Sunteți pe pagina 1din 47

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

recapitulam:

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA


- saltul demografic
- revolutia industriala
- liberalismul
- ideologiile nationale
- increderea in gandirea pozitivista si in progresul stiintific
- schimbarile din arta si din teoria artei

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

NOI PROBLEME IN FATA ARHITECTILOR


- Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica
cantitativa si calitativa n termeni de circulatie, gestiunea terenurilor,
echipamente urbane, locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata etc.
- Nu numai noutatea este coplesitoare, dar si anvergura problemelor, n
general, depaseste cu mult scara la care acestea se pusesera pna atunci.
- Apar noi tipuri de cladiri (fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri de
cladiri administrative etc.). Gasirea formelor adecvate noilor necesitati
(functiuni, programe) urbane, cu o noua semnificatie devine terenul unor
preocupari foarte diversificate.
- La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a
noilor materiale si tehnologii de constructie (metalul si betonul armat),
cautari care trebuie puse n legatura si cu dezvoltarea stiintelor
ingineresti.
- Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci.

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

DESPARTIREA BLNDA DE LIMBAJUL CLASIC: DE LA


NEOCLASICISM LA ECLECTISM SI RATIONALISM
Neoclasicismul si eclectismul constituie problematica si formele
in care se exprima o tranzitie care aboleste unitatea de interpretare a
principiilor clasicismului.
Privirea asupra trecutului se schimba:
antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata decit
codificarea clasicista din tratate
arhitectura gotica este descoperita si revalorizata
pentru rationalitatea ei constructiva
si pentru calitatile ei poetice si
expresive
romantismul (national) descopera si arhitectura vernaculara
Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii:
alimenteaza cautari expresive si realizari de alta natura
transforma doctrinele profesionale
tulbura obisnuintele profesionale: noile santiere si antreprize
marii castigatori: arhitectul si inginerul

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

despartirea radicala de traditie


LA NIVELUL LIMBAJULUI FORMAL
OO.
OI.
O2.
O3.

Introducere:
Definiie MM suma a avangardelor
constructia unui nou limbaj formal
Stilul International

LA NIVELUL ORASULUI

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

despartirea radicala: ORASUL


OI.
O2.
O3.

critica MM fata de orasul traditional


orasul functionalist
urbanism liber vs tesut traditional

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

despartirea radicala: ORASUL


Punctele de vedere ale reprezentantilor Miscarii Moderne legate de oras
s-au bazat pe critica orasului traditional, pe incapacitatea acestuia de a
faca fata schimbarilor aduse de sec. XIX si au dus la castigarea unei noi
responsabilitati sociale alaturi de reabilitarea rolului arhitectului in
societate.

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Pentru a intelege mai bine perspectiva MM asupra problematicii urbane,


trebuie sa ne raportam la maniera lor de a percepe orasul.

In contextul schimbarilor radicale aduse de secolul al XIX-lea si de revolutia


industriala, reprezentantii MM vedeau in primul rand racilele orasului industrial:
- aglomerarea,
- insalubritatea,
- locuintele foarte proaste ale oamenilor saraci,
- inadecvarea la circulatia automobilului,
- haosul,
- dezordinea stilistica

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata


aglomerarea, insalubritatea, locuintele foarte proaste ale oamenilor saraci, inadecvarea
la circulatia automobilului, haosul, dezordinea stilistica

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata


aglomerarea, insalubritatea, locuintele foarte proaste ale oamenilor saraci, inadecvarea
la circulatia automobilului, haosul, dezordinea stilistica

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata


aglomerarea, insalubritatea, locuintele foarte proaste ale oamenilor saraci, inadecvarea
la circulatia automobilului, haosul, dezordinea stilistica

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata


aglomerarea, insalubritatea, locuintele foarte proaste ale oamenilor saraci, inadecvarea
la circulatia automobilului, haosul, dezordinea stilistica

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata


aglomerarea, insalubritatea, locuintele foarte proaste ale oamenilor saraci, inadecvarea
la circulatia automobilului, haosul, dezordinea stilistica

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cum era perceput de modernisti?


un oras al inegalitatilor:
aglomerat,
neigienic, pestilential,
haotic, dezordonat,
nepotrivit cu industria
nepotrivit cu arta de avangarda
Revoltator!

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cum era perceput de modernisti?


un oras al inegalitatilor: aglomerat, neigienic, pestilential, haotic, dezordonat,
nepotrivit cu industria si cu arta de avangarda

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cum era perceput de modernisti?


un oras al inegalitatilor:
aglomerat,
neigienic, pestilential,
haotic, dezordonat,
nepotrivit cu industria
nepotrivit cu arta de avangarda
Revoltator!

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica arhitectului secolului al XIX-lea


formalisti,
conservatori,
neimplicati,
fara preocupari adecvate timpurilor noi

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Limbaj

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

constructia unui nou limbaj formal


Weissenhofsiedlung, 1927

Oras

constructia unei abordari din atitudini personale, partiale

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Le Corbusier

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

un alt tip de arhitect un alt tip de oras

Vers une architecture, 1923


Urbanisme, 1925
Orasul ca generalizare a locuintei
moderne.
Noul tip de oras care sa se
potriveasca masinii, artei de
avangarda, noilor necesitati sociale,
dar mai ales noului tip de locuitor al
orasului modern.

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Pavillion de lEsprit Nouveau, 1924


Immeubles Villas, 1922

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Une Ville Contemporaine


Immeubles Villas, 1922
Cresterea inaltimii pentru a elibera solul (scaderea procentului de
ocupare a solului in conditiile cresterii densitatii)

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Une Ville Contemporaine, 1922

cele 4 mari functiuni ale orasului:


locuire,
circulatie,
munca,
loisir
trebuie sa se intersecteze cit mai
putin, si sa se jeneze intre ele.

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Une Ville Contemporaine, 1922

O noua estetica urbana


Descongestionarea centrului
Densitati mari in conditii bune de
igiena si insorire
Facilitarea transporturilor: masina
nu jeneaza pietonul, nici pietonul
masina
Cresterea suprafetei plantate
Segregarea functiunilor

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Une Ville Contemporaine, 1922

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

problematizarea proiectarii orasului de pe o pozitie functionala si rationala inseamna


rezolvarea celor patru functiuni, considerate separat. In acest sens, forma orasului
urmeaza si ea functiunea, iar segregarea functionala intervine ca zonare, dar si ca
efect al problematizarii distincte a fiecarei functiuni (locuire, munca, circulatie, loisir).

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Le Corbusier schite pentru orasul Nemours


Zona de locuit: separata de alte functiuni
Circulatie: pietonii separati de masini
Cartierul: se ridica pe verticala
Soare, igiena, vegetatie
Locuintele: plutesc intr-o mare de vegetatie
Spatiul urban: difuz, explodat, fara forma precisa

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Orasul functionalist rezulta din negarea orasului traditional


Segregarea celor 4 functiuni:
- locuire
- munca
- circulatie
- loisir

Functiunile urbane, pline de nuante, se


amesteca sau se delimiteaza organic
in oras si se sustin reciproc.

Spatiul urban al urbanismului liber e


explodat :
- nu mai e clar formalizat / delimitat in
forme traditionale
- fiecare functie a orasului capata
individualiate (este considerata
separat)

Spatiul urban este caracterizat de tesutul


urban:
- sistemul ierarhizat alcatuit din
elemente obisnuite strada, insula
si elemente extraordinare/speciale
monumentele si pietele
- spatii urbane bine definite
(strada, piata), decupate in
fondul construit

Locuinta devine forma , monument ,


cartierul se ridica pe verticala

Locuinta constituie fondul orasului, din


care se decupeaza spatiile
neconstruite percepute ca forma

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Orasul functionalist

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Orasul traditional

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Inainte de cel de-al doilea Razboi


Mondial, principiile orasului
functionalist se construiesc prin
proiecte manifest
Le Corbusier Plan Voisin

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial, principiile orasului


functionalist se construiesc prin proiecte manifest
Ludwig Hilberseimer Orasul pe verticala

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial, principiile orasului


functionalist se construiesc prin proiecte manifest in timp ce spatiul
arhitecturii vernaculare si clasice este luat de constructia industriala
Bauhaus studii si standarde + standardizare locuinte

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Orasul functionalist urbanismul liber


CIAM Congresele Internationale de Arhitectura Moderna [1928]
CIAM IV Atena [1933]
Carta de la Atena [1933/1943]

se studiaza si se sistematizeaza principalele idei legate de oras. Acestea vor defini


constructia de masa predominanta de dupa cel de al doilea Razboi Mondial

programul prioritar a fost locuinta colectiva


tipizarea si industrializarea pe scara larga a constructiilor
preocuparea pentru igiena, buna nsorire si asigurarea spatiilor verzi
asezarea blocurilor ca volume independente, asezate dupa logica orientarii

DISPARITIA INSULEI CA FORMA DE AGREGARE A TESUTULUI URBAN

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Oras traditional vs. urbanism liber (reconstructii postbelice Berlin)

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Orasul functionalist urbanismul liber

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Orasul functionalist urbanismul liber


Le Corbusier: Chandigarh, 1952 1959

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Orasul functionalist urbanismul liber


Le Corbusier: Chandigarh, 1952 1959

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Orasul functionalist urbanismul liber


Brasilia
Lucio Costa, 1957
Oscar Niemeyer, 1957 1960
www.infobrasilia.com.br/pilot_plan.htm

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Orasul functionalist urbanismul liber


Brasilia
Lucio Costa, 1957
Oscar Niemeyer, 1957 1960

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Orasul functionalist urbanismul liber


Brasilia
Lucio Costa, 1957
Oscar Niemeyer, 1957 1960

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Orasul functionalist urbanismul liber


Brasilia, Super Quadras

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Orasul functionalist urbanismul liber in Romania

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Orasul functionalist urbanismul liber in Romania

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Orasul functionalist urbanismul liber in Romania

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

in concluzie,
despartirea radicala de orasul traditional se sprijina pe autostilizarea
noului limbaj arhitectural definit (SI), pe consumul acestuia si,
implicit, pe saracirea lui.

Orasul functionalist este strans legat de Stilul International, asa cum a fost
formulat de Henry-Russel Hitchcock si Philip Johnson, si de asemenea de cele cinci
puncte ale arhitecturii moderne propuse de Le Corbusier
si in esenta de cautarea unei metode si de convingerea arhitectilor ca in acest fel
SE POATE CONSTRUI O LUME MAI BUNA!

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Prin punerea in aplicare a principiilor orasului functionalist s-a


obtinut mult s-a obtinut mult,
s-a rezolvat problema cantitativa a locuintei de masa, in conditii
calitative de spatiu, echipare si igiena net superioare incercarilor
anterioare;
s-a realizat o retea moderna de transport;
s-au consolidat legislatia urbana si mijloacele operationale;
s-au extins competentele profesionale ale arhitectilor in aria
urbanismului;
intr-un sens, chiar s-a construit o lume mai buna,

dar

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Prin punerea in aplicare a principiilor orasului functionalist s-a


obtinut mult s-a construit o lume mai buna,
dar

s-au rupt continuitatea spatiala a orasului si relatia spatiala traditionala


dintre locuinta si oras;
s-au perturbat relatiile economice si sociale ale orasului traditional;
s-a neglijat pietonul in favoarea masinii;
s-a generalizat excesiv, netinandu-se cont de caracterul specific al
culturii locale si al locului;
s-au consolidat o abordare strict cantitativa a problematicilor urbane in
defavoarea aspectelor calitative;
...

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Prin punerea in aplicare a principiilor orasului functionalist s-a


obtinut mult s-a construit o lume mai buna,
dar

tot ceea ce inseamna orasul traditional raporturile de inrudire, de


legatura, din tesutul urban si ierarhiile spatiale traditionale au cedat
in fata obiectului autosuficient de arhitectura
urbanismul liber

vs

orasul traditional

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Toate acestea au condus catre


urmatoarea etapa a istoriei
arhitecturii si urbanismului
postmodernismul, care porneste
chiar de la critica orasului
functionalist.

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA