Bucureștiul

Începutul – Cetatea Dâmboviței și satul Bucureşti

Orașul București își datorează începuturile unei curți locale

fortificate, dar și a așeză rii dezvoltate în apropiere.
Prima dată , această curte aflată pe malul râului Dâmbovița,
numita “cetatea Dâmboviței”. Deși legenda ciobanului Bucur
este foarte cunoscută și privită ca având (încă ) un dram de
adevă r, vom merge pe urmele cercetă rilor arheologice și a
izvoarelor scrise. Astfel, numele de București provine de la un
sat din vecină tatea cetă ții Dâmbovița, mai precis cel aflat la
est de cetatea fortificată în a doua jumă tate a secolului XIV
 Dezvoltarea orașului:fortificația din timpul lui Vlad
Țepeș

O componentă importantă în dezvoltarea orașului a constituit-

o și poziționarea acestuia la intersecția unor drumuri folosite
de negustori. Din București plecau drumuri spre Giurgiu,
Cornă țel, Târgșor-Târgoviște și Slatina.
Un moment cheie în dezvoltarea viitorului București a fost
începerea construirii unei noi curți fortificate, de că tre
domnitorul Ț ă rii Românești, Vlad Ț epeș (1448-1476 cu
întreruperi), precum și a stabilirii temporare aici a principalei
reședințe domnești, începând cu Radu cel Frumos.

Dezvoltarea Bucurestiului dupa domnia lui Vald Tepes

1659-Bucureștiul devine capitala Țării Românești

Deși în cursul secolului al XV-lea, exista o alternanță între
București și Târgoviște, în a doua jumă tate a secolului al
XVII-lea balanța înclină în favoarea Bucureștilor. În timpul
domniei lui Gheorghe Ghica (1659-1660), Bucureștiul devine
capitala Ț ă rii Românești. La baza acestei acțiuni au stat
factorii politico-militari:Reședința din orașul de pe
Dâmbovița era ușor de supravegheat de că tre garnizoana
otomană aflată la Giurgiu.
1679
De anul 1679 se leagă nu unul, ci două evenimente importante
din istoria Capitalei. Vorbim aici de inaugurarea primei
școli românești, la porunca domnitorului Șerban
Cantacuzino, dar și de punerea în funcțiune a primei fabrici de
postav. Tot atunci va fi pornit șantierul pentru construcția
mânăstirii Cotroceni.

1812
Încă funcțională, cea mai veche cafenea din Capitală,
amplasată pe strada Covaci și intitulată sugestiv Cafeneaua
Veche, este atestată documentar în 1812, deși fusese deschisă
încă din 1781. Acesteia i-au trecut pragul personalități de
seamă, precum Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale și regele
Carol al II-lea.

1847
În acest an a avut loc aici cea mai mare calamitate abătută
asupra orașului. E vorba de Focul cel Mare, un incendiu
devastator, care a izbucnit pe 23 martie. Un număr de aproape
2.000 de clădiri au fost distruse (circa un sfert de oraș), în
special din cea mai importantă zonă comercială a
Bucureștiului. Incendiul, pornit din greșeală de un copil, care
descărcase un pistol în direcția unui șopron cu fân, a putut fi
stins abia după câteva săptămâni. Mărturie a acestui incident
stă jurnalul poetului Anton Pann, care se găsește astăzi la
Muzeul Naţional al Pompierilor. Reconstrucția orașului a fost
posibilă prin donațiile mai multor domnitori și n conducători
ai vremii, din țară și din străinătate.

1862
Unirea Principatelor Române din 1859, sub domnitorul
Alexandru Ioan Cuza, avea să îi aducă Bucureștiului, la trei
ani distanță, statutul de capitală a Principatelor Unite, Cuza
însuși spunând că nu e alt loc mai demn de acest nume decât
„orașul Bucuresci”.
1864
Este înființată Universitatea din București, la dorința
domnitorului Al. I. Cuza.
1869
Este inaugurată prima gară a Capitalei, Filaret, urmată la trei
ani distanță de înființarea Gării de Nord.

1882
Se pune piatra de temelie a electrificării Capitalei, prin
pornirea primelor centrale electrice ale orașului. De acestea
beneficiau Palatul Cotroceni și Palatul Regal, situat pe Calea
Victoriei. În același an este inaugurată, la data de 1
decembrie, Bursa de Valori București. Instituția avea să își
întrerupă activitatea între anii 1945-1995.
1918
Cu prilejul Marii Uniri de la 1 decembrie și a eliberării
Bucureștiului de sub ocupația germană, Regele Ferdinand și
Regina Maria se întorc triumfători în Capitală, alături de
generalul Henri Berthelot și armatele aliate.

1948
Este inaugurat Aeroportul Băneasa, în timp ce Aeroportul
Internațional Henri Coandă ia naștere abia în 1970.
1955
Ia naștere Televiziunea Română. Prima demonstrație de
televiziune fusese însă făcută, încă din 1937, de către
inginerul Cristian Musceleanu.

La data de 19 noiembrie, primul tren de metrou părăsea

depoul Ciurel și se îndrepta spre stația Semănătoarea pentru a
prelua primii călători, la trei zile după punerea în funcțiune a

primului tronson.
1989
Pe străzile Capitalei au loc manifestații puternice, iar
locuitorii se poziționează în fața Comitetului Central al
Partidului Comunist, mobilizare care îl va forța pe dictatorul
Nicolae Ceaușescu să părăsească sediul, apropiindu-se astfel
finalul regimului comunist din România.

1997
Palatul Parlamentului din București, România (cunoscut
înainte de revoluția din 1989 sub numele de Casa Republicii
sau Casa Poporului[2]), măsoară 270 m pe 240 m, 84 m
înălțime, și 92 m sub pământ realizat în spiritul arhitecturii
realist socialiste.[3] Are 9 niveluri la suprafață și alte 9
subterane. Conform World Records Academy, Palatul
Parlamentului este a treia cea mai mare clădire administrativă
pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire
administrativă din lume, și cea mai grea clădire
2022