Miscarea Moderna Orasul Functionalist

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
recapitulam:
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

- saltul demografic
- revolutia industriala
- liberalismul
- ideologiile nationale
- increderea in gandirea pozitivista si in progresul stiintific
- schimbarile din arta si din teoria artei
NOI PROBLEME IN FATA ARHITECTILOR

- Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica
cantitativa si calitativa n termeni de circulatie, gestiunea terenurilor,
echipamente urbane, locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata etc.
- Nu numai noutatea este coplesitoare, dar si anvergura problemelor, n
general, depaseste cu mult scara la care acestea se pusesera pna atunci.
- Apar noi tipuri de cladiri (fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri de
cladiri administrative etc.). Gasirea formelor adecvate noilor necesitati
(functiuni, programe) urbane, cu o noua semnificatie devine terenul unor
preocupari foarte diversificate.
- La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a
noilor materiale si tehnologii de constructie (metalul si betonul armat),
cautari care trebuie puse n legatura si cu dezvoltarea stiintelor
ingineresti.
- Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci.
DESPARTIREA BLNDA DE LIMBAJUL CLASIC: DE LA

NEOCLASICISM LA ECLECTISM SI RATIONALISM
Neoclasicismul si eclectismul constituie problematica si formele
in care se exprima o tranzitie care aboleste unitatea de interpretare a
principiilor clasicismului.
Privirea asupra trecutului se schimba:
antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata decit
codificarea clasicista din tratate
arhitectura gotica este descoperita si revalorizata
pentru rationalitatea ei constructiva
si pentru calitatile ei poetice si
expresive
romantismul (national) descopera si arhitectura vernaculara
Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii:
alimenteaza cautari expresive si realizari de alta natura
transforma doctrinele profesionale
tulbura obisnuintele profesionale: noile santiere si antreprize
marii castigatori: arhitectul si inginerul
despartirea radicala de traditie

LA NIVELUL LIMBAJULUI FORMAL
OO.
OI.
O2.
O3.
Introducere:
Definiie MM suma a avangardelor
constructia unui nou limbaj formal
Stilul International
LA NIVELUL ORASULUI
despartirea radicala: ORASUL

OI.
O2.
O3.
critica MM fata de orasul traditional

orasul functionalist
urbanism liber vs tesut traditional
despartirea radicala: ORASUL

Punctele de vedere ale reprezentantilor Miscarii Moderne legate de oras
s-au bazat pe critica orasului traditional, pe incapacitatea acestuia de a
faca fata schimbarilor aduse de sec. XIX si au dus la castigarea unei noi
responsabilitati sociale alaturi de reabilitarea rolului arhitectului in
societate.
Pentru a intelege mai bine perspectiva MM asupra problematicii urbane,

trebuie sa ne raportam la maniera lor de a percepe orasul.
In contextul schimbarilor radicale aduse de secolul al XIX-lea si de revolutia

industriala, reprezentantii MM vedeau in primul rand racilele orasului industrial:
- aglomerarea,
- insalubritatea,
- locuintele foarte proaste ale oamenilor saraci,
- inadecvarea la circulatia automobilului,
- haosul,
- dezordinea stilistica
critica orasului de secol XIX cealalta fata

aglomerarea, insalubritatea, locuintele foarte proaste ale oamenilor saraci, inadecvarea
la circulatia automobilului, haosul, dezordinea stilistica




critica orasului de secol XIX cum era perceput de modernisti?

un oras al inegalitatilor:
aglomerat,
neigienic, pestilential,
haotic, dezordonat,
nepotrivit cu industria
nepotrivit cu arta de avangarda
Revoltator!

un oras al inegalitatilor: aglomerat, neigienic, pestilential, haotic, dezordonat,
nepotrivit cu industria si cu arta de avangarda

un oras al inegalitatilor:
aglomerat,
neigienic, pestilential,
haotic, dezordonat,
nepotrivit cu industria
nepotrivit cu arta de avangarda
Revoltator!
critica arhitectului secolului al XIX-lea

formalisti,
conservatori,
neimplicati,
fara preocupari adecvate timpurilor noi
Limbaj
constructia unui nou limbaj formal

Weissenhofsiedlung, 1927
Oras
constructia unei abordari din atitudini personale, partiale
Le Corbusier
un alt tip de arhitect un alt tip de oras
Vers une architecture, 1923

Urbanisme, 1925
Orasul ca generalizare a locuintei
moderne.
Noul tip de oras care sa se
potriveasca masinii, artei de
avangarda, noilor necesitati sociale,
dar mai ales noului tip de locuitor al
orasului modern.
Pavillion de lEsprit Nouveau, 1924

Immeubles Villas, 1922
Une Ville Contemporaine

Immeubles Villas, 1922
Cresterea inaltimii pentru a elibera solul (scaderea procentului de
ocupare a solului in conditiile cresterii densitatii)
Une Ville Contemporaine, 1922
cele 4 mari functiuni ale orasului:

locuire,
circulatie,
munca,
loisir
trebuie sa se intersecteze cit mai
putin, si sa se jeneze intre ele.
O noua estetica urbana

Descongestionarea centrului
Densitati mari in conditii bune de
igiena si insorire
Facilitarea transporturilor: masina
nu jeneaza pietonul, nici pietonul
masina
Cresterea suprafetei plantate
Segregarea functiunilor
problematizarea proiectarii orasului de pe o pozitie functionala si rationala inseamna

rezolvarea celor patru functiuni, considerate separat. In acest sens, forma orasului
urmeaza si ea functiunea, iar segregarea functionala intervine ca zonare, dar si ca
efect al problematizarii distincte a fiecarei functiuni (locuire, munca, circulatie, loisir).
Le Corbusier schite pentru orasul Nemours

Zona de locuit: separata de alte functiuni
Circulatie: pietonii separati de masini
Cartierul: se ridica pe verticala
Soare, igiena, vegetatie
Locuintele: plutesc intr-o mare de vegetatie
Spatiul urban: difuz, explodat, fara forma precisa
Orasul functionalist rezulta din negarea orasului traditional

Segregarea celor 4 functiuni:
- locuire
- munca
- circulatie
- loisir
Functiunile urbane, pline de nuante, se

amesteca sau se delimiteaza organic
in oras si se sustin reciproc.
Spatiul urban al urbanismului liber e

explodat :
- nu mai e clar formalizat / delimitat in
forme traditionale
- fiecare functie a orasului capata
individualiate (este considerata
separat)
Spatiul urban este caracterizat de tesutul

urban:
- sistemul ierarhizat alcatuit din
elemente obisnuite strada, insula
si elemente extraordinare/speciale
monumentele si pietele
- spatii urbane bine definite
(strada, piata), decupate in
fondul construit
Locuinta devine forma , monument ,

cartierul se ridica pe verticala
Locuinta constituie fondul orasului, din

care se decupeaza spatiile
neconstruite percepute ca forma
Orasul functionalist
Orasul traditional
Inainte de cel de-al doilea Razboi

Mondial, principiile orasului
functionalist se construiesc prin
proiecte manifest
Le Corbusier Plan Voisin
Inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial, principiile orasului

functionalist se construiesc prin proiecte manifest
Ludwig Hilberseimer Orasul pe verticala
Inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial, principiile orasului

functionalist se construiesc prin proiecte manifest in timp ce spatiul
arhitecturii vernaculare si clasice este luat de constructia industriala
Bauhaus studii si standarde + standardizare locuinte
Orasul functionalist urbanismul liber

CIAM Congresele Internationale de Arhitectura Moderna [1928]
CIAM IV Atena [1933]
Carta de la Atena [1933/1943]
se studiaza si se sistematizeaza principalele idei legate de oras. Acestea vor defini

constructia de masa predominanta de dupa cel de al doilea Razboi Mondial
programul prioritar a fost locuinta colectiva

tipizarea si industrializarea pe scara larga a constructiilor
preocuparea pentru igiena, buna nsorire si asigurarea spatiilor verzi
asezarea blocurilor ca volume independente, asezate dupa logica orientarii
DISPARITIA INSULEI CA FORMA DE AGREGARE A TESUTULUI URBAN
Oras traditional vs. urbanism liber (reconstructii postbelice Berlin)

Le Corbusier: Chandigarh, 1952 1959

Le Corbusier: Chandigarh, 1952 1959

Brasilia
Lucio Costa, 1957
Oscar Niemeyer, 1957 1960
www.infobrasilia.com.br/pilot_plan.htm

Brasilia
Lucio Costa, 1957

Brasilia
Lucio Costa, 1957

Brasilia, Super Quadras
Orasul functionalist urbanismul liber in Romania
in concluzie,
despartirea radicala de orasul traditional se sprijina pe autostilizarea
noului limbaj arhitectural definit (SI), pe consumul acestuia si,
implicit, pe saracirea lui.
Orasul functionalist este strans legat de Stilul International, asa cum a fost
formulat de Henry-Russel Hitchcock si Philip Johnson, si de asemenea de cele cinci
puncte ale arhitecturii moderne propuse de Le Corbusier
si in esenta de cautarea unei metode si de convingerea arhitectilor ca in acest fel
SE POATE CONSTRUI O LUME MAI BUNA!
Prin punerea in aplicare a principiilor orasului functionalist s-a

obtinut mult s-a obtinut mult,
s-a rezolvat problema cantitativa a locuintei de masa, in conditii
calitative de spatiu, echipare si igiena net superioare incercarilor
anterioare;
s-a realizat o retea moderna de transport;
s-au consolidat legislatia urbana si mijloacele operationale;
s-au extins competentele profesionale ale arhitectilor in aria
urbanismului;
intr-un sens, chiar s-a construit o lume mai buna,
dar

obtinut mult s-a construit o lume mai buna,
dar
s-au rupt continuitatea spatiala a orasului si relatia spatiala traditionala

dintre locuinta si oras;
s-au perturbat relatiile economice si sociale ale orasului traditional;
s-a neglijat pietonul in favoarea masinii;
s-a generalizat excesiv, netinandu-se cont de caracterul specific al
culturii locale si al locului;
s-au consolidat o abordare strict cantitativa a problematicilor urbane in
defavoarea aspectelor calitative;
...

obtinut mult s-a construit o lume mai buna,
dar
tot ceea ce inseamna orasul traditional raporturile de inrudire, de

legatura, din tesutul urban si ierarhiile spatiale traditionale au cedat
in fata obiectului autosuficient de arhitectura
urbanismul liber
vs
orasul traditional
Toate acestea au condus catre

urmatoarea etapa a istoriei
arhitecturii si urbanismului
postmodernismul, care porneste
chiar de la critica orasului
functionalist.

Miscarea Moderna Orasul Functionalist

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Miscarea Moderna Orasul Functionalist

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

NOI PROBLEME IN FATA ARHITECTILOR

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

DESPARTIREA BLNDA DE LIMBAJUL CLASIC: DE LA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

despartirea radicala de traditie

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

despartirea radicala: ORASUL

critica MM fata de orasul traditional

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

despartirea radicala: ORASUL

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Pentru a intelege mai bine perspectiva MM asupra problematicii urbane,

In contextul schimbarilor radicale aduse de secolul al XIX-lea si de revolutia

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cum era perceput de modernisti?

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cum era perceput de modernisti?

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cum era perceput de modernisti?

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica arhitectului secolului al XIX-lea

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

constructia unui nou limbaj formal

constructia unei abordari din atitudini personale, partiale

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

un alt tip de arhitect un alt tip de oras

Vers une architecture, 1923

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Pavillion de lEsprit Nouveau, 1924

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM