Localitatea Bălți în perioada interbelică

Istoria Bălțiului ca oraș începe în epoca modernă, o data cu acordarea statutului de oraș de către
țarul Alexandru în 1818, fiind la etapa data în componența Imperiului Rus, astăzi însă mă voi
referi la o nouă etapă în istoria localității , și anume istoria Bălțiului în componența României. La
3 martie 1918 zemstva județului Bălți, sub președinția lui Costache Leancă, s-a proclamat în
unanimitate în favoarea unirii Basarabiei cu Vechiul Regat, cerând Sfatului Țării să grăbească
Unirea cu Patria-mamă, deci începând cu anul 1918 începe o nouă etapă.
Dintre cele 9 orașe județene ale Basarabiei, Bălții este al doilea după mărime și primul din punct
de vedere al industriei și comerțului. Prin voia sorții el are un rol predominant în viața regiunii.
În perioada dintre 1918 și 1940, întreg teritorul Basarabiei era împărțit în județe. În fruntea
județului era prefectul. Prefecturile județene conduceau viața politică , administrativă și
economică a județului. Pe lângă prefectură funcționau Consiiliile județene, care erau formate din
comisii: de control, administrativ-financiară, economică, pentru cultură și învățământ, sanitară,
de construcții. În acești ani, s-au perindat în funcția de prefct 19 persoane, printre care: N.Valuță,
A.Crudu, E.Popovici, D.Calistru, etc.În diferite periode primari ai municipiului au fost: M.Cucer,
P.Vrabie, T.Ardeleanu. Un rol deosebit în viața orașului Bălți l-a avut primarul Ștefan Pirogan,
care a servit orașul cu patriotism adevărat timp de mai mult de 10 ani. Arhitectural orașul Bălți
capătă o nouă înfățișare în period interbelică.Erau construite preponderent case cu un etaj, mai
rar cu două sau trei.Deaorece terenurile din centrul orașului erau scumpe, era utilizată așa numita
constucție pe perimetrul a cartierelor locative. Străzile erau făcute după principiul unui cvartal
închis. Blocuriel locative erau ridicate după proiecte tip. Predominau casele în stil modern.
Principalul material de construcție era piatra. Pe lângă clădirile construite în conformitate
cu ,,Fațadele-model”, au început să apară casele în stil classic, baroc venetian, cu elemente
gotice.
Din punct de vedere economic orașul era un însemnat centru de prelucrare a produselor agricole
și al exportului de cereale, sporește în legătură cu terminarea construcției în 1923 a tronsonului
de cale ferată Ungheni-Bălți. În acestă periodaă la Bălți se înregistrează cele mai rapide tempouri
de dezvoltare economică și arhitecturală dintre toate centrele urbane din Basarabia. În 1923 în
Bălți erau peste 22 mii de locuitori, fondul locative constituia 106 mii m2.. Până în 1940 în oraș
funcționau 5 fabrici de unt, 7 mori, o fabric de spirt, 12 întreprinderi de stors ulei, câteva fabrici
de lumânări și săpun, o fabric mare de bere, 7- de cărămidă, 4- de mobile, 3- de bomboane, 10
ateliere mecanice, o fabric pentru fabricarea vatei. Comerțul era reprezentat prin 1175 de mici
întreprinderi comerciale.În acești ani în Basarabia își deschideau filiale băncile românești. În
1927 valoarea totală a activelor constituia 575 mii lei- suma insuficientă pentru nevoile regiunii.
De aceea în Bălți și în alte orașe apăreau bănci locale. Dezvolatea sistemului bancar a influențat
pozitiv asupra economiei, ceeace la rândul său , permitea să fie acordată o atenție mai mare
nevoilor sociale ale populației autohtone.
Marea uunire și reforma învîțământului de la 1924 a favorizat dezvoltarea culturii și a
învățământului. În această perioadă în oraș funcționau 12 școli primare, câteva licee private-
teoretice, umanitare, profesionale. Educarea fetelor și băieților se efectua separate. Cea mai
prestigioasă instituție de învățământ din Bălți a devenit liceul Teoretic ION Creangă – o
adevărată fabric a elitei intelectuale din regiune. Aici își făceau studiile copii familiilor nobile, ai
muncitorilor funcționari, ai meșteșugarilor și țăranilor, care primeau aici o educație
multiaspectuală. Sistemul medical al orașului în această perioadă , nu acunoscut schimbări
esențiale.
În această perioada Bălțiul devine un important centru cultural în Basarabia. În 1934, este
inaugurat teatrul „La Scala” undea aveau loc zeci de spectacole, concerte, ceremonii conferințe,
serate literare, întâlniri cu oamenii de cultură.La fel exista și Sala de cinema Lux , în incinta
căreia , pe 17 septembrie 1935 a fost găzduită conferința marelui romancier Liviu Rebreanu
închinat operei lui George Coșbuc. Orașul a fost inundat de afișe, care anunțau venirea lui
Rebreanu la Bălți. Sala a fost arhiplină, de cei care doreau să-l asculte pe marele scriitor român.
Vizita lui Liviu Rebreanu a fost un eveniment important în viața culturală a orașului Bălți. Pe
scena teatrului Scala au evoluat bălțenii Iza Kremer, cântăreață de muzică ușoară (soprano), care
a rămas în memoria contemporanilor ca cea mai strălucită stea pe care a dat-o Basarabia în acest
gen de activitate, Eugenia Babad-Cioculescu - cântăreață de operă mezzo-soprană; acotrii -
Vasterman, Ardatov, Zigmund Mărgulescu etc.Concomitent, lângă teatru La Scala au fost
construite și două cinematografe „Modern” și „Lux”. În Bălți funcția și Biblioteca „Isac
Șterenberg”,deschisă în fice seară de la ora 17 până la 21, prețul unui abonament era de 2 lei.
Doritorii de avea cărți propii le puteau procura Librăria Românească, Librăria Progresului și
Librăria Papetăria „Centrală”.
Concluzii: