Valori, tradiții din localitate care au rădăcini

din epoca modernă.

• Proiect la istorie.
• Tigancova Loredana.
• Clasa a XI-a ,,B,,
Orașul Bălți pe timpul țarismului.
În 1818 târgului Bălți i se atribuie statut de oraș, acesta fiind parte
componentă a Basarabiei, astfel se va începe o dezvoltare a mai
multor forme de activități.
In 1845 a fost aprobat primul plan de dezvoltare a orașului Bălți.
Centru al urbei era considerată piața din preajma a catedralei
„Sfântul Nicolae”. În acest plan erau marcate: piaţa agricolă şi
pentru animale; conacele boierilor Catargi; biserica catolică.
Planul încă mai prevedea construcţia unei biserici ortodoxe cu o
hală în jurul ei, închisoarea, spitalul militar, trei cimitire, poştă.

Oașul Bălțiți era vestit pentru iarmaroacele sale de vite și cai.

In anii 50 ai secolului al XIX-lea acesta ocupă primul loc in
Basarabia în cresterea vitelor mari cornute.
 Metode de prelucrare a strugurilor.

Principalul mijloc de transport al țăranilor pe

timpul țarismului.

Îndeletnicirea femeilor în gospodării.

La arat pe moșiile proprietarilor.
 Dezvoltarea economică.
• Oraşul Bălţi şi-a dobândit independenţa economică
la începutul anilor 20 ai sec. XX. Județul Bălţi era
considerat o regiune preponderent agricolă. Se
producea o cantitate considerabilă de cereale si
semințe oleaginoase; se dezvolta creşterea
animalelor domestice (porcine, bovine, cai şi oi).
• 1930 – se da in exploatare prima fabrică de zahăr,
vizavi de ea a inceput sa funcționeze o fabrică de
spirt.
• Aceste două fabrici i-au adus oraşului faimă şi au
oferit populaţiei noi locuri de muncă. Toate acestea
au făcut ca orașul Bălţi să devină un important
centru comercial din Basarabia.
 Tradițiile culturale.
• În oraşul Bălţi, ca și în alte localităţi basarabene,
predominau muzica şi dansurile populare, hora si
sârba, care erau des intalnite la nunți. De asemenea
femeile se ocupau cu tricotarea covoarelor și
lăicerelor.
• Au supravieţuit simpatiile naţionale şi pentru
cultura naţională – în domeniul teatrului,
folclorului muzical şi muzicii în general.
• Muzeul de Istorie şi Etnografie din Bălţi a fost
prima instituție de stat, care s-a preocupat de
studierea şi păstrarea tradițiilor culturale . Muzeul a
fost fondat în 1960.
• Spre finele sec. XIX şi începutul sec. XX, în Bălţi
devenise popular taraful condus de iscusitul
muzician Costache Parno (1856–1912).
• De asemenea o tradiție care se practica nu numai în
Bălți ci și pe tot teritoriul roman era confectionarea
meșteșugurilor.
 Înfiinţarea lăcaşelor sfinte în oraşul Bălţi.
Pe teritoriul oraşului Bălţi au început să se construiască lăcaşe sfinte
ca şi în satele învecinate – din lemn, iar mai târziu – din piatră.
Se consideră că în localitatea Bălţilor unul dintre primele lăcaşe sfinte
a fost biserica ,, Sfântul Nicolae,,. Biserica „Sfântul Nicolae” şi în
zilele noastre prezintă un simbol al oraşului, loc de atracţie a
enoriașilor şi al imuabilităţii tradiţiilor transmise din generaţie în
generaţie.
În anii 1923–1935, mitropolitul Visarion Puiu a reusit să înalţe multe
biserici şi să organizeze o viață bisericească rodnică şi aleasă, a
reînviat activitatea mănăstirilor. Datorită cunoştinţelor multilaterale şi
talentului organizatoric al mitropolitului Visarion Puiu, în oraşul Bălţi
au fost construite multe clădiri de excepţie (reşedinţa eparhiei,
Catedrala „Constantin şi Elena”, bisericile „Sfânta Parascheva”, „Sf.
Apostoli Petru şi Pavel” etc.), arhitectonica cărora este înalt apreciată
şi în zilele noastre.
Concluzie.
• În concluzie pot spune că orașul Bălți a
avut progrese, trecând prin mai multe
etape care a adus la dezvoltarea și
formarea unui centru cultural cât și
economic, remarcându-se prin centrele
sale industriale, tradiții și biserici.