Zona Uranus

La sfritul secolului al XIX-lea, Bucuretiul era n plin expansiune. Pe lng cldirile din centru, care au contribuit la aerul de mic Paris al capitalei, s-au construit i zone industriale moderne, printre care i Uranus-Rahova. Aici se afla cldirea primei vmi, ridicate n 1894, acum cldire de patrimoniu, i ansamblul Bucureti Antrepozite. Complexul din crmid roie, cu hale mari i turn de ap, a fost conceput de arhitectul italian Giulio Magni i de inginerul romn Anghel Saligny. Vizavi se afla complexul care cuprindea Palatul Bragadiru i Fabrica de Bere. Zona era legat de centru prin Calea Rahovei, care, pe atunci, pornea din actuala Pia a Unirii. Tocmai datorit legturii cu centrul oraului, zona comercial era animat de meteugari, trgovei i negustori. Avea case frumoase i strdue nguste i pitoreti, pe care doamne aranjate se plimbau seara la braul unor domni cu joben

Dupa cutremurul din 1977, Nicolaie Ceausescu a ordonat reconstruirea Bucurestiului, ridicarea unui oras, un stat in stat; in acest scop in 1978-1979 s-a desfasurat concursul la nivel national si, intre proiectele propuse de arh. Octav Doicescu, Ascanio Damian , Cezar Lazarescu, Anca Petrescu, a iesit castigator celui al arh Anca Petrescu, pe atunci numai 28 de ani. Proiectul de reconstruire a Bucurestiului cuprindea, in afara de Casa Poporului, Ministerul Apararii Nationale, Muzeul Partidului Comunist Roman(acuala Casa Radio), Casa de Oaspeti(actualul Hotel Marriott), Casa Academiei Romane, Parcul Izvor si Bd Victoria Socialismului(actualul Bd Unirii). Santierul propriu-zis a inceput prin 1982 cu o ampla campanie de demolari in zona Izvor-Uranus-Mihai Voda, accelerata in 1983-1984, care a cuprins peste 7 kmp si a dus la relocarea a peste 400.000 de oameni din aceasta zona. Deplasarea fortata a unui nr mare de persoane spre cartierele marginase, in blocuri neterminate si fara apa sau curent electric, sinuciderile batranilor care au refuzat sa-si paraseasca locuintele in care s-au nascut si au trait o viata intreaga,demolarea a ase biserici importante, sinagogi, Spitalul Brncovenesc i cartierul Uranus, etc au fost sacrificii cerute de proiectul megaloman. Planul urbanistic iniial cerea demolarea a 7.000 de imobile din centrul Bucuretiului. Pe msur ce proiectul evolua haotic, avnd parte de interveniile nemiloase ale primului arhitect al rii, tovarul Nicolae Ceauescu, numrul cldirilor condamnate la moarte a urcat la peste 9.000. Erau case din cartierele Antim i Uranus, biserici i sinagogi, cldiri-monument istoric: Institutul Medico-Legal Mina Minovici, Spitalul Brncovenesc, Stadionul Republicii (pe locul cruia se afl acum garajul Casei Poporului) i multe alte cldiri. Spitalul Brancovenesc una dintre cele mai mari victime a fost demolat in 1985 ca sa faca loc proiectului Centrul Civic. Safta Brancoveanu lasase in testament un blestem pentru cel care va indrazni sa se atinga de ctitoria ridicata pentru nevoiasi:Cel care va instraina si cel care va primi sa adauge la avutul sau vreuna dintre aceste (ceea ce apartine spitalului) sa fie departat de fata lui Hristos si socotit in veci de hrapitor celor sfinte. Spitalul a fost construit pe cheltuiala Saftei Brancoveanu, vaduva marelui ban Grigore Brancoveanu(1764-1827) pe terenurile Bisericii Domnita Balasa, pe care a reconstruit-o din temelii(1838-1842). Ridicat dupa planurile arh german Iosef Hartl, in 1835-1837, spitalul a fost inaugurat in oct 1838 in prezenta domnului Alexandru Dimitrie Ghica(1834-1842). Cladirea in stil neoclasic, avea forma dreptunghiulara si cuprindea la inceput 6 saloane mari, cu o capacitate de 60 de paturi pt bolnavi de ambele sexe. Cladirea a fost marita dupa planurile aceluiasi arhitect in 1856-1859, cand I s-a adaugat o aripa noua, cu 40 de paturi, si o farmacie pentru bolnavi. Spitalul Brancovenesc a fost refacut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial(1939-1945), cand a servit drept spital militar.

In 1948 a fost nationalizat si trecut sub administrarea Ministerului Sanatatii, iar caminul de batrani a fost desfintat.

Palatul si fabrica de bere Bragadiru Fabrica de bere a fost construita de catre Dumitru Marinescu Bragadiru este preluata in 1915, la moartea acestuia, de Dumitru fiul sau cel mare, iar in 1948 fabrica este nationalizata de comunisti, schimbandu-si numele din Fabrica de bere si conserve Dumitru Bragadiru i Fiii in Fabrica de bere Rahova. Astazi acest ansamblul de cladiri se afla sub proprietate privata din anul 1998. Familia Bragadiru inca se mai judeca cu proprietarul cu proprietarul ruinelor care demoleaza noaptea bucati din fabrica pentru a avea apoi pretextul de a construi in loc altceva. Familia a obtinut pana acum numai Colosseumul, pe care l-a restaurat. A fost un gest curajos al fostului primar Basescu, de a semna restituirea in natura a cladirii. Dumitru Marinescu Bragadiru s-a nascut insa in 1842, in Romania, in familia sindrilarului Marin, sarac si onest, care avea "o spuza de copii". Povestea lui, chiar daca a marcat o epoca, a fost condamnata la uitare de 50 de ani de comunism, iar azi se zbate in prafuita birocratie democratica. Urmasii lui Bragadiru au de recuperat proprietati care, numai in Bucuresti, valoreaza peste 400 de milioane de euro.Cara apa din Dambovita, cu cobilita Dumitru Marinescu (ce avea sa-si ia mai tarziu numele de Bragadiru, de la mosia pe care a cumparat-o) termina clasele primare cu invatatorul "musiu Hristache Ioanin" si e dat in serviciu la "chir Iancu Stefanescu, racheriu si cofetar langa Piata Alba". Preotul il

recomanda viitorului patron: "E tare ca fierul, sparge piatra in patru si nu se codeste de munca". Bragadiru uceniceste carand apa cu cobilita din Dambovita pentru racheria lui Stefanescu si, in scurta vreme, devine om de incredere al patronului, care il ia asociat si-i lasa pe maini pravalia cand pleca la bai. Una dintre descendentele lui Bragadiru, Yvette Fulicea, povesteste azi din folclorul familiei: "Stefanescu ii spusese, inainte sa plece la bai, ca daca trec grecii nu e nevoie sa cumpere spirt de le ei, ca mai are. Insa el a intuit ca urma sa fie nevoie de alcool pentru ca incepea Razboiul de Independenta, asa ca a luat de la greci pe datorie si asa s-a imbogatit: vanzand rachiu soldatilor si spirt spitalelor, in timpul razboiului". In 1866, Stefanescu ii lasa lui Bragadiru intreaga afacere. Bragadiru avea 35 de ani in timpul Razboiului de Independenta, si atunci incepe sa puna bazele uriasei sale averi. Pe mosia cumparata in comuna Bragadiru construieste o fabrica de alcool, o primarie, o scoala si o biserica. Apoi cumpara terenul de 10 hectare cuprins azi intre Calea Rahovei si bulevardul George Cosbuc, unde ridica cea de-a treia fabrica de bere din Bucuresti, facandu-le concurenta singurilor producatori de la acea vreme: nemtii Luther si Oppler. Cronicile de la 1901 arata ca fabrica lui Bragadiru avea dotari de ultima ora si producea peste trei milioane de litri de bere, comparativ cu numai doua milioane cat scoteau fabricile nemtilor. In interiorul a ceea ce numim azi Fabrica de Bere Rahova existau locuinte pentru muncitori, casa familiei, Colosseumul cu sala de bal si cinema (Palatul Bragadiru), o banca, magazine, o popicarie pentru distractia lucratorilor. Copiii angajatilor primeau in fiecare zi lapte si paine pentru straduinta de a merge la scoala. Salariatii aveau concediu platit si asigurari sociale. Duminica dadea liber muncitorilor, socotind ca si ei au nevoie de odihna, si chiar vizitiului sau, si mergea pe jos la biserica. Bragadiru a murit in 1915, in urma unei crize cardiace. Dupa decesul intemeietorului, averea a fost, ani intregi, tinuta laolalta de fiul cel mare al lui Bragadiru, Dumitru. La razboi, familia s-a imprastiat pe mai multe continente. Comunismul i-a gasit asa, despartiti. Cei care au ramas in tara au fost dati afara din casa sau azvarliti in inchisoare.

Istoricul Palatului Bragadiru

Cladirea apare pentru prima data reprezentata pe planul geografic realizat de Institutul Geografic al Armatei n anii 1895-1899 si 1911. Constructia Colosului, asa cum era cunoscuta cladirea la inceputurile sale, a fost realizata dupa planurile concepute de arhitectul austriac Anton Shuckerl in anul 1894 pe amplasamentul particular de la intersectia Podului Kalitzei (Calitei sau Podul Calicilor, actuala Calea Rahovei) si marcajul dat de cornisa de sud-est a Dmbovitei, prezenta semnificativa pentru relieful orasului de la acea data. Dumitru Marinescu Bragadiru a conceput Colosul, ca un loc de recreere, respectand astfel o traditie a fabricilor de bere de a avea si un local in vecinatate asa cum era Gradina de vara Eliseul Luther sau braseria , restaurantul si sala de spectacole si bal Colosseul Oppler, disparut in totatalitate astazi. Un exemplu al Bucurestiului de altadata, cladirea a devenit ulterior Palatul Bragadiru, radiindu-si frumusetea si farmecul istoric. Conceptia arhitecturala eclectica cu un repertoriu decorativ bogat folosit armonic la compozitia fatadei si decorarea interioarelor, reflecta intru-totul frumusetea anilor 1900. Compusa dintr-o spectaculoasa sala de bal care poate functiona si ca sala de teatru sau de concerte, o biblioteca, o popicarie, numeroase camere, magazine si birouri ce functionau la parter, cladirea era o structura impresionanta ce imbina stilurile celor mai renumite cladiri ale timpului: Camera de Comert, Posta Romana, Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC-ul) si cladirea Curtii Supreme de Justitie, toate construite in aceeasi perioada.

Palatul Bragadiru

Fabrica de bere Bragadiru

In imaginea de sus: singura parte din complex retrocedata familiei, Palatul Bragadirului, Colosseumul a fost restaurant. Gradina Uranus

Gradina Uranus este o locatie care reuseste sa surprinda esenta peisajului urban bucurestean. Gradina atrage printr-o combinatie de elemente antitetice. Desi este un spatiu in aer liber, unde predomina culoarea verde, gradina este situata in centrul Bucurestiului, astfel creandu-se o atmosfera relaxata intr-un loc inconjurat de agitatie si haos.

Pe langa filmele de fiecare seara, spatiul generos al fostelor Antrepozite Bucuresti gazduieste in fiecare saptamana evenimente culturale cu prezenta obligatorie: concerte, petreceri cu DJ, expozitii, targuri, seri de teatru, stand-up comedy, tango argentinian, flamenco sau percutie.

Terasa se afla pe strada Uranus, la numarul 144, la un minut de Palatul Parlamentului, peste drum de Piata de Flori de la George Cosbuc. Zona istorica si pitoreasca, cartierul Uranus a reintrat in ultima vreme pe harta bucurestenilor dornici de evenimente culturale si iesiri cu prietenii in spatii iendite. Fiind cinematograf in aer liber functioneaza doar pe timpul veri

Proiect de revitalizare pentru Uranus-Rahova Exist oameni care vd potenialul zonei i fac eforturi ca acesta s fie pus n valoare. Un exemplu este reconversia fostei cldiri a Bursei Mrfurilor, rebotezat The Ark. Cldirea a fost achiziionat i refcut n totalitate de dou companii de comunicare, DC Communication i Headvertising, care i au acum sediul aici, alturi de ali colegi de breasl. Cei de la Ark au iniiat un ntreg proiect care i propune s schimbe percepia bucuretenilor despre aceast zon istoric. Locaia central face Uranus-Rahova o zon extrem de atractiv i pentru investitori. Teodor Frolu, unul dintre promotorii proiectului, partener la DC Communication i arhitect de profesie, se opune fi deteriorrii i demolrii cldirilor de patrimoniu, promovnd ideea reconversiei. n Europa exist exemple reuite de transformare a unor cldiri vechi: fosta gar Orsay din Paris a devenit Muse dOrsay; Tate Modern, o fost central termic din Londra, a devenit Muzeul Naional de Art Modern al Marii Britanii.