Traian D. Lazăr, Jurnalul Regelui Mihai I de România.

Reconstituit după acte şi

documente contemporane, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2011, Vol. I. 1921-
1940:
În seara de 10 iunie, Marele Voievod Muhai – însoţit de profesorii şi elevii clasei
– a plecat într-o călătorie de studii, la încheierea cursurilor clasei a VII-a de liceu,
potrivit directivelor regelui. S-a călătorit cu o garnitură specială de tren şi cu
automobile. [...] Itinerariul călătoriei era: Năsăud, Cuhea (Maramureş), Borşa, Vatra
Dornei, Baia, Suceava, Ipoteşti, Mirceşti, Humuleşti, Mânăstirea Neamţ, Bicaz,
Gheorghieni, Braşov, Bucureşti. Unul dintre participanţi enumeră localităţile în altă
ordine, se pare ce reală, cu escale la: Gheorghieni, Bistriţa, Năsăud, satele
maramureşene (Cuhea), Baia, Putna, Voroneţ, Dragomirna, Suceviţa, Gura
HUmorului, Rădăuţi, Suceava, Fălticeni, Mirceşti, Miclăuşeni, Humuleşti, Tg. Neamţ,
Cotnari, Agapia, Văratic, Durău, Bicaz, Piatra Neamţ.
La Gheorghieni, elevii au participat la lecţii despre minorităţile naţionale, istoria
aşezării lor în Transilvania şi raporturile cu românii. [...] Prefecţii judeţelor, prin care
au trecut, i-au întâmpinat la intrarea în judeţ şi i-au însoţit tot timpul cât elevii s-au
aflat în judeţul respectiv. Următoarele opriri au fost la Bistriţa şi Năsăud, unde a
fost evocată istoria Regimentului Grăniceresc Român din Transilvania şi s-a
comentat creaţia literară a lui George Coşbuc.
Ion Conea, Un prinţ prin ţara lui, Editura Scrisul Românesc S.A., Craiova,
1940, pp.5-17:
Întreaga Ţară!
Iar între 14 şi 24 Iunie 1939, ultimul curs de sinteză pe teren, cu inima în  cele
două ţări din nord: a Năsăudului şi, pentru a doua oară aceasta, a Maramureşului;
prin plaiurile natale lui lui Coşbuc, în umbra Inăului;… În Năsăudul-cetate a
românismului;…. peste munţi, spre miazănoapte: Maramureşul privit de pe ei;
coborârea în Maramureş;… la Dragomireşti, la Borşa şi – pentru a doua oară – sus,
în pasul istoric al Prislopului; pe Bistriţa în jos, pe drumul lui Bogdan Întemeetorul, şi
iraş prin trecătoarea Mestecănişul, coborînd în Moldova, la Câmpulung; …. de acolo,
la Mirceştii lui Alexandri (Alecsandri, n.m.), la Humuleştii lui Creangă, la mănastirile
istorice de sub munţii Neamţului;… la Durău, prin Cheile Bicazului pe jos, spre
Gheorghieni – şi de acolo, prin Braşov, spre Bucureşti.
Ion Zamfirescu, Bacalaureatul Voevodului, București, Imprimeria Centrală,
1940, 12 p. (extras din Viața românească, An XXXII, luna iulie, nr.7)
Apucând spre Nord, ne-am îndreptat către Maramureş. Pe vârful Şetrevului,
înălţimea dominând hotarul dintre ţinutul Năsăudului şi cel al Maramureşului, s’a ţinut
o primă lecţiune de geografie, desemnând în linii generale poziţia şi înfăţişarea
regiunii pe care aveam s’o atingem în curând. În Maramureş, program intens, greu.
Anume: istoria acestui ţinut, înfăţişarea lui geografică; viaţa etnică a populaţiei locale;
problemele ei de viaţă în luptă cu vitegria vremurilor, cu sărăcia economică, cu
asupririle din trecut şi cu numeroasele infiltraţii streine; studierea minunatelor biserici
de lemn, în special cele din satul Ieud. La Cuhea, satul lui Dragoş-Vodă,
întemeietorul Moldovei, aveam să prindem firul unuia dintre principalele obiective
ştiinţifice ale acestei călătorii: să reconstituim drumul urmat de către descălecători,
acum şase secole, din această vatră românească a Maramureşului până la Baia,
prima capitală a Moldovei. Urmând drumul descălecătorilor, pornind deci pe valea
Izei, cotim apoi spre valea Vişeului, trecem prin sate mari ca Moişenii şi Borşa unde
sunt cercetare minele de pirită locale şi urcăm serpentina străjuită de păduri dese
spre înălţimea Prislopului. Aici, pe înălţimea aceasta care deschide din toate părţile
perspective cuprinzătoare asupra Carpaţilor, este înfăţişată Măriei Sale problema
importantă a păstoritului românesc, sub toate aspectele ei: istoric, etnografic,
psihologic, folcloric şi social-politic. Coborând pe valea Bistriţei, înspre Iacobeni şi
Vatra Dornei, este arătată importanţa deosebită a acestui râu, tehnica,
originalitatea şi însemnătatea transportului lemnului cu plutele şi se aminteşte
chipul variat cum Bistriţa a inspirat fantezia poetică românească.