Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biografie
Familia și alte informații generale
Ion Creangă s-a născut la Humulești în Principatul Moldovei, fost sat care de atunci a fost încorporat
în orașul Târgu Neamț, fiul negustorului ortodox Ștefan a Petrei Ciubotariul și al soției sale
Smaranda.[8] Zona sa natală, învecinată cu zone puternic împădurite, [9] se afla la poalele Carpaților
Orientali și era inclusă în ceea ce era atunci Principatul Moldovei. Populația regiunii înconjurătoare
păstra un mod de viață arhaic, dominat de păstorit, producția de textile și ocupațiile conexe[10] și era
remarcată pentru păstrarea formelor mai vechi de folclor local.[11] O altă caracteristică a zonei, care
a lăsat o impresie asupra istoriei familiei lui Creangă, a fost legată de practica transhumanței și de
legăturile dintre comunitățile etnice românești de pe ambele părți ale munților,
în Moldova și Transilvania: pe partea sa maternă, scriitor descendent din țărani din Maramureș,[12] în
timp ce, potrivit istoricului literar George Călinescu, originea tatălui său poate să fi fost mai la sud-
vest, în Transilvania propriu-zisă. [9]
Familia ajunsese într-o poziție semnificativă în cadrul comunității lor: Ștefan a Petrei făcuse un venit
constant din comerțul său itinerant cu lână, în timp ce soția sa era descendentă a Creangășilor
din Pipirig, o familie de lideri ai comunității. Printre membrii acesteia din urmă s-au
numărat Mitropolitul Moldovei Iacob Stamati , precum și tatăl Smarandei, Vornic David, și unchiul ei
Ciubuc Clopotarul, călugăr la Mănăstirea Neamț.[13] Mândră de această tradiție, ea a fost cea care a
insistat ca fiul ei să urmeze o carieră în Biserică.[14] Data nașterii lui Ion Creangă este incertă. El
însuși afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837.[15] O altă variantă o
reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-născuți din Humulești,
publicată de Gh. Ungureanu.[16]
Imprecizia atinge și alte aspecte ale vieții sale de familie: observând conflictele de date
rezultate, Călinescu a decis că nu este posibil ca cineva să știe dacă părinții scriitorului erau
căsătoriți (și, dacă da, dacă sunt la prima căsătorie), nici câți copii au avut împreună cu exactitate.
[17]
Afirmația acceptată de cercetători este - Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei,
Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și
Ileana în 1919.[18]
Într-o perioadă în care numele de familie nu erau obligatorii din punct de vedere legal, iar oamenii
erau cunoscuți în primul rând prin diverse porecle și patronimice, băiatul era cunoscut comunității
sub numele de Nică , un hipocorism format din Ion sau, mai formal, ca Nică al lui Ștefan a Petrei .
Nică de Ștefan de Petru”, ocazional Nic-a lui Ștefan a Petrei . [19]
Urmași
Ion Creangă a avut un băiat, Constantin. Acesta (fost ofițer de carieră) avea să se căsătorească
(1886) cu Olga Pătru, fiica unui comerciant din Brăila. Cei doi au avut patru copii, Laetitia, Horia,
Silvia si Ion (Ionel). Cei doi nepoți ai lui Creangă, Horia Creangă și Ion Creangă, aveau sa devină
arhitecți renumiți ai perioadei interbelice.[21]
Opera
Povești
Portretul lui Ion Creangă pe o marcă poștală, cu valoarea nominală de 2,20 lei moldovenești din Republica
Moldova.
În primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de către un povestitor
care însuși crescuse în mijlocul lumii din sate, ele au un farmec deosebit, au expresiuni, construcții
și gândiri ciudate care se vor personifica în Ivan Turbincă. În aceasta din urmă regăsim tema
din Toderică, povestirea lui Costache Negruzzi. Aici Dum