unții Ural 

(în rusă Ура́льские го́ры, Uralskie gori) sunt un lanț muntos situat la circa 1500 km est de

Moscova, aproximativ pe direcția nord-sud.

Descrierea[modificare | modificare sursă]
Uralii se întind pe 2500 km de la stepele cazace de la granița nordică a Kazahstanului până la
coasta Oceanului Arctic. Insula Novaia Zemlea este o continuare a acestui lanț. Din punct de vedere
geografic, marchează partea de nord a graniței (arbitrare) dintre
secțiunile asiatică și europeană ale continentului Eurasia. Cel mai înalt vârf este Muntele
Narodnaia (Poznurr, 1895 m). Eroziunea a expus numeroase bogății minerale, inclusiv pietre
prețioase, cum ar fi topazul și berilul.
Ekaterinburg este capitala autoproclamată a Uralilor, deși acesta este un termen geografic, și nu
unul administrativ.
Uralii sunt unul dintre cele mai vechi lanțuri montane încă în existență. S-au format la
sfârșitul carboniferului, când Siberia s-a ciocnit de supercontinentul care reprezenta cea mai mare
parte a suprafeței de uscat în acea perioadă: Laurasia (Eurasia și America de Nord) și Gondwana.
Europa și Siberia au rămas unite de atunci.
Geografii au împărțit Uralii în cinci regiuni: de Sud, de Mijloc, de Nord, Subarctici și Arctici.
Aici se găsesc mari depozite de aur, platină și minereuri.

Monument natural[modificare | modificare sursă]

Cele 7 stȃnci ale monumentului natural Man-Pupu-Ner

Monumentul Man-Pupu-Ner constă din 7 stȃnci uriașe izolate situate la vest de Munții Urali, în
districtul Troitsko-Pechorsky al Republicii Komi. Au o înălțime de pȃnă la 42 m și constituie o mare
atracție turistică. Au luat naștere prin erodarea unui masiv de roci cristaline (șisturi micacee) vechi
de cca 200 milioane ani. Coordonatele geografice ale monumentului: 62°12'53.7"N 59°18'15.6"E
(respectiv 62.214901, 59.304346).

Rețeaua hidrografică[modificare | modificare sursă]

Râurile cele mai importante care izvorăsc din Ural sunt:
Înspre Europa (spre vest) curg:

 În nordul Uralului:
o Usa (656 km lung) afluent al fluviului Peciora (1.809 km lungime ce se varsă în Marea
Polară)
 În vestul Uralului:
o Afluenți care prin confluare alcătuiesc Volga ca de ex. Kama (cu lungimea de 1.805 km)
o Râuri ce curg spre sud-vest: Ufa, Tschussowaja, Koswa, Sylwa
o Râuri ce curg spre sud, vest, nord: Belaia (cu 1.430 km lungime, afluent al râului Kama )
care primește apele afluentului Ufa
 În sudul Uralului:
o Jurjusan afluentul lui Ufa
o Samara (594 km lungime) care curge spre Ural fiind un afluent al fluviului Volga
 În sud-vestul Uralului:
o Sakmara (~ 500 km)
Înspre Asia (spre est) curg:

 În nord-estul Uralului:
o Câteva râuri afluenți ai fluviului Ob (fluviu din Siberia de vest, 3.650 km lung, se
varsă în Marea Kara din Oceanul Înghețat de Nord)
 În est Uralului sunt regiuni mlăștinoase, râurile având meandre numeroase:
o Sewernaja Soswa, care curge spre nord afluent ai Obului
o Loswa și Soswa care curg spre est afluenți ai Irtișului (cu izvorul în Altai având 4.248
km lungime fiind un afluent al Obului)
 În regiunea Jekaterinburg (oraș în Ural cu 1.336.500 locuitori):
o spre est Isset, Tagil, Tawda, Tura și Ui afluenți ai râului Tobol (cu 1.591 km lungime
afluent al Irtișului)
 În sud-estul Uralului:
o Râul euro-asiatic Ural (râu) se află în regiunea sud-estică a masivului Ural, râul fiind
granița dintre continentul Europa și Asia unul dintre afluenți săi are pe curs
o hidrocentrală
o Alte râuri din sud-estul Uralului sunt râurile Emba și Tobol.