Elaborat de: Pînzaru Vlad

Grupa SHT-221
Istoric

Începând cu domnia lui Ștefan cel Mare și

timp de secole, Soroca a fost centrul
administrativ-militar al ținutului cu același
nume – Soroca. Sute de ani orașul Soroca
a fost centru comercial, meșteșugăresc și
agricol al Principatului Moldova. În 1812
cetatea și orașul au trecut în stăpânirea
imperiului țarist, și pe lîngă populația
băștinașă de Moldoveni s-au stabilit aici și
numeroși ruși, ucraineni și evrei. La 1835,
localității Soroca i se atribuie statutul de
oraș, iar la 1836 devine centru județean.
În timpul reformelor din a doua
jumătate a sec. 19, Soroca se
dezvoltă pe planul economic și social,
populația crește prin sosirea rușilor,
ucrainenilor și evreilor, apar instituții
de învățământ, medicale și
administrative. La recensământul
populației din 1902 au fost
înregistrate 27.800 persoane, printre
care 12.000 români, 8.700 evrei,
7.100 ruteni, ruși și armeni. La
începutul secolului 20, principala
îndeletnicire a locuitorilor era
cojocăria, se dezvoltă industria
tutunului, comerțul cuprinde 561
prăvălii, cârciumi ș.a.
O nouă înflorire a orașului are loc
în perioada interbelică, când
Soroca devine un centru cultural
din Basarabia, de asemenea, apar
construcții noi, realizate în stilul
modern, neoromânesc și neoclasic.
În timpul celui de-Al doilea război
mondial, orașul a suferit distrugeri
și deportări de populație. Sovieticii
deportează întîi (1940-1941) pe
moldovenii băștinași care lucraseră
pentru statul român (funcționari,
juriști, profesori...), pe popi și pe
refugiați. Armata regimului
Antonescu și germanii deportează
apoi (1941-1944) pe evrei și pe toți
cetățenii bănuiți că ar fi susținut în
1940-41 regimul sovietic.
Începând cu 1988, orașul
Soroca trece, ca toată
Uniunea sovietică, printr-o
criză economico-socială
acută. Odată cu adoptarea
Legii privind organizarea
administrativ-teritorială a
Republicii Moldova din
12.XI.1998, Soroca obține
statut de municipiu și
devine, pentru cinci ani,
capitala județului Soroca,
apoi redevine centru
raional.
Despre oraș

Soroca este un oraș cu statut de

municipiu din nord-estul Republicii
Moldova, situat pe malul drept al
râului Nistru, la frontieră cu Ucraina.
Este centrul administrativ al raionului
omonim Soroca.
Cu peste 40 de mii locuitori (2016),
Soroca este al optulea oraș ca mărime
din Moldova, dar și al doilea ca
mărime și ca importanță din Regiunea
de Nord (fiind surclasat doar de Bălți).
 Legende
O veche legendă spune, că în perioada
dramatică a invaziei de tătari, una dintre
cetăţile Moldovei a rezistat mult timp în
faţă invadatorilor. S-au epuizat rezervele de
apă şi hrană, dar apărătorii nu cedau. Şi
atunci le-au venit în ajutor cocorii. Ei ţineau
în plisc ciorchine de struguri pe care i-au
aruncat celor asediaţi, izbăvindu-i astfel de
foame şi sete. De atunci moldovenii au
îndrăgit această pasăre, ea devenind simbol
al bunătăţii, fericirii şi belşugului. Astfel,
cuibul de cocori în vîrful unui copac de lîngă
casă e semnul de belșug în familie.
 Cultură

Raionul Soroca este unul dintre cele mai cunoscute datorită patrimoniului său istoric și
cultural. Astfel, aici sunt 189 de monumente de importanţă naţională și 99 de importanţă
locală. La fel, sunt 6 monumente și ansambluri sculpturale. În localitățile de aici activează 80
de colective artistice, inclusiv 29 care deţin titlul de formaţie-model. În raionul Soroca
funcţionează:
• 54 case şi cămine culturale;
• 59 biblioteci;
• 6 instituţii de învăţământ artistic;
• 9 muzee: Soroca, Cosăuți, Cremenciug, Șolcani, Bădiceni, Vasilcău, Vădeni, Stoicani, Dubna.
Evenimente culturale organizate în
raionul Soroca
Ca și în alte orașe ale republicii, în Municipiul Soroca se organizează
diverse evenimente culturale pe tot parcursul anului, oferind turiștilor
oportunitatea de a experimenta tradițiile locale, muzica și bucătăria
moldovenească. Cum ar fi sărbătorile naționale: Ziua Limbii, Ziua
independenței. Sărbători religioase: Crăciun, Anul Nou, Paști. În aceste
perioade, se organizează diverse târguri în centrul orașului.
Dar Soroca, are o serbătoare unică care este organizată doar acolo, și
această sărbătoare se numește "Festivalul Mărului".
 Festivalul Mărului

Zeci de producători de mere se reunesc la Soroca,

la data de 17 septembrie, în cadrul Festivalului
Naţional al Mărului. Cetatea de pe Nistru, este
înconjurată de multă lume și expoziții de
comercializare a produselor autohtone, de tehnică
agricolă, mere, material săditor, colecții ale
meșterilor populari și stand-uri ale primăriilor din
raion. Programul Festivalului cuprinde un târg al
produselor agricole și al lucrărilor meșterilor
populari. Sunt prezente 27 de gospodării țărănești
împreună cu primării, producători de mere, 64 de
agenți economici și peste 50 de meșteri populari.
 Turismul în Soroca

Raionul Soroca este anual vizitat de cca 129,4 mii de

persoane, în special pentru a vizita Cetatea Soroca,
precum și atracțiile din imediata apropiere. De regulă,
aceștia sunt excursioniști și turiștii de o zi.
Totodată, în structurile de cazare din Soroca anual se
opresc cca 1,9 mii de persoane, în special copii în
taberele estivale. Datorită promovării destinației
turistice „Soroca”, mulți vizitatori merg la mănăstiri,
printre care cea de la Rudi construită în stilul vechi
moldovenesc, „satul pietrarilor” Cosăuți, rezervațiile
de la Nistru.
În general, Soroca are o bogată moștenire culturală și istorică și este un
loc potrivit pentru turiștii interesați de explorarea istoriei și tradițiilor
locale. Iată câteva aspecte interesante despre turismul în Soroca:
• Cetatea Soroca
• Muzeul de Istorie și Etnografie "Nicolae Bulat"
• Biserica "Sfântul Arhanghel Mihail"
• Sinagoga din Soroca
• Lumânarea Recunoștinței
• Dealul Țiganilor
 Cetatea Soroca
Se presupune că la Soroca, pe locul unei vechi escale
menționată de sursele genoveze, Alciona sau
Polihromia a fost înălțată întîi o cetate din lemn și
pământ, o palancă sau poate o posadă în primul sfert al
secolului XV, dar cu o primă mențiune documentară
sub numele de Soroca doar la 12 iulie 1499 odată cu
primul său pârcălab Coste.
La 14 septembrie 1499, Ștefan cel Mare încheie un tratat
de ajutor reciproc cu marele duce al Liteniei,
Alexandru, unde, ca și în documentul precedent, este
menționat „pan Coste, staroste de Soroca”.
În timpul domniei lui Petru Rareș, pe resturile vechii
cetăți se construiește o cetate nouă, din piatră, de 15-
20 m. care se păstrează și astăzi într-o stare
excepțională.
După ridicarea puternicei fortificații, orașul Soroca începe
să crească în importanță având o funcție administrativă
și comercială prin punctul vamal instalat aici.
 Punctul strategic al Cetății

Cetatea și ținutul Soroca, a cărei personalitate istorică și

geografică apare deja definitiv fixată la sfârșitul secolului XV,
ar rezulta din necesitatea organizării:
• unei frontiere politice în cursul de mijloc al fluviului Nistru
pe porțiunea Naslavcea – Vadu Rașcului;
• unei circulații comerciale aflate sub protecția Cetății Soroca;
• unei vieți economice a ținutului Soroca din a cărei activitate
economică își avea existența populația ținutului.
La 1 iunie 1512, domnitorul Bogdan al III-lea adresează regelui
polonez o scrisoare, în care roagă să i se transmită în posesie
niște mori pe Nistru, așezate față în față cu „castrum nostrum
Sorocianum... contra paganos tutelam habet” – castelul
nostru de Soroca, care ne apară de păgâni, document care
confirmă existența, cât și rostul Cetății Soroca.
 Restaurare

Între 2013 și 2015 a avut loc restaurarea cetății în cadrul

Proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale”: Cetățile
Hotin, Soroca și Suceava, realizat de Programul
operațional comun România – Ucraina – Republica
Moldova 2007–2013, finanțat de Uniunea Europeană.
Partenerii proiectului sunt Primăria Soroca (R. Moldova),
municipiul Suceava (România) și Rezervația de Stat de
Istorie și Arhitectură – Cetatea Hotin. Din cele trei
milioane de euro, care este valoarea totală a proiectului,
două milioane de euro i-au revenit Cetății Soroca.
Pe 19 mai 2015, de Ziua internațională a Muzeelor, Cetatea
și-a deschis ușile pentru vizitatori, tot atunci găzduind și un
festival medieval.
MONUMENTUL DE NATURĂ GEOLOGICĂ ȘI
PALEONTOLOGICĂ „PEŞTERA LUI BECHIR”

Schitul rupestru Bechir sau Râpa lui Bechir sau „Bechirov Iar” este un monument al
naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Soroca. Conform legendei, care
circulă prin partea locului în această peşteră câteva secole în urmă, trăia un călugăr
pustnic. Duminica dânsul apărea în faţa mulţimii adunate în valea defileului şi le citea
predici. În interiorul celulei sânt cioplite în piatră o masă, o firidă pentru icoană şi
candelă şi chiar un beci. Pantele defileului s-au format din depuneri cretacice,
tortoniene şi sarmatice, dar şi din terase, care datează cu epoca glaciară. Lungimea
defileului depăşeşte 10 km, lăţimea gurii e de 375 m, iar adâncimea pe alocuri e de
circa 100 m. Deosebit de impunător arată rocile cretacice, înălţimea cărora atinge 50
m..
 Lumânarea Recunoștinței
Inaugurată în anul 2004, pe cea mai înaltă stîncă,
obiectivul este una din cele mai importante zidiri în
istoria modernă a Moldovei.
Ideea aparţine scriitorului Ion Druță. „Lumânarea
Recunoștinței” este inspirată din balada populară
,,Mioriţa'' - opera de vîrf a creaţiei populare române.
Monumentul oferă un omagiu, transmis strămoşilor
noştri, care au creat și conservat cultura, limba şi
istoria Țării Moldovei, înveşnicind totodată şi talentul
creatorului baladei „Miorița”. Monumentul are formă
de lumânare cu înălţimea de 29,5 m. În timpul
nopţilor, cînd se aprinde ,,candela'', lumina ei se vede
la o distanță de 40-50 km. Pentru turiști este
amenajată o terasă, care are forma unui semicerc,
formând un amfiteatru de unde puteți simți
frumusețea naturii din Moldova.
Pentru a beneficia de peisaje magnifice, trebuie să fie
urcate peste 600 de trepte.
 Muzeul de Istorie și Etnografie "Nicolae Bulat"

Muzeul de Istorie și Etnografie „Nicolae Bulat” din orașul Soroca este o destinație de neratat pentru
persoanele interesate de istorie, arheologie și etnografie. Acesta și-a început activitatea în 1907, atunci
când un grup de tineri pasionați de cercetare s-au adunat sub numele „Tinerii cercetători ai Văii Nistrului”,
iar clădirea actuală a fost ridicată 30 de ani mai târziu, la comanda avocatului Gendler, inițial ca locuință și
birou. La moment, patrimoniul muzeistic cuprinde aproximativ 32 000 de exponate, divizate în trei domenii
principale: istorie, arheologie și etnografie. Totodată, muzeul dispune de 12 săli expoziționale și o galerie
multifuncțională. Este important de menționat că acest complex muzeal se remarcă prin unicul monument
medieval aflat pe teritoriul Republicii Moldova – Cetatea Soroca. Dacă e să ne referim la cele mai inedite
exponate prezente în muzeu, atunci unul dintre ele este copia paloșului lui Ștefan cel Mare, originalul fiind
păstrat în muzeul Topkapî din Turcia, iar printre cele mai vechi exponate se identifică fragmentele culturii
Cucuteni, care au fost găsite în urma săpăturilor arheologice pe câmpiile Sorocii.
 Structura de cazare "Hotel
Central"

Situat în centrul orașului Soroca, acest hotel se află la 60 de

metri de râul Nistru. Hotelul oferă o saună şi Wi-Fi gratuit.
Cetatea Soroca este situată la 10 minute de mers pe jos de
hotel.
Camerele de la Hotelul Central sunt decorate în stil clasic și oferă
TV prin cablu și frigider. Baia privată este dotată cu duș şi
articole de toaletă gratuite.
Oaspeții pot savura preparate din bucătăria europeană la
restaurantul Central sau o băutură la barul hotelului.
La 10 minute de mers pe jos de Hotelul Central se află
numeroase cafenele și magazine.
La cerere, este disponibil un serviciu de transfer la Aeroportul
Internațional din Chișinău (165 km).
În dependență de lux și mărime, prețul camerelor variază între
600 și 1500 lei.
Vă mulțumesc pentru atenție!