Structura artefactelor urbane. Rossi isi propune o descriere a orasului si arhitecturii sale din perspectiva formei.

Prin arhitectura orasului intelege doua idei diferite: -orasul vazut ca un gigantic obiect creat de om, complex si care evolueaza in timp; -artefactele urbane, caracterizate prin propria istorie, deci prin propria forma. Baza discutiei o constituie ideea de artefacte urbane, care sunt tratate fie din perspectiva unor problematici ce tin oras, fie din perspectiva calitatii si unicitatii lor. ndividualitatea artefactelor urbane ndividualitatea artefactelor urbane: se datoreaza unei complexitati nascute din evolutia cladirii! a elementului urban in timp si spatiu. "omunitatea este cea care a#uta la devenirea artefactului, ii stabileste valoarea $suma impresiilor si experientelor locuitorilor in relatie cu forma urbana da nastere orasului%. depinde mai mult de forma, decat de materia construitului. &rtefactele urbane demonstreaza o mare adaptabilitate la diverse functiuni, independente de forma cladirii $palate, complexe ample de cladiri din orasele europene care nu mai deservesc rolul lor initial%. exista valori si functiuni ce persista la nivelul unor astfel de cladiri $putem analiza felul in care ele se reflecta in materialitatea cladirii - templul grec e o expresie a celor mai inalte idealuri ale societatii ce i-a dat nastere-arhitectura are calitatea de a exprima valorile si aspiratiile celor care o creaza%. - suntem captivati de forma; ea da nastere la experiente, care ne structureaza perceptia despre oras $functioneaza ca nuclee de perceptie, sunt lucruri la care te raportezi chiar involuntar in oras, pentru ca sunt mereu prezente in el si au semnificatie deosebita in tesutul curent% &nticii construiau avand in vedere felul in care spatiul este perceput, felul in care individul interactioneaza cu el analiza lor este bazata pe mai mult decat simpla lizibilitate a formei. 'in analiza unui artefact urban reies anumite teme: individualitate, locus, design,, memorie. Realitatea la care se refera este aceea a arhitecturii orasului, inteleasa ca insumare a caracterelor artefactelor urbane, inclusiv a originilor lor. Prin descrierea formei artefactelor urbane - morfologie urbana .

&rtefactele urbane ca opera de arta ndividualitatea si structura artefactelor urbane permit studierea lor cu mi#loacele specifice analizei unei opere de arta. n acelasi timp, Rossi ia in considerare idei propuse de "laude (evi Strauss, )aurice *alb+achs, "arlo "attaneo si o a doua ipostaza a orasului ca obiect creat de om, in spri#inul caruia foloseste parte din argumentele lui "amillo Sitte in &rta construirii oraselor,. -.xista ceva in natura artefactelor urbane care le face a fi foarte asemanatoare, si nu numai in mod metaforic, cu o opera de arta., $&ldo Rossi% &rtefactele urbane sunt constructii materiale, dar care depasesc materialitatea ele sunt conditionate si conditioneaza $orasul este mediul artefactelor deci le conditioneaza, dar si artefactele conditioneaza, la randul lor, orasul%. /rasul si artefactul urban nu pot fi niciodata complet descrise in cuvinte. deea cuiva despre un artefact urban va fi mereu diferita de ideea cuiva care -traieste, acelasi artefact.

Sarcina noastra este sa definim si sa clasificam artefacte urbane. $ o strada, un oras, o strada in oras, apoi pozitia strazii, functiunea, arhitectura, apoi posibile sisteme stradale si relatia cu orasul%. /rasul si perceptia asupra lui sunt legate de un moment, un loc sau o forma. /rasul poate fi privit ca obiect de arta in masura in care obiectele care il compun sunt, si ele, obiecte de arta. /perele de arta sunt nascute din viata inconstienta, colectiva - pentru un artefact urban si individuala pentru un obiect de arta. $primul este un produs al publicului si al doilea este adresat publicului%. "laude (evi Strauss observa ca mai mult decat alte tipuri de lucrari de arta, orasul a#unge la un echilibru intre elementele naturale si artificiale este un obiect al naturii si un subiect al culturii. $ ceva prin care oamenii isi exprima cultura% )aurice *alb+achs imaginatia si memoria colectiva sunt caracteristici tipice ale artefactelor urbane. "arlo "attaneo - nu face nicio diferentiere intre oras si mediul rural; el considera ca toate zonele locuite sunt opera oamenilor:,fiecare regiune se distinge de salbaticie in aceasta privinta si anume ca reprezinta o enorma investitie de munca . . . acest pamant nu este, asadar, o opera a naturii, este lucrarea mainilor noastre, pamantul nostru artifcializat., &cest pamant artificializat este o marturie a valorilor societatii si da nastere memoriei si permanentei. /rasul este definit de, si isi defineste propria istorie; relatia intre loc, om si opera de arta - prim factor in determinarea si formarea evolutiei urbane. /rasul trebuie inteles ca o reprezentare cuprinzatoare a conditiei umane, explicata pe scena arhitecturii, scena permanenta, fixa si sugestiva pentru viata urbana. &rhitectura ar trebui analizata ca un lucru tipic uman care conformeaza realitatea si adapteaza lumea materiala dupa o conceptie estetica. &rhitectura nu e doar o scena a conditiei umane, ci o parte a ei $reprezentata prin toate artefactele urbane care compun si structureaza orasul% . Rossi introduce ipoteza orasului ca obiect creat de om si care evolueaza in timp. n spri#inul teoriei sale, apeleaza la lucrarea lui "amillo Sitte $,&rta construirii oraselor,%, in care Sitte a cautat reguli dincolo de aspectele tehnice ale construirii. Pentru el, acestea nu prezinta interes din punct de vedere artistic, deoarce o retea de strazi nu poate fi inteleasa senzorial, nu poate fi simtita ca un intreg decat citind un plan. "eea ce se afla interiorul lui nu poate fi perceput integral; valoare artistica poate capata doar ce poate cuprinde privitorul cu vederea,. 'esi e important ca el aduce lamuriri in privinta tehnicii construirii urbane si a planificarii unui element de tesut, este criticat pentru faptul ca reduce orasul ca opera de arta la o secventa, un episod, in loc sa il concretizeze intr-o experienta generala completa. Rossi considera ca intregul este mai important decat partile componente si ca artefactul urban trebuie analizat ca un tot, insa pe parti componente: de la sistemul stradal si topografie pana la elementele care pot fi observate plimbandu-ne pe strada $examinam partile constient ca ele sunt componente ale unui tot%. ntrebari despre tipologie /rasul ca obiect prin definitie uman este constituit din arhitectura sa si din toate acele mi#loace care transforma natura. nca de la originea ei locuinta este un mi#loc de a separa un spatiu de lumea exterioara si de a-l face controlabil. 0ucleul urban reprezinta o extindere a posibilitatii de control spre creerea unui microclimat., $&ldo Rossi%. 1ipul $nascut din primele forme de locuire si templu% se dezvolta tinand cont, in acelasi timp, de nevoi si de aspiratiile spre frumos. 1eoreticieni ca 2rancesco )ilizia nu definesc tipul ca atare, dar, pentru el, -calitatea oricarei cladiri provine din trei elemente principale: situl, forma si organizarea partilor componente,.

1ipul e ceva permanent si complex; un principiu logic care precede forma si o constituie. 3uatremere de 3uinc4 defineste tipul si modelul: - "uvantul -tip, nu reprezinta imaginea unui lucru ce trebuie copiat sau imitat, ci idea unui element care trebuie el insusi sa serveasca ca regula pentru model5, . )odelul reprezinta executia practica a artei, fiind un obiect ce trebuie repetat asa cum este $spre deosebire de tip, fata de care se pot concepe lucrari infinit de variate%. -1ip forma vaga exemplu: megaron templu bazilica laica - biserica -)odel forma data, precisa exemplu: biserica gotica, ca expresie caracteristica unei epoci si confesiuni; novatiile pastreaza principiile elementare clare si sensibile, care functioneaza ca un nucleu ce incheaga formele pe care obiectul e susceptibil sa le ia. 3uatremere 3uinc4 sustine ca nu ar mai exista arhitectura daca tipul ar permite imitarea sau copierea, fara crearea de noi modele. Regula isi are un rol propriu ca principiu structural al arhitecturii; nu e ceva la care obiectul architectural se conformeaza, dar e, cu toate astea, prezent in model. /biectul architectural e structurat in #urul unui principiu, tip, intr-un mod recognoscibil. 1ipul devine un moment analitic al arhitecturii identificabil la nivel de artefacte urbane. 1ipologia reprezinta un studi al tipurilor elementare esentializate. 1ipul este, deci, o constanta si se manifesta cu character de necesitate; desi predeterminat, el interactioneaza cu factorii ce conformeaza artefactul architectural $tehnici constructive, moment istoric%. n ultima instanta, Rossi considera tipul ca fiind ideea, esenta arhitecturii. "ritica functionalismului naiv 2unctionalism pentru Rossi o suma de valori algebrige care pot fi intelese ca functii $interdependente%; intre functiune si forma se poate cauta stabilirea unor relatii mai complexe decat cele liniare de cauza si efect. Rossi respinge notiunea ca functiunea aduce formele impreuna, forme care, prin ele insele constituie artefacte urbane, arta si arhitectura numai functiunea nu iti poate da arhitectura. 2unctionalismul si arhitectura organica degreveaza forma de cele mai complexe derivatii ale sale; conceptul de functiune incepe sa fie privit ca un dat in gandirea arhitecturala si urbanistica. /rasul privit ca aglomerare de functiuni functiuni dorite de oameni; functiunea unui oras devine motivul sau de a fi, iar prin forma pe care o ia, el se dezvaluie. 'eseori,un studiu morfologic se reduce la un simplu studiu de functiune. / clasificare functionala a orasului ar atribui valori egale tuturor functiunilor, cand, de fapt, insasi aceasta clasificare nu e suficient de cuprinzatoare pentru a stabili, de exemplu, rolul si caracteristicile functiunii comerciale. &tribuirea de valori diferite unor functiuni diferite ar anula insasi premisele functionalismului naiv. 'aca artefactele urbane si-ar schimba mereu fuctiunea, permanenta cladirilor si a formelor nu ar mai insemna nimic; circulatia culturii, al carei suport este orasul, ar deveni imposibila. 'aca am clasifica artefactele urbane dupa functiuni, ar trebui sa intelegem tipul ca model organizator al acestei functiuni, insa acest tip de intelegere nu corespunde realitatii nu putem reduce structura artefactelor urbane la o problema de organizare a unor functiuni; daca artefactele urbane nu sunt decat o problema de organizare si clasificare, inseamna ca ele nu au continuitate si individualitate, -": "lasificarea functionala e un criteriu practic, cu o anumita utilitate, dar insuficient pentru a intelege si clasifica corect un artefact urban. Probleme de clasificare

Rossi face referire la trei surse care fac o citire continua continua a orasului si a arhitecturii sale si ii fundamenteaza teza: -geografia sociala a lui 6ean 1ricart; -teorie persistentelor a lui )arcel Poete; -teoria iliminista )ilizia. Pentru 1ricart, continutul social al orasului sta la baza citirii acestuia; aspectele sociale preced forma si functiunea si le includ. 7eografia umana studiaza structura orasului in legatura cu forma locului in care apare necesita un studiu sociologic al locului. 1ricart defineste locul in anumite limite, in functie de scara: scara strazii, scara zonei!districtului si scara orasului. Rossi porneste de la clasificarea lui 1ricart catre un studiu topografic, insa are o obiectie in ceea ce priveste ideea de a explica locurile pe baza unor scari diferite$are de a face cu calitatea artefactelor urbane%. .ste, pentru el, de neconceput ca artefactele urbane se schimba ca rezultat al marimii lor el nu functioneaza diferit la scari diferite /rganismul urban se supune acelorasi legi naturale si sociale, indiferent de marimea sa. $probleme specifice proastei organizari se regasesc de la sat la metropola% Revenind la studiul topografic al lui Rossi, ne referim la scara strazii, unde imobilele locuite formeaza structura fondului funciar urban $folosinta principala a terenului locuit locuinte%. 'in punct de vedere topografic, acesta poate fi populat cu! ocupat de elemente cu attribute diferite: Bloc de imobile incon#urat de spatii libere $imobil izolat pe parcela un exemplu familiar tipul de casa-vila urbana din cartierul 'omenii% Bloc de imobile interconectate, asezate cu fata la strada si care alcatuiesc un perete continuu asezat paralel cu strada insasi $locuinte insiruite, alipite aliniamentului tipic pentru orasele medievale fortificate Sibiu% Bloc de imobile dezvoltat pe adancime care ocupa aproape tot spatiul disponibil $un model de acest tip locuinte medievale talia, case vagon cu anexele lor, in Bucuresti8% "ase cu curti inchise si structuri interioare secundare domus cu atrium, palate manieriste $vezi .2&% Structura fondului funciar si aspectele economice sunt strans legate de ceea ce numim influente social-istorice. 1ricart, analizand forma parcelelor si evolutia dimensiunilor confirma existenta luptei de clasa $evolutia paturilor sociale se reflecta in modificare structurii funciare urbane, indicand ridicarea clasei burgheziei si fenomenul de acumulare progresiva a capitalului%. .x: Roma. 'in punct de vedere socio-economic, 1ricart clasifica locuintele in 9 categorii: - "asa pre-capitalista proprietarul nu are in vedere exploatarea ei economica; - "asa capitalista imobil construit pentru a fi inchiriat, in care totul e subordonat producerii de venit; se poate adresa unor paturi sociale foarte diferite; - "asa para-capitalista imobil construit pentru o familie, dar avand in vedere inchirierea unei parti a casei; - "asa socialista apare in regimuri socialiste si in democratii avansate; nu mai exista nicio forma de proprietate privata asupra terenului. "ea de-a doua referinta a lui Rossi, )arcel Poete considera ca artefactele urbane sunt un indicator al conditiei organismului urban. / anumita constanta a temelor abordate da expresiei urbane unitate. .xista o asociere intre evolutia orasului si arterele de comunicatie care il strabat. .a devine un principiu fundamental de dezvoltare. Poete studiaza relatia strada-oras si terenul urban.

Pentru el , orasul este persitenta planului. Principiile luminismului sunt: o cautare de forme arhitecturale derivate dupa baze logice, independent de design., distingerea formei ca ultima manifestare a structurii si elementul singular vazut intotdeauna ca parte din sistemul orasului aprofundate de )ilizia. )ilizia clasifica cladirile in cladiri urbane private si cladiri publice clase de cladiri. &naliza lui se refera la: clase de cladiri, asezarea lor in oras, forma si organizarea lor. n general, iluministii inteleg frumusetea unui oras ca fiind dependenta de o buna arhitectura si viceversa. 2iecare cladire e caracterizata dupa functiune. &ceasta este independenta si este inteleasa mai mult ca scop decat ca ceva definitiv $ex: monumentul si caracteristicile sale%. 'esi arhitectii iluministi propun teoretizari si tipologii, ei nu le aplica in proiectele de arhitectura ca retete,. "omplexitatea artefactului urban "lasificarile fuctionaliste presupun ca toate artefactele urbane sunt create pentru a deservi anumite functiuni, structura fiind identica cu functiunea. Rossi sustine ca orasul este ceva care persista tocmai prin transformari si ca trasformarile de functiuni suferite treptat sunt momente in realitatea structurii. &rtefactele urbane sunt complexe. &sta inseamna ca au componente si ca fiecare component are o valoare diferita. /rasul este construit in totalitatea lui si toate componenetele sale participa la constituirea lui ca artefact. /rasul reprezinta progresul ratiunii umane, e o creatie umana prin definitie; aceasta afirmatie are sens numai daca accentuam idea ca orasul si fiecare artefact urban sunt prin natura lor colective. )onumentele si teoria permanentelor 'in punct de vedere al structurii urbane, istoria urbana e un instrument bun de studiu teoria permanentei un trecut pe care inca il traim $Poete si (avedan, pus in legatura cu teoria orasului ca obiect creat de om%. Poete elaboreaza o teorie isotirca centrata pe fenomenul persistentelor, relevate de monumente $semne fizice ale trecutului% si de planurile si structurile orasului. /rasele isi pastreaza axele de dezvoltare, mentinandu-si configuratia si crescand in functie de directia si configuratia artefactelor mai vechi. &rtefactele urbane nu isi pastreaza mereu continuitatea; uneori aceasta este intrerupta. . necesar sa nu privim doar in trecut, ci si spre activitatile din prezent care le modifica $metoda istorica izoleaza fara legatura cu prezentul continuitatile apar ca aberatii, rupte de restul tesutului%. n acest sens, artefactele urbane au doua aspecte: - Sunt elemente generatoare de progres iti permit sa intelegi tesutul in intregimea lui $ex.: Palazzo de la Ragione, integrata functional in tesut, desi monument; isi pastreaza forma, schimba functiunea%. - Sau sunt elemente patologice apar rupte de tesut. $&lhambra, 7ranada, si-a pierdut functiunea initiala si numai accepta transformari, dar importanta ei simbolica e atat de mare, incat e pastrat, chiar daca se afla izolata virtual in oras%. n ambele cazuri artefactele urbane sunt considerate parte din oras si nu pot fi suprimate pentru ca il constituie. :n artefact urban patologic este ceva care ramane in afara evolutiei sociale si tehnologice. "ontextul este, in general, inteles ca zone rezidentiale ale orasului. &-l conserva este impotriva dinamicii naturale a orasului $muzeificarea centrelor istorice%.

poteza orasului ca obiect creat de om si ca opera de arta atribuie la fel de multa legitimitate expresiei unei case sau oricarei alte lucrari minore ca unui artefact urban. 0 "/0"(:; .: - 2unctiunea singura e insuficienta pentru explicarea continuitatii artefactelor urbane; daca la originea tipologiei artefactelor urbane ar sta numai functiunea, acestea cu greu ar putea supravietui. - / functiune trebui intotdeauna definita in timp si societate. - :nele artefacte urbane determinate de o functiune nu pot fi vazute ca altceva decat ca explicatia acelor functiuni; in realitate continuam sa apreciem elemente a caror functiune s-a pierdut in timp. - <aloare acestor artefacte adeesori rezida numai in forma lor, care e parte integranta din forma orasului, asadar o invariabila a sa. - &r fi o mare greseala sa legam un artefact urban numai de o perioada istorica.