ORASUL BALTI IN PERIOADA

INTERBELICA
La 1 noiembrie 1920, la Bălți își începe activitatea Comitetului
pentru ajutoare refugiaților din Rusia bolșevică. Astfel de
comitete activau la Chișinău, Cernăuți, Iași, iar la București
 funcționa o Reprezentanță specială. Refugiații au fost
documentați în „Registrul de ieșire al Comitetului pentru
ajutorarea refugiaților aflați în oraș și județul Bălți”. Registrul
atestează ajutorarea refugiaților de către Primăria Bălți, diferite
organizații, populația locală. Numărul real al refugiaților nu se
cunoaște, decât cei înscriși în registre. Au fost cazuri când s-a
înregistrat sosirea a 36 și 46 de oameni, în rest figurează câte 2
- 3 persoane (o familie). De aceștia au fot cel puțin 40 - 50 de
cazuri. Reieșind din suma donațiilor bălțenilor de 110000 lei și
12000 ruble, iar unui refugiat i se rezervau 1000 de lei, s-a
dedus că prin Bălți au trecut 350 - 400 de refugiați ruși care au
primit ajutor material [25] Pentru a informa populația autohtonă
cu privire la situația refugiaților, dar și despre soarta acestora,
administrația locală a editat peste 400 de afișe. Bălțenii
depuneau banii la contul Comitetului. Cea mai mică sumă
donată constituie 2 lei, 40 de bani, iar cele mai mari era de
circa 10000 de lei. Astfel, se poate afirma că la acțiunea dată
au participat nu doar bălțenii înstăriți dar și cei nevoiași.
 CULTURA IN PERIOADA INTERBELICA
 În această perioada Bălțiul devine un important
centru cultural în Basarabia. În 1934, este
inaugurat teatrul „La Scala” undea aveau loc zeci
de spectacole, concerte, ceremonii conferințe,
serate literare, întâlniri cu oamenii de cultură.
Teatrul avea o fațadă cu 6 coloane rotunde,
acoperiș cafeniu de tablă, două foaiere, scenă,
balcon, cabine de machiere, ateliere. În incinta
teatrului a avut loc zeci de spectacole, concerte,
întâlniri cu oamenii de cultură, conferințe. Astfel,
pe 17 septembrie 1935 Sala de Cinema Lux
găzduiește conferința marelui romancier 
Liviu Rebreanu închinat operei lui George Coșbuc
. Orașul a fost inundat de afișe, care anunțau
venirea lui Rebreanu la Bălți. Sala a fost arhiplină,
de cei care doreau să-l asculte pe marele scriitor
român. Vizita lui Liviu Rebreanu a fost un
eveniment important în viața culturală a orașului
 ECONOMIA.
  În anii '90, economia orașului a îndurat mari greutăți din cauza ruperii legăturilor cu
sursele de materie primă și a pieței de desfacere a mărfurilor din fosta URSS. Aceasta
a dus la emigrații ale persoanelor și, deci, la reducerea populației. În anii 2000
situația social-economică în Bălți a început să se amelioreze. Importanța orașului
Bălți, un însemnat centru de prelucrare a produselor agricole și al exportului de
cereale, sporește în legătură cu terminarea construcției în 1923 a tronsonului de cale
ferată Ungheni-Bălți. În același an orașul devine locul de reședință a Episcopiei
Hotinului. Acum la Bălți se înregistrează cele mai rapide tempouri de dezvoltare
economică și arhitecturală dintre toate centrele urbane din Basarabia.
 PERSONALITATEA- ALEXANDRU CEL BUN
 Alexandru cel Bun (1400 - 1432) fiul lui Roman I. A fost cea mai lungă,
după Petru I Muşat, domnie.
 S-a caracterizat prin stabilitate, pace şi dezvoltare în toate domeniile.
Alexandru cel Bun a continuat opera de întregire a ţării, întîi de toate prin
popularea şi valorificarea spaţiului Pruto-nistrean, a dat un puternic impuls
dezvoltării economiei prin emiterea primului, în Moldova, privilegiu
comercial (acordat lvovenilor). Diplomat abil, a dejucat intenţiile acaparatoare
ale Poloniei şi Ungariei prevăzute în Tratatul de la Lublau (1412); Moldova
pentru prima dată ia parte la întruniri internaţionale (Tratativele de la Luţk din
1429).
 Alexandru cel Bun a aplanat conflictul cu Patriarhia de Constantinopol:
Mitropolia Moldovei şi-a păstrat autonomia, a fost recunoscută canonicitatea
mitropolitului Iosif. A purtat grija păstorească faţă de Biserica Pravoslavnică
din Moldova: a statornicit episcopiile de Roman şi Rădăuți, a construit
mănăstirea Bistriţa (1407), declarînd-o necropolă voievodală; din vremea
domniei lui se documentează mănăstirile Moldovița, Pobrata, Vărzăreşti; a
adus moaştele mucenicului Ioan cel nou de la Cetatea Albă la Suceava. Pe
vremea lui oştenii moldoveni s-au încununat de slavă în 
bătălia de la Grunwald (1410), la asediul cetăţii Marienburg (1422)…
Moldova lui Alexandru cel Bun de două ori a fost atacată de armatele
Ungrovlahiei (Munteniei), în 1429 şi 1430, dar moldovenii i-au respins pe
năvălitori. La 1420 turcii „sub îndemnul lui Dan al II-lea, domnul
Ungrovlahiei, au atacat fără reuşită Cetatea Albă” (primul atac al turcilor
asupra Moldovei).
 Alexandru cel Bun s-a stins din viaţă în ianuarie 1432, „lăsînd în urmă o
Moldovă bine aşezată şi liberă”.
 PERSONALITATEA- ȘTEFAN CEL MARE.
 Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești - d. 2 iulie 1504, 
Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea
 sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și
Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost
fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai
lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.
 Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a
istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat,
diplomat și conducător militar.
 Pe plan intern și-a bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare
formată din oameni proveniți preponderent din mica boierime,
ridicați la demnități pe baza meritelor militare, loialității față
de domn sau a înrudirii apropiate cu acesta. Pe plan extern a
reușit să ducă o politică realistă având două mari linii
directoare: impunerea sau susținerea unor conducători
favorabili în țările vecine mici – Țara Românească și 
Hanatul Crimeii – și o politică de alianțe care să nu permită
nici uneia din marile țări vecine – Imperiul Otoman, 
Regatul Poloniei și Regatul Ungariei să obțină o poziție
hegemonică față de Moldova. 
 POPULATIA IN PERIOADA INTERBELICA.
 La 1 ianuarie 2011 populația stabilă a municipiului Bălți
constituia 149,1 mii persoane, astfel: 144,2 mii urbană și 4,9 mii
rurală. Sub aspect religios cea mai mare parte a bălțenilor sunt 
ortodocși - 110 961 persoane (86,98%). În ianuarie 1995
localitatea Bălți devine municipiu. Primarul orașului este 
Nicolai Grigorișin, care ocupă această funcție din 2015.
AGRICULTURA.
 Bărăganul a fost dintotdeauna considerat grânarul
ţării. Chiar dacă lucrau rudimentar pământul, şi
acum 80 de ani, țăranii din această zonă reuşeau să
obţină recolte bune la hectar. În monografia
economică a lui Ioan I.Mihăilescu se regăsesc
producţiile la hectar obţinute pe terenurile mănoase
din sudul României, dar și despre afacerile agricole
care aduceau într-adevăr sume importante.
 “Cei mai buni agricoli au fost pentru grâu 1936 şi
1938, cu o recoltă de 1.534, respectiv 2.000 de kg la
hectar, cu un preţ mediu de 4, 30 şi 3, 50 lei pentru
un kilogram. Orzul le-a adus proprietarilor în 1933,
1.440 kg la hectar iar în 1936, 1.202 kg la hectar,
preţul mediu fiind de 1, 20 şi, respectiv 2.40 lei
pentru un kilogram. La celălalt pol, sărăcia a fost la
ea acasă în 1934 când la grâu s-au recoltat puţin
peste 500 de kilograme la hectar, iar la orz 427 kg la
hectar. În 1937, nici porumbul nu a umplut
hambarele. S-au recoltat doar 742 kg  la hectar”
scrie bancherul Ioan I.Mihăilescu .
 ARMATA.
 La Bălți este dislocată Brigada nr. 1 Infanterie Motorizată
 „Moldova”, fiind prima unitate a Armatei Naționale,
constituită la 10 aprilie.[70][71] La războiul pentru 
integritatea țării au participat circa 400 de militari ai
brigăzii bălțene. Doi au decedat pe data de 20 iunie 1992:
locotenentul major Vladimir Macarciu în vârstă de 34 de
ani și căpitanul - Valeriu Nazarco în vârstă de 37 de ani. [72]
 Numele de „Moldova” i s-a acordat în august 1993
conform ordinului ministrului apărării. La 11 august
efectivului unității i-a fost înmânat Drapelul de luptă.
Ostașii brigăzii bălțene au participat la aplicații militare
ce s-au desfășurat atât în țară, cât și peste hotare. Brigada
nr. 1 Infaterie Motorizată „Moldova” a participat la
aplicații militare internaționale în Ucraina (1996), 
Macedonia (1998), Rusia (1999). Au fost organizate
aplicații și în interiorul țării împreună cu militari
americani, germani și ucraineni la Centrul de Instrucție de
lângă Elizaveta. În 2006 ostașii brigăzii participă la
aplicații de la Centrul de Instrucție al Armatei Naționale
de la Bulboaca, la care a fost prezinți militari din 27 de
state.[73]
 DEZVOLTAREA ARHITECTURALĂ
 Drumurile mari care legau între ele capitala țării, 
Suceava și Iașii cu Hotinul, Soroca și cu Orheiul sau
trecătoarele de la Prut Cotești-Ștefănești și Țoțora-
Zagarancea, treceau pe locurile mai ridicate ale stepei
din această zonă, intersectându-se pe promontoriul cu
așezarea Bălți. Direcția acestor drumuri s-a întipărit în
trama stradală și toponimia urbană a localității. Orașul
s-a format în partea superioară a promontoriului,
Str. Carol I în anii 1930 densitatea clădirilor în partea centrală, acolo unde s-au
(ac. Ștefan cel Mare) format piețele și străzile comerciale era foarte mare,
iar la periferii localitatea avea o structură afânată,
proprietățile fiind amplasate rar.
 Structura urbană apărută în mod firesc: era radiar-
concentrică, străzile concentrice „ocolesc”
promontoriul, iar cele radiare erau perpendiculare
cotelor, cu traseele în pantă oportună. Construcțiile se
făceau la întâmplare, străzile înguste și strâmbe
aminteau de un labirint încurcat.
 CONCLUZIE.
 In concluzie, pot spune ca orasul
Balti in perioada interbelica a fost
destul de dezvoltat pe plan
economic si social. În această
perioada Bălțiul devine un important
centru cultural în Basarabia. În
timpul celui de- al Doilea Război
Mondial infrastructura orașului a
suferit enorm.  Constrcuția căii
ferate în 1894 a facilitat exportul în 
Imperiul Austro-Ungar.
A elaborat:
Bologan Catalina
cl.9C
Istoria 2020