CONCURSUL JUDEȚEAN DE

ISTORIE ”MONUMENTELE
GORJULUI VORBESC”

MONUMENTUL LUI
MIHAI VITEAZUL DE LA
SCHELA

Elevii: PIRICĂ ROMINA

JURCĂ DENIS

COLEGIUL TEHNIC ”GENERAL GHEORGHE MAGHERU”

PROF. COORD. SĂVULESCU MANUELA

 MONUMENTUL LUI MIHAI VITEAZUL DE LA SCHELA

Călătorind prin județul Gorj întâlnești monumente dedicate marilor personalități ale
istoriei locale și naționale, urme ale înaintașilor noștii care au creat o cultură și civilizație
originală, mărturii ale unei istorii zbuciumate.
Unul dintre monumentele cunoscute din județul Gorj este monumentul ridicat la Schela,
în Poiana lui Mihai, dedicat memoriei primului unificator al Țărilor Române.
Urcat pe tronul Țării Românești în 1593, Mihai Viteazul a avut strânse legături cu
locurile în care noi astăzi trăim prin boierii Lupu, paharnicul din Glogova, spătarul Bengescu
din Bengești, clucerul Barbu din Drăgoieni, Preda din Țânțăreni, postelnicul Balaci din
Urdari.1 Domnitorul a avut legături cu aceste locuri și datorită apropierii de frații Buzești care
au deținut multe moșii în zona Crasna, Curtișoara, Bumbești-Jiu.2
Între căpitanii lui Mihai Viteazul s-au remarcat și alți gorjeni precum: Dumitrașcu din
Frăteștii de Jos, Preda Haiducu din Pojogeni și Mihai Cepleanu din Bengești. 3 Alți boieri,
precum Stoica Rioșeanu din Strâmba, s-a remarcat prin activitatea diplomatică la curtea
împăratului Rudolf al II-lea.4
Evenimentul cel mai cunoscut astăzi gorjenilor ce-l leagă pe Mihai Vitazul de locurile
gorjene a fost trecerea sa în Ardeal, pe un traseu numit ”Drumul lui Mihai”ce astăzi coincide
cu drumul Schela-Pasul Vâlcan-Vulcan.
Acțiunile politico-militare ale lui Mihai au determinat opoziția nobilimii transilvănene,
a unor boieri români, dar mai ales cea a Poloniei, Imperiului Romano-German și Imperiului
Otoman, state care doreau menținerea Țărilor Române în sfera lor de interese și dominație.
Aceste state au profitat de dificultățile interne și au folosit orice situație pentru a împiedica
consolidarea unirii celor trei state românești și pentru a-l înlătura pe Mihai Viteazul.
Nobilii maghiari conduși de Ladislau Csaki s-au răsculat împotriva domnului român.
Întruniți într-o dietă, nobilii transilvăneni au declarat că nu mai recunosc autoritatea lui

1
Alin Ion, Frații Buzești și grupurile de interese din vremea lui Mihai Viteazul. Cine au fost consilierii influenți al
domnitorului și cum i-au adus moartea, în htps://adevărul.ro/locale/targu jiu....din 17 iunie 2015.

2
Alina Mitran, Cine au fost Buzeştii, „purtătorii oştilor şi fruntea boierilor“. Faimoasa familie a avut o avere
fabuloasă, de 300 de moşii în https://adevarul.ro/stiri-locale/slatina/cine-au-fost-buzestii-purtatorii-ostilor-si-
1688988.html, din 19 februarie 2016.

3
Gheorghe Nichifor, Mihai Viteazul și Dincă Schileru. Doi” contemporani” în fața istoriei. Editura New Est Print,
București, 2019, p. 20.
4
Idem, p. 22.
Mihai, ci numai pe ce împăratului. Cu sprijinul generalului Basta, nobilimea transilvăneană l-
a înfrânt la Mirăslău, pe 18 septembrie 1600 pe Mihai Viteazul.5
Folosindu-se de acest prilej, polonii au trecut în Moldova și l-au încăunat domn pe
Ieremia Movilă, apoi au trecut în Țara Românească cu scopul de a-l instala ca domn pe
Simion Movilă. Mihai a fost înfrânt de oastea polonă la Bucov, pe 20 octombrie 1600.
Mihai Viteazul a pierdut asfel Transilvania, Moldova și Țara Românească. În situația
grea în care se afla a hotărât să meargă personal la Praga penru a cere sprijinul împăratului
Rudolf al II-lea.
Cu puțini soldați credincioși, Mihai Viteazul a trecut Pasul Vâlcan,singurul practicat în
acea vreme, în noiembrie 1600, în Ardeal. Legenda trecerii lui Mihai a fost păstrată din
generație în generație. De exemplu, un frate al cunoscutului politician, Dincă Schileru,
Gheorghe Schileru, povestea în secolul al XIX-lea despre pariul făcut de voievod cu unul
dintre apropiații săi: ”cine ajunge primul în poiană, să-i taie capul celuilalt”. Primul care a
ajuns a fost Mihai, care însă și-a sacrificat calul mort de oboseală.6
În 1932, Societatea Culturală „CULTUL EROILOR” din Bucureşti a hotărât ridicarea
unui monument închinat memoriei marelui voievod Mihai Viteazul, în amintirea trecerii sale
prin Pasul Vâlcanului, comuna Schela, spre Ardeal. Locul a purtat din vechime numele de
„POAIANA LUI MIHAI”, locul de popas nocturn înainte de trecerea munţilor spre
7
Transilvania. Inițiativa ridicării monumentului a aparținut fraților Constantin și Ion
Lupulescu din comuna Sâmbotin.
În august 1932, monumentul sosea în gara Târgu-Jiu, fiind apoi amplasat, pe la
începutul lunii septembrie. monumentul era înalt de 6-7 metri şi avea în vârf un vultur, iar pe
piedestal, în basorelief, chipul viteazului voievod.
Dezvelirea monumentului s-a realizat pe 25 septembrie 1932, în fața autorităţilor
gorjene şi în prezenţa unui public numeros. La ceremonie au luat parte și o companie din
Regimentul 18,și o baterie din Regimentul 7 Artilerie Grea 8. Serviciul religios a fost oficiat
de preotul Gr. Prejbeanu.
Peste doi ani, în 1934, din inițiativa fraților Constantin și Ion Lupulescu ce conduceau
Asociația culturală ”Jiul” s-au organizat în ziua de 21 mai, comemorarea marelui domnitor.

5
Istoria Românilor, Vol. IV. Editura Enciclopedică, București, 2001, p. 635.
6
Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor, Andrei Popete Pătrașcu, Dincă Schileru- o legendă vie a Gorjului. Editura
Scrisul Românesc, Craiova, 2010, pp. 80-81.
7
Cornel Șomâcu, ”Poiana lui Mihai”monumentul și povestea lui în
https://www.verticalonline.ro/%E2%80%9Epoiana-lui-mihai%E2%80%9D-monumentul-%C8%99i-povestea-
lui, din 11 august 2010.
8
Gheorghe Nichifor, op. cit. P. 37.
 În anii regimului comunist sărbătoarea a fost întreruptă, locul fiind vizitat doar de
profesori și elevi. Recent sărbătoarea din Poiana lui Mihai a fost reluată din inițiativa unor
oameni de cultură precum Viorel Gârbaciu, Liviu Dafinescu, Alexandu Băluță, Bogdan Betej,
dar mai ales prin efortul istoricului Gheorghe Nichifor.
Poiana lui Mihai este cunoscută gorjenilor si pentru lupele ce s-au dat în 1916, în
Războiul
Reântregirii, urmele tranșeelor putând fi văzute și astăzi.
BIBLIOGRAFIE:
1. Istoria Românilor, Vol. IV. Editura Enciclopedică, București, 2001.
2. Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor, Andrei Popete Pătrașcu, Dincă Schileru- o legendă vie a
Gorjului. Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2010.
3. Gheorghe Nichifor, Mihai Viteazul și Dincă Schileru. Doi” contemporani” în fața istoriei.
Editura New Est Print, București, 2019.
4. Cornel Șomâcu, ”Poiana lui Mihai”monumentul și povestea lui în https://www.verticalonline.ro
5. Alin Ion, Frații Buzești și grupurile de interese din vremea lui Mihai Viteazul. Cine au fost
consilierii influenți al domnitorului și cum i-au adus moartea, în htps://adevărul.ro
6. Alina Mitran, Cine au fost Buzeştii, „purtătorii oştilor şi fruntea boierilor“. Faimoasa familie a avut
o avere fabuloasă, de 300 de moşii în https://adevarul.ro
7. https://cult-ura.ro/cum-fost-construit-monumentul-din-poiana-lui-mihai-de-la-schela/
8. https://asociatiapleniceanu.com/2019/08/10/poiana-lui-mihai-viteazul-din-schela-
gorjului/
ANEXE