mania la Onor. Ministere i alte auto-
, rate
A se adresa la:
M. BOCHORY.
Strada Radu-Vodg No. 11
IONESCU STELIAN
- Inglner hotarnle ig Expert al Tribunal taut litov-
Se insircineazi cu ori-ce lucrirl de boar-
nicil, expertise, ',knurl, parcelarl, punerl in po-
sesie etc.
54, Clopotarll-NoT, 54. BucurqtY.
MODELUL 1898
BICYCLETTE ,,ADRIA"
Ultima noutate. cauciuc pneumatic «Menier,
ros-metalic Gentile duble Angrenaj schim-
bitor. Bile duble. Mers usor si rapid.
i 3 50
contra banT gata, sag lei 400 In rate, contra
nee) arvune de lei 150, iar restul cite 50 leI
lunar.
Cered, albumul ilustrat gratis, la
LEONIDA PIORKOWSKY
A DR TA"
%cereal". t Strada Regald, 1.-Bucure01
(Vis-à-vis de hotel Continental)
lommimai
MODE, COAFORE, COROANE
D-" E. BESLEGEANU
NASCUTA BRIM.
BUCURESTI. - 65 CALEA VICTORIEI, 65
HOTEL MANU, VIS-A- VIA DE EEI5COP1E)
Are onóre de a informa pe onor
clientelg ci s'a reintors din Paris,
unde a visitat cele mal principale
case de mode, si de unde a adus
diferite modele de pdldril pentru
seson.
Primeste orl-ce reparatiunl de
Olin) cu preturT moderate.
Expediaza in provincie, dupd
comande telegrafice, *Coot co-
roane de florl i florl artificiale cu
preturl moderate.
-" .11.1111.111mW
www.dacoromanica.ro
-4 AI
Adndnistratia depositulg de Vinurl §i Cognac
DEALUL ZORILOR
107 - Calea :Victoria - 107
Are onoare a face cunoscut onor public
ci acum and vinul - aliment principal In
fie-care casa,- se giseste cu gred, din causa
recoltel compromise a anulul trecut Is) per-
mite a atrage atentMnea cal la depositul
sat de vinuri, din calea Victoriel No. 107,
firma Dealul Zorilor", se gäsesc vinurl
vechi curate si naturale din viile d-lul C.
Cétrlova, cart, cu Meta lipsa de acest an
nu se vied de cat cu 10 la decalitru, ga-
rantAnd vechimea, acurateta si naturalitatea,
ast-fel cg azI, and mica depositari recurg
la toate mijloacele ca sA. posta tine piept
concurentel, nol asigurdm mal mutt ca ori-
and cd. putem furnisa diferite vinurl vechi,
albe qi negre, infundate, precum si cog-
t nac, rom, tuicd, liquer i masticét, cu pre-
furl moderate.
ComenZile se primesc la deposit prin dirt]
postale si se expediaza prompt la domicilik
] CABINET DENTISTIC
sr
ATELIER DE D INTI ARTIFICIALI
NICOLAE MARIESCU
Chirurg-dentist de case 1.a. Diplomat al ciale)
dentistice din Paris
Strada Academia. 37. Calea Victoriel, 74 [
CAROL A. FRANCKE
BTUROIJ TECHNIC
Biuronl : Strada AcademieL No. 47
(vi,3-6.-ris de Minist. de Interne)
Depoul: Calea Grivitei, No. 81
_
Materiale de ConstructiunI:
Ciment; var alb gras si hidraulic; grinzI
de fer; inner isOlatoare de asphalt; tabla
de ter ondulata, galvanizatä, plumbuiti
si de zinc; tevl de fer, fontä si plumb.
Instalatiuni de:
Incalzire prin calorifere cu abort; lu-
mini electrical; fabric) pentru fabricarea
beret; fabric! pentru fabricarea ardmizel;
tAbdcdril
Masine de ori-ce fel : Masine de !dent
gbia(a, moil, turbine, cazane.
Orl-ce fel de masini i unelte pentru
lucrarea ferulul, lemnulul etc.
Motoare, locomobile, pompe. gatere etc.
1111. Mare depot) de articole pentru instala-
tiunl de gaz. apA. si tot-la-canal.
Sala de expositiune de ldmpI.
00 rAnt
O masing de cusut «Singer Adria» de mind
si de picior, bratul Inalt, ornamente ire sidef,
pledestal elegant,
Gi .11, A rrIs
se aneirea zi la masing, noul aparat brevett
de brodat si testa plus 20 aparate suplimen,
tare, precum: de tivit, de incretit, de sutasat
pentru cerculete etc.
instruction' de lintrebuintare In limba romdrid.
Adresatl comandele insotite de costul respectiv, la
LEONIDA PIORKOWSKY Adria°
Bueurettr, str. Rel No. I (piata Teatrulul National